Elaborarea hartilor de risc natural si a planurilor de ... · Elaborarea hartilor de risc natural...

BENEFICIAR:

Consiliul Judetean Prahova

Elaborarea hartilor de risc natural si a planurilor de risc detaliate pentru

alunecari de teren pentru un numar de 12 unitati administrativ-teritoriale ale

judetului Prahova- componenta a Planului de Amenajarea Teritoriului Judetean

si/sau Zonal si a planurilor de risc natural la alunecari, detaliate in Planul de

Urbanism General si in Regulamentul Local de Urbanism

Valenii de Munte Calugareni Lapos Provita de Jos

Adunati Gura Vitioarei Poiana Campina Provita de Sus

Batrani Jugureni Predeal Sarari Talea

RAPORT GEOTEHNIC comuna Predeal Sarari

Contract nr. : 16875 / 29.09.2011

Faza de proiectare: studii teren

Anul: 2014

PROIECTANT:

S.C. TRANSPROIECT 2001 S.A.

2 | P a g e

Cuprins:

Cap. 1. Date de tema ............................................................................................................................ 5

Cap. 2. Date privind cercetarea in situ ................................................................................................. 5

Cercetare geotehnica ............................................................................................................. 5

Investigaţii de laborator ......................................................................................................... 6

Cercetarea geofizica. ............................................................................................................. 6

Masuratorile topografice ....................................................................................................... 8

Cap. 3. Date generale privind alunecarile de teren .............................................................................. 8

3.1. Definiţia alunecarilor de teren....................................................................................................... 8

3.2. Cauzele alunecarilor de teren ........................................................................................................ 8

Cauze litologice ..................................................................................................................... 9

Cauze geomorfologice ........................................................................................................... 9

Cauze structural - tectonice. .................................................................................................. 9

Cauze hidrologice şi climatice .............................................................................................. 9

Cauze hidrogeologice .......................................................................................................... 10

Cauze dinamice. .................................................................................................................. 10

Cauze legate de vegetaţie .................................................................................................... 10

Cauze antropice ................................................................................................................... 11

3.3. Elementele geometrice ale alunecarilor ...................................................................................... 11

3.4. Clasificarea alunecărilor de teren ................................................................................................ 12

Clasificarea alunecărilor după starea de activitate .............................................................. 12

Clasificarea alunecărilor după adâncimea suprafeţei de alunecare ..................................... 13

Clasificarea alunecărilor de teren după viteza de deplasare a maselor alunecătoare .......... 13

Clasificarea alunecărilor după caracterul mişcării .............................................................. 13

Cap. 4. Unitatea administrativ teritoriala studiata. Comuna Predeal Sarari ...................................... 14

4.1. Date generale ale comunei .......................................................................................................... 14

4.1.1. Date morfologice...................................................................................................................... 15

4.2.2. Date geologice......................................................................................................................... 15

4.2.3. Date structural – tectonice ....................................................................................................... 17

4.2.4. Date hidrologice ....................................................................................................................... 18

4.2.5. Date hidrogeologice ................................................................................................................ 18

4.2.6. Date climatice .......................................................................................................................... 19

3 | P a g e

4.2.7. Date seismice ........................................................................................................................... 19

4.2. Alunecari identificate pe teritoriul comunei Predeal Sarari ........................................................ 20

4.2.1. DJ 219 / 1 ................................................................................................................................. 21

4.2.2. DJ 219 / 2 ................................................................................................................................. 22

4.2.3. DJ 219 / 3 ................................................................................................................................. 23

4.2.4. DJ 219 / 4. fam. Nita Dumitru ................................................................................................. 23

4.2.5. DJ 219 / 5. ................................................................................................................................ 23

4.2.6. DJ 219 / 6. ................................................................................................................................ 24

4.2.7. DJ 219 / 7. Fam Petre Georgeta ............................................................................................... 24

4.2.8. DJ 219 / 8. Iamandei Ion .......................................................................................................... 25

4.2.9. DJ 219 / 9 ................................................................................................................................. 25

4.2.10. DJ 219 / 10 ............................................................................................................................. 25

4.2.11. DJ 219 / 11 ............................................................................................................................. 26

Cap. 5. Studiul de caz. Alunecarea din punctul "DJ 219 / 4. Fam. Nita Dumitru" ............................ 27

5.1. Lucrari executate ......................................................................................................................... 27

5.2. Rezultate obţinute ....................................................................................................................... 27

5.2.1. Descrierea alunecarii ........................................................................................................ 27

5.2.2. Investigatii geotehnice ...................................................................................................... 29

5.2.3. Apa subterana ................................................................................................................... 31

5.2.4. Investigatii geofizice ......................................................................................................... 31

5.3. Incadrarea zonei in categoria geotehnica .................................................................................... 32

5.4. Analiza stabilitatii versantului. ................................................................................................... 33

5.4.1. Metoda de analiza folosita ................................................................................................ 33

5.4.2. Rezultate obtinute in urma analizei de stabilitate ............................................................. 34

Cap. 6. Concluzii si recomandari cu caracter general ........................................................................ 35

6.1. Monitorizarea zonelor cu risc la alunecari de teren .................................................................... 35

6.2.Principii generale de prevenirea şi stabilizarea alunecărilor de teren. ......................................... 36

Cap. 7. Documente de referinţă. Bibliografie ................................................................................... 38

Anexe: ................................................................................................................................................ 38

1. Fisele alunecarilor de teren identificate pe teritoriul comunei ...................................................... 38

2. Legenda hartilor geologice folosite in text ..................................................................................... 50

3. Coloana stratigrafica tip a zonei studiate ....................................................................................... 51

4. Legenda hartii neotectonice scara 1:1000000 ................................................................................ 52

4 | P a g e

5. Fisa foraj geotehnic ........................................................................................................................ 53

6. Centralizator analize laborator ....................................................................................................... 53

7. Diagrame analize laborator ............................................................................................................ 53

8. Plan situatie + profil geolitologic ................................................................................................... 53

5 | P a g e

RAPORT GEOTEHNIC comuna Predeal Sarari

Cap. 1. Date de tema

Prezentul raport are drept scop furnizarea informatiilor geologice, structural-tectonice,

hidrogeologice, geomorfologice, hidrologice, climatice si seismice necesare in cadrul contractului:

“Elaborarea hartilor de risc natural si a planurilor de risc detaliate pentru alunecari de teren

pentru un numar de 12 unitati administrativ-teritoriale ale judetului Prahova- componenta a

Planului de Amenajarea Teritoriului Judetean si/sau Zonal si a planurilor de risc natural la

alunecari, detaliate in Planul de Urbanism General si in Regulamentul Local de Urbanism” -

comuna Predeal Sarari.

Documentarea in vederea elaborarii acestui raport s-a facut in conformitate cu prevederile

“HG nr. 447/2003 pentru aprobarea normelor metodologice privind modul de elaborare şi

conţinutul hărţilor de risc natural la alunecări de teren şi inundaţii “ si a constat in studierea

documentatiilor preexistente (studii geotehnice, harti geologice, topografice, ortofotoplanuri, etc),

observatii de teren si investigatii in situ (topografice, geotehnice si geofizice).

Avand in vedere obiectivul acestui proiect investigatiile geotehnice si geofizice efectuate au

avut drept scop exclusiv furnizarea informatiilor pentru intocmirea hartii de hazard la alunecari de

teren si nu pentru proiectarea unor eventuale lucrari de consolidare sau constructii pentru care sunt

necesare studii de teren axate pe proiect.

Deasemenea prin modelarea de calcul prezentata in raport s-a efectuat, intr-o ipoteza

pertinent posibila, analiza stabilitatii unei alunecari, aleasa ca model, de pe teritoriul comunei.

Cap. 2. Date privind cercetarea in situ

Scopul investigatiilor de teren si al modelarii de calcul a fost acela de a calibra si a confirma

informatiile obtinute pe baza documentarii in birou si a cartarilor din teren cu informatiile directe.

Pentru aceasta investigatiile din teren au constat din:

Cercetare geotehnica

S-a efectuat in conformitate cu principiile stabilite prin „SR EN 1997-2:2007. Eurocod 7:

Proiectarea geotehnică. Partea 2: Încercarea şi investigarea terenului” si“SR EN ISO 22475-

1:2007 - Investigaţii şi încercări geotehnice. Metode de prelevare şi măsurări ale apei subterane.

Partea 1: Principii tehnice pentru execuţie” si a constat din observatii de teren si sondare

geotehnica pe baza careia sa se poata identifica, pe de o parte, factorii litologici şi hidrogeologici

(care stau la baza determinarii coeficientului mediu de hazard “Km”) iar pe de altă parte elementele

alunecărilor de teren (suprafaţa de alunecare, adâncimea şi grosimea alunecării, etc).

6 | P a g e

Sondarea geotehnica a permis prelevarea de probe de pamant tulburate si netulburate necesare

determinarii, in laborator, a valorilor parametrilor geotehnici iar prin tubulatura piezometrica cu

care a fost echipat sondajul s-a permis si monitorizarea nivelelor de apa subterana.

Figura 1. Echipamentul de foraj geotehnic folosit

Figura 2. Foraj de monitorizare piezometrica

Investigaţii de laborator

Planificarea testelor de laborator pe probele de pământ recoltate din teren a fost făcută în

concordanţă cu obiectivul propus si anume elaborarea hărţii de hazard si efectuarea analizei de

stabilitate.

Astel au fost efectuate teste de laborator pentru:

- identificarea tipurilor litologice - analize granulometrice (conform STAS 1913/5-85);

- starea de umiditate naturală - caracterizată prin umiditate - W şi grad de saturaţie - Sr

(conform STAS 1913/3-82);

- starea de consistenţă şi plasticitate a pământurilor coezive determinate pe baza limitelor de

plasticitate (WL şi Wp) şi a umidităţii naturale (W) (conform STAS 1913/4 - 1986);

- proprietatile fizice ale pamanturilor (greutatea volumetrica in stare naturala si in stare

uscata)

- proprietăţile mecanice ale pământurilor, reflectate în primul rând prin parametrii rezistenţei

la forfecare

Cercetarea geofizica.

