Edgar Cayce - Suflet si spirit.pdf

8/20/2019 Edgar Cayce - Suflet si spirit.pdf

http://slidepdf.com/reader/full/edgar-cayce-suflet-si-spiritpdf 1/160

&Sufletşi Spirit



&Suflet

şi

SpiritÎn∫elege pe deplin via∫aşi propria ta persoana

Braşov, 2009

Traducerea din limba engleza:

Lidiana BURLACU

Edgar Cayce

}



Editura ADEVĂR DIVIN

Braşov, Str. Aleea Mimozei, nr. 10, bl. 76, sc. C, et. 2, ap. 11,

cod 500377, O.P. 12

Mobil: 0722.148.983 sau 0727.275.877;

Telefon / Fax: 0268.324.970 sau 0368.462.076

E-mail: [email protected] sau [email protected]

Pe site-ul editurii găsiţi şi alte căr ţi pentru suflet:

www.divin.ro

Site: www.secretul.tv

Yahoo! Group: adevardivin

Copyright © 2007 Editura ADEVĂR DIVIN.

Originally published as „Soul and Spirit”, by Edgar Cayce.

Copyright © 2006 by Edgar Cayce Foundation.

Originally published in 2006 by A.R.E. Press, U.S.A.

Toate drepturile asupra prezentei ediţii în limba română apar ţin în exclusivitate

Editurii ADEVĂR DIVIN.

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

CAYCE, EDGAR

Suflet şi Spirit / Edgar Cayce; trad.: Lidiana Burlacu. - Braşov: Adevăr

Divin, 2009

ISBN 978-973-88592-4-1

I. Burlacu, Lidiana (trad.)

159.9

Editor : Cătălin PARFENE

Tehnoredactare: Marius MIHUŢOIU

Corectur ă: Domniţa RAŢIU

Tipar: S.C. Gridsolo Print Company S.R.L.

Tel. / Fax: 0268.313.355; Mobil: 0729.499.054

www.gsprint.ro



Cuprins

Cuvânt înainte: Cine a fost Edgar Cayce? de Charles Thomas Cayce ... vii

Explicaþia editorului american asupra discursurilor lui Edgar Caycede John van Auken ........................................................................................ ix

Capitolul 1 Spiritul ................................................................................1

Capitolul 2 Spiritul este viaþa .............................................................. 8

Capitolul 3 Sufletul ............................................................................ 39

Capitolul 4 Dezvoltarea sufletului ..................................................... 52

Capitolul 5 Mai întâi descoperã-te pe tine ......................................... 85

Capitolul 6 Fii de folos ...................................................................... 93

Capitolul 7 Stabilirea idealurilor ºi urmarea lor .............................. 106

Capitolul 8 Practicând fructele spiritului ......................................... 122

Capitolul 9 Spiritul Christic ............................................................. 129



Cuvânt înainteCine a fost Edgar Cayce?

„Trãim acum în niºte vremuri în care oamenii de pretutindenicautã sã cunoascã mai multe despre tainele minþii ºi sufletu-

lui,” spunea bunicul meu, Edgar Cayce, în timpul unei transeinconºtiente, în care a fãcut dovada unei remarcabile capacitãþi declarvãzãtor.

Cuvintele sale sunt profetice chiar ºi astãzi, în aceste timpuri con-fuze, când din ce in ce mai mulþi americani apeleazã la explicaþiipsihice pentru evenimente cotidiene. De exemplu, conform unui studiuefectuat de cãtre Consiliul de Investigare a Opiniei Naþionale (NationalOpinion Research Council), aproape jumãtate din adulþii americanicred cã au fost în contact cu cineva care a murit, o cifrã de douã ori maimare decât cu zece ani în urmã. Douã treimi dintre adulþi spun cã auavut o percepþie extrasenzorialã; cu zece ani în urmã, numãrul acestorase ridica la numai jumãtate.

De-a lungul istoriei, fiecare culturã a consemnat existenþa unorindivizi înzestraþi cu capacitãþi ce depãºeau cele cinci simþuri. Aceºtiindivizi rari au prezentat un interes deosebit, deoarece ei pãreau a ficapabili sã ofere soluþii la problemele presante ale vieþii. America seco-lului douãzeci ºi unu nu face excepþie.

Edgar Cayce a fost probabil cel mai renumit medium din vremea

noastrã, activitatea sa fiind înregistratã cu cea mai mare grijã. El a început sã îºi foloseascã abilitãþile sale neobiºnuite încã din tinereþe ºide atunci, timp peste patruzeci de ani, de obicei de douã ori pe zi, se

întindea pe o canapea, intra într-o stare asemãnãtoare somnului ºirãspundea la întrebãri. Peste paisprezece mii dintre aceste discursuri,

vii

•



numite lecturi, au fost transcrise cu atenþie de secretara sa ºi pãstrate decãtre Fundaþia Edgar Cayce din Virginia Beach, Virginia. Acestelecturi mediumnice continuã sã ofere inspiraþie, înþelegere ºi ajutor învindecare pentru zeci de mii de oameni.

Având o educaþie de numai opt clase, Edgar Cayce a trãit o viaþã cepoate pãrea modestã ºi simplã dupã standardele lumii. Cu toate acestea,

începând chiar din copilãria petrecutã în Hopkinsville, Kentucky, el asimþit cã are abilitãþi de medium. Într-una din zile, singur fiind, a avutviziunea unei femei care i-a spus cã va avea puterea neobiºnuitã de a-iajuta pe oameni. De asemenea, a relatat numeroase experienþe în care a

„vãzut” rude decedate. Odatã, pe când se lupta cu lecþiile pentru ºcoalã,a adormit cu capul pe îndreptarul ortografic, iar la trezire ºi-a dat seamacã a reþinut întregul conþinut al cãrþii.

În tinereþe a încercat sã îºi vindece prin hipnozã o problemã depierdere a vocii care revenea adesea. A descoperit astfel, cã sub hip-nozã putea sã diagnosticheze ºi sã ofere tratamente pentru bolile fiziceale celorlalþi, adesea fãrã sã cunoascã sau sã vadã persoana bolnavã.Oamenii au început sã îi punã tot felul de întrebãri, iar el a descoperitcã este capabil sã rãspundã ºi la acestea.

În 1910, „New York Times” publica un articol de douã pagini, cufotografii, în care tânãrul medic Wesley Ketchum descria pentru osocietate de cercetãri clinice din Boston abilitãþile mediumnice ale luiEdgar Cayce. Începând din acel moment, oameni din întreaga þarã i-aucãutat ajutorul, punându-i orice întrebare imaginabilã.

Pe lângã talentele sale neobiºnuite, Cayce era un om profund reli-

gios, care a predat la ºcoala de duminicã întreaga sa viaþã ºi a cititBiblia în întregime, de un numãr de ori egal cu numãrul anilor sãi.Întotdeauna încerca sã se punã în acord cu Voinþa Divinã studiindScripturile ºi ducând o viaþã în care rugãciunea ocupa un loc important,precum ºi încercând sã fie de folos celor care veneau sã-i soliciteajutorul. El ºi-a folosit talentele numai pentru a ajuta. Datoritãsimplitãþii ºi smereniei lui Cayce, precum ºi dãruirii sale în a face binelumii, oamenii continuã sã fie atraºi de povestea vieþii ºi a operei sale,

precum ºi de informaþiile vaste pe care el le-a furnizat.

Charles Thomas Cayce Director executiv Asociaþia pentru Cercetare ºi Iluminare.

viii



Explicaþia editorului american asupradiscursurilor lui Edgar Cayce

Edgar Cayce ºi-a dictat toate discursurile fiind într-o stare detransã autoindusã. O stenografã îi consemna discursurile ºi mai

târziu le scria la maºinã. Erau trimise copii persoanei sau persoanelorcare ceruserã lecturile mediumice, iar una era aºezatã în dosarele orga-nizaþiei care s-a dezvoltat în jurul lui Cayce de-a lungul anilor,

Asociaþia pentru Cercetare ºi Iluminare (cunoscutã mai mult ca A.C.I.).În starea normalã de conºtienþã, Edgar Cayce vorbea cu un accentsudic, dar la fel ca oricare american. Cu toate acestea, atunci când seafla în stare de transã, el vorbea în modul în care era scrisã Biblia dinvremea regelui James, folosind adresãrile arhaice “thee” ºi “thous”. Întransã, sintaxa sa era de asemenea neobiºnuitã. El lega fraze ºi propo-ziþii într-o manierã care încetineºte orice cititor ºi necesitã o atenþiedeosebitã pentru a fi sigur de semnificaþia lor. Acest fapt a determinatstenografa sa sã adopte anumite punctuaþii neobiºnuite, pentru a puteaordona sub formã de propoziþii unele dintre gândurile lungi ºi com-plexe transmise de Cayce în timpul transei. De asemenea, multe dintrediscursurile sale sunt atât de concentrate ca informaþie ºi înþelegere,

încât este nevoie ca cititorul sã încetineascã ritmul ºi sã citeascã cu maimultã atenþie, pentru a înþelege pe deplin ceea ce voia sã spunã Cayce.

Aflat în stare de transã, Cayce a explicat cã informaþia sa provenea

din douã surse: (1) din mintea individului care punea întrebãri, de celemai multe ori de la nivelele profunde ale subconºtientului sãu, ºi (2) dinConºtiinþa Universalã, mintea infinitã, conºtiinþa întregului univers. Ela explicat cã fiecare acþiune ºi gând a oricãrui individ lasã o amprentãasupra Conºtiinþei Universale, amprentã care poate fi cititã prin puteri

ix

•



paranormale. El coreleazã aceasta cu conceptul hindus de înregistrareakashicã, ce reprezintã un film eteric quadri-dimensional pe care acþiu-nile ºi gândurile sunt înregistrate ºi pot fi citite în orice moment.

În timp ce efectua faimoasele sale lecturi pentru sãnãtate, numitelecturi mediumnice, Cayce acþiona ca ºi cum ar fi scanat întregul corpal persoanei, dinspre interior spre exterior! El explica faptul ca minteasubconºtientã a oricãrui om conþine toate datele privitoare la stareatrupului fizic în care locuieºte, iar Cayce pur ºi simplu se conecta lamintea mai profundã a pacientului. El putea, de asemenea, sã indicecauza problemei, fie cã aceasta provenea din fragedã copilãrie sau din

urmã cu câteva vieþi, dintr-o altã încarnare a sufletului. Acest lucruputea fi cunoscut datoritã faptului cã sufletul îºi aminteºte toate expe-rienþele sale. El a explicat cã porþiunile mai profunde ale minþii sub-conºtiente constituie mintea sufletului, iar unele porþiuni alesubconºtientului ºi ale sufletului se aflã în trup, având propria lor perso-nalitate.

În cursul lecturãrii vieþii ºi subiecþilor, Cayce se conecta atât laminþile subconºtiente ale celor care puneau întrebãrile, precum ºi laConºtiinþa Universalã.

Câteodatã Cayce nu avea materialul care era îi solicitat; în acestecazuri el spunea: „Nu avem aceea aici.” Acest lucru însemna cã mintealui Cayce era mult mai direcþionatã decât s-ar crede. Nu era deschis latot. Aflat în transã, el explica cã sugestia datã la începutul unei lecturãrimediumnice îi direcþiona în aºa mãsurã mintea sa mai profundã ºi ofocaliza asupra problemei sau subiectului solicitat, încât într-adevãr nu

avea alte subiecte disponibile. Cu toate acestea, în anumite ocazii,pãrea capabil sã schimbe subiectul în mijlocul unei citiri.Lecturile tipãrite au un format standard. Au fost folosite numere în

locul numelui persoanei sau persoanelor care primeau citirea, iar unsistem de legãturã urmãrea câte lecturi a primit persoana respectivã.Spre exemplu, lectura137-5 era a cincea lecturã pentru Dl. 137. În celemai multe cazuri, doar un paragraf sau douã dintr-o lecturã sunt conclu-dente pentru studiul nostru, ºi atunci voi indica doar numãrul lecturii.

Dacã se foloseºte întreaga lecturã, se indicã numãrul lecturii, data ºilocul, precum ºi numele sau numerele (pentru confidenþialitate) celorcare le-au solicitat. Ocazional, stenografa a inclus o notã despre altecondiþii, cum ar fi prezenþa unui manuscris pe care Cayce, aflat în tran-sã, se presupunea cã îl vizualizeazã ºi îl comenteazã.

x



Dupã cum am explicat, Cayce a dictat toate aceste discursuri în timpce se afla în transã. În cele mai multe cazuri, el vorbea cu o voce mono-tonã. Totuºi, uneori ridica vocea când pronunþa un cuvânt sau o frazã. Înaceste cazuri, stenografa sa nota de obicei aceste cuvinte cu majuscule,pentru a sugera cititorului mãrirea volumului vocii lui Cayce. Acestemajuscule au fost transformate în caractere cursive pentru a putea ficitite mai uºor, precum ºi pentru a fi scoase în evidenþã. În multe cazuri,aceste cuvinte par a fi pe bunã dreptate accentuate în discursurile luiCayce. Totuºi, în anumite cazuri, nu este clar de ce ºi-a ridicat vocea.

Un alt obicei pe care l-a adoptat stenografa a fost sã scrie cu majus-

cule toate literele în cazul multor afirmaþii (pasaje ce conþin afirmaþiipozitive sau asemãnãtoare cu rugãciunile, pentru a fi folosite de cãtre celcare le primea ca un mijloc de a se concentra ºi/sau a-ºi elevaconºtiinþa). Pe acestea le-am transformat de asemenea în caractere cursi-ve majuscule ºi minuscule. Întrebãrile puse lui Cayce au fost de aseme-nea scrise cu caractere cursive, pentru o mai uºoarã referire.

Ori de câte ori stenografa nu era sigurã dacã scrisese cuvântul corect,sau credea cã a pierdut sau a înþeles greºit un cuvânt, ea a inserat cuvintesugerate, comentarii ºi explicaþii în [paranteze drepte]. Dacã cunoºtea oaltã lecturã care conþinea un material similar, sau la care se fãcea referire

în timpul lecturãrii curente, ea a pus numãrul celei dintâi în paranteze.Întreaga colecþie de lecturi a lui Cayce este disponibilã pe CD-ROM, dela A.C.I., aºadar, chiar dacã lectura la care se face referire nu este conþi-nutã în aceastã carte, totuºi am pãstrat referirile la ea pentru orice cer-cetare ulterioarã; însã multe lecturi la care se face referire sunt conþinute

în aceastã carte. În cadrul textului unei lecturi fiecare (parantezã) înparte este fãcutã de însuºi Cayce, în timpul transei, ºi nu de cãtrestenografa sa. Ea a folosit numai [paranteze drepte] în cadrul textuluiunei lecturi. În materialul preliminar, ea a folosit parantezele în manieranormalã. Comentariile mele sunt indicate prin termenul “nota editoru-lui.”

Câteva abrevieri comune folosite în aceste discursuri sunt: “GD”pentru Gladys Davis, stenografa de la început; “GC” pentru Gertrude

Cayce, soþia lui Edgar ºi conducãtorul predominant al lecturãrilor;“HLC” pentru Hugh Lynn Cayce; iar “EC” pentru Edgar Cayce.

- John van Auken, Editor

xi



Spiritul

LL

ee

cc

tt

uu

rr

aa

88

11

66

--

11

00

Spiritul este condiþia naturalã, normalã a unei entitãþi. Cãci oare nuvi s-a spus vouã: Dumnezeu este Spirit ºi cãutaþi astfel sã-L slãviþi, înspirit ºi în adevãr?

Iar apoi, mai devreme sau mai târziu, trebuie vãzutã, simþitã, trãitãconºtiinþa faptului cã, doar spiritul este etern, ºi atunci impulsurile ºiechilibrul trebuie sã fie spirituale în esenþa lor, atunci când avem de-aface sau trebuie sa judecãm atitudinile mentale, relaþiile sociale, expe-rienþele materiale.

LL

ee

cc

tt

uu

rr

aa

22

66

22

--

11

22

33

(Î) Oferiþi o definiþie a Spiritului care poate fi datã în cadrul lecþiei.(R) Spiritul este Prima Cauzã, începutul primordial, ceea ce pune

lucrurile în miºcare – tot aºa cum Dumnezeu este Spirit.

LL

ee

cc

tt

uu

rr

aa

22

55

33

33

--

11

Este posibil sã existe o expresie materialã mai înaltã a aspectelormentale ºi spirituale ale fiecãrui suflet. Deºi trupul este supus tuturorinfluenþelor materialitãþii, el – ºi emoþiile sale – pot fi controlate de

cãtre minte. Iar mintea poate fi dirijatã de cãtre spirit. Spiritul este aceaparte a Cauzei Primordiale care se exprimã prin tot ceea ce este etern

în conºtiinþa minþii sau materiei.

1

1

•



LL

ee

cc

tt

uu

rr

aa

99

00

00

--

11

66

(Î) Explicaþi diferitele planuri ale eternitãþii, în ordinea dezvoltãrii

lor, sau mai degrabã explicaþi-ne etapele prin care sufletul trebuie sãtreacã pentru a urca înapoi în braþele Domnului cel preaiubit.(R) Acestea, vedem, trebuie sã fie manifestate doar ca mintea finitã

în carne. La fel ca ºi în cazul forþelor spirituale, dezvoltarea apare înurma multor schimbãri, care au loc în evoluþia omului.

Dezvoltarea în tãrâmul eternitãþii, este caracterizatã de faptul cã oforþã finitã, cum este creaþia manifestatã, poate deveni una cuCreatorul, aºa cum o unitate, atom sau vibraþie, devine una cu forþele

universale. Atunci când fiecare entitate spiritualã ºi fiecare entitatepãmânteascã ce este contrapartea entitãþii spirituale sunt separate, aºacum fiecare era la început, având la dispoziþie o mulþime de transfor-mãri posibile în forþele materiale, atunci apare dezvoltarea, prin faptulcã ele pot deveni una cu Creatorul, la fel precum este, de exemplu, dez-voltarea omului prin intermediul corpului din carne, care este creat cutotul desãvârºit ºi care, cu toate cã are trup, totuºi este fãrã patã saucusur, niciodatã condamnând, niciodatã gãsind vinã, niciodatã aducândacuzaþii împotriva cuiva, fãcând ca voia sa sã fie una cu a Tatãlui, aºacum era la început. Pentru cã, fãrã sã fi trecut prin absolut toate stadi-ile de dezvoltare, nu are vibraþia corectã pentru a deveni una cuCreatorul, începând cu prima vibraþie, asemãnãtoare celei a spirituluice însufleþeºte trupul, ºi astfel manifestându-se în lumea materialã(planul fizic, pãmântesc).

Apoi urmeazã multe stadii de dezvoltare, prin întreg ansamblul sau

marele sistem al forþelor universale, ºi fiecare stadiu de dezvoltare estemanifestat prin carne, aceasta fiind partea prin care se testeazã vibraþiauniversalã. Aºadar, în acest mod ºi pentru acest scop, totul este mani-festat în corp fizic ºi se dezvoltã, de-a lungul eonilor de timp, spaþiu,însemnând eternitate.

(Î) Ce este aceastã entitate spiritualã încarnatã, [900] , ºi cum se poatedezvolta în direcþia corectã?

(R) Aceasta este doar partea care se dezvoltã într-un alt plan decâtcel pãmântesc. Este o entitate spiritualã. Pentru cã dezvoltarea sufletu-lui are loc în planul fizic. Entitatea spiritualã se aflã în planul spiritual.

(Î) Are entitatea spiritualã o conºtiinþã separatã, distinctã de cea fi- zicã? ªi este aceastã conºtiinþã precum cea a lui [900] când viseazã,sau are viziuni, în timpul somnului?

2 Suflet ºi spirit



(R) Entitatea spirituala este desprinsã de orice legãturã pãmânteascã în somn, cu toate acestea, este conectatã. Deoarece conºtiinþa pãmân-teascã sau materialã este întotdeauna moderatã de condiþiile materiale;iar supraconºtiinþa de cãtre conºtiinþa dintre suflet ºi spirit, aceastauzeazã în principal de forþele spirituale. În conºtiinþã gãsim doarproiecþii ale subconºtientului ºi supraconºtientului, aspecte care seproiecteazã în vise, viziuni, în afarã de cazul în care se intrã în forþelesupraconºtiente. În conºtiinþa forþelor pãmânteºti sau materiale intrãtoate atributele trupului fizic, alcãtuit din carne. Subconºtientulcuprinde atributele forþelor sufleteºti, precum ºi ale forþelor conºtientu-

lui. Supraconºtientul include forþele subconºtiente, precum ºi discernã-mântul spiritual ºi dezvoltarea spiritualã.

LL

ee

cc

tt

uu

rr

aa

99

00

00

--

22

44

(Î) Formele inferioare ale creaþiei, precum animalele, au viaþã în planul spiritual?

(R) Toate au forþa spiritului.

Un ideal bine echilibratLL

ee

cc

tt

uu

rr

aa

44

88

66

66

--

22

Direcþia în care se îndreaptã [Sinele] are mare legãturã cu ceea cepoate fi numit o operaþiune cu deplin succes, o dezvoltare pe deplinreuºitã pentru trup; pentru cã în funcþie de ceea ce trupul îºi stabileºtedrept ideal al sãu, fie cã acesta este ceva complet material, fie cã estebine echilibrat spiritual, mental ºi material, aºa vor fi ºi acele dez-voltãri; cãci activitatea – fie cã aceasta este pur materialã, mentalã sauspiritualã – reprezintã spiritul cu care o entitate, un corp, porneºte lalucru. Dacã viaþa devine complet mecanicã, sau dacã mintea este orien-tatã cu totul cãtre material, atunci rezultatul firesc va fi pur material, iaracest lucru nu va aduce mulþumire – ºi nici satisfacþie. Dacã idealul sta-bilit va fi un sine bine echilibrat, care cunoaºte spiritul ºi viaþa – cu altecuvinte, care ºtie cã spiritul este viaþa, ºi cã atitudinea mentalã este cea

care dezvoltã sau construieºte – atunci rezultatele vor fi pe mãsuraactivitãþii depuse referitor la aceste atitudini.

3Spiritul



Locul sufletului ºi spiritului în trupLL

ee

cc

tt

uu

rr

aa

44

55

99

55

--

11

Forþele simpatice [sunt] locaºul tuturor forþelor sufletului ºi spiritu-lui [ în corpul fizic].

Nota editorului: Sistemul nervos simpatic include cele ºapte glandeendocrine, pe care alte lecturi ale lui Cayce le identificã drept proiecþiifizice ale celor ºapte chakre.

Spiritul ºi Sufletul sunt în mod firesc metafiziceLL

ee

cc

tt

uu

rr

aa

33

77

44

44

--

22

(Î) Vã rugãm sã daþi o definiþie a fenomenelor psihice.(R) Psihic înseamnã al Spiritului sau al Sufletului, în scopul

asocierii Fenomenelor, fie pentru manifestarea acþiunilor acestor forþe în sau prin intermediul individului de la care provin aceste Fenomene,fie pentru manifestarea unor astfel de faze ale lucrãrii spiritului ºi sufle-tului, încât sã aducã acþiunile acestora în planul fizic; Fenomenelereprezentând doar actul în sine, adus în atenþie, sau manifestat într-unasemenea mod încât sã aducã atenþia unui individ cãtre lucrarea în sine.

Psihic în sens mai larg înseamnã spirit, suflet sau imaginaþia minþii,atunci când este armonizat cu diferitele faze ale uneia dintre acestedouã pãrþi ale entitãþii unui individ, sau cu fiinþa altora care au trecut înalte planuri decât cel fizic sau material; chiar în sens mai larg, formaexterioarã a forþelor metafizice este la fel de materialã ca ºi forþele care

sunt vizibile în planul material sau fizic.Forþele psihice cuprind mai multe stãri diferite, în funcþie de dez-voltarea individului, sau de cât de depãrtatã este entitatea de planulforþelor spirituale ºi sufleteºti.

Psihic se referã la ceva ce nu este înþeles de mintea fizicã, sau mate-rialã, sau conºtientã.

Psihic se referã la modul în care mintea reprezintã sufletul ºi enti-tatea spiritualã ca fiind manifestate în mintea individualã. În conti-nuare, urmând etapele evolutive ale acelei forþe, gãsim forþa sau toatefenomenele psihice, reprezentate printr-unul din cele cinci simþurirecunoscute ale trupului fizic sau material – acestea fiind folosite camod de manifestare ce poate fi recunoscut de cãtre indivizi. Astfel

încât, psihic, în cel mai adevãrat sens, va reprezenta expresia orientatã

4 Suflet ºi spirit



cãtre lumea materialã a simþului latent sau ascuns al forþelor sufleteºtiºi spirituale, fie cã acestea sunt manifestate de dincolo, sau în ºi prinplanul material.

Diferenþa dintre forþele sufleteºti ºi spiritLL

ee

cc

tt

uu

rr

aa

99

00

00

--

11

77

(Î) S-a spus cã sufletul este forþa spiritualã care animã sau dã viaþãtrupului. Ce este spiritul? Ce este forþa spiritualã? Este ea fizicã sau estelipsitã de materialitate? Unde putem gãsi forþa sufletului în trup – încreier, în centrii nervoºi sau unde?

