Elaborarea hartilor de risc natural si a planurilor de ... · naturale sau a umpluturilor, aflate...

BENEFICIAR:

Consiliul Judetean Prahova

Elaborarea hartilor de risc natural si a planurilor de risc detaliate pentru

alunecari de teren pentru un numar de 12 unitati administrativ-teritoriale ale

judetului Prahova- componenta a Planului de Amenajarea Teritoriului Judetean

si/sau Zonal si a planurilor de risc natural la alunecari, detaliate in Planul de

Urbanism General si in Regulamentul Local de Urbanism

Valenii de Munte Calugareni Lapos Provita de Jos

Adunati Gura Vitioarei Poiana Campina Provita de Sus

Batrani Jugureni Predeal Sarari Talea

RAPORT GEOTEHNIC comuna Adunati

Contract nr. : 16875 / 29.09.2011

Faza de proiectare: studii teren

Anul: 2014

PROIECTANT:

S.C. TRANSPROIECT 2001 S.A.

2 | P a g e

Cuprins:

Cap. 1. Date de tema ............................................................................................................................ 4

Cap. 2. Date privind cercetarea in situ ................................................................................................. 4

Cercetare geotehnica ............................................................................................................. 4

Investigaţii de laborator ......................................................................................................... 5

Cercetarea geofizica. ............................................................................................................. 5

Masuratorile topografice ....................................................................................................... 7

Cap. 3. Date generale privind alunecarile de teren .............................................................................. 7

3.1. Definiţia alunecarilor de teren....................................................................................................... 7

3.2. Cauzele alunecarilor de teren ........................................................................................................ 7

Cauze litologice ..................................................................................................................... 8

Cauze geomorfologice ........................................................................................................... 8

Cauze structural - tectonice. .................................................................................................. 8

Cauze hidrologice şi climatice .............................................................................................. 8

Cauze hidrogeologice ............................................................................................................ 9

Cauze dinamice. .................................................................................................................... 9

Cauze legate de vegetaţie ...................................................................................................... 9

Cauze antropice ..................................................................................................................... 9

3.3. Elementele geometrice ale alunecarilor ...................................................................................... 10

3.4. Clasificarea alunecărilor de teren ................................................................................................ 11

Clasificarea alunecărilor după starea de activitate .............................................................. 11

Clasificarea alunecărilor după adâncimea suprafeţei de alunecare ..................................... 12

Clasificarea alunecărilor de teren după viteza de deplasare a maselor alunecătoare .......... 12

Clasificarea alunecărilor după caracterul mişcării .............................................................. 12

Cap. 4. Unitatea administrativ teritoriala studiata. Comuna Adunati ................................................ 13

4.1. Date generale ale comunei .......................................................................................................... 13

4.1.1. Date morfologice...................................................................................................................... 14

4.1.2. Date geologice......................................................................................................................... 15

4.1.3. Date structural – tectonice ....................................................................................................... 16

4.1.4. Date hidrologice ....................................................................................................................... 17

4.1.5. Date hidrogeologice ................................................................................................................ 17

4.1.6. Date climatice .......................................................................................................................... 17

3 | P a g e

4.1.7. Date seismice ........................................................................................................................... 17

4.2. Alunecari identificate pe teritoriul comunei ............................................................................... 18

4.2.1. Branzesti................................................................................................................................... 19

4.2.2. Drumul carului I ....................................................................................................................... 20

4.2.3. Drumul carului II ..................................................................................................................... 21

4.2.4. Fam. Negotei Ion - Valceaua Stanciului .................................................................................. 21

4.2.5. Pintesti – drum local in fata ..................................................................................................... 22

4.2.6. DJ 710 ...................................................................................................................................... 23

4.2.7. DJ 710. Dumitrache ................................................................................................................. 24

Cap. 5. Studiul de caz. Alunecarea de pe DJ. 710 (Dumitrache) ....................................................... 24

5.1. Lucrari executate ......................................................................................................................... 24

5.2. Rezultate obţinute ....................................................................................................................... 24

5.2.1. Descrierea alunecarii ........................................................................................................ 24

5.2.2. Investigatii geotehnice ...................................................................................................... 26

5.2.3.. Apa subterana .................................................................................................................. 27

5.2.4. Investigatii geofizice ......................................................................................................... 27

5.3. Incadrarea zonei in categoria geotehnica .................................................................................... 27

5.4. Analiza stabilitatii. ...................................................................................................................... 28

5.4.1. Metoda de analiza folosita ................................................................................................ 28

5.4.2. Rezultate obtinute in urma analizei de stabilitate ............................................................. 29

5.5. Concluzii ..................................................................................................................................... 29

Cap. 6. Concluzii si recomandari cu caracter general ........................................................................ 30

6.1. Monitorizarea zonelor cu risc la alunecari de teren .................................................................... 30

6.2.Principii generale de prevenirea şi stabilizarea alunecărilor de teren. ......................................... 31

Cap. 7. Documente de referinţă. Bibliografie ................................................................................... 33

Anexe: ................................................................................................................................................ 33

1. Fisele alunecarilor de teren identificate pe teritoriul comunei ...................................................... 33

2. Legenda hartilor geologice folosite in text (harta geologica; harta neotectonica) ......................... 41

3. Coloana stratigrafica tip a zonei studiate ....................................................................................... 43

4. Fisa foraj geotehnic ........................................................................................................................ 44

5. Centralizator analize laborator ....................................................................................................... 44

6. Diagrame analize laborator ............................................................................................................ 44

7. Plan situatie + sectiune longitudinala sc. 1:1000 ........................................................................... 44

4 | P a g e

RAPORT GEOTEHNIC comuna Adunati

Cap. 1. Date de tema

Prezentul raport are drept scop furnizarea informatiilor geologice, structural-tectonice,

hidrogeologice, geomorfologice, hidrologice, climatice si seismice necesare in cadrul contractului:

“Elaborarea hartilor de risc natural si a planurilor de risc detaliate pentru alunecari de teren

pentru un numar de 12 unitati administrativ-teritoriale ale judetului Prahova- componenta a

Planului de Amenajarea Teritoriului Judetean si/sau Zonal si a planurilor de risc natural la

alunecari, detaliate in Planul de Urbanism General si in Regulamentul Local de Urbanism” -

comuna Adunati.

Documentarea in vederea elaborarii acestui raport s-a facut in conformitate cu prevederile

“HG nr. 447/2003 pentru aprobarea normelor metodologice privind modul de elaborare şi

conţinutul hărţilor de risc natural la alunecări de teren şi inundaţii “ si a constat in studierea

documentatiilor preexistente (studii geotehnice, harti geologice, topografice, ortofotoplanuri, etc),

observatii de teren si investigatii in situ (topografice, geotehnice si geofizice).

Avand in vedere obiectivul acestui proiect investigatiile geotehnice si geofizice efectuate au

avut drept scop exclusiv furnizarea informatiilor pentru intocmirea hartii de hazard la alunecari de

teren si nu pentru proiectarea unor eventuale lucrari de consolidare sau constructii pentru care sunt

necesare studii de teren axate pe proiect.

Deasemenea prin modelarea de calcul prezentata in raport s-a efectuat, intr-o ipoteza

pertinent posibila, analiza stabilitatii unei alunecari, aleasa ca model, de pe teritoriul comunei.

Cap. 2. Date privind cercetarea in situ

Scopul investigatiilor de teren si al modelarii de calcul a fost acela de a calibra si a confirma

informatiile obtinute pe baza documentarii in birou si a cartarilor din teren cu informatiile directe.

Pentru aceasta investigatiile din teren au constat din:

Cercetare geotehnica

S-a efectuat in conformitate cu principiile stabilite prin „SR EN 1997-2:2007. Eurocod 7:

Proiectarea geotehnică. Partea 2: Încercarea şi investigarea terenului” si“SR EN ISO 22475-

1:2007 - Investigaţii şi încercări geotehnice. Metode de prelevare şi măsurări ale apei subterane.

Partea 1: Principii tehnice pentru execuţie” si a constat din observatii de teren si sondare

geotehnica pe baza careia sa se poata identifica, pe de o parte, factorii litologici şi hidrogeologici

(care stau la baza determinarii coeficientului mediu de hazard “Km”) iar pe de altă parte elementele

alunecărilor de teren (suprafaţa de alunecare, adâncimea şi grosimea alunecării, etc).

5 | P a g e

Sondarea geotehnica a permis prelevarea de probe de pamant tulburate si netulburate necesare

determinarii, in laborator, a valorilor parametrilor geotehnici iar prin tubulatura piezometrica cu

care a fost echipat sondajul s-a permis si monitorizarea nivelelor de apa subterana.

Figura 1. Echipamentul de foraj geotehnic folosit

Figura 2. Foraj de monitorizare piezometrica

Investigaţii de laborator

Planificarea testelor de laborator pe probele de pământ recoltate din teren a fost făcută în

concordanţă cu obiectivul propus si anume elaborarea hărţii de hazard si efectuarea analizei de

stabilitate.

Astel au fost efectuate teste de laborator pentru:

- identificarea tipurilor litologice - analize granulometrice (conform STAS 1913/5-85);

- starea de umiditate naturală - caracterizată prin umiditate - W şi grad de saturaţie - Sr

(conform STAS 1913/3-82);

- starea de consistenţă şi plasticitate a pământurilor coezive determinate pe baza limitelor de

plasticitate (WL şi Wp) şi a umidităţii naturale (W) (conform STAS 1913/4 - 1986);

- proprietatile fizice ale pamanturilor (greutatea volumetrica in stare naturala si in stare

uscata)

- proprietăţile mecanice ale pământurilor, reflectate în primul rând prin parametrii rezistenţei

la forfecare

Cercetarea geofizica.