Cercetarea geotehnica a fost completata cu investigatii geofizice de tipul masuratorilor

electrometrice. Pe baza acestora s-a urmarit obţinerea de informaţii privind:

- limita dintre formaţiunea acoperitoare şi roca de bază şi/sau dintre diverse tipuri litologice

din masiv;

- gradul de fisuraţie şi alteraţie al rocilor;

- grosimea acumulatului de alunecare şi/sau adâncimea suprafeţei de alunecare;

- adâncimea nivelului acvifer şi direcţia de curgere a apei subterane;

- gradul de umiditate al rocilor şi variaţia umidităţii în masa alunecătoare.

7 | P a g e

Descrierea tomografiei geoelectrice (electrometrice).

Tehnica care sta la baza investigatiilor prin tomografie geoelectrica este metoda

rezistivitatii. Aceasta este conceputa sa dezvaluie informatii despre formatiuni sau corpuri ce

prezinta anomalii ale conductivitatii electrice si a fost folosita mult timp pentru a delimita straturi ce

au conductivitati diferite.

Achizitia datelor in cadrul acestui tip de masuratori se face uniform, de-a lungul unor profile

(electrometrice) cu o anumita densitate (distanta) intre electrozi. Astfel la o singura intindere a

cablului multielectrod se pot achizitiona sute de valori de rezistivitate creindu-se o imagine 2D a

subsolului asemanatoare unei tomografii.

Pentru efectuarea masuratorilor si interpretarii datelor au fost utilizate:

sistem de masura Terrameter SAS 1000

selector automat de electrozi

electrozi metalici din inox

cabluri electrice

laptop

soft de prelucrare si interpretare

Figura 3. Sistemul de masura Terrameter SAS 1000

Fig. 4. Dispunerea echipamentului geofizic in teren

Electronica aparaturii utilizate permite injectarea in sol a unui curent stabil de intensitate

cunoscuta si controlata, in cicluri bine determinate in functie de natura solului. Inregistrarea datelor

se face pe memoria interna a aparaturii si se descarca automat pe calculator. Cu ajutorul acestui

sistem se inregistreaza automat date consecutive iar rezultatele sunt mediate in mod continuu. In

sondajele geofizice aparatura folosita permite semnalelor induse sau naturale sa fie masurate la

nivele joase, cu o putere de penetrare excelenta si consum minim. Aparatul poate fi folosit pentru

determinarea rezistivitatii solului putand face diferenta intre formatiuni geologice cu un contrast de

rezistivitate sesizabil.

Procesarea si interpretarea datelor geoelectrice a fost realizata cu programul specializat

Earth Imager 2D - V 2.1.8. Programul permite corectarea si inversia datelor utilizand parametrii de

transcalcul multipli. Interpretarea datelor geoelectrice in termeni geologo - tehnici s-a realizat in

urma analogiei cu datele directe provenite din forajele geotehnice executate.

8 | P a g e

Masuratorile topografice

Rezultatele cartarilor de teren, a investigatiilor geotehnice si a celor geofizice au fost

raportate pe planuri si profile topografice intocmite pe baza masuratorilor din teren cu aparatura de

tip GPS (Magellan Explorist).

Cap. 3. Date generale privind alunecarile de teren

3.1. Definiţia alunecarilor de teren.

Alunecările de teren pot fi definite ca procese de mişcare gravitaţională a terenurilor

naturale sau a umpluturilor, aflate în pantă, ca efect simultan al unor factori, naturali sau antropici.

3.2. Cauzele alunecarilor de teren

Considerând că factorii declanşatori ai alunecărilor de teren sunt produsul simultan al unor

factori favorizanţi (conform clasificarii UNESCO - fig. 5) vom detalia şi grupa circumstanţele

favorizante astfel:

Figura 5. Clasificarea factorilor cauzali conform UNESCO

Analiza, in continuare, a cauzelor alunecarilor de teren se va face plecand de la factorii care

contribuie la determinarea coeficientul de risc mediu (Km) pe baza caruia se intocmesc hartile de

hazard la alunecari de teren:

6

KhKgKfKeKdKcKbKaKm

unde:

Ka = factorul litologic; Kb =factorul geomorfologic; Kc = factorul structural; Kd = factorul

hidrologic-climatic; Ke = factorul hidrogeologic; Kf = factorul seismic; Kg = factorul silvic; Kh

= factorul antropic

9 | P a g e

Cauze litologice

În geologia inginerească tipurile litologice care alcătuiesc scoarţa terestră sunt împărţite

schematic în două mari categorii: roca de bază şi formaţiunea acoperitoare (depozitele superficiale)

În categoria roca de bază sunt cuprinse toate rocile de vârsta precuaternara şi anumite tipuri

litologice cuaternare (depozite de tufuri calcaroase, travertin, conglomerate de terasa, s.a.)

consolidate sau cimentate.

Tipurile litologice denumite generic "pământuri" au fost formate in general pe seama rocilor

preexistente, cuprinse în categoria "roca de bază", în urma proceselor de dezagregare fizică şi

alterare chimică şi biologică.

Aceste procese de dezagregare şi alterare slăbesc treptat coeziunea rocilor şi sunt un factor

favorizant al declanşării alunecărilor de teren.

Cauze geomorfologice

Forma suprafeţei terenului şi înclinarea sa joacă un rol important în stabilitatea masivelor.

Declanşarea pierderii stabilităţii poate fi produsă de creşterea efortului de taiere în masiv

datorită maririi, din cauze naturale sau antropice, a pantelor taluzurilor sau versanţilor.

Deasemenea existenţa pe pantele versanţilor a unor văi torenţiale tinere favorizează apariţia

alunecărilor de teren.

Cauze structural - tectonice.

Înclinarea straturilor poate favoriza sau inhiba apariţia instabilităţii. Straturile care înclină în

aceeaşi direcţie cu înclinarea versantului (alunecări consecvente) au un potenţial de instabilitate mai

mare decât cele care inclină în sens contrar pantei versantului (alunecări insecvente) sau a masivelor

nestratificate (alunecări asecvente).

Fenomenele tectonice (faliile, pânzele de şariaj, încovoierea capetelor de strat, etc.) prezente

în masivele de roci pot favoriza deasemenea producerea fenomenelor de instabilitate.

Cauze hidrologice şi climatice

Apa reprezintă factorul predominant responsabil pentru producerea alunecărilor. Prezenţa

sau absenţa apei trebuie analizată în contextul stării limită în care poate ajunge masivul pentru că

absenţa apei, pentru moment, nu exclude posibilitatea apariţiei sale ulterioare. Pentru a estima

corect efectul apei asupra versantului trebuie să se ţină seama şi de celelalte elemente (vegetaţie,

relief caracteristic) care contribuie la asigurarea circuitului apei pe versant.

Alte efecte cauzate de curgerea apelor de suprafaţă care pot favoriza producerea alunecărilor

de teren pot fi:

Energia mare de curgere a apelor curgatoare poate conduce la spalarea bazei versanţilor sau

taluzurilor şi pierderea stabilităţii acestora;

Apa de suprafaţă, cu energie mare de curgere pe suprafaţa taluzurilor sau versanţilor poate

conduce la ravenări şi eroziuni ale acestora;

10 | P a g e

Ploile torenţiale de scurtă durată, topirea rapidă a zăpezii, preciptaţiile îndelungate,

inundaţiile conduc la creşterea greutăţii volumice a masivului, micşorarea coeziunii şi în final la

pierderea stabilităţii;

Apa de suprafaţă, infiltrată în corpul terasamentelor, conduce la scăderea capacităţii portante

şi pierderea stabilităţii.

Cauze hidrogeologice

Stabilitatea versanţilor sau taluzurilor de debleu poate fi afectată de mişcarea apelor atât

direct prin forţa de filtraţie, cât şi indirect, în urma proceselor de antrenare hidrodinamică a

pământurilor necoezive care intră în alcătuirea versanţilor.

Forţa de filtraţie se manifestă îndeosebi atunci când nivelul apei din interfluvii creşte şi apa

este drenată către suprafaţa versanţilor. Foarte frecvent se produc alunecări de teren în urma acţiunii

forţelor de filtraţie care se accentuează în timpul golirii rapide a lacurilor de acumulare, datorită

exfiltratiilor din versanţi.

Procesele de antrenare hidrodinamică sub forma de sufozie, eroziune internă, refulare sau

rupere hidraulică pot iniţia procese de alunecare a versanţilor.

Alte efecte cauzate de prezenţa apei subterane în masivele de pământ care pot favoriza

producerea alunecărilor de teren pot fi:

Apa subterană cu nivel liber prinsă între două straturi impermeabile acţionează asupra

stratului impermeabil superior prin subpresiune;

Apa subterană sub presiune acţionează asupra stratului impermeabil superior, în condiţii de

suprasarcină, prin suprapresiune (creşterea presiunii apei din pori);

Variaţia bruscă a presiunii apei din pori, în cazul nisipurilor fine, saturate, monogranulare,

asociată unor fenomene şi situaţii complementare, poate conduce la lichefierea acestora.

Cauze dinamice.

Cutremurele de pământ, exploziile şi vibraţiile de mare amploare produc în terenuri oscilaţii

de diferite frecvenţe şi respectiv o variaţie a efortului, care poate strica starea de echilibru a

masivului.

În loessuri şi nisipuri afânate şocurile pot să provoace distrugerea legăturilor intergranulare

şi în consecinţă reducerea coeziunii sau a unghiului de frecare interioară.

În nisipurile fine saturate, şocurile pot avea drept rezultat deplasarea granulelor mergând

până la lichefierea bruscă a acestora.

În cazul argilelor sensitive vibraţiile pot conduce la apariţia fenomenului de tixotropie

Cauze legate de vegetaţie

Rădăcinile copacilor menţin stabilitatea taluzurilor prin efecte mecanice şi contribuie la

uscarea taluzurilor prin absorbţia unei părţi din umiditatea solului.

Despădurirea taluzurilor strică regimul umidităţii la suprafaţa straturilor.

11 | P a g e

Cauze antropice

Suprasarcina pusă pe marginea taluzurilor de rambleu îndeosebi asociată cu infiltrarea

apelor de suprafaţă poate conduce la pierderea stabilităţii acestora.

