Bucuresti 12.05.2009

Studenti: Barbanta Georgiana DianaGherghe Constantina

Itu MihaelaAn l Seria A Grupa 205

Management Administratie Publica

Cuprins

1. Tema cercetarii...................................................................3

2. Concepte teoretice..............................................................4

3. Ipoteza cercetarii................................................................6

4. Studiul propriu- zis.............................................................7

5. Rezultate.............................................................................9

6. Interpretarea datelor..........................................................16

7. Concluzii.............................................................................1

1. Tema cercetarii

“N-am lasat scoala sa interfereze cu educatia

mea.”

Mark Twain

Sistemele educationale cunoscute pâna în prezent s-au bazat pe monopolul institutional al scolii. Un astfel de model a putut functiona optim atâta vreme cât alternativele educationale din afara scolii erau putin dezvoltate si nu puteau deveni concurente. Deceniile din urma însa au pus în evidenta o dezvoltare a noi medii educationale în afara scolii, capabile sa devina o alternativa (fie complementara, fie concurentiala) pentru educatia formala de tip scolar.

Extensia educatiei nonformale si informale a evidentiat si anumite carente ale educatiei scolare, conducând la anumite contestari si critici (uneori foarte vehemente, ca în teoria "descolarizarii societatii"). S-a conturat, din ce în ce mai mult, ideea ca scoala trebuie considerata în ansamblul modalitatilor sociale de educatie, care constituie sistemul social de educatie. Multe din noile modalitati de educatie satisfac nevoia de educatie permanenta a individului.

Înca de la începutul secolului trecut, Kant - urmarind un proiect de emancipare a conditiei umane - scria: "Parintii care au primit ei însisi o educatie sunt deja niste modele dupa care se îndreapta copiii. Dar pentru a-i face pe acestia mai buni, este necesar sa facem din pedagogie un studiu; altfel nu este nimic de sperat de la dânsa, iar educatia este încredintata unor oameni cu pregatire rea".

In concluzie, aceasta cercetare isi propune sa studieze modul in care educatia primita in familie precum si mijloacele alternative de educatie influenteaza educatia scolara a elevilor din ciclul gimnazial.

Chestionarul a fost aplicat elevilor de gimnaziu din Colegiul National Carol 1, Craiova, prezenti

la ore pe data de 25.04.2009

2. Concepte teoretice

“Educaţia este ceea ce ramane dupa ceai uitat tot

ceea ce ai invatat in scoala”. Albert Einstein

Factorii care influenţează succesul şi insuccesul şcolar sunt factori social obiectiv, precum mediul social-cultural care creează oportunităţi ale realizării umane prin şcoală, mediul familial care pregăteşte şi întreţine spiritul de respect pentru şcoală, pregăteşte şi întreţine efortul de învăţare şi grupul extrafamilial, de prieteni, de aspiraţii prosociale, proscolare care influenţează aspiraţiile şcolare şi profesionale, şi factorii interni , precum starea generală de sănătate care condiţionează biologic reusita în învăţare sau capacitatiile intelectuale- perceptive, de memorie, de gândire şi imaginaţie, şi abilităţile care determină în cea mai mare măsură înalta performanţă şcolară.

Mediul social, precum mediul familiei sau grupul de prieteni reprezintă deasemenea factori ai succesului şi insuccesului şcolar. Dezvoltarea psihică a elevului are o “istorie individuală “, a cărei fundamentare se realizează încă din familie . Copilul , crescut într-un anumit tip de climat afectiv şi intelectual , va asimila mai uşor acele valori socio-culturale cu care vine în contact repetat şi nemijlocit încă prin modelele de conduită ale părinţilor . Familia îndeplineşte , prin funcţia sa de socializare a copilului , un rol nebănuit de important în formarea ierarhiei valorilor individuale . Familiile cu nivel de aspiraţie ridicat, orientate spre succese şi performanţe , acordă o importanţă deosebită reuşitei şcolare a copilului .În acest tip de familie , la baza motivării bucuriilor sau a necazurilor , a succeselor sau a insucceselor, într-un cuvânt a autoevaluării , stau realizările.