Cercetarea geotehnica a fost completata cu investigatii geofizice de tipul masuratorilor

electrometrice. Pe baza acestora s-a urmarit obţinerea de informaţii privind:

- limita dintre formaţiunea acoperitoare şi roca de bază şi/sau dintre diverse tipuri litologice

din masiv;

- gradul de fisuraţie şi alteraţie al rocilor;

- grosimea acumulatului de alunecare şi/sau adâncimea suprafeţei de alunecare;

- adâncimea nivelului acvifer şi direcţia de curgere a apei subterane;

- gradul de umiditate al rocilor şi variaţia umidităţii în masa alunecătoare.

6 | P a g e

Descrierea tomografiei geoelectrice (electrometrice).

Tehnica care sta la baza investigatiilor prin tomografie geoelectrica este metoda

rezistivitatii. Aceasta este conceputa sa dezvaluie informatii despre formatiuni sau corpuri ce

prezinta anomalii ale conductivitatii electrice si a fost folosita mult timp pentru a delimita straturi ce

au conductivitati diferite.

Achizitia datelor in cadrul acestui tip de masuratori se face uniform, de-a lungul unor profile

(electrometrice) cu o anumita densitate (distanta) intre electrozi. Astfel la o singura intindere a

cablului multielectrod se pot achizitiona sute de valori de rezistivitate creindu-se o imagine 2D a

subsolului asemanatoare unei tomografii.

Pentru efectuarea masuratorilor si interpretarii datelor au fost utilizate:

selector automat de electrozi

electrozi metalici din inox

cabluri electrice

laptop

soft de prelucrare si interpretare

Figura 3. Sistemul de masura Terrameter SAS 1000

Fig. 4. Dispunerea echipamentului geofizic in teren

Electronica aparaturii utilizate permite injectarea in sol a unui curent stabil de intensitate

cunoscuta si controlata, in cicluri bine determinate in functie de natura solului. Inregistrarea datelor

se face pe memoria interna a aparaturii si se descarca automat pe calculator. Cu ajutorul acestui

sistem se inregistreaza automat date consecutive iar rezultatele sunt mediate in mod continuu. In

sondajele geofizice aparatura folosita permite semnalelor induse sau naturale sa fie masurate la

nivele joase, cu o putere de penetrare excelenta si consum minim. Aparatul poate fi folosit pentru

determinarea rezistivitatii solului putand face diferenta intre formatiuni geologice cu un contrast de

rezistivitate sesizabil.

Procesarea si interpretarea datelor geoelectrice a fost realizata cu programul specializat

Earth Imager 2D - V 2.1.8. Programul permite corectarea si inversia datelor utilizand parametrii de

transcalcul multipli. Interpretarea datelor geoelectrice in termeni geologo - tehnici s-a realizat in

urma analogiei cu datele directe provenite din forajele geotehnice executate.

7 | P a g e

Masuratorile topografice

Rezultatele cartarilor de teren, a investigatiilor geotehnice si a celor geofizice au fost

raportate pe planuri si profile topografice intocmite pe baza masuratorilor din teren cu aparatura de

tip GPS (Magellan Explorist).

Cap. 3. Date generale privind alunecarile de teren

3.1. Definiţia alunecarilor de teren.

Alunecările de teren pot fi definite ca procese de mişcare gravitaţională a terenurilor

naturale sau a umpluturilor, aflate în pantă, ca efect simultan al unor factori, naturali sau antropici.

3.2. Cauzele alunecarilor de teren

Considerând că factorii declanşatori ai alunecărilor de teren sunt produsul simultan al unor

factori favorizanţi (conform clasificarii UNESCO - fig. 5) vom detalia şi grupa circumstanţele

favorizante astfel:

Figura 5. Clasificarea factorilor cauzali conform UNESCO

Analiza, in continuare, a cauzelor alunecarilor de teren se va face plecand de la factorii care

contribuie la determinarea coeficientul de risc mediu (Km) pe baza caruia se intocmesc hartile de

hazard la alunecari de teren:

6

KhKgKfKeKdKcKbKaKm

unde:

Ka = factorul litologic; Kb =factorul geomorfologic; Kc = factorul structural; Kd = factorul

hidrologic-climatic; Ke = factorul hidrogeologic; Kf = factorul seismic; Kg = factorul silvic; Kh

= factorul antropic

8 | P a g e

Cauze litologice

În geologia inginerească tipurile litologice care alcătuiesc scoarţa terestră sunt împărţite

schematic în două mari categorii: roca de bază şi formaţiunea acoperitoare (depozitele superficiale)

În categoria roca de bază sunt cuprinse toate rocile de vârsta precuaternara şi anumite tipuri

litologice cuaternare (depozite de tufuri calcaroase, travertin, conglomerate de terasa, s.a.)

consolidate sau cimentate.

Tipurile litologice denumite generic "pământuri" au fost formate in general pe seama rocilor

preexistente, cuprinse în categoria "roca de bază", în urma proceselor de dezagregare fizică şi

alterare chimică şi biologică.

Aceste procese de dezagregare şi alterare slăbesc treptat coeziunea rocilor şi sunt un factor

favorizant al declanşării alunecărilor de teren.

Cauze geomorfologice

Forma suprafeţei terenului şi înclinarea sa joacă un rol important în stabilitatea masivelor.

Declanşarea pierderii stabilităţii poate fi produsă de creşterea efortului de taiere în masiv

datorită maririi, din cauze naturale sau antropice, a pantelor taluzurilor sau versanţilor.

Deasemenea existenţa pe pantele versanţilor a unor văi torenţiale tinere favorizează apariţia

alunecărilor de teren.

Cauze structural - tectonice.

Înclinarea straturilor poate favoriza sau inhiba apariţia instabilităţii. Straturile care înclină în

aceeaşi direcţie cu înclinarea versantului (alunecări consecvente) au un potenţial de instabilitate mai

mare decât cele care inclină în sens contrar pantei versantului (alunecări insecvente) sau a masivelor

nestratificate (alunecări asecvente).

Fenomenele tectonice (faliile, pânzele de şariaj, încovoierea capetelor de strat, etc.) prezente

în masivele de roci pot favoriza deasemenea producerea fenomenelor de instabilitate.

Cauze hidrologice şi climatice

Apa reprezintă factorul predominant responsabil pentru producerea alunecărilor. Prezenţa

sau absenţa apei trebuie analizată în contextul stării limită în care poate ajunge masivul pentru că

absenţa apei, pentru moment, nu exclude posibilitatea apariţiei sale ulterioare. Pentru a estima

corect efectul apei asupra versantului trebuie să se ţină seama şi de celelalte elemente (vegetaţie,

relief caracteristic) care contribuie la asigurarea circuitului apei pe versant.

Alte efecte cauzate de curgerea apelor de suprafaţă care pot favoriza producerea alunecărilor

de teren pot fi:

Energia mare de curgere a apelor curgatoare poate conduce la spalarea bazei versanţilor sau

taluzurilor şi pierderea stabilităţii acestora;

Apa de suprafaţă, cu energie mare de curgere pe suprafaţa taluzurilor sau versanţilor poate

conduce la ravenări şi eroziuni ale acestora;

9 | P a g e

Ploile torenţiale de scurtă durată, topirea rapidă a zăpezii, preciptaţiile îndelungate,

inundaţiile conduc la creşterea greutăţii volumice a masivului, micşorarea coeziunii şi în final la

pierderea stabilităţii;

Apa de suprafaţă, infiltrată în corpul terasamentelor, conduce la scăderea capacităţii portante

şi pierderea stabilităţii.

Cauze hidrogeologice

Stabilitatea versanţilor sau taluzurilor de debleu poate fi afectată de mişcarea apelor atât

direct prin forţa de filtraţie, cât şi indirect, în urma proceselor de antrenare hidrodinamică a

pământurilor necoezive care intră în alcătuirea versanţilor.

Forţa de filtraţie se manifestă îndeosebi atunci când nivelul apei din interfluvii creşte şi apa

este drenată către suprafaţa versanţilor. Foarte frecvent se produc alunecări de teren în urma acţiunii

forţelor de filtraţie care se accentuează în timpul golirii rapide a lacurilor de acumulare, datorită

exfiltratiilor din versanţi.

Procesele de antrenare hidrodinamică sub forma de sufozie, eroziune internă, refulare sau

rupere hidraulică pot iniţia procese de alunecare a versanţilor.

Alte efecte cauzate de prezenţa apei subterane în masivele de pământ care pot favoriza

producerea alunecărilor de teren pot fi:

Apa subterană cu nivel liber prinsă între două straturi impermeabile acţionează asupra

stratului impermeabil superior prin subpresiune;

Apa subterană sub presiune acţionează asupra stratului impermeabil superior, în condiţii de

suprasarcină, prin suprapresiune (creşterea presiunii apei din pori);

Variaţia bruscă a presiunii apei din pori, în cazul nisipurilor fine, saturate, monogranulare,

asociată unor fenomene şi situaţii complementare, poate conduce la lichefierea acestora.

Cauze dinamice.

Cutremurele de pământ, exploziile şi vibraţiile de mare amploare produc în terenuri oscilaţii

de diferite frecvenţe şi respectiv o variaţie a efortului, care poate strica starea de echilibru a

masivului.

