Educatia timpurie in Romania si in lume, baza a conceptului de LIFE LONG LEARNING

Definirea conceptului de educaie timpuriePn n ultimele dou decenii ale secolului trecut (XX) conceptul de educaie timpurie se referea la educaia de dinainte de scolarizarea copiilor,desfsurat n intervalul de la 3 ani la 6/7 ani. Educaia timpurie era considerat o activitate sistematizat, efectuat n instituii specializate de tipul grdinielor si era cunoscut ca nvtmnt/educaie prescolar. Conferina Mondiala de la Jomtien (Thailanda) din 1990 Educaia pentru toi a introdus un nou concept: cel de lifelong learning (educaie pe tot parcursul vieii) si, odat cu el, ideea c educaia ncepe de la nastere. Astfel, conceptul de educaie timpurie s-a lrgit, cobornd sub vrsta de 3 ani, si a fost exprimat prin sintagma dezvoltarea timpurie a copilului - incluznd n sfera sa educaia, protecia si sntatea. Acest fapt a condus la un nou discurs n politicile privind copilul mic, printr-o abordare convergent a domeniului social, educaional, sanitar (sntate si nutriie). n zilele noastre, prin educaie timpurie se nelege abordarea pedagogic ce acoper intervalul de via de la nastere la 6/7 ani, momentul intrrii copilului n scoal si, totodat, momentul cnd se petrec importante transformri n registrul dezvoltrii copilului. Aceast nou perspectiv asupra perioadei copilriei timpurii, considernd totodat evoluia familiei si a rolului femeii n societate, precum si noile descoperiri si teorii asupra dezvoltrii copilului, a impulsionat un alt discurs al guvernelor multor ri privind serviciile integrate si a condus la o orientare a preocuprilor specialistilor si ale celor care reconstruiesc strategii si politici socioeducaionale ctre ideea de: - Oportunitate a ngrijirii copilului mic n afara familiei, n servicii specializate si, prin urmare, trecerea de la ngrijirea privat n familie la cea n servicii publice denumite servicii de ngrijire si educaie n afara familiei (out of family). Noua perspectiva privind familia si copilul mic, precum si momentele semnificative ale anului 1990 n acest domeniu, care au marcat semnificativ politicile privind dezvoltarea timpurie a copilului, au contribuit semnificativ la conturarea principiilor de baz ale Conveniei Naiunilor Unite pentru Drepturile Copilului, prin care se subliniaz c bunstarea si dezvoltarea copilului este rezultatul unei abordri convergente, incluznd sntatea, educaia si protecia copilului.

2. Documente care au marcat direcia preocuprilor si investiiilor n educaia timpurien contextul evenimentelor la nivel mondial care au marcat politicile privind dezvoltarea timpurie a copilului att la nivel naional, ct si internaional, o serie de documente legislative, la care Romnia a aderat sau le-a adoptat si care definesc contextul educaiei timpurii au fost elaborate. Dintre acestea, amintim: Convenia cu privire la drepturile copilului, adoptat de Adunarea General a Organizaiei Naiunilor Unite la 20 noiembrie 1989, la NewYork si ratificat de Romnia prin Legea nr. 18/1990, republicat; Declaraia Conferinei Mondiale de la Jomtien, adoptat n 1990, referitoare la Educaia pentru toi, care subliniaz faptul c nvarea ncepe de la nastere si care aduce n prim plan necesitatea de servicii care integreaz domeniile sntii, al nutriiei si al igienei cu dezvoltarea cognitiv si emoional a copilului; Declaraia de la Salamanca, adoptat n 1994, cu privire la realizarea scolii de tip incluziv, la accesibilitate, participare si calitate n contextul unei educaii pentru toi; Tintele Mileniului pentru Dezvoltare (The Millennium Development Goals) pn n 2015, reiterate n cadrul Summit-ului Mondial din 2005 de la New York, respectiv: eradicarea srciei extreme si a foametei, finalizarea educaiei primare, promovarea egalitii de gen si a emanciprii femeii, reducerea mortalitii infantile, mbuntirea sntii prenatale, combaterea HIV/SIDA, a malariei si a altor boli,asigurarea autosusinerii mediului, construirea unui parteneriat global pentru dezvoltare;

