J j. Jik.Ta.ml X l H Duminecă, 6/19 Noemvrie 1905. Nr. 45

W% s s «aIPs-eţsîl assnmeM t«liii i

................................................ 4 coroane.I*S e JunStsts da aa . ■ . • • • • 2 coroane.

America ţi site ţi:ri strSine 10 eor. anual. A k n a n t t l e ie Ia „Tlpegrafla* H. Meltzer, Sibiiu

Apare în fiecare DuminecăINSERATE:

ge primesc la b i r o u l a d m i n i s t r a ţ i u n f i , (str.Măcelarilor nr. 12).

Un şir garmond prima-dată 14 bani, a doHa-oară 12 ban! a treia-oară 10 bani.

E ş iţi din tem niţă.

De-odată cu manifestul Ţarului a apărut -şi un ucaz, în care se dă amnestie (iertare) prisonienlor poliţiei. Mii de oameni sg aflau fn temniţele Rusiei, închişi pentru-că au cu­tezat s8 critice starea lucrurilor de pănă aci s i au cercat sS o schimbe. Acestora le-a dat amnestie Ţarul. Şi afară de acestea au fost sis-

Sate si procesele politice. Acest ucaz al Ţarului

a pricinuit mare bucurie în Rusia. Şi nu e mirare, de oare-ce singur in Petersburg au fost lăsaţi liberi 400 de prisonieri.

Intre cei eliberaţi au fost mai mulţi de aceia, cari stăteau închişi şi de trei ani, fără ca sS li se fie adus judecată. Unii adecă fuse­seră prinşi la denunţarea spionilor fără suflet, de cari erau încunjuraţi foştii miniştri. Şi zi­

lele treceau, fără ca se se ţie odată pertractare şi sS se constate vinovăţia ori nevinovăţia prinşilor. Deodată, după atâtea sbuciumări, iese manifestul Ţarului şi ucazul de amnestie, care a deschis uşile temniţei la mii de oameni.

Chipul nostru ne arată scena, cum ies afară prisonierii eliberaţi, aşteptaţi şi îmbrăţoşaţi de femeile şi copii lor.

Pag. 600 r o s i  : p o t @h t c ® e Nr. 45

Ei, dar’ alta m’a îndemnat sâ scria de astădată. Mi-a venit In minte cu­vântarea dlui Iosif Vulcan, cu care a deschis adunarea fondului de teatru din est an, şi anume aceea parte a cuvân- tărei în care sbiciueşte întortochelile de limbă: câ adecă dacă odată ne-am scăpat de latinizme, luând conducerea de a scrie în graiul poporului, să nu ne afundăm în slavizme precum s’a ob­servat, — vorba dlui Vulcan — că au început a scrie unii scriitori poporali.

Dela inceput mi a plăcut vorbele acestea a dlui Vulcan şi mam alăturat cu trup cu suflet la ele. Om cu simţ românesc n’a putut sâ 1 judece pe dl preşedinte Vulcan, ci din contră să4 fericească pentru vorbele-i pline de ade­văr şi învăţătură pentru viitor.

Avem o limbă bogată, putemu-ne folosi de ea fâră a ne lua după sla­vizme, cari nu pot fi numai provincia- lizme, (cari să folosesc numai In unele ţinuturi). Apoi unde nu ne putem ajuta de locul locuţului, pentru D-zeu, să nu cerem împrumut dela străini, fie-ne chiar şi vecini, ci să alergăm mâi bine mai departe pănă la bunica, să alergăm ia leagănul leagănului nostru, la limba romană, sau la fraţii şi suro­rile noastre: latini, franncezi, etc.

Românul din regatul ungar nu prea foloseşte îa vorbire cuvinte slave, deci adevăr grăeşte dl Vulcan când ne zice, să nu ne luăm după cei din Ro­mânia, cari folosesc foarte multe cuvinte slave.

Cuvintele dlui Vulcan, cred-că au străbătut şi prins rădăcini în cugetarea tuturora celor ce să ocupă cu scrisul cărţilor şi foilor. Şi într’adevăr asta aşa are să se întâmple, dacă voim ca limba să ne fie curată şi dulce.

Cuvintele dlui Vulcan au fost o atragere de samă a foilor noastre po­porale, cari sunt menite a lumina po­porul de rând, vorbindu-i în dulcea lui limbă neschimonosită, aşa după-cum ea e lăsată de Dumnezeu, şi a o curăţi de vorbe srăine, cari ne strică limba.

Să scriem dar’ cei-ce scriem po­porului, să scriem curat, încunjurând totdeauna cuvintele străine. chimiI

Adunare comltatensă, Pe 2SNov. c. este convocată o adunare generali estraordinară a comitatului Sibiiu. Lâ ordinea, silei sunt 33 obiecte.

D i n L u m e .Puterile şl Turcia*

Nevoind Sultanul a supune finanţele Macedoniei constrolei statelor europene, va urma — cam am scris — demonstraţia de flote împotriva Turciei. După-cum să scrie din Londra, s’au stabilit modalităţile demon­straţiei. Ca început vor fi blocate Dardanelele şi malurile Asiei mici, unde vor debarca, şi trupe.

Alegerea de rege in Norvegia.Norvegia a fost recunoscută ca ţară nea­

târnată din partea celor mai multe state euro­pene. Pentru alegerea de rege s'a rânduit votare în întreagă ţara, care e în curgere. Pănă acum e cunoscut resultatul votării din 403 cercuri, in cari marea maioritate e pentru

' alegerea de rege.

Din Rusia.In Rusia doue evenimente mai de frunte

s’au petrecut săptămâna trecută. In partea de mează-zi a Rusiei, în Odesa şi prin ora­şele Basarabiei au fost prigoniţi Evreii şi ucişi fără cruţare. Au fost scene groaznice, cruzimi sălbatice. Evreii s’au apărat şi ei, car’ mulţi s’au refugiat în România.

Al doilea eveniment a fost o puternici răscoală miltară în Kronstadt. S’au resculat matrozi şi soldaţi şi numai cu mare greu, cu trupe aduse din Petersburg a putut fi sugru­mată rescoala. Tot asemenea vine ştirea de­spre o rescoală în Wiadivostok, făcută de; soldaţi rezervişti, pe cari nu voiesc să-i lase acasă pănă la primăvară.

Oeti torni©lăţeşte „Foaia Poporului® între — cunoscuţii t8i! '

„Călindarul Poporului” pe 1906, a apărut, cu material de cetire bogat f i cu frumoase ilustraţii.

Preţul 40 bani f i 5 bani porto.

Cum s§ scriem?Toate popoarele ce esistă pe lume

ca popoare civilizate îşi au inteliginţa lor şi oamenii de rând. Oamenii de rând îi putem asemăna cu trupul sau corpul, ear’ inteligenţa sau oamenii în­văţaţi cu sângele, ce să află prin întreg corpul. întocmai cum sângele umblă, eirculează prin întreg corpul nutrindu-1, trebue să umble, circuleze, inteligenţa printre poporul de rând luminându-1 şi învăţându-1, fie prin graiu viu, sau în scris (înţeleg foile şi cărţile). Dar’ de vom cerceta şi examina graiul la toate popoarele, vom băga de samă că pătura aşa numită inteligentă vorbeşte cu neşte cuvinte mai pe sus ca ceealaltă pătură a poporului.

Tot asemenea şi poporul nostru tşi are oamenii să-i învăţaţi sau cum să zice: inteligenţi, cari vorbesc iarăş în termin mai pe sus ca poporul de rând, sau vorbesc cult, precum zicem în vorba de toate zilele. Numai cât pe noi ne-a bătut tare norocul, fiind că limba noastră cultă e tare aproape de limba poporală, de leagănul din care să trage, aşa încât ori şi ce domn de Român să poate înţelege bine cu po­porul de rând.

Tare puţine ar fi cuvintele acelea pe cari le foloseşte Românul cult ce ţăranul de pe sate nu le-ar înţelege— lăsând afară terminii străini, cari nu să pot înlocui în limba noastră cu alţii — dacă numai unii dintre ai no- strii nu le-ar folosi eac'aşa, că vezi Doamne, să arete că e om cult

Unde numai avem Români curaţi, avem şi limba noastră curată, lipsită de vorbe străine. De ce dar’ să vorbim poporului, cu termini »culţi« când avem termini pentru vorbele ace­lea curat pe graiul şi limba noastră?

F o i t a .Ceva despre

„Locurile noastre şi legendele lor.“Conferenţă ţinută la prima serată literară a meseriaşilor

rom. din Bistriţa, de Th. A. Bogdan.

(Urmare).

După-ce fruntaşii nostrii, de un timp încoace pun mare preţ pe lucruri poporale, can multora li-să par numai >nebunii* sau »lucruri de nimic*, cu nădejdea că fac bine neamului meu, am strâns cum zic o mulţime de creaţiuni de ale minţii poporului nostru. Am umblat în fie care an câte o lună-două sau chiar şi trei pe cele sate tinoase, adu­nând colinde şi poveşti şi ce mi-a venit în cale.

Nu vă voiu spune păţăniile mele cu babele din sat, cari numai pe câte o fele de vinars roiau să-’mi spună câte o descântecă

sau vrăjitură, nici nu vreau să vfi povestesc, că de câte-ori am flămânzit, necăpătând de de mâncare nici pe bani, la alt-ceva mi gândul 1

Cred că fie-care dintre D-voastră ştiţi câte o chiuitură, ori câte o gâcitură sau două şi câte o poveste. Poate-că între D-voastră să fie vre-unul chiar meşter de poveşti. Eu pe aceia cu plăcere îi voiu asculta, cât ce îmi dau rând, mă rog încă ca şi D-voastră acuma să ascultaţi poveştile mele. Nu sunt povesti ca toate poveştile cu Feţi frumoşi sau cu Ileana consânzeana, ori cu bălauri cu 99 de capete.

Aceste sunt poveşti despre unele dealuri şi locuri — şi cred că D-voastră veţi fi ştiind multe de acestea, aşa d. es. că de ce pe cu­tare deal îl cheamă »Dealu Iancului*, sau pe cutare »Isvoru mândrii*, ori pe cutare »Va­lea Muscanului.

Umblând prin ţară încoace şi încolo am auzit multe poveşti despre dealuri şi văi căci nu este deal, vale, munte sau isvor ori doară şi pod, care să nu-şi aibă numele său, şi de numele acestuia se nu fie legată o po­veste oare-câre.

Spre exemplu, să nu mergem mai de­parte, decât să rămânem în Bistriţa. Dacă ne uităm jur împrejur vedem dealuri şi văi. Fie-care îşi are numele său deosăbit La ră­sărit vedem dealul >La cocoş*, la meazS noapte »Dealu Burgului*, adecă Dealu Ce­tăţii, sub dealu Burgului ori cum îi mai zi­ceţi şi Dealu Târgului, e o fântână »Fântâna Tâlharilor*, mai spre apus e »Valea Căstai- lor«, de acolo dacă mergem cătră Pintic» dăm de »Dealu Dracului*.

Care oare dintre D-voastră nu a auzit povestea cu »Clopotul de sub pământ din Di- mitriţa* ori de povestea »Fetii de uriaş din Dimitriţa* ori că de ce şi în ziua de azi î£ zic la o vie din Dimitriţa »Via Fetii* ?

La sfirşit dela Bistriţa mai este un deal rotund, la care îi zic > Dealul de aur* (Gold- berg) şi altele cu nume cari de cari mai cu­rioase.

Şi pe cum fie-care deal îşi are numele său, aşa îşi are şi povestea sa. (Va urma.)

iKr. 45 F O A IA P O P O R U L U I Pag. 601

Din Bertan.*— Adunare de învăţători, sinod protopopesc şi pro-

dmcţhme corală-declamatorică. —

»Frumos e omul Doamne, când mintea e regină*.

Ca aceste cuvinte îşi începe una din poesiile sale nemuritorul dascăl şi poet Andrei Murăşan. ^

Din aceste cuvinte a poetului să poate nedea, că nu acel om e frumos a cărui sta­tură e oablă, a cărui fizonomie e plăcută şi a cărui ochi sunt strălucitori, ci acela e fru­mos a cărui minte e regină, a cărui simt e drept, a cărui virtute e măreaţă, pe a cărui frunte străluceşte dreptatea şi a cărui inimă s curată, sinceră şi nefăţărită.

Acestea calităţi frumoase le-am aflat în acelea persoane, cari au luat parte la aceaBta adunare, despre care voesc a raporta On. ce­titori ai »Foaei Poporului*.

Adunarea învăţătorilor din despărţămân­tul Mediaş-Ibaşfalău, precum şi sinodul pro- topesc din districtul Ibaşfalăului, şi-a ţinut adunarea de toamnă în 8 Nov. st. n. a. c. in opidul Bertan.

Era pela orele 8 a. m. când să vedeau pe stradele Bertanului, grupuri de preoţi în- areverendaţi şi de învăţători, cari să sileau a merge la s. biserică, unde împreună să înalţe rugăciuni.fierbinţii cătră tronul D-zăesc. Corul a fost alcătuit din învăţătorii presenţi f i vre-o câte-va fete şi feciori, buni cântăreţi din Bertan.

S'a fost început deja s. liturgie şi pro­topopul Ibaşfalăului Mult. Gn, Domn George Simu nu a fost sosit, toţi cei presenţi sim- feau lipsa acestui distins bărbat şi în şopote 3» întrebăm unde e protopopul? Ce e? Nu ▼a veni ? Unii ziceau, că trebue sg sosească, alţii răspundeau, că poate nu va lua parte la serviciul divin, atunci pe faţa noastră să putea ceti o mâhnire adâncă.

Când ia tă ! că după-ce s'a cântat cân­tarea cea frumoasă »Sfinte Dumnezeule* să iveşte protopopul, precum să iveşte luceafă­rul cel blând între stelele strălucitoare.

După-ce să îmbracă în ornatele celea sfinte ne ceteşte evangelia cum numai domnia sa ştie a ceti, apoi începe a predica şi a spune poporului, că pentru-ce ne-am adunat în aceasta comună, — cu durere însă trebue să amintesc împrejurarea, că poporul din Bertan nu a fost tot present, de unde să poate deduce, că nu e prea bisericos, dacă dbiar şi Ia astfel de ocasiuni lipseşte.

îndeamnă mai departe protopopul pe popor să iubească şi îmbrăţoşeze biserica ş i şcoala, pentru că acestea două institu- ţiunî sunt scutul şi adăpostul lui, să iu­bească şi asculte pe conducătorii lor, cari simt | preoţii şi învăţătorii, pentru-că aceştia au che­marea de a-le arăta calea cea oablă, pe care s8 apuce etc.

Vorbeşte foarte frumos dl Simu, aşa încât prin cuvintele dulci şi frumos predate «toarce lacrămi din ochii celor ce-1 ascultă.

După finirea s. liturgii, mai auzim o pre- <dică dela veneratul bătrân Galea, v.-protopopul «anorar din Hundorf — vorbeşte despre că­sătorie — deşi tonu îi este moale, dar* cu­vintele înţelepte şi pline .de învăţături.

