Raspunsurile organelor la emotii perturbatoare

Raspunsul cardio-vascular

In timpul unei crize de furie, timpul de coagulare al sangelui este mult diminuat. In caz de resentimente, regrete sau manie, pulsul, tensiunea si randamentul cardiac sunt crescute. Anxietatea duce la cresterea ritmului cardiac, a consumului de oxigen si a randamentului cardiac, dar scade rezistenta periferica. La bolnavii cardiaci, anxietatea si resentimentele determina modificarea electrocardiogramei.

Efectele emotionale asupra functiilor corpului nu sunt caracteristice doar omului. Infarctul miocardic apare in cazul babuinilor din Kenya supusi stresului emotional cand sunt prinsi, in absenta unor boli cardiovasculare. In aceasta situatie infarctul miocardic are loc pe o baza functionala, probabil cauzat de spasmul arterei coronare cauzat de furie.

Lesinul psihogen initiat de factori emotionali cum este frica, este asociat cu o supra-activare a parasimpaticului, ceea ce duce la vasodilatatia in regiunea splahnica si o diminuare a volumului de sange circulant si pierderea constientei.

Raspunsul gastro-intestinal

In pacientii care prezinta simptome gastro-intestinale, ele sunt cauzate mai mult de o disfunctie decat de o boala organica. Secretia gastrica este influentata de manie, bucurie si anxietate. Sunt afectate si de secretia de saliva, de sucuri intestinale si de bila. Observarea directa a colonului uman prin practicarea unor fistule si colostomii si a mucoasei gastrice prin gastrotomie au aratat ca frica, anxietatea si durerea duc la cresterea peristaltismului, inrosirea si umflarea membranei mucoase, in timp ce depresia cauzeaza scaderea motilitatii si paloarea membranei mucoase.

Simptomele psiho-somatice pot fi rezultatul tulburarilor functiei secretorii cum ar fi salivatia, gura uscata, hiperclorhidria, hiperinsulinismul functional si colita mucoasa sau, alternativ, pot fi cauzate de tulburari ale functiilor motorii cum sunt spasmul esofagian, hipermotilitatea gastrica, colonul spastic, dischinezia biliara, constipatia si diareea. Nu este sigur daca o perturbare functionala cum este hiperclorhidria care rezulta din tulburari psihosomatice poate cauza ulcer peptic. Ulcerul peptic poate aparea si dupa sectionarea nervilor vag si splahnic astfel ca e mai probabil ca stimulii emotionali sunt doar factori predispozanti si nu cauza de baza.

Raspunsul cutanat

Pielea are un rol important in reglarea temperaturii corporale prin transpiratie, iar functiile sale sunt controlate de sistemul nervos autonom. Vasoconstrictia, vasodilatatia, activitatea pilomotorie si transpiratia sunt patru procese fiziologice obisnuite ale pielii si ele sunt controlate in mare masura de sistemul nervos autonom.

Transpiratia termica difera de cea emotionala. Transpiratia termica este mai evidenta pe frunte, gat si pe fata si spatele trunchiului si este controlata de centrul temperaturii din hipotalamus.

Transpiratia emotionala este mai evidenta pe palme si talpi si la axile. Bolnavii care prezinta transpiratie emotionala rece nu prezinta si transpiratie palmara cand sunt expusi la caldura, desi alte suprafete corporale raspund la caldura prin transpiratie.

Pruritul poate fi pur psihogen, independent de o excitatie specifica. Pruritul poate fi declansat de o experienta emotionala si aceasta poate fi demonstrat prin masurarea nivelului intradermic de histamina inainte si dupa stresul emotional.

Un tonus crescut al sistemului nervos simpatic la pacientii tensionati este reflectat de vasoconstrictia vaselor de sange din piele. Sedarea pacientilor anxiosi produce o scadere a activitatii nervoase simpatice excesive si readuce la normal circulatia dermica.

Raspunsurile aparatului respirator

Influenta emotiilor asupra functiei respiratorii este exprimata prin expresii de genul "mi s-a taiat respiratia". Inervatia eferenta a tractului respirator, care include si mucoasa nazala, consta din nervi simpatici si parasimpatici. Nervii parasimpatici au un efect constrictor asupra musculaturii netede a tractului respirator, iar nervii simpatici au un efect relaxant. Daca stimularea parasimpatica asupra plamanilor este excesiva, apare o suprasecretie a celulelor mucoase si o supradilatare a vaselor sangvine. Aceasta produce umflare mucoasei bronsice si congestia cailor respiratorii. In plus, muschii netezi ai peretilor bronsici se contracta.

Efectele factorilor emotionali sunt mediate de sistemul nervos parasimpatic, iar acetilcolina, ca si histamina, poate produce toate simptomele si modificarile tisulare ca in cazul astmului. Pot afecta si mucoasa nazala. Astfel, supra-activarea parasimpatica a nasului duce la ingrosarea membranei mucoase si o secretie apoasa tipica rinitei vasomotorii. Factorii emotionali cei mai probabil care produc aceste efecte parasimpatice sunt sentimentul de umilire si resentimentele. Factorii care duc la cresterea activitatii parasimpatice vor stimula rinita vasomotorie sau astmul bronsic.

Desi febra de fan este considerata un prototip al tulburarilor alergice, factorii emotionali joaca un rol stimulator in multe cazuri, iar la majoritatea bolnavilor cu rinita perena factorii emotionali au un rol important. S-a demonstrat experimental ca atunci cand mucoasa nazala este congestionata ca urmare a unui stres emotional, expunerea la polen, care in mod normal nu produce simptome, va determina aparitia febrei de fan. Astfel raspunsurile alergice sunt potentate de tensiunile emotionale atat clinic, cat si experimental. Infectiile respiratorii pot face ca celulele mucoase sa suprasecrete, iar vasele de sange sa se dilate si aceasta vor prelungi sau intensifica atacurile astmatice alergice.

Astmul este in mod obisnuit o tulburare cu o cauzalitate multipla in care infectia, alergia si factorii emotionali au rol important. Infectia este cel mai important factor cauzator al unei boli si este responsabila de peste 50% din cazurile de imbolnavire. Alergiile sunt responsabile pentru 25% din cazurile de imbolnaviri, iar factorii emotionali de ceilalti 25%. Este important sa realizam ca principala cauza declansatoare a astmului nu este si factorul etiologic dominant in cursul bolii. Astfel un copil care face astm ca rezultat al unei infectii poate mai tarziu sa aiba crize astmatice ca urmare a unor tensiuni emotionale. Este important sa subliniem inca o data faptul ca in majoritatea tulburarilor psihosomatice factorii etiologici sunt cativa, iar contributia componentei emotionale are o considerabila relevanta.

sursa: www.amnro.net