7/25/2019 Elaborare Anatomie Topografica

1/5

Regiunea apofizei mastoidiene (triunghiul de trepanaie). Tunicele creieruluiSinusurile durei mater Spaiile epidural, subdural, subarahnoidal Vascularizareaencefalului. Sistemul venos al poriunii cerebrale a capului, nsmntatea practic.

!"#"T$%orespund amplasarii aporifizei masotide a osului temporal&nterior ' linia fiarii urechii eterneSuperior ' linia ce reprezinta continuarea inapoi a apofizei zigomatice a osului temporal

STR&T"R&*"&+. ielea ' subtire lipsita de par si puternic aderenta cu aponeuroza-. Tes subcutan ' evidentiat moderat in el se situeaza fasciile. *ascia superficiala

/. &poneuroza mastoidea ' continuarea aponeurozei galea, consta din T% decs, in care sunt situati muschi redusi, vasenervi si noduli limfatici. m. auricular posterior, vase, nervi si noduli retroauriculari, Trece ar. &uriculara posterioara, ceanastomozeaza cu ar. 0ccipitala si ar temporala superficiala. 1ervii cutani sunt ramuri ale n. occipital mic si auricular mare,ambii din pleul cervial2 musculari ' ramuri ale n. auricular posterior din n. facial.

3. eriost ' strat gros ce acopera intreaga regiune, ft aderent. "n el se impletesc, fiinduse de os, m. S%#, m. spleniusal capului, venterul posterior la m. digastric, m. lung dorsal al capului2 in limitele triunghiului %hipault legatura periostului cuosul e slaba

4. rocesul mastoid ' are o suprafata rugoasa, pe care se insera m. S%#. "n limitele procesului mastoid e un sectorantero5superior, neted, ce poarta denumirea ' triunghiul de trepanatie %hipault.!imitele triunghiului6 superior ' linia orizontala ce prezinta prelungirea arcadei zigomaticeosterior ' marginea anterioara a acrestei apofizei mastoide (crista mastoidea)&nterior ' spina suprameatum et fissura t7mpanomastoidea!a trepanarea procesului mastoid in limitele triunghiului %hipault in directie paralela peretelui posterior conductului auditiv

etern, se deschide antrum mastoidea !a abaterea de la limitele triunghiului in sus se poate deschide fosa craniana medie2 ladeviere in anterior si 8os se poate leza n. facial2 superiori si anterior ' fosa epitimpanica a cavitatii timpanului (recessusepit7mpanicus), unde sunt situate oscioarele urechii medii6 ciocanul, scarita, nicovala2 posterior ' deschiderea fosei cranieneposterioare si lezarea sinusului sigmoid

9. %elule mastoidiene ' sunt dezvoltate diferit. Se deosebesc tipuri pneumatice(multe celule ocupind toata cavitateaapofizei), microcelulara:microcavitara(mentionate intro sursa) si sclerotica(celule putine si slab evidentiate). ;na din ele sedeosebeste fiind mai mare ' antrul mastoidian. $a comunica cu urechea medie sau cu cavitatea timpanica, si se proiecteazamai aproape de limita superioara a triunghiului la o adincime de + 5+.3 cm.

Vascularizatie si inervatieRamurile arterei auriculare posterioare, ramura a a. carotidei eterne si ramurile arterei occipitale2 drena8ul venos se face in v.auriculara posterioara, se va curge in v. 8ugulara eterna."nervatia regiunii e efectuata de micul nerv occipital, marele nerv auricular ( din pleul cervical) si ramurile nervului auricular

posterior ( de la n. facial).%irculatia eferenta limfatica se efectueaza in gg limfatici retroauriculari."n cazul otitelor purulente, ce apar mai frecvent la copii, ca complicatie a gripei, ru8eolei, scarlatinei, puroiul din urechea mediepatrunde in celulele mastoidiene si in antrul mastoidian. &cest fapt e favorizat si de structura apofizei mastoide la copii, ce

7/25/2019 Elaborare Anatomie Topografica

2/5

aminteste substanta spongioasaa oaselor boltii craniene. "n asa cazuri, se efectueaza trepanatia, cand e indicata in limiteletriunghiului.