În loessuri şi nisipuri afânate şocurile pot să provoace distrugerea legăturilor intergranulare

şi în consecinţă reducerea coeziunii sau a unghiului de frecare interioară.

În nisipurile fine saturate, şocurile pot avea drept rezultat deplasarea granulelor mergând

până la lichefierea bruscă a acestora.

În cazul argilelor sensitive vibraţiile pot conduce la apariţia fenomenului de tixotropie

Cauze legate de vegetaţie

Rădăcinile copacilor menţin stabilitatea taluzurilor prin efecte mecanice şi contribuie la

uscarea taluzurilor prin absorbţia unei părţi din umiditatea solului.

Despădurirea taluzurilor strică regimul umidităţii la suprafaţa straturilor.

Cauze antropice

Suprasarcina pusă pe marginea taluzurilor de rambleu îndeosebi asociată cu infiltrarea

apelor de suprafaţă poate conduce la pierderea stabilităţii acestora.

10 | P a g e

In cazul terenului natural, supraîncărcarea (de exemplu prin executarea de rambleuri înalte)

poate conduce la creşterea efortului de taiere şi a presiunii apei din pori, elemente care produc

slăbirea rezistenţei. Cu cât este mai rapidă încărcarea cu atât creşte riscul de producere a

instabilităţii.

Realizarea excavaţiilor sau a debleerilor

3.3. Elementele geometrice ale alunecarilor

Elementele specifice unei alunecări produse într-un masiv de pământ sunt cele redate

schematic în figura 6, precizarea lor fiind absolut necesară în vederea poziţionarii spaţiale a

desfăşurării fenomenului în raport cu posibilele vulnerabilitati.

Figura 6. Elementele specifice unei alunecări de teren A. Vedere în plan

B. Vedere în secţiune

C. Bloc diagram

unde:

1. suprafaţa de alunecare - este suprafaţa (zona) ce separă masa alunecătoare de terenul stabil.

Suprafeţele de alunecare în masivele de pământ naturale, stratificate pot avea forme variate (plane,

circulare sau alte forme mai complicate). În cazul în care alunecarea se produce în masive de

pământ relativ omogene şi izotrope (de ex. în rambleuri) suprafaţa de cedare poate fi presupusă ca

fiind circulară.

2. treapta (faţa de desprindere) principală - este suprafaţa înclinată sau verticală, concavă, ce

limitează extremitatea superioară a alunecării şi se prelungeşte în adâncime cu suprafaţa de

alunecare.

11 | P a g e

3. masa alunecată (corpul alunecării) - este partea centrală a alunecării care acoperă suprafaţa de

alunecare.

4. suprafaţa terenului inainte de alunecare.

5. terenul stabil - zona din masiv ale carei caracteristici geomecanice exclud posibilitatea

alunecării.

6. coronament (fruntea alunecării) - este zona situată deasupra feţei de desprindere principale,

puţin afectată de alunecare. Se disting unele fisuri şi crevase determinate de tensiunile de întindere

din aceasta zonă.

7. piciorul alunecării - corespunde intersecţiei aval a suprafeţei de alunecare cu suprafaţa

topografică iniţială a terenului. Acesta este de regulă acoperit de acumulatul de alunecare.

8. baza alunecării - reprezintă limita din aval a acumulatului de alunecare.

9. teren cu potenţial de instabilitate - zona din masiv ce urmează a fi antrenată în alunecare.

10. terasa alunecării - reprezintă partea de material alunecător cuprins între cele două rupturi.

11. fisurile şi crevasele - sunt rupturi în masiv individualizate prin fante importante de diverse

forme în funcţie de solicitarea predominantă ce le-a produs. Se pot distinge trei mari tipuri:fisuri

prin solicitare de întindere; fisuri de solicitare de forfecare; fisuri prin solicitare de compresiune

Dimensiunileunei alunecări sunt definite prin:

LT - lungimea totală a alunecării - este distanţa între coronament şi baza alunecării.

L - lungimea alunecării - este distanţa între coronament şi piciorul alunecării.

l - lăţimea alunecării - este distanţa între flancuri.

h - adâncimea alunecării - este distanţa între suprafaţa de alunecare şi terenul natural iniţial.

g - grosimea alunecării – este distanţa între suprafaţa de alunecare şi partea superioară a

acumulatului.

3.4. Clasificarea alunecărilor de teren

Principalul criteriu de clasificare al alunecărilor de teren ca fenomene de impact asupra

obiectivelor (vulnerabilitatilor) este acela al caracterului mişcării.

Alte criterii de clasificare a alunecărilor de teren, complementare acestuia sunt:

adâncimea alunecării;

viteza de deplasare;

starea de activitate a alunecării;

Clasificarea alunecărilor după starea de activitate

Alunecările de teren pot fi definite astfel:

a) alunecări active - fenomenele care se desfaşoară în prezent;

b) alunecări stabilizate, dar active în trecut;

c) alunecări inactive, mai vechi de un an şi care la rândul lor pot fi:

latente;

abandonate - în condiţiile în care cauzele producerii lor au dispărut (ex. râul de la

bază şi-a schimbat cursul);

stabilizate - prin diverse metode inginereşti de consolidare;

vechi - care au fost active cu mii de ani în urmă dar ale căror urme se pot vedea încă;

12 | P a g e

d) alunecări reactivate - care au devenit active după ce au fost inactive;

Clasificarea alunecărilor după adâncimea suprafeţei de alunecare

Tabel 1. Clasificarea alunecărilor după adâncimea suprafeţei de alunecare

Tipul de alunecare Adâncimea suprafeţei de alunecare

superficială h< 1.0 m

de adâncime mică 1.0 < h < 5.0 m

adâncă 5.0 < h < 20.0 m

foarte adâncă h > 20.0 m

Clasificarea alunecărilor de teren după viteza de deplasare a maselor alunecătoare

Tabel 2. Clasificarea alunecărilor de teren după viteza de deplasare a maselor alunecătoare

Descriere Clasa Viteza

Extrem de rapidă 7 > 5 m/sec

Foarte rapidă 6 5m/sec … 0,05 m/sec (3m/min)

Rapidă 5 3 m/min … 0,03 m/min (1,8 m/ora)

Moderată 4 1,8 m/ora … 13 m/luna

Lentă 3 13 m/luna … 1,6 m/an

Foarte lentă 2 1,6 m/an … 16 mm/an

Extrem de lentă 1 < 16 mm/an

Clasificarea alunecărilor după caracterul mişcării

După caracterul mişcării alunecările de teren pot fi împărţite în tipurile prezentate mai jos,

dar, fiind fenomene extrem de complexe, în natură pot fi întâlnite şi combinaţii ale acestora sau

treceri, în cadrul aceluiaşi fenomen, de la un tip de alunecare la altul.

Clasificarea alunecărilor din punctul de vedere al caracterului mişcării este caracteristică

formelor geomorfologice naturale, dar, din punctul de vedere al zonei drumurilor, ea poate fi

extinsă şi asupra formelor antropice (debleuri şi rambleuri).

Tipuri de alunecări de teren după caracterul mişcării:

Alunecări propriu-zise

de rotaţie;

de translaţie.

Curgeri

de noroi (mud flow);

de roci (debris flow);

lente (creep);

Prăbuşiri şi răsturnări

În funcţie de direcţia de avansare, alunecările propriu-zise, rotaţionale sau de translaţie, pot

fi la rândul lor:

progresive (detrusive) - se formează pe versant sau la partea superioară a acestuia şi

evoluează spre baza pantei în aceeaşi direcţie în care se deplasează acumulatul.

retrusive (delapsive) - încep de la baza versantului şi evoluează pe versant, spre

vârful, pantei în direcţie opusă faţă de direcţia deplasării acumulatului.

13 | P a g e

În cazul alunecărilor delapsive masa alunecătoare este supusă longitudinal unor forţe de

întindere determinate de îndepărtarea parţială a pintenului de rezistenţă de la baza versantului sau

taluzului spre deosebire de alunecările detrusive în care masa alunecătoare este supusă unor forţe de

compresiune.

Alunecările rotaţionale, la randul lor, pot fi:

- alunecări rotaţionale simple - cu o singură suprafaţă de alunecare, concavă, uneori

(de ex. în argilele moi) aproximativ circulară. În cazul în care nu sunt stabilizate se pot extinde şi

transforma în alunecări multiple;

- alunecările rotaţionale multiple - sunt provocate iniţial de o alunecare simplă

evoluând ulterior (progresiv sau retrusiv) pe mai multe planuri de alunecare;

- alunecări rotaţionale succesive - sunt caracterizate de un număr de alunecări

rotaţionale de suprafaţă. Au în general un caracter retrusiv evoluând de la baza versantului spre

partea superioară.

Alunecările rotaţionale se formează în depozite omogene, au o lungime limitată şi se produc

pe taluzuri relativ abrupte.

În pământurile coezive şi rocile pelitice neconsolidate sau slab consolidate (marne, argilite,

şisturile argiloase) deranjarea echilibrului versantului duce, datorită depăşirii rezistenţei la forfecare,

la pierderea stabilităţii acestuia în lungul unor suprafeţe curbe de alunecare. Forţele care generează

pierderea stabilităţii pot să fie sporite fie de subminarea bazei versantului pe cale naturală sau

artificială fie de supraîncărcarea acestuia cu rambleuri, construcţii, etc.