Climatul familial sanogen, modul de relaţionare cu părinţii, înţelegerea şi atenţia acordată copiilor respectiv elevilor, de către părinţi, canalizarea energiei spre descoperirea şi punerea în valoare a aptitudinilor, joacă un rol decisiv în planul reuşitei şcolare. Relaţia părinte- copil începe încă din prima zi de viaţă şi se constuieste cu migală pe tot parcursul existenţei noastre.O greşeală pe care o fac părinţii de cele mai multe ori şi este atribuită insuccesului şcolar, apare încă de la grădiniţă şi constă în răsfăţul copilului.

Copilul răsfăţat este victima unei atitudini de supraprotecţie din partea părinţilor, care nu îl lasă să rezolve nimic singur, având ei grijă să facă totul. De exemplu, atunci când este pus în faţa unei situaţii noi, el nu poate să facă faţă rămânând dezorientat. Având totul „de-a gata”, copilul nu este obişnuit să lupte cu greutăţile, iar când nu mai este sub oblăduirea părinţilor, când

trebuie să înfrunte dificultăţile, se expune de la început la insucces şi fie că devine timid, se izolează, fie că devine agresiv şi impulsiv.

Relatia familie-scoala apare justificata în masura în care restabileste încrederea colectivitatii în institutia educativa.

Informarea si formarea parintilor în ceea ce priveste scolaritatea copilului presupune, cel putin, ca fiecare parinte sa cunoasca: obligatiile legale privind educatia copilului; drepturile de care dispune pentru educatia copilului; importanta atitudinii lui pentru reusita scolara a copilului; metodele de colaborare cu scoala. În acest scop este necesar un dialog între profesori si parinti; profesorii trebuie sa primeasca o pregatire în materie de relatie cu parintii iar competenta lor în aceasta materie trebuie considerata ca o aptitudine profesionala; parintii trebuie sa fie pregatiti pentru a juca rolul lor educativ în cooperare cu profesorii; scolile trebuie sa asigure (asociatiilor) parintilor asistenta necesara.

Cooperarea profesor-parinte în beneficiul elevului individual nu se poate substitui participarii parintilor la gestiunea scolii, din mai multe motive: parintii sunt responsabili legali ai educatiei copiilor lor, deci trebuie sa aiba posibilitatea de a influenta natura acestei educatii; modelele participative pot ajuta la coordonarea eforturilor educative si la orientarea adaptarii scolii la schimbarile din societate; este necesara o influentare pe plan local asupra rezolvarii problemelor locale si luarea deciziilor la nivelul cel mai de jos cu putinta; este necesara contrabalansarea "îndepartarii" (indiferentei) guvernamentale; cei care sunt afectati de o decizie trebuie sa poata avea o influenta asupra ei; dezechilibrele balantei grupurilor de interes trebuie sa fie corijate autorizând persoanele interesate sa fie reprezentate dupa importanta implicarii lor în institutia scolara; participarea trebuie sa faca apel la competentele locale; participarea poate stimula initiativele si inovatiile.

Se pot deosebi trei etape în evolutia relatiei familie-scoala:

a. etapa scolii autosuficiente: scoala este considerata o institutie închisa, care nu influenteaza mediul familial si nu se lasa influentata de el. Caracteristicile etapei sunt: contactele cu parintii sunt rare, formale; parintii accepta ideea ca nu au nimic de vazut despre ceea ce se întâmpla în scoala; administratia alege scoala pentru copii; parintii nu participa la consiliile de administratie scolara; asociatiile de parinti nu sunt încurajate; formarea profesorilor neglijeaza relatia între familie si scoala.

b. etapa de incertitudine profesionala: profesorii încep sa recunoasca influenta factorilor familiali asupra rezultatelor scolare dar parintii continua sa creada ca scoala este autosuficienta. Caracteristicile etapei sunt: tendinta de a creste acuzarea familiei pentru proastele rezultate scolare; administratia scolara are tendinta de a conserva atitudinea din etapa anterioara; contactele formale, de rutina cu parintii continua; apar experiente localizate privind comunicarea cu parintii; apar organizatiile voluntare de parinti; se constituie consilii de gestiune scolara, în care participarea parintilor are un rol minor, nedicizional; formarea profesorilor abordeaza relatia familie-scoala ca o problema de importanta secundara.

c. etapa de dezvoltare a încrederii mutuale: parintii si profesorii descopera împreuna ca neîncrederea este putin câte putin înlocuita cu încrederea unora fata de altii.