(R) Este o enormã diferenþã între forþele spirituale ºi cele sufleteºti,pentru cã, aºa cum s-a spus, aproape fiecãrei forþe i s-a pus pazã saulimite. Forþele spiritului sunt cele care animã întreaga viaþã, insuflândputeri dãtãtoare de viaþã atât în formele animate, cât ºi în cele neani-mate. Elementele spirituale devin fizice atunci când ne referim lacorpul spiritual al unei entitãþi spirituale, care este alcãtuitã atunci dinspirit, suflet ºi supraconºtiinþã.

În ceea ce priveºte forþele sufletului care se aflã în om, regãsim aceaanimare, elementul spiritual, acel element care aduce dezvoltare, ºi seaflã în creier, în nervi, în centrii întregului sistem. În ceea ce priveºtecentrii specifici, aceºtia sunt mai aproape de sistemul senzorial, fizicvorbind.

Aºadar, în aceste condiþii, atunci când sufletul ºi spiritul se desprindde forþele animate ale unui om, intervine moartea tuturor centrilor sis-temului senzorial, ºi a vitalitãþii sistemului plexului solar, cu glanda

corespunzãtoare lui, medulla oblongata, deoarece acestea controleazãforþele animate, iar viaþa se stinge atunci când sufletul ºi spiritul, împre-unã cu forþele supraconºtiente, au pãrãsit corpul.

Atunci, lucrurile stau dupã cum urmeazã:Elementul spiritual, vitalitatea, produce forþele motrice ale entitãþii,

fie cã ele sunt fizice sau spirituale. Forþele spirituale constituie viaþa,principiul reproductiv; iar sufletul – principiul dezvoltãrii. Lucrurile

sunt la fel dupã cum sunt manifestate în corpul fizic în þesutul nervos,când ne referim la principiul acþiunii nervoase ºi la nervii în acþiune. Cualte cuvinte, atunci când apare o anumitã situaþie care aduce suferinþã

în corp, principiul activ este reprezentat de cãtre spirit. În acest caz,nervii constituie sufletul, care aduce dezvoltarea.

5Spiritul



(Î) Ce se întâmplã cu forþele minþii conºtiente ºi cu forþele fizice la moarte?(R) Forþele minþii conºtiente fie se aflã în dezvoltarea sufletului ºi în

supraconºtiinþã, fie sunt lãsate cu acea parte a forþelor materiale carevor fi orientate cãtre regenerarea, sau reformarea corpurilor fizice,pentru gãzduirea altor entitãþi spirituale.

Cu ce spirit acþionezi…LL

ee

cc

tt

uu

rr

aa

22

55

77

--

22

33

88

(Î) M-am comportat cum se cuvine cu oamenii pe care i-am întâlnit pânã acum la Ministerul de Rãzboi?

(R) Noi nu gãsim cã ai greºit cu ceva, dar acest lucru, fireºte, trebuiesã fie determinat de însãºi fiinþa în cauzã – mai degrabã decât dealtcineva din afarã. Þineþi minte cã aceste situaþii pot sã aparã, aºa cãtrebuie sã aveþi întotdeauna în vedere urmãtorul lucru: adevãrataintenþie ºi adevãratul scop declarat atrag din partea forþelor spiritualeacea influenþã care este spre bine sau spre rãu. Acesta este, în mod cert,liberul arbitru. De aici ºi poruncile care i-au fost date de atâtea ori cor-

pului – sã nu pari a fi ceea ce nu eºti în realitate. Fii sincer cu tine însuþiºi nu vei fi fals sau nesincer cu alþii. Spiritul adevãrului va materializaacea dorinþã iniþialã, dacã atât trupul, cât ºi mintea respectã voinþaacelor influenþe sau forþe pe care le numim Dumnezeu. Pentru cã, ceeace sufletul afirmã, va pune în miºcare spiritul corespunzãtor. Ce spirit

întreþii? Adevãrul, dreptatea, compasiunea, iubirea, rãbdarea, bunãtateafaþã de semenii tãi? Sau egoul, lauda de sine, auto-glorificarea pentrubuna reputaþie de care te bucuri material? Aceste alegeri sunt fãcute de

cãtre individ. Rezultatele lor, efectele lor în vieþile indivizilor sunt celecare vor determina succesul spiritual, succesul material, sau un succescomplet, atât mental, spiritual cât ºi material. Pentru cã, Pãmântul esteal lui Dumnezeu ºi al abundenþei Sale. Însuºirile care þi-au fost împru-mutate te vor face de neatins – dacã vei urma planurile pe care El le are

în ceea ce te priveºte.Tu ai capacitatea de a aduce adevãrul ºi lumina pentru mulþi oameni.

Aceºtia se aflã atunci în grija ta, în funcþie de modul în care te comporþifaþã de ei. Cu ce spirit, cu ce scop serveºti?

6 Suflet ºi spirit



Cea mai mare bucurieLL

ee

cc

tt

uu

rr

aa

88

11

66

--

33

Multe din lucrurile pe care entitatea le-a gândit, le-a experimentat,sunt pãstrate cu grijã mai mult în interior. Însã, dacã s-ar face anumiteschimbãri în aceastã direcþie, trãirea acestei experienþe ar oferi obucurie mult mai mare. Pentru cã, deºi aceastã pãstrare în interior con-ferã acele influenþe care determinã capacitatea de a putea face faþãcondiþiilor ºi experienþelor în vieþile indivizilor, grupurilor ºi maselor,dacã ele sunt reþinute doar pentru sine ºi nu sunt dãruite cu aceadragoste de a servi, pentru ca ele sã exprime iubirea Tatãlui divin, aces-tea pot deveni obstacole în propria-þi experienþã. Pentru cã toatã forþa,toate manifestãrile în materialitate nu reprezintã decât expresii ale spi-ritului, ºi sunt inspirate de acesta. Sunt aceste influenþe ale divinului,sau existã momente în care te îndoieºti de acest lucru? Trebuie sã ºtiice ºi în cine ai crezut ºi trebuie sã ºtii dacã aceste convingeri au sau nuo influenþã beneficã, pozitivã, pentru spiritul adevãrului. Pentru cãacest lucru a fost promis tuturor: „Spiritul Meu va mãrturisi pentru

spiritul tãu dacã alegi binele sau rãul în toate cãile tale.”

LL

ee

cc

tt

uu

rr

aa

11

22

55

77

--

11

Aflã cã forþele vieþii ale Domnului Dumnezeului tãu sunt active! Elenu sunt asemenea pietrei sau lemnului, ci se aratã ca spirit al adevãru-lui care alungã frica, care aduce pacea, care aduce armonia, aduce acelelucruri care îl fac pe seamãnul tãu sã devinã un mai bun vecin, o maibunã sorã, o mai bunã fiicã, o mai bunã mamã, un mai bun cetãþean.

LL

ee

cc

tt

uu

rr

aa

11

22

66

55

--

11

Aºadar, care este idealul tãu? Se întemeiazã pe ceea ce poþi face tu însuþi, sau pe cele prin care tu poþi fi canalul prin care alþii îºi pot gãsilegãtura cu un Dumnezeu viu, un ideal viu, o dragoste vie, o credinþãvie, o experienþã vie a bucuriei? Fie ca acestea sã fie adevãratele taleidealuri, ºi astfel sã creascã precum creºte spiritul adevãrului.

7Spiritul



Spiritul este viaþa

LL

ee

cc

tt

uu

rr

aa

22

66

22

--

55

55

Din punct de vedere material, noaptea ºi ziua în lumea materialãsunt pur relative. Pentru cã, dacã cineva ar vedea Pãmântul de pe osferã exterioarã, ar vedea doar umbre diferite; sau, în mod relativ, ar fi

noapte ºi zi, date de poziþia pãmântului în cãlãtoria sa în jurul sursei deluminã. ªi, aºa este dat, ca aceste condiþii care existã în planul materi-al sã fie doar umbre ale adevãrurilor în planul mental ºi cel spiritual.

LL

ee

cc

tt

uu

rr

aa

22

66

22

--

88

33

(Î) Este posibil ca un conflict între spirit ºi corp sã afecteze corpul fizic,ducând la obosealã sau chiar la boalã?

(R) Relativ. Dupã cum a spus ºi Iisus, „Ce este mai uºor, a spune:Iertate sã-þi fie pãcatele; sau a spune: Ridicã-te ºi umblã?” Sau din nou,atunci când confruntat cu ceea ce devenise o boalã, un temperament alcorpului, un desfrâu al cãrnii, El i-a spus femeii: „Unde sunt acuzatoriitãi? – Nu mai este niciunul, Doamne – Atunci nici eu nu te acuz pe tine;dar nu mai pãcãtui.” Ce a avut loc atunci în experienþa acelor indivizi,cãrora le-a vorbit Viaþa, Lumina si Nemurirea? Asupra a ce au fost con-centrate ºi centralizate aceste lucruri? Care fusese constructorul, trupul,

mintea, sau spiritul? Dupã cum este dat, expresiile concrete se aflã înfizic, forþa motrice este spiritul, mintea este cea care construieºte. Ceanume a fost construit? Acele trupuri au trãit ca orice individ, (cumaratã ºi obiceiurile) cu interconºtiinþa necesitãþii exprimãrii a cevadinãuntrul fiinþei, care a adus boala ca fiind un rezultat natural a ce?

8

2

•



Al încãlcãrii legii divine! Astfel se poate, într-adevãr, ca dezacordul culegile divine sã aducã boalã, descompunere ºi suferinþã într-un corpfizic. Este adevãrat atunci cã mintea se poate vindeca complet princuvântul vorbit, prin punerea mâinilor, în funcþie de conºtiinþa forþelormotrice din corpul individual. Totuºi, uneori este nevoie pentru a secrea echilibrul, de anumite obiecte concrete, ºi anume medicamente,bisturiu, apã, cãldurã, electricitate, sau oricare din acele forþe, care cereprezintã în ultimã instanþã? Ce este spiritul? Manifestarea lui

Dumnezeu! Forþa Creatoare care lucreazã în, cu ºi asupra ce? Asupraconºtiinþei, interconºtienþei trupului, minþii, spiritului, deoarece acestea

sunt separate în indivizi! Dacã toþi ar reuºi sã înþeleagã mãcar acestlucru! în loc sã spunã: „Da, înþeleg – însã de vinã sunt dorinþele meleºi trupul meu ºi slãbiciunile mele ºi aceasta sau aceea – ºi n-amfãcut-o eu.” Atunci cine a fãcut-o?

Aceasta poate fi o afirmaþie dificilã pentru mulþi, dar în final veþiajunge sã înþelegeþi cã acest lucru este adevãrat: Nici o greºeala, nici ovãtãmare nu se abate asupra cuiva, decât dacã el singur a creat cauzaacestora, în conºtiinþa sa, în sinele sãu interior. Pentru cã doar cei pecare îi iubeºti te pot rãni.

LL

ee

cc

tt

uu

rr

aa

22

66

22

--

11

11

99

Aminteºte-þi, când faci aceasta, cum stau lucrurile: spiritul a datviaþã, mintea este cea care construieºte, iar acestea se aplicã în viaþafiecãrui om.

LL

ee

cc

tt

uu

rr

aa

22

77

00

--

11

77

(Î) Îl vei informa de asemenea asupra lunii ºi anului în care se va sta-bili în Est, ºi dacã domiciliul sãu final nu va fi oraºul New York în loc de Baltimore.

(R) Depinde de trezirea capacitãþilor înnãscute în entitate. Baltimoresau New York. În ceea ce priveºte locul, sau care dintre locuri, aceastadepinde de solicitarea sinelui, în funcþie de capacitãþile pe care fiinþa lefoloseºte în acþiunile sale. În ceea ce priveºte luna sau perioada,entitatea va hotãrî aceasta, dacã îi va fi necesar pentru o mai bunã dez-voltare. Nu vã gândiþi cã deoarece cineva aparent este invidios pe anu-mite însuºiri, îndepãrtarea din acel mediu îl va face sã scape de acestlucru, pentru cã astfel de elemente se aflã încorporate în cadrul sinelui– înþelegeþi? Pentru cã omul este aºa cum gândeºte în inima sa!

Spiritul este viaþa 9



Nu cum spune, nici chiar ceea ce reuºeºte sã facã! pentru cã ajungemsã devenim treptat la fel cu acea imagine creatã în mintea noastrã;pentru cã, aºa a fost dat: Spiritul este viaþa, iar Mintea reprezintã forþeleactive care, coordonate de cãtre spirit, care este alcãtuit din energiecreatoare, sau divinã, dau rezultatul concret, fizic, care este eficient dintoate punctele de vedere. Înþelegeþi aceasta!

LL

ee

cc

tt

uu

rr

aa

33

44

55

--

22

(Î) Cum poate entitatea sã se controleze?(R) Aflaþi cum au fost stabilite lucrurile încã de mai demult. Aflaþi

cã toatã puterea, sau toatã forþa, este o emanaþie a Spiritului Unic. Încercaþi fiecare, ºi vedeþi dacã aceste emanaþii sunt adevãrate ºi înacord cu ceea ce a fost dat, cã “spiritul meu este martor spiritului tãudacã adevãrul este cel care elibereazã”, sau dacã o astfel de emanaþieleagã corpul mental ºi spiritual; pentru cã, þineþi minte, astfel staulucrurile, spiritul este viaþa; mentalul este constructorul. [Dacã] aceaemanaþie manifestatã din forþele spirituale ar fi una ce înlãnþuie, maidegrabã decât sã elibereze, atunci aceasta – dupã cum s-a vãzut – ar fio emanaþie incorectã sau nepotrivitã.

LL

ee

cc

tt

uu

rr

aa

33

44

99

--

44

(Î) Ce prezice horoscopul meu pentru 1928?(R) Ceea ce a fost stabilit încã mai demult pentru corp; cu toate cã,

aºa fost dat, cã voinþa ºi acþiunea acelor condiþii, care se prezintã dreptconstrângeri, sunt rezultatele sferei voinþei, indiferent de influenþa datã

de cãtre horoscop sau de impulsul acestuia. Construieºte mai degrabãceea ce este în interior, având convingerea fermã cã viaþa, sinele,trupul, mintea, folosite în direcþia adecvatã, aduc ceea ce respectivulseamãnã; pentru cã, nu te lãsa înºelat, Dumnezeu nu poate fi luat în râs,ºi ceea ce un trup – mental, fizic, spiritual – seamãnã, aceea culege ºinu altceva! Dorinþele nu aduc altceva decât poftã. Este dorinþa cea careconstruieºte în deplin acord cu spiritul, sufletul (sau mintea) ºi trupul?Pentru cã spiritul este viaþã; mintea este cea care construieºte; fiziculeste rezultatul. Ghideazã-te, menþine-te, tu însuþi pe calea cea bunã.

(Î) Mental, spiritual ºi social?(R) Fizic, mental, spiritual ºi social, prin disciplinã. Amintindu-þi

aceste lucruri aºa cum au fost ele orânduite. Mentalul, spiritul, sunt forþeinvizibile; activitãþile sunt rezultatul acþiunii mentale; condiþiile fizice

10 Suflet ºi Spirit



concrete – fie cã acestea se referã la sfera socialã, la bani, la situaþiasocialã, la preferinþe ºi antipatii – sunt urmarea acelor imagini mentaleconstruite înãuntrul fiinþei, stabilite, ghidate, dirijate de cãtre acþiuneaspiritului din interior, care dovedeºte astfel singur cã este una cu spirituluniversului, sau Dumnezeu; iar forþele, aºa cum se poate vedea, repre-zintã rezultatele! Ceea ce vei construi chiar tu în propria fiinþã!

LL

ee

cc

tt

uu

rr

aa

55

22

44

--

22

(Î) Cum pot fi corelate activitãþile materiale cu scopul spiritual?(R) Ceea ce se aflã în lumea materialã reprezintã o umbrã a ceea ce

este în lumea celestã sau spiritualã. Prin urmare, manifestãrile materia-le ale impulsului sau activitãþii spirituale trebuie sã se menþinã înarmonie cu începutul din planul spiritual. Pentru cã, mintea omului esteconstructorul; ºi dacã începutul se aflã în planul spiritual, iar corpulmental vede, acþioneazã ºi este motivat doar de cãtre spiritual, atuncirezultatul fizic va fi conform cu ceea ce ai semãnat. Pentru cã, ceea cesemeni, aceea vei culege, iar Dumnezeu nu poate fi înºelat; pentru cãdorinþa, intenþia ºi scopul trebuie sã fie orientate aºa cum spune primadin cele zece porunci: „Sã nu ai alþi dumnezei în afarã de Mine. Sã îliubeºti pe Domnul Dumnezeul tãu cu toatã inima ta, cu tot sufletul ºitot trupul tãu.” Dacã activitãþile se îndreaptã cãtre preamãrirea minþii, atrupului, sau a poziþiei sociale, a puterii, bunãstãrii sau faimei, acesteasunt lucruri pur materiale, pãmânteºti. Nu cã ar trebui sã nu existelucrurile materiale, însã acestea ar trebui sã fie rezultatul activitãþii spi-rituale - nu urmarea dorinþei de a avea puterea pe care o oferã sufletu-

lui lucrurile materiale.

LL

ee

cc

tt

uu

rr

aa

55

88

55

--

11

(Î) Am reþinut mesajul corect, ºi care este semnificaþia acestuia?(R) Vreau sã avertizez asupra acestor situaþii care ar putea duce la o

îndepãrtare de modul în care sinele a ajuns la înþelegerea, în formaactualã, a adevãratelor legãturi mentale ºi spirituale; pentru cã, aºa afost dat, ca Mihail sã fie domnul Cãii – ºi pe cãile înþelegerii, ale con-ceperii, ale înfãptuirii acelor lucruri care determinã schimbarea atitu-dinilor din relaþiile fizice, mentale sau materiale, el este ghidul acestorrelaþii spirituale; pentru cã spiritualul este viaþa, lumina, mentalul estecel care construieºte, materialul ºi fizicul sunt rezultatele acelor acþiunicare au fost aplicate planului material, carnal sau fizic.

11Spiritul este viaþa



LL

ee

cc

tt

uu

rr

aa

66

22

22

--

66

Astfel ajunge fiecare suflet – prin înþelegere, prin conºtientizare,

prin cãutãrile sale – sã cunoascã Autorul idealului sãu – spiritual, men-tal, material. Spiritualul este viaþa, mentalul este cel care construieºte,iar planul material este rezultatul a ceea ce s-a construit, în urmascopurilor stabilite de fiecare individ.

LL

ee

cc

tt

uu

rr

aa

88

11

55

--

33

Dacã la nivel mental se formeazã ideea cã existã un obstacol care împiedicã acþiunile sinelui, atunci treptat aceasta devine o barierã, ºi nu

doar pentru eficienþa corpului. Entitatea va trebui însã, sã ia în seamãfaptul cã toate resursele sunt de naturã spiritualã; de asemenea, cãForþa Creatoare (sau Dumnezeu) este forþa care animã tot ceea ce seaflã în sfera ideilor, indiferent de tipul de încercare la care este supuscorpul. Acest lucru este valabil fie cã se referã la activitãþile eficiente,cum ar fi efectul psihologic pe care îl au reclamele asupra minþii indi-vizilor, fie cã se referã la corectarea acelora care au încercat sã îºi

foloseascã propriile forþe mentale în reprezentarea experienþelor deviaþã sub formã de piesã sau scenariu, pentru publicitatea difuzatã laradio sau alte mijloace.

LL

ee

cc

tt

uu

rr

aa

99

00

00

--

11

00

(Î) Sunt sufletele perfecte, aºa cum le-a creat Dumnezeu la început, ºidacã este aºa, de ce existã necesitatea vreunei dezvoltãri?

(R) Singurul rãspuns la aceasta este: evoluþia vieþii, aºa cum poate

fi înþeleasã de mintea limitatã. La origine, sau în cadrul principiuluiprimordial, totul este perfect. Atunci când sufletul este creat, acelfragment poate deveni un suflet viu ºi egal cu Creatorul. Pentru a atingeaceastã condiþie, odatã ce este separat, el va trebui sã treacã prin toatestadiile de dezvoltare, ca sã devinã una cu Creatorul. Dupã cum avemurmãtoarele:

Omul. La început, vedem cã spiritul se aflã în tot ceea ce are viaþã.

Când asemenea forþã devine neanimatã, la nivelul fiinþelor limitate, [eaeste] numitã moartã; nu neapãrat pierzându-ºi utilitatea, fie faþã deCreator, fie faþã de ceea ce este creat, în lumea materialã. În creareaomului gãsim toate elementele ce alcãtuiesc o lume vie, în miºcare, ceconstituie un element în sine; ºi, deºi este lipsit de experienþa cauzeiprimordiale, el este înzestrat cu toate diversele modificãri ale




elementelor sau forþelor manifestate în fiecare. Pentru cã mai întâiexistã spiritul, apoi sufletul (vorbim de om), apoi mintea cu diferitelesale modificãri ºi cu diferiþii sãi stimuli, cu diferitele sale ramificaþii,dacã doriþi, ºi voinþa care dã echilibrul forþelor, care poate sã facã totsau sã piardã tot.

Prin urmare, în cursul dezvoltãrii sale, pentru ca omul sã poatã fiuna cu Tatãl, este necesar ca sufletul sã treacã, împreunã cu voinþa care

îl însoþeºte, prin toate diferitele stadii de dezvoltare, pânã ce voinþa sepierde din el iar el devine una cu Tatãl.

Ilustrarea acestui lucru, o gãsim în omul numit Iisus. Astfel, ca om,

El face voia Tatãlui, devenind astfel una cu Tatãl ºi un model pentruoameni.

LL

ee

cc

tt

uu

rr

aa

99

00

00

--

33

77

44

(Î) 8 februarie, în timp ce conduceam dupã-amiazã, reflectam la actoriide film, mâna mea plimbându-se pe marginea maºinii pãrea cã scrie:„John Drew.” M-am întrebat cum aº putea sã mã întâlnesc cu aceºti actoriºi mi-a venit urmãtorul gând: „Te voi dirija.” Mai târziu, când eram înstudioul Metro-Goldwyn, am simþit prezenþa cosmicã pe când evaluamdetaliile muncii actorilor, ºi legãtura acesteia cu natura umanã. Nu amvãzut acolo nicio deschidere, la niciunul din indivizi, care sã-i facã sã fiecapabili sã se intereseze de munca noastrã. Cum se poate face acest lucru?

(R) Dupã cum a vãzut ºi a perceput chiar entitatea (planul materialdin acest moment – ca manifestare materialã a unui adevãr mental ºispiritual), prezenþa spiritualã a adevãrului cãtre care a fost direcþionat

mentalul poate fi vãzutã ºi simþitã. În aceastã prezenþã se poate simþi cã în acþiunea acestor oameni, înainte de a se concretiza în fizic, a existatacea dorinþã sincerã din minþile, inimile ºi fiinþele multora de a ilustracât mai viu acele lecþii pe care fiinþa însãºi le va da, în ceea ce priveºteforþele, legile ºi trãirea diferitelor aspecte ale vieþii. Cât despre ceea cea simþit entitatea referitor la incapacitatea de a aborda subiectul cu unindivid sau o persoanã anume, fiinþa trebuie sã ia în calcul, dupã modul

în care au fost date legile, cã ar putea exista o astfel de oportunitate;

pentru cã mai întâi trebuie sã meargã la un individ pe care fiinþa îl alegeºtiind cã el are anumite înclinaþii, sau cã înþelege una sau mai multelegi, apoi sã îl abordeze fizic pe acesta. În aceastã manierã, pe aceastãcale, oricine va fi abordat de cãtre entitate, o va asculta, ºi încetul cu

încetul va apãrea acea deschidere prin care seminþele adevãrului pot fi




sãdite sau oferite. Amintiþi-vã întotdeauna legile mentalului atunci cândfolosiþi mentalul; legile spiritului în ceea ce priveºte creaþia spiritualã;precum ºi faptul cã a avea condiþii materiale este consecinþa aplicãriifiecãreia dintre acestea; deoarece mintea construieºte iar spiritulcreeazã planul material (care se poate observa). Mare adevãr! Sã-l aimereu în vedere.

LL

ee

cc

tt

uu

rr

aa

99

00

33

--

66

Da, avem aici corpul – pe care l-am mai vãzut ºi înainte. Acum, con-siderãm cã trupul se aflã într-o stare foarte bunã, din punct de vedere

fizic. În timp ce au loc schimbãri cu ºi pentru forþele fizice, acestea þinde dezvoltarea naturalã a condiþiilor, ºi respectã atât atitudinea fizicãcât ºi cea mentalã a corpului; trebuie menþinutã aceeaºi atitudine men-talã ºi fizicã faþã de dezvoltarea care va avea loc atât acum, cât ºi peviitor, în forþele fizice ale corpului, pentru a produce acele condiþii nor-male, aºa cum au fost ele schiþate pentru trup. Având aceastã atitudinementalã în ceea ce priveºte condiþiile respective, dezvoltãrile corespundcreºterii mentale a corpului – în funcþie de ceea ce corpul dã, fizic ºimental, fiinþei care depinde de el; pentru cã, aºa vedem aici, se demon-streazã pe deplin modul în care acea viaþã se proiecteazã într-o atitudinementalã, ºi modul în care continuã sã creascã neîncetat ceea ce a fostproiectat; deoarece forþele spirituale – care constituie viaþa – sunt celecare au proiectat ºi construit, ca rezultat al atitudinii, al forþelormentale, precum ºi al celor fizice ale trupului. Va urma apoi, aceeaºiatitudine plinã de devoþiune, ce a fost atinsã în uniunea care a creat

acele condiþii în ºi pentru trup. Sunt pregãtit pentru întrebãri.