In cazul terenului natural, supraîncărcarea (de exemplu prin executarea de rambleuri înalte)

poate conduce la creşterea efortului de taiere şi a presiunii apei din pori, elemente care produc

slăbirea rezistenţei. Cu cât este mai rapidă încărcarea cu atât creşte riscul de producere a

instabilităţii.

Realizarea excavaţiilor sau a debleerilor

3.3. Elementele geometrice ale alunecarilor

Elementele specifice unei alunecări produse într-un masiv de pământ sunt cele redate

schematic în figura 6, precizarea lor fiind absolut necesară în vederea poziţionarii spaţiale a

desfăşurării fenomenului în raport cu posibilele vulnerabilitati.

Figura 6. Elementele specifice unei alunecări de teren A. Vedere în plan

B. Vedere în secţiune

C. Bloc diagram

unde:

1. suprafaţa de alunecare - este suprafaţa (zona) ce separă masa alunecătoare de terenul stabil.

Suprafeţele de alunecare în masivele de pământ naturale, stratificate pot avea forme variate (plane,

circulare sau alte forme mai complicate). În cazul în care alunecarea se produce în masive de

pământ relativ omogene şi izotrope (de ex. în rambleuri) suprafaţa de cedare poate fi presupusă ca

fiind circulară.

12 | P a g e

2. treapta (faţa de desprindere) principală - este suprafaţa înclinată sau verticală, concavă, ce

limitează extremitatea superioară a alunecării şi se prelungeşte în adâncime cu suprafaţa de

alunecare.

3. masa alunecată (corpul alunecării) - este partea centrală a alunecării care acoperă suprafaţa de

alunecare.

4. suprafaţa terenului inainte de alunecare.

5. terenul stabil - zona din masiv ale carei caracteristici geomecanice exclud posibilitatea

alunecării.

6. coronament (fruntea alunecării) - este zona situată deasupra feţei de desprindere principale,

puţin afectată de alunecare. Se disting unele fisuri şi crevase determinate de tensiunile de întindere

din aceasta zonă.

7. piciorul alunecării - corespunde intersecţiei aval a suprafeţei de alunecare cu suprafaţa

topografică iniţială a terenului. Acesta este de regulă acoperit de acumulatul de alunecare.

8. baza alunecării - reprezintă limita din aval a acumulatului de alunecare.

9. teren cu potenţial de instabilitate - zona din masiv ce urmează a fi antrenată în alunecare.

10. terasa alunecării - reprezintă partea de material alunecător cuprins între cele două rupturi.

11. fisurile şi crevasele - sunt rupturi în masiv individualizate prin fante importante de diverse

forme în funcţie de solicitarea predominantă ce le-a produs. Se pot distinge trei mari tipuri:fisuri

prin solicitare de întindere; fisuri de solicitare de forfecare; fisuri prin solicitare de compresiune

Dimensiunileunei alunecări sunt definite prin:

LT - lungimea totală a alunecării - este distanţa între coronament şi baza alunecării.

L - lungimea alunecării - este distanţa între coronament şi piciorul alunecării.

l - lăţimea alunecării - este distanţa între flancuri.

h - adâncimea alunecării - este distanţa între suprafaţa de alunecare şi terenul natural iniţial.

g - grosimea alunecării – este distanţa între suprafaţa de alunecare şi partea superioară a

acumulatului.

3.4. Clasificarea alunecărilor de teren

Principalul criteriu de clasificare al alunecărilor de teren ca fenomene de impact asupra

obiectivelor (vulnerabilitatilor) este acela al caracterului mişcării.

Alte criterii de clasificare a alunecărilor de teren, complementare acestuia sunt:

adâncimea alunecării;

viteza de deplasare;

starea de activitate a alunecării;

Clasificarea alunecărilor după starea de activitate

Alunecările de teren pot fi definite astfel:

a) alunecări active - fenomenele care se desfaşoară în prezent;

b) alunecări stabilizate, dar active în trecut;

c) alunecări inactive, mai vechi de un an şi care la rândul lor pot fi:

13 | P a g e

latente;

abandonate - în condiţiile în care cauzele producerii lor au dispărut (ex. râul de la

bază şi-a schimbat cursul);

stabilizate - prin diverse metode inginereşti de consolidare;

vechi - care au fost active cu mii de ani în urmă dar ale căror urme se pot vedea încă;

d) alunecări reactivate - care au devenit active după ce au fost inactive;

Clasificarea alunecărilor după adâncimea suprafeţei de alunecare

Tabel 1. Clasificarea alunecărilor după adâncimea suprafeţei de alunecare

Tipul de alunecare Adâncimea suprafeţei de alunecare

superficială h< 1.0 m

de adâncime mică 1.0 < h < 5.0 m

adâncă 5.0 < h < 20.0 m

foarte adâncă h > 20.0 m

Clasificarea alunecărilor de teren după viteza de deplasare a maselor alunecătoare

Tabel 2. Clasificarea alunecărilor de teren după viteza de deplasare a maselor alunecătoare

Descriere Clasa Viteza

Extrem de rapidă 7 > 5 m/sec

Foarte rapidă 6 5m/sec … 0,05 m/sec (3m/min)

Rapidă 5 3 m/min … 0,03 m/min (1,8 m/ora)

Moderată 4 1,8 m/ora … 13 m/luna

Lentă 3 13 m/luna … 1,6 m/an

Foarte lentă 2 1,6 m/an … 16 mm/an

Extrem de lentă 1 < 16 mm/an

Clasificarea alunecărilor după caracterul mişcării

După caracterul mişcării alunecările de teren pot fi împărţite în tipurile prezentate mai jos,

dar, fiind fenomene extrem de complexe, în natură pot fi întâlnite şi combinaţii ale acestora sau

treceri, în cadrul aceluiaşi fenomen, de la un tip de alunecare la altul.

Clasificarea alunecărilor din punctul de vedere al caracterului mişcării este caracteristică

formelor geomorfologice naturale, dar, din punctul de vedere al zonei drumurilor, ea poate fi

extinsă şi asupra formelor antropice (debleuri şi rambleuri).

Tipuri de alunecări de teren după caracterul mişcării:

Alunecări propriu-zise

de rotaţie;

de translaţie.

Curgeri

de noroi (mud flow);

de roci (debris flow);

lente (creep);

Prăbuşiri şi răsturnări

În funcţie de direcţia de avansare, alunecările propriu-zise, rotaţionale sau de translaţie, pot

fi la rândul lor:

14 | P a g e

progresive (detrusive) - se formează pe versant sau la partea superioară a acestuia şi

evoluează spre baza pantei în aceeaşi direcţie în care se deplasează acumulatul.

retrusive (delapsive) - încep de la baza versantului şi evoluează pe versant, spre

vârful, pantei în direcţie opusă faţă de direcţia deplasării acumulatului.

În cazul alunecărilor delapsive masa alunecătoare este supusă longitudinal unor forţe de

întindere determinate de îndepărtarea parţială a pintenului de rezistenţă de la baza versantului sau

taluzului spre deosebire de alunecările detrusive în care masa alunecătoare este supusă unor forţe de

compresiune.

Alunecările rotaţionale, la randul lor, pot fi:

- alunecări rotaţionale simple - cu o singură suprafaţă de alunecare, concavă, uneori

(de ex. în argilele moi) aproximativ circulară. În cazul în care nu sunt stabilizate se pot extinde şi

transforma în alunecări multiple;

- alunecările rotaţionale multiple - sunt provocate iniţial de o alunecare simplă

evoluând ulterior (progresiv sau retrusiv) pe mai multe planuri de alunecare;

- alunecări rotaţionale succesive - sunt caracterizate de un număr de alunecări

rotaţionale de suprafaţă. Au în general un caracter retrusiv evoluând de la baza versantului spre

partea superioară.

Alunecările rotaţionale se formează în depozite omogene, au o lungime limitată şi se produc

pe taluzuri relativ abrupte.

În pământurile coezive şi rocile pelitice neconsolidate sau slab consolidate (marne, argilite,

şisturile argiloase) deranjarea echilibrului versantului duce, datorită depăşirii rezistenţei la forfecare,

la pierderea stabilităţii acestuia în lungul unor suprafeţe curbe de alunecare. Forţele care generează

pierderea stabilităţii pot să fie sporite fie de subminarea bazei versantului pe cale naturală sau

artificială fie de supraîncărcarea acestuia cu rambleuri, construcţii, etc.

Cap. 4. Unitatea administrativ teritoriala studiata. Comuna Predeal Sarari

4.1. Date generale ale comunei

Comuna Predeal-Sărari (în trecut, Predeal)

este amplasata in partea central - estica a

județului Prahova si este formată din satele:

Bobicești,Poienile, Predeal (reședința), Sărari,

Sărățel, Tulburea, Tulburea-Văleni, Vitioara de

Sus și Zâmbroaia

Vecinii comunei sunt:

1. comuna Drajna

2. comuna Aricestii Zeletin

3. comuna Surani

4. comuna Pacureti

5. comuna Gornet

6. comuna Gura Vitioarei

7. orasul Valenii de Munte

http://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Prahova

http://ro.wikipedia.org/wiki/Bobice%C8%99ti,_Prahova

http://ro.wikipedia.org/wiki/Poienile,_Prahova

http://ro.wikipedia.org/wiki/Predeal,_Prahova

http://ro.wikipedia.org/wiki/S%C4%83rari,_Prahova

http://ro.wikipedia.org/wiki/S%C4%83r%C4%83%C8%9Bel,_Prahova

http://ro.wikipedia.org/wiki/Tulburea,_Prahova

http://ro.wikipedia.org/wiki/Tulburea-V%C4%83leni,_Prahova

http://ro.wikipedia.org/wiki/Vitioara_de_Sus,_Prahova

http://ro.wikipedia.org/wiki/Vitioara_de_Sus,_Prahova

http://ro.wikipedia.org/wiki/Z%C3%A2mbroaia,_Prahova

15 | P a g e

4.1.1. Date morfologice

Din punct de vedere morfologic comuna este asezata in zona Subcarpatilor Buzaului, fiind

alcătuită din dealuri cu altitudini cuprinse intre 300 si 600 m, (Varful Stanei de 638 m, situat in

extremitatea nordica) fragmentate de văi, având aspect de muscele. Marea varietate petrografică

(argile, marne, sisturi argiloase, nisipuri) întâlnită în alcătuirea acestor culmi, favorizează apariţia

diverselor procese de modelare şi degradare a terenului.

