efectele poluarii asupra sanatatii

Referat MCIA

-Riscurile poluării asupra sănătății umane-

Student: Subaș Alexandra

Prof.coord.: Manole Constantin

Grupa: 1131,CEPA

Facultate: CASM

Universitatea Politehnica Bucuresti,anul 2014`

Cuprins:

Introducere

Clasificarea surselor de poluare

Efectele apei poluate asupra sanatatii umane

Efectele gestionarii deseurilor

Pesticidele in mediu

Poluarea fonica

Concluzii

Introducere


Poluarea aerului se poate defini prin prezenta în aerul atmosferic a unei substante straine de compozitia sa normala sau variatia importanta a proportiilor componentilor sai, care pot avea efecte nocive si/sau pot induce direct sau indirect modificari asupra sanatatii populatiei. În general, poluarea aerului este de tip complex, astfel încât se traduce prin prezenta mai multor categorii de poluanti care îsi pot însuma sau potenta posibila actiune nociva asupra sanatatii populatiei. Din punct de vedere al igienei, aerul influenteaza sanatatea atât prin compozitia sa chimica, cât si prin proprietatile sale fizice (temperatura, umiditate, curenti de aer, radioactivitate, presiune).Actiunea poluantilor atmosferici asupra organismului se traduce în efecte acute si cronice care pot ficuantificate prin modificarea unor indicatori specifici (mortalitate, morbiditate etc.).În cazul poluantilor atmosferici primul afectat este sistemul respirator, iar populatia cea mai vulnerabila face parte din categoria populatiei infantile si apoi a grupei de vârsta > 65 ani.

Clasificarea surselor de poluare:


În functie de actiunea lor asupra organismului poluantii atmosferici pot fi clasificati în: iritanti,fibrozanti, toxici sistemici, asfixianti, alergeni si cancerigeni.

Poluantii iritanti realizeaza efecte iritative asupra mucoasei oculare si îndeosebi asupra aparatului respirator. În aceasta grupa intra pulberile netoxice, precum si o suma de gaze si vapori ca bioxidul de sulf,bioxidul de azot, ozonul si substantele oxidante, clorul, amoniacul etc. Poluarea iritanta constituie cea mai raspândita dintre tipurile de poluare, rezultând în primul rând din procesele de ardere a combustibilului, dar si din celelalte surse de poluari.

Poluantii fibrozanti produc modificari fibroase la nivelul aparatului respirator. Printre cei mai raspânditi sunt bioxidul de siliciu, azbestul si oxizii de fier, la care se adauga compusii de cobalt, bariu etc. Sunt mult mai agresivi în mediul industrial unde determina îmbolnaviri specifice care sunt exceptionale în conditii de poluare a aerului. Totusi poluarea intensa cu pulberi poate duce la modificari fibroase pulmonare.

Poluantii alergenici din atmosfera sunt cunoscuti de multa vreme. Îndeosebi este cazul poluantilor naturali (polen, fungi, insecte) precum si a prafului din casa, responsabili de un numar foarte mare de alergii respiratorii sau cutanate. Pe lânga acestea se adauga poluantii proveniti din surse artificiale - în special industriale - care pot emite în atmosfera o suma de alergeni completi sau incompleti. Pe primul loc din acest punct de vedere, se gaseste industria chimica (industria maselor plastice, industria farmaceutica, fabricile de insecticide etc.).

Poluanti cancerigeni. Exista foarte multe dificultati în estimarea rolului poluantilor atmosferici ca factori etiologici ai cancerului. Totusi cresterea frecventei cancerului îndeosebi în mediul urban, a impus luarea în considerare si a poluantilor atmosferici ca agenti cauzali posibili, cu atât mai mult cu cât în zonele poluate au fost identificate în aer substante cert carcinogene. Putem clasifica substantele cancerigene prezente în aer în substante organice si substante anorganice.

