[educatie_remediala]

8/15/2019 [educatie_remediala]

1/73


2/73


3/73

Ghidul FormatoruluiGhidul FormatoruluiGhidul FormatoruluiGhidul FormatoruluiGhidul Formatorului

Educaþie Remedialã Educaþie Remedialã Educaþie Remedialã Educaþie Remedialã Educaþie Remedialã

Accesul la educaþie al grupurilor Accesul la educaþie al grupurilor Accesul la educaþie al grupurilor Accesul la educaþie al grupurilor Accesul la educaþie al grupurilor dezavantajate cu focalizare pe ROMIdezavantajate cu focalizare pe ROMIdezavantajate cu focalizare pe ROMIdezavantajate cu focalizare pe ROMIdezavantajate cu focalizare pe ROMI

Program finanþat deUniunea Europeanã Ghidul FormatoruluiGhidul FormatoruluiGhidul FormatoruluiGhidul FormatoruluiGhidul Formatorului Acest proiect este finanþatde Uniunea Europeanã

Accesul la educaþie al grupurilor Accesul la educaþie al grupurilor Accesul la educaþie al grupurilor Accesul la educaþie al grupurilor Accesul la educaþie al grupurilor dezavantajate cu focalizare pe romidezavantajate cu focalizare pe romidezavantajate cu focalizare pe romidezavantajate cu focalizare pe romidezavantajate cu focalizare pe romi

3 3 3 3 3

PrefaþãPrefaþãPrefaþãPrefaþãPrefaþã

În perioada 2002-2004 în zece judeþe din România a fost implementat proiectul Accesul Accesul Accesul Accesul Accesul

la educaþie al grupurilor dezavantajate cu focalizare pe romi.la educaþie al grupurilor dezavantajate cu focalizare pe romi.la educaþie al grupurilor dezavantajate cu focalizare pe romi.la educaþie al grupurilor dezavantajate cu focalizare pe romi.la educaþie al grupurilor dezavantajate cu focalizare pe romi. Proiectul ainclus activitãþi variate, formãrile fiind o componentã deopotrivã importantã ºi apreciade cãtre participanþi. Pentru a veni în sprijinul formatorilor ºi cadrelor didactice, echipde proiect a elaborat o serie de ºapte ghiduri.

Aceste ghiduri au fost concepute ca resursã pentru formatorii formaþi în acest proiecºi care au livrat cursuri de formare pentru mai mult de 1500 de cadre didactice în 10 judeþe din România. Ghidurile cuprind elemente specifice cursurilor de formare cadrelor didactice, pe tema politicilor ºi practicilor educaþionale incluzive, elemente dproiectare ºi livrare a programelor de formare, teoriile care fundamenteazã fiecare arietematicã ºi exemple de activitãþi practice. Ghidurile propun tehnici de formare adecvatemateriale de sprijin pentru formatori ºi formabili, studii de caz ºi materiale pentru lecturãScopul cursurilor de formare este sã dezvolte profesional personalul didactic, astfel încât sã adopte un comportament incluziv ºi o atitudine reflexivã ºi sã creeze un mediula clasã care sã promoveze experienþe de învãþare pozitive pentru toþi copiii. Sericuprinde titlurile: „Formarea formatorilor”, „Dezvoltarea culturii ºi practicilor ºcolincluzive”, „Evaluarea în cadrul sistemelor educaþionale incluzive”, „Relaþia ºcoacomunitate”, „Educaþia remedialã”, „Curriculum incluziv” ºi „Educaþia intercultuºi anti-discriminare”.


4/73


5/73






5 5 5 5 5

Scopul programului de formareScopul programului de formareScopul programului de formareScopul programului de formareScopul programului de formare

Sã familiarizeze profesorii cu strategii eficiente de predare ºi de învãþare care sã lepermitã sã vinã în sprijinul diverselor nevoi de învãþare ale elevilor, în special ale celocare au nevoie de un program de recuperare intensiv.

Cui se adreseazã?Cui se adreseazã?Cui se adreseazã?Cui se adreseazã?Cui se adreseazã?

Educatorilor, învãþãtorilor, profesorilor ºi directorilor de ºcoalã

Ce cuprinde acest ghid?Ce cuprinde acest ghid?Ce cuprinde acest ghid?Ce cuprinde acest ghid?Ce cuprinde acest ghid?

În acest ghid se regãsesc: prezentarea generalã a cursului cu alocarea de timprecomandatã, scurte descrieri ale activitãþilor pentru participanþi, unele materiale pentrprezentãri ale cursului* ºi suport de curs pentru participanþi.

ContinutContinutContinutContinutContinut

Partea întâiPartea întâiPartea întâiPartea întâiPartea întâi - competenþe vizate ºi prezentarea generalã a cursuluiPartea a douaPartea a douaPartea a douaPartea a douaPartea a doua - prezentarea detaliatã a cursului ºi sugestii pentru

formatoriPartea a treiaPartea a treiaPartea a treiaPartea a treiaPartea a treia - prezentãri PowerPointPartea a patraPartea a patraPartea a patraPartea a patraPartea a patra - suport de curs, inclusiv un studiu de caz An An An An Anexaexaexaexaexa - resurse suplimentare

Acest ghid face parte din seria de ghiduri: “Accesul la educaþie al grupurilodezavantajate, cu focalizare pe romi”

*Formatorii trebuie sã se asigure cã materialele folosite se adapteazã la*Formatorii trebuie sã se asigure cã materialele folosite se adapteazã la*Formatorii trebuie sã se asigure cã materialele folosite se adapteazã la*Formatorii trebuie sã se asigure cã materialele folosite se adapteazã la*Formatorii trebuie sã se asigure cã materialele folosite se adapteazã laeventualele modificãri ale politicilor educaþionale sau ale procedurilor eventualele modificãri ale politicilor educaþionale sau ale procedurilor eventualele modificãri ale politicilor educaþionale sau ale procedurilor eventualele modificãri ale politicilor educaþionale sau ale procedurilor eventualele modificãri ale politicilor educaþionale sau ale procedurilor Ministerului Educaþiei ºi CercetãriiMinisterului Educaþiei ºi CercetãriiMinisterului Educaþiei ºi CercetãriiMinisterului Educaþiei ºi CercetãriiMinisterului Educaþiei ºi Cercetãrii


6/73






6 6 6 6 6

PPPPP A A A A ARRRRR

TTTTTEEEEE

A A A A A

11111

PPPPP AR AR AR AR ARTEA ÎNTÂITEA ÎNTÂITEA ÎNTÂITEA ÎNTÂITEA ÎNTÂICOMPETENÞE VIZACOMPETENÞE VIZACOMPETENÞE VIZACOMPETENÞE VIZACOMPETENÞE VIZATETETETETE

ªI PREZENTªI PREZENTªI PREZENTªI PREZENTªI PREZENT AREA AREA AREA AREA AREAGENERALÃ A CURSULUGENERALÃ A CURSULUGENERALÃ A CURSULUGENERALÃ A CURSULUGENERALÃ A CURSULU


7/73






7 7 7 7 7


TTTTTEEEEE

A A A A A

11111

Scopul modulului de formareScopul modulului de formareScopul modulului de formareScopul modulului de formareScopul modulului de formare

Sã familiarizeze profesorii cu strategii eficiente de predare ºi de învãþare care sã lepermitã sã vinã în sprijinul diverselor nevoi de învãþare ale elevilor, în special ale celocare au nevoie de un program de recuperare intensiv.