Finindu-se deci cu serviciul divin am Iost invitaţi din partea Onor. Domn Teodor Avram preot în Bertan, a cărui persoană e

impunătoare şi deamnă de respect, Ia o mică gustare — mulţi nu ne-am fi depărtat a şa îrgrabă din casa ospitală a respectuosului preot Avram, dar7 după vr’o 5—10 minute petrecute acolo, auzim pe protopopul zicân- du-ne să lăsăm rachia pe de altă dată şi să ne apucăm de muncă.

L’am şi ascultat cu toţii şi am plecat, preoţii în s. biserică, iar’ învăţătorii în şcoală.

Despre sinod nu voi putea raporta ni­mic On. cetitori, de oare-ce eu â trebuit să merg în şcoală împreună cu cei de tagma mea, unde conform programului trebuia să se ţină prelegere practică din comput însă lipsind propunătorul Dl Nicolae David fost învăţător în Proştea-mare şi de present de­părtat din despărţământul nostru, fiind ales învăţător în altă comună, nu s’a ţinut ci locul lui îl ocupă colegul nostru Isidor Dopp, des- voltându-ne câte-va sunete (litere) după noul metod numit «Metodul sunetelor vii* după care metod cetisem prin ziare că militarii din B.-Pesta neştiutori de carte, în timp de24 ore au învăţat fluent a scrie şi a ceti.

Dacă ar merge aşa'îngrabă şi în şcoală poporală, atunci toţi începătorii, înainte de a împlini anul al 7 lea al etăţii lor,, ar de­veni filosofi.

Discutându-să asupra acestui nou metod sa decis, că după ce-’l vom pune în praxă, cu ocasiunea adunărei de primăvară ce să va

S ţinea în Mediaşiu ne vom da părerile, dar’ harnicului nostru coleg Isidor Dopp, şi pe acesta cale trebue să-i aducem cele mai căl­duroase mulţămiri, pentru marele interes ce-’l arată faţă de progres, nisuindu-să a afla toate modalităţile celea mai uşoare de înaintare.

După aceia blândul nostru preşedinte Gavril Bozoşan, prin o vorbire frumoasă, - arată, că între toate instituţiunile cultu­rale locul prim îl ocupă şcoala poporală de oare-ce a ei este chemarea de a da di­recţia cea oablă la acei ce o cercetează.

Ne spune mai departe cât de sublimă dar’ cât de grea este cariera de învăţător, apoi totuş cetim în conţinu hule şi batjo­curi aruncate asupra bietului dascăl.

îşi aruncă apoi privirea asupra situaţiei şi a politicei în care ne aflăm în present, fiind încunjuraţi de 2 focuri, şi anume de confesiune, cari ne strigă progres, şi al 2-lea statul, care ne demândă să-’i învăţăm limba, îşi esprimă temerea, că poate să sosească timpul când neputând satisface tuturor vom fi aruncaţi în abis, şi va trebui ca pe altă cale să ne câştigâm pânea de toate zilele, ori să luăm lumea de a latul.

(Va urma.) Mlh. Tătar. înv.

JtMit lara.In comuna lara de jos (comit. Turda

Arieş) cam jumătate locuitorii sunt un­guri, jumătate români; tot cercul Jerei, afară de două comune, e curat ro­mânesc.

In Iara sâ ţine în toată Marţa tîrg de săptămână, ear* peste an două tîrguri de ţară. La tîrgurile de ţară şi la târgul de săptămână curg Românii de pe toate dealurile şi satele, ca po- voiul după vre-o ploaie mare; de multe ori aşa imbulzală e prin piaţă de abia mai încăp oamenii.

In Iara sunt vre o 9— 10 prăvălii, pe atâtea crîşme, apoi casină, cafenea

şi altele, dar’ durere toate-toate jido­veşti şi ungureşti. Ţi e mai mare nfc- cazul, că românaşii noştrii după-ce şi cumpără celea de lipsă, să bagă prin crâşmele străinilor şi câte odată cu- geţi că e chiar bătaia lui D zeu pe bietul nostru neam de e lăsat în gri- jea sorţii, căci câte crâşme toate sunt îndesuite de ai noştri, par’că nu să vor mai găta nici odată.

Şi e tristă aceasta stare de lu­cruri! fiind că inteligenţa noastră din Iara şi jur nu să interesează de po­porul nostru atât de înapoiat.

Avem în Iara doi notari români, un advocat şi câţi-va practicanţi, prin satele din jur, cari toate sunt româ­neşti preoţi, învăţători, notari şi alţi inteligenţi, cari ar putea face mult dacă ar pune umăr la umăr.

. O mână de unguri din Iara au: casină, cafenea, prăvăli, ţîn crâşme şi altele, ear’ si noştri păcătuesc încă şi cu aceea ca să înscriu ca membri la casină .* preoţi, învăţători şi notari.

Este o bancă »Kozregi hitel szo- vetkezet* unde să duc românii ca la biserică, ba încă numai aşa ca­pătă împrumut dacă să fac acţionari şi aşa feliu au întocmit treaba, că cine ia împrumut să-’şi plătească acţiunea în rate săptămânale de câte 20 bani.

O bancă dela Trăscău şi-a trimis agent în Iara, Ia care încă aleargă oamenii ca oile la sare. O altă bancă din Turda »Egyesult kisegito es Taka- răk pânztâr« şi-a deschis o filială în Iara şi ca mai uşor să poată trage cătră ei pe Români — au angajat un advocat de Român; apoi acuma aci aleargă oamenii ca oile ia călbază.

S’au încercat Dl Dr. Eugen Pă- tăcean, advocat în Turda, în anii tre­cuţi să infiinţrze o bancă românească cu numele »Pădureana« dar’ tot lucrul a rămas baltă, fiind-că n’au aflat spri­jin la nime, poate că nici o casă po­trivită nu s’ar fi căpătat, căci ungurii nu le-ar fi dat, apoi o casă care ar fi fost bună pentru aceasta a fostului prim-pretor Petru Suciu, din vina pre­otului George Teuţan, a trecut în mâna unui ungur.

Apoi la târgurile din Iara numai Ungurii vând de toate, ear’ Românii cumpără. S’a văzut la târgul din luna trecută că afară de 2—3 Moţi, cari erau cu vase de lemn — tot străini: cizmari, curelari, pâlărieri etc. E o privelişte înduioşitoare aceasta! cum să vedeau îndesuinduse Românii ca oile în strungă casă cumpere, ear’ străiniivând cu zece mâni '

tAr fi bine deci ca inteligenţa din

Iara şi jur să puie umăr la umăr şi să înfiinţeze o bancă în Iara, o casină şi baremi un birt, ca să aibă preoţii şi învăţătorii unde merge şi ţăranii. Numai conducătoriul lipseşte, dar’ dacă s’ar ivi acesta, sigur că mult ar putea face, căci poporul e bun şi ascultă de conducătorii săi.

Lăsaţi deci nepăsarea Români buni şi vă apucaţi de lucru!

Abon.

P*g. 602

Adunare de înveţători.Reuniunea învăţătorilor gr. cat. din archidieceza de

Alba-iulia si Făgăraş. —

Ca şi altă dată, aceasta reuniune şi-a ţinut adunarea sa generală anuală In centru, adecă în Blaj.

Pe 7 Nov. n. c. a fost convocat comitetul central, unde a statorit celea trebuincioase pentru a se înainta adu­nărei generale. La aceasta şedinţă au luat parte biroul central şi presidenţii despărţămintelor.

Şedinţa I.Miercuri în 8 Nov. dimineaţa la

orele 9, toţi învăţătorii au luat parte la serviciul divin oficiat în biserica ca­te Irală, iar’ după eşirea din biserică a urmat prima şedinţă.

Şedinţa a fost deschisă de presi­dentul rev. domn George Muntean, di­rector preparandial, la finea căreia, avu onoarea a saluta pe I. P. Sa dl archi- episcop şi Metropolit Victor, care a fost de faţă.

Au mai fost de faţă afară de o mulţime de învăţători şi următorii dni: Gavril Pop canonic, Gavril Precup prof., Dr. Ioan Raţiu prof, Dr. Ioan Sâm- pălean prof, Dr. A. Cheţan prof, Iosif L'.ta protopop, Iacob Popa cancel. metr., Aron Papiu prof., Ştefan Roşian prof. şi spiritual teologic, iar’ dintre dame am observat pe următoarele: • Elena Sâm- tion profesoară, E. Bariţ profesoară, Gizsla Vilt învăţătoare şi Silvia F. Negruţ.

In aceasta şedinţă s’a cetit lungul raport al lucrărilor despărţămintelor, din care s’a putut vedea că celea 26 despărţăminte înaintează mereu. Des- părţămintele îşi ţin anual două şedinţe sau adunări, în cari se ţin prelegeri practice de model şi disertaţii pedago­gice şi poporale, căci la acestea adu­nări e invitat şi poporul făcenduse ade­vărate serbări, din cari se pot trage multe învăţături frumoase şi folositoare.

In aceasta şedinţă au fost premiate cu 20, 30 şi 50 cor. unele lucrări date la concurs de reuniune şi două pre­mii a 50 cor. puse la concurs deI. P. Sa Metropolitul Victor Mihâ'y.

După cetirea raportului şi desig- narea premiilor, Escelenţia Sa Metro­politul laudă activitatea reuniunei şi depune din nou două premii a 50 cor. pentru alte două lucrări, ear’ adunarea generală încă statoreşte trei premii.

După ce să mai isprăvesc unele şi altele şi să aleg comisiunile de censu- rare, şedinţa să încheie.

Masa comună. -După ameazi la orele 2, membrii

se întrunesc la masa comună în hotelul dlui A. Coltor. Aci s’au ţinut mai multe to aste, aşa au toastat: preşedin­tele G. Muntean, prof. I. F Negruţ, Nic. Pap şi învăţătorii: Ganga, îoachim Pop, Ioan Pampu, R Batezan, Maior, A. Peştean, protopopul Lita etc. Observ că acestea toaste au fost pline de în­văţături. Era să-mi uit ca prof. Papiu ne-a delectat cu câteva poesii fru­moase.

Şedinţa I I .Joi la oarele 9 a. m. s’a început

şedinţa a II a, împodobită fiind cu în­treg corpul teologic în frunte cu pro- fesor-spiritualul Ştefan Roşîan. Foarte bine a lucrat corpul teologic că a luat parte la şedinţa acelora, cu cari ca mâne au să şi împartă bucuria şî supărarea.

In aceasta şedinţă s’au cetit tele­gramele de felicitare şi s’au espedat earăş doue telegrame de felicitare: II. domn Iuliu Bardoşi în Sibiiu şi Spect. domn Alexă Pocol în Borcut, după cari au urmat rapoartele comisiunilor censu- rătoare.

Comisiunea însărcinată cu censu* rarea cassei raportează, că cassa e în ordine, de aceea fostului cassar i-se dă absolutor pe lângă mulţămită protoco­lară şi adunarea generală cu pă­rere de rău e silită să primească ab- zicerea fostului cassar prof. A P. Bota, iar’ în locul dinsului fu ales profesorul N. Pop.

Raportul comisiunei esasise pentru censurarea raportului general încă să primeşte cu adaugerea unor îmbunătă­ţiri în folosul reuniunei.

. S’a primit şi statutele reuniunei de înmormântare şi s’a dat ordin tu­turor presidenţilor din despărţăminte ca să şi câştige subscrieri de membrii.

S’a hotărît împrocesuarea cea mai grabnică a acelor membri, cari nu şi-au solvit taxele.

Comisiunea esmisă pentru censura­rea raportului red. a »Foaiei şeolastice* ne-a presentat o icoană foarte tristă, anume: din fondul reuniunei să spe- sează pentru redactarea foaiei o sumă de totului mare şi că foaia are pre- tenziune la restanţieri frumoasa sumă de 9005 cor, Asta e o icoană foarte tristă, de aceea s’a hotărît imediata îm- procesuare a restanţierilor.

Tot în aceasta şedinţă s’a ficut din nou propunerea, care s’a şi primit pentru înaintarea unui nou memorand pentru urcarea salarului înv. la 800 cor. şi earăşi, ca membrii din despărţăminte să primească spese de călătorie cu oca- ziunea participărei la adunările despăr- ţămintelor. După şedinţă toţi membrii s’au fotografaţ.

Eată pe scurt isprăvurile dascălilor noştri întruniţi în Blaj. chimu.

Filiala , Racoţanei“ .Vestisem mai nainte, că banca

»Racoţiana« din Şeica mare pentru a -şi lărgi cercul său de activitate, va întemeia o filială in oraşul Mediaş. Această s’a realizat acum. După ce di­recţiunea a adus hotărîre în privinţa aceasta, filiala »Racoţanei«, după-cum suntem informaţi, s’a deschis în 1 No­emvrie c. . , . . . .

Meritul principal întru realisarea acestui lucru îl are directorul esecutiv al »Racoţanei« dl, Dr. Nic.. Racoţia din Şeica-mare, cunoscut ca bărbat care să interesează de toate cauzele româneşti şi jertfeşte din al său pen­tru binele public, ear’ în Mediaş are merite în privinţa aceasta dl Dr. Dio nişte Roman, zelosul tinăr advocat, sub

Atragem luarea aminte a Româ­nilor din Mediaş şi jur asupra filialei, care va lucra în toate operaţiunile de b an că obicinuite, precum împrumuturi pe cambii, hipotecă, efecte etc. depuneri spre fructificare, ş. a. Sperăm că Ro­mânii din Mediaş şi jur îi vor da tot concursul posibil, ca ea să pro* greseze.

Din prilejul acesta felicitând pe conducătorii bancei »Racoţana«, dorim ca să dea D-zeu, să putem saluta cât de curând filiala din Mediaş ca cen­trală (matcă) în fundul rege3c.

*Direcţiunea băncii a dat următo­

rul comunicat:Avem onoare a aduce la cuno­

ştiinţă, onor. public că sub firma îns- protocolată: »Racoţana« institut de cre­dit şi economii, societate pe acţiunis Filiala în Mediaş, am deschis cu 1 Noemvrie a. c. în Mediaş o filială, care va cultiva tot felul de operaţiuni de bancă.

Ia special vom căuta la filiala noastră a acorda poporului pe lângă acoperirea corăspuozătoare creditele, de cari va avea lipsă în formă de împrumuturi pe cambii sau obligaţiuni cu cavenţi, împrumuturi pe obligaţiuni hipotecare şi împrumuturi pe efecte (hârtii de valoare), în condiţiunile cele mai favorabile, fară nici o provisiune.

Asemenea vom căuta, prin rezerva ce ne vom impune faţă de ori-ce în ­treprinderi riscate, cari ar putea pe­riclita existenţa sau discredita solidita­tea institutului, a câştiga încrederea publicului deponent Vom primi depu­neri de capitaluri spre fructificare, d u p i cari vom plăti deponenţilor 5% j adă- ogând interesele neridicate de 2 ori pe an la capital, la 30 Iunie şi 1 Dec. a fiecărui an.