Efectele apei poluate asupra sănătății umane

Apa potabilăApa este un constituent fundamental, indispensabil organismului uman, la nivelul caruia îndeplineste multiple functii. Având în vedere faptul ca apa poate fi usor contaminata, ea poate constitui un important factor de îmbolnavire atât prin ingestie, cât si prin spalare si îmbaiere sau inhalare. Principalele boli cu transmitere hidrica sunt: boli infectioase:

microbiene, ca de exemplu febra tifoida, dizenteria, holera; virale precum poliomielita sau hepatita epidemica; parazitare: giardiaza, lambliaza, amibiaza, strongiloidoza, tricomoniaza, fascioloza s.a. boli neinfectioase: intoxicatii.

Radioactivitatea apei potabile


Supravegherea radioactivitatii apei potabile se face în functie de sursele de apa de consum pentru populatie, si anume:1. Apa potabila din zone de aprovizionare (ZAP) cu apa în sistem centralizat;2. Apa din fântâni particulare si izvoare cu apa potabila; 3. Apa îmbuteliata (minerala de izvor sau de masa). România are un numar de 340 ZAP distribuite pe toata suprafata sa si care aprovizioneaza cu apa 67% din populatia tarii. Distributia lor geografica poate fi asimilata foarte bine cu o retea deasa, fie ea si neuniforma.

Normele Fundamentale de Securitate Radiologica (CNCAN) stabilesc doza limita pe care o poate încasa (peste doza data de fondul natural) un individ din populatie pe toate caile de iradiere, de 1 msv/ an. Activitatea de monitorizare a radioactivitatii apei potabile si al imentelor, factori de mediu al caror continut radioactiv contribuie la expunerea la radiatii a populatiei, asigura mentinerea dozei efective prin ingestie în limitele prevazute de norme si face parte din responsabilitatile sistemului de sanatate publica.

Din punct de vedere al protectiei mediului si sanatatii umane, monitorizarea calitatii apei potabile se asigura de catre producator, distribuitor si de autoritatea de sanatate publica judeteana, respectiv a municipiului Bucuresti. Producatorii si distribuitorii de apa potabila asigura conformarea la parametrii de calitate si finantarea monitorizarii de audit si de control a calitatii apei potabile.

Efectele gestionării deșeurilor asupra sănătății populatiei

Toate tipurile de deseuri generate sunt clasificate în:

• deseuri de productie: totalitatea deseurilor generate din activitatile industriale; pot fi deseuri de productie nepericuloase si deseuri de productie periculoase;• deseuri municipale si asimilabile: totalitatea deseurilor generate, în mediul urban si în mediul rural, din gospodarii, institutii, unitati comerciale si prestatoare de servicii (deseuri menajere), deseuri stradale colectate din spatii publice, strazi, parcuri, spatii verzi, namoluri de la epurarea apelor uzate orasenesti; • deseuri generate din activitati medicale.

Depozitele de deseuri se numara printre obiectivele recunoscute ca generatoare de impact si risc pentru mediu si sanatatea publica. Principalele forme de impact si risc determinate de depozitele de deseuri orasenesti si industriale, în ordinea în care sunt percepute de populatie, sunt: - modificari de peisaj si disconfort vizual; - poluarea aerului; - poluarea apelor de suprafata si subterane; - modificari ale fertilitatii solurilor si ale compozitiei biocenozelor pe terenurile învecinate. Poluarea aerului cu mirosuri neplacute si cu suspensii antrenate de vânt este deosebit de evidenta în zona depozitelor orasenesti actuale, în care nu se practica exploatarea pe celule si acoperirea cu material inerte .


Scurgerile de pe versantii depozitelor aflate în apropierea apelor de suprafata contribuie la poluarea acestora cu substante organice si suspensii. Depozitele neimpermeabilizate de deseuri urbane sunt sursa infestarii apelor subterane cu nitrati si nitriti, dar si cu alte elemente poluante. Atât exfiltratiile din depozite, cât si apele scurse pe versanti, influenteaza calitatea solurilor înconjuratoare, fapt ce se repercuteaza asupra folosintei acestora.