Competente vizateCompetente vizateCompetente vizateCompetente vizateCompetente vizate

La sfârºitul cursului, participanþii vor fi capabili:

1. sã construiascã medii care favorizeazã învãþarea;

2. sã utilizeze metode de predare care stimuleazã toate stilurile de învãþare;

3. sã utilizeze proceduri eficiente de evaluare pentru identificarea dificultãþilode citire;

4. sã elaboreze planuri educaþionale individuale.

Programul fiecãrei zile de formare este proiectat pentru a atinge obiectivele de învãþareºi pentru a forma competenþele menþionate anterior.

Prezentarea modulului de formarePrezentarea modulului de formarePrezentarea modulului de formarePrezentarea modulului de formarePrezentarea modulului de formare

Acest modul de formare dureazã douã zile. Fiecare zi este structuratã în câte patrusesiuni, cu durata de o orã ºi jumãtate.

În prezentarea de mai jos a programului se oferã câteva exemple de organizare în timpa fiecãrei sesiuni.


8/73






8 8 8 8 8


TTTTTEEEEE

A A A A A

11111

Ziua 1Ziua 1Ziua 1Ziua 1Ziua 1


9/73






9 9 9 9 9


TTTTTEEEEE A A A A A

11111



10/73






10 10 10 10 10

PPPPP A A A A ARRRRRTTTTTEEEEE

A A A A A

22222

PPPPP AR AR AR AR ARTEA A DOUATEA A DOUATEA A DOUATEA A DOUATEA A DOUAPREZENTPREZENTPREZENTPREZENTPREZENT AREA AREA AREA AREA AREA

DETDETDETDETDET ALIA ALIA ALIA ALIA ALIATÃ A CURSULUITÃ A CURSULUITÃ A CURSULUITÃ A CURSULUITÃ A CURSULUIªI SUGESTII PENTRUªI SUGESTII PENTRUªI SUGESTII PENTRUªI SUGESTII PENTRUªI SUGESTII PENTRU

FORMAFORMAFORMAFORMAFORMATTTTTORIORIORIORIORI


11/73






1111111111


TTTTTEEEEE

A A A A A

22222


Obiective de învObiective de învObiective de învObiective de învObiective de învãþãþãþãþãþarearearearearePânã la încheierea celor 4 sesiuni, participanþii vor putea sã:1. manifeste o mai bunã înþelegere a motivelor pentru care învãþarea poate fi dificilã;2. înþeleagã mai bine dificultãþile de învãþare care sunt generate de curriculum;3. identifice acele bariere în învãþare pe care le poate înlãtura cadrul didactic;4. îmbine teoria despre stilurile de învãþare cu practica la clasã.

IntroducereIntroducereIntroducereIntroducereIntroducere

TTTTTemeri ºi aºteptãriemeri ºi aºteptãriemeri ºi aºteptãriemeri ºi aºteptãriemeri ºi aºteptãriReguli de desfaºurareReguli de desfaºurareReguli de desfaºurareReguli de desfaºurareReguli de desfaºurare

Ziua 1 Sesiunea 1Ziua 1 Sesiunea 1Ziua 1 Sesiunea 1Ziua 1 Sesiunea 1Ziua 1 Sesiunea 1.

.

.

Urãri de bun venit ºi prezentãriUrãri de bun venit ºi prezentãriUrãri de bun venit ºi prezentãriUrãri de bun venit ºi prezentãriUrãri de bun venit ºi prezentãri

Formatorii se prezintã.Explicã scopul sesiunii ºi obiectivele de învãþare ºi prezintã programul.Se descriu regulile de desfãºurare, de exemplu programarea pe ore, ieºiri în caz de incendiu, etc.Reguli de bazãDacã lucraþi pentru prima datã cu grupul respectiv va trebui sã facilitaþi exerciþiiprin care se explicã regulile de bazã – a se vedea “Formarea Formatorilor” ºi “Dezvoltarea practicilor incluzive în ºcoli”, Ghidul de exerciþii. Acestea pot adaptate, dupã nevoie.Dacã aþi mai lucrat cu grupul respectiv ºi aþi stabilit deja regulile de bazã,acestea vor trebui reamintite si trebuie sã creaþi un cadru ca aceste reguli sãpoatã fi amendate sau modificate, dacã este necesar.(PP:1,2)

Ce face ca învãþarea sã fie dificilãCe face ca învãþarea sã fie dificilãCe face ca învãþarea sã fie dificilãCe face ca învãþarea sã fie dificilãCe face ca învãþarea sã fie dificilã?

Activitate: 15 minute

• Împãrþiþi participanþii în douã grupe de aproximativ 6 persoane. Fiecaregrup desemneazã un raportor care va înregistra definiþiile pe care grupulle dã dificultãþilor în învãþare.

• Rugaþi grupul sã discute propria lor experienþã educaþionalã- Ce a fãcut ca învãþarea sã fie dificilã ?- De ce credeþi cã s-a întâmplat acest lucru?- Cum v-aþi simþit?

• Fiecare grup produce în scris un rãspuns scurt la întrebarea “Ce face ca învãþarea sã fie dificilã” ºi lipeºte acest rãspuns pe perete fãrã sã facãnici un comentariu.

• Participanþii se reunesc apoi în plen.