. Cu conducerea acestei filiale am încredinţat pe dl advocat Dr. Dionisie Roman din Mediaş, binecunoscut pu­blicului din acest centru şi jur, lângă care am numit deocamdată un cassar şi un comptabil.

Birourile filialei noastre vor fi de­schise pentru public în fiecare zi de lucru în orele dela 8—12 a. m. şi 3—5 p. m.

; Podoaba caselor noastre.La redacţia »Foaiei Poporului*

. în tipografia Henric Meltzer ( Sibiiu, strada Măcelarilor N r. iz ) a apărut —

chipul bisericei-catedrale or­todoxe române din Sibiiu,

— un tablou de toată frumseţea, îtz mărime de 22 cm. nâlţime ş i 1/ cm. lăţime, adecă aproape în mărimea, (formatul) »F oii Poporului«.

Tabloul este esceient csecuiat, (au- toiipie) pe hârtie fin ă , încunjurat cw cadru ornamentic (pase-partout)ţ încât el formează podoaba ori cărei case ro­mâneşti.

Preţul cu pase partout 1 cor. ( ş i1 porto 10 bani). Fără paşe-partout 6a bani {şi porto 10 bani).

Mr< 45 P'QfiBA P © F @ M Î L P H Pag. 603

PA R TEA EO D IO IIC lBoalele porcului,

Pe când porcul sălbatic sau mi­streţul, cum să mai numeşte, afară de unele râni şi sgârieturi, pe cari le ca- jiătă în lupta sa cu alte feară, nu păti­meşte de alte boale din pricina naturei sale dure şi-oţetite; pe atunci porcul de casă, care este mai gingaş, e cu mult mai expus boalelor de tot felul.

S’a constatat, că şi între porcii de casă, aceia sunt mai gingaşi şi mai expuşi boalelor, cari să ţin tot pe acasă şi în coteţe. Aceia însă, cari de a u d umblă în câmp în aerul cel curat, cari să pot alerga după voie, pe cari îi arde soarele, îi bat ploile şi vân­turile, nu prea pătimesc de boale.

Dacă deschidem monitorul mini­sterului de agricultură şi cetim în con­spectul sanitar al vitelcr şi al porcilor mai nu aflăm comitat, cu deosebire pe ttmpul lunilor de vară, care să nu fie atacat de boale. Intr’un comitat bân- tue între porci aprinderea de plumâni, tntr’al doile gâlcile de grumazi, într’aî treilea aşa numita coleră (ciumă), în- t r ’al patrulea aprinderea de maţe ş. a.

Deşi guvernul porunceşte ca în astfel de caşuri să se închidă curţile şi comunele molipsite de boale, sau să să pună sub carantină (oprelişte), cum să mai zice, totuşi trebue să constatăm că singuraticii economi din partea lor, nu numai că nu fac nimic pentru înă­buşirea boalei pănă când nu erumpe cu toată furia, dar’ unii o lăţesc chiar ei înşişi prin nechibzuinţa, să nu zicem răutatea lor.

Unii dintre economii noştri, după-ce li-să bolnăveşte câte un porc de cutare boală, nici c ă ’şi sparg capul, ca să-l despărţească îndată de cătră cei sănătoşi, ci îl lasă Împreunat cu aceştia, zicând In asemenea caşuri: »că cine a trimis focala să trimeaţă şi leacul*. Ear’ dacă să întâmplă cumva, ca să se prăpădească porcul bolnav, în loc de a-’l îngropa cât mai afund în pământ, îl lasă de

Foiţa glumeaţă a «Foii Poporului*. —

Jalea Evreului.Lelea Ruţa, beţivana A murit! s'a d u s . . . nu’i glumă Şi din sat n’a plâns-o nime,C a scăpat satu de-o dumă.

N ’au plâns-o, ce-i drept Românii, Căci de-o pacoste-au scăpat;Dar’ a plâns-o Moritz schiopu,In suspine şi oftat:

>Biet di mini, biet di mini!T ot gheşeftu mieu pierit,Ajuns reu, ei vai! simianul Chind to t omini bun murit l«

Şi-şi smulgea ovreul barba, îşi bătea cu pumnii pieptul Şi striga în gura mare,Că ’i-a pierit tot gheşeftul.

multe-ori acolo pe câmp, de-1 mânâncă ceialalţi porci sănătoşi, sau ce e şi mai rău, îl aruncă în cutare apă curgă­toare.

In modul acesta apoi în loc ca să se înăbuşe ască boala dela început, ea capătă numai nutremânt, ca să se poată lăţi şi mai cu furie, pentru-că porcii cei sănătoşi, cari au mâncat din porcul cel pierit de boală sau cari au beut apă din valea sau rlul acela, în care au fost aruncat, să oltoesc de aceea şi astfel apoi pier cu grămada, ca şi muştele pe toamnă, după-ce dă îngheţul.

Cunosc eu câteva întâmplări de acestea, în cari din nechibzuinţa sau răutatea unui econom singuratic, a su­ferit daună mare comuna întreagă. Ear’ legea să aplică în asemenea caşuri foarte rar, de oarece cel vinovat sau să schiţează sau să pedepseşte foarte moderat.

Ce să mai zicem despre acei eco­nomi, cari taie sau cnmpără carne de pe la unii porci tăiaţi pe timpul de boală, ear’ lătura din carnea spălată o dau apoi porcilor lor sănătoşi, sau să se duc ei înşişi prin curţile economilor cu porci bolnavi, unde apoi calcă cu picioarele în balegile acelora şi astfel vin în curţile şi grajdurile lor, — de cât că unii ca aceia îşi oltuiesc ei în­şişi boala lipicioasă în porcii lor să­nătoşi.

Dar’ ce să judecăm aşa aspru pe economii noştri, cari de regulă mai , de toate daunele să desvinovâţesc cu »voia Celui de sus«, când înşişi eco­nomii din Germania şi încă unii dintre marii proprietari, cari stau pe o treeptă mai înaltă a culturei, au făcut anul trecut, după-cum am cetit într’o foaia economică, un protest la ministerul de agricultură, cerând ca să numai oprească pe economi pe timpul boalelor lipicioase cu porcii, de a-’i scoate în câmp, de oare-ce într’un ase­menea cas au mai multă daună cu în­treţinerea lor, decât dacă ar peri o parte din ei de boală.

Economii germani au mai arătat în protestul acela, că veterinarii (doc-

I tor ii de vite) sunt de multe-ori pricina

Venia lumea, ca sS-’l vază,Căci credeau c’a 'nebunit,Căci în s a tu ’ntreg în pripă Astă veste s’a lăţit.

La o parte, lângă crişmă S’adunaseră-o grămadă De copii ştrengari, sburdalnici,Cari se luară Ia sfadă.

începe întâi vătavulSS cârpească voiniceşte,Apoi după el cu to ţ i i . . .Păn’ce păruiala creşte.

Dau în stânga, dau ’n dreapta Puf! bufi trosc! hai înainte,Şî pe Evreu mi-1 snopiră Păn’ ce-1 învSfară minte.

Vedea el, că nu e glumă,Sau că se’ngroşa din greu,Că şi ’n spate şi în ceafă Ii cărau mereu, mereu.

de să lăţesc boalele lipicioase, de oare ce ei merg prin curţile şi coteţele econo­milor cu porci bolnavi, din cari iau apoi pe încălţămintele sau în hainele lor sămânţa boalei şi o duc mai de­parte; că pănă când n’a fost instituţiunea veterinarilor, nu s’au lăţit aşa tare tot soiul de boale; că vererinarilor nu li a succes pănă acum să constateze nici măcar să­mânţa (baccilul) tuturor boalelor, ce să ivesc la porci; că oltoirea, ce să face pe unele locuri nu isbuteşte şi că prin aceea încă să mai lăţeşte boala porci­lor ş. a.

In faţa acestui protest minis­trul de agricultură german a con­vocat anul trecut în luna lui Februarie o adunare (anchetă) dintre cei mai învăţaţi profesori şi inspectori veterinari pentru constatarea boalei şi luarea măsurilor de lipsă pentru înăbuşirea aceleia, pănă când încă nu prinde rădăcini prea afunde.

Unii dintre învăţaţii germani au fost de părere, că ciuma porcilor să lăţeşte prin un vermuleţ nevăzut, numit: baccilus suisepticus, care să află în fie-care porc şi une-ori creşte şi să desvoaită mai repede, din causa câldu- rei, când apoi de regulă să şi prăpădesc mai pvţini.

Alţii din contră au dovedit, că baccilul numit nu e primejdios şi că să află un altfel de baccil încă necu­noscut pănă acum în ştiinţă, care pri- cinueşte boale. Baccilul numit e de doue feluri : unul care atacă părţile din lăuntru ale porcului' plumânile, ficatul, inima şi maţele, în care cas apoi de regulă să şi prăpădesc; ear’ altul e care atacă părţile din afară.* carnea şi pelea, în care cas de regulă scapă de boală.

Dar’ să lăsăm pe învăţaţi, ca să-'şi sfarme numai ei capul după aflarea sămânţei boalelor la porci, ear’ noi să vedem, ce semne arată porcul bolnav şi cum l’am putea scăpa mai uşor de boală.

Botul porcului bolnav e mai cald şi nai uşcati ca al celui sănătoş, care de regulă e umed şi rece. Pe pelea porcului bolnav să mai ivesc une­ori şi nişte pete roşii. Porcul bolnav

55 smânceşte, făr’ se poată56 mai scape şi miratSe întreabă, ce e asta?!Şi sS vaită spăriat:

>Staţi voi prietini buni, nu daţi!Che io pi voi nu stricat.Numai Ruţe mort!... dus dracul..Che fuse un blestimat U

Aurel Delascnrta.

Din credinţele poporului rom ân.R u g ă c iu n e a s f in te i T ineri*(Auzită dela Asinefta Popoviciu din Cristian).

Avea sfta Vineri un fecior*)Ca un domnişor Ochii lăcrăma Inima ’n sânge mesteca

*) Când ai bube la mâni, la picioare ori altun- dava pe corp, ţii Vinerea, — Nn lucri nimica, în spe- dai s8 nu coţi ţi sS zici rugăciunea aceasta de doufc- ori. Foloseşte chiar şi la ori-ce boală.

V e s e l i a .

Pag. 604 FOAIA P O P O R U L U I Nr. 45

nu mănâncă nici odată, pe când apă ar bea tot mereu. Nu mai este vioiu ca atunci când e sănătos, îşi schimbă înfăţişarea, are privirea stânsă, resufla- rea grea şi însoţită de gemete, cască adese-ori, îşi caută un loc ca sâ se ascundă, apoi stă amorţit şi nepăsător, nu-şi părăseşte culcuşul decât silit, când merge, abia sâ mişcă, legănându-se, stă cu capul în jos şi cu coada atârnată şi descolăcită.

încă înainte de ce sâ iveşte boala tn apropierea noastră, sâ ne îngrijim ca măcar pe timpul de vară coteţele tn cari dorm porcii, sâ fie curăţite cât mai des. Aşternut încă sâ fieproaspât, ear’ preste aceste sâ împrăştiem din când în când pulbere de var, sau se stropim păreţii cu carbol. Trocile şi vedrele sâ le opărim din când în când cu apă feartâ. Sâ nu dăm la porci spălături de carne, lătură înăcrită şi stătută, mâncări stricate sau murdărite, de oare-ce prin acelea încă sâ ajută desvoltarea grabnică a boalei.

Dacă pe lângă toată grija noastră totuşi s’ar ivi boala între porci, îndată ce vedem că unul s’a îmbolnăvit, îl des­părţim de cătră cei sănătoşi şi-l băgăm într’un coteţ deosebit, apoi îi tragem spânz tn urechi. Afară de spânz mai sunt şi unele prafuri, cari sâ capătă în apotece şi cari sâ presară porcului In laptele sau lătura, ce ii-sâ dă de mâncare. La cas când nu ar voi sâ le bea de voie bună, atunci sâ pune jos, ’i-sâ cască gura cu ajutorul unui lemn şi aşa ’i-sâ toarnă cu sîla pe gât Ve­terinarii în caşuri de acestea mai pe- Bcriu şi alte leacuri, cari une-ori mai în pripă ajută 1a tămăduirea porcului bolnav.

Acestea ar fi semnele şi mijloacele mai însemnate pentru tămăduirea por­cilor bolnavi; mijloace asupra cărora atragem luarea aminte a economilor noştri sfătuindu-’i, ca sâ le folosească când sâ iveşte boala, îndată, fără amâ­nare, pentru-că şi aci sâ adevereşte de cele mai multe ori adevărul cuprins în proverbul: »Paza bună, trece primej­dia rea«. I0an Georgescu.

Nimenea nu-1 vedea Decât tetele lui Lazar,Mergea pe câmpul Ierusalimului SS culeagă florile mirului.Nu era spine Da erau albine.Albinele făceau ceară Ceara flăcâi Flăcâile ardea Raiu se deschidea Sfta Vinere eşia Plângând şi zicând Ferice, fericeCine rugăciunea mea va zice Seara şi dimineaţa de doug ori Că l’oiu scoate din munca iadului Şi l’oiu duce ’n lumina raiului,Că l’oiii scoate din măucurij Din păucuriŞi l'oiii duce la mese ’ntinse La flăcâi aprinse L a isvoare reci — A m in,

Isidor Dopp.

însemnătatea reuniunilor cu privire la înaintarea po­

porului Român.— Disertaţiune de Iustin Sohoroa tnr. —

Motto: >In unire e puterea*.

(Urmare şi fine).

Vedeţi dragii mei ce face vinar­sul? . ... Oh, dar’ el face şi mai multe, celea ce le-am spus eu sunt numai o părticică mică din relele causate de e l !

Oamenii cu minte totdeauna sâ feresc de această patimă ruşinoasă >arma diavolului*.

Oamenii harnici, păstrători şi de omenie înfiinţează «reuniuni de tem- peranţă« cu ajutorul cărora sâ se poată feri de beţie pe sine, iar' prin sfaturi pline de iubire şi esemple bune, sâ-’şi dee strădania a atrage în cercul lor şi a îndrepta pe cei rătăciţi I . . .

Iată dară pe scurt scopul reuniunei de temperanţă.

înfiinţaţi oameni buni reuniuni de temperanţă, cu deosebire în satele unde locuitorii sunt mai aplicaţi la beuturi şi unde patima păgubitoare a beţiei a prins rădâcini!

Puneţi-vâ la inimă şi fie-vâ tot­deauna înaintea ochilor vorbele:« Baţia stânge neamul omenesc*.

Fraţilor Invâţători! Stimat Cler!Amâsurat debilelor mele puteri,

mi-am dat strădania a arâta scopurile nobile ce le au reuniunile.

CătrăD voastră îmi îndreptez acum vorbele şi doresc, ca ori-ce cuvânt al meu sâ Vâ între drept la inimă şi sâ simţiţi tot acea ce simţesc eu.

Stimaţi colegi, avem un teren vast de lucru!

Avem şi pluguri bune spre acest scop, acelea sunt: cuvântul, scrisoarea şi esemplul.