Deseurile menajere periculoase constituie surse de risc pentru sanatate datorita continutului lor în:• substante toxice – (insecticide, produse de curatare, antigel)• substante inflamabile – (uleiuri uzate, terebentina)• substante explozive sau reactive – (amoniacul, gazele din dozele de spray, acetona)• substante corozive – care ard sau distrug materialul (acidul din baterii) Deseurile industriale constituie surse de risc pentru sanatate datorita continutului lor în :• substante toxice precum metale grele (plumb, cadmiu)• pesticide• solventi• uleiuri uzate. Si, problema cea mai dificila o constituie materialele periculoase :• namolurile toxice• produsele petroliere• reziduurile de la vopsitorii• zgurile metalurgice care sunt depozitate în comun cu deseurile solide orasenesti.

Poluantii Organici Persistenti (POP) sunt substante chimice ce ramân intacte în mediu perioade lungi, sunt extrem de toxici pentru oameni si viata salbatica, se acumuleaza în tesuturile grase, sunt volatili si au ocirculatie globala prin atmosfera si apa marii. Conventia de la Stockholm privind Poluantii Organici Persistenti se axeaza pe reducerea, si unde este oportun, pe eliminarea a 12 POP-uri din circuitul international. Acestea includ noua pesticide: aldrin, clordan, diclorodifenil-tricloroetan (DDT), dieldrin, endrin,heptaclor, hexaclorobenzen (de asemenea produsi chimici industriali si produsi secundari neintentionati),mirex si toxafen; doua substante chimice industriale – bifenili policlorurati (BPC-uri – de asemenea, produsi secundari neintentionati) si hexaclorobenzen (HCB); si patru produsi secundari – dibenzo-p-dioxine policlorurate (DDPC) si dibenzo-furani policlorurati (DFPC) ca si HCB si BPCuri. Sursele de emisie ale POP-urilor sunt situate în patru sectoare economice principale: agricultura,industrie, transport si energie, dar alte surse notabile includ depozitele de deseuri si crematoriile si incineratoarele. Incineratoarele de deseuri medicale sunt o sursa majora confirmata de POP-uri (si alti poluanti ca metalele grele). Cele mai importante surse de POP-uri în România (printre care dioxinele) o reprezinta incinerarea deseurilor medicale si a celor municipale. Deseurile medicale includ toate deseurile generate de institutiile sanitare, institutele de cercetare si laboratoare. În plus, acestea includ si deseurile provenite din surse ―minore‖ ori ―difuze‖, ca cele produse în cursul îngrijirilor de sanatate întreprinse acasa (dializa, injectii cu insulina etc.), fiind clasificate în: Deseuri anatomo-patologice, Deseuri infectioase, Deseuri întepatoare-taietoare, Deseuri chimice si farmaceutice, Deseuri radioactive. Între 75% - 90% din deseurile medicale pot fi asimilate ca deseuri menajere, fiind transportate la rampa de depozitare a deseurilor. Aceste deseuri provin, în principal, din activitatile administrative si menajere ale institutiilor spitalicesti si pot include de asemenea deseuri generate în timpul întretinerii.