9.409.409.409.409.40

9.009.009.009.009.00


12/73






12 12 12 12 12

9.559.559.559.559.55 Formatorul reuneºte grupul ºi le explicã participanþilor cã vor avea ocazia sã-ºirevizuiascã rãspunsurile mai târziu. În acest moment, formatorul ar trebui sãdevinã autoritar ºi sã le spunã participanþilor cã pentru a putea fi profesori

trebuie sã li se verifice memoria vizualã ºi coordonarea mânã-ochi. Deoareceacesta este un exerciþiu care dezvoltã empatia, este important ca aceastãatitudine autoritarã sã se pãstreze pânã la încheierea activitãþii.

Distribuiþi pachetul A cu suporturi de curs.

Activitate: Examinare! 35 minute Activitate: Examinare! 35 minute Activitate: Examinare! 35 minute Activitate: Examinare! 35 minute Activitate: Examinare! 35 minute

• Arãtaþi participanþilor suportul de curs “Un exerciþiu greu”• Cereþi-le sã facã urmãtoarele lucruri:

- sã-ºi scrie numele cu mâna pe care nu o folosesc de obicei;- sã copieze tot cu mâna pe care nu o folosesc toate imaginile prezentatepe retroproiector, doar dupã ce acestea au dispãrut.

• Folosind PP: 3, 4, 5 începeþi sã proiectaþi pe ecran fiecare imagine timpde 3 secunde. Lãsaþi participanþii timp de 10 secunde sã copieze imagineaapoi arãtaþi urmãtoarea imagine.

• Continuaþi sã proiectaþi toate imaginile.• Cereþi grupului sã rãspundã la urmãtoarele întrebãri:

- Ce a fost uºor?- Ce a fost greu?- Cum s-au simþit când li s-a cerut sã facã aceastã sarcinã?- De ce ar fi avut nevoie ca sã poatã duce la îndeplinire sarcina?

• Facilitaþi discuþia pentru a obþine cât mai multe rãspunsuri. Posibilerãspunsuri ar putea fi: “frustrat”, “nu a fost suficient timp”, “nu amsuficiente abilitãþi”, “prea temãtor”. Explicaþi cã pentru a duce la bunsfârºit aceste activitãþi participanþii aveau nevoie de mai mult timp pentruactivitãþile dificile, de mai multã practicã ºi de strategii de asimilare ainformaþiei.

Explicaþi cã aceastã activitate îi ajutã sã înþeleagã ce simte o persoanã atuncicând nu poate duce la bun sfârºit o sarcinã. Demonstreazã care sunt frustrãrilepe care le resimt copiii atunci când încearcã sã înveþe.

Mai presus de toate, aratã cã este extrem de important ca sarcina sã fie la un

nivel potrivit de înþelegere, pentru ca elevii sã poatã învãþa cu adevãrat cevadin aceastã activitate. Dificultãþile de învãþare pot apãrea mult mai lesne dacãsarcinile de învãþare nu sunt potrivite cu capacitãþile celor care învaþã sau nupot fi înþelese. (PP: 6)

Sugeraþi participanþilor sã-ºi revizuiascã rãspunsurile afiºate pe perete în lu-mina celor învãþate în cursul acestui exerciþiu.


TTTTTEEEEE

A A A A A

22222

10.3010.3010.3010.3010.30 PauzãPauzãPauzãPauzãPauzã


13/73






13 13 13 13 13


TTTTTEEEEE

A A A A A

22222

Bariere în învãþareBariere în învãþareBariere în învãþareBariere în învãþareBariere în învãþare


Întâmpinaþi participanþii ºi introduceþi urmãtorul subiect, arãtând cã aþi discutdeja barierele în învãþare în modulul ”Dezvoltarea culturilor ºi practicilorincuzive”. În ceea ce urmeazã, vor examina tipuri de bariere în învãþare sau înparticiparea la lecþie, care pot apãrea la clasã. Activitate: 80 minute Activitate: 80 minute Activitate: 80 minute Activitate: 80 minute Activitate: 80 minute• Prezentaþi PP: 7 “Bariere”. Explicaþi cã existã o serie de obstacole care

afecteazã procesul de învãþare. Unele bariere au fost deja identificate –treceþi-le în revistã pe scurt.

• Cereþi participanþilor, în perechi sau grupuri mici, sã identifice ºi notezeorice alte bariere care ar putea afecta negativ capacitatea unui elev de aobþine progrese în învãþare.

• Participanþii noteazã fiecare barierã pe o fiºã standard (faceþi copii dupãfiºa standard din Partea a patra).

• Efectuaþi un exerciþiu de brainstorming ºi notaþi rãspunsurile participanþilpe o coalã de flip chart.

• Determinaþi grupul sã îºi dea seama cã existã factori care se aflã în putereacadrului didactic de a-i schimba la clasã ºi factori pe care nu-i poateschimba.

• Cereþi participanþilor sã formeze din nou perechi sau grupuri mici ºi sãsorteze barierele în douã categorii. Într-o categorie vor plasa barierele pecare considerã cã profesorul le poate depãºi la clasã, iar în a doua cele pecare profesorul nu le poate depãºi.

• Cereþi unui grup sã se ofere voluntar pentru a lipi cadranele cu bariere într-un loc amenajat pe perete, în douã categorii: Pot fi depãºite / Nu potfi depãºite.

• Facilitaþi o discuþie în grup pentru a identifica motivele pentru care bariereleau fost încadrate într-una sau alta din cele douã categorii.

• Cereþi celorlalte grupuri sã adauge ºi alte bariere, dacã mai identificã ºi sãle lipeascã pe perete.

Discutaþi rezultatele dar determinaþi participanþii sã conºtientizeze cã principalbarierã este curriculumul, asupra cãruia profesorii au un control direct ºi alcãrui mod de livrare îl pot schimba.Explicaþi frontal cã un curriculum incluziv þine de mai multe aspecte:- discipline;- transdisciplinaritate;- stiluri de predare – ºi de învãþare.Este important ca participanþii sã ºtie cã dificultãþile curriculare sunt cele careþin de accesibilitate, de înþelegere ºi reþinere a conceptelor sau de formare aabilitãþilor. Subliniaþi cã este cel mai probabil ca o cauzã importantã sã fie lipsade adecvare a modului de livrare a curriculumului la nevoile de învãþare aleelevilor.