Caracteristicile etapei sunt: relatia cu familiile este din ce în ce mai încurajata de scoala; consiliul scolar include reprezentanti ai (asociatiilor) parintilor, cu rol decizional în toate problemele educationale; organizatiile de parinti sunt acceptate si încurajate în activitatea scolara; profesori specializati (consilieri) trateaza problemele exceptionale ale colaborarii cu familiile; organizatiile de profesori recunosc statutul si rolul asociatiilor de parinti; administratorii si politicienii educatiei insista asupra importantei relatiei familie-scoala;

Anturajul elevului, care se formează o dată cu intrarea în şcoală, este şi el un factor important al eşecului si succesului şcolar pentru că, adesea prietenii din aturaj sunt şi ei scăpaţi de sub controlul adecvat al familiei, constituind un grup cu dominanţe negative. Într-un anturaj de elevi care nu frecventează scoala, care au tot felul de preocupării bizare pentru vârsta lor duc la insucces şcolar.

Printre principalele motive pentru care elevii recurg la acte de violenta este anturajul, in conceptia a 30% dintre elevii care au fost chestionati pentru realizarea unui studiu de catre Alianta Civica. Totodata, 25% dintre ei spun ca recurg la violenta pentru a domina, iar 13% invoca influenta negativa a mass-media, insemnind TV, radio si Internet. Parerea este impartasita in mod identic si de parinti, si de profesori.  Masurile pe care elevii le vad ca benefice pentru impiedicarea violentei sint cresterea sigurantei in scoli si discutiile cu psihologul sau consilierul scolii. De asemenea, o mai buna colaborare cu familia sau discutiile la ora de dirigentie ar putea ajuta in acest scop, insa cresterea supravegherii pedagogice nu este vazuta cu ochi buni de elevi. Profesorii nu recunosc violenta. Studiul realizat pe baza a 363 de chestionare completate de elevi, parinti si profesori releva faptul ca tinerii nu stiu sa defineasca conceptul de violenta, pe care o confunda cu „stirile de la ora 5” sau cu „emisiunile asa-zis de divertisment”. Parere impartasita totusi si de unii parinti. Insa, cind vine vorba despre practica, elevii au stiut foarte bine sa o identifice, avind in vedere ca peste 70% dintre cei chestionati au spus ca exista violenta in locurile in care invata. Si parintii sint de acord ca mediul scolar contine scene de violenta, insa profesorii nu au aceeasi parere.

Tom Bodett explica diferenta dintre scoala si viata sustinand ca „in scoala, inveti o lectie, apoi dai un test. În viaţa, ai de dat un test care te invata o lectie. ” Intrebarea care ramane este urmatoarea: intr-o societate devenita impersonala, plina de influente negative, de libertati contradictorii si de consecinte importante, copii nostrii de unde aleg sa „invete lectia”?

3. Ipoteza cercetarii

„Educaţia nu este răspunsul la întrebare. Educaţia este calea spre răspunsul la toate întrebările.”

Sper ca acest chestionar sa confirme faptul ca subiectii chestionati sunt inca influentati in

mod puternic de scoala(aproximativ 70-80%) si ca atunci cand vine vorba de educatie, sfaturile

impuse de familie si anturaj se subordoneaza celor oferite la scoala de catre pedagogii avizati.

4. Studiul propriu- zis

„Petrecem primele 12 luni din viata copiilor nostrii invatandu-I sa mearga si sa vorbeaca, iar urmatoarele 12 spunandu-le sa stea jos si

sa taca.”

Chestionar:

1. Parintii obisnuiesc sa rezolve temele in locul vostru?a. Da, aproape de fiecare datab. Da, dar doar in anumite cazuri, daca nu inteleg sau nu imi place tema respectiva.c. Nu, dar imi verifica temele frecvent.d. Nu, dar ocazional imi mai verifica caietele de temee. Nu si nici nu se intereseaza niciodata de teme

2. Caror activitati le acordati cel mai mult timp?a. Activitatile legate de educatie: teme, proiecte, cartib. Activitatilor legate de televizor si calculator: filme, internet, jocuri, chatc. Activitatilor sportived. Altor activitati: iesitul in oras, muzica, excursii

3. Cu cine va petreceti cel mai mult timp?a. Mama si tatab. Fratii si/sau surorilec. Grupul de prietenid. Colegii de la scoalae. Prietenii de pe chat

4. Cui va adresati prima data atunci cand aveti o problema?a. Familieib. Grupului de prietenic. Blogurilor de pe chatd. Profesorilor de la scoalae. Nu obisnuiesc sa imi impartasesc problemele