Cap. 4. Unitatea administrativ teritoriala studiata. Comuna Adunati

4.1. Date generale ale comunei

Comuna Adunati (în trecut, Ocina) este

situata in vestul judetului Prahova si este formată

din satele Adunati (resedinta), Ocina de

Jos si Ocina de Sus.

Vecinii comunei sunt:

1. comuna Talea

2. orasul Breaza

3. comuna Provita de Sus

4. comuna Visinesti – jud. Dambovita

5. comuna Bezdead – jud. Dambovita

http://ro.wikipedia.org/wiki/Aduna%C8%9Bi,_Prahova

http://ro.wikipedia.org/wiki/Ocina_de_Jos,_Prahova

http://ro.wikipedia.org/wiki/Ocina_de_Jos,_Prahova

http://ro.wikipedia.org/wiki/Ocina_de_Sus,_Prahova

14 | P a g e

4.1.1. Date morfologice

Din punct de vedere morfologic comuna se afla la limita dintre doua unitati de relief: Muntii

Bucegi si Subcarpatii Prahovei. Relieful local este predominant deluros şi reflectă în general

structura geologică a zonei. Pantele sunt în general accentuate şi străbătute de viroage cu caracter

torenţial spre baza versanţilor.

Relieful în zonă se prezintă prin șiruri de dealuri cu înălțimi cuprinse între 600-900 m (910

m in Varful Magura Mare), despărțite prin două văi paralele între ele și direcționate spre sus-sud-

est, Provița și Prahova. Versanții dealurilor au pante domoale spre bază și accentuate spre culmi și

sunt fragmentate de văi cu caracter torențial.

Înălțimile sunt mai pronunțate spre V unde sunt sunt inaltimile cele mai mari Vf. Sultanului,

Vf. Măgura, Vf. Seciului, întreaga împrejmuire apuseană menținându-se la peste 800 de metri.

Spre E înălțimile sunt mai reduse (sub 800 m: Vf. Stâlpului, Bășa) si descresc mult spre sud

unde dealurile Sticleți, Starmini au inaltimi de circa 650 metri.

Spre sud împrejmuirea răsăriteană și apuseană se îndepărtează una de alta, atingând

maximul depărtării între ele spre valea Bisericii, Coporodului și Bălțiș. Costișa dealurilor este mult

mai puțin înclinată spre acest punct, unde întâlnim și cea mai mică înălțime între Valea

Coporodului, Bisericii și Bălțiș.

Astfel relieful se compune dintr-o:

primă zonă cu aspect relativ plan, situată de-a lungul pârâului Provița și care corespunde

terasei inferioare a acestuia;

a doua zonă caracterizată prin dealurile și versanții care încadrează localitatea.

Figura 7. Harta geomorfologica a comunei Adunati (extras din planul topo – sc. 1:25000)

Relieful extrem de variat de pe teritoriul comunei favorizeaza apariţia diverselor procese de

modelare şi degradare a terenului, dintre care, cele mai importante sunt:

15 | P a g e

dezagregarea prezenta în zonele înalte alcatuite predominant din conglomerate (roci

neomogene uşor de dislocat)

eroziunea torenţiala – apare în lungul vailor în timpul ploilor torenţiale şi al topirii zapezii,

eroziunea de mal întalnita deasemenea în lungul vailor afectând şi porţiuni din versant,

pluviodenudarea şi eroziunea de suprafaţa care isi fac aparitia pe versantii lipsiti de vegetaţie

forestiera

4.1.2. Date geologice

În perimetrul comunei Adunati afloreaza depozite de diverse varste geologice având o

litologie diversificata si o complexitate structurala avansata (conform hartii geologice scara

1:200000, foaia Târgoviste).

Comuna este traversata de la Vest la Est de o zona sinclinala, cunoscut in literatura de

specialitate ca sinclinalul Slanic. Acest sinclinal se afla amplasat pe unitatea de Tarcau. In partea

axiala este format din depozite miocene, etajul Helvetian. Aceste depozite sunt relativ recente

comparativ cu varstele depozitelor ce se dezvolta in nord si sud si sunt alcatuite, din punct de vedere

litologic, din gresii, conglomerate si intercalaţii de marne şi argile.

Figura 8. Harta geologica in zona comunei Adunati

(extras din harta geolgica scara 1:200000 – foaia Targoviste si harta geologica scara 1:50000 - foaia 129a Comarnic)

16 | P a g e

In extremitatea nordica a comunei, pe flancul nordic al sinclinalului, afloreaza depozite de

varsta cretacica. De la nord la sud, ca subunitati ale cretacicului pot fi intalnite depozite apartinand

etajelor Neocomian, Barremian, Aptian, Turonian si Senonian.

Depozitele neocomiene, litologic, sunt reprezentate de faciesul de flis grezos-calcaros

(gresii calcaroase, calcare marnoase, sisturi argiloase –marnoase).

Depozitele barremian-aptiene intalnite spre sud sunt alcatuite in general din sisturi

argiloase-marnoase si calcarenite (strate de Comarnic) sau gresii si marno-gresii, sisturi si gresii

curbicorticale (strate de Teleajen).

Depozitele turonian – senoniene apar in partea nord-estica si sunt alcatuite din marne,

argile, gresii si conglomerate.

La sud de aceste depozite cretacice se dezvolta faciesul de Sotrile ce apartine Paleogenului

inferior si mediu. Acesta are grosimi cuprinse intre 500 – 1000 m si este constituit din gresii

calcaroase, marne cenusii si argile cenusiu-verzui. Acest tip de depozite mai sunt intalnite pe un

areal restrans pe flancul sudic al geosinclinalului, in partea sud-vestica a comunei. Tot pe flancul

sudic al geosinclinalului sunt intalnite depozite ce apartin Paleogenului superior (lattorfian-chattian)

alcatuite din argile, marne, brecii, sisturi argiloase-marnoase.

4.1.3. Date structural – tectonice

Cu exceptia sinclinalului Slanic, din punct de vedere structural - tectonic, pe harta geologica

a comunei (fig. 10) se poate observa o retea de falii, in special in partea nordica, orientate in

general NE-SV. Tot pe harta geologica (scara 1:50000) se observa ca in aceasta zona extrem de

afectata tectonic sunt semnalate vechi alunecari de teren.

Pe harta neotectonica a Romaniei (figura 11) se observa ca zona pe care este amplasata

comuna Adunati este afectata de miscari de ridicare continua, miscari ce influenteaza stabilitatea

depozitelor geologice.

Figura 9. Harta neotectonica a zonei (extras din Harta neotectonica a Romaniei – sc. 1:1000000)

comuna Adunati - judetul Prahova

17 | P a g e

4.1.4. Date hidrologice

Din punct de vedere hidrologic reţeaua hidrografica de pe teritoriul comunei Adunati este

reprezentata de paraul Ocina ce strabate comuna pe directia mediana NV-SE. Acesta, afluent de

parte dreapata a raului Provita, in care se varsa la S de teritoriul comunei Adunati, isi aduna apele

prin numeroase vai torentiale aflate de o parte si alta.

Deasemenea pe teritoriul comunei se mai intalnesc paraie cu caracter temporar sub forma de

viroage pe care se scurg apele de precipitatii.

4.1.5. Date hidrogeologice

Din punct de vedere hidrogeologic principalele surse de apa sunt de tipul infiltratiilor

cantonate in depozitele deluviale la adancimi mici (sub 5m). Acestea nu au debit constant fiind

influentate de cantitatea de precipitatii. Astfel in perioadele cu precipitatii abundente apa poate

ajunge la suprafata terenului iar in perioadele secetoase poate dispare in totalitate.

Un alt tip de acvifer este cel cantonat in depozitele aluvionare de pe terasa paraului Ocina

fiind direct influentata de nivelul apei din parau.

Avand in vedere ca din punct de vedere geologic pe teritoriul comunei Adunati nu exista

roci ce pot inmagazina rezerve de apa subterana in zona nu se poate vorbi de acvifere de adancime.

In timpul campaniei de cercetare a terenului (octombrie 2014) apa in forajul de monitorizare

piezometrica executat pe teritoriul comunei Adunati a fost masurata la circa 5,1 m fata de nivelul

terenului.

4.1.6. Date climatice

Zona cercetata se caracterizeaza printr-o clima temperat continentala, pusa in evidenta prin

urmatoarele valori ale principalelor elemente meteorologice:

- Temperatura medie anuala = + 9,3 C

- Temperatura minimă absoluta = - 26,6 C

- Temperatura maximă absoluta = + 36,5 C

Precipitatiile medii anuale ce cad la sol înregistreaza cca. 700-800 mm, repartizate astfel pe

anotimpuri:

- iarna = 116,8 mm; - primăvara = 202,9 mm

- vara = 293,4 mm; - toamna = 162,9 mm

4.1.7. Date seismice

Conform normativului P100/1-2013 (intrat in vigoare de la 01.01.2014) valoarea de varf a

acceleratiei terenului pentru proiectare este ag = 0.35g pentru cutremure avand intervalul mediu de

recurenta IMR = 225 ani si 20 % probabilitate de depasire. Valoarea perioadei de control (colt) Tc

a spectrului de raspuns este 0,7 s.