(PP: 8)Masa de prânzMasa de prânzMasa de prânzMasa de prânzMasa de prânz

11.0011.0011.0011.0011.00

12.2012.2012.2012.2012.20

12.3012.3012.3012.3012.30


14/73






14 14 14 14 14


TTTTTEEEEE

A A A A A

22222

Stiluri de predare ºi învãþareStiluri de predare ºi învãþareStiluri de predare ºi învãþareStiluri de predare ºi învãþareStiluri de predare ºi învãþare


Formatorul face o introducere la tema stilurilor de învãþare prin facilitareaurmãtorului exerciþiu

Activitate: Cum învãþ cel mai bine? 30 minute Activitate: Cum învãþ cel mai bine? 30 minute Activitate: Cum învãþ cel mai bine? 30 minute Activitate: Cum învãþ cel mai bine? 30 minute Activitate: Cum învãþ cel mai bine? 30 minute. Cereþi participanþilor sã scrie toate asocierile care le vin în minte când se

gândesc la întrebarea „Cum învãþ cel mai bine?”. Participanþii discutã în grupuri pe marginea urmãtoarelor întrebãri:

- Cum învãþaþi?- Ce trãsãturi specifice identificaþi la modul în care învãþaþi?- Ce obiºnuinþe de învãþare aþi dezvoltat?

. Formulaþi o definiþie de grup pentru „stilul de învãþare”

Formatorul explicã participanþilor cã oamenii preferã sã înveþe într-un anumimod, cunoscut sub numele de stil de învãþare. Existã multe modalitãþi deidentificare a stilurilor de învãþare în funcþie de diferite definiþii ºi categori

Explicaþi cele trei teorii ale stilurilor de învãþare care contureazã modul depredare din ºcolile europene.

1. Preferinþe senzoriale – Richard Bandler ºi John Grinder 2. Stiluri mentale – Anthony Gregorc3. Inteligenþe multiple - Howard Gardner.(PP:9)

Distribuiþi pachetul B cu suportul de curs ºi explicaþi conþinutul.

Elevii învaþã în moduri foarte diferite, iar acest lucru are un efect profundasupra performanþelor ºcolare ºi stimei de sine. Mulþi dintre ei sunt excluºi dela o reuºitã realã dintr-o serie de cauze. În cartea sa „In Their Own Way” („Înmaniera proprie”), Thomas Armstrong declarã cã predarea diferenþiatã, con-form stilurilor de învãþare, este soluþia dificultãþilor de învãþare. Astfel, dacã profesorii doresc sã rãspundã eficient la nevoile de învãþare aleelevilor, atunci trebuie sã le cunoascã stilul de învãþare.

Activitate: 10 minute Activitate: 10 minute Activitate: 10 minute Activitate: 10 minute Activitate: 10 minute

Efectuaþi un exerciþiu de brainstorming pentru a identifica opinii despre modude realizare al acestei idei

Atrageþi atenþia asupra unei abordãri prudente, dacã se doreºte completareaunor chestionare de cãtre copii

Explicaþi cã modul preferat al profesorilor de a învãþa tinde sã afecteze modul în care ei predau. Dacã se utilizeazã un singur stil de predare, se pot creadificultãþi pentru unii elevi. Nu existã un stil de predare sau de învãþare corectTrebuie urmãrit un echilibru între predare ºi învãþare.

Activitãþile de predare ar trebui organizate în funcþie de stilurile de învãþare

14.0014.0014.0014.0014.00

14.3014.3014.3014.3014.30

15.0015.0015.0015.0015.00


15/73






15 15 15 15 15

15.3015.3015.3015.3015.30 PauzãPauzãPauzãPauzãPauzã


TTTTTEEEEE

A A A A A

22222

Activitate: V Activitate: V Activitate: V Activitate: V Activitate: V ACT 25 minute ACT 25 minute ACT 25 minute ACT 25 minute ACT 25 minute

. Împãrþiþi participanþii în patru grupe. Denumiþi fiecare grup pe baza acronimului VACT- VIZUAL- AUDITIV- CHINESTEZIC- TACTIL

. Daþi tuturor grupurilor acelaºi subiect, de exemplu „procentele” ºi cereþi-le sã elaboreze activitãþi de învãþare bazate pe stilul de învãþare al fiecãruigrup din care fac parte.

. Fiecare grup îºi prezintã activitãþile de învãþare


16/73






16 16 16 16 16


A A A A A

22222

Complexitatea cititului


Întâmpinaþi participanþii, iar pentru început, explicaþi cã dezvoltarea abilitãþilolingvistice este o condiþie prealabilã pentru învãþare. Elevii cu dificultãþilingvistice sau cu experienþã lingvisticã limitatã vor fi vulnerabili în momentulparcurgerii curriculumului din trunchiul comun. Abilitãþile de citire sunt vitaleºi este esenþial ca profesorul sã înþeleagã complexitatea procesului de citire. Activitate: Ce face ca citirea sã fie o activitate dificilã? Activitate: Ce face ca citirea sã fie o activitate dificilã? Activitate: Ce face ca citirea sã fie o activitate dificilã? Activitate: Ce face ca citirea sã fie o activitate dificilã? Activitate: Ce face ca citirea sã fie o activitate dificilã?20 minute20 minute20 minute20 minute20 minute

. Cereþi participanþilor sã lucreze în perechi ºi daþi fiecãrei perechi câte ofolie transparentã. Pe fiecare folie este scris acelaºi text, dar în moduridiferite

- textul dintr-o carte, scris de mânã.- textul dintr-o carte, scris de mânã cu albastru sau roºu deschis.- textul scris de mânã, imitând literele de tipar.- textul tipãrit cu caractere mici.- textul tipãrit, bine spaþiat ºi cu caractere de mãrime potrivitã.. Explicaþi cã o persoanã din fiecare pereche va citi, iar celãlalt îl va ajuta.Foliile se vor þine cu scrisul invers, astfel încât cel care citeºte sã înceapãdin dreapta sus, încercând sã înþeleagã scrisul aºa cum ar apãrea într-ooglindã.. Se lucreazã în perechi, unul citeºte, cel care þine folia având posibilitateasã citeascã din cealaltã parte, dacã va þine folia la mijloc, între ei.

. Dupã ce fiecare a încercat sã citeascã diferitele tipuri de text, se vor purtadiscuþii pe marginea urmãtoarelor idei:- Cum v-aþi simþit când vã strãduiaþi sã descifraþi scrisul?- Care tip de text a fost cel mai uºor de citit?- Cum v-aþi simþit în poziþia celui care þinea corect folia ºi putea sã îlajute pe coleg?- Cât aþi înþeles din ce aþi citit?. Perechile pot discuta puþin pe baza acestor întrebãri, dupã care vor comunica diverse pãreri în grupul mare.. Formatorul faciliteazã discuþia ºi noteazã ideile formulate de participanþicu privire la factorii care determinã dificultãþile de citire.Formatorul va încheia atrãgând atenþia asupra:- mãrimii ºi tipului de caractere;- culorii tuºului;- claritãþii textului;- semnificaþiei din context.