Miscarea Global pentru Copii (Global Movement for Children), care repune n atenia tuturor guverne, opinie public, organizaii guvernamentale sau neguvernamentale - zece imperative prioritare, printre care: eliminarea excluziunii sociale si a discriminrii de orice form a copiilor, respectarea drepturilor copiilor, asigurarea, pentru toi copiii, a unui start bun n via (cel mai bun posibil), stoparea exploatrii copiilor, accesul la educaie al tuturor copiilor, biei sau fete, lupta mpotriva HIV/SIDA, dreptul copiilor si al tinerilor la exprimare si la participare la luarea deciziilor care i privesc, protejarea copiilor de rzboaie, protejarea pmntului si, nu n ultimul rnd, lupta mpotriva srciei, prin investirea n copii; Convenia privind lupta mpotriva discriminrii n domeniul nvmntului (UNESCO, 1960), care, n Art.1 defineste discriminarea drept orice distincie, excludere, limitare sau preferin care, ntemeiat pe ras, culoare, sex, limb, religie, opinie politic sau orice alt opinie, origine naional sau social, situaie economic sau nastere, are drept obiect sau ca rezultat suprimarea sau alterarea egalitii de tratament n ceea ce priveste nvmntul si mai ales: a) nlturarea unei persoane sau a unui grup de la accesul la diverse tipuri sau grade de nvmnt; b) limitarea la un nivel inferior a educaiei unei persoane sau a unui grup; c) instituirea sau meninerea unor sisteme sau instituii de nvmnt Separate pentru persoane sau grupuri (sub anumite rezerve); d) plasarea unei persoane sau a unui grup ntr-o situaie incompatibil cu demnitatea uman Legea nvmntului 85/1994, cu modificrile si completrile ulterioare, care vizeaz serviciile publice de educaie destinate copiilor cu vrste ntre 3 si 6/7 ani menioneaz, printre altele: finalitile educaiei - art.3 (1) si (2), art.4 (1a...g), 2, 3 - strategii si tehnici moderne de nvare, art. 5.1- drepturi egale de acces la educaie, 5.2 principiile nvmntului democratic, dreptul la educaie difereniat, pe bazapluralismului educaional, n beneficiul individului si al ntregii societi. Hotrrea Guvernului nr. 539/2001 pentru aprobarea Strategiei guvernamentale n domeniul proteciei copilului n dificultate (2001-2004) si a Planului operaional pentru implementarea Strategiei guvernamentale n domeniul proteciei copilului n dificultate (2001-2004); Legea 272/2004 privind protecia si promovarea drepturilor copilului, prin care sunt promovate si reglementate respectarea si protejarea drepturilor copilului; Legea privind concediul maternal/paternal pentru ngrijirea copilului din 1997 stipuleaz c mamele (sau taii) au posibilitatea de a-si lua 2 ani de concediu pentru ngrijirea copilului (lucru care a condus la o descrestere a numrului de copii cuprinsi n crese si, ca urmare, multe crese au fost desfiinate). Strategia pentru educaie timpurie (ca parte a Strategiei convergente privind dezvoltarea timpurie a copilului, elaborat de MECT cu sprijinul Reprezentanei UNICEF din Romnia - 2005)

3. Evenimente internaionale si naionale care au contribuit la promovarea educaiei timpuriiPe lng cadrul legislativ care marcheaz direciile de politic educaional n domeniul dezvoltrii timpurii, o serie de evenimente si actori la nivel internaional si naional au contribuit la promovarea si orientarea preocuprilor spre educaia timpurie. Dintre acestea, cele mai importante sunt: _ Summit-ul ONU din anul 2000, prin care statele membre au fost chemate sa investeasc n educaia timpurie din urmtoarele considerente: - Noile perspective ale evoluiei familiei la nivel mondial - Accentele prezente n politica mondial privind echitatea sociala - Tendinele la nivel internaional cu privire la drepturile omului