LL

ee

cc

tt

uu

rr

aa

99

11

11

--

22

Atunci când luãm în considerare situaþiile din planul spiritual,corpul recunoaºte din ce în ce mai mult cã toate lucrurile care au de-aface cu corpul mental ºi cel fizic trebuie sã îºi aibã începutul în planulspiritual; altfel rezultatele sau fructele, atât ale experienþei fizice, cât ºi

ale celei mentale, vor ajunge sã fie mai mult sau mai puþin afectate deasocierile pe care le implicã aplicarea unei idei sau unui ideal de caresunt legate, sau de asocierea cu indivizi, locuri, oameni, sau lucruri.Astfel, spiritualul constituie un criteriu pentru dezvoltarea bunãstãriimentale ºi spirituale a unui individ, ºi trebuie în mod special sã aibãaceastã semnificaþie pentru aceastã fiinþã, pe mãsurã ce se dezvoltã




condiþiile fizice, ºi pe mãsurã ce se deschide perspectiva asupra aface-rilor, a situaþiilor, a relaþiilor cu trupul, în noile (sau diferitele) condiþii

în care acestea se dezvoltã.Apoi, dupã cum vedem, ºi trupul fizic se îmbunãtãþeºte, devenind

din ce în ce mai puþin dependent de influenþele exterioare, ºi din ce înce mai mult dependent de acea influenþã din interior ºi de capacitateade a crea ºi a menþine acele elemente necesare în organismul fizic, pen-tru ca rãspunsurile sale sã fie din ce în ce mai mult ale sinelui; se vavedea cã fizicul depinde de aspectul spiritual pe care îl are corpul, iarspiritualul va funcþiona mai mult atunci când idealurile trupului sunt

menþinute în acea poziþie în care ele reprezintã ghidul ºi paznicul activi-tãþilor corpului mental ºi material.(Î) De câte ori trebuie luat?(R) De ori de câte ori este nevoie. Aºa cum se vede aici, a existat o

dependenþã a sistemului de modul în care acesta a acþionat pentru con-sumarea hidraþilor ºi grãsimilor, pentru asigurarea echilibrului cores-punzãtor care sã ducã mai departe toate forþele necesare în alimentareacu sânge, în vederea funcþionãrii obiºnuite a organelor, înþelegeþi? ªi,aºa cum se vede, pe mãsurã ce impulsurile – care provin din eliberareapresiunilor din sistemul nervos cerebro-spinal ºi cel simpatic – permitorganelor sã devinã din ce în ce mai active, atunci va fi necesarã o can-titate din ce în ce mai micã din acest remediu, ºi din ce în ce mai rar,pentru activitãþile sistemului; pânã ce trupul va avea în sine însuºi totceea ce îi permite sã se regleze singur; pentru cã baza forþelor active dincorp se aflã ºi se întemeiazã pe esenþa spiritualã a energiei creatoare din

sine.LL

ee

cc

tt

uu

rr

aa

99

11

22

--

11

(Î) Mai existã ºi alte probleme fizice de corectat?(R) Vedem cã forþele fizice ale corpului sunt într-o formã foarte

bunã. Aceste tendinþe din direcþiile unora dintre condiþiile la care ne-amreferit, determinã o mare parte din epuizarea sistemului, ºi creeazãacele slãbiciuni din anumite direcþii. Reaminteºte-i întotdeauna corpu-lui mental cã voinþa trebuie sã fie întotdeauna constructivã în natura sa;deoarece mintea este cea care construieºte, iar spiritualul sau idealulreprezintã viaþa. Dacã idealul este stabilit în lucrurile materiale, acestearuginesc, se degradeazã. Dacã idealul este stabilit în lucrurile cereºti, înlucrurile spirituale, acestea devin tot mai luminoase prin folosire, devin




tot mai armonioase odatã cu vârsta ºi armonizarea lor, ºi vor construi încorpul material experienþa fizicã a corpului, cea care satisface prinfaptul cã aduce mulþumirea.

LL

ee

cc

tt

uu

rr

aa

99

66

11

--

11

Dupã cum ai semãnat în spirit, aºa va construi mintea ceea ce veiculege în planul material. Dupã cum ai semãnat în planul material, aºa vaconstrui mintea, îndreptându-se fie cãtre disensiune, fie cãtre o activitatesimilarã din domeniul spiritual. Aceste planuri sunt interschimbabile.

LL

ee

cc

tt

uu

rr

aa

11

22

44

66

--

22

(Î) Cum poate organizaþia mea?(R) Dupã cum s-a indicat, mai întâi existã individul care se aflã în

poziþia de a ajunge la mase. Prin acestea. Pentru cã legile care au fost datenu leagã; ele sunt parte una din cealaltã – cea spiritualã, cea mentalã, ceamaterialã. Pentru cã ceea ce este conceput în spirit, îºi gãseºte expresia ºicreºterea prin intermediul mentalului, iar la nivel fizic devine acþiune.

LL

ee

cc

tt

uu

rr

aa

11

55

77

99

--

11

Spiritul este viaþa. Atunci, fiecare fazã a experienþei fiinþei trebuiesã fie de facturã spiritualã în chiar natura sa, dacã este sã trãiascã ºisã-ºi îndeplineascã scopul – anume acela de a aduce pace si armonie –pentru care se aflã în manifestare! Fiecare fazã trebuie sã fie construc-tivã în însãºi natura ºi dorinþele sale, lipsitã de gânduri de mãrire în sinesau prin sine! Cãci gloria aparþine mai degrabã influenþei sau forþei care

îl inspirã pe acesta!

LL

ee

cc

tt

uu

rr

aa

11

55

99

77

--

11

Pentru cã activitatea se desfãºoarã mai întâi în spirit, apoi în minte,ºi abia apoi poate deveni o manifestare materialã. Una este proiecþiaceleilalte în planul material, aºa cum vedem în jurul nostru pe Pãmânt.

LL

ee

cc

tt

uu

rr

aa

11

66

77

11

--

22

Toate acestea pleacã de la premiza cã mentalul ºi spiritualul repre-zintã acea parte care trebuie sã constituie forþa directoare, ºi cã aºanumitele succese materiale vor fi rezultatul aplicãrii corecte ascopurilor ºi dorinþelor spirituale ºi mentale ale fiinþei.




Pentru cã fãrã o cunoaºtere a aspectelor spirituale ºi mentale, fiinþanu poate sã creascã sau sã înainteze decât foarte puþin.

LL

ee

cc

tt

uu

rr

aa

11

77

11

00

--

33

Acestea, sã fiþi sigur, vor fi abordate mai mult din perspectivaaspectelor spirituale. Pentru cã, trebuie sã ºtiþi în Sinele vostru (ºi aces-tea sunt legi imuabile), cã tot ceea ce va fi de folos, promiþãtor sau eterntrebuie sã se bazeze pe spiritualitate, ºi nu pe simple idei de avansare,de mãrire, sau care vizeazã agoniseli materiale. Ci agoniseala materialãar trebui sã fie rezultatul scopurilor ºi intenþiilor spirituale bine alese, ºi

în acest fel se va putea spune despre voi, ca ºi în vremurile de demult,cã stelele înseºi au luptat în favoarea voastrã.

LL

ee

cc

tt

uu

rr

aa

11

77

22

66

--

11

Mai întâi, în condiþiile materiale, le vom vedea pe cele ale unei vieþiseculare, care are de-a face cu roþi sau maºinãrii sau obiecte ale forþeimotrice, care sunt de cel mai mare interes, precum ºi acele elemente prin

care – sau prin vânzarea, reprezentarea, intermedierea cãrora – fiinþa poatedobândi o situaþie materialã; dar mai întâi entitatea trebuie sã-ºi gãseascãSinele ºi sã-ºi stabileascã un ideal în ceea ce priveºte aspectele spirituale,caracteristicile mentale ºi realizãrile mentale; pentru cã, amintindu-vã cãMintea construieºte ºi cã forþele spirituale reprezintã forþa activã de la careºi de care omul se poate folosi, fie pentru câºtiguri materiale, fie pentrupagube materiale; pentru cã spiritul este voinþa, carnea este adesea slabã,ºi dacã aceasta este ghidatã greºit, ea va aduce spaimã – aºa cum s-a

întâmplat în trecut. Dacã te arãþi prietenos, vei avea prieteni. Cautã diferitemijloace de a fi de folos, nu doar de ochii lumii, pentru ca sã vã îndatoraþiunul faþã de celãlalt; ºi nu vã felicitaþi unul pe celãlalt doar de dragul de ava felicita; ci vorbiþi cu blândeþe ºi afecþiune unul cu celãlalt; cu iubirefrãþeascã dându-vã unul altuia întâietate, ºi menþineþi-vã nepãtaþi delucruri impure, de situaþii ºi condiþii îndoielnice. Acþionaþi astfel încât sãputeþi privi pe oricine în faþã ºi sã puteþi fi capabil sã le spuneþi: „Ceea ce

am fãptuit este o carte deschisã, iar cel ce dã de ea poate citi; ceea ce amfãcut eu, pot face ºi ceilalþi.” Acþionaþi în acest mod, iar siguranþa sineluiva putea fi regãsitã în lucrurile materiale ºi în cele mentale – pentru cãDumnezeu nu respectã individualitatea; nici nu este lipsit de mijloace,atunci când împarte unuia sau altuia, dupã voinþa Sa; nici nu trece cuvederea ceea ce este sãvârºit cu neglijenþã intenþionatã, sau neascultare




intenþionatã, pentru cã cel ce urãºte binele iubeºte rãul, iar cel ce seamãnãdiscordie va fi distrus pe neaºteptate – ºi aceasta fãrã milã. Aratã milã ºibunãtate plinã de iubire, ºi atunci le vei primi ºi tu.

LL

ee

cc

tt

uu

rr

aa

11

77

44

33

--

22

Sã ºtii, tot ceea ce este material, trebuie sã-ºi fi avut mai întâi ori-ginea în planul spiritual – ºi a crescut în conformitate cu acþiunea men-talului, respectând aceleaºi forþe constructive în vieþile indivizilor,lucrurilor, condiþiilor, sau oricare fazã am judeca.

Aºadar, în acþiunile tale, nu uita care sunt sursele tuturor puterilor

care se manifestã pe Pãmânt.

LL

ee

cc

tt

uu

rr

aa

11

99

44

77

--

11

Pentru cã aºa a spus El: „Daca Eu nu plec, nu poate veni spirituladevãrului.” Ce înseamnã aceasta? Nu doar o simplã trecere în nefiinþã.Pentru cã miºcarea spiritului a fost cea care a fãcut sã existe ceea ceeste material, sub formã de obiect sau situaþie, pentru sufletele, spiritele

ºi minþile oamenilor! ªi astfel El este calea, tot la fel cum El estemintea, iar fãrã El nu existã altã cale.

LL

ee

cc

tt

uu

rr

aa

11

99

99

22

--

44

(Î) Referitor la publicaþia în legãturã cu care am fost sfãtuit în noiem-brie 1940, este necesar sã o închei pânã în toamna aceasta?

(R) Cei care cautã adevãrul ar trebui sã înþeleagã mai bine ce repre-zintã timpul ºi spaþiul, în raport cu condiþiile din vieþile indivizilor.

Tot ceea ce a fost la un moment dat conceput de cãtre atitudinilementale ale indivizilor, ºi care urmeazã a se materializa – cum ar fi ocarte, un manuscris, sau chiar un serviciu care are legãturã cu alþii -, tre-buie sã-ºi urmeze cursul firesc; ºi existã legi care guverneazã aceasta,ºi care sunt întotdeauna neschimbate.

Orice idee, orice ideal, îºi au mai întâi începutul în planul spiritual,apoi sunt concepute în plan mental, ºi apoi urmeazã acþiunile fizice care

duc la materializarea lor.În ceea ce priveºte timpul acestei publicaþii – ar trebui ca mãcar con-ceptul mental sã fie analizat în întregime ºi încheiat; pentru cã concep-tul spiritual este o parte a entitãþii.

Prin urmare, poate fi ºi puþin mai târziu decât luna noiembrie, însãnu amâna prea mult.




LL

ee

cc

tt

uu

rr

aa

11

99

99

88

--

11

Dar trebuie sã ºtii cã totul porneºte din spirit apoi din minte; iar

mintea este cea care construieºte.LL

ee

cc

tt

uu

rr

aa

11

99

99

99

--

11

Pentru cã, þineþi minte, mintea construieºte, ºi se aflã între lucrurilespirituale (din care emanã totul) ºi ceea ce este material (care estemanifestarea pe care mintea cautã sã o aducã în planul fizic).

LL

ee

cc

tt

uu

rr

aa

22

00

66

22

--

11

Aºadar, iatã din nou porunca – priviþi asupra tuturor fazelor; pentrucã existã mentalul, materialul ºi spiritualul, iar acestea sunt fazelereacþiei omului ºi ale acþiunii omului. Nu aplica legea spiritualului înlucrurile materiale, nici pe cea materialã în lucrurile spirituale.Aminteºte-þi cã mintea construieºte, iar spiritul dã viaþã. ªi atunci cândte foloseºti de ele ºi stãrui mult timp asupra acestora, fii sigur cãidealul tãu se aflã în El.

LL

ee

cc

tt

uu

rr

aa

22

22

44

77

--

11

Însã pune viaþa spiritualã pe primul plan. Mentalul ºi materialul artrebui sã fie rodul sau rezultatul realizãrilor spirituale.

LL

ee

cc

tt

uu

rr

aa

22

22

88

11

--

11

Nu te îndepãrta de credinþa pe care o gãseºti în El, ºi ea va fi

reînnoitã, ca ºi spiritul care este veºnic în tine. Pentru cã spiritul esteviaþa. Viaþa este scopul, dorinþa. Încredinþeazã-le Lui.

LL

ee

cc

tt

uu

rr

aa

22

33

22

22

--

22

Aflã cã totul trebuie sã fie mai întâi conceput la nivel spiritual, ºiapoi amplificat sau crescut prin acþiunea mentalului, sub forma uneiexperienþe ce se concretizeazã în viaþa celorlalþi.

(Î) Poþi sã dai niºte sugestii în ceea ce priveºte modul în care se poate

dezvolta stãpânirea de sine; sau cu alte cuvinte, puterea voinþei ºiiniþiativa?

(R) Studiind lucrurile din punct de vedere spiritual, dacã acea putereexistã, totul poate reuºi. Pentru cã, astfel a fost dat, cã totul îºi gãseºtemai întâi originea în planul spiritual. Mentalul este cel care




construieºte. Acest lucru este adevãrat în planificarea vieþii, în relaþii,precum ºi în fiecare fazã a existenþei sau a experienþei omului.

LL

ee

cc

tt

uu

rr

aa

22

33

22

88

--

11

Mai întâi, cunoaºte-þi propriile idealuri - fizice, mentale, spirituale.Aflã cã spiritualul, mentalul ºi materialul trebuie sã ia naºtere din ceeace este de concepþie spiritualã; pentru cã doar spiritul ºi mentalul sunteterne, ºi doar acea parte din mental care este spiritualã în concepþia sa– sau creatoare în relaþiile sale cu lucrurile, condiþiile, experienþele,locurile sau indivizii – este eternã.

LL

ee

cc

tt

uu

rr

aa

22

33

55

77

--

11

Da, avem corpul ºi condiþiile de mediu la fel ca ºi la [2357]. Acum,noi considerãm cã existã anumite stãri care sunt anormale pentru acestcorp, ºi acestea pot duce, prin aplicarea corectã a condiþiilor ºi ele-mentelor necesare, la o funcþionare mult mai bunã ºi mai apropiatã denormal a acestui trup. Deºi uneori stãrile se agraveazã, ºi deºi aparent

nu se pot realiza prea multe în planul fizic pentru a se corecta unele dinsituaþiile care deranjeazã corpul, ar trebui mai întâi ca aceastã fiinþã sãdobândeascã conºtiinþa faptului cã existã acele elemente în starea fizicãa corpului, care, pentru funcþionarea lui fizicã, asigurã condiþiile nece-sare pentru a fi acoperite necesitãþile trupului, asigurând bunãstarea fi-zicã, apoi mentalã, moralã ºi cea spiritualã. Spiritul este viaþa, fie cãeste în legãturã cu funcþionarea fizicã a forþelor atomice din cadrul sis-temului, sau cu fiinþa mentalã a unui trup, ºi toate acestea trebuie sã se

coordoneze una cu cealaltã în direcþia adecvatã, tot la fel cum estenecesar pentru un organ fizic sã-ºi coordoneze funcþionarea cu restulsistemului. Spre exemplu aici, la nivelul acestui corp, au existatperioade când aparent foarte puþin sau aproape nimic nu a fost asimilatsau digerat. Necesitatea asimilãrii este la fel de importantã ca ºi dorinþade a mânca, pentru cã ce folos aduce unui trup dorinþa de a mânca, dacãmâncarea consumatã nu va fi asimilatã ºi nu va alcãtui ceea ce este

necesar pentru susþinerea ºi hrãnirea corpului fizic? Se poate observadin forþele fizice cã a existat, ºi cã mai existã încã, anumite dezechili-bre la nivelul sistemului nervos. Acestea sunt în legãturã atât cu sis-temul nervos cerebro-spinal, cât ºi cu cel simpatic. În funcþionareafizicã a unui trup, impactul nervului (nervilor) sau ale plexurilor ner-voase, sau ale traiectelor nervoase, devine acþiune fizicã, iar aceasta, la




rândul ei, produce rezultate fizice; deºi situaþiile sau dezechilibrele dinplexul care comandã sau sunt comandate de anumite reflexe, de lanivelul sistemului cerebro-spinal, pânã la cel nervos simpatic, nu pot fiatât de uºor controlate prin îndepãrtarea presiunii dintr-o parte a trupu-lui. Atunci, ce anume acþioneazã asupra acestor stãri, astfel încât ca elesã poatã fi ameliorate? Ceea ce acþioneazã asupra fizicului este ratavibratorie la care nervul lucreazã pentru a produce coordonare înfuncþionarea sistemului; în ceea ce priveºte partea senzorialã, dupãcum se vede, în acest trup existã tulburãri în funcþionarea organelor sis-temului senzorial. Aceste organe posedã propria lor „maºinãrie”, pen-

tru a face posibilã funcþionarea sistemului în direcþia în care acel orga-nism sau organ trebuie sã funcþioneze, iar acest modus operandi propriueste în sine o parte a întregului, fiind totuºi dependentã de coordonareaatât a sistemului cerebro-spinal, cât ºi a celui simpatic, pentru afuncþiona într-o relaþie adecvatã cu acel organ al sistemului, astfel încâtceea ce este asimilat, ceea ce este construit în sistem, sã poatã produceceea ce este necesar forþelor vibratorii corespunzãtoare pentru a duce laobþinerea condiþiei dorite ca rezultat, cum ar fi în cazul acesta, auzulsau simþul tactil. Aºadar vorbim despre forþele auditive, care sunt într-ostare anormalã faþã de condiþiile care ar trebui create în acest corp[2357].

LL

ee

cc

tt

uu

rr

aa

22

33

99

00

--

11

Numerele pot uneori sã influenþeze ºi ele; dupã cum trei ºi multipliisãi reprezintã etapele prin care trece fiinþa în diferitele sale dispoziþii

sau în diferitele sale modalitãþi de cãutare. Deoarece fiinþa descoperã – în sine însãºi – cã existã partea fizicã cu toate emoþiile sale; apoi men-talul cu capacitãþile sale de a percepe, de a construi ºi de a schimbaaspectele fizicului, care sunt constituite strict din forþe corporale, saucondiþiile, gândurile sau experienþele individuale; de asemenea, maiexistã ºi spiritualul din care emanã esenþa întregii puteri ºi tãrii!Reflecteazã mai mult asupra acestui lucru.

LL

ee

cc

tt

uu

rr

aa

22

44

00

88

--

11

Treptat, fiind în manifestarea fizicã, unde acþioneazã aceste principii într-o lume în care domneºte legea cauzei ºi a efectului - sau lumea tri-dimensionalã -, fiinþa înþelege mai multe despre lumea înconjurãtoare




atunci când iese mai mult din sine însãºi, ºi atunci conºtientizeazã maipuþin din eul limitat ºi mai mult forþele creatoare pe care le experi-menteazã; astfel ajunge sã se apropie de înþelegerea faptului cã ceea cese aseamãnã se adunã, – cã ceea ce este semãnat în spirit va creºte înminte ºi va rodi în planul fizic – ºi cã lucrurile stau la fel dacã inversãmelementele, anume cã dacã ne complacem în influenþa materialã anaturilor egoiste se separã spiritul de controlul minþii care construieºte.

LL

ee

cc

tt

uu

rr

aa

22

55

33

33

--

66

Aceasta este asemenea spiritului. ªi pe mãsurã ce spiritul constru-

ieºte, pe mãsurã ce dã contur prin acþiunea sa la nivelul minþii, minteadevine atunci constructorul. Mintea nu este spiritul, ea este doar untovarãº pentru spirit; ea construieºte un tipar. ªi acesta este începutulmodului în care sinele poate creºte durata perioadei sale de activitate pePãmânt. ªi acesta este începutul idealului tãu. Care ideal? Idealul a ceeace sufletul poate ºi trebuie sã reuºeascã sã realizeze în aceastã viaþã!

LL

ee

cc

tt

uu

rr

aa

22

66

44

77

--

11

Aceasta este lipsã de încredere în sine. Aceasta este lipsa unui idealspiritual. Pentru cã, trebuie sã înþelegi cã toate lucrurile materiale începmai întâi în plan spiritual. Apoi acestea prind formã în plan mental,concretizându-se în planul material. Acest lucru poate fi ilustrat princeea ce constituie conceptul de muzicã a naturii, muzica sferelor,muzica pãsãrilor, expresia poeticã care adesea se înalþã din mintea ta.Acestea dau naºtere treptat impresiilor.

LL

ee

cc

tt

uu

rr

aa

22

77

00

99

--

11

Iatã un om cu scopuri nobile ºi care este dãruit sãvârºirii de faptebune faþã de ceilalþi, fiind în special preocupat de ceea ce are legãturãcu formarea capacitãþilor mentale ale omului. Aceastã fiinþã poate fi

înzestratã în aceastã direcþie, ceea ce – corelat cu acele idei care au luatnaºtere ºi continuã sã se formeze în sine, ducând la dezvoltare perso-

nalã – ar fi bine sã fie folosite la experienþa actualã; cu alte cuvinte,viaþa fiecãrei forþe atomice este datã de spiritul acesteia. Mentalulconstruieºte, iar fizicul sau ceea ce poate fi perceput prin simþuri,constituie rezultatul – iar viaþa în sine se proiecteazã în acelaºi mod încare este dirijatã de cãtre ceea ce este a fost construit în continuitate decãtre forþa vieþii, care a radiat prin fiecare creaþie a sa. Înþelegi?




LL

ee

cc

tt

uu

rr

aa

22

77

22

77

--

11

Mai întâi, în ceea ce priveºte idealul tãu de relaþii morale ºi mentale

– aflã cã toate acestea se întemeiazã pe aspecte spirituale. Pentru cã, aºacum descoperã fiinþa despre sine însãºi – ea este atât trup, cât ºi minteºi suflet. Sufletul continuã sã trãiascã, construit de cãtre minte. Trupuleste manifestarea materialã. Cunoaºte-þi idealul!

LL

ee

cc

tt

uu

rr

aa

22

77

44

77

--

11

Mai întâi gãseºte Sinele – ºi cunoaºte-þi propriul ideal, spiritual,mental, material. ªi aflã cã ceea ce este material este trecãtor, iar men-

talul poate aduce viaþã sau moarte în funcþie de alegerea pe care o face.Apoi, în minte ºi în trup, fiinþa trebuie sã îºi aibã propria viaþã în

spirit. Pentru cã numai aceasta dãinuie veºnic.

LL

ee

cc

tt

uu

rr

aa

22

77

55

11

--

11

(Î) Cum mi-aº putea ajuta fiica, [...] sã îºi rezolve problema din cãsnicia ei?(R) Aceste lucruri pot fi studiate cel mai bine în lumina acelor

sugestii care au fost fãcute atunci când Sinele s-a implicat în diferiteleexperienþe pe Pãmânt.Þine minte, dacã ceea ce este spiritual este pus pe primul loc ºi are

întâietate, dacã scopul unui individ este orientat în direcþia corectã, totceea ce se întâmplã în plan material se va încheia cu bine. Chiar dacãaceste situaþii pot pãrea uneori confuze ºi contradictorii, Legea luiDumnezeu este perfectã.