Conform STAS 11100/1-93, din punctul de vedere al macrozonarii seismice, zona se

incadreaza in gradul 81 pe scara MSK corespunzatoare unei perioade de revenire de 50 ani

18 | P a g e

Figura 10. Zonarea valorilor de varf ale acceleratiei terenului pentru proiectare (ag) cu un IMR = 225 si 20%

probabilitate de depasire in 50 de ani

Figura 11. Zonarea teritoriului Romaniei in termeni de perioada de control (colt), Tc a spectrului de raspuns

(extras din P 100/2013)

4.2. Alunecari identificate pe teritoriul comunei

In timpul observatiilor de teren (octombrie 2014) pe teritoriul comunei Adunati au fost

identificate sapte alunecari de teren:

Tabel 3. Punctele cu alunecari de teren identificate pe teritoriul comunei Adunati

ID Denumire punct

COORDONATE

WGS 84 STEREO 70

Latitude Longitude x(Nord) y(Est)

1 Branzesti 45° 11' 09.13" N 025° 35' 30.73" E 409738.903 546626.541

2 Drumul carului I 45° 10' 54.76" N 025° 35' 14.31" E 409292.750 546271.404

3 Drumul carului II 45° 10' 51.27" N 025° 35' 07.33" E 409183.920 546119.833

4 Fam. Negotei Ion. Valceaua

Stanciului 45° 11' 20.83" N 025° 36' 15.76" E 410107.346 547606.649

5 Zona Pintesti. Drum local in fata 45° 11' 25.22" N 025° 36' 36.07" E 410246.197 548048.881

6 DJ 710 45° 11' 09.27" N 025° 36' 45.28" E 409755.449 548253.643

7 DJ 710. Dumitrache 45° 11' 12.87" N 025° 36' 39.05" E 409865.522 548116.821

19 | P a g e

Figura 12. Ortofotoplanul comunei Adunati – judetul Prahova

4.2.1. Branzesti

Alunecare situata pe versantul de pe partea stanga a paraului Ocina care a afectat drumul

local Branzesti, amplasat pe partea superioara a versantului.

In Studiul geotehnic intocmit de SC Coges Grup SRL in anul 2014 pe acest amplasament

(vezi cap. Bibliografie”) instabilitatea este descrisa astfel”

„Fenomenul de alunecare ce afecteaza drumul local Branzesti, pe o lungime de L = 100 –

120 m s-a declansat incepand cu anul 2000.

Fenomenul a evoluat regresiv de-a lungul perioadei amintite.

Printre cauzele care au condus la aparitia fenomenului de alunecare amintim:

- constitutia litologico – stratigrafica a terenului;

- panta transversala foarte mare a versantului;

- prezenta apei subterane sub forma de infiltratii;

- realizarea platformei drumului in profil mixt;

- lipsa unor lucrari de colectare si evacuare a apelor provenite din precipitatii;

- pozarea si amplasarea unor lucrari de sprijinire (gabioane) posibil deasupra

planului de alunecare, la un anumit stadiu de evolutie a fenomenului.”

(Extras din SG – Consolidare drum local Branzesti – comuna Adunati, jud. Prahova)

20 | P a g e

Figura 13. Vedere drum local afectat de instabilitate

Figura 14. (extras din SG – Consolidare drum local Branzesti )

Figura 15. Vedere spre aval. Se observa lucrarea din gabioane afectata de alunecare

Conform litologiei interceptate in cele 4 foraje executate in cadrul studiului sus mentionat

(figura 17) in zona ebulmentului, sub un material de umplutura cu grosimi cuprinse intre 0 – 1.10 m

a fost interceptata o alternanta de depozite prafoase – argiloase cu nisipuri fine prafoase. Roca de

baza, interceptata la adancimi cuprinse intre 2,80 – 7,50 m, este reprezentata din alternante de

conglomerate respectiv sisturi argilo-marnoase cu bancuri de gresie.

Apa subterana a fost interceptata in toate cele 4 foraje sub forma de infiltratii la contactul dintre

pachetul superior (prafos – argilos) cu roca de baza.

Conform aceleiasi documentatii fenomenul de instabilitate a afectat pachetele superioare

(umplutura si alternanta de depozite prafoase – argiloase cu nisipuri fine prafoase) oprindu-se la

contactul acestora cu roca de baza.

4.2.2. Drumul carului I

Alunecare de tip regresiv, activa, ce a afectat un drum local se dezvolta pe lungime de circa

100 m si o latime de aprox. 80 m. In masa ebulata s-au creat zone depresionare in care s-au

dezvoltat vegetatie hidrofila si canale preferentiale de curgere a apelor de suprafata (viroage)

21 | P a g e

Cauzele alunecarii sunt in primul rand climatice (precipitatiile abundente) dar si

morfologice (panta versantului), litologice (prezenta gipsului in depozitele helvetiene din zona),

hidrogeologice (infiltrarea apelor meteorice in teren si circulatia acestora).

Figura 16. Vedere alunecare

Figura 17. Vedere spre aval

4.2.3. Drumul carului II

Alunecare amplasata la circa 200 m fata de cea anterioara, afecteaza acelasi drum local, si

are aceleasi caracteristici ca precedenta.

Pentru consolidarea acesteia s-a incercat o consolidare cu mijloace locale prin baterea unor

stalpi de beton in zona ebulata (foto). In fantana situata in aval (foto) apa a fost observata la 2 m

fata de nivelul terenului.

Figura 18. Vedere drum local afectat de alunecare

Figura 19. Vedere fantana aval

4.2.4. Fam. Negotei Ion - Valceaua Stanciului

Alunecare este de tip progresiv si se dezvolta pe o lungime de circa 100 si o latime de circa

70 m, pe panta unui versant. La baza acestuia, dincolo de un drum comunal se afla o valcea cu debit

semipermanent. Pe versant terenul este valurit, copacii sunt inclinati, iar local se observa zone

22 | P a g e

depresionare in care s-a dezvoltat vegetatie hidrofila. Alunecarea are aspectul unui fenomen cu

adancime mica (h < 5m) inca activ.

Cauzele instabilitatii sunt in primul rand climatice (precipitatii abundente de lunga durata) si

litologice. Un alt element care mentine instabilitatea in activitate este lipsa vegetatiei arboricole pe

versant.

Figura 20. Vedere spre amonte

Figura 21. Vedere spre viroaga din baza versantului

4.2.5. Pintesti – drum local in fata

Alunecare de mari dimensiuni, progresiva, activa, care a afectat gospodariile familiilor

Oprea Ion, Pinta Constantin si Pinta Maria. Pentru protectia acestora a fost construit, cu mijloace

locale, un zid de beton in spatele caselor, spre versant (foto). Pe versant se observa fronturi de

desprindere, ebulmente, si zone cu vegetatie hidrofila.

Factorii favorizanti ai declansarii instabilitatii si mentinerii ei in activitate sunt litologici

(inclusiv posibila prezenta a gipsului in teren), morfologici (panta versantului), hidrologici (firul de

vale de la baza versantului si vaile torentiale formate pe suprafata acestuia), hidrogeologici (prin

infiltrarea apelor de suprafata in masiv si curgera lor gravitationala spre aval), silvici (lipsa

vegetatiei arboricole pe versant) si posibil antropici. Factorul declansator este insa cel climatic

reprezentat de precipitatiile abundente si de lunga durata.

Figura 22. Vedere zid de aparare


23 | P a g e

Figura 24. Zona cu vegetatie hidrofila

Figura 25. Ebulmente

4.2.6. DJ 710

Alunecare ce a afectat drumul judetean DJ 710 (Adunati – Breaza) dar care a fost stabilizata

cu lucrari de consolidare (ziduri de sprijin) amonte si aval fata de drum (foto). Cele doua ziduri de

sprijin nu au pus in siguranta decat drumul, atat in amonte cat si in aval obervandu-se zone ebulate,

copaci inclinati sau acumulari de apa sub forma de baltiri.

Figura 26. Vedere zid amonte

Figura 27. Vedere zid aval


Figura 29. Vedere spre aval (baltiri)

24 | P a g e

4.2.7. DJ 710. Dumitrache

Fenomenul de instabilitate este situat la circa 200 m fata de punctul precedent (spre Adunati)

si este tratat detaliat in studiul de caz.

Cap. 5. Studiul de caz. Alunecarea de pe DJ. 710 (Dumitrache)

5.1. Lucrari executate

Pentru a se determina:

o cauzele care au condus la aparitia instabilitatii si caracteristicile acesteia;

o litologia terenului si parametrii fizico – mecanici si geoelectrici ai stratelor;

o nivelul si caracterul apei subterane

a fost efectuata o cercetare geotehnica si geofizica insosita de masuratori topografice.

Cercetarea geotehnica a constat din observatii de teren (cartare) si investigatii geotehnice de

adancime (un foraj geotehnic). Din foraj (cu adancimea de 10,0 m) au fost prelevate probe de

pamant tulburate si netulburate pentru a fi analizate in laboratorul geotehnic de specialitate. După

executarea forajului acesta a fost echipat piezometric pentru urmărirea in timp a nivelului apei

subterane.

Investigatiile geofizice au constat din executarea unui profil geoelectric amplasat pe vectorul

principal al alunecarii.

Masuratorile topografice au constat din ridicarea topografica a profilului caracteristic si

masurarea cu un aparat GPS portabil a coordonatelor punctelor de observatie.

In anexe sunt prezentate fisa forajului geotehnic; centralizatorul rezultatelor analizelor de

laborator; diagramele testelor de laborator, planul cu amplsamentul investigatiilor si a punctelor de

observatie (scara 1:1000), profilul caracteristic de analiza (scara 1:1000) si tabelul cu coordonatele

GPS ale punctelor de observatie.

5.2. Rezultate obţinute

5.2.1. Descrierea alunecarii

Din punct de vedere morfologic alunecarea s-a produs intr-o zona deluroasa, cu altitudine

de aproximativ 575 m.