Restul de 10 – 25% din deseurile medicale este considerat periculos, prezentând riscuri asuprasanatatii si mediului. Un aspect negativ este acela ca multe din materialele reciclabile si utile sunt depozitate împreuna cu cele nereciclabile; fiind amestecate si contaminate din punct de vedere chimic si biologic, recuperarea lor devenind dificila. Problemele cu care se confrunta gestionarea deseurilor în România pot fi sintetizate astfel: depozitarea pe teren descoperit este cea mai importanta cale pentru eliminarea finala a acestora; depozitele existente sunt uneori amplasate în locuri sensibile (în apropierea locuintelor, a apelor de suprafata sau subterane, a zonelor de agrement); depozitele de deseuri nu sunt amenajate corespunzator pentru protectia mediului, conducând la poluarea apelor si solului din zonele respective; depozitele actuale de deseuri, în special cele orasenesti, nu sunt operate corespunzator: nu se compacteaza si nu se acopera periodic cu materiale inerte în vederea prevenirii incendiilor, a raspândirii mirosurilor neplacute; nu exista un control strict al calitatii si cantitattii de deseuri care intra pe depozit; nu exista facilitati pentru controlul biogazului produs; drumurile principale si secundare pe care circula utilajele de transport deseuri nu sunt întretinute, mijloacele de transport nu sunt spalate la iesirea de pe depozite; multe depozite nu sunt prevazute cu împrejmuire, cu intrare corespunzatoare si panouri de avertizare. terenurile ocupate de depozitele de deseuri sunt considerate terenuri degradate, care nu mai pot fi utilizate în scopuri agricole; la ora actuala, în Romania, peste 12000 ha de teren sunt afectate de depozitarea deseurilor menajere sau industriale; colectarea deseurilor menajere de la populatie se efectueaza neselectiv; ajung pe depozite ca atare, amestecate, pierzându-se astfel o mare parte a potentialului lor util (hârtie, sticla, metale,materiale plastice); Toate aceste considerente conduc la concluzia ca gestiunea deseurilor necesita adoptarea unormasuri specifice, adecvate fiecarei faze de eliminare a deseurilor în mediu. Respectarea acestor masuri trebuie sa faca obiectul activitatii de monitoring a factorilor de mediu afectati de prezenta deseurilor. În sinteza, principalele valori, cu caracter de medie, ce pot fi retinute pentru deseurile menajere urbane produse în Romania, sunt urmatoarele : » Continut de substante organice 52,0% » Continut în hârtie 17,0% » Productia zilnica în kg/locuitor/zi 0,5 » Substante minerale incinerabile 5,0% » Apa libera în greutate 42,0% » Greutatea specifica 300 » Umiditatea totala 60,0 % » Puterea calorica sub 800cal/kg

Pesticidele si efectele substantelor chimice in mediu


Pesticidele sunt substante biologic active destinate utilizarii în agricultura, silvicultura, spatii de depozitare, în scopul prevenirii, diminuarii, îndepartarii sau distrugerii daunatorilor, agentilor fitopatogeni,buruienilor, insectelor si rozatoarelor. Anterior utilizarii, ele sunt testate din punct de vedere toxicologic.Utilizarea lor inadecvata poate fi daunatoare sanatatii omului, animalelor precum si mediului înconjurator. Toate acest substante sunt periculoase în diferite grade, unele reprezentând toxici dintre cei mai puternici.

Impactul în mediuUtilizarea pesticidelor în agricultura, pe lânga avantajul obtinerii unor productii sporite, prezinta dezavantajul poluarii mediului, fiind cea mai periculoasa sursa de impurificare a mediului prin vastitatea suprafetelor pe care se folosesc si prin toxicitatea lor ridicata. Solul actioneaza ca un receptor si rezervor pentru pesticide, unde acesta se degradeaza. Pesticidele sunt treptat dispersate în mediu sau translocate în plante, unele putând persista în sol multi ani de la aplicare. Comparativ cu tarile membre ale Uniunii Europene, România nu se gaseste, nici pe departe, în situatia de a fi “saturata” cu produse de uz fitosanitar. Excesul de pesticide prezent în sol poate afecta sanatatea umana prin intermediul contaminarii apelor, solului, alimentelor si a aerului. Contaminarea apelor subterane este o problema speciala. În medie, 65% din cantitatea de apa potabila din Europa este furnizata din rezervele de apa subterana, iar actiunea de purificare este de lunga durata. De asemenea, o grava problema o constituie contaminarea alimentelor si acumularea continua în plantesi animale a anumitor pesticide, precum si impactul asociat asupra sanatatii si capacitatii lor de reproducere. Din atmosfera, pesticidele pot ajunge din nou pe sol sau în râuri, lacuri si mari unde sunt prel uate de alge. Pesticidele decelate astazi în unele alimente determina afectari ale funct iei reproductive a organismelor. Într-o oarecare masura poluarea solului depinde si de vegetatia care îl acopera, precum si de natura însasi a solului. Lucrul acesta este foarte important pentru urmarirea persistentei pesticidelor si îngrasamintelor artificiale pe terenurile agricole. Interesul economic si de protejare a mediului cere ca atât îngrasamintele cât si pesticidele sa ramâna cât mai bine fixate în sol. În realitate, o parte din ele este luata de vânt, alta este spalata de ploi, iar restul se descompune în timp, datorita oxidarii în aer sau actiunii enzimelor secretate de bacteriile din sol.