Atunci când individul devine capabil sã înþeleagã aceste lucruri, el

ajunge la acea cunoaºtere prin care toate relaþiile maritale pot fi cel maibine înþelese.

Oamenii nu se întâlnesc din întâmplare. Fiecare este necesar înexperienþele altora, chiar dacã nu îºi foloseºte întotdeauna oportu-nitãþile într-un mod spiritual.

De aici provine ºi porunca de a descoperi care este Dumnezeul tãu,pentru a te putea arãta demn de idealul tãu. Dacã te ridici pe tine însuþi

la rangul de dumnezeu, dacã faci ca speranþele, dorinþele ºi scopuriletale sã fie dumnezeul tãu, acestea devin egoiste, ele devin monºtri ºiinfluenþe distrugãtoare.

Educã, dã instrucþiuni, întocmai cum ai procedat în experienþaegipteanã. Acolo ai ajutat. ªi acum poþi ajuta; dar nu prin material.

ªi nu condamna pe nimeni!




LL

ee

cc

tt

uu

rr

aa

22

77

77

22

--

11

Pentru cã, viaþa este Dumnezeu, sau eternitatea, ºi astfel este un

lucru continuu. Diferitele conºtiinþe din diferitele sfere de activitatereprezintã doar o parte a experienþei, mintea fiind forþa care controleazãºi construieºte în corpul fizic al fiinþei. Pentru cã mintea este cea careconstruieºte. Ceea ce þine de spirit este ceea ce se propune, în timp ce,ceea ce se aflã în plan fizic este rezultatul acþiunii în plan material.

LL

ee

cc

tt

uu

rr

aa

22

77

77

66

--

11

Gãseºte-þi idealul, spiritual, mental ºi material. Înþelege cã întreaga

forþã îºi are expresia mai întâi in spirit. Într-adevãr, mintea deþine con-trolul – ºi prin aceastã activitate a sa apare expresia ei materialã.

LL

ee

cc

tt

uu

rr

aa

22

77

88

66

--

11

Acestea pot deveni piedici în experienþa entitãþii, chiar ºi în prezent.Priveºte la ceea ce poate constitui un ideal, ºi fii sigur cã este funda-mentat pe o bazã spiritualã. Pentru cã, fiecare fapt îºi are originea în

spirit; mintea construieºte, iar expresia materialã este rezultatul acþiuniifiecãreia dintre ele. Spiritul þine de creaþie, sau Dumnezeu; mintea estecea prin intermediul cãreia omul se poate ancora atât în materialitate,cât ºi în spiritualitate. Alegerea se aflã în mâinile fiecãruia. Foloseºte-þibine talentele.

LL

ee

cc

tt

uu

rr

aa

22

77

88

77

--

11

Noi gãsim în Jupiter conºtiinþa universalã. Totuºi, remarcã poziþia pecare o ocupã în conºtiinþa ta. Mai degrabã scoate-l în faþã decât sã-l duci

în spate. Pentru cã totul existã mai întâi în spirit, apoi în minte, ºi abiaapoi se materializeazã. Pentru cã mintea este cea care construieºte;

întocmai cum sunt trupul, mintea ºi sufletul în experienþa tridimensionalãa unui individ, ele se pot asemãna cu Tatãl, Fiul ºi Duhul Sfânt. Fiuleste Mintea. El este calea. Astfel cã mintea sinelui este calea.

LL

ee

cc

tt

uu

rr

aa

22

77

88

88

--

11

Entitatea cautã sã cunoascã cauzele primordiale. Þine minte,acestea iau naºtere din concepte spirituale. Pentru cã, totul existã mai

întâi în spirit, apoi în minte, apoi în manifestarea materialã; fie cã vor-bim despre asocierea cu indivizi sau lucruri, sau cã are legãturã cu




activitatea universalã care este în natura lucrurilor. Deoarece scopulpentru care individul cere anumite lucruri, este cel care determinã rezul-tatul fizic sau material. „Cu ce spirit, cu ce scop, faci aceste lucruri?”

LL

ee

cc

tt

uu

rr

aa

22

88

00

11

--

11

Acum, în ceea ce priveºte forþele fizice, mentale ºi spirituale dinacest corp, care completeazã entitatea în acest moment, ea manifestã obunã înþelegere ºi aplicare a psihologiei, pentru cã vedem cã mentalulconduce în aceastã fiinþã, aºa cum ar trebui sã fie în planul pãmântesc,iar fizicul este supus tendinþelor mentale ale entitãþii. Altfel spus, în

aceastã fiinþã forþele pãmânteºti sunt bine conturate, ajungând chiar sãaibã o manifestare completã, pentru cã ele oferã foarte multã înþelegerespiritualã, iar entitatea trebuie doar sã menþinã toate forþele bine orien-tate pe acea cale îngustã ºi dreaptã care conduce la înþelegerea perfectã.

În ceea ce priveºte condiþiile fizice, considerãm cã forþele care semanifestã în prezent sunt foarte bune, din multe puncte de vedere.Existã câteva condiþii de care corpul are nevoie, ºi la care corpultrebuie sã fie atent din punct de vedere fizic, mental, spiritual, pentru cãsufletul, spiritul ºi fizicul trebuie sã þinã minte întotdeauna cã trupulfizic, material, este doar templul prin care forþele mentale, împreunã cuvoinþa, construiesc treptat acel EU SUNT care trebuie sa trãiascãveºnic, ºi fãrã echilibrul perfect al forþelor, nu se poate manifesta ceeace este mai bun prin forþele de care dispune în prezent entitatea.

LL

ee

cc

tt

uu

rr

aa

22

88

11

33

--

11

Mai întâi, aflã care îþi sunt idealurile – fizice, mentale si spirituale.ªi înþelege cã rezultatul fizic este mai întâi conceput in spirit, apoi con-struit în mod corespunzãtor de cãtre minte, ºi apoi capãtã o formã con-cretã în planul material – în funcþie de atitudinea pe care o menþii.LL

ee

cc

tt

uu

rr

aa

22

99

00

00

--

22

Aflã care îþi este idealul spiritual dupã care va acþiona mintea, ºi veidescoperi cã lucrurile materiale vin aºa cum trebuie ºi când trebuie.

LL

ee

cc

tt

uu

rr

aa

22

99

33

88

--

11

Pentru cã, în lumea materialã, conceptul spiritual constituie bazatuturor tendinþelor, sau altfel spus, o bazã pentru minte; ºi din acestasunt generate apoi rezultatele materiale. Când aceastã ordine este




modificatã, aceasta poate deveni mai degrabã o piedicã, decât o piatrãde temelie pentru dezvoltarea ulterioarã.

LL

ee

cc

tt

uu

rr

aa

22

99

99

55

--

33

Aflã, aºadar, cã aceste lucruri se aplicã de asemenea acestei entitãþi:trupul, mintea ºi sufletul entitãþii sunt una. Sunt reprezentate aiciprintr-un corp fizic – foarte bun în multe privinþe. Totuºi, se poateobserva cã mintea este foarte analiticã, ºi are tendinþa de a emite

judecãþi destul de drastice. Aflã cã existã legi referitoare la acest lucru,atât în ceea ce priveºte mintea, precum ºi spiritualul ºi materialul.

Pentru cã, orice lucru care existã este mai întâi conceput în spirit.Mintea acþioneazã apoi în conformitate cu acesta. Mai departe, totuldepinde de ceea ce stabileºte ca ideal mintea entitãþii, sau de forma pecare i-o va da … de spiritul cu ºi prin care va construi mintea.

LL

ee

cc

tt

uu

rr

aa

33

00

55

33

--

33

Mulþi subliniazã aspectul spiritual, spiritualitatea, când mintea

este folositã ca etalon. Alþii subliniazã manifestarea fizicã, atuncicând mintea este folositã ca etalon. Mulþi interpreteazã lucrurilespirituale ºi încearcã sã foloseascã activitatea fizicã drept etalon.Mulþi încearcã sã interpreteze lucrurile spirituale, folosind minteadrept etalon. Dar fiecare fazã a propriei tale experienþe ar trebui safie interpretatã în sfera ei corespunzãtoare de activitate, astfel cãatunci când încerci sã îþi înþelegi muzica, iubirea, prieteniile, aso-cierile, activitãþile tale cu ceilalþi, acest lucru sã fie în sfera adecvatã,

în acord cu scopul tãu suprem pe Pãmânt – care este acela de a-Lglorifica pe Creatorul tãu, dacã ar fi sã respectãm pe deplin ceea ces-a spus, cã: „Domnul Dumnezeul tãu este unul” ºi „Sã îl iubeºti peaproapele tãu ca pe tine însuþi”. O, de-ar afla oamenii cã aici nu sespune nimic despre fizic sau despre minte, ci doar despre atitudineaspiritualã pe care cineva o adoptã referitor la acestea!

LL

ee

cc

tt

uu

rr

aa

33

00

66

44

--

11

Când întrebuinþezi aparatul, foloseºte aceastã perioadã pentru amedita asupra lucrurilor spirituale; ºtiind cã întreaga vindecare, întrea-ga corectare a vieþii spirituale ºi mentale trebuie sã vinã de la scânteiadivinã din tine, iar rezultatele din fiinþa fizicã vor fi în conformitate cuceea ce a fost dezvoltat în Sinele spiritual.




LL

ee

cc

tt

uu

rr

aa

33

00

88

33

--

11

Totuºi, învaþã lecþia aceasta: cã fizicul trebuie sã primeascã ceea ce

este fizic, cã mentalul trebuie sã primeascã ceea ce este mental, ºi cãaspectul spiritual este forþa directoare – însã mintea este cea careconstruieºte.

LL

ee

cc

tt

uu

rr

aa

33

11

33

22

--

11

Materialul þine de ceea ce este pãmântesc. Spiritualul þine de forþelecereºti sau motrice. Mentalul este întotdeauna cel care construieºte.

Orice urmeazã a fi manifestat trebuie mai întâi sã existe în spirit,

apoi în minte, apoi în planul material. Pentru cã acesta este modul încare evolueazã Pãmântul, lucrurile, ideile ºi idealurile. Pentru cã, El avenit pe Pãmânt ca prin El omul sã poatã avea din nou acces la graþiaºi compasiunea acelor forþe spirituale care sunt idealurile directoare alefiecãrei entitãþi-suflet.

LL

ee

cc

tt

uu

rr

aa

33

11

88

44

--

11

Prin urmare, acestea sunt lucrurile pe care entitatea trebuie sã leanalizeze mai mult în sine – dupã cum se va vedea din perioadele ma-nifestate în plan fizic – în ceea ce priveºte impulsurile nevoilor indivi-duale. Pentru cã fiecare individ îºi aflã forþa care îi animã viaþa în sine

însuºi, ºi acest lucru este corect – dupã cum a fost enunþat din vechimede cãtre fãuritorul legii: „Nu gândi cã va coborî cineva din cer sau dedincolo de mare, ca sã îþi dea un mesaj pe care sã îl înþelegi. Pentru cã,iatã, acestea se aflã în propria-þi inimã, în propria-þi minte. Trupul tãueste într-adevãr templul lui Dumnezeu cel viu.” El a promis sã te întâl-neascã ºi, aflã cã tot ceea ce este mental ºi tot cea ce existã în material,

îºi au începutul, concepþia, în spirit, în scop, în speranþã, în dorinþã. Prinurmare, aflã mai întâi care este modul în care te raportezi la cea ce-þidoreºti. Pentru cã viaþa (sau Dumnezeu) ºi nemurirea sufletului suntreale; aºa cum se poate vedea din propriile tale nevoi – dacã le analizezicorect.

LL

ee

cc

tt

uu

rr

aa

33

11

99

00

--

22

(Î) În ce mod poate fi controlat fizicul prin mental?(R) Mentalul controleazã întotdeauna fizicul, când este ghidat prin

acele cãi care duc la trezirea Sinelui Divin în corpul fizic. În felul




acesta poate fi ghidat fizicul prin mental, pentru cã întotdeauna vomvedea cã: „spiritul tãu este martor Spiritului Meu”, cu scopul de a faceca mentalul, fizicul ºi spiritualul fiinþei sã devinã Una cu acea forþãcare dã viaþã.

LL

ee

cc

tt

uu

rr

aa

33

11

99

88

--

33

Ceea ce se manifestã în afaceri sau în activitãþile materiale aleentitãþii este mai întâi perceput sau conceput la nivel spiritual în fiinþã.Acestea sunt cultivate sau menþinute la nivel mental ºi astfel suntevidenþiate rezultatele fizice.

LL

ee

cc

tt

uu

rr

aa

33

22

44

11

--

11

(Î) Ce calitãþi spirituale ar trebui accentuate?(R) Aflã cã tot ceea ce existã în planul material apare mai întâi în cel

spiritual, apoi este adus în planul fizic de cãtre minte, care construieºte.Apoi prin forþa atotputerniciei care se aflã în El ºi în promisiunea Sa,trebuie pãstratã credinþa care i-a fost recomandatã entitãþii.

LL

ee

cc

tt

uu

rr

aa

33

33

00

88

--

11

Astfel, prin activitãþile minþii ºi trupului, - care sunt dãruite acestuiscop – sufletul respectã cele hotãrâte de Domnul – „Dacã Mã iubeºti peMine, respectã legile Mele, iar Eu - ºi Tatãl – vom veni ºi vom sãlãºlui

în tine.“ Acestea nu sunt simple simboluri, semne sau teorii, ci pot fiaplicate practic în vieþile indivizilor pe care îi instruieºti zi de zi; nuprin vreo formã stabilitã dinainte. Pentru cã, dacã Dumnezeu este unul,

El se aflã atât în furtunã, cât ºi în liniºte; atât în stele, cât ºi în nisipulmiºcãtor. Pentru cã viaþa însãºi este manifestarea Unitãþii Tatãluimanifestat prin Fiu, care a venit pentru a da viaþã ºi a face ca ea sã fieplinã de abundenþã. Pentru cã, El este viaþa, învierea ºi calea. Acesteaar trebui sã îi înveþi pe ceilalþi, acestea ar trebui sa le predici atunci cândvorbeºti zi de zi cu aproapele tãu.

LL

ee

cc

tt

uu

rr

aa

33

33

33

33

--

11

(Î) Cum pot ºti dacã fac ceea ce trebuie ºi sã fiu mulþumit cu aceasta?(R) „Spiritul Meu mãrturiseºte spiritul tãu.” Aceasta se aplicã nu

numai în spirit, ci ºi în minte ºi în trup. Pentru cã, trebuie sã înþelegicã Dumnezeu este unul singur. Tot ceea ce devine activ în minte se




aflã mai întâi în spirit. Apoi creºte în minte. Apoi prinde o formãmaterialã.

LL

ee

cc

tt

uu

rr

aa

33

33

55

00

--

11

Astfel se aflã înnãscutã în entitate dorinþa veºnicã de a încerca cevanou. Acesta este un lucru bun, cu condiþia ca dorinþa sã fie întemeiatãpe adevãr. Pentru cã adevãrul este întotdeauna acelaºi – este lege. ªiiubirea este legea, legea este iubirea. Iubirea este Dumnezeu,Dumnezeu este Iubire. Este conºtiinþa universalã ºi dorinþa ca totul sãse manifeste armonios pentru binele tuturor – aceasta este moºtenirea

lãsatã omului, dacã acceptã mai întâi calea ºi modalitatea prin careacestea pot fi aplicate, mai întâi în îndeplinirea scopului spiritual, ºiapoi în acþiunea de la nivel mental, urmând ca succesul material sã îimulþumeascã pe toþi.

LL

ee

cc

tt

uu

rr

aa

33

33

55

11

--

11

Aflã cã cele pe care le consideri drept greºeli ºi succese nu vin din

minte. Gândurile construiesc, dar spiritul este forþa motivaþionalã. Cespirit cultivi? Dacã este orientat cãtre Dumnezeu, nu poate da greº,dacã este cãtre sine sau cãtre diavol, rezultatul va fi o greºealã, înfuncþie de mãsura pe care o foloseºti – ca în cazul experienþei entitãþiiMarcelle Ney.

LL

ee

cc

tt

uu

rr

aa

33

33

55

99

--

11

Descoperã aceasta ºi atunci vei începe cu atitudinea corectã. Pentrucã, ceea ce se aflã în spirit, ia formã în minte. Mintea devine construc-torul. Trupul fizic este rezultatul.

LL

ee

cc

tt

uu

rr

aa

33

33

77

66

--

22

Dar care este mãsura idealurilor tale? Tot ceea ce este material aexistat cândva în spiritul sau în sufletul entitãþii. Mintea va construi, iarfizicul va constitui rezultatul. Depinde apoi, de materiale – sau de

spiritul care impulsioneazã fiinþa.

LL

ee

cc

tt

uu

rr

aa

33

33

99

44

--

22

În poziþia lui Jupiter existã o influenþã ce înnobileazã, care a fãcutentitatea sã se gândeascã mereu la nevoia conºtiinþei universale de a se




orienta cãtre aproapele sãu, chiar ºi în cazul câºtigurilor materiale de pePãmânt. Este necesar sã avertizãm cã este mai multã nevoie de celespirituale, de spiritul legii iubirii ºi a prieteniei, mai degrabã decât delitera legii. Pentru cã cei care vor sã aibã prieteni sau care vor sã dobân-deascã succesul material trebuie sã porneascã de la spiritul (atitudinea)pe care le menþin. Dacã spiritul este orientat doar cãtre sine sau dacãeste de naturã egoistã, plinã de invidie sau lãcomie, totul se va întoarce

în cele din urmã împotriva ta.

LL

ee

cc

tt

uu

rr

aa

33

44

22

44

--

11

De asemenea în poziþia lui Jupiter vedem cã existã preocupãri pen-tru moralitate, religie, trai bun, personalitate. Acestea toate vor fi abor-date, fiþi sigur, pornind de la individualitate; iar baza individualitãþiiunei fiinþe trebuie sã fie idealul sãu spiritual. Pentru cã totul ia naºteremai întâi în spirit, apoi în minte, apoi poate fi manifestat în planul mate-rial. Pentru cã Dumnezeu s-a miºcat ºi atunci au luat fiinþã cerurile ºiPãmântul. Dumnezeu este spirit. Omul, cu sufletul sãu care poate sãlucreze împreunã cu Forþele Creatoare, este de aceeaºi origine. Astfel,pentru a creºte în graþie ºi cunoaºtere, omul are ºi îºi foloseºte propriulsine spiritual. ªi dupã spiritul cu care acþionãm, creºtem de asemenea

în minte ºi în trup.

LL

ee

cc

tt

uu

rr

aa

33

44

66

33

--

11

Astrologic vorbind, vedem unele impulsionãri din partea luiMercur, Saturn, Marte, Uranus. Acestea aduc înaltele însuºiri mentale.

Din poziþia lui Saturn rezultã cã adesea fiinþa nu îi ia în considerare peceilalþi, nici sursele din care trebuie sã ia naºtere toate lucrurile bune.Pentru cã acestea pot apãrea doar dintr-o singurã sursã, iar aceasta nueste pur materialã. Materialul este doar rezultatul ºi trebuie sã fie con-struit urmând scopuri spirituale. Trebuie sã fie construit în conformitatecu spiritul care animã entitatea-suflet.

LL

ee

cc

tt

uu

rr

aa

33

44

88

11

--

11

Indivizii pot deveni prea zeloºi sau prea activi fãrã a lua în consi-derare fizicul, mentalul ºi spiritualul. Este adevãrat, toate influenþelesunt mai întâi spirituale; însã mintea construieºte ºi trupul este rezulta-tul. Spiritualizarea trupului înainte ca mintea sã fie complet spiritua-lizatã poate aduce astfel de rezultate, ca cele pe care le vedem aici, cum




ar fi ascensionarea forþei Kundalini în trup, fãrã a fi urmatã de deplinasa manifestare.

LL

ee

cc

tt

uu

rr

aa

33

55

11

33

--

11

Deoarece ceea ce apare în fizic sau în minte îþi face apariþia mai întâi în spirit, ºi astfel sunt corelate unele cu celelalte toate acþiunile fiinþei,nu doar în aceastã viaþã, ci de-a lungul trecerii conºtiinþei prin diferitelesfere sau diferitele încarnãri materiale în care a existat o conºtiinþã fi-zicã.

LL

ee

cc

tt

uu

rr

aa

33

55

44

11

--

11

Dar mai întâi vom spune acestea: înþelege cã tot ceea ce se materia-lizeazã sau apare în planul fizic, este mai întâi modelat în minte ºi înspirit. Mintea construieºte; iar scopul tãu depinde de spiritul – sau„mortarul” ºi „apa”, adicã lucrurile ce fac posibilã materializarea – pecare îl foloseºti; cãci tot aºa vor fi ºi trupul, mintea sau structura pe caretu, ca entitate, le creezi.

LL

ee

cc

tt

uu

rr

aa

33

55

88

22

--

22

Pentru cã, aºa cum îºi dã seama chiar entitatea, nu existã nimic caresã se petreacã la întâmplare, ci întotdeauna dupã un tipar sau o lege. ªifaptul cã entitatea poate construi în plan mental pornind de la cel spi-ritual, pe care îl acceptã ca ºi conducãtor, modificã rezultatele din viaþapersoanei – în aceeaºi manierã în care s-a pus întrebarea: „Învãþãtorule,cine a pãcãtuit cã acest om s-a nãscut orb - el sau pãrinþii sãi?“

LL

ee

cc

tt

uu

rr

aa

33

55

99

00

--

22

Sinele spiritual este viaþa, iar activitatea mentalului ºi a fiziculuiaparþin de suflet – ºi astfel alcãtuiesc unitatea trup-suflet.

LL

ee

cc

tt

uu

rr

aa

33

66

11

11

--

11

Entitatea trebuie sã înveþe cã aceasta trebuie sã fie la fel de mult înmental, dacã nu mai mult. Pentru cã fizicul este rezultatul idealurilorspirituale, iar mintea fiind cea care construieºte, obþine acele rezultate.Este adevãrat cã trupul trebuie uneori sã fie disciplinat, însã aceasta estetot atât de mult o disciplinã a minþii ºi a spiritului, pe cât este a fizicului.




LL

ee

cc

tt

uu

rr

aa

33

66

33

99

--

11

Mai departe, entitatea ar trebui sã stabileascã o relaþie foarte solidãcu Forþele Creatoare. Pentru cã orice activitate începe mai întâi înspirit, apoi în minte, apoi în lumea materialã. Iar mintea este cea careconstruieºte, atât în ceea ce priveºte dezvoltarea capacitãþilor fiinþei, câtºi în acþiunile individuale.

LL

ee

cc

tt

uu

rr

aa

33

77

00

44

--

11

(Î) Care este scopul vieþii mele în aceastã încarnare?

(R) Dupã cum se spune, scopul este implicarea sinelui în activitãþide binefacere mai ample, ºi în pregãtirea ºi construirea cãminului.Acesta trebuie mai întâi sã se petreacã în plan spiritual, apoi trebuie sãfie în plan mental, ºi abia apoi poate exista în plan fizic.

LL

ee

cc

tt

uu

rr

aa

33

99

00

22

--

22

Multe din impulsurile latente sau manifestate constituie manifestãri

la nivelul conºtiinþei, iar ele indicã o capacitate neobiºnuitã de a mate-rializa în planul fizic. În ceea ce priveºte impulsurile din timpul ºederiitemporare în acest plan, observãm poziþiile lui Mercur, Marte, Venus,Jupiter. Nici cã se putea o aliniere mai bunã, ºi totuºi – la fel cum este

în spirit, tot aºa ºi în minte – acestea trebuie sã fie adaptate, folosite,aplicate. Deoarece, chiar dacã existã scop, calitãþi, forþã, dacã acesteanu sunt utilizate, sunt nule ºi fãrã efect.

LL

ee

cc

tt

uu

rr

aa

33

99

77

55

--

11

Da, iatã corpul. Considerãm cã existã unele stãri anormale în acestcorp, [3975] despre care vorbim. Acestea au mai mult de-a face cucauze specifice de la nivel fizic. Dacã poþi ajunge aici, încearcã sãmenþii contactul. Condiþiile care sunt date aici au de-a face mai mult cutrupul fizic decât cu forþele spiritului ºi sufletului sau cu forþa mentalã

din acest corp; deoarece existã în corpul fizic anumite schimbãri mate-riale sau diferenþe care trebuie îndeplinite pentru a face ca întregul corpsã funcþioneze în armonie ºi sã creeze un echilibru perfect în întregulsistem-corp. Dacã am corecta starea existentã astfel încât întreaga forþãce dã viaþã sau fluidele din corp sã-ºi reia cursul lor armonios prin




întregul sistem, astfel încât sã poatã da tuturor pãrþilor acestui corpforþele dãtãtoare de viaþã, atunci vom putea vedea cum toate forþeleregeneratoare ale trupului sunt aduse la normal ºi forþele fizice, împre-unã cu cele mentale ºi cele divine, se deplaseazã prin întregul corp,conducând forþele mentale ºi spirituale cãtre dezvoltarea unei mai bune

înþelegeri de sine. Forþa fizicã din acest sistem a fost adusã în acest truppentru ca fiinþa sã se poatã dezvolta ºi învãþa mai mult prin forþele men-tale ºi spirituale, sau altfel spus, sã continue sã le creascã periodic.Fiinþa trebuie sã înþeleagã aceste lucruri.