Din punct de vedere geologic arealul este situat intr-o zona de geosinclinal in care

predomina depozite ce apartin helvetianului. Aceste depozite sunt alcatuite din marne, gresii,

gipsuri si conglomerate.

Alunecarea investigata afecteaza in special drumul judetean 710 prin aparitia unor tasari,

fisuri si crapaturi in carosabil, in special pe partea stanga a drumului.

Drumul in curba la stanga este executat in profil de coasta cu debleu pe dreapta si rambleu

pe stanga. Pe partea dreapta exista un sant doar pana la mijlocul curbei drumului, unde isi descarca

apele intr-o viroaga.

25 | P a g e

Versantul de pe partea dreapta a drumului este acoperit cu vegetatie arborescenta si

fragmentat de o viroaga cu maluri foarte abrupte, cu profil in V. Pe partea stanga, in zona de intrare

in curba, rambleul drumului este sustinut de un zid de sprijin din moloane.

La baza versantului exista un vechi front de desprindere iar pe partea stanga terenul in

coborare are aspect usor valurit.

Degradarile mai accentuate, in special tasari, apar din zona in care se termina zidul de

sprijin.

Figura 30. Vedere DJ 710 in directie crestere km -zona afectata

Figura 31. Vedere partea dreapta a drumului

Figura 32. Vedere partea stanga- zid de sprijin

Figura 33. Tasari si fisuri in DJ 701 datorate instabilitatii

26 | P a g e

5.2.2. Investigatii geotehnice

Sondajul geotehnic executat pe partea stanga a drumului, pe acostament, a pus in evidenta o

umplutura din praf argilos cu nisip si pietris neuniform, radacini de plante (carbonizate si necarb.),

neomogena, plastic consistenta, umeda, pana la adancimea de 1,80 m.

Sub umplutura a fost interceptata , pana la adancimea de 3,60 m, o argila prafoasa roscata

cu filme sau intercalatii de nisip fin si chiar pietris, aflata in domeniul de consistenta "plastic

consistent - plastic vartos" a carei structura era deranjata. Sub aceasta, pe o grosime de 0.60 m, a

fost intalnit un nisip argilos cafeniu, plastic consistent.

De la 4,0 pana la talpa sondajului a fost identificata o argila prafoasa roscata plastic

consistenta - plastic vartoasa cu intercalatii de nisip galben cafeniu si pietris mic si mare.

Figura 34. Fotografii ale probelor recoltate din foraj.

27 | P a g e

5.2.3.. Apa subterana

Este de tip nivel hidrostatic si a fost interceptata, in forajul piezometric, in timpul campaniei

de investigatie, la adancimea de 5.1 m.

5.2.4. Investigatii geofizice

Profilul geoelectric a avut o orientare S-N cu o lungime de 200 m. Adancimea de

investigatie obtinuta la interpretare este de circa 30 m.

Rezistivitatile rocilor intalnite se situeaza in intervalul 5.9 – 34.8 Ohm*m avand rezistivitati

mai ridicate in partea de N a profilului. Profilul prezinta o lentila de roca cu rezistivitate scazuta, 6 –

10 Ohm*m, dezvoltata in intervalul 0 – 110 m, pe profil, cu o grosime de circa 8 m. Aceste

rezistivitati sunt caracteristice unor pachete de argile umede. Rezistivitatile mai ridicate, 20 – 30

Ohm*m, pot sugera o crestere a fractiei nisipoase din pachetul argilos si/sau o scadere a umiditatii

argilelor.

Figura 35. Sectiunea geoelectrica

5.3. Incadrarea zonei in categoria geotehnica

Conform normativului NP 074/2014 “Normativ privind documentatiile geotehnice pentru

constructii” incadrarea perimetrului studiat in categoria geotehnica se face pe baza urmatorilor

factori de definire ai riscului geotehnic:

Nr.crt. Factori de definire ai riscului

geotehnic Clasificare Punctaj

1 Conditii de teren terenuri medii respectiv

dificile * 3 - 6 puncte

2 Apa subterana fara epuismente 2 puncte

3 Clasa de importanta a constructiei normala 3 puncte

4 Vecinatati fara riscuri 1 punct

5 Zona seismica de calcul ag = 0.35 3 puncte

Note:

* au fost considerate terenuri dificile terenurile in panta cu potential de

alunecare

TOTAL :

12 respectiv15 puncte

28 | P a g e

Pe baza sumei acestor factori (12 respectiv 15 puncte) zona studiata poate fi incadrata, din

punctul de vedere al relatiei unor viitoare structuri cu terenul de fundare atat in categoria geotehnica

2 risc geotehnic “moderat” cat si in categoria geotehnica 3 risc geotehnic “major” .

La alegerea riscului geotehnic al amplasamentului trebuie insa sa se tina cont si de

recomandarea SR EN 1997-1:2004 - Eurocod 7: Proiectarea geotehnică.:

"In categoria geotehnica 3 se includ, de exemplu: structuri situate pe amplasamente

susceptibile de a-si pierde stabilitatea sau cu miscari de teren permanente, care necesita

investigatii separate sau masuri speciale.”

5.4. Analiza stabilitatii.

5.4.1. Metoda de analiza folosita

Analiza stabilitatii versantului din punctul "DJ 710.Dumitrache" s-a efectuat folosind

software specializat bazat pe metoda de analiza a echilibrului limită. Aceasta metoda este cea mai

utilizata de proiectanţi datorită simplităţii şi uşurinţei cu care pot fi rezolvate problemele de

instabilitate din practica curentă.

Metodele de analiza a stabilitatii bazate pe echilibrul limită utilizeaza sectiuni (profile)

geotehnice caracteristice pe care le impart in fâşii verticale si analizează stabilitatea masei de

pământ alunecător luând în considerare echilibrul static al fiecărei fâşii şi echilibrul total al întregii

alunecări.

Pentru a modela masivul de pamant si mecanismul de cedare astfel incat, in programul de

analiza a stabilitatii utilizat, sa poata fi aplicata aceasta metoda, a fost necesara cunoasterea

urmatoarelor elemente din teren

stratificaţia terenului (natură, parametri geotehnici);

prezenţa şi înclinarea discontinuităţilor;

caracterul apei subterane

tipul de cedare (în masiv, curgere pe pantă, alunecări vechi, reactivate, etc);

forma suprafeţei de cedare (circulară, oarecare, straturi cu rezistenţă la forfecare redusă,

blocuri, etc.).

Aceste elemente au fost identificate in timpul campaniei de investigare a terenului (oct.

2014) prin observatii de teren si investigatii geotehnice si geofizice ale caror rezultate au fost

descrise mai sus

Pe baza acestor informatii a fost realizat profilul geotehnic de analiza, in care terenul a fost

separat in strate (prezentate mai jos). Pentru aceste strate au fost alese valorile caracteristice ale

parametrilor geotehnici (greutatea volumetrica, coeziunea si unghiul de frecare interioara) pe baza

carora a fost efectuata analiza de stabilitate. Pe baza acestora au fost determinate valorile de calcul,

in conformitate cu prevederile SR EN 1997-1:2004 - Eurocod 7: Proiectarea geotehnică

Iar ca ipoteza de analiza a stabilitatii a fost luata in considerare situatia in care:

- masivul este saturat (dupa perioade de precipitatii lungi si abundente).

- nu exista seism

- sarcina transmisa de trafic este de 26 KN

29 | P a g e

Figura 36. Profil geotehnic de analiza

1. umplutura

Unit Weight: 20 kN/m³

Cohesion: 4 kPa

Phi: 11 °

2. argila prafoasa pl consistenta

Unit Weight: 19 kN/m³

Cohesion: 3 kPa

Phi: 4 °

3. nisip argilos pl consistent

Unit Weight: 18.5 kN/m³

Cohesion: 2 kPa

Phi: 5 °

4. argila prafoasa roscata pl vartoasa

Unit Weight: 19.2 kN/m³

Cohesion: 35 kPa

Phi: 12 °

5.4.2. Rezultate obtinute in urma analizei de stabilitate

In urma analizei de stabilitate a rezultat faptul ca fenomenul de instabilitate care afecteaza

drumul judetean DJ 710 in punctul Dumitrache nu este o alunecare de teren clasica ci este un

fenomen de tipul "pierdere de capacitate portanta" dezvoltat la marginea carosabilului, pe partea

stanga a drumului.

Cauzele acestui fenomen pot fi atat caracteristicile de portanta si de compactare

necorespunzatoare ale umpluturii si ale primului strat portant (argila prafoasa plastic consistenta)

cat si lipsa unui sistem eficient de preluare a apelor de pe versantul de pe partea dreapta si de

evacuare a acestora in lungul drumului.

In cazul in care asupra masivului actioneaza un seism ale carui caracteristici maxime sunt

specifice zonei (conform Normativului de proiectare seismica P100-1/2013) factorul de stabilitate

va scadea sub valoarea rezultata din analiza de stabilitate.

Figura 37. Profil geotehnic rezultat in urma analizei de stabilitate

5.5. Concluzii

In vederea refacerii structurii rutiere consideram necesara verificarea caracteristicilor de

compactare ale umpluturii si stratului portant (prin metoda inlocuirii de volum si incercarea Proctor

30 | P a g e

normal) si a caracteristicilor de capacitate portanta prin teste dinamice cu ajutorul deflectometrului

dinamic greu. Deasemenea consideram necesara verificarea deflexiunilor drumului cu

deflectometrul cu parghie Benkelman.