De pe catedră sâ vorbim în p u ­blicitate la înţelesul şi luminarea popo­rului, iar' afară de şcoală, sâ dăm esemple şi sâ lucrăm ceea-ce vorbim şi scriem, sâ realisăm 1

Poesii poporale,IMn Peştera (Bran).

• Culese de Ioan Coca june.

Mândra-a zis că toarce bine Ca pâianjenu subţire Dar’ am fost la dânsa odat’Şi de minciună-o-am aflat Firu ce pe fus 1-avia Puteai înhăma eapa.

Mândra mea să lăuda Că pânza ce-o ţese ea Nu trece raza prin ea Deunde dracu să nu treacă Căci te uiţi ca prin fereastră Căci aşa de deasă este Ştii ca sacu de prins peşte, Când a scos’o la nălbit Atunci am vest c’a minţit Când pe iarbă o ’ntindea Treceau brusturii prin ea.

Stimatului cler locul cel mai boa îi este amvonul de unde sâ luminăm poporul cu vorbe frumoase şi bine alese.

Aceşti doi factori sunt în o strlnsă . legătură şi ar fi bine, ca mână în mână sâ lucre, fiind-că sunt în toate zilele între popor, şi viaţa şi în pai te sub- sistinţa lor e în legătură strînsă cu viaţa şi subsistinţa poporului.

Preoţimea şi învâţătorimea sunt acei doi factori, dela destoinicia cărora atârnă în mare parte fericirea san ne­fericirea popoarelor!

D-zeu însuşi pe cine voeşte a-I ridica pe o treaptă mai aleasă — care e în legătură cu soartea popoarelor sale — îl face preot sau învâţător, ca sâ conducă poporul!

D-zeu spre bine şi spre fericire însuşi a ales pe cei-ce au a fi părinţi pământeşti popoarelor şi dela aceşti doi factori are sâ ceară samă la u rm ă!... Şi apoi vai de acel preot sau învâţă­tor, care nu şi-a făcut destul datoria sa cum trebue 1 .. .

Judecata va fi aspră, sentinţa a- m ară! . .

Daci la lucru fiecare, în numele lui Dumnezeu ! . .

Din America,Ce trebue s6 faoă Românul în Ame­

rica spre fericirea lui?In n-rii trecuţi ai preţuitei foi*

am cetit cu plăcere un articol al neo­bositului domn şi coleg Ioan Gaorgescu, cu titlul «Banii din America* la care îmi permit a adauge şi eu ceva, fiind în adevâr cuprinsul acelui articol de in­teres general pentru toţi Românii află­tori aici, precum şi da însemnătate pen­tru cei-ce voesc a călâtori pe viitor îa America.

America este un continent, al cărui pământ e preserat cu toate bunătăţile atât în interior cât şi pa suprafaţă.

Adevârat că oameni deştepţi ve­niţi de mult, s'au îmbogăţit până la ^ —— —

Frunză verde mărăcine Daiar D-zeu mult bine Cui a scos bumbacu ’n lume Bumbacu şi aţica Decând au eşit alea Nu mai samăn cânepa Căci cânepa şi cu flosu Alia ’mi roade mie osu.Nevasta păn n’am luat Tot aşa s’a lăudat Care haine multe, zeu Nu trebue să-i fac eu Numai ii are cincizeci Ştergare in cap treizeci Şi androce şl fete Cu căruţa le duce,După ce m’am cununat Toate altfel s’au schimbat Că din cincizeci de iişoare Avea una fer de poale Şi din treizeci de ştergare Avea unul bătrân tare Şi androace şi fote Subsuoară le duce.

Nr. 45 FO A IA P O P O R U L U I Pag. $05

milionari şi prin ei s’a desvoltat indu­stria la gradul de pzi.

Cine ar crede că marele miliardar Caraegie, în ale cărui fabrici să hrănesc milioane de oameni, acum 4-0 ani a fost un muncitor sărac?

Sigur că Românul zice, că sau a găsit o comoară sau a făcut bani. Şi in eiua de azi sunt isvoare de a câ­ştiga ceva în America, însă trebue căutate.

Iată ce face Românul American! -Sosit în America crede, că într’un an doi de zile să se îmbogăţească.'

E silit, neştiindu să înţelege cu nimenea, a lucra la început greu şi cu plată puţină, ba chiar a sta luni întregi liră de lucru, când lucră la un lucru %unişor un timp oare-care şi după-ce şi-a agonisit vre-o doi bani, i se face dor de cei de acasă şi fâră vorbă multă

igpleaeă înapoi.Sosit acasă cu câţi-va bani, în scurt

timp îi cheltueşte, de va fi şi un an nu prea roditor, sărăcia şi lipsa sunt di­naintea uşei. Ce e de făcut?

împrumută din nou bani, şi — la .America.

Astfel repetează unii de 3 —4 ori şi nu socotesc câţi bani cheltuesc cu drumurile.

Să luăm pildă despre Mărginenii noştri din jurul Săliştei şi Sălişteni, stau pănă la 10 ani prin Dobrogea, Basa­rabia, Rusia etc. şi nu câştigă ca aici In 2 ani.

Pe lângă lucrul din fabrici, dru­m uri etc, mai sunt şi alte căi de a câ ştiga bani şi adecă:

Locuri cât vezi cu ochii stau pustii, părăsite, cari pentru o sumă mică de

»f)ani să pot închiria.Sămănend numai zarzavaturi: ca

ceapă, cartofi, varză ş. a. aduc venite minunate.

Un harnic român dl Petru Tecău din Sebeşul-săsesc a început o lăptărie In anul 1904 cu 2 vaci înjoungstown O h o, din cari în anul acesta a ajuns la 25 vaci, căruţe de lupte cu cai scumpi şi altele.

Merge lata la fundeiu Ca să dea fen la viţei Şi dând fânu peste ţarc

. Pe bădiţa l-a strigat Pănă fenu a ’mpârţit Bădiţa a şi venit Mâ-sa ’n casă, lata în ţarc La iubit după al ei plac.

Frunză verde foi ca prunu De-ar’ veni curând Crăciunu

- Se-mi tomnesc drăguţ pe unu Căci pe care l’am avut Acela m’a părăsit.

Frunză verde matostat Cu bădiţa m’am certat

-Căci prea la multe-a umblat :Şi la mine vine rar Vai că ce fecior hârbar.

Nu de mult şi a cumpărat o pro­prietate (Farm) provăzut cu case ele­gante, grajduri mari, maşini economice, pământ de sămănat în abundanţă, pă­şune ş. a. trebuincioase unui econom cu preţul de 5500 dolari (27,500 cor.)

Iată unde ajunge omul deştept în2 ani, dacă desigur are şi o femee, care să fie de feliul d-nei Maria Tecău, care merită de a fi numărată între cele mai harnice econoame.

Pe lângă lucrul de casă, zilnic mulge laptele dela 25 vaci de 2 ori. Nu e jucărie.

Ar fi bine să dea Dumnezeu idei de acestea la mai mulţi fraţi Români.

Mai aminteşte dl Georgescu încă de bancari internaţionali în America.

Sunt de aceia nenumăraţi, agenţi nesiguri numiţi. Dar’ durere că Ro­mânul nu să ştie păzi de astfel de li­ghioane, cari ie câaţă şi le descântă fel şi fel de minciuni şi oamenii să în­cred tn ei.

Câţi Români n’au fost înşelaţi de agenţi (bancari internaţionali nesigari) fară un cent capital.

In Sharon a luat frunză în buză un mişel de Ungar, căruia i-a dat destui Români bani spre a-i trimite acasă, cu câte va mii, asemenea în Martinsfery, Braddok şi alte oraşe. Totuşi Românii nu să învaţă minte, că ascultă de litfe, cari le îmbată capul cu minciuni.

Sunt bănci americane ca Ths Co­lonial Trust Co. din South Sharon, cari au garanţie şi stau sub controla statului, acolo e banul omului asigurat şi să trimite sigur la destinaţie; Ja astfel de locuri să alerge Românul, nu la şarla­tani de agenţi nesiguri, fără nici o bază sau capital, cari în o şatră de lemn în­chiriată pune câte va coroane în ferea­stră şi amăgeşte publicul.

Păziţi-vă ca de foc de agenturi nesigure fâră capital, ca să nu vă căiţi când va fi prea târziu.

Vasile I. Greavu din Topârcea, fost înv. gr -or., ajutor de menager la banca amer.

The Colonial Trust Company, South Sharon Pa.

Deslegarea gâcîturilor.din Nr. 41 al „Foaiei Poporului*.

I.Prima gâcitură, de Iustin Sohorca, înv.

a fost:Merge un om pe drum, vede în o gră­

dină un bărbat şi o muiere lucrând şi zice :»Bună ziua, bărbat cu m uiere* 1Muierea răspunde:__ »Nu suntem bărbat cu muiere, căci

mama bărbatului acestuia a fost soacră mamei mele< i ».. Ce neam sunt ei ?

D e s l e g a r e a : Tatăl cu fiica.

II.A doua gâcitură de V. Tămăşdan, înv.

a fost următoarea:Un om sărac avea 4 butoaie cu vin şi

n’avea pivniţă unde se le pună. S’a dus la vecinul său, care era Jidan şi ’l-a rugat să-’l lase să le pună în pivniţa lui. Jidanul l’a lăsat

spun£ndu-i că butoaiele lui sunt aşezate aşa» că în fie-care rând sunt câte 9, adecă aşa:

: • : • : •

Bietul om ’şi-a pus «ele 4 butoaie mijloc, adecă aşa :

cu totul 28 buţi.

jidanul mergând în pivniţă s*a pus şl s aşezat cele 28 butoaie aşa, că în fie-care rând au fost to t câte noue şi’n mijloc rfau rămas nici unul. Cum?

D e s l e g a r e a : Jidanul le-a aşezat aşa;

0 0 O 0 0

• 0 O 0

• 0 0 00 ®

*0 0 • •

0 0 0 00

0 0 0 0sau a ş a :

« 0 0 0.0

0 0 • 0

40 ® 0 0 .0 0

0 0 0 0

Bine le-au deslegat următorii:Dumitru Munteanu, L Fântână (1), loars

Şerian (Sibiiu), Miţi Comşuţa, Ioan Prişca, morar (2), Iosif Popescu (Valea-Dosului), loa Suciu (1), Constantin Racoţia, econ., Petru; Rădac (1), Mihailă Ogrean, înv., Laurenjia Folea, Bogdan C. Ştefan (2), Ioan Muresan, Silvia Cenariu, Ieronim Mărian (2) Ioan Des- peu, Ioan Petric (Sătmar), Mărioara Răcuciu» Bas. V. Popa, Custelceanul, cant. înv., Nic. Gligor, pantofar (2), Grig. Cristea, Nic. Fă- geţan, Ioan Musteţa, Iustin Sohorca (a dous gâcitură), Leon Monasterian (2), Ioan Bunea, înv., Vas. Rocnean, cantor (2), Vasile Părăiai% Ilie Iova (2), Ieronim Galeş, înv., Georgiis Burlea par. (2), Ioan Magda, Petru Oniţ, Paul Puşcaş înv., Ana Deac, Vas. Chiluţ, Vasile Cioca, Todor Tarţa, Dimitrie Didraga, Zabarie Barb Mihaiu, Zenovie Popovici, comerc. (2), Nic. Lazar Morar (1), Ioan Coman june, Ht- culiţă Mărgineanu, locot. Ioan I. Bucşa, (Cis~ nădia), George Şuteică, Lazar Clujan june (2), M. Blăjiţa, Nicolae Jurca, par., Petru Spânul, (Bucovina), Mărioara Cucu (Girocufa), George Cinăzan, econ., Nuţica C Ceontea, (Sibiiu), Vasilie Stirimin, comerc.

Intre toţi aceşti deslegători sortindu-se trei cărţi ca premii, le-au câştigat următorii: Primul premiu: Un erou, roman de Lermon- tov, l-a câştigat dra Silvia Cenar, din Coc, Premiul al doilea: Ţara noastră de Silvestru Moldovan, l-a câştigat dl Ieronim Galeş, înv;

fn Dva-mare. Premia! al treilea: >CăIindarel Poporului* pe 1906, I-a câştigat Ioan Petric din RemetemezS (Sătmar), cărora li-sa şi tri- snis premiile.

Pag. 606

Bibliotecă ieftină.Cea mai ieftină bibliotecă este «Bi­

blioteca «Foii Poporului*, din care au apărut până acum următorii 6 uri, de cuprins variat şi Întocmiţi anume pentru trebuinţele poporului nostru, anume:

Nr. 1. Din vitejiile poporului ro­mânesc. Nichita Baîica de Silvestru Moldovan. Movila lui Burcel de V. Alexandri. 20 bani

Nr. 2. Di» literatura poporală română. Doine şi strigături. Culese de Nicolae Regman. 20 bani.

Nr. 3. Din lumea poveştilor. Gă- Bitul, poveste de Emil V. Degan. Punga ca noroc şl căciula fermecată, poveste orientală, prelucrată de Silvestru Mol- .clovan şi Craiul Mateiaş şi bătrânul plugar, anecdotă de Silvestru Moldovan. 20 bani.

Nr. 4. Pomăritul. (Sfaturi In formă de dialog), de Iustin Sohorca, învăţător. 20 bani.

Nr. 5. Din trecutul omenim». Ulisse legele din Ithaea, povestire istorică de Silvestru Moldovan. 20 bani.

Nr. 6. Rîs şi veselie. (Anecdote şi glume.) 20 bani.

Nr. 7. în pregătire.Fiecare nr. costă 20 bani, toate

la olaltă 1 cor. 20 bani şi porto 10 fii.Cine vrea să-şi facă cu spese pu­

ţine şi pe nesimţite o frumoasă bibliotecă, să-şi procure aceste broşuri şi cele ce ■vor urma. Banii să pot trimite de odată cu abonamentul la foaie.

Dare de seamă şi mulţumită publică.

Din Slimnic.Iubiţi! noştri fraţi din Slimnic şi din

alte comune, cari sunt trecuţi în America, conduşi şi purtaţi de credinţă tare şi neclă- tîtă în ajutoriul Atotputernicului D-zeu de pietate şi iubire cătră Sta Maica biserică au contribuit şi colectat pe sama st. Biserici gr.-cat. din Slimnic, pentra cumpărarea unui clopot suma de 31 dolari, pentru care faptă mari ni moaşă suhscrişii ne grăbim In numele caratoratului bisericesc a le aduce cea mai ferbinte mulţumită la toţi şi îndeosebi lui George Negrea şi Nicolae Opriş, cari au efec- tuit colecta.