5. Ce fel de sfaturi urmati cel mai frecvent ?a. Sfaturile parintilorb. Sfaturile profesorilorc. Sfaturile grupului de prietenid. Sfaturile celebritatilore. Sfaturile revistelor pentru tineri

6. Ce reprezinta scoala pentru voi?a. O obligatieb. O necesitatec. O modalitate de a imbina utilul cu placutuld. O pierdere de timpe. Un chin

7. Ce sentimente va inspira profesorii de la scoala?a. Respectb. Teamac. Incredered. Afectiunee. Ilaritatef. Urag. Alte sentimente.... ( *la acest chestionar aveti posibilitatea unui raspuns multiplu iar in cazul in care selectati variante g trebuie

sa precizati natura sentimentelor)

8. Care este atitudinea parintilor in legatura cu o nota proasta primita la scoala?a. Invatam impreuna si data viitoare o sa te descurci mai bineb. Cand ti-am spus noi sa lasi calculatorul... daca nu iti imbunatatesti notele ramai fara

el/iti taiem internetul/ il mutam la noi in dormitorc. Noi de asta te trimitem la scoala?! “Capra vecinului” cum poate sa ia note mai mari

ca tine!!!! Esti pedespsit pe termen nelimitat!d. Se pare ca va trebui sa iti punem meditatoare si la matematica

e. Cum sa-ti dea 4 la cat esti de destept?!! Maine domnul tau profesor va avea de-a face cu mine!

f. Alt raspuns...(*in cazul in care selectati variante f trebuie sa dati cel putin un exemplu)

9. De unde credeti ca acumulati cea mai mare parte a informatiilor?a. De la scoalab. Din familiec. De pe internetd. De la televizore. Din ziare si revistef. De la grupul de prieteni

10. Precizati pe o scare de la 1 la 5 in ce masura credeti ca va influenteaza parintii activitatea scolara?

11. Credeti ca influenta parintilor asupra activitatii voastre scolare este una pozitiva? a. Dab. Nuc. Nu stiu

12. In cine aveti cea mai mare incredere?a. Familieb. Profesoric. Grupul de prietenid. Alt raspuns...

(*in cazul in care selectati variante f trebuie sa dati cel putin un exemplu)

1 2 3 4 5

13. Cine are cea mai mare influenta asupra vietii voastre personale?a. Familiab. Grupul de prietenic. Mass mediad. Internetule. Profesorii de la scoala