LL

ee

cc

tt

uu

rr

aa

44

00

33

55

--

11

Vedem din poziþia lui Marte cã entitatea poate sã aibã, în anumiteprivinþe, unele idei sau puncte de vedere pe care sã le susþinã cu multãtãrie, însã, la fel cum am avertizat în cazul experienþei anterioare în ceeace priveºte critica, dacã critici, atunci te poþi aºtepta sã fii tu însuþi criti-cat. Pentru cã Legea lui Dumnezeu este perfectã ºi se aplicã la fel atâtomului, cât ºi universului, la fel în naturã, ca ºi în lumea spiritului însuºi.Pentru cã primul principiu este cã Dumnezeu, Domnul universului, esteunul singur. Ceea ce este eficient sau activ în spirit (unde ia naºtere mai

întâi), trebuie sã fie activ ºi trebuie sã influenþeze forþele imaginative alefiecãrei fiinþe în parte. Pentru cã entitatea descoperã cã are un trup, ominte, un suflet; altfel spus, conºtiinþa pãmânteascã este tridimensionalã.

LL

ee

cc

tt

uu

rr

aa

44

00

44

11

--

11

Înþelege cã lucrurile stau în felul acesta: ceea ce este manifestat fizic

sau mental îºi are originea sau impulsul iniþial în aspectele spirituale alefiinþei, sau în spiritul, scopul, sursele, intenþiile menþinute de cãtreentitate. Dacã aceste scopuri ºi idealuri sau intenþii sunt ale forþelorcreatoare ºi se manifestã prin ele, atunci mentalul (în calitate deconstructor), poate deveni constructiv sau creator. Atunci manifestareafizicã sau finalã va fi bunã. Faptul cã pot apãrea schimbãri nu indicãneapãrat faptul cã impulsul spiritual este greºit, ci cã modul în care

acþioneazã mentalul poate fi greºit orientat.LL

ee

cc

tt

uu

rr

aa

44

11

44

33

--

11

În mental gãsim acele capacitãþi de a evalua, care pot fi de ajutoraltora în înþelegerea relaþiilor lor cu semenii, precum ºi a propriei legã-turi cu influenþele spirituale care pot fi manifestate în planul material.




Din punct de vedere material, vedem cã forþele spirituale sunt viaþa,fundalul, baza pentru toate activitãþile; mentalul construieºte; fiziculeste rezultatul care decurge din aceste activitãþi în planul material saucarnal.

LL

ee

cc

tt

uu

rr

aa

44

44

00

55

--

11

Pãstreazã forþele fizice în starea potrivitã, pãstreazã mentalul acor-dat în mod corespunzãtor, ºi atunci partea spiritualã va conduce întoate domeniile! Oamenii considerã adesea cã viaþa spiritualã ºi viaþamentalã sunt lucruri separate. De fapt ele trebuie sã fie una – ele sunt

una, cu toate cã oamenii au tendinþa sã le separe. Spiritul este viaþa,forþa care pune totul în miºcare, cea care, dincolo chiar de întreaga viaþãºi de mintea fizicã sau de mintea sufletului – ghideazã, direcþioneazã –nu întotdeauna stând de veghe, însã putând fi antrenatã în acea direcþie.Prin urmare, cautã mai întâi de toate lucrurile care þin de spirit, iar apoitoate aceste lucruri de naturã pãmânteascã li se vor adãuga la loculpotrivit, în cea mai potrivitã combinaþie. Sunt gata de întrebãri.

LL

ee

cc

tt

uu

rr

aa

44

66

00

99

--

11

Vedem din impulsul conþinut în condiþiile care existã în acestmoment în relaþiile fizice cu forþele universale, cã existã multe lucruridemne de studiu în legãturã cu aceastã entitate, pe care le pot analizacei care urmeazã strict doctrinele ce se referã la continuitatea vieþii ºilegãtura ei cu diferitele manifestãri ale unei entitãþi de-a lungul încar-nãrilor pe Pãmânt; pentru cã fizionomistului aici de faþã i se aratã

faptul cã în corpul mental ºi fizic al entitãþii existã dovada pozitivã aacelei legi care spune cã, în ceea ce priveºte modul în care se manifestãviaþa în planul pãmântesc, mai întâi apare viaþa spiritualã, apoi ceamentalã, iar fizicul este un rezultat al ceea ce a fost construit ºi ceea ceapare în formã manifestatã, indiferent de ceea ce a fost adesea, în moderonat, pus pe seama condiþiilor de mediu sau ereditare; pentru cãvedem cã vieþile acelora prin intermediul cãrora s-a putut încarna fiinþa

în plan fizic, au respectat aceeaºi lege, ºi au dat naºtere la ceea ce – prinintermediul condiþiilor de mediu existente –a constituit canalul princare s-a manifestat viaþa, în funcþie de modul în care a fost construit decãtre respectiva fiinþã, iar fiinþa a cãutat acel canal pentru manifestareaei în planul fizic, în acel stadiu al dezvoltãrii sale, sau – cum ar spuneoamenii – în acel moment.




LL

ee

cc

tt

uu

rr

aa

44

77

22

22

--

11

(Î) Vreun sfat spiritual pentru aceastã fiinþã?

(R) Trezeºte capacitãþile ºi calitãþile care se aflã în sine ºi pe carecorpul le poate dezvolta prin intermediul acþiunii forþelor spirituale dinfiinþã, forþe care dau naºtere reacþiilor ºi efectelor ce apar în planulfizic; deoarece spiritul reprezintã viaþa, mentalul construieºte, iar parteamaterialã sau fizicã este rezultatul.

LL

ee

cc

tt

uu

rr

aa

44

88

66

66

--

22

Aºa cum am mai subliniat, ºi acest lucru trebuie luat în considerare, pe

mãsurã ce fiinþa cautã acele dezvoltãri în sine însãºi, plecând de la condi-þiile materiale ºi mentale – conform idealului pe care ºi l-a stabilit singurã.Ceea ce ar putea fi de folos în aceastã direcþie are foarte mult de a face cuceea ce putem numi o operaþie plinã de succes sau o dezvoltare cu totulreuºitã a corpului; pentru cã în funcþie de ceea ce-ºi stabileºte corpul ca ºiideal, fie cã acesta este în întregime material, fie cã este un scop bine echili-brat ce cuprinde toate aspectele, spiritual, mental ºi material, tot astfel va fi

evoluþia ulterioarã a lucrurilor; deoarece acþiunea – fie ea de naturã com-plet materialã, complet mentalã sau complet spiritualã – constituie spiritulcu care o fiinþã, un corp, trece la fapte. Dacã viaþa urmeazã sã devinã pedeplin mecanicã, sau orientatã cu totul cãtre cele materiale, atunci singurulrezultat firesc va fi materialitatea, iar acesta nu va aduce mulþumire, nicisatisfacþie. Dacã idealul stabilit este bine echilibrat, cunoscându-se faptulcã spiritul este viaþa, iar mintea construieºte, atunci ºi rezultatele vor fi pemãsura activitãþii depuse, conform cu aceste atitudini.

LL

ee

cc

tt

uu

rr

aa

55

00

00

11

--

11

Acestea sunt problemele cu care te confrunþi în prezent, deoarece aiavut acelaºi tovarãº pe parcursul acelei vieþi. Tocmai de aceea, consi-derã cã este o datorie sã laºi sã te ghideze ceea ce este spiritual. Pentrucã la început fiinþa descoperã cã are un corp cu care se poate descurcafoarte bine! Dispune de propriile sale raþionamente, de propriile dorinþe

ºi de propriile acþiuni. Mintea devine atunci cu totul altceva! iar acestetendinþe trebuie conduse de planul spiritual, de idealul spiritual.Înþelege cã totul este conceput mai întâi în spirit, apoi la nivel mentalcreºte ºi devine acþiune, care poate sã fie ori creatoare, ori orientatãcãtre automulþumire, autosatisfacere.




LL

ee

cc

tt

uu

rr

aa

55

11

11

88

--

11

Înainte de aceasta, entitatea s-a aflat în tãrâmul care precede aceastã

încarnare. De aici provin acele atracþii care au condus fiinþa cãtrecondiþiile de mediu actuale. Entitatea are o mare sensibilitate, lucrucare rezultã din modul în care studiazã atât structura anatomicã, cât ºipe cea a minþii. Pentru cã orice lucru care se materializeazã, trebuie sãfie mai întâi creat în spirit. Pentru cã ºi Pãmântul a fost la început golºi lipsit de formã. Tot la fel se prezintã ºi mintea sau materia. La

început existã o dorinþã, o conºtiinþã, un fluid, un gaz. Apoi este unitã,ºi devine „o senzaþie”. Tot la fel stau lucrurile ºi în cazul fiinþei. Aceste

aspecte sunt în mod special importante pentru ea.

LL

ee

cc

tt

uu

rr

aa

55

55

00

22

--

33

(Î) Ce poate sã facã mai departe [257 ] în viaþa sa de zi cu zi, pentru adovedi cã este conºtient de Cel care i-a oferit aceste daruri?

(R) Dã-þi silinþa sã arãþi cã eºti conºtient de existenþa lui Dumnezeu,evitând rãul, înþelegând faptul cã tot ceea ce faci sau þi se face repre-

zintã reflexia acelui Dumnezeu pe care îl slujeºti. Dacã banii, puterea,poziþia socialã, renumele, sunt Dumnezeul tãu, atunci ele se vor reflec-ta chiar în ceea ce întreprinzi. Porunceºte acestor forþe, aºa cum a fãcutodinioarã Abraham când i s-a cerut sã alcãtuiascã un popor cu totuldeosebit, pentru ca corpul sã poatã auzi din nou ceea ce s-a spus cânds-au adus jertfe în templu: „Poporul meu a apucat-o pe cãi greºite”, ºiastfel, prin aceste cuvinte, precepte ºi exemple, fie ca el sã-l cunoascãdin nou pe Dumnezeu în Împãrãþia sa cea Sfântã.

Este nevoie ca fiecare om sã acorde atenþie problemelor ce i-au fostdate, aºa cum considerã necesar, dar atunci când oamenii se bazeazã cutotul pe adevãrurile universale, ei pot sã înþeleagã, chiar prinproblemele ce le-au fost date, cã spiritul este viaþa, cã simþul datorieieste puterea care îl poate ajuta pe om în orice situaþie în care s-ar afla.

LL

ee

cc

tt

uu

rr

aa

55

55

33

44

--

11

(Î) Care va fi atitudinea lui atunci când se va întoarce?(R) Atitudinea lui va fi un rãspuns la ceea ce-ºi doreºte; pentru cãdorinþa are o naturã triplã, ºi ceea ce existã în sine, îºi gãseºte rãspun-sul în alþii, ºi deoarece dorinþa sincerã de a construi existã la nivel men-tal în orice fiinþã care a dezvoltat astfel de relaþii, tot astfel va fi ceea ceeste construit – pentru cã viaþa, în toate etapele ei, este de naturã triplã.




Spiritul este voinþa; mintea construieºte; rezultatul este ceea ce sematerializeazã în condiþiile de mediu în care trãieºte acea fiinþã. Aceaatitudine va fi atunci ceea ce este construit, aºa cum ºi-a dorit fiinþa.

LL

ee

cc

tt

uu

rr

aa

55

66

44

22

--

33

Iatã corpul – pe care l-am mai vãzut ºi înainte. Acum constatãmunele îmbunãtãþiri ale forþelor fizice ale acestui corp, faþã de datatrecutã. Existã multe aspecte ce trebuie luate în seamã în ceea cepriveºte starea acestui corp fizic, ºi deºi din când în când vor maiapãrea aceste elemente de naturã sã deranjeze ºi sã tulbure natura

corpului, ele [atacurile de epilepsie] vor trebui în mod necesar sã fietrecute de cãtre fiinþã în fundal, ºi sã nu li se îngãduie – pentru cã eletotuºi vor mai apãrea uneori – sã dobândeascã controlul asupra corpu-lui mental; pentru cã, deºi condiþiile fizice reflectã ceea ce se petrece lanivel mental, totuºi mentalul este cel care construieºte. Planul fizicreprezintã doar rezultatul, iar planul spiritual construieºte la fel ca ºi celmental, rezultând atunci cã rezultatul fizic se supune influenþelor exte-rioare care pot fi mentale, materiale ºi fizice. De aici rezultã acþiunea înplanul fizic a acelor condiþii care, - deºi sunt materiale -, atunci cândcorpul mental este tulburat, dau naºtere descurajãrii. Aceasta trebuie sãaibã influenþa exterioarã care sã dea acestui corp impulsul corespunzã-tor, într-un efect sau mod corelat, astfel încât întreaga reacþie fizicã sãfie acea de a urma întocmai modul în care mentalul doreºte sã fiecorpul fizic. Prin urmare, fii perseverent în folosirea spiritualã, mentalãºi fizicã a acelor condiþii care acþioneazã asupra corpului fizic ºi asupra

celui mental, iar spiritualul te va cãlãuzi ºi te va duce mai departe.Pentru cã noi toþi suntem cuprinºi în El, ºi numai noi înºine ne putempune în calea unei dezvoltãri complete. Pãstreazã, aºadar, acestecuvinte aºa cum þi-au fost spuse ºi fii rãbdãtor în împlinirea binelui. Nute lãsa biruit, ci învinge rãul cu binele. Acþioneazã asupra corpului atâtmaterial, cât ºi mental. Fã întocmai cum þi-am spus.

LL

ee

cc

tt

uu

rr

aa

55

66

44

22

--

44

Pãstreazã inhalantul ºi continuã sã faci ceea ce este necesar pentrucorp ori de câte ori trebuie. Stai la aer. Nu solicita prea mult mintea, cicontinuã sã faci suficient exerciþiu fizic pentru a menþine o bunã coor-donare, ºi credem cã acest corp va ajunge într-o stare aproape normalã.Pãstreazã mentalul în armonie cu latura spiritualã a vieþii ºi aminteºte-þi




cã ceea ce spiritul va construi, mintea va urma, pentru a materializa încorpul fizic; deoarece forþele spirituale sunt mereu aceleaºi, zi dupã zi,pânã la sfârºit.

LL

ee

cc

tt

uu

rr

aa

55

66

88

00

--

11

În cadrul evoluþiei spirituale individuale acestea constituie cele maimari forþe pe care le poate avea cineva, deoarece, deºi corpul fizic seprezintã ca o unitate, un întreg, totuºi el este alcãtuit ºi din spirit ºi dinmental. Spiritul este creatorul, mintea construieºte, iar fizicul constitu-ie rezultatul unei vieþi, unui mod de a gândi ºi de a înfãptui; deoarece

gândurile nu sunt altceva decât acþiuni ºi realizarea lor poate avea carezultat atât miracole, cât ºi crime.

LL

ee

cc

tt

uu

rr

aa

55

77

33

55

--

11

Iatã, Viaþa este în felul acesta, continuã; ºi Viaþa este tot ceea ceexistã; ºi nicio parte a Vieþi nu este întregul, pentru cã Viaþa este ceeace este dat de cãtre spirit ; iar sufletul este asemenea omului. Mentalul

– fie cã reprezintã conºtiinþa simþurilor, fie cã este de naturã suprasen-zorialã, reprezentând conºtiinþa obiectivã - este cel care construieºte,iar ceea ce este construit , fie în corpul fizic, fie în suflet, reprezintãRezultatul.




Sufletul

LL

ee

cc

tt

uu

rr

aa

22

88

11

--

44

11

Fiecare dintre voi simþiþi uneori confuzie atunci când vã întrebaþi de undeveniþi ºi încotro vã duceþi. Descoperiþi cã aveþi trupuri ºi minþi – nu toatefrumoase, nu toate curate, nu toate pure, nici în viziunea voastrã, nici în a

aproapelui vostru. ªi sunt mulþi cei cãrora le pasã mai mult de înfãþiºareaexterioarã, decât de motivele care îi fac sã acþioneze sau sã caute...Mulþi spun cã nu sunt conºtienþi de faptul cã au un suflet – totuºi,

chiar faptul cã sunt capabili sã se bucure sau sã se întristeze, aratã oactivitate a minþii care acþioneazã asupra a ceva ce nu este temporal înnatura sa – ceva care nu se pierde odatã cu ultima rãsuflare, ci care seaflã chiar la sursa începuturilor – sufletul – ºi care a fost fãcut dupãchipul Creatorului – nu trupul, nu – nici mintea, ci sufletul a fostconceput dupã chipul lui Dumnezeu.

LL

ee

cc

tt

uu

rr

aa

33

66

11

--

99

Aºadar, trãieºte astfel încât sã poþi privi orice om în faþã ºi sã vezioglindirea Domnului tãu. Pentru cã sufletul fiecãrui om constituie

însuºi chipul Creatorului.

LL

ee

cc

tt

uu

rr

aa

22

66

22

--

88

99

Comentariu având ca subiect destinul sufletului: atunci când omulse aflã în conºtiinþa lumii fizice, la fiinþele al cãror mental este orientatdoar cãtre ceea ce este material, acesta reuºeºte adesea sã le obturezepercepþia existenþei sufletului.

39

3

•



În starea sa naturalã, de dinainte, în care este permanent conºtient,omul este una cu sufletul sãu. De aceea la început toþi oamenii erausufletele acelei creaþii, având corpul asemenea cu al Creatorului – ºideþineau forþele spiritului ce se pot manifesta la fel în diferite etape saumomente ale conºtiinþei.

LL

ee

cc

tt

uu

rr

aa

44

11

66

--

22

Orice gând sau acþiune a corpului, în orice circumstanþã, lasã urmeasupra sufletului. Pentru cã sufletul este acea parte care continuã sãtrãiascã la infinit ºi este cel care însoþeºte corpul în fiecare din încar-

nãrile sale.

LL

ee

cc

tt

uu

rr

aa

11

55

88

77

--

11

Pentru cã doar

în om existã acest suflet, care este nu numai univer-sal, ci ºi individual; care este în stare sã devinã una cu Dumnezeu sauForþele Creatoare.

LL

ee

cc

tt

uu

rr

aa

88

11

55

--

77

(Î) De ce din moment ce sufletul fiecãrui om este o parte a SufletuluiUnic, Marele Suflet, sau ceea ce Emerson numea „Suprasufletul” – de cenu se aud impulsurile sale în fiecare dintre noi, cu claritate, ca o voceunicã? ªi la ce se referã expresia „lecþia sufletului”? – de parcã sufletul,în loc sã fie ghidul ºi destinul nostru, ar avea nevoie de lecþii de la fiinþaîncarnatã.

Pentru a putea înþelege cum trebuie, este nevoie de întregul interval

de timp pentru explicaþii. Dar entitatea uitã cã Dumnezeu, ForþaCreatoare, atunci când a creat sufletele le-a înzestrat pe fiecare cu liber arbitru, ºi în miºcarea lor prin timp ºi spaþiu, ele dispun de o conºtiinþã,indiferent de dimensiunea manifestãrii în care evolueazã sufletul înacea perioadã.

Dumnezeu, Cauza Primordialã, nu a dorit distrugerea niciunuisuflet, ºi atunci când a dat voie sã existe ispita, a dat ºi o cale de mân-tuire.

Fiinþa sau sufletul poate, în orice moment al încarnãrii sale, sãfoloseascã aceste atribute caracteristice etapei în care se aflã conºtiinþasa, în lumea în care se miºcã, conform ordinelor sale, la voinþã.

Dacã sufletul ar reuºi în toate perioadele, în toate încarnãrile sale, sãse menþinã în acel perfect acord cu Cauza Primordialã sau Sufletul de




la care provine, atunci nu ar exista decât o permanentã armonie de fazãcu Cauza Primordialã.

Dar atunci când o fiinþã, un suflet, îºi foloseºte una din încarnãri –indiferent de planul de manifestare al conºtiinþei – pentru a-ºi satisfacedoar propriile plãceri, atunci este nevoie de o lecþie, pentru ca sufletulsã înþeleagã sau sã devinã conºtient de modul în care ºi-a greºit drumul.

Atunci, care a fost prima cauzã a acestei conºtientizãri?Împãrtãºirea ºi folosirea cunoaºterii; mai precis, cunoaºterea lipsitã

de înþelepciune – sau ceea ce ar putea aduce plãcere, satisfacþie, des-fãtare – nu a sufletului, ci ale acelei forme temporare de manifestare din

planul respectiv. Astfel, în planul tridimensional al conºtiinþei, acestemanifestãri sunt cele care fac plãcere ochiului, mulþumind pofteletrupeºti. De aici provine interpretarea acelui moment în care a avut locprima conºtientizare a abaterii de la legea lui Dumnezeu, ca fiindmomentul în care omul a mâncat din pomul cunoaºterii.

Puteþi întreba: cine sau ce a produs acest lucru?A fost acea influenþã care se menþinuse în stare de armonie ºi care

s-a opus la ceea ce rãmãsese din suflet, sau din fiinþã.Atunci, care a fost primul scop al creãrii omului? Anume ca el sã

ajungã sã se cunoascã pe sine ca fiind el însuºi, dar totuºi una cu Tatãl;separat, dar totuºi asemenea Sfintei Treimi: dupã cum Tatãl, Fiul ºiDuhul Sfânt sunt una, tot astfel trupul, mintea ºi sufletul unei fiinþe suntuna, una cu Cauza Primordialã

LL

ee

cc

tt

uu

rr

aa

99

00

00

--

11

77

(Î) S-a spus cã sufletul este forþa spiritualã care animã sau dã viaþãcorpului. Ce este spiritul? Ce este forþa spiritualã? Este ea o forþã fizicãsau este lipsitã de materialitate? Unde putem gãsi forþa sufletului în trup –în nervi, în centrii nervoºi sau unde?

(R) Existã o enormã diferenþã între forþele spirituale ºi forþele sufle-tului, pentru cã, aºa cum s-a spus, aproape fiecãrei forþe i s-au puslimite. Forþele spiritului sunt cele care animã întreaga viaþã, insuflândputeri dãtãtoare de viaþã în structurile animate sau nu. Elementele

spirituale devin fizice atunci când ne referim la corpul spiritual al uneientitãþi spirituale, care este atunci alcãtuitã din spirit, suflet ºi supra-conºtiinþã.

În ceea ce priveºte forþele sufletului care se aflã în om, regãsim aceaanimare, elementul spiritual, sufletul care dezvoltã, ºi ele sunt

41Sufletul



localizate în creier, în nervi, în centrii întregului sistem. În ceea cepriveºte centrii specifici, aceºtia se aflã mai aproape de centrii sistemu-lui senzorial, dacã este sã vorbim din punct de vedere fizic.

În aceste condiþii, vedem cã atunci când sufletul ºi spiritul sedesprind de forþele animate ale fiinþei, are loc o moarte a tuturorcentrilor sistemului senzorial, a vitalitãþii sistemului plexului solar, cuglanda corespunzãtoare lui medulla oblongata, deoarece acesteacontroleazã forþele animate, iar viaþa se stinge atunci când sufletul ºispiritul, împreunã cu forþele supraconºtiente, au pãrãsit corpul. Atunci,lucrurile stau dupã cum urmeazã:

Elementul spiritual, vitalitatea, produce forþele motrice ale entitãþii,fie cã ele sunt fizice sau spirituale. Forþele spirituale constituie viaþa,principiul reproductiv; iar sufletul – principiul dezvoltãrii. Lucrurilesunt la fel dupã cum sunt manifestate în corpul fizic în þesutul nervos,când ne referim la principiul acþiunii nervoase ºi la nervii în acþiune. Cualte cuvinte, atunci când apare o anumitã situaþie care aduce suferinþã

în corp, principiul activ este reprezentat de cãtre spirit. În acest caz,nervii constituie sufletul, care aduce dezvoltarea.

LL

ee

cc

tt

uu

rr

aa

11

00

99

66

--

44

Fãrã ca acest lucru sã devinã o povarã, dar pentru ca fiinþa sã poatã înþelege mai bine unele aspecte:

Fiecare suflet este o parte a Divinului. Spiritul divin este cel carepune în miºcare ansamblul suflet-corp. Sufletul este cel care însoþeºteºi motiveazã acþiunile fiinþei de-a lungul experienþelor sale, indiferent

de sfera de conºtiinþã în care poate ajunge.Rezultã aºadar cã fiecare suflet este un univers în sine.Aceastã fiinþã s-a încarnat în vremea acelor acþiuni timpurii ale lui

Xerxes, cum l-au numit grecii, pentru ca în timpul acelei încarnãri sãpoatã fi îndeplinite promisiunile care au fost fãcute unor anumiþioameni.

Aºadar, fiecare suflet se aflã veºnic în mâinile acelei Inteligenþe vii,care este Dumnezeu cel viu.