(PP: 10, 11)Descrieþi varietatea de abilitãþi necesare copiilor pentru a citi independent.Prezentaþi diferitele strategii utilizate în prezent pentru predarea ºi formareaabilitãþii de citit ºi puneþi accentul pe abordarea integratã, care se coreleazã cuconceptul de stiluri de învãþare ºi inteligenþe multiple.

(PP:12 -16)

16.0016.0016.0016.0016.00

16.0516.0516.0516.0516.05

16.2516.2516.2516.2516.25


17/73






17 17 17 17 17

16.4516.4516.4516.4516.45PPPPP A A A A ARRRRR

TTTTTEEEEE

A A A A A

22222

Estimarea gradului de dificultate al unui text de cititEstimarea gradului de dificultate al unui text de cititEstimarea gradului de dificultate al unui text de cititEstimarea gradului de dificultate al unui text de cititEstimarea gradului de dificultate al unui text de citit

Formatorul va trebui sã treacã repede în revistã factorii care fac ca un text sã

fie dificil de citit. Explicaþi cã dificultatea unui text poate fi evaluatã cu uinstrument specific.Distribuiþi Pachetul C cu suporturi de curs

Activitate: 30 minute Activitate: 30 minute Activitate: 30 minute Activitate: 30 minute Activitate: 30 minute

. Aranjaþi grupul în perechi ºi menþionaþi suportul de curs „Estimareagradului de dificultate al unui text”.

. Furnizaþi participanþilor câte un text. Ar trebui sã aveþi la dispoziþie varietate largã de texte din diferite surse, cum ar fi :- texte dintr-o carte folositã la grãdiniþã;- texte dintr-un manual folosit in clasele primare;- texte dintr-o carte de referinþã pentru clasele primare;- texte dintr-un manual pentru o disciplinã de clasa a patra;- texte dintr-un ziar/dintr-o revistã cunoscutã.

. Participanþii trebuie sã evalueze gradul de dificultate al textului primit.

. Rezultatele vor fi apoi discutate în plen, iar formatorul va explicadificultãþile pe care le au elevii atunci când nu existã o corelare întreabilitãþile lor de citit ºi cele reclamate de complexitatea textului ce urmeazãsã fie citit.

Distribuiþi fiºa de reflecþie zilnicã Arãtaþi participanþilor fiºa lor de reflecþie ºi cereþi-le sã îºi înregistreze gânduri

ºi sentimentele folosind modelul sugerat. Încheiere Încheiere Încheiere Încheiere Încheiere

17.2517.2517.2517.2517.25

17.3017.3017.3017.3017.30


18/73






18 18 18 18 18


A A A A A

22222


Obiective de învObiective de învObiective de învObiective de învObiective de învãþãþãþãþãþarearearearearePânã la sfârºitul acestor 4 sesiuni, participanþii vor fi capabili sã:1. foloseascã instrumente de diagnosticare pentru identificarea dificultãþilor de citit;2. producã activitãþi eficiente de învãþare pentru copii cu dificultãþi de citit;3. producã planuri individuale de învãþare.

Instrumente de evaluareInstrumente de evaluareInstrumente de evaluareInstrumente de evaluareInstrumente de evaluare

Ziua 2 Sesiunea 1Ziua 2 Sesiunea 1Ziua 2 Sesiunea 1Ziua 2 Sesiunea 1Ziua 2 Sesiunea 1

.

Întâmpinaþi participanþii si explicaþi obiectivele de învãþare ale zilei de formarePrezentaþi PP:17 ºi 18 “Fiºa de analizã continuã” ºi ” Analiza Greºelilor”explicând cã le veþi prezenta douã instrumente care le vor permite sã strângãinformaþii despre inadecvarea între text ºi abilitatea cititorului , precum ºi pentruidentificarea strategiilor de citire care pot fi utilizate pentru parcurgerea unuitext.(PP: 17)Distribuiþi pachetul D cu suporturi de curs Arãtaþi participanþilor suportul de curs intitulat “Fiºa de analizã continuã” dinpachetul D ºi explicaþi-le modul în care acest instrument poate fi folosit pentruidentificarea elevilor care cu dificultãþi de citire. Lãsaþi câtva timp participanþilosã citeascã suportul de curs ºi rugaþi-i sã punã întrebãri despre pasajele înlegãturã cu care au neclaritãþi.Prezentaþi PP:18 (“Analiza Greºelilor”), explicându-le cã acesta este un instru-ment de analizare a strategiilor pe care cititorul le foloseºte pentru un text.Explicaþi codurile ºi menþionaþi cã de îndatã ce participanþii se familiarizeazãcu ele pot sã îºi creeze propriul lor sistem de codificare. Prezentaþi-le suportulde curs intitulat ‘’ Erori majore’’ din pachetul de curs D ºi explicaþi-le cum seutilizeazã acest instrument. Activitate: T Activitate: T Activitate: T Activitate: T Activitate: Text cu coduri 30 minuteext cu coduri 30 minuteext cu coduri 30 minuteext cu coduri 30 minuteext cu coduri 30 minute. Prezentaþi participanþilor un text cu coduri ºi rugaþi-i sã producã o analizã

a strategiilor de citire folosite de elevi pentru a parcurge acel text.Participanþii pot lucra în perechi.. Un model de analizã trebuie afiºat pe perete.. Atunci când participanþii îºi terminã sarcina de lucru pot sã-ºi comparelucrãrile cu analiza de pe perete.. Este extrem de important ca formatorul sã fie disponibil pentru consultare în timp ce se desfãºoarã autoevaluarea.

9 .009.009.009.009.00

9.159.159.159.159.15

9.309.309.309.309.30


19/73






19 19 19 19 19


TTTTTEEEEE

A A A A A

22222

Explicaþi cã o datã ce strategiile de citit ale unui elev au fost analizate ºi au fostidentificate problemele pe care acesta le are, ar trebui dezvoltate activitãþicare sã sprijine progresul elevului. Menþionaþi cã aceste activitãþi trebuie sã fie

amuzante ºi cã se pot proiecta activitãþi care pot sã dezvolte ºi sã consolidezeabilitãþile de citire.