- Apariia Conveniei privind drepturile copilului - Noi dimensiuni ale procesului de emancipare a femeii - Constientizarea beneficiilor economice ale educaiei timpurii - Apariia unor noi studii privind dezvoltarea copilului n perioada educaiei timpurii _ OECD (Organizaia de Cooperare Economic si Dezvoltare), care a iniiat din anul 1996 o nou abordare a educaiei timpurii a copilului, prin care, n intervalul 1996 2004, 20 de ri incluse n program au dezvoltat strategii adresate copiilor cu vrste cuprinse n intervalul de la nastere pn la vrsta nceperii scolarizrii obligatorii. Strategiile respective au fost implementate si monitorizate, iar rapoartele de monitorizare au fost difuzate si discutate (Raportul Starting Strong I, din 2001 si Starting Strong II, din 2006 (vezi www.oecd.org/edu/earlychildhood) Rapoartele OECD subliniaz faptul c fiecare ar are un specific si o cultur proprie cu privire la problematica n domeniul copilului si al copilriei. Acestea, la rndul lor determin specificitatea implementrii Conveniei Naiunilor Unite cu privire la Drepturile Copilului , n contextul n careaceasta constituie punctul de referin n organizarea strategiilor de educaie timpurie. Conform Conveniei, fiecare copil are dreptul: - la via, sntate si dezvoltare (art.6 si 24) - la educaie - la o familie - non-discriminare (art.30) - de a fi ascultat (art.13) - n orice circumstan, interesul superior al copilului primeaz (art.3). Drepturile copilului impun valorile care converg spre respectarea egalitii sanselor, a demnitii persoanei, a dreptii n actul de instruire si educaie, a valorizrii sinelui (cultivarea respectului fa de sine, a stimei fa de sine), sau a relaiilor cu semenii (respect, politee, toleran, colaborare, ncredere, onestitate). _ Integrarea Romniei n UE n ianuarie 2007 a lrgit contextul si cerinele educaionale pentru acest segment de vrst, atribuindu-i o viziune mai ampl si o armonizare cu reglementrile europene n domeniu.

4. Obiective generale ale educaiei timpurii a copilului de la nastere la 6/7 ani_ Dezvoltarea liber, integral si armonioas a personalitii copilului, n funcie de ritmul propriu si de trebuinele sale, sprijinind formarea autonom si creativ a acestuia. _ Dezvoltarea capacitii de a interaciona cu ali copii, cu adulii si cu mediul pentru a dobndi cunostine, deprinderi, atitudini si conduite noi. ncurajarea explorrilor, exerciiilor, ncercrilor si experimentrilor, ca experiene autonome de nvare; _ Descoperirea, de ctre fiecare copil, a propriei identiti, a autonomiei si dezvoltarea unei imagini de sine pozitive; _ Sprijinirea copilului n achiziionarea de cunostine, capaciti, deprinderi si atitudini necesare acestuia la intrarea n scoal si pe tot parcursul vieii

5. Structura prezentului material de sprijinCopilul este o entitate care evolueaz de-a lungul parcursului su educaional. Acest material orientativ poate fi considerat un prim pas pentru sprijinirea copilului mic pornit pe acest drum al nvrii, n aceast experien a cunoasterii acordat la timpul si societatea din care face parte.

-

Pentru o pregtire ct mai bun a copilului pentru scoal si pentru via, n perioada copilriei timpurii este deosebit de important atenia acordatdezvoltrii sale din toate punctele de vedere. Sursa: http://www.edu.ro/index.php/articles/11489 Life Long Learning (LLL) http://en.wikipedia.org/wiki/Lifelong_learning ^ http://www.google.com/search?q=Definition+of+Long+Life+Learning&ie=utf-8&oe=utf8&aq=t&rls=org.mozilla:en-US:official&client=firefox-a Defintion of LifeLong Learning, Bnet, last accessed: 14 Oct 2010 ^ [Department of Education and Science (2000). Learning for Life: White Paper on Adult Education. Dublin: Stationery Office. http://eric.ed.gov/ERICDocs/data/ericdocs2sql/content_storage_01/0000019b/80/1a/c6/5e.pdf] ^ Commission of the European Communities: "Adult learning: It is never too late to learn". COM(2006) 614 final. Brussels, 23.10.2006. ^ Rojvithee, A., 2005, Introduction Definition of Lifelong Learning, Global Forum on Education: The Challenges for Education in a Global Economies, OECD. [www.oecd.org/dataoecd/62/2/35469178.pdfb] ^ Leon Feinstein, Cathie Hammond, Laura Woods, John Preston and John Bynner: Wider Benefits of Learning Research Report No.8, 2003 ^ Yeaxlee, B. A. (1929) Lifelong Education: A sketch of the range and significance of the adult education movement(London: Cassell). ^ a b Preece, J., 2006, Beyond the Learning Society: The Learning World?, University of Glasgow, UK, vol. 25, issue 3, pp. 307-320. ^ a b c d Faure, E., Herrera, F., Kaddoura, A-R. Petrovsky, A.V., Rahnema, M. and Ward, F.C., 1972, Learning To Be: The world of education today and tomorrow, UNESCO, Paris. ^ a b c Delors, J., 1996, Learning: The treasure within Report to UNESCO of the International Commission on Education for the Twenty-first Century, UNESCO ^ Learning as a Way of Being: Strategies for Survival in a World of Permanent White Water. JosseyBass, Inc 1989 ^ a b c Watson, L., 2003, Lifelong Learning in Australia, Canberra, Department of Education, Science and Training