Impactul în sanatatePentru om, riscul de intoxicatie, acuta sau cronica, poate fi de natura profesionala, accidentala sau voluntara si prin contaminarea mediului înconjurator – sol, surse de apa, alimente, aer – cu mari implicatii ulterioare. În ceea ce priveste domeniul de utilizare al produselor ce au determinat intoxicatiile acute neprofesionale cu pesticide,ponderea o detin insecticidele, prezente în 175 cazuri, fiind urmate în ordine de erbicide în 18 cazuri,rodenticide în 12 cazuri, 46 cazuri raportate ca necunoscute. Se impune un control mai riguros în privinta respectarii dispozitiilor legale ce reglementeaza regimul pesticidelor de catre organele responsabile ce ar trebui sa elucideze modul în care unele produse au ajuns la îndemâna populatiei. Este necesara o supraveghere atenta a copiilor în familie (în anul 2010 au fost raportate 30 cazuri de intoxicatii acute neprofesionale cu pesticide la copii), precum si o mai buna informare si educare a adultilor ce folosesc produse pesticide în agricultura si profilaxia sanitar-umana.


Datorita riscului pentru mediu si sanatatea umana reprezentat de substantele si preparatele chimice periculoase, managementul si monitorizarea acestora prezinta interes deosebit din partea tuturor factorilor responsabili.

Poluarea fonică și sănătatea

Zgomotul este definit ca fiind sunetul sau amestecul de sunete discordante, puternice careimpresioneaza neplacut auzul. Pentru derularea normala a activitatilor umane pe timp de zi, seara si noapte, confortul acusticreprezinta elementul de importanta majora. Un mediu acustic favorabil, ajuta la mentiner ea zgomotului la un nivel la care nu perturba activitatea efectuata într-un spatiu limitat. Astfel printre factorii de risc identificati în vederea evaluarii starii de sanatate a populatiei se numara si zgomotul. Datorita ritmului alert de desfasurare a activitatilor zilnice, zgomotul devine unul dintre cei mai influenti factori de risc, dar deseori neglijat, care poate costa mai mult decât pierderea auzului, putând conduce la: - vatamarea urechii în timpul expunerii la substante periculoase (ototoxice); - stresul legat de munca;- cresterea riscului de accidentare la locul de munca;- vatamarea fatului, în timpul sarcinii angajatei, etc. Managementul eficient al zgomotului implica adoptarea standardelor nationale de zgomot realizate atât pe baza standardelor si liniilor directoare europene si internationale dar si pe baza factorilor tehnologici,sociali, economici si politici. De asemenea evaluarea starii de confort si a reactiei subiective a locatarilor pot fi principalele pârghii în vederea fundamentarii masurilor pentru reducerea nivelurilor expunerii si prevenirea aparitiei efectelor pentru populatia expusa. Importanta majora o reprezinta prevenirea si informarea populatiei referitoare la riscul pentrusanatate. Majoritatea tarilor, în special cele europene, au constientizat importanta acestei probleme, introducând astfel, directive antizgomot pentru îmbunatatirea confortului acustic în cladirile noi.