Distribuiþi pachetul E cu suporturi de curs, care include exemple, cerându-leparticipanþilor sã le consulte pe durata pauzei ºi sã-ºi aleagã unul dintre jocurilepe care ar dori sã le elaboreze.PauzãPauzãPauzãPauzãPauzã10.3010.3010.3010.3010.30


20/73






20 20 20 20 20


TTTTTEEEEE

A A A A A

22222

Jocuri pentru dezvoltarea abilitãþilor de cititJocuri pentru dezvoltarea abilitãþilor de cititJocuri pentru dezvoltarea abilitãþilor de cititJocuri pentru dezvoltarea abilitãþilor de cititJocuri pentru dezvoltarea abilitãþilor de citit


Formatorul întâmpinã participanþii ºi le explicã cã vor avea posibilitatea sã îºielaboreze propriul lor joc. Activitate: Jocuri 60 minute Activitate: Jocuri 60 minute Activitate: Jocuri 60 minute Activitate: Jocuri 60 minute Activitate: Jocuri 60 minute. Formatorul trebuie sã aibã o selecþie de materiale care vor fi puse la

dispoziþia participanþilor . Li se va explica participanþilor cã pot sã elaboreze un joc singuri sau în

cooperare cu alþii.Participanþii vor fi rugaþi sã se întoarcã la grup dupã 60 minute, cu jocul fãcutFiecare persoanã sau grup îºi prezintã jocul ºi dã explicaþii despre abilitãþilede citit pe care ºi-au dorit sã le dezvolte sau sã le consolideze.PrânzPrânzPrânzPrânzPrânz

11.0011.0011.0011.0011.00

12.0512.0512.0512.0512.05

12.3012.3012.3012.3012.30


21/73






2121212121


TTTTTEEEEE

A A A A A

22222

Planul individual de învãþarePlanul individual de învãþarePlanul individual de învãþarePlanul individual de învãþarePlanul individual de învãþare


Activitate: ‘Soarele strãluceºte” exerciþiu de încãlzire 10 minute Activitate: ‘Soarele strãluceºte” exerciþiu de încãlzire 10 minute Activitate: ‘Soarele strãluceºte” exerciþiu de încãlzire 10 minute Activitate: ‘Soarele strãluceºte” exerciþiu de încãlzire 10 minute Activitate: ‘Soarele strãluceºte” exerciþiu de încãlzire 10 minute

. Plasaþi scaunele în cerc (trebuie sã fie cu un scaun mai puþin decât numãrulpersoanelor din grup, inclusiv formatorul)

. Formatorul începe jocul stand în mijloc

. Persoana din mijloc face o afirmaþie de genul: “Soarele strãluceºte pentrutoþi cei care au pantofi negri” – persoana care face afirmaþia trebuie sãpoarte pantofi negri.

. Toþi cei care poartã pantofi negri trebuie sã se ridice ºi sã îºi caute un altscaun, inclusiv persoana care stã în mijloc

. Persoana care rãmâne fãrã scaun face urmãtoarea afirmaþie “Soarelestrãluceºte pentru…” ºi tot aºa mai departe.Formatorul îi întâmpinã pe participanþi ºi deschide sesiunea explicând cã existãunii copii care vor avea nevoie de sprijin suplimentar ºi cã, pentru a le oferiacestora sprijinul necesar este nevoie de o planificare riguroasã pentru a rãspundenevoilor acestor copii.

Aceastã formã de planificare, care este denumitã “Plan individual de învãþare”ar trebui sã conþinã informaþii despre natura dificultãþilor de învãþare alcopilului împreunã cu strategiile de predare modificate corespunzãtor. Trebuie,de asemenea, sã includã informaþii detaliate cu privire la obiectivele cognitiveºi comportamentale, procedurile de monitorizare ºi de evaluare, implicareapãrinþilor, informaþii despre istoricul medical, nevoi sociale, precum ºi toateangajamentele copilului. Trebuie sã se punã accent pe implicarea pãrinþilor saua tutorilor în elaborarea acestui plan.(PP: 19, 20)Indicii ale unor potenþiale dificultãþiIndicii ale unor potenþiale dificultãþiIndicii ale unor potenþiale dificultãþiIndicii ale unor potenþiale dificultãþiIndicii ale unor potenþiale dificultãþiFormatorul va facilita un brainstorming pentru a explicita aspecte dincomportamentul elevului sau a stilului sãu de învãþare, care ar putea sugeraexistenþa unor dificultãþi. Încurajaþi participanþii sã menþioneze care sunt arispecifice în care pot apãrea probleme la fiecare dintre nivelurile sistemului de

învãþãmânt.Scrieþi comentariile pe un flipchart.Explicaþi cã în unele ºcoli s-a formalizat acest proces prin elaborarea unor anumiþi indicatori prin care se pot identifica dificultãþile. Acest proces este utprofesorilor din fiecare ºcoalã în identificarea problemelor ºi folosirea uneimetode holistice.Distribuiþi suportul de curs din pachetul F. Faceþi referire la unul din exemplelfolosite în suportul de curs “ Motive de îngrijorare” , din pachetul F ca sã faceþo comparaþie cu lista pe care aþi alcãtuit-o pe flip chart.

14.0014.0014.0014.0014.00

14.3014.3014.3014.3014.30

14.1014.1014.1014.1014.10


22/73






22 22 22 22 22


TTTTTEEEEE

A A A A A

22222

Stabilirea obiectivelor Stabilirea obiectivelor Stabilirea obiectivelor Stabilirea obiectivelor Stabilirea obiectivelor

Formatorul explicã cã stabilirea obiectivelor face parte din procesul exemplificat

în prezentare (PP: 21). Intr-un plan individual de învãþare obiectivele trebuiesã fie stabilite pe termen scurt ºi sã fie SMART pentru a obþine rezultatemãsurabile sau trebuie stabilite pe termen lung dacã se aºteaptã rezultate carenu sunt uºor de mãsurat. Totuºi, aceste obiective trebuie sã “se înscrie înactivitãþile obiºnuite la nivelul clasei împletindu-se cu experienþa de învãþareoferitã copilului prin curriculum” (Carpenter, 1996) Activitate: Scrierea unui plan individual de învãþare, 130 minute Activitate: Scrierea unui plan individual de învãþare, 130 minute Activitate: Scrierea unui plan individual de învãþare, 130 minute Activitate: Scrierea unui plan individual de învãþare, 130 minute Activitate: Scrierea unui plan individual de învãþare, 130 minute. Formatorul introduce ºi explicã studiile de caz 1 ºi 2 din pachetul F cu

suporturi de curs.. Împãrþiþi participanþii în douã perechi ºi indicaþi-le Planurile individu

de învãþare din pachetul cu suporturi de curs F, ca un posibil model deurmat în dezvoltarea propriilor lor planuri. Apoi daþi fiecãrei perechi un numãr de la 3 la 6 ºi rugaþi-i sã alcãtuiascãun plan individual de învãþare pentru studiul de caz care corespundeacestui numãr în studiile lor de caz – fiecare pereche va trebui sã scriecinci obiective pentru fiecare studiu de caz.