Asta nu înseamnã cã fiinþa nu dispune de propria sa voinþã, ci cã ea– fiinþa sau sufletul – evolueazã fie cãtre unitatea cu acea ConºtiinþãUniversalã, fie în direcþia opusã.

Uneori pot exista mai multe scopuri în acelaºi timp. Pot existamomente în care fiinþa poate fi în contact cu Conºtiinþa Universalã.




În acele momente, care adesea sunt minimalizate de cei care ºi-audezvoltat foarte mult ego-ul, acþiunile realizate de cãtre fiinþã au ajunssã aibã aceeaºi naturã cu iubirea universalã, menþinând ceea ce reuºeºtesã eleveze acþiunile celorlalþi, ºi care strigã cãutând sã se exprime –anume cã toate sufletele, toþi oamenii, bãrbaþi ºi femei, stau ca unul

înaintea Conºtiinþei Universale, acel Tron al graþiei ºi compasiunii, carea fãcut sã se încarneze oamenii, pentru ca sã se dezvolte din ce în cemai mult conºtiinþa legãturii lor – da, acea înrudire cu sursa a tot ceeace este bun, drept, plin de compasiune, rãbdare, îndurare ºi iubire.

Aºadar, în acea încarnare anume, entitatea s-a aflat în postura de a

apãra cauza celor care, acþionând cu sfialã, erau þinuþi într-o poziþie încare femeia era consideratã mai slabã. ªi totuºi, chiar în acea perioadã,s-a evidenþiat acea manifestare care ºi-a gãsit încununarea atunci cândfecioara l-a nãscut pe El, cel care a devenit Salvatorul umanitãþii.

Atunci, în acel mediu plin de egoism, în care oameni erau cârcotaºiºi plin de defecte, entitatea a oferit acelor oameni ºi întregii lumi unexemplu concret de eliberare a sufletului celor care, deºi ca fiinþe

încarnate se aflã în poziþii sociale pline de putere sau autoritate, sunt încãutarea sufletelor lor, a individualitãþii lor, a fiinþei lor ºi care lasã ourmã în aceastã lume materialã!

Pe de altã parte, revenind în prezent, apare în mod firesc întrebarea:de ce ºi cum ar trebui aceastã fiinþã, în zilele noastre, sã manifeste dinnou ºi sã caute sã se exprime, atunci când s-a spus cã fii ºi fiicele oame-nilor ºi-au îndreptat gândurile cãtre cele pãmânteºti, scufundându-se înacestea? Rãspunsul este: pentru ca sã exprime din nou libertatea sufle-

tului, chiar ºi atunci când trebuie sã se supunã legilor fãcute de om, carenu sunt la fel cu legile Iubirii Universale.

LL

ee

cc

tt

uu

rr

aa

22

88

33

44

--

11

Aflã, mai întâi, cã fiecare suflet este o manifestare a acelei influenþecare s-a exercitat asupra Pãmântului ºi pe care o putem numi Fiul luiDumnezeu. Prin urmare este absolutã nevoie ca fiecare suflet sãrecunoascã legãtura pe care o are cu aceastã forþã sau putere, ºi sã secomporte astfel încât sã fie demn de graþia oferitã de Forþa Creatoare.

LL

ee

cc

tt

uu

rr

aa

22

88

77

99

--

11

Omul descoperã cã are un corp, o minte, un suflet. Corpul iese uºor în evidenþã. Mintea este, de asemenea, înþeleasã uneori. Cât despre

43Sufletul



suflet sau partea spiritualã, se sperã cã ele existã, ºi omul poate discerneaceste lucruri numai de la nivelul conºtiinþei spirituale.

LL

ee

cc

tt

uu

rr

aa

33

00

66

22

--

22

Cãci sufletul este egal cu conºtiinþa sau scopul, sau ConºtiinþaDumnezeiascã întrucât ea ar putea fi condiþionatã ºi astfel, ea este oparte a tot ceeace ea a experimentat, având influenþã asupra ºi fiindinfluenþatã la rândul ei de toate acestea, în conformitate cu voinþaentitãþii.

LL

ee

cc

tt

uu

rr

aa

33

55

55

99

--

11

Existã corpul, existã mintea, existã sufletul. Fiecare dintre ele îºi arepropriile atribute, ºi fiecare îºi are propriile limitãri. Sufletul, atuncicând se aflã în lumea materialã, este controlat de câtre minte ºi corp.

LL

ee

cc

tt

uu

rr

aa

33

77

44

44

--

22

[Având ca fond o serie de lecturãri asupra fenomenelor

psihice](Î) Ce este sufletul?(R) Este ceea ce Creatorul a dãruit fiecãrei fiinþe sau individ la

începuturi, ºi care îºi cautã casa sau locul unde se aflã Creatorul.

LL

ee

cc

tt

uu

rr

aa

33

77

44

44

--

44


psihice]Din punct de vedere uman, studiul subconºtientului, al aspectelorinconºtiente, al forþelor sufletului, este ºi trebuie sã fie foarte importantpentru rasa umanã, deoarece cunoscându-se pe sine însuºi, omul îºipoate cunoaºte Creatorul ºi legãtura cu El, ºi acesta poate fi înþeles doarcunoscându-se pe sine, iar aceastã înþelegere reprezintã cunoaºtere.

LL

ee

cc

tt

uu

rr

aa

44

88

77

--

11

77

Atunci, ce este sufletul, se întreabã fiinþa? Cum aratã el? Care esteplanul în care acþioneazã el? Cum îl putem descoperi? Sufletul nu poatefi separat, în planul fizic, de locul în care sãlãºluieºte, cu toate acestea,sufletul priveºte prin ochii trupului, percepe emoþiile provocate de atin-gere, poate fi conºtient de tot ceea ce transmit simþurile, ºi în acest fel,




contribuie la creºterea sa, tot la fel cum mâncarea contribuie la creºtereaacestui trup în care sufletul locuieºte în timpul încarnãrii pe Pãmânt.

LL

ee

cc

tt

uu

rr

aa

22

00

77

99

--

11

Orice fiinþã sau suflet reprezintã o scânteie – sau o parte – dinÎntreg, din Cauza Primordialã, ºi prin urmare, participã la acþiunileacelei Cauze Primordiale, care constituie influenþa sau forþa creatoarece se manifestã în plan material.

Fiecare fiinþã, fiecare suflet, este înzestrat cu voinþã proprie; aceas-ta este forþa care îl face capabil, sau îi dã puterea de a fi legea, ºi în

acelaºi timp, de a îndeplini scopul universal.

LL

ee

cc

tt

uu

rr

aa

22

22

88

33

--

11

Înþelege cã tu eºti un suflet, ºi nu cã doar ai acces la el; deoareceacþiunea spiritualã aparþine Forþei Creatoare, ºi este, prin urmare,eternã.

LL

ee

cc

tt

uu

rr

aa

33

00

00

33

--

11

Aºa dupã cum a experimentat ºi fiinþa la nivel mental, existã tot atâtde multe motive pentru a medita asupra întrebãrii: de unde vine sufle-tul? ca ºi asupra întrebãrii: încotro se duce sufletul? Pentru cã, dacãsufletul este etern – atunci aºa a fost ºi aºa va fi întotdeauna. Iar aceas-ta este baza sau ideea centralã pe baza cãreia acþioneazã ForþaCreatoare sau Dumnezeu. Dumnezeu a fost ºi este în veºnicie. Toþioamenii, fiind copiii Lui, sunt o parte a acelei conºtiinþe. ªi pentru acestscop s-a întrupat El, pentru ca noi, ca ºi fiinþe-suflet, sã înþelegem cãsuntem noi înºine ºi în acelaºi timp una cu El; tot la fel cum El,Domnul, Cristos, a ºtiut cã El este el însuºi, ºi în acelaºi timp, cã esteuna cu Tatãl.

Aºadar acesta este scopul încarnãrii în planul material: ca noi sãputem aplica aici, încetul cu încetul, rând cu rând, preceptele divine, ºisã putem deveni asemenea Lui.

ªi pe mãsurã ce fiinþa a vãzut diverse lucruri ºi i-a ajutat pe ceilalþi în eforturile lor de a deveni din ce în ce mai conºtienþi de legãtura lorcu Forþele Creatoare sau Dumnezeu, ea poate ajunge aºa cum a spus El:„Cu rãbdare îþi vei da seama de sufletul tãu”.

Pentru cã, aºa cum este arãtat în conºtiinþa tridimensionalã – fie cãvorbim de Tatãl, Fiul, Duhul Sfânt – sau de timp, spaþiu, rãbdare – sau

45Sufletul



de om – corp, minte, suflet – toate acestea sunt legate una de cealaltã. Deaceea a fost datã prima Lege: „Spiritul meu este martor spiritului tãu.”

Acestea vor deveni, aºadar, primele principii de care trebuie sã þinãseama entitatea atunci când se analizeazã pe sine sau acþiunile sale pePãmânt.

Aºa cum s-a spus la un moment dat, dacã îþi aminteºti, lucrurile careþi se întâmplã nu þi se întâmplã pentru cã te-ai nãscut pe 4 mai. Deexemplu, deoarece în calitate de particulã din corpul lui Dumnezeu, aipropria ta voinþã, - ºi prin urmare, eºti un cocreator, alãturi deDumnezeu. De aceea a stat nemiºcat universul, pentru ca tu sã poþi

manifesta la un moment dat ceea ce ai obþinut prin acþiunile tale pePãmânt. Pentru cã aºa a hotãrât El, în toate lumile, timpul trebuie sã fiecomplet. Experienþa de viaþã a unei fiinþe trebuie sã ia sfârºit înainte cafiinþa sã fie ori distrusã, ori sã-ºi poatã regãsi pe deplin capacitãþile mai

înalte ale sinelui de a crea sau de a termina ceea ce a început.

LL

ee

cc

tt

uu

rr

aa

55 11

55

99

--

22

Pentru cã numai spiritul ºi sufletul sunt veºnice, dar ele sunt tot atâtde materiale ca ºi corpul atunci când se aflã în planul fizic.

LL

ee

cc

tt

uu

rr

aa

55

33

33

00

--

11

Pentru cã sufletul este nemuritor, iar dacã fiinþa se analizeazã pesine, constatã cã dispune de corp, minte ºi suflet. Sufletul tânjeºte dupã

înþelesurile spirituale, dupã înþelegere mentalã, armonie fizicã ºi pace.Fie cã este tânãr sau bãtrân, omul cautã pacea, ºi cu toate acestea, atât

partea fizicã, cât ºi celelalte pãrþi ale fiinþei au nevoie de odihnã ºirefacere.

LL

ee

cc

tt

uu

rr

aa

55

77

44

99

--

33

[Având ca fond o lecturare fãcutã pentru Al DoileaCongres Anual al A.R.E.]

(Î) Explicaþi legea liniei de demarcaþie dintre suflet ºi spirit.

(R) Acestea sunt una, ºi totuºi diferite, tot aºa cum Tatãl, Fiul ºiDuhul Sfânt sunt una, ºi totuºi sunt manifestarea unei forþe capabile sãia diferite forme în diferitele planuri de manifestare.

Sufletul este o individualitate care poate ajunge sã fie unitã sauseparatã de întreg.




Spiritul este forþa impulsionantã a infinitului sau unica sursã / forþãcreatoare

De aici vedem cã în plan fizic manifestarea sufletului este la feldupã cum acþioneazã spiritul.

LL

ee

cc

tt

uu

rr

aa

55

77

55

33

--

11

[Având ca fond o lecturare fãcutã pentru Al DoileaCongres Anual al A.R.E. referitor la reîncarnare]

Sufletul este tot atât de real ca ºi fiinþa fizicã, ºi se supune legilor întocmai cum corpul fizic se supune legilor lumii materiale ºi elemen-telor acesteia!

Ce anume arde focul, sufletul sau corpul fizic?Totuºi, fiinþa îºi poate azvârli sufletul în foc – figurat vorbind –

atunci când face ceea ce ºtie cã este greºit!Cine sau ce stabileºte ce este bine ºi ce este rãu? Compararea cu

ceea ce sufletul ºtie cã este în acord sau dezacord cu conºtiinþa care i-adat viaþã.

LL

ee

cc

tt

uu

rr

aa

55

44

00

55

--

11

Administrarea sedativelor ºi a anumitor tipuri de tratamente a distruscapacitatea corpului de a rãspunde bunãtãþii. Pentru cã, aºa cum sepoate vedea în viaþa fiecãrui suflet uman, acesta rãspunde la toatefructele spiritului adevãrului, chiar ºi atunci când mintea sau trupul nuo fac. Dar trebuie sã ºtiþi cã mintea este cea care construieºte în planulmaterial. Astfel încât, sub acþiunea directã ºi spiritualã a principiiloradevãrului – rãbdare, îndurare, bunãvoinþã, bunãtate, iubire faþã deaproape – poate exista un ajutor.

Evoluþia ºi destinul sufletuluiLL

ee

cc

tt

uu

rr

aa

55

11

88

--

22

(Î) Este acesta destinul sufletelor care au fost unite la începuturi, sã sereuneascã din nou? Sau ele au libertatea de a alege altceva?

(R) Ele pot alege ºi altfel.(Î) Au fost ele unite pentru un anume scop? în felul acesta sunt ele

acum atrase unul de celãlalt?(R) Da, au fost unite pentru un anumit scop.

47Sufletul



LL

ee

cc

tt

uu

rr

aa

99

00

00

--

22

00

(Î) Este acesta destinul oricãrei entitãþi spirituale, de a deveni una cu

Dumnezeu?(R) Da, în afarã de cazul în care entitatea însãºi doreºte sã fie alun-gatã. De aceea i-a fost datã omului voinþa, indiferent de direcþia în careel alege sã ºi-o manifeste, fie ea spiritualã sau materialã. Pentru cã prinintermediul ei, fiinþa, fie ea spiritualã sau materialã, poate sã se alungesingurã. Iarãºi vedem cã se aplicã legea, pentru cã deºi iadul a fost creatpentru Satana ºi îngerii sãi, Dumnezeu nu a dorit distrugerea niciunuisuflet. Atunci când i-a dat voinþã omului, care este creaþia sa, i-a dat

posibilitatea de a deveni una cu El, ºi i-a acordat privilegiul de a-ºiputea exercita voinþa, respectiv, de a crea legi, fiind destinat sã sesupunã legii sau sã devinã legea. Distrugerea acestuia ar duce la dis-trugerea legii.

LL

ee

cc

tt

uu

rr

aa

88

22

66

--

88

(Î) Este obligatoriu ca fiecare suflet sã continue sã se reîncarneze pânã

ce atinge perfecþiunea sau existã ºi suflete pierdute?(R) Poate Dumnezeu sã se piardã pe sine însuºi dacã este Dumnezeu– chiar ºi atunci când se ascunde în creaþie, în sufletul sau conºtiinþauniversale? Sufletul nu poate fi pierdut, ci doar individualitatea sufle-tului care creeazã separare, doar ea poate fi pierdutã. Reîncarnarea, sauoportunitãþile care apar, continuã pânã când sufletul a devenit o entitatecompletã prin sine însuºi sau pânã când s-a scufundat cu totul.

LL

ee

cc

tt

uu

rr

aa

99

00

00

--

55

99

(Î) Explicaþi diferitele tãrâmuri în care pãtrunde individul înainte de aveni în planul fizic, în timp ce se aflã aici, cât ºi dupã ce pleacã de aici.

(R) Înainte de a intra în planul fizic, entitatea dispune doar delegãtura spiritualã care existã între Forþa Universalã ºi sufletul careurmeazã a fi creat ºi cãruia i se dãruieºte liberul arbitru, în oricare dinlumile sau planurile de manifestare se aflã, tocmai pentru a se puteadezvolta. Înainte de a intra în planul fizic al pãmântului, pe care ºi-lalege singurã, fiinþa se dezvoltã în acele sfere pe care ea însãºi ºi le-aales. Fiinþa se va supune atunci legilor Pãmântului sau sferei de mani-festare în care alege sã trãiascã, fiind animatã de aceeaºi dorinþã de aevolua pe care ºi-a asumat-o la începuturi, supunându-se condiþiilormediului prin care alege sã treacã cu scopul de a evolua, ºi, aºa cum s-a




spus, întreaga forþã a sufletului ºi spiritului aparþine Creatorului, ºi eai-a fost datã fiinþei, pentru ca aceasta s-o foloseascã aºa cum crede decuviinþã. Tot astfel sunt cele spuse de El, Cel care a arãtat calea, anumecã talentele au fost date fiinþelor pentru a le folosi, ºi toate au fost la fel,la începuturi. Odatã cu dezvoltarea entitãþii, cu cât ajunge maicompletã, mai aproape de Dumnezeu, cu atât ajunge mai aproape de odezvoltare perfectã, pentru cã legea întregirii spune cã fiinþa trebuie sãdevinã una cu Creatorul. Cu toate acestea, fiinþa nu-ºi va pierde nicio-datã identitatea, cãci aceasta i s-a dat la începuturi, ci devine una cuCreatorul tot aºa cum fiecare particulã din sânge este o parte a fiinþei

care este încarnatã aici pe pãmânt. Vedem în om toate elementele ºitoate reprezentãrile modului în care acesta este una cu Dumnezeu,dispunând de voinþa de a ajunge una cu Dumnezeu, având toateatributele unui creator, ºi putând alege la voinþã dacã sã devinã una cuEl sau sã se rãzvrãteascã împotriva Lui.

LL

ee

cc

tt

uu

rr

aa

22

00

66

77

--

11

Pentru cã, odatã cu evoluþia fizicã, exisã ºi o creºtere a sufletului –nu o evoluþie, ci o conºtientizare mãritã a existenþei lui în aceastã lumematerialã.

LL

ee

cc

tt

uu

rr

aa

22

00

77

99

--

11

Pentru cã, într-adevãr, fiecare entitate, fiecare suflet, se aflã în pro-cesul de evoluþie cãtre Cauza Primordialã. Mare parte din acest procesdevine o evoluþie – dar foarte mult poate deveni o involuþie.

LL

ee

cc

tt

uu

rr

aa

33

33

55

77

--

11

Vedem cã aspectele astrologice nu au o semnificaþie prea mare pen-tru aceastã entitate, deºi fiecare îºi are locul sãu, care – aºa cum se vede,este relativ. Nici o dorinþã nu depãºeºte voinþa fiinþei, acest minunat daral Forþelor Creatoare ce provine din ele ºi care diferenþiazã pe om, chiarºi pe Fiul Omului, de restul creaþiei. Aceasta face ca omul sã fie întot-

deauna una cu Tatãl, ºtiind cã este el însuºi, ºi totuºi una cu Tatãl, fãrãa-ºi pierde vreodatã identitatea. Pentru cã adevãrata moarte estepierderea identitãþii, adevãrata moarte este separarea de ForþaCreatoare. Sufletul nu poate fi niciodatã pierdut, pentru cã se întoarce

în sânul acelei Forþe Unice, dar el poate sã nu mai ºtie cine este.

49Sufletul



LL

ee

cc

tt

uu

rr

aa

33

77

44

44

--

22


psihice](Î) Moare vreodatã sufletul?(R) El nu poate sã moarã, dar poate fi alungat de la Creatorul sãu.(Î) La ce se referã aceastã izgonire a sufletului de la Creatorul sãu?(R) La voinþa care i-a fost datã încã de la început, de a alege pentru

sine însuºi, la fel ca ºi pe Pãmânt, iar materia care nu este corespunzã-toare este trimisã cãtre Saturn. Pentru a-ºi dobândi salvarea, aºa cumeste ea numitã în aceastã lume, fiinþa se izoleazã singurã, sau mai

precis, îºi izoleazã sufletul.

LL

ee

cc

tt

uu

rr

aa

33

77

44

44

--

44

[Având ca fond o serie de lecturãri asupra fenomenelorpsihice]

(Î) Este corectã sau incorectã teoria evoluþionistã a lui Darwin? Oferiþioamenilor un rãspuns iluminator asupra subiectului evoluþiei.

(R) La început omul a fost pus sã conducã asupra acestor elemente,care au fost astfel pregãtite în planul fizic încât sã rãspundã nevoilorsale. Atunci când mediul a devenit propice pentru ca omul sã poatã fisusþinut de condiþiile de pe Pãmânt, a apãrut omul, dar nu ca o verigã

în lanþul evoluþiei, ci ca stãpân asupra a tot ceea ce a fost creat, ºi acestlucru se poate vedea în orice om viu, toate acestea putând fi vãzute în

înfãþiºarea întregii creaþii, întregului plan fizic; ºi în plus faþã de aceas-ta, sufletul omului este cel care îl aºeazã pe acesta mai presus de tot reg-nul animal, vegetal ºi mineral care se aflã pe Pãmânt.

Omul nu se trage din maimuþã, ci el a evoluat, revenind la viaþã dincând în când, câte puþin în fiecare loc, avansând pas cu pas.

Vedem cã aceasta a fost evoluþia de-a lungul timpului – zi dupã zi -sau aºa cum o vedem din acele forþe care se manifestã prin aceea cãomul a adus gradat îmbunãtãþiri lucrurilor pe care le-a creat, care suntde ajuns pentru a rãspunde nevoilor anumitor pãrþi ale voinþei active a

omului, rãmânând însã întotdeauna elementul care sã satisfacã aceanevoie, fie cã este vorba de menþinerea vieþii, fie de alte funcþii alefiinþei umane, aºa cum au fost ele create de cãtre aceasta; acest lucrudevine atunci exponentul forþei cu care l-a înzestrat Creatorul, pentru astãpâni lumea, iar nevoile, condiþiile de viaþã, respectarea legilor decãtre om, l-au adus gradat la acea dezvoltare necesarã pentru a




îndeplini necesitãþile condiþiilor, locului sau sferei în care se aflã indi-vidul. Tot astfel:

Nevoile celor care trãiesc în þãrile nordice nu sunt aceleaºi cu alecelor care trãiesc în zonele toride. De aici evoluþia are loc astfel încâtsã fie satisfãcute nevoile care existã în diferitele condiþii de mediu încare este pus sã trãiascã omul. El doar foloseºte aceste legi careacþioneazã de-a pururi în manifestarea din acest plan, - cum ar fi deexemplu legea relativitãþii - ºi care aratã nevoile pe care le are fiecareraportat la celãlalt.

Teoria spune cã omul a evoluat, iar evoluþia, de la Cauza

Primordialã, a luat fiinþã tocmai pentru a satisface nevoile omului,aceastã pregãtire durând multe, multe mii ºi milioane de ani în acestplan, pentru a acoperi nevoile omului pentru sute ºi mii de ani de acum

înainte. Omul este om, ºi reprezintã ordinea lui Dumnezeu în creaþie,care a luat chipul Fiului, care vorbeºte în numele Tatãlui, ºi care a luatformã umanã, - care este cea mai înaltã formã fizicã din creaþie –devenind pentru om cel care aratã ºi va arãta întotdeauna calea, viaþa,apa, vinul, cele veºnice.

(Î) De unde vine sufletul ºi cum intrã el în corpul fizic?(R) El este deja acolo. „Iar El a suflat asupra omului suflarea vieþii,

ºi el a prins viaþã”; cãci suflul, partea etericã a forþelor, întrã în corpulomului când se naºte ºi respirã pentru prima datã; astfel omul prindeviaþã, presupunând cã sufletul a atins deja acea faþã de evoluþie în carepoate sã-ºi gãseascã un adãpost în care sã intre. Toate sufletele au fostcreate la începuturi, ºi ele îºi gãsesc calea de întoarcere cãtre locul din

care au pornit.(Î) Unde se duce sufletul atunci când s-a dezvoltat pe deplin?(R) La Creatorul sãu.

51Sufletul



Dezvoltarea sufletului

LL

ee

cc

tt

uu

rr

aa

11

33

66

--

88

33

(Î) Este posibil ca eu-l sã se întoarcã înapoi în planul fizic, altfel decât nou nãscut?

(R) Asta depinde nu numai de dorinþa mentalã ºi spiritualã a eului, ci ºi

de dorinþa celor are studiazã aceste impregnãri care nu lasã urme pePãmânt. Aceste cauze reunite, pot aduce în manifestare entitatea respectivãastfel încât aceasta sã poatã fi vãzutã, simþitã, auzitã, într-o asemeneamanierã încât adesea poate deveni periculoasã, dacã nu este înþeleasã. Prinaceasta fizicul este pus în miºcare de cãtre forþele spirituale, aºa cum estemanifestat el în fiecare entitate; aceasta, pe mãsurã ce trece dintr-o sferã amanifestãrii în alta, cãutându-ºi drumul spre casã, cãtre Creatorul ei, cãtreTatãl, Cauza Primordialã, forþa care pãtrunde tot ceea ce este manifestat; pemãsurã ce legãturile specifice fiecãrei sfere se retrag, sinele este pierdut înacea încercare de a ajunge din ce în ce mai aproape de ceea ce a generatacea formã manifestatã, fie cã se aflã în Pleiade, Arcturus, Gemeni, pePãmânt, pe Vulcan sau Neptun, ºi cautã atunci sã aranjeze totul conformsferei de manifestare prin care trece, sub formã de luminã, de razã fãrãsfârºit, care trãieºte iar ºi iar, pânã când devine în esenþã una cu sursa aces-tei lumini. Lumina, asemenea entitãþii, se miºcã din sferã în sferã. Nu ai

citit oare cele spuse de Iisus: „Oare nu ºtii cã trebuie sã te naºti din apã ºidin spirit?” Apa din planul fizic este Mama vieþii, Spiritul, Tatãl, ºi dinaceastã miºcare ia naºtere viaþa. Atunci, este oare posibil pentru un om, ca,bãtrân fiind, sã între din nou în pântecele mamei ºi sã se nascã din nou? Eltrebuie sã se nascã din apã ºi din sânge. Sângele este manifestarea acelei

52

4

•



forþe prin care viaþa capãtã diferite forme. Apa este forþa care purificã pemãsurã ce fiinþa trece de la o viaþã la alta.