În procesele de modelare geomorfologica un rol esenţial îl au pachetele de roci argiloase si

argilo-marnoase, care apar intercalate fie în interiorul unor depozite, fie situate în alternanţă cu alte

strate si funcţionind fie ca pat de alunecare pentru rocile de deasupra, fie, de cele mai multe ori, ca

depozite superficiale si favorizând deplasările de mică profunzime (deluvii, proluvii cu un grad

mare de alterare chimică si mecanică). Cutarea intensă a depozitelor si infiltrarea apei pe feţele de

strat ale argilelor si sisturilor argiloase constituie premise ale unor alunecări pe feţele de strat.

Figura 7. Harta geomorfologica a comunei Predeal Sarari (extras din planul topo – sc. 1:25000)

4.2.2. Date geologice

Din punct de vedere geologic în zona aflorează formaţiuni de vârstă cuaternară, pliocenă,

miocenă si paleogenă.

16 | P a g e

Formaţiunile cele mai recente sunt cele cuaternare reprezentate din punct de vedere litologic

prin: argile de culoare cenusie-galbuie cu intercalatii de nisipuri argiloase, in masa carora se

intainesc uneori numeroase concretiuni calcaroase care provin din diagenizarea cochiliilor de

moluste. Tot de varsta recenta sunt si acumularile aluvionare din terasele apelor curgatoare

reprezentate de pietrisuri, bolovanisuri si nisipuri.

Formaţiunile de vârsta pliocenă sunt reprezentate de depozite ce aparţin:

- pontianului alcătuite din marne, marne nisipoase si nisipuri. Aceste formatiuni pot fi

intalnite in partea de sud a comunei

- meoţianului care s-au păstrat sub forma unor petice izolate. Acestea sunt alcătuite din gresii

cu trovanţi, marne cenuşii şi marne calcaroase albe – gălbui

Formaţiunile de vârsta miocenă sunt reprezentate de depozite ce aparţin:

- tortonianului alcatuit din marne, sisturi argiloase, brecii, tufuri, sare

- helveţianului alcătuite din gresii, marne, gipsuri, conglomerate. Helvetianul are o larga

dezvoltare pe teritoriul comunei.

Formaţiunile de vârsta paleogenă, cele mai vechi, sunt reprezentate de depozite ce aparţin:

- chattian – lattorfianului fiind alcătuite din gresii, argile, marne, disodile. Acestea sunt

prezente la zi pe areale restranse in partea nord esticaă a comunei.

- Paleocenului alcatuite din gresii si sisturi

In partea centrala a comunei sunt intalnite depozite cineritice.

Litologia, rocile moi (nisipuri, marne, argile, pietrisuri) uneori neconsolidate, precum si rocile

cu duritati diferite intensifica procesele morfodinamice si dau nastere unui relief structural specific

regiunilor subcarpatice.

17 | P a g e

Figura 8. Harta geologica in zona comunei Predeal Sarari

(extras din harta geolgica scara 1:200000 – foaia Ploiesti)

4.2.3. Date structural – tectonice

Din punct de vedere structural pe teritoriul comunei se poate observa, pe harta geologica,

prezenta, in partea centrala, a unor sinclinale, puternic afectate de falii si limite transgresive.

Conform hartii neotectonice zona este afectata in extremitatea de nord (pe o directie NE-SV)

de miscari de ridicare continua cu intensitate redusa iar in partea de sud de deformari plicative

intense. Aceste miscari neotectonice continuue, care afecteaza in general zona subcarpatilor

Curburii, asociate rocilor argiloase, nisipoase creaza o dinamica mai mare alunecarilor de teren.

18 | P a g e

Figura 9. Harta neotectonica a zonei (extras din Harta neotectonica a Romaniei – sc. 1:1000000)

4.2.4. Date hidrologice

Cele mai importante parauri ce alcatuiesc reteaua hidrografica a comunei sunt:

- Valea Tulburei si Valea Zimbroaiei ale caror ape se unesc la limita sudica a comunei dupa

care se varsa in raul Lopatna.

- Valea Zimbroiei se formeaza prin confluenta Vaii cu Apa Dulce (la limita cu comuna

Aricesti Zeletin) si Paraului cu Apa Sarata (acesta isi are izvoarele pe teritoriul comunei Aricesti

Zeletin).

- Valea Opariti ce se varsa la sud de comuna in Valea Salciei

In partea de sud a comunei este intalnit si Lacul Vitioarei.

4.2.5. Date hidrogeologice

Deoarece sectorul nordic si central al judeţului Prahova, areal in care se afla si comuna

Predeal Sarari nu este acoperit de hărţi hidrogeologice informaţiile privind hidrogeologia sunt

punctuale (din observatii pe teren, cercetări pe zone restrânse, etc). Pot fi insa conturate trei modele

hidrogeologice:

modelul hidrogeologic in care curgerea apelor freatice are loc la gradienţi hidraulici

foarte mici. Forţele de filtraţie sunt neglijabile. Nivelul liber al apei freatice se află la adâncime

mare (> 5 m).

Acest model se dezvolta in general in zonele de platou in care morfologia terenului este

relativ plana iar influenta sistemului hidrografic este restransa. Pentru aceste zone se poate lua in

considerare un coeficient de risc hidrogeologic Ke = 0,05.

modelul hidrogeologic in care gradienţii de curgere ai apei freatice sunt moderaţi.

Forţele de filtraţie au valori care pot influenţa sensibil starea de echilibru a versanţilor. Nivelul apei

freatice, în general, se situează la adâncimi mici (< 5 m);

comuna Predeal Sarari

19 | P a g e

Acest model se dezvolta in general in zonele de terasa in care desi morfologia terenului este

relativ plana influenta sistemului hidrografic este importanta. Pentru aceste zone se poate lua in

considerare un coeficient de risc hidrogeologic Ke = 0,40.

modelul hidrogeologic in care curgerea apelor freatice are loc sub gradienţi mari. La

baza versanţilor, uneori şi pe versanţi, apar izvoare. Există o curgere din interiorul versanţilor către

suprafaţa acestora, cu dezvoltarea unor forţe de filtraţie ce pot contribui la declanşarea unor

alunecări de teren.

Acest model se dezvolta in general in zonele in care panta terenului este mare, versantii sunt

brazdati de vai torentiale iar permeabilitatea stratelor de la partea superioara a terenului este

ridicata. Pentru aceste zone se poate lua in considerare un coeficient de risc hidrogeologic

Ke = 0,80.

4.2.6. Date climatice

Zona se incadreaza in tipul de clima temperat-continentală de tranziţie. Altitudinea a impus

etajarea elementelor climatice; astfel ca pe zonele inalte ale dealurilor temperaturile medii anuale

sunt mai reduse iar precipitaţiile anuale mai ridicate. În zona depresionară predominat este etajul

colinar jos cu valori de temperatură de 8-10° C şi valori de precipitaţii de 600 – 700 mm/an.

Principalele elemente meteorologice ce caracterizeaza zona sunt:

- temperatura medie anuala = + 9,3 C

- temperatura medie in luna ianuarie = -30 C

- temperatura medie in luna iulie =+200 C

4.2.7. Date seismice

Conform normativului P100/1-2013 (intrat in vigoare de la 01.01.2014) valoarea de varf a

acceleratiei terenului pentru proiectare este ag = 0.40g pentru cutremure avand intervalul mediu de

recurenta IMR = 225 ani si 20 % probabilitate de depasire. Valoarea perioadei de control (colt) Tc

a spectrului de raspuns este 1,6 s.

Conform STAS 11100/1-93, din punctul de vedere al macrozonarii seismice, zona se

incadreaza in gradul 91 pe scara MSK corespunzatoare unei perioade de revenire de 50 ani.

20 | P a g e

Figura 10. Zonarea valorilor de varf ale acceleratiei terenului pentru proiectare (ag) cu un IMR = 225 si 20%

probabilitate de depasire in 50 de ani

Figura 11. Zonarea teritoriului Romaniei in termeni de perioada de control (colt), Tc a spectrului de raspuns

(extras din P 100/2013)

4.2. Alunecari identificate pe teritoriul comunei Predeal Sarari

In timpul observatiilor de teren (octombrie 2014) pe teritoriul comunei au fost identificate

11 (unsprezece) alunecari de teren. Toate cele 11 alunecari sunt situate de-a lungul drumului

judetean DJ 219 ce leaga comuna de orasul Valenii de Munte.

Tabel 3. Punctele cu alunecari de teren identificate pe teritoriul comunei Predeal Sarari

ID Denumire punct

COORDONATE

WGS 84 STEREO 70

Latitude Longitude x(Nord) y(Est)

1 DJ 219 / 1 45° 11' 07.22" N 026° 05' 21.29" E 410089.515 585708.032

2 DJ 219 / 2 45° 11' 04.81" N 026° 05' 24.14" E 410015.98 585771.247

3 DJ 219 / 3 45° 11' 12.76" N 026° 05' 32.38" E 410263.787 585947.75

4 DJ 219 / 4 45° 11' 15.93" N 026° 05' 38.97" E 410363.582 586090.242

5 DJ 219 / 5 45° 11' 17.15" N 026° 05' 45.81" E 410403.273 586239.009

6 DJ 219 / 6 45° 11' 33.32" N 026° 06' 19.79" E 410912.501 586973.729

7 DJ 219 / 7 45° 11' 36.67" N 026° 06' 27.17" E 411018.113 587133.354

8 DJ 219 / 8 45° 11' 47.43" N 026° 06' 40.49" E 411354.218 587419.427

9 DJ 219 / 9 45° 11' 54.16" N 026° 06' 45.93" E 411563.57 587535.252

10 DJ 219 / 10 45° 12' 01.97" N 026° 07' 10.55" E 411812.089 588069.11

11 DJ 219 / 11 45° 11' 56.14" N 026° 07' 23.23" E 411636.022 588348.307

21 | P a g e

Figura 12. Ortofotoplanul comunei Predeal Sarari – judetul Prahova

4.2.1. DJ 219 / 1

Alunecare ce a afectat versantul traversat de drumul judetean care in zona alunecarii este in

curba la stanga. Atat in amonte cat si in aval pentru stabilitatea drumului au fost executate ziduri de

sprijin. Cel din aval este mai jos, la mijlocul pantei, cel din amonte este amplasat la circa 3m fata de

marginea carosabilului de pe partea stanga. Santul de la baza zidului amonte este dalat dar colmatat.