. Acestea ar trebui scrise pe o foaie de flip chart

. Participanþii se vor reîntoarce sã-ºi prezinte planurile la ora 16.20Facilitatorii vor trebui sã încurajeze ºi sã sprijine participanþii de-a lungul acestuiproces.PauzãPauzãPauzãPauzãPauzã15.3015.3015.3015.3015.30


23/73






23 23 23 23 23


TTTTTEEEEE

A A A A A

22222

Elaborarea planurilor individuale de învãþare (continuare)Elaborarea planurilor individuale de învãþare (continuare)Elaborarea planurilor individuale de învãþare (continuare)Elaborarea planurilor individuale de învãþare (continuare)Elaborarea planurilor individuale de învãþare (continuare)


Activitate (continuare): Elaborarea unui plan individual de învãþare Activitate (continuare): Elaborarea unui plan individual de învãþare Activitate (continuare): Elaborarea unui plan individual de învãþare Activitate (continuare): Elaborarea unui plan individual de învãþare Activitate (continuare): Elaborarea unui plan individual de învãþare. Formatorul le reaminteºte participanþilor ca vor trebui sã facã o prezentare

ºi cã trebuie sã se gândeascã la cum vor face acest lucru. Dupã 20 de minute, se adunã participanþii în plen; apoi, pe rând, fiecare

pereche va prezenta planurile individuale de învãþare pe care le-au produspentru studiile de caz alocate. Ei trebuie sã explice care este domeniul încare au fãcut studiul de caz ºi sublinieze sarcina datã precum ºi strategiilede predare si învãþare planificate.

(Formatorul oferã feedback constructiv în ceea ce priveºte obiectivele propuse.

Adresaþi întrebãri de tipul:- Sunt obiectivele realiste?- Sunt utile?- Obiectivele pe termen scurt sunt SMART?- Au fost modificate strategiile de predare astfel încât sã existe

certitudinea cã elevii vor progresa ºi vor avea o mai mare încredere desine?

- Este inclusã o mare varietate de stiluri de predare?) Încurajaþi discuþiile pe marginea fiecãrei prezentãri.Reflecþii finale ºi evaluareReflecþii finale ºi evaluareReflecþii finale ºi evaluareReflecþii finale ºi evaluareReflecþii finale ºi evaluareFacilitaþi o serie de discuþii scurte pe marginea lucrurilor învãþate în cele douãzile, întrebând participanþii ce au învãþat din conþinut, dacã le-a plãcut stilul ºformatul ºi dacã ei ar fi fãcut unele lucruri într-un mod diferit.Formatorul va ruga participanþii sã completeze un formular de evaluare înaintede plecare. Încheierea sesiunii Încheierea sesiunii Încheierea sesiunii Încheierea sesiunii Încheierea sesiunii

16.0016.0016.0016.0016.00

17.2017.2017.2017.2017.20

17.3017.3017.3017.3017.30


24/73






24 24 24 24 24


A A A A A

33333

PPPPP AR AR AR AR ARTEA A TREIATEA A TREIATEA A TREIATEA A TREIATEA A TREIAPREZENTÃRIPREZENTÃRIPREZENTÃRIPREZENTÃRIPREZENTÃRI

POWERPOINTPOWERPOINTPOWERPOINTPOWERPOINTPOWERPOINT


25/73






25 25 25 25 25


TTTTTEEEEE

A A A A A

33333

Notã:Notã:Notã:Notã:Notã: Slide-urile 1 ºi 2 au rolul de a familiariza participaþii cu finalitãþilemodulului de formare. Proiectarea lor poate fi însoþitã de explicaþii ºiexemplificãri din partea formatorului.

11111

22222


26/73






26 26 26 26 26


TTTTTEEEEE

A A A A A

33333Notã:Notã:Notã:Notã:Notã: Slide-urile 3, 4 ºi 5 fac parte din aplicaþia “Un exerciþiu greu”.Slide-ul 3 se proiecteazã timp de 3 secunde, se lasã participanþilor 10secunde sã-l copieze, apoi se trece la slide-ul 4. Se procedeazã la fel ºi

în cazurile slide-urilor 4 ºi 5.

33333

44444


27/73






27 27 27 27 27

Notã:Notã:Notã:Notã:Notã: Citatul de pe silde-ul 6 poate fi proiectat ca o concluzie la discuþiadespre sarcinile de învãþare ºi dificultãþile de învãþare sau poate fiproiectat la începutul discuþiei, ca un suport pentru o posibilã dezbatere.

55555

66666


28/73


29/73


30/73






30 30 30 30 30

Notã:Notã:Notã:Notã:Notã: Slide-urile 12 - 16 ilustreazã prezentarea despre strategiile utilizate în formarea abilitãþilor de lecturã. Informaþii mai detaliate despre acestestrategii sunt incluse în pachetul cu suporturi de curs E, iar resursesuplimentare se gasesc în anexã, încapitolul Sprijin pentru elevii cu dificultãþi de citit .

1111111111

1212121212


31/73






3131313131


TTTTTEEEEE

A A A A A

33333

Notã:Notã:Notã:Notã:Notã: Aceasta este o abordare holsiticã a actului lecturii.Exerciþii potrivite pentru aceastã abordare sunt descrise în pachetul cusuport de curs E - Cãrþi cu text ºablon, Îmbunãtãþirea capacitãþii de înþelegere vizualã ºi în Anexã - Predarea abilitãþilor de citire cu ajutorulstrategiilor vizuale.

Notã:Notã:Notã:Notã:Notã: Aceasta este o abordare analitico-sinteticã a actului lecturii. Exerciþiipotrivite pentru aceastã abordare sunt descrise în pachetul cu souportde curs E - Îmbunãtãþirea capacitãþii de recunoaºtere a literelor, Îmbunãtãþirea abilitãþilor de descifrare fonicã ºi în Anexã - Predareaabilitãþilor de citire cu ajutorul strategiilor auditive.

1313131313

1414141414


32/73






32 32 32 32 32


TTTTTEEEEE

A A A A A

33333

Notã:Notã:Notã:Notã:Notã: Ca o aplicaþie, se poate cere participanþilor sã elaboreze ºi altexemple de abordare integratã, fie oral ºi frontal, fie în scris ºi individual,urmat de discuþie frontalã a exemplelor.