LL

ee

cc

tt

uu

rr

aa

22

11

22

--

11

(Î) Cum poate aceastã fiinþã sã-þi îmbunãtãþeascã echilibrul spiritual,de dragul propriei sale fiinþe?

(R) Înþelegându-se pe sine ºi înþelegându-ºi impulsurile. Atunci vaputea sã vadã ce anume este necesar sã corecteze sau sã schimbe în condi-þiile respective; pentru cã fiecare situaþie de viaþã, fie ea fizicã, mentalã,spiritualã, trebuie înfruntatã ca atare. Amânarea nu face decât ca lucrurile

sã fie mai dificil de înfruntat.

LL

ee

cc

tt

uu

rr

aa

22

33

88

--

22

Analizând aceastã viaþã din punct de vedere astrologic, vedem cã enti-tatea se aflã sub influenþele lui Jupiter, Mercur, Venus ºi Uranus. În acþiu-nile entitãþii ºi în viaþa pe care o aduce în planul fizic, acestea nu ar aveadecât o influenþã minorã, dacã ar fi sã le analizãm strict astrologic;

deoarece adesea experienþele avute în diferitele etape de evoluþie, dindiferite sfere de manifestare, aduc un efect variabil, în funcþie de modul încare acþioneazã fiecare individ, exercitându-ºi liberul arbitru. Liberul arbi-tru nu este niciodatã luat fiinþei, dar fiinþa trebuie sã înfrunte ceea ce estescris cã trebuie sã se întâmple în acea încarnare, ºi numai atunci când cine-va subordoneazã voinþa sa voinþei divine, devenind una cu EnergiaCreatoare, numai aºa poate sã evolueze în fiecare viaþã; ºi în aceastãentitate vedem cã existã atât multe dezvoltãri, cât ºi multe întârzieri.

LL

ee

cc

tt

uu

rr

aa

22

44

33

--

11

00

Iatã cineva care reuºeºte sã îºi facã prieteni cu multã uºurinþã, ºi îipierde la fel de uºor; cu toate acestea, existã prietenii care au rolul de a oferio mai bunã înþelegere a vieþii, ºi în cele în care acþioneazã forþele lui Venusapare iubirea, care se manifestã firesc în viaþa fiinþei. Aceasta este ceea cei-a rãmas, trecând prin toate vicisitudinile vieþii, pentru cã fiinþa a câºtigat

multe lucruri care fac ca situaþia sã fie precum s-a spus: „Existã un prietencare e mai apropiat decât un frate” ºi: „Cel care este plin de bunãvoinþã faþãde ultimul dintre cei mai mici, este mai mare decât cel care a cucerit un oraºputernic”. Aceste realizãri, menþinute în conºtiinþa entitãþii, vor duce laacea Conºtiinþã Christicã, care elibereazã totul; pentru cã El este viaþa, El

Dezvoltarea sufletului 53



este lumina care a strãlucit în locuri întunecate, chiar ºi asupraascunziºurilor conºtiinþei ºi care a alungat teama; (deoarece teama esteprimul semn al conºtientizãrii pãtrunderii pãcatului, pentru cã cel care seteme ºi-a pierdut conºtiinþa propriei sale moºteniri lãsate de Fiul; pentru cãprin intermediul Lui, noi moºtenim Împãrãþia care se aflã dincolo de totceea ce ne-ar putea produce teama sau îndoiala. Aºadar, cãutaþi prin ascun-ziºurile inimii ceea ce v-ar putea produce frica, alungaþi teama, ºi atuncidoar El singur vã va cãlãuzi).

LL

ee

cc

tt

uu

rr

aa

22

55

44

--

66

88

(Î) Întrebare pusã de Reverendul W. [ preot prezbiterian]: Care, undesau cum este punctul de contact imediat între propriul Dumnezeu ºi suflet,contact de care sufletul este conºtient ºi sigur?

(R) Aºa cum fiii ºi fiicele lui Dumnezeu sunt fiinþe distincte,individualitãþi cu multiplele lor atribute caracteristice sau persona-litãþi, tot astfel trebuie sã fie ºi Creatorul, dispunând de atributele ºipersonalitatea Lui (chiar dacã acestea nu sunt atunci decât o umbrã

izvorâtã din Creator). ªi cu toate acestea, El ne umple viaþa, ºi aceas-ta se manifestã în planul spiritual, pe tãrâmul sufletului sau în acestsãlaº temporar, în care sufletul zãboveºte pentru o zi.

Atunci, pe mãsurã ce sufletul cautã ceea ce susþine corpul – aºacum hrana contribuie la creºterea ºi dezvoltarea corpului, tot astfelsunt cuvintele adevãrului (care sunt viaþa, iubirea, Dumnezeu) pe carele cautã ºi care produc creºterea, la fel cum digerarea alimentelorfizice de cãtre trup produce creºterea. Este posibil ca aceastã creºtere

sã nu fie simþitã în conºtiinþa materialã, ci sã fie experimentatã de cãtreconºtiinþa sufletului, prin care sufletul poate sã foloseascã atributele aceea ce constituie hranã pentru suflet, aºa cum corpul se foloseºte deforþa muscularã sau alte atribute ale corpului fizic.

Unde se face contactul?Atunci când Îl cãutaþi, ce se aseamãnã se adunã. Pentru cã voi

lucraþi cot la cot cu El atunci când îi daþi voie întregii Sale iubiri sã

intre în viaþa voastrã.Hrãniþi-vã atunci cu fructele spiritului. Iubire, speranþã, bucurie,milã, îndurare, iubire faþã de aproape ºi veþi putea vedea ºi creºterea ºicontactul; iar în conºtiinþa sufletului veþi deveni conºtienþi de prezenþalui Dumnezeu în voi înºivã!




LL

ee

cc

tt

uu

rr

aa

22

55

77

--

11

22

33

(Î) Vã rog sã mã sfãtuiþi în ceea ce priveºte dezvoltarea ºi

întârzierea mea spiritualã din cursul anului 1933.(R) Acest lucru poate fi cel mai bine fãcut în forul interior al fiinþei,prin modalitãþi care au mai fost evidenþiate mai înainte; ºi anume:atunci când intraþi în interiorul fiinþei ºi vã apropiaþi de acel Tron algraþiei, compasiunii, iubirii, speranþei, existã oare în fiinþã ceva care são împiedice sã ofere tot ceea ce este mai bun sau sã primeascã ceea ceeste mai bun de la acel Tron al graþiei?

Nu înseamnã atunci cã este necesar ca mai întâi sã fie date deoparte

aceste piedici? chiar dacã ele sunt foarte vechi? Atunci când tu îþiaduci sacrificiul, aºteptând sã primeºti de la acel Tron al graþiei com-pasiunea ºi speranþa pe care le cauþi, ai arãtat tu însuþi compasiunealtora? ai arãtat iubire? ai arãtat respect faþã de acþiunile ºi prieteniilefiecãrui individ, fie el prieten ori duºman?

Deoarece Dumnezeu nu respectã individualitatea, ci mai degrabã:cel care a fost în frunte, va fi pus în frunte, cel care s-a dovedit a fimãrunt, va deveni mãrunt în faþa Lui (în sine însuºi). Rezultatele apar

în activitatea conºtientã a sinelui, dupã cum fiinþa s-a dovedit a fi vred-nicã sau nu.

Pentru cã þi s-a spus adesea, cautã sã te cunoºti pe tine însuþi ºilucrurile în care crezi; ºi cautã sã vezi cãtre cine te îndrepþi atunci cândai nevoie de un ajutor, de un sfat sau de ghidare.

Pentru cã, acei câþiva ani petrecuþi aici în sfera aceasta pãmânteascãsunt un nimic faþã de întreaga eternitate.

Nu fii nerãbdãtor cu cei care te împiedicã sã dobândeºti ceva dinplãcerile lumeºti; ci înþelege cã cel care cautã sã împlineascã ordineleForþelor Creatoare într-un mod constructiv, este rãsplãtit cu evoluþiasufletului.

Deoarece sufletul cautã sã creascã; pentru cã în el se aflã adevãrul,viaþa, lumina. Dumnezeu existã, ºi tot aºa existã ºi viaþa, lumina, ade-vãrul, speranþa, iubirea. ªi cei care se pãstreazã în ele, cresc. Cei carese menþin în umbra nopþii, sau în circumstanþe care dau naºtere acelorroade întunecate, nu se dezvoltã.




LL

ee

cc

tt

uu

rr

aa

22

66

22

--

22

44

(Î) „Toate lucrurile cu adevãrat importante cresc încet”.

(R) Foarte adevãrat! Deoarece, aºa cum s-a spus de nenumãrate ori,sufletul creºte în funcþie de lucrurile cu care s-a hrãnit. Aºadar, sufletulomului este cel mai mare din întreaga creaþie, cãci el poate fi una cu Tatãl.Încetul cu încetul, pas cu pas, azi puþin, mâine încã puþin – în felul acestase creºte, astfel încât fiinþa sã ajungã una cu El. Nu pierdeþi ceea ce v-adãruit El, cel mai mare dintre cei care au fãcut cunoscute adevãrurile spi-rituale, pentru ca fiind una cu El, sã rãmâneþi totuºi o fiinþã distinctã! Sã fiþinu totul, ci egali cu totul – ºi ca urmare, una cu El. Nu, voi nu sunteþi strã-

ini – ci mai degrabã fii Celui Sfânt.

LL

ee

cc

tt

uu

rr

aa

22

66

33

--

44

Entitatea a fãcut parte dintre cei care s-au alãturat rebeliunii Ibex, reali-zând acele asociaþii ºi legãturi care ulterior au dus la activitãþi îndelungate

îndreptate împotriva întoarcerii preotului sau împotriva acþiunilor regeluidin acea vreme. Entitatea a pierdut ºi a câºtigat în timpul acelei vieþi, pen-

tru cã odatã cu începerea acelor semnale clare din temple, cu schimbareapreotului ºi a acelor activitãþi care au dus la adunarea celor ale cãror con-cepþii puteau fi predate ºi altora, fiinþa s-a aflat printre primii, în calitate deasistentã medicalã specializatã. ªi în aceastã încarnare fiinþa ºi-ar fi pututalege o viaþã pusã în slujba celorlalþi, într-un mod care sã nu poatã fi depãºitde prea mulþi. Pentru aceasta era nevoie de sacrificiu de sine; lucru pe careentitatea nu l-a fãcut în alte încarnãri. Aceste lucruri pot fi dezvoltate decãtre entitate, astfel încât sã aducã dezvoltarea ºi evoluþia în aceastã viaþã.

LL

ee

cc

tt

uu

rr

aa

22

66

44

--

33

11

Pe atunci entitatea era foarte echilibratã în corp ºi minte, ºi era untovarãº de nãdejde sau un ajutor pentru cei care se aflau în vecinãtatea lui– pânã când cineva cu numele Bainbridge ºi-a fãcut apariþia ºi l-a abãtut dela scopurile sale morale ºi spirituale din acea viaþã; ºi atunci au apãrutnecazurile datoritã ranchiunei, datoritã faptului cã fiinþa nu a înþeles cã s-a

lãsat condusã, ci a dat mereu vina pe tovarãºul sãu pentru necazurile pecare le-a suferit la nivel mental, la nivel fizic, în cadrul asocierilor ºi pen-tru tot ceea ce i s-a întâmplat în viaþã.

Cu toate acestea, în ultima parte a vieþii – când au fost cântãrite toateideile care veneau din influenþa acelui tovarãº în viaþa lui, ºi judecate în




raport cu legile mentale, materiale ºi spirituale – entitatea s-a liniºtit ºi acâºtigat mult în viaþã, dezvoltându-se foarte mult datoritã acelei experienþe.

În prezent, foarte multe din învãþãmintele acelei vieþi influenþeazãmental, fizic ºi spiritual asupra fiinþei; aºa cum poate vedea chiar ea, anali-zându-se pe sine însãºi.

LL

ee

cc

tt

uu

rr

aa

22

66

44

--

44

55

Atunci când se oferã ceea ce este de folos în acest moment, poate sãaparã conºtiinþa existenþei minþii conºtiente, prin intermediul mesajelorspirituale care sunt transmise, anume cã atunci când se aplicã lecþiile spi-

rituale asupra faptelor concrete, materiale, este nevoie ca mintea trupeascãºi mintea sufletului sã fie în acord.

Aºa cum s-a mai spus, au existat pentru aceastã entitate perioade dedezvoltare mentalã ºi spiritualã; precum ºi perioade în care s-a acþionatgreºit din punct de vedere al dezvoltãrii corpului fizic; cu toate acestea, elear trebui considerate ca fiind ceva necesar în experienþa sufletului pentru cael sã ajungã sã fie într-adevãr una. Deoarece conºtientizarea aduce mai

întâi atitudinile corecte ale minþii sufletului, ale minþii conºtiente alefiinþei, iar resentimentele din orice fazã a evoluþiei nu sunt altceva decâtbariere în dezvoltarea perfectã a întregului sau a sufletului. De asemenea,este nevoie de blândeþe, de bunãtate, de un cuvânt bun chiar ºi atunci cândexistã mânie ºi resentimente; cãci atunci când apar sentimentele ce iaunaºtere din orice experienþã care dã naºtere cuvintelor tãioase ºi resenti-mentelor de tot felul, acestea creeazã condiþiile necesare pentru ca sufletulsã devinã temãtor ºi sã tremure de fricã.

Este posibil sã existe o mai mare conºtienþã a forþelor fizice ale corpu-lui, de aceea construiþi în mod constant dinspre interior, fãcând ca minteaconºtientã, mintea sufletului, sã devinã din ce în ce mai mult una cu scopulsau dorinþa sa, iar expresiile sale vor fi din ce în ce mai constructive, înacord cu dezvoltarea creatoare a sinelui ºi cu ceea ce el oferã.

LL

ee

cc

tt

uu

rr

aa

22

66

44

--

44

55

(Î) Care sunt calitãþile mele înnãscute, care se aflã în stare latentã, ºicum aº putea sã le dezvolt ºi sã le folosesc în mod corect?(R) Aceste lucruri i-au fost spuse fiinþei de multe ori. Aceste calitãþi

sunt capacitatea de a analiza lucrurile care au aceeaºi influenþã dãtãtoare denesupunere, de a-ºi analiza experienþele, de a mãsura. ªi mintea fizicã este




la fel cu mintea sufletului, ºi pe mãsurã ce fiinþa le permite celorlalþi sãvadã, îºi dã ei însãºi voie sã vadã ºi sã înþeleagã cã fiecare fazã de evoluþieo face din ce în ce mai conºtientã de baza spiritualã ºi o face sã ofere oevaluare corectã a acþiunii mentalului ºi fizicului la nivelul corpului.

Este posibil ca forþa sufletului sau a spiritului, care pune totul înmiºcare, sã creascã prin alte metode, prin care sã exprime mai mult influ-enþa divinã la un nivel sau altul? Toate aratã lucrarea Lui. Singur omul,de la el putere ºi prin sine însuºi, poate da deoparte aceste lucruri,alegând tendinþa de a se ridica în slãvi, putând atunci sã evalueze greºitlucrurile din când în când. Dar dacã fiinþa va cãuta neobositã, lumina lui

Dumnezeu îi va purifica corpul ºi mintea, iar creºterea sufletului va fiasiguratã.

LL

ee

cc

tt

uu

rr

aa

22

77

55

--

11

11

În lectura anterioarã am vãzut locul de origine din încarnarea actualã, în acele perioade agitate de timp în care aveau loc raiduri sau invazii alepopoarelor care îi miºcau din locul lor pe coloniºtii din acest nou þinut,

entitatea fãcând parte dintre localnici sau dintre primii nãscuþi ai celoraºezaþi aici, ºi având numele de Zangrill. În aceastã viaþã fiinþa a avutmulte de câºtigat, în special în ceea ce priveºte capacitãþile practice de adecora, coase, tricota sau toarce, ºi astfel de lucruri care þin de o pregãtireoarecum rudimentarã a hainelor prezintã interes pentru aceastã fiinþã. Înaceastã viaþã fiinþa a câºtigat ºi în ceea ce priveºte influenþa religioasã.Nu numai în aspectele pur imaginative, dar ºi în ceea ce priveºte apli-carea practicã în relaþiile dintre oameni; ºi în aceastã direcþie, pentru

aceastã fiinþã nu conteazã ceea ce declarã cineva, ci pentru ea faptelevorbesc despre influenþa pe care o deþine cineva. Prin urmare, discur-surile frumoase nu înseamnã prea mult pentru aceastã fiinþã – deºi modulde acþiune al celorlalþi influenþeazã foarte mult entitatea.

În încarnarea de dinaintea acesteia, gãsim aceastã fiinþã în Egipt, întimpul acelei perioade [a lui Ra Ta], când cunoaºterea atinsese niveluri

înalte în ceea ce priveºte legãtura omului cu Creatorul sãu ºi legãtura

omului cu aproapele sãu. În acea primã ºcoalã în care se practicavindecarea ºi prevenirea bolilor, entitatea a acþionat cu scopul de a-iajuta pe cei care conduceau în acea perioadã. Numele fiinþei era Ai-Si.Entitatea a câºtigat mult din aceastã experienþã ºi a acordat multãatenþie plinã de delicateþe celor care îºi reveneau dupã febrã, rãni exte-rioare cãpãtate în bãtãlii, diferite situaþii care aveau de face cu




dezvoltarea omului interior. Entitatea a câºtigat prin aceastã expe-rienþã, multe cunoºtinþe pe care le poate aplica ºi în prezent în aceeaºidirecþie în care existã câmpul de dezvoltare. E bine ca fiinþa sã nu seuneascã cu cineva de sex opus înainte de a fi trecut de douãzeci ºi optde ani, sau cel puþin trebuie sã se gândeascã la aceste relaþii – pentrucã acele dezvoltãri în mintea fizicã, în corpul fizic, trebuie sã aducã înaceastã viaþã ceea ce fiinþa poate obþine, cum ar fi o viaþã pusã înslujba servirii celorlalþi, pentru ca fiinþa sã poatã câºtiga cât mai mult.

LL

ee

cc

tt

uu

rr

aa

22

77

55

--

33

33

De aceea în prezent fiinþa poate ca, atunci când se pune în armoniecu muzica prin intermediul exerciþiilor, sã reuºeascã sã-ºi trezeascã dininterior acele capacitãþi latente, care sã creeze acea armonie cu sufle-tul sau fiinþa interioarã care a fost construitã. Pentru cã atunci cândindividul se armonizeazã cu ceea ce a fost obþinut la un moment dat,este trezitã capacitatea de a cunoaºte chiar ceea ce s-a învãþat în aceaexperienþã...

(Î) Puteþi sugera ceva care sã-i fie de folos fiinþei în cursul evoluþieisale fizice ºi spirituale?(R) Dupã cum am spus mai înainte, atunci când fiinþa se întoarce

din ce în ce mai mult, prin intermediul muzicii, cãtre acea armonie asinelui (deoarece muzica induce atunci o stare de meditaþie, de rugã-ciune pentru aceastã fiinþã), atunci devine din nou posibil ca acestecapacitãþi sã conducã la activitãþile lui Ai-Si, aºa cum am menþionatmai înainte.

LL

ee

cc

tt

uu

rr

aa

44

22

33

--

33

În ceea ce priveºte calitãþile din prezent, cãtre ce pot ele sã con-ducã, ºi cum anume:

Aºa cum s-a putut vedea din alte experienþe, ori de câte ori au existatacele activitãþi care au dus la exemplificarea aºa numitelor virtuþi dinacþiunile omului, ele au fost date pentru ca fiinþa sã se dezvolte mental,

spiritual, în relaþiile sale, prin propria activitate a sufletului sãu. Deoarecenumai ajutându-i pe ceilalþi poate sufletul sã avanseze prin el însuºi,dezvoltându-se în direcþia împlinirii scopului pentru care a venit înaceastã încarnare în planul fizic (ºi pe mãsurã ce fiinþa cautã sã cunoascãscopul pentru care s-a încarnat în aceastã viaþã ºi în aceste condiþii):




pentru ca sã se poatã manifesta în fizic acele lucruri de la nivel mental ºisufletesc care au fost dobândite în urma precedentelor sejururi pe pãmânt.Pentru cã numai prin manifestarea fizicã a acþiunilor care determinã olegãturã mai strânsã a sufletului cu sursa sa originarã, poate sã aparãconºtiinþa sinelui – în sine însuºi – care se aflã în acord cu ForþeleCreatoare (sau Dumnezeu) ce acþioneazã pe Pãmânt.

Prin urmare, în prezent existã aceastã capacitate de a influenþagrupuri sau indivizi, conducându-i înspre o relaþie corespunzãtoare cucondiþiile materiale, ce sunt strâns legate atât de dezvoltarea lormentalã ºi sufleteascã, cât ºi de lucrurile mult mai concrete ale vieþii.

Cu toate acestea, cea mai mare bucurie, cea mai mare dezvoltare poateveni din manifestarea acelor virtuþi de care fiinþa a dat dovadã în planpãmântesc, arãtând toleranþã, într-o încarnare mai apropiatã deaceasta, când a manifestat iubire ºi rãbdare, adevãr, viaþã ºi luminã;deoarece viaþa ºi lumina sunt manifestãrile lui Dumnezeu pe Pãmânt.

LL

ee

cc

tt

uu

rr

aa

44

77

66

--

11

Analizând aspectele astrologice sau pe cele numerologice, suntemoarecum puºi în încurcãturã – în ceea ce priveºte paralela fãcutã între hartaastrologicã ºi cea numerologicã. Totuºi, aceste forþe ºi influenþe au sau voravea multe de spus în ceea ce priveºte experienþele de viaþã ale fiinþei înaceastã încarnare. Cu cât va înþelege entitatea mai multe, cu atât mai multva putea folosi informaþiile primite ca puncte de plecare în acþiuneaconºtientã de dezvoltare a fiinþei ºi sufletului.

Prin fiecare experienþã din planul fizic, sufletele trebuie sã dobândeascã

cunoaºterea acelor forþe, condiþii sau experienþe care ar putea exercita unmaxim de influenþã asupra fiinþei, asupra sufletului; ºi nu numaicunoaºterea sau înþelegerea acestor influenþe, dar chiar înþelegerea faptuluicã aceste influenþe constituie de fapt indicii, indicatoare, circumstanþe.Folosirea acestora poate permite sufletului sã evolueze mai mult.Deoarece, în funcþie de ceea ce mintea fizicã ºi mintea-sufletului fac cu

înþelegerea sau cunoaºterea, aºa va fi ºi evoluþia sufletului. Pot fi fãcute

niºte comparaþii foarte frumoase cu experienþele avute de aceastã entitatepe Pãmânt. Pentru cã, deºi fiinþa a fost un tovarãº sau un frate al luiSolomon într-una din vieþi, ce a fãcut unul cu înþelegerea ºi cunoaºterea, ºice a fãcut celãlalt, au dus la diferenþe foarte mari în poziþia pe care auocupat-o fiecare în acea viaþã, ºi în încarnãrile pe care le-au avut ulterior.

Din conjuncturile astrologice vedem aceste aspecte mai degrabã ca




niºte nevoi, decât ca niºte impulsuri, dar înclinaþiile ºi influenþele apar înpermanenþã în viaþa entitãþii; iar ceea ce poate sã facã fiinþa cu aceste nevoi,rãmâne la latitudinea ei, ea putând alege ceea ce va duce la evoluþia sauinvoluþia sufletului sãu.

LL

ee

cc

tt

uu

rr

aa

44

88

00

--

44

77

(Î) Îmi puteþi spune care este cea mi bunã modalitate de abordare prinacest canal, pentru ca sã reuºesc sã înþeleg dintr-un punct de vederespiritual aceastã aparentã tragedie din viaþa mea, care a survenit prin pierderea mamei mele?

(R) Domnul a dat, Domnul a luat. Lucrurile acestea par a fi doar niºtezicale rãsuflate, dar atunci când studiem Scriptura ºi promisiunile cuprinse

în aceasta, vedem cã fiinþa îþi gãseºte rãspunsul doar în sine însãºi.Înþelegeþi doar cã ceea ce doreºte El pentru fiecare individ – de fapt,pentru toþi copiii sãi – ºi tot ceea ce se petrece în viaþa acestora, se petrecepentru ca sã fie posibilã acea trezire necesarã unei mai bune înþelegeri.