Deranjul produs de traficul aerian respectiv cel feroviar este mai putin frecvent comparativ cu traficul rutier si este specific localitatilor dotate cu aeroporturi sau/si port naval. De asemenea activitatile comerciale desfasurate la parterul blocurilor de locuinte sau stradal,deranjeaza prin zgomotul produs pe perioada aprovizionarii si desfacerii de produse. Gradul de deranj este influentat de dezvoltarea economica diferentiata a localitatilor din esantion. Disconfortul creat de zgomotul urban se manifesta în reducerea sau stoparea unor activitati precum: învatare, lectura, relaxare.Indiferent de intensitatea traficului, profilul morbiditatii cronice înregistrate la vârsta adulta este reprezentat de bolile cardio-vasculare, tulburarile de auz si nevroze; de subliniat ca la copii afectiunile sunt reprezentate de tulburarile de auz. Localitatile cu frecventa cea mai crescuta a afectiunilor întretinute si/sau agravate de zgomot se situeaza conform valorilor nivelului de zgomot, corelat pozitiv cu valoarea nivelului de zgomot echivalent continuu de pe harta de zgomot .

Totodata analiza simptomelor înregistrate în raport cu vârsta persoanelor intervievate releva pentru copii frecvente crescute ale tulburarilor de somn, dificultati de învatare si atentie.


Pentru adulti se manifesta un profil diferit, concretizat în oboseala, irascibilitate, cefalee si tulburari de somn. Comisia Europeana a desemnat zgomotul ca fiind una din principalele probleme de mediu din Europa (Cartea verde – Politica viitoare cu privire la zgomot, 2007). Astfel, la nivel comunitar exista obligatia implementarii Directivei 2002/49/CE privind evaluarea si gestionarea zgomotului ambiant, care obliga statele membre la realizarea hartilor strategice de zgomot precum si stabilirea unor masuri de reducere a zgomotului în cadrul Planurilor de actiune elaborate de catre acestea. Principalele avantaje pe care le ofera hartile strategice de zgomot în mediul urban sunt: - informarea populatiei asupra nivelurilor de zgomot în zonele de interes prin paginile oficiale web etc; - conservarea zonelor linistite;- stabilirea zonelor unde se înregistreaza depasiri ale valorilor limita, precum si simularea efectelor diferitelor metode de diminuare ce pot fi implementate, alegându-se masurile cele mai eficiente dinpunct de vedere tehnic si economic în scopul implementarii acestora; - luarea în considerare a planurilor de actiune în deciziile cu privire la dezvoltarea de noi zonerezidentiale si la dezvoltarea urbanistica în general. Exemple de masuri de reducere a zgomotului: pentru planificarea traficului:- dispunerea de trasee cu sens unic pe strazi înguste, cu imobile foarte apropiate de axa de circulatie - acestea realizeaza de obicei structuri de circulatie paralele într-o zona rezidentialasau cu functiuni complexe, realizându-se concomitent si temporizarea traficului; - limitari ale tonajului autovehiculelor pe anumite artere, mai ales în zonele rezidentiale;- limitarea vitezei de circulatie pe anumite sectoare de drum;- introducerea conceputului de strazi exclusiv pietonale, în special în centrele istorice ale oraselor; pentru amenajarea teritoriului:- în procesul de proiectare a noilor zone rezidentiale se au în vedere spatii verzi înconjuratoare mai mari, plasarea imobilelor la distanta mai mare fata de trama stradala de principalacirculatie, amenajarea spatiilor verzi cu gard viu marginal la drum, pentru limitarea saureducerea zgomotului produs de traficul rutier; - se evita realizarea de noi locuinte în apropierea aliniamentului cailor ferate de circulatie intensa;- construirea locuintelor noi cu ferestrele camerelor de odihna si dormit spre strazile cu circulatie rutiera mica; masuri tehnice la nivelul surselor de zgomot:- refacerea si întretinerea sectoarelor de cale de tramvai deteriorate, foarte zgomotoase;- refacerea si întretinerea sectoarelor de drum, utilizându-se în special asfalt de tip poros; alegerea surselor mai silentioase:- înnoirea parcului de autovehicule de transport în comun, mai silentioase, cu emisii de noxe ecologice, mai reduse;- înnoirea parcului de tramvaie cu rame mai silentioase. masuri de reducere a transmiterii zgomotului:- refacere si întretinere de aliniamente de gard viu în zonele de agrement .

