TEMA LUCRARII NR

UNIVERSITATEA TEHNICA DIN

CLUJ-NAPOCA

FACULTATEA DE INSTALATII

CAIET DE PRACTICA TOPOGRAFICA

Specializarea: INGINERIA INSTALAIILOR

Student:

........................................................................

Grupa...................AN UNIVERSITAR 2011-2012I. NivelmentulNivelmentul reprezint ansamblul de operaii i de lucrri tehnice executate pentru determinarea nlimilor (altitudinilor sau cotelor) diferitelor puncte de pe suprafaa terestr, fa de o suprafa de referin dat.

Operaiile altimetrice sau nivelitice au ca scop determinarea altitudinii reliefului terenului i reprezentarea sa n plan.

Cele mai importante metode de determinare a altitudinii punctelor de pe suprafaa terestr sunt:

nivelmentul geometric;

nivelmentul trigonometric;

Nivelmentul geometricPentru calcularea altitudinii prin acest procedeu avem nevoie de dou instrumente: nivel i mir topografic . Mirele topografice sunt rigle divizate care pozitioneaz vertical pe punctele ntre care se cere determinarea diferentelor de nivel.

Mirele obisnuite sunt confectionate din lemn, cu lungimea de 3-4 m, latimea de 10-14 cm si grosimea de 2-3 cm.

O singura bucata- l=3 m Pliante- l= 4m

Mirele (fig.1) sunt gradate in centimetri, grupate cate 5 sau 10 diviziuni pentru a usura citirea. Citirea pe mira este formata din 4 cifre, n mm, (m, dm sunt inscrisi cm- se numara mm- se apreciaza). Fig.1

Aparatele folosite n nivelmentul geometric poarta denumirea de nivele (fig.2), iar principala lor caracteristica este aceea ca realizeaza orizontalizarea precisa a axei de vizare. Acest lucru este de o importanta deosebita deoarece la nivelul axei de vizare se fac citirile pe mira.

Fig.2 Tipuri de nivel

Dupa modul de orizontalizare a axei de vizare, instrumentele de nivelment se clasifica n :

1. nivel rigid simplu;

2. nivel rigid cu surub de basculare;

3. nivel cu orizontalizare automata a axei de vizare.Dupa pozitia pe care o ocupa nivela in timpul masuratorilor avem:

-Nivelmentul geometric de mijloc; n acest caz se face staie cu nivela la mijlocul aliniamentului dintre punctele A i B. H va fi egal cu valoarea citit pe mira din A minus valoarea citit pe mira din B (fig.3,b).

-Nivelmentul geometric de capt se bazeaz pe faptul c altitudinea punctului B din teren este egal cu altitudinea punctului A, n care am fcut staie cu nivela, plus H. H este diferena de nivel dintre punctele B i A, i se calculeaz scznd din valoarea nlimii pe trepied a nivelei valoarea citit pe mir n punctul B ( fig.3,a).

Fig.3 .Nivelment geometric -de capt (a) -de mijloc (b)Operaii pentru efectuarea citirii pe mira de nivelmentOrdinea operaiilor care trebuie executate pe teren n vederea efecturii unei citiri pe mira de nivelment cu nivelul este urmtoarea:

se aeaz nivelul n staie;

se realizeaz calarea aproximativ a nivelului cu ajutorul nivelei sferice;

se vizeaz mira aezat pe punctul studiat cu ajutorul ctrii dup care se clarific imaginea din lunet cu ajutorul urubului de focusare;

se aduce firul reticular vertical pe mijlocul mirei;

se efectueaz citirile la cele dou fire stadimetrice i la firul din mijloc.

Ridicarea altimetric a detaliilor

Metodele de ridicare altimetric a punctelor de detaliu sunt:

-metoda radierii,

-metoda profilelor i

-combinaii de drumuiri cu radieri i profile.