Din parte-ne promitem că vom celebra 10 s-fte Liturgii pentru sufletele binefăcătorilor. Contribuitorii cu numele sunt următorii:

Slimnic: Nicolae Opriş, 4 dollari 5 cenţi; Ioan Moldovan, 2 d.; George Negrea, Du-

' mitra Creţu, Achim Vulcu^Nechifor Dreghiciu fiecare câte 1 doi.; Luca Costea, PavelBăSS, Ioan Creţu, Pavel Costea, Ioan Beja, Simion Tăpălagă, Nicolae Stîngu, Luca P. Nam, Mi- liailă Vintilă, fiecare câte 50 c.; Nicolae Beja -

60 c. Din Vaidarecea: George Lungociu, 25 c. Din Telekerecea: Ioan Şofieţia, Nicolae Grecu, George B. Bobeş, fie-care câte 10 c. Din Netotu: Vasile Brodeală, 25 c.; Cornel Lazea, 20 c. Din Brezia: George Toma, 25 c.; Mateiu Silvestru, 15 c. Din Beclean: Tănasă Şipoş, 25 c.; George Jiga, 15 c.; Moise Bârsan, 10 c. Din Zelistadt: Ioan Bugner, 20 c.; Ariton Căpriţa, Beniamin Turcu, George Moldovan, Ieronim Căpriţa, George Bugner, fiecare câte 25 c. Din Viştea de sus: Ioan I. Stoica, 25 c. Din Viştea de jos: Dionisie Siandru şi Ignaţie Borzea, fiecare câte 25 c. Din Ucea superioară: Avisalon Silea 15 c.; Ioan Flenchea 25 c. DinVizocna: Ioan Stoia, 20 c. Din Ţelină: Nicolae Rusu,1 d. ; Ioan Modar,. Ioan Siandru, fiecare câte 25 c.; Nicolae Tinciu, 10 c. Din Hendorf: Ioan Hăntău, Ioan Buzea, fie-care câte 25 c.‘> Nicolae Piroş, Ilie Nistor, Ioan Moldovan, fie­care câte 15 c.; Nicolae Barb 20 c.; So- lomon Buzea, Ştefan Nicula, Ioan Grusea, Ioan Grusea, jun., Nicolae Constandin, Nicolae Moldovan, fiecare câte 10 c.; Ioan Grusea,50 c. Din Bandul de Câmpie: Simion Bucur 15 c.; Roman Andronica 25 c. Din Richiş- dorf: Ioan Ţinţu, 25 c. Din Ruja: Pavel Cioca, 10 c. Din Covort : Iosiv Hiciu, 15 c. Din Beca: Nicolae Pop, 15 c. Din Sadu: Ilie Sandor, 20 c. Din Căciulata: Ioan Ghin- dea, 10 c. Din Valea-iepi: Savu Luca, 10 c. Din Lupşa: Ioan Bulţia, şi Victoria Bulţia, câte 10 c. Din Valendorf: Nicolae Boerin, şi Arghir Boerin, câte 10 c. Din Buşiu: Ioan Morariu, 50 c. Din Bradu : George Iacob, 10 c. şi George Murgu, 25 c. DinVarolia: Simion Ermian 25 c. Din Cârţişoara: Ioan Trăntor, 10 c. Din Sighişoara: Ştefan Hof- nariu, 25 c .; Dan Hotnariu, 10 c. Din Vida- cutul român: Mihail Costea, 25 c. Din Ţin-; ţari: . Nicolae Câlitu, Vasile Puşcaşiu, Ştefan Neagoe, Nicolae Todor, Ioan O. Manina, Va­sile Savu, Ioan Chin, Ioan Neagoe, Ioan N. Faroga, fiecare câte 10 c.; Nicolae M. Bor- dear, Dumitru Popelea, George Dragoş, Du- * mitra Popelea, fiecare câte 5 c.; George I. Negulescu, 25 c. Din Crislav: Ioan Cisu, 10 c. David Olariu 5 c. Din Felmer: Ioan Câlţia, 25 cenţi; Ioan Piticus 10 cenţi. Din Crişu: Ignate Luca, cu soţia sa Rabeca 1 d. Din Riuşor: Ioan S. Stioia 10 cenţi. Din Matifaleu: Ioan Leucă, 10 cenţi. Din Paloş: George Andreiu, Ioan Andreiu câte 15 cenţi; Dumitru Baicu, Petru Uliţă, Zaharie Babetin, Ţeodosiu Uliţă, fiecare câte 10 cenţi.

loân Hanea, Ioan Stănilâ,curator prim. not. comit.

F O A IA P O P O R U L U I -

C r o n i c ă .ViFlliştii români în Braşov.. Numărul

viriliştilor ai oraşului Braşov pe anul 1906 este 100 ordinari şi 30 suplenţi. Din aceştia Români sunt: 10 ordinari şi 5 suplenţi.

*

Statuia lui Gladstone. Săptămâna tre­cută s’a desvălit în Londra, pe Ştrand, statuia de metal a marelui [bărbat de stat şi fost prim-ministru al Angliei William Ewart Glad­stone. Bărbatul pe care ni-1 arată statuia a fost de un caracter curat şi simplu, nobil şi drept, poet şi filosof, însufleţit întotdeuna pen­tru căuşele drepte. De aceea marele bărbat a fost un aprig spriginitor şi al cauzelor ro­mâneşti.

*Şezători poporale. »Gazetei Trans.< îi

să scrie: Mai multe dame din Scheiu (Braşov)

Nr. 45

au luat iniţiativa de a aranja şezători popo­rale, mai ales pentru femeile din Scheiu. Prima:, şezătoare s’a ţinut la 9 Ociomvrie, fiind de faţă 25 femei. S’a cetit: soacra cu trei nu­rori c de I. Creangă şi poesia »Frumoasa Irina« de Coşbuc, apoi s’au cântat diferite cântece. — A doua şezătoare s’a ţinut Du­minecă în 16 Octomvrie, la care au luat parte 40 femei. S’au cetit: »Cu trenul de plăcere* de Caragiale, »La Icoană* de Vlăhuţă ş i s’au cântat câteva doine frumoase. — A treia şezătoare a fost Joi seara, in 20 Octona- vrie — cu lucru. S'a cetit mai puţin. S’au spus glume, ghicitori şi s’a cântat. Şezătoarea a ţinut dela orele 6—9 seara. A patra şe- zăroare s’a ţinut la 23 Octomvrie orele 4—8, luând parte 50 femei. La această şezătoare au luat parte şi d-nele: Lina T. Nicolau, M. Maxim, Balasa Vătăşan, Aurelia Popa, Media», Cristan, Pernea, Iarca şi Lupan. D-şoara Eca- terina Pitiş a cetit o schiţă scurtă din »Fa- milia«, ear’ d-na Popa şi M. Popescu »glume« din Bucur Posnaşul. Şezătorile se ţin în lo­calul şcoalei froebeliane.

Oare asemenea lucruri nu s’ar putea face şi în alte părţi?

*

Foaia lu i Gorkij. Amnestia (ertarea) ce a dat’o Ţarul pentru osândiţii politici, îl pri­veşte şi pe vestitul scriitor rus Maxim Gorkij,., care astfel nu va mai fi urmărit. Gorkij acuro a scos o nouă foaie în Petersburg, cu numele »Novoje Jisn<.

*

Dâte statistice. In luna Septemvrie c„ numărul nou născuţilor în ţărie coroanei Un­gare a fost 58,192, ear’ caşuri de moarte au fost 40,979 aşa că sporul natural e 17,213.

Căsătorii s’a încheiat în Sept. 7948.Paşapoarte s’au dat 13 392, din cari 7837

pentru emigrare. Cu aceste paşapoarte au plecat din Ungaria 18,757 persoane. Dintre paşapoarte cele mai multe, anume 8027 au fost scoase pentru Amcrica, 1631 pentru Ro­mânia, celelalte pentru alte ţări din Europa». Cele mai multe paşapoarte au fost scoase în comitatul Braşov.

*Un nou ram de asigurare. >Revista

Econ.« scrie următoarele: In Stuttgart este pe- cale a se înfiinţa o mare societate de asigu­rare, unică în felul ei şi care s’ar ocupa cu un nou ram de asigurare, necunoscut păn’a- cum: asigurarea membrilor comitetelor de supraveghiare dela diferitele societăţi contra daunelor, ce i-ăr putea ajunge din obligamentul lor de desdaunare. Când adecă «n membru al comitetului de supraveghiare, care s’a asi­gurat la numita societate, ar fi judecat din partea tribunalului la desdaunare, suma de desdaunare ar avea să o plătească societatea.. Capitalul societar al nouei societăţi este pro­iectat cu 3 milioane maree, din cari s’ar plăti, deocamdată numai 25°/#. In fruntea fundato­rilor stă conzilierul comercial C. G. Molt, di­rectorul executiv al societăţii >AlIgemeine Deutsche Versicherungsverein*. i s t e întrebare dacă noua bancă are viitor; adunările gene­rale nu aleg membrii comitetelor de supra­veghiare, pentruca responsabilitatea materială să o transmită asupra unei societăţi de asi­gurare, ci pentru-ca să-’şi împlinească con- ştienţioşi agendele de control. In lipsa res­ponsabilităţii materiale prea uşor se negligă obligamentele de control. Molt dealtcum a. mai plăsmuit pe terenul asigurărilor câteva idei neexecutabile: asigurările împreunate cu, împrumuturile hipotecare şi asigurarea cre­ditelor.

*

Cartea engleză: Românul american, atât de trebuincioasă- celor ee sunt sau merg la America, a eşit în tipar în tipografia noastră în o ediţie nouă, prelucrată cu în­grijire. Cartea, cum ştim, e alcă­tuită de dl Victor Lazar. Preţul 1- cor, şi 10 bani porto. s8 poate? procura la administraţiunea „Foii Poporului8.

♦

Nr. 44 PO A IA P O P O R U L U I Pag- «07

Cununie. Ioan S a r a c h i e şi Maria " F â n t â n ă îşi serbează cununia religioasă j©uminecă în 13/26 Nov. c. în biserica gr.-or. &din Poiana, lângă Sibiiu.

— Ecaterina G iu r c a şi înv. Marian f S a s s u , îşi vor serba cununia Duminecă în

1 9 Noemvrie st. n. la orele I I 1/* a. m., în f biserica gr. cat. din Roşia-montană.

*Deputaţi congresuali. Joia trecută s'a

>făcut alegerea deputaţilor congresuali din cler >fn întreaga archidiecesă ortodocsă - romană, alegându-se pentru noul period de 3 ani

• (1905—1908) următorii domni: In cercul I Sibiiu-Sălişte: Dr. Ilarion Puşcariu, archimandrit vicariu archiepiscopesc. In cercul II Sebeş- Alba-Iulia: Nicolae Ivan, asesor cons. In

«cercul III Deva-Haţeg: Tit. V. Gheaja, proto­presbiter. In cercul IV Uia-Geoagiu: Dr. M E Cristea, asesor consist. In cercul V. Za- Ta n d - Câmpeni: Vasilie Damian, protopop. In

• cercul VI Turda-Cluj, Dr. Eusebiu R. Roşea, protosincel, dir. sem. In cercul VII Solnoc- Bistriţa: Gregoriu Pletosu, prot. on., prof.

; gimn. In cercul VIII Târnava - Sighişoara:- Mateiu Voileanu, asesor consist. In cercul IX Treiscaune-Braşov; Vasilie Voina, protopresb. iln cercul X Bran-Făgăraş: Dr. Miroa E. Cristea,

« asesor consist,*

Ajutorul erarial al preoţilor gr.-cat.•Unirea* de Duminecă scrie următoarele:

^Duminecă a sosit la Preaven. Ordinariat lista preoţilor împărtăşiţi cu subsidiu erarial pe

«anul’ 1905. Suma ce se va distribui e de: 222.665 cor., cu 18 mii mai mare ca anul precedent. Sunt împărtăşiţi 614 preoţi. Suma

■'^maximală e de 1200 cor. iar cea minimală -d e 35 cor. Peste tot se observă o creştere• de 20—30—40 cor. faţă cu trecut. Cu toate- acestea n’au fost împărtăşiţi nici de d̂ ata a-

ceasta toţi preoţii propuşi. Câţi-va neîmpăr-“lăşiţi în 1904 sunt trecuţi acuma. Lista se

va publica în curând.*

Casă bajoeorită . Casa noului comite ~ suprem al Aradului, Vdsdrhelyi Băla a fost îmânjită cu ouă clocite şi cu alte necurăţenii, ear’ în una din nopţile trecute casa, care e galbină, a fost unsă cu dungi negre de smoală si cerneală, aşa că reies colorile împărăteşti negru-galbin, atât de urgisite de Unguri,

*La fondul de 20 bani al «Reuniunei

■sodalilor români din Sibiiu* pentru cumpă­rarea unei case cu hală de vânzare din pri­lejul esposiţiei a IV, de poame, struguri etc. aranjate de «Reuniunea română de agricultură

• dincomitatulSibiiu«, în oraşul Mercurea, sau ^făcut următoarele dăruiri: Avram Păcurariu,

' protopresb. (Mercurea), D r . Miron E. Cristea as. cons. (Sibiiu), Iuliu Crisanu, înv. (Sălişte) Demitnu Panfiloiu, paroch, (Jina), Basiliu Necşa, "par. (Apoldul-sup.), fiecare câte 1 cor.; Ilie Floaş, c o r n e r . (Mercurea),, Ni:. Creţar, par. (Spring), fie-care câte 2 cor.; Ioan Şerb, par. (Poiana), Ilie Pop, propr. (Ludoş) George Buda, not. (Cunţa), Sevastian Nistor, primariu (Cut), Samuil Sabo, par. (Blaj), fiecare câte 40 bani, I. Chirca, vice-pres. «Reun. agr.*, d-na Ana Chirca, Cons. Cristiu, înv., I. Iacob, inv. Dem. Lăpedat, dir. şcol., toţi din Sălişte,

-Cornel Schiau, înv., I. Bratu, înv., Romul - Milea, a r t i s t , Maria Bratu şi Maria Popa, toţi* din Tilişca; Vas. Dobrescu, înv., Remus Pop, înv., I. Ghenie, paroch toţi din Rodu; Ilie Oltean, înv., Iii Pop, par, d-na Lucreţia Pop,

: n. Calefar, toţi din Ludoş; Dr. Nic. Schiau, 'adv., Victor Măcelar, v. not. I u l i u Nemeş, măcelar, Ioan Ileigiu măcelar, Dr. Ghiţă Mă­celar, adv. Petru Albu, f u n c ţ . de bancă, Ma- theiu Scorobeţiu, şi Ieronim Puia, învăţători, d-na Agnes Dr. Măcelar n. Cristea, Emilian Sfetcu, cand. de adv, toţi din Mercurea; Ioan Preda înv, (Apoldul-inf.); Nicolae Da- jnian, cleric si Ioan Vodă, cleric abs. de Cer- năuţ, ambii din Sibiiu; Adam Micu, not. Nic, gerb înv, George Bărbat, not., Aron Şerb, capelan, d-şoara Elena Vlad, înv, Ioan Tănasă, înv Romul Vraciu, înv, Nic. Dobrotă, par, s i d-na Elisabeta, toţi din Poiana; Ioan Sava. dir scol şi Const. Sava, înv, ambi din Jina; d-soara Victoria Oros, înv, Ioan Munthiu, paroch (Cărpeniş), Pompiliu Moruşca, înv.