In urma tuturor acestor rezultate se poate redimensiona structura rutiera astfel incat sa

corespunda sarcinilor transmise de trafic.

Este necesar de asemenea ca sistemul de preluare si evacuare a apei de pe partea dreapata a

drumului sa fie decolmatat iar acostamentele sa fie impermeabilizate pentru a nu mai permite apelor

de suprafata sa se infiltreze in corpul drumului.

Se va lua in considerare si prelungirea zidului de sprijin de pe partea stanga pana dincolo de

zona alunecata (circa 25 m). In acest caz noul zid se va funda in stratul de argila prafoasa plastic

vartoasa pentru care se poate lua in considerare o valoare de baza a presiunii conventionale

pconv = 200KPa.

Cap. 6. Concluzii si recomandari cu caracter general

6.1. Monitorizarea zonelor cu risc la alunecari de teren

Prognozarea producerii alunecarilor de teren, spre deosebire de a altor fenomene naturale

generatoare de dezastre (cutremure, inundaţii) poate fi mai facila prin cunosterea starilor de eforturi

in masiv. Astfel prin monitorizarea, evaluarea si interpretarea cresterii starii de efort din masiv,

generatoare de instabilitate, pot fi luate măsuri eficiente de evitare sau diminuare a dezastrelor ce

pot fi produse de alunecările de teren.

Alegerea zonelor ce urmeaza a fi monitorizate din punctul de vedere al stabilitatii versantilor

poate fi facuta în toate fazele unei alunecări de teren. De exemplu:

- când pe zona de interes, probabilitatea de producere este "mare" şi "foarte mare" sau

alunecarea s-a stabilizat natural dar există probabilitatea de reactivare;

- cand in zona de interes sunt alunecări active "lente" şi "foarte lente"

- în cazul alunecărilor stabilizate prin măsuri constructive

Monitorizarea trebuie efectuata pe baza unui program de monitorizare care sa evidentieze

masura in care comportarea reala a masivului se situeaza in limite acceptabile. Monitorizarea

trebuie sa detecteze acest lucru cu claritate la un stadiu suficient de timpuriu iar frecventa

observatiilor trebuie sa fie suficient de mare astfel incat sa se poata aplica cu succes masurile de

interventie.

Deasemenea prin programul de monitorizare trebuie stabilit ca timpii de raspuns ai

instrumentelor si metodele de interpretare a rezultatelor sa fie suficient de rapide prin raport cu

evolutia posibila a sistemului;

Programul de monitorizare trebuie sa contina si un plan de masuri de interventie care sa fie

adoptat daca monitorizarea evidentiaza o comportare in afara limitelor acceptabile.

Rezultatele monitorizarii trebuie evaluate periodic astfel incat masurile de interventie

prevazute sa poata fi puse in practica imediat ce comportarea masivului iese din limitele

acceptabile.

31 | P a g e

6.2.Principii generale de prevenirea şi stabilizarea alunecărilor de teren.

Măsurile de prevenire şi/sau stabilizare a alunecărilor pe versanţi se pot grupa după diferite

criterii, cel mai important fiind starea în care se află masivul în momentul studierii acestuia. Ca

atare, un prim set de măsuri, în cazul în care există o stare de echilibru, se referă la menţinerea

acestei stări şi la o eventuală îmbunătăţire a acesteia. Gama măsurilor de îmbunătăţire a stabilităţii,

aplicate în mod curent, cuprinde:

a) măsuri geometrice;

b) măsuri hidrologice;

c) măsuri fizice, chimice, biologice;

d) măsuri mecanice.

Asa cum am descris in capitolul 3 generarea proceselor de instabilitate, ca desfăşurare în

timp, depinde de o serie de factori favorizanti. În acest sens o altă grupă de măsuri poate asigura

stabilitatea versanţilor prin acţiunea chiar asupra acestor factorilor. Acţiunea asupra factorilor

favorizanti declansarii instabilitatii poate cuprinde urmatoarele masuri si metode:

a) măsuri pentru realizarea unei stări de eforturi unitare în teren, compatibile cu

rezistenţa acestuia;

b) măsuri pentru împiedicarea micşorării în timp a rezistenţei terenului;

c) măsuri pentru echilibrarea versanţilor prin lucrări de susţinere şi consolidare.

Metode geometrice - urmăresc reprofilarea pantei cu scopul de a-i mări factorul de

stabilitate. În acest sens, în funcţie de condiţiile şi posibilităţile locale se poate recurge la excavaţii

la partea superioară (în partea de creastă a pantei), la încărcări (berme, banchete), la partea

inferioară (în zona de picior) sau la îndulcirea înclinării pantei respective.

Metode hidrologice - au în vedere în principal drenarea sau asecarea masivului în scopul

îmbunătăţirii caracteristicilor de rezistenţă ale pământului, micşorării presiunii interstiţiale

inlaturarii eventualelor procese hidrodinamice si, în general, a efectelor negative ale prezentei apei

excesive în masiv. În acest sens se pot aplica numeroase măsuri, printre care:

- colectarea şi îndepărtarea apelor de suprafaţă, pluviale şi provenite din topirea zăpezilor prin

rigole şi şanţuri pereate, drenuri superficiale, uneori pavarea sau impermeabilizarea pantei;

- îndepărtarea apelor de adâncime şi micşorarea umidităţii masivului prin drenuri de

adâncime, galerii de drenaj,

- colectarea şi îndepărtarea apelor de suprafaţă, pluviale sau provenite din topirea zăpezilor

prin rigole şi şanţuri pereate a căror pante longitudinale să împiedice atât colmatarea lor cât şi

ravenarea, drenuri superficiale, uneori pavarea sau impermeabilizarea pantei;

- puţuri de adsorbţie, drenuri verticale de nisip, drenuri fitil, drenuri orizontale;

- combaterea fenomenelor de antrenare hidrodinamică, în special la baza pantei, prin drenuri

de picior, filtre inverse, drenuri cu geotextile, saltele drenante, amenajări antierozive, etc.

Metode fizice - conduc la îmbunătăţirea structurii şi rezistenţei terenului fărăun aport de

material din exterior. Aici se includ diverse variante de compactare: congelarea (ca măsură

temporară în timpul execuţiei), arderea în foraje speciale, etc.

32 | P a g e

Metode chimice - urmăresc ameliorarea calităţii terenului prin schimbarea cationilor din

complexul de adsorbţie al pământurilor argiloase, întroducerea de liant în structura pământului sau

chiar modificări radicale în structura acestuia. Tratarea se face prin amestec, injectii, etc.

Metode biologice - realizează sporirea stabilităţii versantului cu ajutorul vegetaţiei: la

suprafaţă prin înierbare, garduri vii, cleionaje, iar în adâncime prin plantaţii de arbori care pe lângă

asecarea masivului asigură în timp şi consolidarea mecanică a acestuia.

Metode mecanice - au de asemenea în vedere stabilizarea masivuluiprin lucrari de

consolidarea si/sau sprijinire.

Între soluţiile posibile se enumeră ancorarea sau bulonarea pantelor, zidurile de sprijin

clasice sau din pământ armat (cu geosintetice), contraforţi, chesoane, pereţi îngropaţi, precum şi

diferite tipuri de pilotaje. Pentru acestea trebuie insa precizat ca:

o Alegerea soluţiilor se face în urma unor calcule de stabilitate.

o Lucrările de susţinere cu fundare directă, cât şi cele fundate indirect, pe elemente fişate,

pot fi continue sau discontinue (ranforţi izolaţi), depinzând de natura, stratificaţia şi caracteristicile

terenului de fundare, prezenţa apei subterane şi nivelul acesteia, vecinătăţi, etc.

In cazul in care alunecarea de teren s-a produs, pentru limitarea efectelor acesteia, pot fi

executate lucrări temporare de asigurare a stabilităţii punandu-se accent pe:

- execuţia lucrărilor de colectare şi evacuare a apelor de suprafaţă pentru a le îndepărta din

zona afectată de alunecare (astfel incat sa nu stagneze perioade indelungate pe suprafata alunecarii);

- executarea unor lucrari (excavaţii şi umpluturi) pentru echilibrarea maselor de pământ;

- matarea (astuparea) crapaturilor provocate de alunecare astfel incat sa se evite patrunderea

apei in masiv

- execuţia unor sprijiniri provizorii;

- evitarea, pe cat posibil, a indepartarii materialului ebulat de la baza versantului sau saparea

de canale (santuri) la baza acestuia

Intocmit:

Ing. Emil Oltean

Ing. Vali Nita

Bucuresti,

noiembrie 2014

33 | P a g e

Cap. 7. Documente de referinţă. Bibliografie

Legea nr. 575 din 22 octombrie 2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului

naţional - Secţiunea a V-a Zone de risc natural–M.Of. nr. 726/14.11.2001

HG nr. 447 din 10 aprilie 2003 pentru aprobarea normelor metodologice privind modul de

elaborare şi conţinutul hărţilor de risc natural la alunecări de teren şi inundaţii

SR EN 1997-1:2004/AC:2009 Eurocod 7: Proiectarea geotehnică. Partea 1: Reguli

generale.

SR EN 1997-1 : 2004 / NB:2007 Eurocod 7: Proiectarea geotehnică. Partea 1: Reguli

generale. Anexă naţională.

SR EN1997-2:2007 Eurocod 7: Proiectarea geotehnică. Partea 2: Încercarea şi investigarea

terenului.