Metoda radierii de nivelment geometric const n a determina cotele mai multor puncte de detaliu dintr-o singur staie, n funcie de cota cunoscut ZA a punctului A, fig.4.Aceast metod se utilizeaz la ridicarea altimetric a suprafeelor reduse de teren; la ridicarea altimetric a suprafeelor mari, radierile de nivelment geometric se combin cu alte metode.

Fig. 4. Metoda radierii de nivelment geometric.

Cotele punctelor de detaliu 1, 2, 3, 4 i 5 se obin n funcie de cota cunoscut a punctului A, ZA . Cota planului de vizare (sau a orizontului instrumentului) Zi se calculeaz cu realia:

,

unde este citirea pe mira in punctul A.Cotele punctelor de detaliu se se calculeaz cu relaia :

.Pentru punctul 1 (fig.5): .

VEDERE LATERALA

Metoda profilelor se aplic n lucrrile topografice necesare realizrii cilor de comunicaii, precum i n lucrrile de ndiguire i desecare realizate pe suprafee mari de teren.

Prin aceast metod se obin cotele punctelor n vederea ntocmirii profilelor longitudinale i transversale. Nivelmentul longitudinal se caracterizeaz prin aceea c urmeaz axa lucrrii de construcie propuse, innd seama de toate punctele caracteristice ale terenului.Nivelmentul profilelor transversale se realizeaz odat cu nivelmentul longitudinal, cnd s-a ajuns n dreptul punctului prin care trece profilul transversal.

Metode combinate: drumuire de nivelment geometric combinat cu radieri de nivelment geometricAceast metod se utilizeaz pentru realizarea ridicrilor altimetrice n cazul fiilor de teren cu lungimi relativ mari, cnd punctele caracteristice a cror cot trebuie determinat sunt dispuse de o parte i de cealalt a drumuirii.Tema lucrrii:- Cunoscand cota reperului de nivelment ZA, sa se determine cotele altimetrice ale punctelor caracteristice ale profilelor P1, P2, P3.- S se calculeze profilele transversale P1, P2, P3. - S se redacteze profilul longitudinal de la A B- la scrile:

1/1000 pentru distante

1/100 pentru cote

- S se redacteze profilele transversale la scara 1/100.

Se efectueaz urmtoarele lucrri de teren:

recunoasterea traseului

stabilirea pozitiei si marcarea punctelor efectuarea cititrilor din statiile S1-S4 la toate cele trei fire reticulare(firele stadimetrice si firul nivelor) pe staie, cu dou orizonturi ale aparatului si nscrierea rezultatelor n tabel. dintr-o staie S* aezat in asa fel ncat sa se poata radia cat mai multepuncte (in cazul de fata toate cele trei profile) se efectueaza citirile pe mira asezata pe rnd in punctul de cot cunoscut A si apoi in punctele a caror cota se va determina (B, C de pe profilul in lung si punctele caracteristice ale profilelor transversale).

se msoar i se nscriu n tabel distanele ntre punctele profilului longitudinal i ntre cele ale profilelor transversaleReprezentarea profilului longitudinal se face intr-un sistem biaxial rectangular, unde pe orizontala reprezentam distantele, iar pe verticala cotele (fig.6).

Fig. 6. Profilul topograficPentru a putea reprezenta toate punctele, vom lua o cota de referinta ce ne permite reprezentarea punctului cu cota cea mai mica. Pe orizontala se masoara distantele intre puncte la scara de reprezentare a distantelor, dar se trec valorile distantelor reale de pe teren. Se ridica verticale din fiecare punct al profilului, verticale ce vor intersecta planurile orizontale din punctele de cota determinata corespunztoare. Unind punctele intre ele obtinem profilele.

Distantele cumulate reprezinta distanta fiecarui punct pana la punctul de incepere al profilului.

Pentru calcularea pantei terenului pe fiecare portiune, pornim de la definitia pantei, care reprezinta tangenta unghiului de panta al terenului.