(Sebeş-săs.); Ioan Stelea, Nic. Şonerîu, Va- leriu Arseniu, toţi învăţători, Ilie Măcelariu, propr, toţi din Gurarîului; Ioan Dobrotă, înv, Ioan Joandrea, înv, (Sibiel); Nic. Tipuriţă, înv, (Cacova); I; Rechiţan, înv, (Galeş), Ioan Ştir- ban, înv, (Topârcia); I, Bârsan, înv, Dem. Munthiu, not, şi »X=D. Munthiu*, (Reciu); Nic. Iosif, înv,, (Aciliu); Alex. Măcelar, propr.I. Dâian, par. şi d na Dora (Sângătin); Dem. Ivan, înv. şi d-na Maria Greavu, (Apoldul- sup.),; »Virgilficioru popii din Cunţa*; Alex. Frâncu, par, (Armeni), T. L. Albini, propr. (Cut), fiecare câte 20 bani şi Vie. Tordăşianu, ster. »Reun. agr.* 10 bani.

*Câţi Nemţi sunt pe lume. In Ger­

mania 60.000,000; în Aust.-Ungaria 11 550,000; în Elveţia 2.320,000; în Rusia 2.000,000; în alte state auropene 1.130,000; cu totul în Europa: 77.000,000. In Statele-Unite şi în Canada 11.500,000; în America centrală şi America de sud 600,000; în Asia, Africa şi Australia 400,000. La olaltă 89.500,000 Ger­mani sunt răspândiţi în întreaga suprafaţă a pământului. ■

Foaie confişeată. Numărul de Dumi­necă al foaiei «Budapest* a fost de nou con­fiscat pentru articolul: Cinste (Tisztessăg) scris de deputatul Râtkay, în care după părerea procurorului să cuprinde vătămare contra M. Sale.

*Esundare ln Mostar. Capitala Herţe-

govinei, Mostar, în urma unei ploi torenţiale, a tost năpădită de apă. Apa a curs de pa dealuri si a dus cu sine zidiri, oameni şi ani­male. Paguba se urcă la mai multe milioane.

*Cas de moarte. Direcţiunea institutului

de credit şi de economii »Murăşana« din Reghin adscela cunoştinţă trecerea la cele eterne a presidentului comitetului de supra- veghiare Petru U i l ă c a n , protopop gr.-cat. al Reghinului întâmplată în 11 Nov. a la 3l/* ore dimineaţa.

* -B8ţia nu e scuză. Tribunalul din Berlin

a osândit pe un lucrător cu numele Malottki. Acesta mersese beat pe uliţă şi fâră nici o cauză s’a acăţat de un servitor de boltă, cu numele Suhr şi i-a înfipt un cuţit în mână. Malottki s’a scuzat cu aceea, că a fost beat Procurorul însă a propus, ca beţia să nu se ia ca scuză, ceea-ce tribunalul a şi primit-o si a osândit pe Malottki la trei ani temniţă.» *

Românii din Praga. «Voinţei Poporu­lui* îi să scriu următoarele din Praga: «Dacă si nu există în Praga Români cu sediul sta­bil, totuşi se rătăcesc ei nu arare-ori pe aice, In prima linie studenţi universitari, ear’ în anii din urmă şi câţi-va ofiţeri Români (din Regat) trimişi la escultivare. Departe de pa­trie se întrunesc Românii aceştia învăpăiaţi de dorul ierbinte, a mai auzi cel puţin din când în când limba dulce rom. Una din cele mai frumoase sări de convenire a fost seara de Duminecă în 5 Noemvrie st. n. a. c. Pro­fesorul de universitate, Dr. Iarnik, un româno- fîl cu tragere de inimă; pe care şi literatura română îl cunoaşte, a adunat în jurul său toţi studentii Români. D-Sa în bună voinţa sa cu­noscută de studenţi în general, s’a făcut şi protectorul tinerilor Români de aice, spnji- nindu-i în mod general cu cuvântul şi cu fapta.

Au fost de faţă Români din patru un­ghiuri- d n Bucovina, România, Transilvania şi chiar din Ma edonia. La toastul rădicat de dl Sesan în onoarea dlui de casă răspunde dl prof cu cuvinte calde, reamintind timpu­rile frumoase, când şi d lui a petrecut că străin în teara Transilvaniei şi a României. S a cântat cântecul «rătăcesc în ţări străine...*; la cuvintele: «cu străini am stat la masă si cu dânşii am ospătat, dar’ gândind la mine acasă, lacrămi rîuri am versat* puteai^ vedea adeverită iubirea de patrie oglindu-se in ochii celor presenţi. S’a şi ventilat ideea, de a în­fiinţa un club român (şi nu o societate aca­demică, din cauza de a întruni toţi Românii de aice şi în curând aceasta idee va fi şi realisată.

Abia de tot târziu ne-am despărţit de- olaltă cu cuvintele dulci: la revedere în cur£n<L

Un român din Praga.«

Convocare. Prin aceasta convoc adu­narea a Il-a din a. 1905 a despărţământului «Cluj* aparţinător reuniunei învăţătorilor gr.- cat din archidiecesa de Alba-Iulia şi Făgăraţ- pe ziua de 21 Nov. n. la 9 ore a. m. în co­muna Nădăşelul ung. Feneşul-săsesc, N or. 1905. Ioachim Pop, înv. primar, preşedinte.

— Despărţământul «A-Iulia* al Reuni­unei învăţ. gr. cat din archidiecesă îşi va ţinea, în sensul §. 21 din stat. adunarea gener. de toamnă Joi în 23 Nov, 1905, în şcoala gr.-cat. din Bărăbanţ.

Din program amintim: Prelegere prac­tică ţinută de I. Tănase, înv. Esmiterea co­misiunilor: Pentru censurarea rap. cassariulut. Pentru censurea rap. biblio-.ecariului. Pentru încassarea taxelor curente şi restante şi event. susceperea de membrii nou Disertaţiune de Ia­cob Muntean, înv. în Cojlar. Discusiune asupra temelor: Ce e de făcut ca «reuniunea* să pro- spereze? Manualele de şcoală etc. G. S p ă - t ă c e an, notar. I. Pa m p u , preşedinte.

* „„Calicul". A apărut Nr. 11 (1/14 Nov. c>

al veselnicei noastre foi «Calicul*, din Sibiiu* plin de glume şi satire reuşite. Dăm aci doue mici glume din cuprinsul lui.

«Prost e cel ee nu mănâncă «Para când îi cade-n brâncă;«Dar’ mai prost cel-ce se uită »La cel-ce mândra,-! sărată 1

■. *— Dragostea înainte de căsătorie e must, in cu­

sătoria e vin, apoi dela © vreme se prefaee-n oţet 1 *

„ C â l i n d a r u l P o p o r u l u i " p e 1 9 0 ®a apărut ş i se află de venzare la li­brăria » Foaiei Poporului« ş i la alte librării. Preţul 40 bani ş i porto 5 - Jk (2 3 cr). Este cel mai ieftin şi mai bun eălindar românesc, întocmit anume pen­tru trebuinţele poporului nostru. Cu­prinsul îl dăm la alt loc al foaiei noa­stre. A ci dăm sfatul iubiţilor noştri ce­titori\ că pentru cumperarea călindarulu£ se se însoţească din un sat câte m ai mulţi inşi ş i se trimită banii p e un. singur avis postai, eăci în acest cas porto banilor le vine mai ieftin. P e aviz apoi se arete la a cid adresă se trimitem călindarele în un pachet,

POSTA REDACŢIEI ŞI ĂDM1HISTRAŢIEÎ.

Ab nr. 22 l l . (D P ) Noi nu am primit.Z B. M- în Criş. Postarului nu-i ertat să des

foaia, decât la acela, la care-i adresată. Spane-i acea­sta, ear’ dacă va mai face, scrie-ne numele lui.

E. M. în oipr. Scrie lui Niculaie Radu, econ. £r Nucet (Szentjânoshegy) p. u. Hortobâgyfalva.

N C. ÎB Bl. Vor uima.

Proprietar, editor şi redactor responsabil S ilv e s tru M o ld o v a n

Tiparul „Tipografiei" Henric Meltzer.

A m atorilo r de oaoao şl c ioco ladâ Bă r e o o m a n d i :

a l l a i d o a r» J io îfoare a re ce l m al m ia o o n ţin u t de g râ iim e , foarte u şo r consum abil, n u causea*ă :n ld o ta d co nstipa ţio , f i pe l»ng& eel m ai fin b n n r u t . i t *

e s trao rd in a r de ie itm .V eritab il nnm ai eu n u m » l.

J . a n H o f f ţ i m a n a de »ouUr* »!<•*«.Paohete h V* kg 90111.

» > V» » 60 ► ^ ^Bl eap*tă p re to tind ine» .

222 6-20

Fmg. 608 FOAIA P O P O R U L U I Nr. 45

O m o a ră da vapor« a doufc c a tu r i, zid ită, solid ,e* 3 p&rechi de petri, întocmiră pentru măcinat,

ea simplă moară âe cernut şi cu 4*/4 jug-. I ţţm en t lângă ea, aflătoare in loc bon şi aproape 5 * staţiunea călei ferate, esistentă dela 1872 din pricină' de retragere dela afacere, e de vendut cn 3*®t convenabil, 294 3—3

Informaţii mai de aproape se pot lua dela Administraţia acestei foi* sub „Moară de vapor".

dar* reparate ca noue, cu 3 şi 4 locuri i e şezut sunt de vândut ieftin. Preţul âe loc câte 1 eor. 50 b an i la

W IL H E L M C O N N E R T H253 8—3 Strada Guşteriţei Nr. 53.

Vindecarea deplinăa boalelor secrete»

83 im pregete nime într’o chestiune atât ds _ fă a se preseata odată la persoană pentru-că

m Rotorul instrumentelor speciale aduse din strfină- tate poţi afla punctual locul, causa, resp&ndirea şi starea boalei, ori-cât de adânc ar fi boala Înrădăcinaţi Ia organism. Pe basa acestei esaminări poţi cu sigu­ranţă afla şi calea, pe care ajungi la vindecarea râului ccsa-c* fiecare o poate race acasă Ară de a-’şs Smpedeca ocupaţiomle. Dacă cineva na poate veci Îs persoană, atunci să-’şi descrie boala cu deamă- rss ta l fi după ce va fi esaminată va primi desluşirile fie lipsă şi leacurile trebuincioase pe lîagă ţinerea la cel mai mare secret. 2n scrisoare se pună marcă d* sSspuM. După încheierea curei scrisorile se u d sau 2a cerere espresă se retrimit.

Un astfel de lecaitor şi curăţitor a institutul spada! al drului Paidcz, medic de spital (Budapesta VIL Keiepesi-ut 10) unde cu bunăvoinţă şi conjtka- positftte capătă ori-dne (bărbat sau femei») desluşiri ssupra vieţii secsuale, unde ’i-se curăţă sângele bolnav, servii ’i-ss jîntiresc, trapul Întreg se clibcreisă d* feeall şi sufletul de chinuri.

Fără conturbarea ocupaţiunilor zilnice Dr. Paldcz ŢEbedacă de ani de zile cu siguranţă, repede şi dis îaadianent cu metodul seu propriu de vindecare şi cs3uiiî« cele mai neglijate, boalele de beşică, ds $*v«,d* tssticule, de şira spinării, de nervi, armările ssmniej şi ale sifilisului, boala albă, boale de sânge, âe piele şi toate boalele ce se ţin de organele sec* scale femeieşti Pentru femei e sală de aşteptare şi Intrare separată. Consultatiunile le d i Însuşi Dr, Pa!6cx dtla 10 ore a m. pînă la 6 ore seara (Dumicccs S ta l la 13 orc la ameasi).

Adresa: D r. PALtfCZ medic da spital specialist : Sadapesta VEL Kerepesi-dt Io. 18 31—

Gognac medicinal.A p e m i n e r a l e

umplere proaspătă de toamnă259 8—3 recomandă

Ludovic Fuchs,

Yeuzare de Crăcim4 părecM de gliete numai cn fl. 2.90din cauza ele cumpărare a unei mari cantităţi sg vend cât timp ţine provizia, pe p re ţ de nimica.1 p&reche de ghete p en trn domni şi 1 părecîte pentrn dame, de piele brună sau neagră, cu şi* soare, cu talpă bătută tare cu cuie, fasonul cei mai nou, mai departe 1 p&reche de ghete de modă pen tra domni şi 1 pentru dame, elegant provăzute, Jbarte drăgălaşi şi uşor de purtat, toate 4 păreeliile aromai en fl. 2.90. Când se procură e destul a se

da lungimea. Espedarea cu rambursăCasă de esport de ghete

JL GELB, Cracovia Nr. 5L, Schimbul se primeşte sau banii se retumează,

ssnei ca nsicul e cu totul eschis. 272 1_1

xnnmuun

mmmnmmnmnmnunmnnunKC e le m a l b u n e ^

nobilitari de viţă de vie, = |fumisează

P rim a şcoală transilvană de viţă de vieM e d i a ş —: M e d g y e s

a lui M. Ă M BRO SI, proprietar de vii, presidentui comisiei de vlerit a reuniunei economice transilvane săs. etc.

Preţ-curant gratis f i franco.

M cum şi viţe de yie cn tăietură şi cu rădăcină, americ. sau europene g■ ■ ■ * ■ - ' n

* :

M :<y» a lui M . A M K K O S 1 , p ro p rie ta r de vii, presidentui comisiei de vlerit a g gU reuniunei economice transilvane săs. etc. S # '^ Freţ-curant gratis f i franco. " {SQ 243 5—6

nMMmnnumnuumnnnmnnnHnnnnnnnxK:£ X X X X 5 C < X X X X ^ X X ^ X X ^ î O C X X X X X X ^ X X > C H .

Oroloage, obiecte de aur şi de argint deposit dela fabrica ^

lulius ErosSibiin (Nagyszeben) str. Cisnădiei 3,

^ Cel mai mare deposit <l̂din Transilvania dela fabrică, de oroloage, juvaeuri, obiecte de aur şi de argirţt al lui lulius £ros Sibiiu

(N.-Szeben), strada Cisnădiei nr. 3.Toate obiectele de aur şi de argint suni

probate şi esarninate oficios şi pe fie-care obiect este oficială visibilă „marca", afară de aceasta sfi dă garanţă în scris despre veritatea fie-cărui obiect.

Preţuri-curante ilustrate se dau laeerere gratis şi franco. 24 3 8 — 5 2

Nr. 2127 A. Orologiu de nicKel, cu coperiş duplu, foarte masiv 7 cor. 50 bani.

Şanţuri de nickel 50, 70, 100, 1W> bani.Canfuri de argint 2 cor. BO bani pânS la 10 cor. ^

O Nr. 2127 a. Şinoare pentru orologiu, 20, 30, 50 bani.

^ x » c x x > o c x x x x x x x x ^ ) D o a ^ : x x x x x x x x x x y

Paul Nendvich, Sibiiu. Sobe şi cuptoare de fort

( S p a r h e r d e ).........de toate preţurile =■-

în eseentarea cea mai s im plă şi cea mai bo g a tă .

Liferare se fiice din

S i b i i u A l b a - I u l i asau la dorinţă f r a n c o Ia ori-ce staţiune de cale ferată.