Deasemenea zidul amonte este burdusit si are material deluvial curs peste coronament. In zona

alunecata carosabilul este tasat si crapat pe o lungime de circa 40 m.

22 | P a g e

Figura 13. Vedere zid amonte

Figura 14. Tasari si crapaturi in carosabil

4.2.2. DJ 219 / 2

Alunecare este amplasata in aval de drumul judetean. In zona alunecata partea dreapta a DJ-

ului (aval) este tasata si crapata. Tot in partea aval, dar la circa 7 m fata de marginea carosabilului si

circa 2 m mai jos fata de ax drum a fost executata o lucrare de sprijinire din beton. In fata acesteia,

spre aval, se deschide o zona depresionara ale carei flancuri sunt deasemenea alunecate (alunecari

secundare).

In partea amonte sunt case iar terenul este valurit, dar la circa 20 m inainte de punctul de

observatie se termina un zid de sprijin din beton, pe partea stanga a drumului, care stabilizeaza

versantul amonte. Zidul desi este degradat nu este burdusit.

Figura 15. Vedere zid aval si alunecari secundare

Figura 16. Vedere zid amonte

23 | P a g e

4.2.3. DJ 219 / 3

Alunecare produsa in partea dreapta (aval) a

drumului judetean unde terenul este valurit si apar zone

cu vegetatie hidrofila.

Alunecarea este regresiva, frontul de

desprindere ajungand in dreptul drumului care este tasat

si crapat. Versantul din amonte si casele amplasate pe

acesta nu sunt afectate.

Figura 17. Vedere DJ in zona alunecata

4.2.4. DJ 219 / 4. fam. Nita Dumitru

Alunecare tratata in cap.5. Studiu de caz

4.2.5. DJ 219 / 5.

Punctul 5 este situat in apropierea alunecarii precedente (circa 120 - 150 m) si se manifesta

prin tasari in drumul judetean pe partea dreapta (aval) a acestuia. Casele si anexele gospodaresti de

pe versantul aval sunt afectate de alunecare. Deasemenea si in livada de pe versantul amonte, din

dreptul alunecarii, terenul este valurit.

Figura 18. Vedere DJ spre Valenii de Munte

Figura 19. Vedere amonte

24 | P a g e

4.2.6. DJ 219 / 6.

Alunecare produsa pe partea dreapta a drumului judetean, activa, regresiva. Este situata pe

partea stanga a unui afluent al vaii Tulburei pe care DJ il traverseaza printr-un podet colmatat in

totalitate.

Frontul de desprindere a ajuns in apropierea carosabilului de pe partea dreapta si a stalpului

electric de pe aceasta parte. Versantul aval este valurit iar fronturile de desprindere au inaltimi

decimetrice.

Figura 20. Vedere podet amonte

Figura 21. Vedere DJ

4.2.7. DJ 219 / 7. Fam Petre Georgeta

Alunecare activa, de tip regresiv, ce a afectat versantul de pe partea dreapta (aval) a

drumului judetean. Locuintele de pe aceasta parte a drumului sunt deasemenea afectate de

instabilitate (crapate, fisurate).

Desi la marginea carosabilului, pe partea dreapta, pare executat un zid de sprijin din beton

(coronamentul zidului este la nivelul terenului) drumul este crapat si tasat.

Figura 22. Vedere DJ spre Valeni cu zidul de sprijin

Figura 23. Vedere case aval afectate

25 | P a g e

4.2.8. DJ 219 / 8. Iamandei Ion

Alunecare activa, de tip regresiv, ce a

afectat versantul de pe partea dreapta (aval) a

drumului judetean. Frontul de desprindere a

ajuns in apropierea (2 - 3m) a DJ-ului. La baza

versantului la circa 250 m curge valea Tulburei

Din informatiile locale alunecarea este

veche si a afectat traseul DJ-ului care a fost

mutat pe pozitia actuala

Figura 24. Vedere case aval afectate

4.2.9. DJ 219 / 9

Alunecare pe partea dreapta a drumului judetean care a rupt drumul in totalitate. Pentru

consolidarea drumului a fost executata o lucrare din gabioane care la randul ei a fost rupta. Santul

de pe partea stanga (amonte) este dalat si nu este rupt , desi frontul de desprindere se afla in

apropiere, ceea ce indica o alunecare de tip regresiv.

In aval se deschide o vale fapt ce ar impune studierea necesitatii unui podet in axul acesteia.

Imediat dupa alunecare, pe partea amonte, versantul este consolidat printr-o lucrare din

beton care este degradata.

Figura 25. Vedere DJ spre aval

Figura 26. Vedere DJ spre amonte

4.2.10. DJ 219 / 10

Drumul judetean, in curba la stanga, este rupt in partea aval (stanga) pana dincolo de ax. Pe

partea dreapta a drumului a fost executata o lucrare de consolidare din beton care prezinta o

crapatura in dreptul axului alunecarii. Pe versantul amonte terenul este ebulat dar faptul ca pe

aceasta parte drumul nu este deformat indica ca lucrarea de consolidare, desi crapata, il protejeaza.

Rezulta deasemenea ca drumul este afectat de o componenta regresiva a alunecarii, care este

activa.

26 | P a g e

In zona, in partea aval a drumului, se observa alte ziduri de sprijin ceea ce inseamna ca in

trecut drumul a mai fost afectat de fenomene de instabiliate. La baza versantului, la circa 150 m

fata de DJ se afla o vale torentiala care este posibil sa fi contribuit la declansarea componentei

regresive a alunecarii.

Figura 27. Vedere DJ spre Zambroaia

Figura 28. Vedere crapatura in zid amonte

Figura 29. Vedere spre aval

Figura 30. Vedere DJ spre Valenii de Munte

4.2.11. DJ 219 / 11

Alunecare la circa 300 - 350 m

fata de punctul precedent de tip regresiv,

activa ce a afectat partea dreapta a DJ-

ului (crapat pana in ax).

Pe versantul amonte, in dreptul

alunecarii, se observa o zona

depresionara in care se acumuleaza apa,

dar versantul pare stabil.

Figura 31. Crapaturi in drumul judetean

27 | P a g e

Cap. 5. Studiul de caz. Alunecarea din punctul "DJ 219 / 4. Fam. Nita Dumitru"

5.1. Lucrari executate

Pentru a se determina:

o cauzele care au condus la aparitia instabilitatii si caracteristicile acesteia;

o litologia terenului si parametrii fizico – mecanici si geoelectrici ai stratelor;

o nivelul si caracterul apei subterane

a fost efectuata o cercetare geotehnica si geofizica insosita de masuratori topografice.

Cercetarea geotehnica a constat din observatii de teren (cartare) si investigatii geotehnice de

adancime (un foraj geotehnic). Din foraj au fost prelevate probe de pamant tulburate si netulburate

pentru a fi analizate in laboratorul geotehnic de specialitate. După executarea forajului acesta a fost

echipat piezometric pentru urmărirea in timp a nivelului apei subterane.

Investigatiile geofizice au constat din executarea unui profil geoelectric amplasat pe vectorul

principal al alunecarii.

Masuratorile topografice au constat din ridicarea topografica a profilului caracteristic si

masurarea cu un aparat GPS portabil a coordonatelor punctelor de observatie.

In anexe sunt prezentate fisa forajului geotehnic; centralizatorul rezultatelor analizelor de

laborator; diagramele testelor de laborator, planul cu amplasamentul investigatiilor si a punctelor de

observatie (scara 1:1000), profilul caracteristic de analiza (scara 1:1000) si tabelul cu coordonatele

GPS ale punctelor de observatie.

5.2. Rezultate obţinute

5.2.1. Descrierea alunecarii

Alunecarea se dezvolta pe versantul de pe partea dreapta a drumului judetean DJ219

afectand atat drumul (care prezinta tasari, crapaturi si fisuri) cat si casele de pe partea dreapta (aval)

a acestuia (de ex. casa de la nr 22 a familiei Nita Dumitru prezinta numeroase crapaturi) si livezile

dintre acestea.

Din punct de vedere geometric zona afectata de alunecare se extinde aproximativ 150 m de-

a lungul drumului si 250 m spre aval pe versantul de pe partea dreapta.

Pentru protejarea drumului, pe partea dreapta, la baza acestuia a fost realizat un zid de

sprijin care este rupt, tronsoane din acesta fiind dislocate si impinse spre aval.

In amonte de acest zid este un podet cu camera de cadere care descarca intr-o viroaga care

delimiteaza flancul stang al alunecarii.

Flancul drept al alunecarii este situat la aproximativ 10 m fata de forajul executat in curtea

familiei Nita.

In zona de livada incepand de la aproximativ 5 m de drum se observa fronturi de desprindere

succesive. Se pot observa pe zona afectata de alunecare valriri ale terenului, mici zone depresionare

cu vegetatie hidrofila, ebulmente, copaci inclinati, etc.

28 | P a g e

In corpul alunecarii se poate observa si un mic afloriment in care apar argile cafenii-galbui

cu intercalatii cenusii, nisip cenusiu si galbui. Deosebit este modul de dispunere al acestei

stratificatii, deoarece aceste nivele sunt verticale ceea ce demonstraza faptul ca terenul a suferit

miscari de impingere.

In baza alunecarea se descarca in aceeasi viroaga care o flancheaza pe partea stanga si care

face o bucla la dreapta „imbracand” asfel si toata baza alunecarii. In continuare viroaga devine unul

din cele doua izvoare ale paraului Saratel.

Aspectul alunecarii in zona bazala este de veche alunecare stabilizata, cu caracter regresiv,

contur clar si cu vectori orientati spre zona depresionara (viroaga) din baza.