Panta procentuala are o valoare de 100 de ori mai mare:

II. TOPOGRAFIA INGINEREASCTopografia inginereasc este ramura msurtorilor terestre care se ocup cu studiul i rezolvarea problemelor legate de studiile inginereti, de proiectarea, execuia, exploatarea construciilor, observarea i urmrirea n timp a acestora.

Topografie inginereasc aplicat n lucrri tehnico-edilitare

Trasarea pe teren a reelelor tehnico-edilitare de suprafa i subterane

Lucrrile topografice aferente execuiei reelelor tehnico-edilitare (alimentare cu ap, gaz, cldur, de canalizare etc.) cuprind urmtoarele activiti:

materializarea pe teren cu rui a punctelor caracteristice ale reelei ;

pichetarea axului reelei ntre punctele caracteristice (principale). Totodat se picheteaz limitele anului i se materializeaz centrele cminelor de vizitare conform planului de trasare;

verificarea trasrii n plan a axelor, conform proiectului de execuie;

- executarea nivelmentului longitudinal al terenului urmnd axa lucrrii i a nivelmentului transversal pe axa lucrrii, pentru realizarea profilului longitudinal i al profilelor transversale ale proiectului, n scopul cunoaterii cotelor terenului. - realizarea pe teren a profilului de execuie i a fundului anului;

trasarea punctelor de schimbare de pant a canalelor i conductelor cu scurgere liber;

urmrirea executrii spturilor pn la cota prevzut prin proiect i pozarea conductelor folosind teurile de nivelment.

Trasarea elementelor topografice date prin proiect const n materializarea pe teren a unor elemente topografice de valoare numeric cunoscut, determinate prin puncte a cror poziie trebuie precizat n teren. Acestea sunt de obicei reprezentate prin elemente topografice simple: unghiuri, distane, cote i pante.

Tema lucrarii:

Trasarea unei linii de pant cu teodolitul.

Fie panta dat: p%=9,5%

Se calculeaz: Se staioneaz cu teodolitul n punctul A. Se centreaz i se caleaz aparatul-vezi fig. 8.

Se introduce la cercul vertical citirea :

Se blocheaz micarea cercului vertical.

Se msoar nlimea aparatului i cu ajutorul unui jalon pe care se face un semn cu creionul sau creta n dreptul punctului rou de pe aparat, punct ce indic intersecia axei orizontale cu axa vertical a aparatului.

Se aaz jalonul lng un ru btut n teren i se ridic sau se coboar, pn cnd firul reticular orizontal(firul de mijloc) se va suprapune pe semnul marcat pe jalon(nlimea aparatului i). Baza jalonului va indica puncul B n care ajunge linia de panta ce pleaca din punctul A. Unind imaginar punctele A cu 1 vom obine linia de pant dat de 9,5%.

Fig. 8. Trasarea pe teren a liniilor de pant dat (panta=ascendent):

1- teodolit; 2 mira/stadie; 3 verticala locului; 4 ru.

Tema lucrrii:

Trasarea conductelor de suprafa.

S se realizeze trasarea n nlime a cotei din proiect la faa superioar a consolei stlpului

Se cunosc urmtoarele:

cota proiectat a feei superioare a stlpilor:

ZC,pr = 165,30 m + (0,0n) m;

cota reperului de nivelment RN de pe antier:

ZRN = 163,10 m;

Trasarea n nlime

Trasarea n nlime a cotei din proiect ZC,pr la faa superioar a consolei stlpului se face prin nivelment geometric ca n Fig. 7.