B®- Liste de preţuri Ia cerere.

P a u l N e n d v ie h .283 0-6 Deposit la Âlba-Iulia.

Cunoscuta hârtie de cigarete egipteană universală

i i nX

( Y e r g â - C o m b u s t ib l e )

D e p o s i t p © a i t i » t a S i b i i u Ia D o m n u l:

9 48—62C A R O L A L B R E C I I T .

Strada O cnei.

Nr, 45 F O A IA P O P O R U L U I Pag. 609

Bonă.

Se poate căpeta la G. Scheyhing şi Victor Oniţiu, Sibiiu etc. si la I. B. Teutsch, Sighişoara. S6 fim atenţi la banda RUSEASCA de vamă a pa­chetelor originale şi la marca de scutire K . & C .

246 3—10

I88a (• l_ •* fl li

CEA M AI HARG 1NYENTIE .

al noulal secol

costă numai

fl. 2.55orologiul de buzunar nickel - remon- toir, inventat tocmai acum, marca „Sy- stem-Roskopf Patent1', cu un mecanism de 36 ore şi arătător de secunde, lu­minând Clar, cu mers esact pe minută, cu. garanţă de 3 ani. Un lanţ elegant de orologiu şi 5 obiecte de lux să ală­

tură gratis.In caz de neconvenire banii retour, ast» fel risicul e eschis. Espedarea cu ram­bursă sau trimiţând preţul înainte, se

face prin 266 1—20

M . J . H O L Z E Rdeposit de fabrică en gros de oroloage şi articli de aur, Cracovia, Oest. Dietels-

gasse 73. St. Sebastiangasse 26. Furnisorul oficialilor ces. reg. de stat.

Preţ-curante ilustrate de oroloage şi ar- ticli de aur, g ra tis şi franco.

Agenţi sS caută.Asemenea anunţuri sunt imitaţii.

<B.h. e o

*-« on wB.'B«9 oHP o -Sgr i s

Giuvaergiu şi graveurA.MORAWETZ

Strada Cisnâdiei 14. S M U Strada Cisnădiei 14.

Numai In stilul cel mai nou.Deposit de g i u v a e r e , a u r , a r ­

g i n t şi a r g i n t d e C h i n a .s Cea mal renumită negustorie de aurării. =Deposit de o r o l o a g e d e G e n e v ade aur şi argint de cele mai fine pentru

• ■ ...... domni şi dame. ■Atelier propriu pentru lucrări noue

şi reparaturi. 198 9—= Servlolu real. Garanţă oonştlenţloasă. =

contra tusei, răguşelii, durerii de piept, ofticei,

_ tusei rnăgăreşti, cata­rului, astmei, greutăţii de respirat, lun- goarei şi tusei săd. Vindeoă sigur şi wpi6d». Preţul 1 eor. 20 fll. şi 2 eor.

Capsic unsoare . Contra durerii de oase, podagrei, reumatismului, răce­lilor, durerilor de cap, dinţi şi nervi, precum şi scrintiturilor. Cele mai îm­bătrânite boale ie vindecă. Preţul 1 cor. 20 fii. şi 2 cor. 208 7—10

C antarin . Contra morburilor'de stomach, precum lipsa de apetit, mis­tuirea rea, catarul şi aprinderea de stomach, greaţa şi vomarea, sgârciurile cele mai grele. Leac sigur. Foloseşte şi ia curăţirea sângelui. Preţul 1 eor. 20 fii. şi 2 eor.

Kaij odsarsaparil. Mijloc esceient pentru curăţirea sângelui la sifilis, mor­burile tinereţelor. 1 sticlă 2 eo r.

Laxbonbons. închiderea scau­nului e causa diferitelor morburi, precum palpitarea de inimă, ameţeli, dureri de cap şi altele. Deci dne sufere de în­cheierea scaunului numai decât s i co- mandeze Laxbonbons, zacharde purgative, plăcute şi dulci la luat Preţul 1 cor.

Cornel Demeter, S zăszvâros, P la ta şcoalei nr. 35.

•«» «****<» 0.1

Sfi caută lângă doi copii o b o n ă i n ­t e l i g e n t ă , care sS ştie şi n e m ţ e ş t e ceva.

Adresa:Direotoara L o l a B a u e r

curtea teatrului 260 2—3

P | | ţ O doreşte o bentură escelentă, care Uliii? produce apetit,

cine e slăbit,

cine are puţin sânge,

cine © slab, reconyalescent,

Hcat&r t&ct&ic, p a tra edificii ţ i instaliţll i

E. Pureceîşi recomandă 218 9—IC

depositul b6u cel mai mare şi m ai bogat f*

sobe pentru culinăcele mal noue, mai va labileşi m ai ieftine,

p r o d u c ţ i e p r o p r i e ,din cari sunt ta folosinţă în Sibiiu iji ju r peste ®G®r ceea-ce este dovada cea mai eclatantă despre bună­

ta tea şi durabilitatea lor.Pentru flecare sobă cumpărată dela mine

garan ţă de mai m ulţi ani.

p o :

r

■PîtîH nu poate durm i şi e I pISIO nervos,

G in i lăptează eopii,

■PSFjp e bolnav de IffElU plumâni

gg nu întrelase, în propriul s8a interes,

a bea B e r e a

ERCULESspecialitatea de bere nutritoare malţ, care e recunoscută, că are efect esceient şi se poate ţinea

^ mult. 223 6—10F 4 t e a S® capetă în toate neguţătoriile l *3 I f l mai mari de desert şi băcănii, | | Mm' în birturi şi cafenele.I J EU! En gros: depoul de espedare fa­t a * fliuM brica de bere Hercules. Buda­

pesta VII., p ia ţa Bethlen 3. Telefon 63—67.Freţ-curant gratis f i franco.

In provinţă espedare de probă în 5 kgr. (6 sticle cu rambursă).

Depositorul principal: I. B Mlsselbacher senior, băcănie şi neguţătorie de delicatese în Sibiiu.

I

I

Eftin de minimei500 buoăţi ou fl. L85.

Un orologiu eeoelent şl elegant, cu garanţă că umblă bine şi in 36 de ore numai odată trebuie tras, împreună ca un lanţ au rit; un admirabil M do cra­vată eu brillant-slmill; nn Inel au rit 0U peatrt Unit. pentru domni ori dame; o garnitură admirabili, constătătoare din bumbi de manşete, guler şl nn piept,

Îar. 3% , &ur-doublâ, 6 buoSţl batiste e buzunar, gas. de In; unelte de sori»

elegante de nikel; o etnl de oglindi de toaletă on nn pepten frumos; nn săpun de toaletă aromatic; o o&rte de notiţ» legată; 12 buoăţi de bilete « tls tle » a bărbaţilor renumiţi ai secolului trecut, ^ 72 buo. pene de cancelarie englez» şi $ încă 395 buoăţi diverse, cari sftnt folo- “ sitoare în casă, sânt g ratii. Toate la olaltă cu o ro logiu l care singur preţuieşte aceşti bani, costă numai fl. 1.85.

Trim iterea cu n u n b a n l m ea înainte p rin e a n da esport

H. Spingarn, Cracovia, nr. 42.La cumpărare de două pa­

chete dau gratis un frumos brltfMg de buzunar, cu două tăişuri La mai mult de două pachete de fiecare un astfel de briceag.

Pentru-ce nu convine, să trimit Haasaifecât îndfrept bani. 17 1—1

IO O C M

rBORVIZ DE REPAT

IZVORUL BATHOBlCEA MAI BOGATA

APA MINERALA IN ACID CARBONIC

George Schenker & FiuF a b r i c ă d e s p i r t ş i d e p o s i t l i b e r d e s p i r t

Sibiiu — N agyszeben, strada Rosenfeld Nr. 21 şi strada Faurului Nr. 12.

Ofer răm ânând liber, c o n tra n e tto easa şi de la fab rică sau deposit l ib e r M 20_ şi anume p e r 10 0 l i t e r e - g r a d e s

. . . cor. 160-— 8 S p ir t erictl (articlu de făină) 90—91*/«cor.l62*— . . . » 168 — « S p ir t c ru d (articlu încins) 90—91°/, » 158-—

___________ . . . » — $ S p ir t c ru d (art. de crumpene) 90—91°/a » 154*—U i h e n i r i , ro m u ri, r a c h iu r i calitate obicinuită la cump&are de 86 li t re , 1 l i t r ă = c o r . L

I - a r a f ln a d t #8*/, H -n ra f ln a d S 06°/,

I l I - a r a f in a d ă M '/,

. C r n m p e n e se cum peră aici î n t o t d e a u n a .__

Pag. 6Î0Nr. 45

Nr. 866/905 267 1—î

Publicare de Im itaţie .In comuna N o u I- să se s c (Neudorf,

Szâszujfalu, com. Sibiiu) să va ţinea tn 26 Noemvrie a. c. la 3 ore după ameazi o lici­taţie publică pentru garantarea l ipsei de c a r n e pe anul 1906. Condiţiile mai atne- ^unţit se pot vedea în cancelaria comunală. •Oferte in scris sfi admit.

N ou l-săs., la U Nov. 1905.Primăria.

Se m l ă i î p ş c e lt a meseria de pantofar din familie bună şl cu purtare onestă în etate de 13 ani Cei aplicaţi au a se adresa la domnul

Nicolae Cristea265 1—2 m ăestru pantofar

în Săseien perSzâssssebes.

Tîr. cons. 7108/905. 270 î — 2

Publicare de licitaţiune.Pentru esarândarea vămii târgului din

«raşul Blaj şi din comuna Mănărade va ţinea l i c i t a ţ i e p u b l i c ă !n Blaj la

27 Noemvrie 1905 la ÎO ore a. m . în can­celaria advocafială archidiecesană.

Dreptul aparţinător fondului catedralei -de a culege vama tergului din Blaj şi Mănă- rade să va esarenda pe 3 a n i succesivi din i Ianuarie 1906 începend.

Preţul de strigare este 6640 cor.Condiţiunile de licitatare şi esarendare

se pot vedea în cancelaria adrocatului archi- diecesan.

Cei-ce doresc a lua parte la licitaţie sunt ■obligaţi a depune un vadiu de 664 coroane, în bani gata ori hârtii de valoare, notate la bursa din Budapesta.

Ofertele presentate în scris pănă la ter- aomul de sus s&.vor lua numai atunci în con­siderare, dacă se vor face pe lângă acludarea vadiului amintit şi pe lângă declaraţiunea. că oferentul cunoaşte condiţiunile de esarândare.

Blaj , la 14 Noemvrie 1905.

Dr. Iuliu Mac iu,advocat archidiecesan.

Nr. 1493/1905 269 1—2not

Publicaţiune.Casa de cârcîmă comunală, ce tomnează

proprietatea comunei V o iv o d e M ll - s n a r i constătătoare din o chilie întocmită pentru cârcîmă, din o chilie mai mică pentru sfâr- nărie, din o casă de lo. uit, cuhnă şi pivniţă, apoi curte şi edifice economice, se va esarânda pe

-3 ani încej end din 19 Ianuarie 1906 pănă în 19 Ianuarie 1909 în calea licitaţiunii publice ţinendă în cancelaria comunală din Voivodenii- mari, la 23 Nov. 1905 st. n . îa 9 ore a. m.

Preţul esclamării este 400 cor. după care licitanţii au a depune vadiul de 2%.

Celelalte condiţiuni de licitaţie se pot privi ori-şi-când în cancelaria comunală dîn loc.

V o i v o d e n i i - m a r i , în 14 Nov. 1905.Primăria comunală:

Ioan Cornea,primar.

1 - 2 ‘băieţi*

se primesc în franzejăria dlui petru Jtâo§3, strada Poplăcii (Quergasse) Nr. 1.

Tineri de 15—16 ani se primesc sub condiţii mai favorabile. 283 2 -8

Păstra tspw resjsoHEablS Henrla Mtttxor.

I

Cofetăria B O P A , Piaţa m are N r. 13.

Am onoare a aduce la cunoştinţa onor. p. t. public, că

’mi-ain mărit considerabil cafeneauaîn care am întrodus 2 b i l i a r d e .

Invitând p. t. public a cerceta cafeneaua mea, semnez-cu distinsă stimă.

I U L I U JB O D A , cofetar.268 1—3

A X X V -a loterie de binefacere reg. ung. de statpentru scopuri de folos general şi binefacere.

Aceasta loterie are 7691 de câştiguri în sumă totală de 365.000 cor. cari se plătesc în num?rar.

Câştigul principal 150.000 cor.1 câştig principal cu 1 » » »1 » » »2 câştiguri cu â . . 5 » » » , .

10 » » » . .

cor. 50.000> 20 000» 10.000» 5.000» 2.000» 1000

M a i d e p a r t e :20 câştiguri cu ă 50 » » »

100 » » »1000 » » » 6500 » » »

cor.

Tragerea nesmintit In 28 Deoemvrle 1905.Un lo s c o s t ă 4 c o r . "1P3

Losuri se capetă la Direcţiunea de ren ta a loteriei reg. ung. în Bndapeeta (Oficiul principal de vamS) la toate oficiile poştale, de dare, de vamă şi de sare, la toate staţiunile căilor ferate şi în cele mai multe trafici şi zarafii.

250 S—4 Direcţiunea de rente a loteriei reg. ung.

Institut de credit funciar din Sibiin.(Strada Pintennliii nr. 2.

I i p M t u r i Mpotecare pa anuităţi.SkMrisraari funciare,

BCRtlte d e d ă r i . ce sc pot Iombarda la banca austro- ungară, s6 pot depune la toate tribuna­lele ungare de stat drept cauţiHne şi vadiu şi ca c&cţfrml de căsătorii militare.

Depuneri spre fructificare.Bajdia la interesele dela depuneri o plă-

teşts institutul.

Esewnptare de cambii.

Avansuri pe efect© publice.

Credite de cont-eurentcontra fntabulări şi a ltă garanţă.

E secn tareade flecare afaceri de bancă şl de zarafle prin

Cassa de schimbSub condiţiuni culante, mai cu seamă:

cumpărarea şi vânzarea de efeots puMioa monete străin»,

rfecumpăr*rea cupoanelor şi efectelor sortate,

încasarea de cambii, checuri şl asemnări,predarea de asem nări şi bilete de credit

pen trn s tră inăta te ,

îngrijirea de coaie de cupoane.luarea efectelor In deposit spre păstrare,

închirîarea de resorturi de casse de fer(săfe deposlts), BÎgure contra incendiului

fi a spargerii, etc. 1 45—52

Informaţiuni amenunţite să dau cu bunăvoinţă şi f&ră spese. "•'Sptg

î aţ-a

Fabrica Sterling

Remedy & Co.

Kramer Indiana

America-nord.. ——̂ A V H I < U V 1 U |

T a b le te dle mânat uşor şi cn efect sig-tas»,Trecere pe an m ult preste 10 milioane de satule.

Curat vegetabile. — întăritoare de atomaoh.Preţul p tr şatulă de probă cor. 1.20, pe şatulă de familie cor. 2.50.