Figura 32. Casa fam. Nita

Figura 33. Drum judetean afectat de alunecare

Figura 34. Vedere zid de sprijin impins de alunecare

Figura 35. Vedere podet

29 | P a g e

Figura 36. Vedere front de desprindere de la margine drum

Figura 37.- Vedere din zona frontului de desprindere in apropierea drumului

Figura 38. Vedere dinspre aval spre amonte-valuriri ale terenului

Figura 39. Zona cu fronturi mici de desprindere si vegetatie hidrofila

Figura 40. Vedere viroaga spre amonte alunecare

Figura 41. Afloriment

5.2.2. Investigatii geotehnice

Forajul a interceptat, sub solul vegetal, pana la adancimea de 6,0m un complex argilos cu

aspect framantat. Detaliat acesta se prezinta astfel:

30 | P a g e

intre 0,20 - 1,0 m - argila negricioasa cu resturi vegetale, rar pietris, plastic consistenta la

vartoasa;

intre 1,0 - 2,40 m - argila cafenie, cu carbonat de calciu, cu filme de nisip fin cenusiu ( la

adancimile de 1.30m, 1.50m, 2.0 m), plastic consistenta la vartoasa

intre 2,40 - 3,60 m - argila galbena - cafenie, cu intercalatii cenusii - verzui, cu filme de

nisip cenusiu, plastic vartoasa - tare;

intre 3,60 - 6,0 m - argila cafenie - galbuie, cu intercalatii cenusii - verzui, cu radacini

carbonizate;

Analizele de laborator efectuate pe probe recoltate din acest complex au pus in evidenta

valori ale umflarii libere cuprinse intre UL = 150 - 175 si ale limitei superioare de plasticitate

WL = 72 - 84 %. Aceste valori caracterizeaza pamanturile cu umflari si contractii mari (p.u.c.m.)

Intre 6,0 si 9,50 m forajul a identificat o argila galbuie - cenusie, plastic vartoasa cu

intercalatii de nisip fin galben - roscat, uscat.

De la 9,50 m pana la talpa forajului (10,50 m) acesta a avansat printr-o argila galbuie -

cenusie cu intercalatii verzui, cu aspect marnos, plastic vartoasa.

Figura 42. Fotografii ale probelor recoltate din foraj

31 | P a g e

5.2.3. Apa subterana

In timpul campaniei de investigatii apa subterana a fost masurata in forajul piezometric la

adancimea de - 7.5 m fata de nivel teren. In schimb in fanatana din apropiere apa era la nivel teren.

Aceasta inseamna ca desi nu exista un nivel hidrostatic, masivul este saturat dar datorita

permeabilitatii scazute a argilelor cedeaza greu apa.

5.2.4. Investigatii geofizice

Profilul geoelectric are o orientare SSE-NNV cu o lungime de 200 m. Adancimea de

investigatie obtinuta in urma inversiei este de 40 – 45 m. Rezistivitatile pachetelor de roca

traversate sunt cuprinse in intervalul 1.8 - 61 Ohm*m. Se constata prezenta unei lentile cu

rezistivitate mai ridicata, 25 – 60 Ohm*m, in intervalul 55 – 105 m, pe profil, avand o grosime de

circa 7 m ce poate fi constituita din argile cu fractie mai ridicata de nisipuri/pietrisuri si/sau argile

cu umiditate scazuta.

32 | P a g e

Capatul profilului din SSE este situat intr-o vale iar prezenta rezistivitatilor scazute, 2 – 5

Ohm*m, pot fi datorate cresterii umiditatii in masa argiloasa.

Figura 43. Sectiunea geoelectrica

5.3. Incadrarea zonei in categoria geotehnica

Conform normativului NP 074/2014 “Normativ privind documentatiile geotehnice pentru

constructii” incadrarea perimetrului studiat in categoria geotehnica se face pe baza urmatorilor

factori de definire ai riscului geotehnic:

Nr.crt. Factori de definire ai riscului

geotehnic Clasificare Punctaj

1 Conditii de teren terenuri dificile* 6 puncte

2 Apa subterana fara epuismente 2 puncte

3 Clasa de importanta a constructiei normala 3 puncte

4 Vecinatati fara riscuri 1 punct

5 Zona seismica de calcul ag = 0.40 3 puncte

* Nota: Au fost incadrate in categoria terenurilor dificile pamanturile cu umflari

si contractii mari (p.u.c.m.)

TOTAL :

15 puncte

Pe baza sumei acestor factori (15 puncte) zona studiata poate fi incadrata, din punctul de

vedere al relatiei unor viitoare structuri cu terenul de fundare in categoria geotehnica 3 risc

geotehnic “major”.

La alegerea riscului geotehnic al amplasamentului s-a tinut cont si de recomandarea SR EN

1997-1:2004 - Eurocod 7: Proiectarea geotehnică.:

33 | P a g e

"In categoria geotehnica 3 se includ, de exemplu: structuri situate pe amplasamente

susceptibile de a-si pierde stabilitatea sau cu miscari de teren permanente, care necesita

investigatii separate sau masuri speciale.”

5.4. Analiza stabilitatii versantului.

5.4.1. Metoda de analiza folosita

Analiza stabilitatii versantului din punctul " DJ 219 / 4. Fam. Nita Dumitru " s-a efectuat

folosind software specializat bazat pe metoda de analiza a echilibrului limită. Aceasta metoda este

cea mai utilizata de proiectanţi datorită simplităţii şi uşurinţei cu care pot fi rezolvate problemele de

instabilitate din practica curentă.

Metodele de analiza a stabilitatii bazate pe echilibrul limită utilizeaza sectiuni (profile)

geotehnice caracteristice pe care le impart in fâşii verticale si analizează stabilitatea masei de

pământ alunecător luând în considerare echilibrul static al fiecărei fâşii şi echilibrul total al întregii

alunecări.

Pentru a modela masivul de pamant si mecanismul de cedare astfel incat, in programul de

analiza a stabilitatii utilizat, sa poata fi aplicata aceasta metoda, a fost necesara cunoasterea

urmatoarelor elemente din teren

stratificaţia terenului (natură, parametri geotehnici);

prezenţa şi înclinarea discontinuităţilor;

caracterul apei subterane

tipul de cedare (în masiv, curgere pe pantă, alunecări vechi, reactivate, etc);

forma suprafeţei de cedare (circulară, oarecare, straturi cu rezistenţă la forfecare redusă,

blocuri, etc.).

Aceste elemente au fost identificate in timpul campaniei de investigare a terenului (oct.

2014) prin observatii de teren si investigatii geotehnice si geofizice ale caror rezultate au fost

descrise mai sus

Pe baza acestor informatii a fost realizat profilul geotehnic de analiza, in care terenul a fost

separat in domenii de stabilitate (instabil, potential instabil, stabil).

Pentru aceste domenii au fost alese valorile caracteristice ale parametrilor geotehnici

(greutatea volumetrica, coeziunea si unghiul de frecare interioara). Pe baza acestor parametri au fost

determinate, in conformitate cu prevederile SR EN 1997-1:2004 - Eurocod 7: Proiectarea

geotehnică, valorile de calcul (prezentate mai jos) valori folosite in analiza de stabilitate.

Iar ca ipoteza de analiza a stabilitatii a fost luata in considerare situatia in care:

- masivul este saturat (dupa perioade de precipitatii lungi si abundente).

- sarcina transmisa de traficul de pe DJ 219 este de 26 KN

- nu exista seism

34 | P a g e

Figura 44. Profil geotehnic de analiza

1. Teren instabil (IN)

Model: Mohr-Coulomb

Unit Weight: 17 kN/m³

Cohesion: 7 kPa

Phi: 6 °

2. Teren potential instabil (PIN)

Model: Mohr-Coulomb


Cohesion: 15 kPa

Phi: 11 °

3. Teren stabil (ST)

Model: Mohr-Coulomb


Cohesion: 25 kPa

Phi: 12 °

5.4.2. Rezultate obtinute in urma analizei de stabilitate

In urma analizei de stabilitate a rezultat faptul ca alunecarea care afecteaza versantul este

activa si ca are doua componente (prezentate impreuna pe profilul de mai jos):

prima componenta este situata spre baza versantului, este de tip "deep creep" 1 si este

datorata exclusiv factorilor naturali. In afara prezentei p.u.c.m.u.-rilor si pantei versantului aceasta

componenta mai poate fi datorata si eroziunii bazei versantului fapt ce ii confera si un caracter

regresiv

1 Alunecarile de tip "deep creep" (curgerile lente de adancime) sunt caracterizate prîntr-o rată a

relaţiei "deformaţie - timp" a masivului foarte lentă fapt ce conduce la o mişcare a acestuia descendentă,

constantă, dar aproape imperceptibilă. Cauza mişcării este reprezentată de un efort de forfecare suficient

pentru a produce deformaţii plastice permanente, dar insuficient pentru rupere caz în care fenomenul s-ar

transforma într-o alunecare sau curgere propriu-zisă. Din acest motiv curgerile lente sunt în general

caracteristice masivelor de pământ cu plasticitate mare (de ex. pământurile cu umflări şi contracţii mari) dar

pot apărea şi în alte tipuri de pământuri atunci când masa solicitată la forfecare este supusă unei presiuni

normale mai mică decât limita de rupere.

Cauzele care conduc la apariţia curgerilor lente sunt în general aceleaşi care produc variaţiile de

volum ale pământurilor contractile adică variaţia de umiditate. Acestora li se pot alătura, complementar sau

nu, cauze morfologice (panta versantului) sau cauze datorate unor fenomene fizico-chimice ce pot apărea în

masiv (de ex. prezenta mineralelor solubile). Deoarece curgerile lente nu au drept cauză principală panta

versantului le face să poată apare şi pe versanţi cu pante relativ reduse (5 - 7o)

În general curgerile lente pot fi identificate prin văluriri ale terenului fără suprafeţe clare de rupere şi

prin copaci sau construcţii antropice (garduri, ziduri, stâlpi, etc) înclinaţi.