Notã:Notã:Notã:Notã:Notã: Aceasta este o abordare combinatã a actului lecturii, care þineseama ºi de semnificaþia textului, dar ºi de cunoaºterea aspectelor fonetice ºi lexicale. Exerciþii potrivite pentru aceastã abordare suntdescrise în pachetul cu souport de curs E - Citeºte ºi câºtigi, Fotbal, Lapescuit, Perechi, Îmbunãtãþirea abilitãþilor de decodificare prin analizãstructuralã ºi în Anexã - Predarea utilizând mai mulþi analizatori.

1515151515

1616161616


33/73






33 33 33 33 33

1717171717

1818181818


34/73






34 34 34 34 34


TTTTTEEEEE

A A A A A

33333

Notã:Notã:Notã:Notã:Notã: Slide-ul 20 poate rãmâne proiectat pe toatã durata exerciþiuluiaplicativ realizat de participanþi în cadrul activitãþii“Scrierea unui plan“Scrierea unui plan“Scrierea unui plan“Scrierea unui plan“Scrierea unui planindividual de învãþare”individual de învãþare”individual de învãþare”individual de învãþare”individual de învãþare”.

1919191919

2020202020


35/73






35 35 35 35 35

Notã:Notã:Notã:Notã:Notã: Slide-ul 21 se proiecteazã cu rol de organizator cognitiv pentruinformaþia din prezentrea asupra stabilirii obiectivelor unui planindividual de învãþare.

2121212121


36/73






36 36 36 36 36


TTTTTEEEEE

A A A A A

44444

PPPPP AR AR AR AR ARTEA A PTEA A PTEA A PTEA A PTEA A P A A A A ATRATRATRATRATRASUPORSUPORSUPORSUPORSUPORTTTTT DEDEDEDEDE CURSCURSCURSCURSCURS

Materialele cuprinse în aceastã parte a ghidului oferãinformaþii pentru formator, inclusiv fiºe de lucru carepot fi utilizate în sesiunile de formare. De asemenea,

materialele de faþã pot constitui suport de curs pentru

participanþi.


37/73






37 37 37 37 37

PPPPP ACHET CU SUPOR ACHET CU SUPOR ACHET CU SUPOR ACHET CU SUPOR ACHET CU SUPORTURI DE CURS ATURI DE CURS ATURI DE CURS ATURI DE CURS ATURI DE CURS A


38/73






38 38 38 38 38

UN EXERCIÞIU GREUUN EXERCIÞIU GREUUN EXERCIÞIU GREUUN EXERCIÞIU GREUUN EXERCIÞIU GREU

• Scrieþi-vã numele cu mâna cu care de obicei nu scrieþi.

• Copiaþi imaginile din prezentarea PowerPoint cu mâna cucare nu scrieþi de obicei.

1.1.1.1.1.

2.2.2.2.2.

3.3.3.3.3.


39/73


40/73






40 40 40 40 40

PPPPP ACHET CU SUPOR ACHET CU SUPOR ACHET CU SUPOR ACHET CU SUPOR ACHET CU SUPORTURI DE CURS BTURI DE CURS BTURI DE CURS BTURI DE CURS BTURI DE CURS B


41/73






4141414141

DEPRINDEREA ABILITÃÞILOR DE ÎNVÃÞAREDEPRINDEREA ABILITÃÞILOR DE ÎNVÃÞAREDEPRINDEREA ABILITÃÞILOR DE ÎNVÃÞAREDEPRINDEREA ABILITÃÞILOR DE ÎNVÃÞAREDEPRINDEREA ABILITÃÞILOR DE ÎNVÃÞARE

PREFERINÞE SENZORIALE ÎN ÎNVÃÞAREPREFERINÞE SENZORIALE ÎN ÎNVÃÞAREPREFERINÞE SENZORIALE ÎN ÎNVÃÞAREPREFERINÞE SENZORIALE ÎN ÎNVÃÞAREPREFERINÞE SENZORIALE ÎN ÎNVÃÞARE

Richard Bandler ºi John Grinder cred cã oricine utilizeazã cu precãdere un anumitcanal senzorial ºi îl preferã pentru a asimila ºi procesa informaþiile noi.

VIZUALVIZUALVIZUALVIZUALVIZUAL - preferinþa pentru a privi.

AUDITIV AUDITIV AUDITIV AUDITIV AUDITIV - preferinþa pentru a asculta.

CHINESTEZICCHINESTEZICCHINESTEZICCHINESTEZICCHINESTEZIC - preferinþa pentru a fi activ.

Simþul dominant determinã preferinþa pentru un canal senzorial în receptarea ºiprelucrarea informaþiilor.

Ocazia de a utiliza aceastã preferinþã în procesul de învãþare are un efect considerabilasupra rezultatelor ºcolare ºi asupra încrederii de sine a elevilor.

Cercetãrile efectuate de cãtre Institutul de Studii Diagnostice Specializate (SpecificDiagnostic Studies) din Rockville, Maryland, cu un grup de 5 300 elevi, au relevat cmedia celor care utilizeazã un anumit canal senzorial la clasã, la orice materie sau înorice ºcoalã, aratã astfel:

29% dintre elevi utilizeazã cu precãdere canalul vizual.34% dintre elevi utilizeazã cu precãdere canalul auditiv.37% dintre elevi utilizeazã cu precãdere canalul chinestezic.

Cei care preferã canalul vizual dau dovadã de o implicare mai mare atunci cândbeneficiazã de materiale vizuale.

Cei care preferã canalul auditiv dau dovadã de o implicare mai mare ºi obþin cele maibune rezultate atunci când învaþã prin intermediul sunetelor.

Cei care preferã canalul chinestezic învaþã prin experimentare practicã, fie printr-oactivitate tactilã, fie fizicã.


42/73






42 42 42 42 42

Ultimul grup este cel mai mare, dar ºi cel mai expus riscului de a obþine rezultate slabe În majoritatea ºcolilor gimnaziale, activitãþile de învãþare se bazeazã pe citire, scriere ascultare. Cadrele didactice predau de obicei în stilurile preferate de ei – care au uncaracter predominant vizual sau auditiv. Sunt stilurile prin care au reuºit sã obþinãperformanþe ºcolare bune atunci când erau elevi.Sunt clare consecinþele acestui fapt, atât pentru cadrele didactice cât ºi pentru elevi.

STILURI MENTS

[educatie_remediala]

Documents

Transcript of [educatie_remediala]