Fig. 7. Trasarea cotei ZC,pr la faa superioar a consolei stlpului de susinere a conductei.

se face citirea pe mira poziionat pe verticala punctului RN:

a = 1352 mm + (0n) mm;

se calculeaz cota planului de vizare a instrumentului Zi, pornind de la cota reperului de nivelment de antier RN;

Zi = 163,10 m +1,352 m = 164,452 m;

se calculeaz elementul de trasare care va fi reprezentat de citirea bpr, diviziunea zero a mirei aflndu-se la baza consolei:

bpr = 165,30 m - 164,452 m 0,15 m= 0,698 m

bpr = 698 mm;

se vizeaz mira poziionat cu diviziunea zero a mirei la baza consolei;

procesul de trasare a cotei date prin proiect ZC,pr la faa superioar a consolei stlpului este ncheiat atunci cnd pe mir se va nregistra exact citirea 698 mm calculat;

dup aceste operaiuni se fac msurtori de control.

Bibliografie1. Coarc, C. Topografie inginereasc, Editura Matrix Rom, Bucureti, 2003.

2. Cristescu, N., Ursea, V., Neamu, M., Sebastian Taub, M. Topografie, Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti, 19803. Nuiu Carmen - Topografie, Editura U.T. Press, Cluj-Napoca, 2008.

4. Nuiu Carmen Topografie Indrumtor pentru lucrri de laborator, Editura U.T. Press, Cluj-Napoca, 2009.5. Nuiu Carmen , Voichita Roib Topografie Topografie, Editura U.T. Press, Cluj-Napoca, 2010.6. Orghidan, T. Topografie, Editura U.T. Pres, Cluj, 2001.

7. Nicolae Posescu, M. Topographie dition bilingue, tome I (Topografie ediie bilingv , vol. I), Matrix Rom, Bucureti, 1999.*** - STAS 9824/5-75. Msurtori terestre. Trasarea pe teren a reelelor de conducte, canale i cabluri.8. Legi si norme care s-au avut in vedeer la intocmirea instructajului NTSM:Legea 319/2006 - Legea protectiei muncii

Hotararea de Guvern 955/2010 pentru modificarea si completarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii in munca nr. 319 din 2006Legea 177/2000 privind modificarea si completarea Legii protectiei muncii 90/1996Hotararea de Guvern 955/2010 pentru modificarea si completarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii in munca nr. 319 din 2006Hotararea de Guvern 300/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru santierele temporare sau mobile

Hotararea de Guvern 1091/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru locul de munca

Hotararea de Guvern 1146/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea in munca de catre lucratori a echipamentelor de munca

Hotararea de Guvern 1425/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii protectiei muncii 319/2006"Norme de protectia muncii pentru lucrarile de ntretinere si reparatii drumuri" aprobate cu Ordinul MTTc nr. 8/84;"Norme de protectia muncii specifice activitatii de constructii montaj pentru transporturi feroviare, rutiere si navale" aprobate cu Ordinul MTTc nr. 9/82; PROFILE TRANSVERSALE

StaiePunct vizatCitiri mir(mijloc)

(mm)Distane

(m)cot plan

viz(m)Cote absolute

(m)

123456

S*

1.114400

375,400

1.213850375,455

1.313920,18375,448

1.415330375,307

A15882,46375,252

1.516132,64375,227

1.618880,12374,952

1.719120,25374,928

1.816250,06375,215

1.916150,24375,225

1.1015870375,253

1.1117171,10375,123

2.115000375,340

2.214650375,375

2.314680,18375,372

2.416150375,225

B16702,40375,170

2.517152,51375,125

2.619650,06374,875

2.719500,31374,890

2.816500,02375,190

2.916450,25375,195

2.1016470375,193

2.1117611,07375,079

3.115720375,268

3.215600375,280

3.315590,18375,281

3.417150375,125

C17602,42375,080

3.517752,35375,065

3.619750,07374,865

3.719930,27374,847

3.817250,02375,115

3.917120,39375,128

3.1017300375,110

3.1117150,96375,125

_1293116168.unknown

_1371291132.unknown

_1371291415.unknown

_1402754918.unknown

_1402755055.unknown

_1402754678.unknown

_1371291306.unknown

_1353153406.unknown

_1355427806.unknown

_1293116283.unknown

_1292249071.unknown

_1292249169.unknown

_1222938910.unknown