35 | P a g e

cea de a componenta a alunecarii este amplasata la partea superioara a versantului in zona

drumului judetean si aval fata de acesta. Este de asemenea activa (factorul de stabilitate Fs=0.839)

si cauzelor naturale care o mentin in activitate li se adauga elemente antropice (datorate traficului

de pe DJ si lucrarilor din gospodariile situate aval fata de drum).

In cazul in care asupra masivului actioneaza un seism ale carui caracteristici maxime sunt

specifice zonei (conform Normativului de proiectare seismica P100-1/2013) factorul de stabilitate

va scadea sub valoarea rezultata din analiza de stabilitate

Figura 45. Profil geotehnic rezultat in urma analizei de stabilitate

Cap. 6. Concluzii si recomandari cu caracter general

6.1. Monitorizarea zonelor cu risc la alunecari de teren

Prognozarea producerii alunecarilor de teren, spre deosebire de a altor fenomene naturale

generatoare de dezastre (cutremure, inundaţii) poate fi mai facila prin cunosterea starilor de eforturi

in masiv. Astfel prin monitorizarea, evaluarea si interpretarea cresterii starii de efort din masiv,

generatoare de instabilitate, pot fi luate măsuri eficiente de evitare sau diminuare a dezastrelor ce

pot fi produse de alunecările de teren.

Alegerea zonelor ce urmeaza a fi monitorizate din punctul de vedere al stabilitatii versantilor

poate fi facuta în toate fazele unei alunecări de teren. De exemplu:

- când pe zona de interes, probabilitatea de producere este "mare" şi "foarte mare" sau

alunecarea s-a stabilizat natural dar există probabilitatea de reactivare;

- cand in zona de interes sunt alunecări active "lente" şi "foarte lente"

- în cazul alunecărilor stabilizate prin măsuri constructive

Monitorizarea trebuie efectuata pe baza unui program de monitorizare care sa evidentieze

masura in care comportarea reala a masivului se situeaza in limite acceptabile. Monitorizarea

trebuie sa detecteze acest lucru cu claritate la un stadiu suficient de timpuriu iar frecventa

observatiilor trebuie sa fie suficient de mare astfel incat sa se poata aplica cu succes masurile de

interventie.

Deasemenea prin programul de monitorizare trebuie stabilit ca timpii de raspuns ai

instrumentelor si metodele de interpretare a rezultatelor sa fie suficient de rapide prin raport cu

evolutia posibila a sistemului;

36 | P a g e

Programul de monitorizare trebuie sa contina si un plan de masuri de interventie care sa fie

adoptat daca monitorizarea evidentiaza o comportare in afara limitelor acceptabile.

Rezultatele monitorizarii trebuie evaluate periodic astfel incat masurile de interventie

prevazute sa poata fi puse in practica imediat ce comportarea masivului iese din limitele

acceptabile.

6.2.Principii generale de prevenirea şi stabilizarea alunecărilor de teren.

Măsurile de prevenire şi/sau stabilizare a alunecărilor pe versanţi se pot grupa după diferite

criterii, cel mai important fiind starea în care se află masivul în momentul studierii acestuia. Ca

atare, un prim set de măsuri, în cazul în care există o stare de echilibru, se referă la menţinerea

acestei stări şi la o eventuală îmbunătăţire a acesteia. Gama măsurilor de îmbunătăţire a stabilităţii,

aplicate în mod curent, cuprinde:

a) măsuri geometrice;

b) măsuri hidrologice;

c) măsuri fizice, chimice, biologice;

d) măsuri mecanice.

Asa cum am descris in capitolul 3 generarea proceselor de instabilitate, ca desfăşurare în

timp, depinde de o serie de factori favorizanti. În acest sens o altă grupă de măsuri poate asigura

stabilitatea versanţilor prin acţiunea chiar asupra acestor factorilor. Acţiunea asupra factorilor

favorizanti declansarii instabilitatii poate cuprinde urmatoarele masuri si metode:

a) măsuri pentru realizarea unei stări de eforturi unitare în teren, compatibile cu

rezistenţa acestuia;

b) măsuri pentru împiedicarea micşorării în timp a rezistenţei terenului;

c) măsuri pentru echilibrarea versanţilor prin lucrări de susţinere şi consolidare.

Metode geometrice - urmăresc reprofilarea pantei cu scopul de a-i mări factorul de

stabilitate. În acest sens, în funcţie de condiţiile şi posibilităţile locale se poate recurge la excavaţii

la partea superioară (în partea de creastă a pantei), la încărcări (berme, banchete), la partea

inferioară (în zona de picior) sau la îndulcirea înclinării pantei respective.

Metode hidrologice - au în vedere în principal drenarea sau asecarea masivului în scopul

îmbunătăţirii caracteristicilor de rezistenţă ale pământului, micşorării presiunii interstiţiale

inlaturarii eventualelor procese hidrodinamice si, în general, a efectelor negative ale prezentei apei

excesive în masiv. În acest sens se pot aplica numeroase măsuri, printre care:

- colectarea şi îndepărtarea apelor de suprafaţă, pluviale şi provenite din topirea zăpezilor prin

rigole şi şanţuri pereate, drenuri superficiale, uneori pavarea sau impermeabilizarea pantei;

- îndepărtarea apelor de adâncime şi micşorarea umidităţii masivului prin drenuri de

adâncime, galerii de drenaj,

- colectarea şi îndepărtarea apelor de suprafaţă, pluviale sau provenite din topirea zăpezilor

prin rigole şi şanţuri pereate a căror pante longitudinale să împiedice atât colmatarea lor cât şi

ravenarea, drenuri superficiale, uneori pavarea sau impermeabilizarea pantei;

- puţuri de adsorbţie, drenuri verticale de nisip, drenuri fitil, drenuri orizontale;

37 | P a g e

- combaterea fenomenelor de antrenare hidrodinamică, în special la baza pantei, prin drenuri

de picior, filtre inverse, drenuri cu geotextile, saltele drenante, amenajări antierozive, etc.

Metode fizice - conduc la îmbunătăţirea structurii şi rezistenţei terenului fără un aport de

material din exterior. Aici se includ diverse variante de compactare: congelarea (ca măsură

temporară în timpul execuţiei), arderea în foraje speciale, etc.

Metode chimice - urmăresc ameliorarea calităţii terenului prin schimbarea cationilor din

complexul de adsorbţie al pământurilor argiloase, întroducerea de liant în structura pământului sau

chiar modificări radicale în structura acestuia. Tratarea se face prin amestec, injectii, etc.

Metode biologice - realizează sporirea stabilităţii versantului cu ajutorul vegetaţiei: la

suprafaţă prin înierbare, garduri vii, cleionaje, iar în adâncime prin plantaţii de arbori care pe lângă

asecarea masivului asigură în timp şi consolidarea mecanică a acestuia.

Metode mecanice - au de asemenea în vedere stabilizarea masivului prin lucrari de

consolidarea si/sau sprijinire.

Între soluţiile posibile se enumeră ancorarea sau bulonarea pantelor, zidurile de sprijin

clasice sau din pământ armat (cu geosintetice), contraforţi, chesoane, pereţi îngropaţi, precum şi

diferite tipuri de pilotaje. Pentru acestea trebuie insa precizat ca:

o Alegerea soluţiilor se face în urma unor calcule de stabilitate.

o Lucrările de susţinere cu fundare directă, cât şi cele fundate indirect, pe elemente fişate,

pot fi continue sau discontinue (ranforţi izolaţi), depinzând de natura, stratificaţia şi caracteristicile

terenului de fundare, prezenţa apei subterane şi nivelul acesteia, vecinătăţi, etc.

In cazul in care alunecarea de teren s-a produs, pentru limitarea efectelor acesteia, pot fi

executate lucrări temporare de asigurare a stabilităţii punandu-se accent pe:

- execuţia lucrărilor de colectare şi evacuare a apelor de suprafaţă pentru a le îndepărta din

zona afectată de alunecare (astfel incat sa nu stagneze perioade indelungate pe suprafata alunecarii);

- executarea unor lucrari (excavaţii şi umpluturi) pentru echilibrarea maselor de pământ;

- matarea (astuparea) crapaturilor provocate de alunecare astfel incat sa se evite patrunderea

apei in masiv

- execuţia unor sprijiniri provizorii;

- evitarea, pe cat posibil, a indepartarii materialului ebulat de la baza versantului sau saparea

de canale (santuri) la baza acestuia

Intocmit:

Ing. Emil Oltean

Ing. Vali Nita

Bucuresti,

noiembrie 2014

38 | P a g e

Cap. 7. Documente de referinţă. Bibliografie

Legea nr. 575 din 22 octombrie 2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului

naţional - Secţiunea a V-a Zone de risc natural–M.Of. nr. 726/14.11.2001

HG nr. 447 din 10 aprilie 2003 pentru aprobarea normelor metodologice privind modul de

elaborare şi conţinutul hărţilor de risc natural la alunecări de teren şi inundaţii

SR EN 1997-1:2004/AC:2009 Eurocod 7: Proiectarea geotehnică. Partea 1: Reguli generale.

SR EN 1997-1 : 2004 / NB:2007 Eurocod 7: Proiectarea geotehnică. Partea 1: Reguli

generale. Anexă naţională.

SR EN1997-2:2007 Eurocod 7: Proiectarea geotehnică. Partea 2: Încercarea şi investigarea

terenului.

SR EN ISO22475-1:2007 Investigaţii şi încercări geotehnice. Metode de prelevare şi

măsurări ale apei subterane. Partea 1: Principii tehnice pentru execuţie.

SR EN ISO14688-1:2004:2006 Cercetări şi încercări geotehnice. Identificarea şi clasificarea

pământurilor. Partea 1: Identificare şi descriere.

SR EN ISO14688-2:2005 Cercetări şi încercări geotehnice. Identificarea şi clasificarea

pământurilor. Partea 2: Principii pentru o clasificare.