ConcluziiUniversitatea Politehnica Bucuresti,anul 2014`

Se poate spune ca: sanatatea individuala în masura decisiva este rezultatul inter-relatiilor organismului (cu particularitatile sale biologice) cu mediul înconjurator si ocupational si factorii determinati de modul de trai si comportamentul individual.Deteriorarea mediului înconjurator este consecinta unor activitati economice create si desfasurate de om, în lupta acestuia pentru prosperitate si confort. În esenta, preocuparile pentru protectia mediului sunt o forma de negociere în care trebuie sa aflam ce poate face Omul naturii pentru ca El sa supravietuiasca si ce nu trebuie sa-i faca pentru ca Ea sa supravietuiasca. Factorul uman poate cauza perturbari ale ecosistemului, adeseori cu implicatii mai complexe decât cele provocate de factorii naturali. În Europa preocuparile majore privind sanatatea în legatura cu mediul sunt legate de poluarea aerului în interior si în exterior, calitatea inferioara a apei, igiena precara si produsele chimice periculoase. Multi poluati cunoscuti ca având efecte asupra sanatatii umane intra treptat sub control reglementat. Accesul la apa si aer, ambele curate, este de o importanta capitala pentru sanatatea umana, dar acesta este adesea subminat de poluarile si de deseurile rezultate din activitatile industriale. Schimbarile climatice pun o presiune suplimentara asupra calitatii aerului si apei, în timp ce pierderea biodiversitatii poate submina capacitatea ecosistemelor de a subzista si de a crea mediul natural de purificarea apei si altor servicii legate de sanatate. În vederea prevenirii si combaterii poluarii aerului, la nivel national s-au stabilit norme de concentratii maxime admisibile ale poluantilor atmosferici si s-au elaborat acte legislative corespunzatoare cu cerintele europene si internationale. Principalele modalitati de mentinere a calitatii aerului sunt: reducerea eliminarii în atmosfera a substantelor poluante; diminuarea influentei raspândirii poluantilor în aer; amplasarea ramurilor industriale poluante cât mai departe de centrele populate; cresterea suprafetelor spatiilor verzi, care influenteaza benefic fenomenele meteorologice si asigura o circulatie mai rapida a diferitelor substante poluante. La nivel local se urmareste reducerea poluarii aerului prin impunerea de obiective si masuri prin intermediul programele de conformare ale autorizatiilor de mediu si prin planurile de actiune ale autorizatiilor integrate de mediu, conform prevederilor legislative în vigoare. Apa reprezinta un factor important în echilibrele ecologice, poluarea acesteia fiind o problema actuala cu consecinte mai mult sau mai putin grave asupra populatiei. Efectele poluarii resurselor de apa sunt complexe si variate, în functie de natura si concentratia substantelor poluante.

Obiectivul general privind apa potabila îl constituie îmbunatatirea alimentarii cu apa potabila a populatiei iar obiectivele specifice sunt: alimentarea continua cu apa potabila de buna calitate, cu costuri minime; folosirea rationala a resurselor de apa; cresterea fiabilitatii si durabilitatii sistemului de alimentare cu apa; reducerea consumului de apa potabila utilizata în scopuri industriale; reabilitarea, modernizarea si extinderea retelei de distributie a apei potabile.

Bibliografiewww.anpm.ro (cap .mediul,sanatatea si calitatea vietii) Starea factorilor de mediu in Romania


http://www.anpm.ro/

efectele poluarii asupra sanatatii

Documents

Transcript of efectele poluarii asupra sanatatii