IOeNe AnINIs

EIEMENTE DE DIDAcTIcABroLoGtEt

Editura NOMINA

Cuprins

Capitolul I Proiectarea demersului didactic............ .................9

Capitolul IL Metode gi procedee didactice utilizate in procesul de

predare-?nv[fare .................. 63

Capitolul III. Mijloace de inval6mAnt utilizate in procesul de predare-

invd[are... .:.......... 8l

Capitolul IV. Metode qi instrumente de.nuluir.................................... 83

Capitolul V. Cumiculum la deciziaqcolii

Capitolul VI. Cornpetenfa didacticd.. .................. 123

CnpIToLUL I

PnoIEcTAREA DEMERsULUI DIDAcTIc

Pentru o proiectare corectb a activitdlii sale, profesorul trebuie sI aiblo imagine de ansamblu atdt asupra curriculumului na{ional, cit gi asupra

celui al disciplinei pe care o predd.

Curriculum National - cadru de referinti

Termenul de curriculum derivd, din limba latina gi inseamnd drum cd-

tre.

in Rom6nia, Cumiculumul nalional cuprinile:

Curriculum Nalional pentru invdldmdntul obligatoriu. Cadru de refe-

rinld - este documentul reglator ce asigurd coerenfa componentelor sis-

temului curricular in termeni de procese qi produse;

Planurile cadru de tnvdldmdnt pentru clasele I - nI/ nil - sunt do-

cumente ce stabilOsc ariile curriculare, obiectele de studiu qi resursele de

tirnp.

Principiile de generare a planurilor-cadru (extrase din Curriculum-ul

nafional, http: / I cnc.ise.ro) sunt:

l. Principiul selecfiei qi al ierarhizdrii culturale;

2. Principiul funcfionalitlfii;

3, Principiul coerenfei;

4. Principiul egalit[fii ganselor;

5. Principiul flexibilitAfli $i al parcursului individual;

6. Principiul racorddrii la social.

Planurile cadru sunt in concordanld cu ciclurile curriculare qi reprezin-

td periodizdri ale qcolaritalii care au in comun obiective specifice gi care

grupeazd mai mulli ani de studiu ce pot apar{ine unor niveluri qcolare

diferite. Ciclurile curriculare sunt:

o ciclul achiziliilor fundamentale (grupa pregltitoare a grddinilei gi

clasele I-a gi a II-a) - ttre ca obiective majore acomodarea la cerinfele

sistemului qcolar qi alfabetizarea inifiald;

o ciclul de dezvoltare (clasele a Ill-a - a VI-a) - are ca obiectiv major

formarea capacitalilor de baz[ necesare pentru continuarea studiilor;

o ciciul de observare gi orientare (clasele a VII-a - a IX-a) - are ca

obiectiv rnajor orientarea in vederea optimizdrii opliunii qcolare gi profe-

sionale ulterioare;

o ciclul de aprofundare - are ca obiectiv major adAncirea studiului inprofilul qi specializarea aleas6, asigurdnd, in acelaqi timp, o pregdtire ge-

neral6 pebaza op{iunilor din celelalte arii curriculare;

o ciclul de specializare - are ca obiectiv major preg[tirea in vederea

integrdrii eficiente in invdfamdntul universitar de profil sau pe pia{a

muncii.

Programele Scolare - reprezinti documente ce stabilesc competen{e

generale, competenle specifice, valori gi atitudini, exemple de activitalide invd{are, confinuturile inv5{irii qi sugestii metodologice;

Ghidurile, normele metodologice Si materialele suport - sunt docu-

mente ce descriu condiliile de aplicare qi de monitorizare ale procesului

curricular;

Manualele alternative.

10

Structura programelor pcolare de biologie

Programele gcolare pentru disciplina biologie fac parte din curricu-lumul nafional gi descriu oferta educa{ionali pentru un parcurs gcolardeterminat

P0ni ?n anii 1998-1999, cdnd a demarat reforma curriculard in invr-famAntul romAnesc, erau utilizate programe analitice, documente in careactivitatea didacticd programa traseul elevului c[tre o finalitate cunoscut[gi impusd de cdtre adulli. Aceste tipuri de programe confineau toate ele-mentele procesului instructiv - educativ stabilite la nivel central, iar pro-fesorii gi elevii erau doar simpli executanfi.

Programele scolare actuale pun accentul pe interiorizarea unui modde gAndire specific biologiei. Ele scot in evidenfi rolul important al achi-ziliilor elevilor in plan formativ qi subliniaz6, importanfa rolului reglatoral competenjelor pe cele doud nivele de generalitate: competenle genera-

le qi competenle specifice.

Structura programei gcolare de biologie pentru gimnaziu

Actuala programd qcolard a fost elaboratf, din perspectiva trecerii de lamodelul de proiectare curriculard, centrat pe obiective - elaborat qi im-plementat in sistemul romAnesc de invaf[mdnt la mijlocul anilor '90 - lamodelul centrat pe competenfe.

in acest sens, Recomandarea Parlamentului European gi a consiliuluiUniunii Europene privind competenlele cheie din perspectiva invilarii peparcursul intregii viefi (20061 9621 EC) contureaz6, pentru absolvenfiiinva{amdntului obligatoriu, un ,,profil de formare european" structurat pe

opt domenii de competen{e cheie:

II

E Comunicarea in limba maternf,;

El Comunicarea in limbi strf,ine;

EI Competenfe in matematicd gi competen{e elementare in qtiinle 9i

tehnologie;

E Competenle in trtllizarca noilor tehnologii informalionale 9i de co-

municalie;

E Competenle pentru a inv[fa s[ inveli;

EI Competenfe de relafionare interpersonala 9i competenfe civice;

tr Spirit de iniliativi qi antreprenoriat;

EI Sensibilitate culturald gi exprimare artisticd.

Competenfele sunt definite ca ansambluri de cunoqtinle, deprinderi 9i

atitudini care urme azd. sdfie formate pAn[ la finele gcolarit6lii obligatorii,

necesafe fiecirui individ pentru implinire qi dezvoltare personal[, pentru

cetIlenie activ6, pentru incluziune social[ qi pentru angajate pe piafa

muncii.

in acest sens, actuala program[ qcolard a urm[rrt valoizarea cadrului

european al competenfelor cheie la urmdtoarele niveluri: formularea

competenfelor generale qi selectarea seturilor de valori gi atitudini; orga-

nizarea elementelor de confinut qi corelarea acestora cu competenfele

specifice; elaborarea sugestiilor metodologice.

Programa gcolarl pentru disciplina biologie vizeazL, cu prioritate, va-

lorizarca competenfei cheie ,,competen{e in matematici qi competenle de

bazdin gtiinle qi tehnologii", care se adreseazd dfuect domeniului specific

de cunoagtere gi, indirect, vizeazd valortzarea altor competenfe cheie in

interiorul ariei curriculare ,,Matematicl qi $tiinle ale naturii" in legdturl

gi cu celelalte discipline de studiu.

12