NP 074/2014 Normativ privind documentaţiile geotehnice pentru construcţii

GT 006-97. Ghid privind identificarea şi monitorizarea alunecărilor de teren şi stabilirea

soluţiilor cadru de intervenţie asupra terenurilor pentru prevenirea şi reducerea efectelor

acestora, în vederea satisfacerii cerinţelor de siguranţă în exploatare a construcţiilor, refacere

şi protecţie a mediului

GT 019-98 Ghid de redactare a hărţilor de risc la alunecare a versanţilor pentru asigurarea

stabilităţii construcţiilor

AND 594/2013 Ghid privind evaluarea riscului asociat alunecarilor de teren din zona

drumului

Anghel Stanciu, Irina Lungu - Fundatii - Fizica si mecanica pamantului, Ed. Tehnica, 2006

Eugeniu Marchidanu - Geologie pentru ingineri constructori - Editura Tehnica, Bucuresti,

2005

Anexe:

1. Fisele alunecarilor de teren identificate pe teritoriul comunei

http://magazin.asro.ro/index.php?pag=3&lg=1&cls0=1&cls1=0&cls2=0&cls3=0&cls4=0&id_p=4989617

39 | P a g e

Judetul Prahova

Localitatea Predeal Sarari

Fisa de indentificare a alunecarii de teren DJ 219 / 1

1. Coordonate geografice

WGS 84 Stereo 70

Latitudine 45° 11' 07.22" N 410089.515

Longitudine 026° 05' 21.29" E 585708.032

Cota crestei (m) Cota piciorului (Nivel de referinta Marea Neagra)

2. Data producerii:

Anul: luna ziua

2012

3. Tipul

Alunecare primara

reactiva x

Material roca

grohotis

pamant x

Miscare prabusire

rasturnare

alunecare x

extensie

curgere

4. Dimensiuni

lungimea (m): 200 latimea (m) 40 adancimea (m) 3

suprafata (mp) 8000 volumul (mc) 24000

5. Cauze Conditiile de teren

Procesele

geomorfologice

Procesele

fizice Procese antropice

Pregatitoare x x x x

Declansatoare

6. Efecte Pagube materiale (descriere, cuantificare fizica si valorica, in milioane lei)

locuinte x

drumuri (comunale/judetene/nationale) x

poduri/ podete

cai ferate

retele tehnico edilitare (apa, canal, gaz metan, electr., telefonie):

obiective social administrative (sedii administrative, scoli, spitale):

alte constructii:

terenuri (pe categorii de folosinta) Livada

Vatamari corporale -

Pierderi de vieti omenesti -

7. Masuri de remediere Propuse (descriere) Aplicare / in curs de aplicare

Modificarea geometriei

Lucrari de consolidare Doua ziduri de sprijin amonte si aval

Drenaj

Lucrari de sustinere

Lucrari de ranforsare interna

Alte masuri

8. Referinte scrise

Data completarii: 22.10.2014 Intocmit: geogr. Vlad Mihaela

40 | P a g e

Judetul Prahova




WGS 84 Stereo 70

Latitudine 45° 11' 04.81" N 410015.98

Longitudine 026° 05' 24.14" E 585771.247


2. Data producerii:

Anul: luna ziua

2012

3. Tipul

Alunecare primara

reactiva x

Material roca

grohotis

pamant x

Miscare prabusire

rasturnare

alunecare x

extensie

curgere

4. Dimensiuni




Procesele

geomorfologice

Procesele



Declansatoare


locuinte x


poduri/ podete

cai ferate

retele tehnico edilitare (apa, canal, gaz metan, electr., telefonie): x


alte constructii:

terenuri (pe categorii de folosinta) Gradini, Livezi





Lucrari de consolidare

Doua ziduri de sprijin aval

Drenaj



Alte masuri

8. Referinte scrise


41 | P a g e

Judetul Prahova




WGS 84 Stereo 70

Latitudine 45° 11' 12.76" N 410263.787

Longitudine 026° 05' 32.38" E 585947.75


2. Data producerii:

Anul: luna ziua

2010

3. Tipul

Alunecare primara

reactiva x

Material roca

grohotis

pamant x

Miscare prabusire

rasturnare

alunecare x

extensie

curgere

4. Dimensiuni




Procesele

geomorfologice

Procesele



Declansatoare


locuinte x


poduri/ podete

cai ferate



alte constructii:

terenuri (pe categorii de folosinta) Livada






Drenaj



Alte masuri

8. Referinte scrise


42 | P a g e

Judetul Prahova


Fisa de indentificare a alunecarii de teren DJ 219 / 4. Fam. Nita Dumitru


WGS 84 Stereo 70

Latitudine 45° 11' 15.93" N 410363.582

Longitudine 026° 05' 38.97" E 586090.242


2. Data producerii:

Anul: luna ziua

2012

3. Tipul

Alunecare primara x

reactiva

Material roca

grohotis

pamant x

Miscare prabusire

rasturnare

alunecare x

extensie

curgere

4. Dimensiuni




Procesele

geomorfologice

Procesele



Declansatoare


locuinte x


poduri/ podete x

cai ferate



alte constructii:






Lucrari de consolidare si drenaj

Drenaj



Alte masuri

8. Referinte scrise


43 | P a g e

Judetul Prahova




WGS 84 Stereo 70

Latitudine 45° 11' 17.15" N 410403.273

Longitudine 026° 05' 45.81" E 586239.009


2. Data producerii:

Anul: luna ziua

2012

3. Tipul

Alunecare primara

reactiva x

Material roca

grohotis

pamant x

Miscare prabusire

rasturnare

alunecare x

extensie

curgere

4. Dimensiuni




Procesele

geomorfologice

Procesele



Declansatoare


locuinte x


poduri/ podete

cai ferate



alte constructii:







Drenaj



Alte masuri

8. Referinte scrise


44 | P a g e

Judetul Prahova




WGS 84 Stereo 70

Latitudine 45° 11' 33.32" N 410912.501

Longitudine 026° 06' 19.79" E 586973.729


2. Data producerii:

Anul: luna ziua

2012

3. Tipul

Alunecare primara

reactiva x

Material roca

grohotis

pamant x

Miscare prabusire

rasturnare

alunecare x

extensie

curgere

4. Dimensiuni




Procesele

geomorfologice

Procesele



Declansatoare


locuinte x


poduri/ podete x

cai ferate



alte constructii:







Drenaj



Alte masuri

8. Referinte scrise


45 | P a g e

Judetul Prahova


Fisa de indentificare a alunecarii de teren DJ 219 / 7. Fam. Petre Georgeta


WGS 84 Stereo 70

Latitudine 45° 11' 36.67" N 411018.113

Longitudine 026° 06' 27.17" E 587133.354


2. Data producerii:

Anul: luna ziua

2011

3. Tipul

Alunecare primara

reactiva x

Material roca

grohotis

pamant x

Miscare prabusire

rasturnare

alunecare x

extensie

curgere

4. Dimensiuni




Procesele

geomorfologice

Procesele



Declansatoare


locuinte x


poduri/ podete

cai ferate



alte constructii:






Lucrari de consolidare si drenaj, plantatii

Drenaj



Alte masuri

8. Referinte scrise


46 | P a g e

Judetul Prahova


Fisa de indentificare a alunecarii de teren DJ 219 /8. Iamandei Ion


WGS 84 Stereo 70

Latitudine 45° 11' 47.43" N 411354.218

Longitudine 026° 06' 40.49" E 587419.427


2. Data producerii:

Anul: luna ziua

2012

3. Tipul

Alunecare primara

reactiva x

Material roca

grohotis

pamant x

Miscare prabusire

rasturnare

alunecare x

extensie

curgere

4. Dimensiuni




Procesele

geomorfologice

Procesele


Pregatitoare x x x

Declansatoare


locuinte


poduri/ podete x

cai ferate



alte constructii:

terenuri (pe categorii de folosinta) Padure






Drenaj



Alte masuri

8. Referinte scrise


47 | P a g e

Judetul Prahova




WGS 84 Stereo 70

Latitudine 45° 11' 54.16" N 411563.57

Longitudine 026° 06' 45.93" E 587535.252


2. Data producerii:

Anul: luna ziua

2011

3. Tipul

Alunecare primara

reactiva x

Material roca

grohotis

pamant x

Miscare prabusire

rasturnare

alunecare x

extensie

curgere

4. Dimensiuni




Procesele

geomorfologice

Procesele



Declansatoare


locuinte


poduri/ podete

cai ferate



alte constructii:

terenuri (pe categorii de folosinta) Padure





Lucrari de consolidare si drenaj Gabioane in aval Drenaj



Alte masuri

8. Referinte scrise


48 | P a g e

Judetul Prahova




WGS 84 Stereo 70

Latitudine 45° 12' 01.97" N 411812.089

Longitudine 026° 07' 10.55" E 588069.11


2. Data producerii:

Anul: luna ziua

2012

3. Tipul

Alunecare primara

reactiva x

Material roca

grohotis

pamant x

Miscare prabusire

rasturnare

alunecare x

extensie

curgere

4. Dimensiuni




Procesele

geomorfologice

Procesele



Declansatoare


locuinte


poduri/ podete

cai ferate



alte constructii:

terenuri (pe categorii de folosinta) Izlaz






Drenaj



Alte masuri

8. Referinte scrise


49 | P a g e

Judetul Prahova




WGS 84 Stereo 70

Latitudine 45° 11' 56.14" N 411636.022

Longitudine 026° 07' 23.23" E 588348.307


2. Data producerii:

Anul: luna ziua

2012

3. Tipul

Alunecare primara

reactiva x

Material roca

grohotis

pamant x

Miscare prabusire

rasturnare

alunecare x

extensie

curgere

4. Dimensiuni




Procesele

geomorfologice

Procesele



Declansatoare


locuinte x


poduri/ podete

cai ferate



alte constructii:

terenuri (pe categorii de folosinta) Livada, Izlaz






Drenaj



Alte masuri

8. Referinte scrise


50 | P a g e

2. Legenda hartilor geologice folosite in text

51 | P a g e

3. Coloana stratigrafica tip a zonei studiate

52 | P a g e

4. Legenda hartii neotectonice scara 1:1000000

53 | P a g e

5. Fisa foraj geotehnic

6. Centralizator analize laborator

7. Diagrame analize laborator

8. Plan situatie + profil geolitologic

Elaborarea hartilor de risc natural si a planurilor de ... · Elaborarea hartilor de risc natural...

Documents

Transcript of Elaborarea hartilor de risc natural si a planurilor de ... · Elaborarea hartilor de risc natural...