Se pot căpgta numai în farmacii, în şatule originale.—-*-j **- y ^ viigiuaic.V o ,tm l” 8 " - * dlui CmoI M U .* ™ !

CstcesIr da issprimăt B. T. €Helt*iiuum,T>r*sdi» rr Budapesta.

Nr. 45 Adaos lq, „FOAIA POPORULUI» nr. 45. Pag. 611

n . n u aveţi apetit sau suferiţi de durere de UaGa stomach, mistuire slabă, durere de cap,

luaţi o lingură de

Elixir de stomacha lui Raditz,

medicament cu efect rapid şi sigur la toate boalele de stomach şi urmările lor. In inte­resul propriu al JDv. VS recomandăm o sticlă de elixir, de stomacli al lui Radttz E destul0 lingură plină, ca se se poată evita şi împe- deca îmbolnăviri mari şi grele. Mijloc neîn­trecut de în tărire şi împrospătare, de^ aceea tl şi folosesc ca atare aceia, cari s’au înşelat In un alt mijloc. Preţul cel mai ieftin e numai1 cor. per sticlă, sticlă mare 2 cor. să poate procura prin o cartă de corespondenţă sau cu avis poştal la singurul producent

farmacistul J . R A D I T Z' Budapesta IV. Fovâmter 6.Deposit principal în Budapesta: farmacia

J . TSriSk, strada Kirâly 12 şi farmacia la Pa- latinul-ţării, Yâczi korut 17. 216 8—10

Este grandios resultatulcu

văpseala argintie ® • • © ® V pentru cuptoare.

- — M a r c a s o a r e lu i» ==========Singurul mijloc fâră miros a ţinea cuptoarele

durabil frumoase. 258 3—6Deposit principal la

LUDOVSO FUOHS.

< ] •̂>400

Ectiornsfeiii'‘ nisafe

jedenS ctasfe in .

>©ss0 d

1co

«■a€

S*

§c*

Sobe şi cuptoare.DinLe espedeazfi din depositul din Sibiiu.

atelier franco la fiecare staţiune.11 ~ U cerere se trimit preţ-curanturi.:

Deposit bogat în t i i s c , în s î r m e şi în p l a c e d e s o b ă , în I n s t r u m e s i t e d e c ă m i n şi în p ă s t r ă t o r d e i n s t r u m e n t e d e c ă m i n , p i e t r i

— - - - -- - d e s o b ă . . ■

Cărbuni de peatră şi Coaks59 de chilogr. se aduc acasă In Sibiiu.

Carol F , «ăTickeli217 6— S i l î i iu .

B B M I Bconducătoare' fiecare bucată de săpun cu numele „Schicht" e garantată ------------------1 curată şi liberă de ori-ce părţi constitutive «xicicioMe.

ă p u n - S c h i o E i t(Săpun |cu semnul „cerb“ saCi ,,cheie“)

este ce! mai bun şi în folosinţă cel mai ieftin, pentru toate rufele şi pentru

v;-;z orice metodă de spălat. ----- —

G a r a n ţ ă : 25.000 cor. plăteşte firma (âeorgs Schicht în jftussig ori-cui, care va dovedi, că săpunul ei cu numele „Sehicht" conţine ori-ce amestec stricăcios. 135 b 20—89

în atenţiune binevoitoare!Fiecare artist şi specialist are ocasia de a putea alege an bun

C t e v l 2 ® 9 ............... .. .........................

I M B g g îS O S l *

Piaxiiiio,

In salonul de clavire al lui I . & Kauffmana şi s8 recomandă cu căldură olavbelfi Ott metiianloă de rope^ţid cu deosebire acelor pianişti, cari ştiu preţul modul de joc foarte neted, uşor, favorabil in măsură mare pentru baterea şi technica jucătorului.

Mechanica de repetiţia este indispensabilă nu numai pentru ori-ce sală mai mare de concert, ci s ’a dovedit şi ca foarte durabilă fi cu deosebire foarte rcaistenti şi contra influenţelor esterne, »praf« etc.

In salonul de clavire ai lui î . JL IAUFFMANN, F la ţa -aun UT. l i . (in vechiul edificiu ai comande! de corp), intrarea in Armbrustergasse.

Sânt in toată vremea în deposit olftViW folosita, trase da nou cu piele, fi si iau reparaturi de specialitate de ori-ce soiu In esecuţia cea mai solidă.

170 T o t a c o l o»representanţa esdusivăc pentru Transilvania a firmei: 7, Eobert Eolnkold, pro­prietarul mai multor distincţii Înalte şi membru ai comitetului şcoalei societăţii fabri­

canţilor de clavire din Viena.

£CB <§ a

.« a&

s ®■ < " S

w <D « * 33 B(JU *r-s

£2

©&

2 ee <=? © oo

I 9a* o

P i© © CO

£

Langen şi W olffabrică de motoare In Viena

cea mai veche şi m ai m are fabrică speeială a monarchlei.

Motoare originale „Otto8 şi locomobile pentru benzin şi petroleu, cum şi gaz de iluminat.

Motoare de gaz aspiră- § tor, cari se mină cu cărbuni

Bjp l de lemn, coacs sau cărbuni de antrachit

Aceste motoare de gaz aspirâtoare sânt pentru minat eele mai ieftine în present, fiindcă ele numai pe oară şi putere de cal consumă l1/»—27* fileri material de ars. Maşinist sau focar e de prisos.

Special pentru minatul morilor este maşina cea mai exce­lentă a presentului

Cu desluşiri, descrieri şi figuri, cum şi preliminare de spese serveşte

ftfcprfcsentânţa generală pentru Ardeţi

A N D R E I U T O R O Kfabrică de maşine şi mori 14? 12—

Sibiiu, Poarta-Cisnădiei.

Pag. 612 f @ l l â F O F O I T O P INr. 45

Restauraţia Sdiufergarten...... Aranjată de noul ■■■■-

Subscrisul îmi iau libertatea a atrage atenţia onor. p. t. public asupra reustauraţiunii de nou aran­jate Schiilergarten, unde stă Ia disposiţia publicului o frumoasă grădină cu localităţi de iarnă încălzite, mai departe zilnic bere proaspătă de Sţeinbruch, vinuri transilvane, cum şi samorodni şi vinuri roşii. Cuhnă bună, abonament pentru prânz şi cină.

Rugându-mă de sprigin binevoitor sunt cu distinsă stimă

Ştefan Pelikan220 4— restaurator.

500 C o r o a n e C t j S s i Sds dinţi ori K va mirosi gura după-ce va folosi apa de dinţi a Ini Bartilla, o sticlă cu 70 fii. Pentra fejmitare franco 95 fii. deosebit. Kd. Bartiila-WiiîMBif

1. In SibMa: In farmadBe i

Teateeh; Meltzer, str. Guşteriţei şi str. Osnădiei. Ib B istriţ»: farmacia Iui Herbert. Sebeşnl-săsesc: fir- nsrîa Lederhilger; Sighişoara: farmacia Iui Ligner.

S i se ceară pretutindenea apriat apa de dinţi a bă Bsrtilla. Denunţări de falsificare vor 9 bine plătite. La locurile unde cu se poate căp&s, trimit î sîide cu 8 cor. 20 fii. franco. 8 24—26

Ludovic Ferencz,croitor d e bărbaţi,

Sibiiu, strada Cisnădiei cr. 12,recomandă p. t. publiculuipantra salsonsl de toamnă

8 4 4 “ Ba n o u t â ţ f i l ososite chiar acum, pentru baine de bărbaţi stofe englezeşti, franţuzeşti şi indigene, din cari se esecută după mâsură cele mai moderne vestminte precum: Saeko, Jaquete, fracuri şi liaine de salon, cu preţuri foarte moderate.

Deosebită atenţiune merită noutăţile de stofe pentru paraţi» a iu ri şi „Raglam8, cari se s9ă totdeauna tn deposit bogat

Asupra r©v©reiaaiI©E* con­fecţionate in atelierul meu Îmi per­mit a atrage deosebita atenţiune a on. domni preoţi şi teologi absolvenţi

In caşuri de urgenţă conîettţio- nas un rînd complet ds haine In tiiap do 24 ore.

T r a v e r s e , f e r Utoate soiurile de fer în rude, — -r;; . ' tiu io îiefl, ţevi pentru conduct de apă din fer vărsat sau bătut, purtători

de coridoare, ţevi pentru

Împletituri de trestie pentru stucatură, plaoe laolatoare de asfalt, pappâ pentru ooperis97 2 6 - |a

A N D . R Î E Q - E Rprima fabrică trans. regnicolară de maşini turnatorie de fer şi metale, neguţătorie de

j articlii de ferărie, Sibiiu.

i n i t f î e la marele bazar t

S i b i i n . X * ia ţa - m a r e .

Noroc enorm la Torok!W eîîitî°ecoLt

e norocul, care favorieează colectară noastră prlnoipalL jDeja am plătit onoraţilor aostri cumpărători în timp mai scurt mal mult de 21 milioana coroane do o&ştlgriTi; între aceste cele mai mari câştiguri, anume:

de 2-ori marele premiu de 0 0 0 * 0 0 0 coroane câştigul cel mai mare » £ 0 0 .0 0 0 »

cum şi câştiguri 4 â cor. 109.000, 3 â 90 000, 2 â 80.000, 3 â 70.000, 3 â 60.000, mai multe â 50.000, 40.000, 30000, 25.000, 20.000, 15.000 şi afară de aceste Încă alte multe câştiguri mari â 10.000, 5000, 2000, 1000, 500 cor. etc.

Recomandăm deci a participa la loteria de clasă, cea mai bogată în şanse de câştig în lumea întreagă şi a comanda la noi un los de noroc. — In viitoarea, a 17-a, loterie de clase să vor trage

110.000 tasuri cn 55.000de câştiguri de bani şi anume în total tn suma enormă de 14 milioane 459.000 cor.

Besteilen Bie die bei Ihrem Viei Geld verschiinert das Leb3n 1 Vlelleicht iiberrasoht der Mann die Frau oder din Frau den Mann durch Ankauf der neben den Namen stehenden Nummer mit elnem Hauptgewlnn 1 Der Zufall spielt im Leben elne grosse

bI a m a n a i* na PlunlfAtiiiiiftsM Ai1! Rolie und kann es gerade cin Zufall sein In der neben UBiilEjIl SinHHll*îfi U bCKSni mmBl • dem betreffcnden Namen stebenden Nummer das Looa n w u i u u getroffen zu haben, welches elnen grossen Gewlnn erhalt,

Adâm, Adâl 1210» Adolâr, Agnes 3223 Adolf, Agota 22037 Agoston, Amâlia 6:t0i7 Aladâr, Anaa 41777 Albert, Anatolia 74366 Alirâd, Apollonia 2 0292 Akos, Aranka 101001 Anibrns, Berta 50901 Andrâs, Blaaka 352GG Antal, Borăâla 2392 Arnold, Boriska 00872 Arpâd, BctU 82417 Arttrar, Bella 105317 AurM, Brigitta 13223 Attila. Cecilia 52333 Balâzs, Cornelia 7 )397 Bâliat, Dâra ‘-4U34 Bsrnabâs, Osrottya 9001 Bsla, Cecilia 38277 BensM, Eufemis 108855 Bernât, Emma 51377 Dăniel, Eruesstiii 101911 Bâviă, S?a - 1GS64 Ddnes, EMlle " 92157

Dezs6, Erzs6bet 65878Ede, Esh er 4043Elsk, Stei 41799Elemfir, Flora 107273Emil, Francisca 32443Endre, Frida 92777Eraă, Genoveva 52551Fereno, Gsrlrud 12118Frigyes,Gabriella 03989Ftilijp, Gisella 60037Gabor, Hedvig 20')99Găspâr, Belâaa 79747Gergely, Hsnrieit 51031Gesa, îlermina 3S997Gus tâî. iîil ia 273f>Gyorgy, Ibeiyka 55487Gyula, Iduska 35375Henrik, Ilona 34477Harmann, lima 92792Hugă, lisa 46495Isnâo, Ir6n 12115llles, Irma, 45273 Imre, Izabella 109333Istvân, Janîa 27174hidor, lohanna 53077

Ivân, IolĂn lakab, Idzsa

23939332285">975489517339

Iânos, Juditfe Jeno, Juliska Idzsef, Karolin Kâlmân, Katinka 03775Kârolv, Katalin 48741Kornel, Klâra 66341KriatOf, Elotild 7279Lajos, Kornelia 109707 Lâszlă, Krisztiaa 50919L3d. Knnignnda S0;>22Liptt, Laura 21G24Lori"c. Lsnke G60.’2Mani, Leiaia «270Mar cns, Lidia 81484Hârîon, Lina 95297Mtyâs, Lndmilla 52977Hiliâly, Lujza 24292Hiklos, Hagdolna G514GHiksa, Malvin 485C2M6r, marait T230G Hânaor, Hdrla 109G.S9Orbân, Hârtha 3G784Oszkăr, Hatild 07197

Oiib. Sslăaia 0d5n, Karcziaz Pal, Koszli Peter. Olga Pis!a, Paula Richard, Pelagle Rohert, Petrcnella Bndolf, Piroska Salamon, Begina Sa'KU, Râzsika Sândor, Bozâlia Simon, Sâri Tamâs, Sarolta Tjbor, Szcrâna T-haindr, Theodoria Tivadar, Terâi Tdbiâs, Terns Vendel, Valeria Vktor, Veronika Vilmos. Viktdria Vince, Vllma Zoltân. Zs6fia Zsiamond, Ziuztim

21451551772737

5151510196984'>55797871253365^271771838107

10739748364743772727

349505547720005

1010U509081241365565

6403

Cel mai mare câştig ev. 1,000.000 coroane. Special 1 premiu cu 600.000, 1 câştig â 400.000. 1 â 200.000, 2 â 100.000, 1 â 90.000, 2 â 80.000, 1 â 70.000, 2 â 60.000, 1 â 50.000, 40.000, 5 â 30.000, 3 â 25.000,

8 â 20.000, 8 â 15.000, 36 k 10.000 şi încă multe altele.Plătirea conform planului a losului original de clasa I. e s te :

Pentra % los original fl. — Î6 sau Cor. 1.60, pentrn V* los original fl. 1.60 san Cor. 3.—V. 3.— 6. Vi

şi aceste să vor espeda cu rambursă sau după trimiterea înainte a banilor. Planuri oficioase gratis. Comande la losurile de mai sus rugăm a ni-se trimite cu deplină încredere până în

J j g | l ^ 2 S N o e m v r i e a . c .fiindcă numerii de mai sus curând pot sg treacă şi tragerea clasei I. începe deja in 23 Noemvrie a. c. . 285 6—6

cea mai m are neguţătorie de loterie de clasă a Ungariei!! B n d a p e » t a , BespârţeisSHfnl de loteria de clasă a colectare! coistre principala.

n n£ v 4,:* 4 6 / a . | I. Filială: Waitznerring 4/a.II. Filială: Masenmnng Il/a. j) III. , Elisabethring 84/a.

Psmu fe** isîiBonsşbiî B fs r il MMtrst,