Tunicele creierului Sinusurile durei mater Spaiile epidural, subdural, subarahnoidalVascularizarea encefalului. Sistemul venos al poriunii cerebrale a capului, nsmntatea

practic.%reierul e acoperit cu trei tunici. %ea eterna este dura mater 5 dura mater encephali.&poi urmeaz arahnoida encefalica(arachnoidea mater encephali)

7/25/2019 Elaborare Anatomie Topografica

3/5

R. meningeus a. occipitalis patrunde prin foramen mastoideum, prin care trece si v. emissaria mastoidea ce unestesinusul sigmoid cu v. occipitalis

"nervatia durei mater Ramus tentorii n. ophtalmici se ramifica in temtorium cerebelli R. meningeus n. maillaris patrunde in cav craniului linga foramen rotundum, se indreapta lateral si insoteste ramura

anterioara a a. meningee medii R. meningeus n. mandibularis prin foramen spinosum in fosa craniana medie si se ramifica R. meningeus n. vagi vine de la ganglion superius, patrunde in craniu prin orif 8ugular

Arahnoida encefalic (arachnoidea mater encephali) este o plac fin din esut con8unctiv nevascularizat. $a este situatnemi8locit sub dura mater, separat de ea prin spaiul subdural, unit la de pia mater subiacent, fr a penetra &T"& $1%$*&!;!;"

$ncefalul este vascularizat de arterele carotide

7/25/2019 Elaborare Anatomie Topografica

4/5

&rtera carotid intern (a. carotis interna), fiind o ramur a arterei carotide comune, se ridic spre baza craniului

7/25/2019 Elaborare Anatomie Topografica

5/5

Venele diploice nu au sfinctere si se indreapta de sus in 8os spre baza craniului V. diploica frontalis ' trece in apropiere de linia mi8locie a fruntii, comunica cu v. faciala si cu sinusul sagital

superior V. diploica temporalis anterior duce singe in vv. Temporales profundae ce curg in v. retromadibularis V. diploica temporalis posterior cu a8utorul v. emissaria mastoidea comunica cu sinusul transvers si v. occipitalis V. diploica occipitalis se varsa in v. emissaria occipitalis si comunica cu confluens dinuum si cu v. occipitalis

Sinusurile venoase ale durei mater se impart in - grupe ale boltii si ale bazei craniuluiS"1;S;R"!$ @0!T""6superior, inferior, sagital si drept.

Sinusul sagital superior ' incepe de la foramen caecum, trece din anterior in posterior in baza fal cerebri sicolecteaza singele vv cerebri superiores. !a nivelul protuberantei occipitale trece in confluens sinuum.

Sinusul sagital inferior ' se situeaza pe marginea libera inferioara fal cerebri, colecteaza singele de la vv carporicallosi si dupa confluerea cu v. cerebri magna formeaza sinus rectus

Sinus rectus se varsa in confluens sinuumS"1;S;R"!$ @&>$"6 occipital, cavernos, petros sup si inf, trnsversal, sigmoid

Sinusul occipital ' asigura colectarea de la foramen occipital magnum, se indreapta posterior si superior si se varsain confleuns sinuum.

Sinusul cavernos ' par, situat lateral de seaua turcica. Sinusurile intercavernoase uninduse cu sinusurile cavernoaseformeaza sistem cavernos, ce incon8oara sela turcica. rin sinusul cavernos trec6 a. carotis interna, n. oculomotoris, n.trochlearis, n. abducens, n. phtalmicus. "n portiunea eterna a sinusului se varsa vv ophtalmici (TR0#@0>&S"1;S;!;" %&V$R10S).

Sinusul petros superior ' incepe de la sinusul cavernos, ducind singele de aici la sinusul sigmoid. Se afla in sulcussinus petrosi superior pe piramida osului temporal.

Sinusul petros inferior ' par, incepe la fel de la sinusul cavernos, se indreapta posterior prin sulcus sinus petrosiinferior, varsinduse in sinus sigmoideus in apropierea blubus venae 8ugularis.

Sinus transversus ' par, incepe de la confluens sinuum, se indreapta in directie transversala si atingind piramida

osului temporal trece in sinusul sigmoid. &stfel singele adus de sinusul sagital sup, rectus si occiptal, e impratita in -fluuri.

Sinusul sigmoideus ' in forma literei S, intre piramida si osul occiptal, preia singele din sinusul tranvers sil lasa inbulbus venae 8ugularis. "n acest sinus se mai varsa sinusurile petroase inf si sup.

Venele emisare cu a8utorul lor are loc legatura intre vv sinusurilor durei mater, vv tes moi si vv diploice. V. emissaria parietalis ' prin foramen parietal uneste v. temporalis superficialis cu sinus sagittalis superior V. emissaria mastoidea ' uneste v. occipitala cu sinusul transvers V. emissaria cond7laris uneste sinusul sigmoid cu vv superficiale ale zonei occipitale.