14. Lucrurile care imi plac cel mai mult la scoala sunt......(*trebuie sa dati cel putin un exemplu)

15. Lucrurile care imi displac cel mai mult la scoala sunt......(*trebuie sa dati cel putin un exemplu)

5. Rezultate

1. Raspuns:

a. XXXX= 4 elevi

b. XXXXXXXX= 8

c. XXXXXXXX= 8

d. XXXXXX=6

e. XXXX=4

2. Raspuns:

a. XXX= 3

b. XXXXXXXXXXXX= 12

c. XXXXXXX= 7

d. XXXXXXXX=8

3. Raspuns:

a. XXXXXXXXXXXXX= 13

b. XXXXXXXX= 8

c. XXXXXXXX=8

d. X=1

4. Raspuns:

a. XXXXXX=6

b. XXXXXXXXXXXXXXX= 15

c. X=1

d. XXXX=4

e. XX=2

5. Raspuns:

a. XXXXXXX= 7

b. XXXX= 4

c. XXXXXXXXXXXXX=13

d. 0

e. XXXXXX=6

6. Raspuns:

a. XXXXXXX= 7

b. XXXXXXXXXXXXXXX=15

c. XXXXX=5

d. XXX=3

e. 0

7. Raspuns:

a. XXXXXXXXX=9

b. XXXXXXX= 7

c. XXXXX= 5

d. XXXXXX=6

e. 0

f. XXX=3

8. Raspuns:

a. XXXXXXXXX= 9

b. XXXXXXXXXXXXXXXX=14

c. XX=2

d. XXX=3

e. X=1

f. XX=2

9. Raspuns:

a. XXXXXXXXXXX=11

b. XXX=3

c. XXXXXX=5

d. XXXXXXX=7

e. XXXX=4

10. Raspuns:

a. =1 XXXXX= 5

b. =2 XXXXXXXX= 8

c. =3 XXXXXXX=7

d. =4 XXXXXX= 6

e. =5 XXXX= 4

11. Raspuns:

a. XXXXXXXXXXXXX XXXXXXXXXXXXX = 26

b. X=1

c. XXX= 3

12. Raspuns:

a. XXXXXXXXXXXX=12

b. XXX= 3

c. XXXXXXXXXXXXXX=14

d. X=1

13. Raspuns:

a. XXXXXXXXXXXX=12

b. XXXXXXXXXXXX= 14

c. XXX=3

d. XXX=3

e. 0

14. Raspuns:

a. Profesorii: XXXXXX=6

b. Colegii: XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX=21

c. Orarul: XX=2

15. Raspuns:

a. Profesorii: XXXXXXXXX=9

b. Orarul: XXXXX=5

c. Salile de clasa: XXXXXXXXXXXXXXXX=16

6. Interpretarea datelor

Urmarind rezultatele chestionarului realizat asupra elevilor din ciclul gimnzial putem observa ca implicarea parintilor se manifesta mai puternic in ciclul primar (clasele I-IV).

In timp, parintii reduc controlul asupra copiilor in ceea ce priveste mediul scolar, insa ei raman principala sursa de sprijin pe care se va baza intotdeauna copilul. Parintii sunt cei care ne calauzesc pasii pana la un punct. Ei sunt cei care ne educa, sunt alaturi de noi la bine si la rau. Dupa cum vedem in raspunsurile elevilor chestionati, acestia tin cont de sfatul parintilor. In procent de peste 80% elevii sunt de parere ca influenta parintilor este una pozitiva.

Cand vorbim despre anumite probleme care ii framanta pe elevi la aceasta varsta, in marea lor majoritate, acestia, s-au aratat mai deschisi catre prieteni decat catre parintii lor, dupa cum rezulta din chestionare 50% din cei intrebati au raspuns ca s-ar consulta cu grupul de prieteni in cazul in care acestia intampina o problema. Daca este vorba de o decizie importanta, copilul si va intoarce catre familie pentru rezolvarea situatiei.

In ceea ce priveste scoala si profesorii, pe durata acestui ciclu, elevii vad scoala ca pe o necesitate , ba chiar ca si o obligatie, raspund o parte din cei chestionati. Pentru elevii incadrati in aceasta etapa scolara, profesorii inspira in cele mai multe cazuri respect sau teama.

O alta influenta asupra o reprezinta mass-media si internetul. Atât informaţiile pozitive, cât şi cele negative influenţează, tinerii îşi pot forma un stil de viaţă urmând exemplele mediei. In procent destul de mare elevii isi supun cea mai mare parte a timpului in fata calculatorului,sau a televizorului, activitati precedate, intr-un procent mai mic de activitatile sportive.

7. Concluzii

Familia, primul mediu de viata al copilului, exercita o influenta considerabila asupra dezvoltarii acestuia. Cadrul general in care se formeaza copilul de cele mai multe ori este bun.Rolul parintilor in viata si educatia este importanta deoarece se simte nevoia parintilor inca din ciclul primar. Este o nevoie foarte mare de ei pentru ca copiii intalnesc anumite situatii care trebuie lamurite anumite lucruri, situatii. Exista probleme grave ale societatii contemporane care isi au originea in educatia primita la scoala sau in primii ani de interactiune in societate . Una din cele mai mari influente asupra rezultatelor scolare ale elevilor o are familia.

Scoala are un rol important in viata elevului. Chiar daca considera scoala ca pe o obligatie , aceasta ii este utila pentru viitor. Scoala iti ofera perspectivele in viata, te indruma spre ceea ce vrei sa devii, care sunt atuurile, calitatile tale.

Perioada scolara de inceput este una importanta pentru dezvoltarea copilului. In aceasta dezvoltare un rol important il are mediul social, care ne va forma pe fiecare in parte, pentru a ne atinge cele mai inalte teluri.

Bibliografie

Carti:1. Norman, Goodman (1992) Introducere in sociologie, Bucuresti, Editura Lider. 2. Victor, Tarcovnicu (1975). Pedagogie generala, Bucuresti, Editura Facla. 3. Nicolae, Margineanu (1973). Conditia umana, Bucuresti, Editura Stiintifica. 4. Anthony, Giddens (1997). Sociologie, Bucuresti, Editura Bic All.

Internet:http://www.e-scoala.ro/dirigentie/familia.htmlhttp://www.didactic.ro/lectii-dirigentie-15-influen-anturajului-asupra-elevilor-p87153-t0