SR EN ISO22475-1:2007 Investigaţii şi încercări geotehnice. Metode de prelevare şi

măsurări ale apei subterane. Partea 1: Principii tehnice pentru execuţie.

SR EN ISO14688-1:2004:2006 Cercetări şi încercări geotehnice. Identificarea şi clasificarea

pământurilor. Partea 1: Identificare şi descriere.

SR EN ISO14688-2:2005 Cercetări şi încercări geotehnice. Identificarea şi clasificarea

pământurilor. Partea 2: Principii pentru o clasificare.

NP 074/2014 Normativ privind documentaţiile geotehnice pentru construcţii

GT 006-97. Ghid privind identificarea şi monitorizarea alunecărilor de teren şi stabilirea

soluţiilor cadru de intervenţie asupra terenurilor pentru prevenirea şi reducerea efectelor

acestora, în vederea satisfacerii cerinţelor de siguranţă în exploatare a construcţiilor, refacere

şi protecţie a mediului

GT 019-98 Ghid de redactare a hărţilor de risc la alunecare a versanţilor pentru asigurarea

stabilităţii construcţiilor

AND 594/2013 Ghid privind evaluarea riscului asociat alunecarilor de teren din zona

drumului

Anghel Stanciu, Irina Lungu - Fundatii - Fizica si mecanica pamantului, Ed. Tehnica, 2006

Eugeniu Marchidanu - Geologie pentru ingineri constructori - Editura Tehnica, Bucuresti,

2005

SC Coges Grup SRL - Consolidare drum local Branzesti – comuna Adunati, jud. Prahova,

2014

Anexe:

1. Fisele alunecarilor de teren identificate pe teritoriul comunei

http://magazin.asro.ro/index.php?pag=3&lg=1&cls0=1&cls1=0&cls2=0&cls3=0&cls4=0&id_p=4989617

34 | P a g e

Judetul Prahova,

Localitatea Adunati

Fisa de indentificare a alunecarii de teren: Drum local Branzesti

1. Coordonate geografice

WGS 84 Stereo 70

Latitudine 45° 11' 09.13" N 409738.903

Longitudine 025° 35' 30.73" E 546626.541

Cota crestei (m) Cota piciorului (Nivel de referinta Marea Neagra)

2. Data producerii:

Anul: luna ziua

2000

3. Tipul

Alunecare primara x

reactiva

Material roca

grohotis

pamant x

Miscare prabusire

rasturnare

alunecare x

extensie

curgere

4. Dimensiuni

lungimea (m): 120 latimea (m) 60 adancimea (m) 8

suprafata (mp) 7200 volumul (mc) 57600

5. Cauze Conditiile de teren

Procesele

geomorfologice

Procesele

fizice

Procese

antropice

Pregatitoare x x x

Declansatoare x x x

6. Efecte Pagube materiale (descriere, cuantificare fizica si valorica, in milioane lei)

locuinte X

drumuri (comunale/judetene/nationale) DL

poduri/ podete

cai ferate

retele tehnico edilitare ( retea electr): x

obiective social administrative (sedii administrative, scoli, spitale):

alte constructii:

terenuri (pe categorii de folosinta)

Vatamari corporale -

Pierderi de vieti omenesti -

7. Masuri de remediere Propuse (descriere) Aplicare / in curs de aplicare

Modificarea geometriei

Drenaj

Lucrari de sustinere x x

Lucrari de ranforsare interna

Alte masuri

8. Referinte scrise

Data completarii 7.10.2014 Intocmit: geogr. Vlad Mihaela

35 | P a g e

Judetul Prahova

Localitatea Adunati

Fisa de indentificare a alunecarii de teren: Drumul Carului I


WGS 84 Stereo 70

Latitudine 45° 10' 54.76" N 409292.750

Longitudine 025° 35' 14.31" E 546271.404


2. Data producerii:

Anul: luna ziua

3. Tipul

Alunecare primara

reactiva x

Material roca

grohotis

pamant x

Miscare prabusire

rasturnare

alunecare x

extensie

curgere

4. Dimensiuni

lungimea (m): 80 latimea (m) 100 adancimea (m) 7.5



Procesele

geomorfologice

Procesele

fizice

Procese

antropice

Pregatitoare x x

Declansatoare x x


locuinte


poduri/ podete

cai ferate

retele tehnico edilitare (apa, canal, gaz metan, electr., telefonie):


alte constructii:





Modificarea geometriei -

Drenaj

Lucrari de sustinere x


Alte masuri

8. Referinte scrise


36 | P a g e

Judetul Prahova

Localitatea Adunati

Fisa de indentificare a alunecarii de teren: Drumul Carului II


WGS 84 Stereo 70

Latitudine 45° 10' 51.27" N 409183.920

Longitudine 25° 35' 07.33" E 546119.833


2. Data producerii:

Anul: luna ziua

3. Tipul

Alunecare primara

reactiva x

Material roca

grohotis

pamant x

Miscare prabusire

rasturnare

alunecare x

extensie

curgere

4. Dimensiuni

lungimea (m): 80 latimea (m) 100 adancimea (m) 7.5



Procesele

geomorfologice

Procesele

fizice Procese antropice

Pregatitoare x x

Declansatoare x x


locuinte


poduri/ podete

cai ferate



alte constructii:






Drenaj



Alte masuri Terasari, plantatii de arbusti

8. Referinte scrise


37 | P a g e

Judetul Prahova

Localitatea Adunati

Fisa de indentificare a alunecarii de teren: Fam. Negotei Ion. Valceaua Stanciului


WGS 84 Stereo 70

Latitudine 45° 11' 20.83" N 410107.346

Longitudine 025° 36' 15.76" E 547606.649


2. Data producerii:

Anul: luna ziua

3. Tipul

Alunecare primara

reactiva x

Material roca

grohotis

pamant x

Miscare prabusire

rasturnare

alunecare x

extensie

curgere

4. Dimensiuni




Procesele

geomorfologice

Procesele


Pregatitoare x x

Declansatoare x x


locuinte x


poduri/ podete

cai ferate

retele tehnico edilitare (apa, canal, gaz metan, electr., telefonie): x


alte constructii:

terenuri (pe categorii de folosinta) livada





Drenaj




8. Referinte scrise


38 | P a g e

Judetul Prahova

Localitatea Adunati

Fisa de indentificare a alunecarii de teren: Pintesti. Drum local in fata


WGS 84 Stereo 70

Latitudine 45° 11' 25.22" N 410246.197

Longitudine 025° 36' 36.07" E 548048.881


2. Data producerii:

Anul: luna ziua

3. Tipul

Alunecare primara

reactiva x

Material roca

grohotis

pamant x

Miscare prabusire

rasturnare

alunecare x

extensie

curgere

4. Dimensiuni

lungimea (m): latimea (m) adancimea (m)

suprafata (mp) volumul (mc)


Procesele

geomorfologice

Procesele


Pregatitoare x x

Declansatoare x x


locuinte x

drumuri (comunale/judetene/nationale)

poduri/ podete

cai ferate

retele tehnico edilitare (apa, canal, gaz metan, electr., telefonie): x


alte constructii:






Drenaj




8. Referinte scrise


39 | P a g e

Judetul Prahova

Localitatea Adunati

Fisa de indentificare a alunecarii de teren: DJ710


WGS 84 Stereo 70

Latitudine 45° 11' 09.27" N 409755.449

Longitudine 025° 36' 45.28" E 548253.643

Cota crestei (m) Cota piciorului Nivel de referinta Marea Neagra)

2. Data producerii:

Anul: luna ziua

3. Tipul

Alunecare primara

reactiva x

Material roca

grohotis

pamant x

Miscare prabusire

rasturnare

alunecare x

extensie

curgere

4. Dimensiuni

lungimea (m): latimea (m) adancimea (m)

suprafata (mp) volumul (mc)


Procesele

geomorfologice

Procesele


Pregatitoare x x

Declansatoare x x


locuinte

drumuri (comunale/judetene/nationale) DJ710

poduri/ podete

cai ferate



alte constructii:






Drenaj




8. Referinte scrise


40 | P a g e

Judetul Prahova

Localitatea Adunati

Fisa de indentificare a alunecarii de teren: DJ710. Dumitrache


WGS 84 Stereo 70

Latitudine 45° 11' 12.87" N 409865.522

Longitudine 025° 36' 39.05" E 548116.821


2. Data producerii:

Anul: luna ziua

3. Tipul

Alunecare primara

reactiva x

Material roca

grohotis

pamant x

Miscare prabusire

rasturnare

alunecare x

extensie

curgere

4. Dimensiuni




Procesele

geomorfologice

Procesele


Pregatitoare x x x

Declansatoare x x x


locuinte

drumuri (comunale/judetene/nationale) DJ710

poduri/ podete

cai ferate



alte constructii:






Drenaj


Lucrari de ranforsare interna x


8. Referinte scrise


41 | P a g e

2. Legenda hartilor geologice folosite in text (harta geologica; harta neotectonica)

Legenda hartii neotectonice scara 1:1000000

42 | P a g e

43 | P a g e

3. Coloana stratigrafica tip a zonei studiate

44 | P a g e

4. Fisa foraj geotehnic

5. Centralizator analize laborator

6. Diagrame analize laborator

7. Plan situatie + sectiune longitudinala sc. 1:1000

Elaborarea hartilor de risc natural si a planurilor de ... · naturale sau a umpluturilor, aflate...

Documents

Transcript of Elaborarea hartilor de risc natural si a planurilor de ... · naturale sau a umpluturilor, aflate...