Auto-învinovãþirea, condamnarea celorlalþi, din cauzã cã lipseºte astasau cealaltã, nu reuºesc decât sã creeze bariere care fac ca sinele sã nu maipoatã sã întrezãreascã aceste realitãþi.

Citiþi ceea ce s-a spus în ultima povaþã datã lui Moise, în capitolul 30din Deuteronom. Citiþi promisiunile fãcute în Psalmi – în psalmii 24, 23,91, 1 ºi 50. Toate acestea vor arãta care anume este sursa puterii mentaleºi spirituale, ºi – în cazul în care reuºim sã ne coordonãm planul mental ºicel fizic - de asemenea, sursa forþei corpului nostru. Pentru cã, aºa cum seindicã în toate acestea, sursa acestor puteri se aflã aici.

Aºadar, dacã începem sã cãutãm alte mijloace – materiale – de a afla unrãspuns, nu vom reuºi sã-l gãsim, deoarece acesta poate fi aflat doar în El.

LL

ee

cc

tt

uu

rr

aa

44

88

88

--

66

(Î) Sunt aceste idealuri ale fiinþei cele de care ea are nevoie pentrudezvoltarea sa spiritualã?

(R) Aºa cum s-a spus mai înainte, ceea ce fiinþa aratã în mod constant,

- ca atitudine ºi voinþã pe care le menþine - aceea va fi construit în modgradat; pentru cã ajungem sã devenim aºa cum gândim – pentru cã „acolounde este comoara ta, acolo se aflã ºi inima ta”. Experienþele care apar înconºtiinþa corporalã a entitãþii corespund idealului pe care îl are fiinþa ºistandardului sãu moral, capacitãþilor sale mentale ºi spirituale. Se poate




vedea adesea cum se manifestã ceea ce s-a acumulat într-o fiinþã de-a lun-gul timpului, sub formã de prejudecãþi înnãscute împotriva anumitorlucruri sau condiþii – dar se vede mai puþin voinþa fiinþei ºi dorinþa sa de ase abandona, nu oricãror forþe, ci doar lui Dumnezeu, pentru a putea deveniun canal de manifestare a binecuvântãrilor divine ºi al Forþelor Creatoare!Aceasta este atitudinea pe care trebuie sã o adopte fiinþa. Când mergi,simte-i prezenþa! Vorbeºte cu El! Observã cum El se manifestã prin tot ceeace este viu; pentru cã El este viaþa, în toate manifestãrile sale pe Pãmânt!ªi atunci vei dobândi acea pace, acea armonie, acea înþelegere care vine dinatitudinea plinã de smerenie în faþa numelui Sãu; smerenie a spiritului, a

minþii, a eului, pentru ca strãlucirea care þi-a aparþinut încã de la facerealumii, sã se poatã manifesta prin tine!(Î) Oferiþi un sfat spiritual care sã ajute aceastã entitate pe parcursul

studiilor sale la colegiu.(R) Respectã întocmai ceea ce þi s-a spus. Aflã care este idealul tãu.

Evalueazã-þi viaþa moralã, socialã, materialã ºi spiritualã în conformitate cuacest standard. Nu pierde din vedere lucrurile în care crezi. Aflã care suntaceste convingeri ale tale ºi lasã-te ghidat de ele; pentru cã El a fãcut Pãmântul ºi toate cele care se aflã pe suprafaþa acestuia. Întru El noi trãimºi ne miºcãm ºi existãm. Atunci când noi separãm elementele, componen-tele ºi diferitele forþe din naturã, aceasta nu este doar o dovadã în plus aindivizibilitãþii lui Dumnezeu! ci a faptului cã sursa forþei ºi puterii se aflãnumai în El, iar indivizii nu sunt altceva decât reflexia ideii lor despreaceastã forþã care se poate manifesta în atât de multe feluri în lumea mate-rialã! Nu-þi pierde speranþa în El!

LL

ee

cc

tt

uu

rr

aa

55

11

77

--

11

Din poziþia lui Mercur vedem cã entitatea are preocupãri intelectuale înalte, ºi de asemenea, în prezent, are capacitatea nu numai de a memora,ci ºi de a analiza acele lucruri care þin de influenþele mentale sau de mediul

în care trãieºte fiinþa.Jupiter, în aspectele sale mai ample ce guverneazã emoþiile umane, a

fãcut posibile aceste talente ale fiinþei de a scrie, dar ºi de a se manifesta,atât de-a lungul acestei încarnãri, a cãlãtoriilor, schimbãrii mediului, cât ºi în diferitele circumstanþe ale vieþii; de asemenea, fiinþa dispune de capaci-tatea înnãscutã de aplica aceste talente de care dispune, în viaþa de zi cu zi,pentru a se ajuta pe sine în planul material, ºi pe ceilalþi în plan mental ºifizic.




De asemenea, poziþia lui Neptun aduce medii în care existã apã,iar asocierile cu indivizii care au avut cel mai mare impact în viaþafiinþei au fost cele care au implicat traversarea unor întinderi maride apã, sau cu cei care în încarnãrile lor ºi în relaþiile cu ceilalþioameni, au avut de-a face cu cei care au fost de curând sau sunt

încã implicaþi în activitãþi care au de-a face cu apa. De asemeneaexistã interes pentru tot ceea ce înseamnã necunoscut, poveºtipline de mister, precum ºi influenþe care orienteazã fiinþa cãtrelucruri de naturã paranormalã, metafizicã. ªi, dacã fiinþa îºifoloseºte capacitãþile despre care am vorbit, date de Jupiter,

Mercur ºi Neptun, în sensul de a-i ajuta pe ceilalþi în înþelegereasau folosirea acelor lucruri care þin de misterele vieþii – indiferentcã este vorba de aspectele materiale, mentale sau chiar spirituale –aceasta va crea acele canale de manifestare prin care fiinþa nunumai cã va fi de mai mare folos celorlalþi, dar de asemenea,ajutându-i pe ceilalþi, va dobândi acea satisfacþie care vine dinaplicarea influenþelor mentale ºi capacitãþilor sale într-un mod caresã ducã la dezvoltarea sufletului. Pentru cã, este nevoie din parteafiinþei de multã rãbdare în aceste direcþii ºi – aºa cum a spus un

învãþãtor din vechime – „Prin rãbdare vei cuceri sufletele”.Aceasta nu înseamnã sã îi suporþi pe cei care în mod voit nu dauascultare, ci mai degrabã sã fii puternic, ferm ºi umil în prezenþaforþelor mai înalte, ºi cu toate acestea, activ în a-þi îndeplini dato-ria nu numai în sens spiritual, ci ºi mental ºi material. Deoarecedatoria ºi rãbdarea sunt strâns legate; pentru cã cel care se saturã

sã facã binele, sau care ºovãie, se teme ºi renunþã, nu este demn sãprimeascã cele care îi sunt destinate, ca sã fie un canal pentru amanifesta în fizic acele lucruri pe care influenþele mai înalte – sauchiar îngerii luminii – le-au pregãtit, conform ordinelor divine,pentru cei care iubesc cãile Sale.

LL

ee

cc

tt

uu

rr

aa

55

33

77

--

11

Entitatea se afla pe atunci într-un loc numit Philadelphia, ºi se numeaMarjorie Akin; era printre cei care s-au bucurat, ºi care au fost mulþi în aceaperioadã. Pentru cã ea era atunci în floarea vieþii ºi s-a exprimat pe sine înacelaºi fel ca ºi mulþi alþii, fãcând parte dintre cei care erau numiþi Fraþi sauQuakeri. Împreunã cu ºi prin aceºti oameni, entitatea a oferit mult ajutor ºimultã speranþã; ºi chiar ºi în zilele noastre se mai pot gãsi unele scrieri




printre oamenii din acea zonã, despre felul în care s-a aplicat libertatea,despre bisericã ºi despre idealurile pe care le susþineau fraþii ºi pentru carefiinþa ºi-a jertfit tinereþea.

În acea viaþã fiinþa a câºtigat prin participarea sa intensã, ºi a manifes-tat acele calitãþi înnãscute, cum ar fi capacitatea de a vorbi ºi de a se expri-ma bine pe sine în acele lucruri care þin de a aduce o influenþã plinã de aju-tor sau speranþã în vieþile celorlalþi...

Existã anumite lucruri, aºa cum am indicat, la care aceastã entitate sepricepe ºi care astfel aduc dezvoltarea sinelui; pregãtirea, scrierea, dictareasau prezentarea poveºtilor pentru copii, astfel încât ele sã poatã fi folosite

la învãþãturã, pentru ca ei sã dobândeascã o pregãtire ºi dezvoltare cores-punzãtoare a vieþii lor spirituale. În acest domeniu de activitate fiinþa nunumai cã îºi gãseºte mulþumirea, ci ºi dezvoltarea ca suflet; folosind în modpractic cele învãþate din vieþile avute în Galileea, Iudeea, Capernaum;precum ºi ceea ce a eliberat minþile oamenilor în diferite perioade de înlã-turare a opresiunii ºi le-a dat libertatea gândirii, libertatea de a se exprimaºi de a acþiona în spiritul iubirii faþã de Dumnezeu sau Forþele Creatoare.

LL

ee

cc

tt

uu

rr

aa

66

11

00

--

11

(Î) Vã rog sã mã sfãtuiþi ºi sã-mi oferiþi acea ghidare de care am nevoie pentru a-mi proteja investiþiile din acest moment, ºi sã mã avertizaþi pentru a preveni posibile erori pe care le-aº putea face în viitor.

(R) Vom oferi din nou acele lucruri de bazã care pot fi date ca avertis-ment, care spune ce anume va avea succes ºi ce anume va da greº.

Domnul întotdeauna dãruieºte belºugul. Pentru cã, atunci când

scopurile vieþii ºi dorinþele inimii, ºi mintea, sufletul ºi trupul sunt puse înacord, „toate acestea vi se vor da vouã în plus”. Ce anume a spus altfelAbraham? Cã Domnul Dumnezeul tãu este Unul singur? Nu, cãci DomnulDumnezeul tãu este una cu tine! Atunci când mintea ta, sufletul tãu ºicorpul tãu au acelaºi scop, aceeaºi dorinþã, acelaºi þel, El te va conduce pecãile pe care El însuºi le va deschide pentru tine – fãcându-te una cu cerul,turnând în tine cunoaºterea care va aduce dezvoltarea sufletului tãu. Nu te

încrede în lucrurile pãmânteºti, ci în promisiunile sigure, cãci El dãruieºtecele de trebuinþã în fiecare zi; iar referitor la întrebarea dacã ar fi mai binesã vinzi sau sã investeºti, dacã sã vinzi sau sã cumperi din ce în ce maimult, aceasta îþi va fi arãtat – pentru cã tu eºti o fiinþã sensibilã! Acestesemnale le-ai primit ca fiind mai degrabã intuiþii, dar „ceea ce veþi facecelor mai mici dintre voi, mie îmi veþi face”. Iar El îþi va arãta calea.




LL

ee

cc

tt

uu

rr

aa

66

11

99

--

55

Influenþele lui Mercur, cuplate cu cele ale lui Jupiter ºi Uranus, dau

aceste capacitãþi mentale înalte sau eficienþa mentalã. De acea atunci cândfiinþa se ambaleazã uneori, aproape imediat este ca ºi cum un eu mai profund ar spune: „hai sã judecãm împreunã”. Nu înseamnã cã fiinþa nu aravea toane, sau cã nu ar exista astfel de ieºiri, dar totuºi în urma evoluþieisufletului prin numeroasele încarnãri, fiinþa a dobândit una din cele ºaptevirtuþi, care se spune cã stã pe acelaºi loc, sau chiar în fruntea celorlalte –îngãduinþa ºi rãbdarea! Nu cã nu ar exista ºi alte sentimente mai tumul-toase, care, de altfel, se ºi manifestã liber; dar acestea, în urma celorlalte

sejururi pe Pãmânt, ajung sã devinã mai degrabã emoþii. Dar atunci cândsinele cel mai profund sau adevãratul nivel de evoluþie al entitãþii, ajungesã se manifeste, atunci, aºa cum au spus mulþi dintre bãtrâni, se poate contape toleranþa ºi rãbdarea fiinþei pentru ca ea sã se manifeste plinã de justeþe

în acest corp fizic...Înaintea acestei încarnãri, vedem cã entitatea nu a trãit în locul unde

s-a nãscut în aceastã viaþã, ci în locul în care trãieºte acum. Pentru cã se vavedea adesea cã modul de manifestare ºi activitãþile din aceastã viaþã suntcele desfãºurate de la o existenþã la alta, în vederea evoluþiei fiinþei ºipentru o manifestare mai amplã a calitãþilor înnãscute pe care le exprimã înacest plan fizic.

Aºadar, în acea încarnare vedem cã fiinþa se afla în locul care se cheamãacum Dearborn sau Fort Dearborn ºi în þinutul din jurul acestuia; în timpulacelor adunãri ale oamenilor care locuiau în ceea ce se numea atunciLorraine, ºi care erau francezi sau imigranþi – dar având aceeaºi credinþã ca

ºi acum.În acea perioadã activitãþile fiinþei erau legate de schimburile comer-ciale cu bãºtinaºii din þinuturile de nord ºi vest; ºi obiectul acestorschimburi nu era doar pieile ºi blãnurile animalelor, ci ºi roadele de pepãmânturile folosite de acei oameni care trãiau în jurul lacurilor sau în jurulforturilor stabilite în apropierea oraºului numit acum Cleveland. Printreaceºtia ºi-a desfãºurat entitatea activitatea, în anii sãi cei mai activi,obþinând o dezvoltare, o creºtere, fãcând cunoscut numele SamuelGoldestenblenut.

În acea viaþã, fiinþa a avut de câºtigat; pentru cã schimburile cubãºtinaºii erau fãcute pentru stabilirea unor relaþii mai bune cu ei, chiar ºiatunci când au existat acele tulburãri între englezi ºi francezi, în perioadacând entitatea îºi desfãºura cel mai intens activitãþile comerciale.




Totuºi, unii au judecat greºit principiile ºi acþiunile acestei entitãþi,ºi acest lucru i-a adus o perioadã de neplãceri. Cu toate acestea,atunci când s-au reluat activitãþile care au dus la un progres mai mareºi când au început sã avanseze cei care au fãcut ca acest teritoriu sãcreascã în populaþie ºi comerþ, fiinþa a ajuns sã fie o persoanã cu influ-enþã. ªi astfel, a dobândit mai multe ajutând la stabilirea bunelor relaþiidintre bãºtinaºi ºi cei care au pãtruns tot mai mult în teritoriu în aceaperioadã.

LL

ee

cc

tt

uu

rr

aa

66

44

00

--

11

Chiar dacã în aceastã viaþã entitatea poate atinge vârsta de nouãzeci deani, aceºtia nu reprezintã decât o clipã în faþa eternitãþii. Ce bine ar fi dacãfiinþa ar cumpãni adesea lucrurile din viaþa sa, pentru a le înþelege! ºipentru a-ºi da seama cã existã cineva cãruia îi pasã; pentru cã El, Domnulluminii, calea, adevãrul, luceafãrul strãlucitor de dimineaþã, crinul din vale,trandafirul din Sharon, El aºteaptã – ºi le-a dat sarcini precise îngerilor sãi

în ceea ce te priveºte, pentru ca tu sã mergi în luminã. Ai rãbdare; pentrucã fiind rãbdãtor, aºteptându-l pe Dumnezeu, fiind blând ºi bun, vei deveniconºtient de prezenþa Lui pe acest Pãmânt. Nu fi înfumurat, ci bucurã-te

înfãptuind slujba care va face din tine – prin tentaþii ºi încercãri – cel careva fi luceafãrul strãlucitor al dimineþii, o speranþã pentru semenii tãi, unreazem pentru cei care ºovãie ºi cad, un refugiu pentru cei tulburaþi înmintea ºi trupul lor.

LL

ee

cc

tt

uu

rr

aa

66

99

44

--

22

Aici vedem nu numai influenþa conjuncturilor astrologice, ci ºi amediului fizic în care s-a aflat entitatea, în condiþiile date de mediileprecedente în care fiinþa s-a încarnat în alte vieþi; mai vedem ºi influ-enþa activitãþilor desfãºurate în alte încarnãri, care au dat naºtereacelor semne prevestitoare, care adesea sunt numite superstiþii aleoamenilor de pretutindeni. De aceea, considerãm cã urmãtoarelelucruri ar trebui purtate aproape de corp, nu ca talismane, deºi mulþi ar

putea sã le numeascã în felul acesta; dar pentru cã ele provin din aceleactivitãþi ºi încarnãri ale fiinþei care vor aduce schimbãri în vibraþiafiinþei, de aici aducând mai multã armonie în experienþa din aceastãviaþã a entitãþii; aceste obiecte sunt: pietrele foarte roºii; cum ar ficoralul, mai ales specia culeasã de la mare adâncime din mare; atunci




când acesta este purtat la gât sau în jurul taliei - sau pe braþ - este binesã fie pus direct pe piele, pentru cã va aduce liniºte corpului. Este bineca veºmintele care vin în contact direct cu pielea sã fie întotdeaunaalbastre, zi ºi noapte, - ºi mai ales la culcare, pentru cã vor avea influ-enþe liniºtitoare, prin vibraþiile pe care le emanã. Iar în ceea ce priveºtenumerele, este bine ca întotdeauna sã fie alese numerele trei, ºase ºinouã, în toate activitãþile, fie ele materiale, sociale, sau de orice fel arfi ele; pentru cã aceste numere poartã cu ele vibraþii foarte apropiate deforþele emoþiilor umane. Iar fiinþa va descoperi cã aceste stãri zgomo-toase ºi tumultoase se vor putea transforma în capacitatea de a emana

armonie. Iar dacã mintea fizicã ºi mintea sufletului vor avea înþelegerea necesarã, atunci ele vor dãrui tot ce vor avea. Pentru cã ceicare au viaþã, iubire, speranþã, credinþã, iubire de aproape, bunãtate,blândeþe, milã, trebuie sã arate aceste lucruri tuturor celor pe care îi

întâlnesc. Îndrãzniþi sã vorbiþi cu blândeþe, chiar ºi atunci când sunteþisupãrat. Îndrãzniþi sã vorbiþi cu blândeþe chiar ºi atunci când sunteþiocãrât de cei de la care, în sens fizic, aveþi tot dreptul sã aºteptaþi sauchiar sã cereþi onoare ºi speranþã ºi credinþã. Chiar dacã ei vi se

împotrivesc, atunci când veþi avea asupra voastrã lucrurile menþionatemai sus, vã veþi descurca foarte bine; aceste obiecte nu vor fi atuncitalismane aducãtoare de noroc, ci vor contribui la propria dezvoltare.Pentru cã sufletul v-a fost încercat prin foc de-a lungul numeroaselor

încarnãri pe Pãmânt. Cu toate acestea, existã anumite lucruri care aducarmonie în relaþiile care existã între diferitele planuri; cum ar fiagitaþia Mamei-Pãmânt care dã la ivealã acele mici creaturi care la

începuturi au dus la crearea multora din lucrurile care constituie bazamaterialitãþii. De aceea coralul de un roºu profund, pus pe piele, vaaduce pacea în acele tulburãri din interiorul fiinþei; la fel cum pig-menþii albaºtri îi vor aduce fiinþei aerul, parfumul iubirii, compasiunii,adevãrului ºi dreptãþii care se aflã în fiinþã.

LL

ee

cc

tt

uu

rr

aa

66

99

66

--

33

(Î) Întrucât sunt convins de faptul cã menirea mea în aceastã viaþã estesã scriu ºi scrisul meu sã ofere inspiraþie, doresc sã ºtiu ce cale ar trebuisã apuc în viaþã, pentru a dobândi mai multã experienþã, care sã-mi ofereo înþelegere mai profundã a nevoilor semenilor mei.

(R) Aºa cum se vede în ceea ce s-a mai spus înainte, puterea vine atuncicând se manifestã liber eul interior, sufletul, renunþând din ce în ce mai




mult la dorinþele proprii, lãsând ca voinþa Lui sã fie cea care conduce. Aºacum El s-a dãruit pe Sine însuºi, tot astfel ºi-a dãruit puterea, însuºirile ºiexperienþa Sa, pentru cã El este, a fost ºi va fi întotdeauna expresiaconcretã a iubirii în minþile ºi inimile oamenilor.

Apoi, lãrgeºte-þi câmpul de activitate. Nu te teme sã citeºti ceea ceeste scris în coloanele ziarelor; cum ar fi Christian Herald sauChristian Advocate sau Sunday School Times. Deoarece, cu cât suntmai mulþi cei care se roagã ºi aduc mulþumiri pentru speranþa pe carele-o trezeºti în suflete, cu atât mai mare va fi experienþa trãitã ºicapacitatea de expresie. Pentru cã legea este aºa cum a dat-o El; cine-

va poate sã strige ºi sã plângã mult ºi bine pentru el însuºi, ºi totuºi sãnu fie niciodatã auzit, dar acolo unde se adunã doi sau trei în numeleSãu, acolo este ºi El cu ei. Aºadar, puterea pe care o dãruieºti, aceeava fi primitã. Sã nu crezi cã dacã intri în cãmãruþa ta, nu te poþi

întâlni acolo cu Mântuitorul tãu, dar – aºa cum s-a spus – atunci cândplângi de unul singur pentru tine, tu închizi poarta ºi stai precum oumbrã dinaintea altarului zeitãþii din tine.

Aºadar, dãruieºte prin tot soiul de activitãþi, prin orice mijloc pe care îlpot descoperi cei care cautã, cei care rãtãcesc, cei care au slãbiciuni aletrupului, ale minþi, care ºovãie în modul lor de manifestare, care sunt orbila frumuseþile din propria lor curte, din propria lor inimã, din propria lorminte. Pe aceºtia tu poþi sã îi trezeºti prin tot cea ce faci. ªi fãcând aceas-ta, mare va fi viziunea ta – iar El te va cãlãuzi, pentru cã El a dat sarciniclare îngerilor sãi în ceea ce îi priveºte pe cei care cautã sã fie un canal demanifestare a binecuvântãrilor, pentru semenii lor; care îºi curãþã inimile ºi

corpurile de orice motiv egoist, dându-i în schimb, acest loc doar luiHristos – cel crucificat , cel glorios.

LL

ee

cc

tt

uu

rr

aa

77

55

22

--

11

Pentru cã entitatea nu ºi-a dobândit aceste virtuþi – rãbdarea ºi toleranþa– doar din încarnãrile pe Pãmânt, ci ºi din influenþele existente în mediuldin jurul Pãmântului. Dacã acestea sunt menþinute prin aceeaºi atitudine pe

care a avut-o fiinþa pânã acum, când a acþionat în tot cea ce a dobânditrespectând Forþele Creatoare din planul material ºi mental, ele vor aducefericirea ºi bucuria chiar în aceste activitãþi, care vor izola ºi vor îndepãrtatoatã tristeþea ºi regretele din viaþa fiinþei. Pentru cã, aºa cum s-a spus, celcare îºi iubeºte aproapele, poate într-adevãr, cu rãbdare, sã ajungã sã îºicunoascã sufletul ºi activitatea acestuia, chiar din lucrurile materiale.




Pentru ca fiinþa care a fost creatã chiar la începuturi sã ajungã sã cunoascã,aºa cum a lãsat chiar El.

LL

ee

cc

tt

uu

rr

aa

77

99

22

--

22

[

Având ca fond o lecturã asupra dezvoltãrii paranormale](Î) Vã rog sã sugeraþi tipul de experimente care pot fi realizate cu cel

mai mare succes de cãtre acest grup.(R) Ei bine, ar trebui sã luaþi fiecare individ în parte – pentru a

putea spune care poate fi cel mai plin de succes! Pentru cã existãanumite grade, anumite diferenþe. În acest grup existã, aºa cum s-a mai

precizat, curiozitate, înþelepciune, nebunie, precum ºi acele lucruricare creeazã adevãrata dezvoltare spiritualã. Prin urmare fiecare dintreacestea implicã în primul rând autoanalizã! Ce anume îl îndeamnã pefiecare dintre participanþi sã caute, sã ia parte sau sã doreascã sã sealãture în asemenea experimente? Cât de departe se poate merge, la cese poate ajunge – nu existã limitã! Existã vreun capãt al infinitului?Cãci atunci acesta este acordul care se realizeazã – la Infinit!

Fiecare va descoperi o schimbare, în conformitate cu acþiunile ºicapacitãþile fiecãruia de a deveni din ce în ce mai puþin controlat depersonalitate, ºi din ce în ce mai izolat de conºtiinþa materialã – sauacea parte a minþii care þine de material, care presupune existenþa ºicreºte prin cele cinci simþuri. Cu cât cineva devine mai impulsionat deceea ce este intuitiv, sau cu cât se bazeazã mai mult pe forþa interioarãa sufletului, cu atât mai mari, cu bãtaie mai lungã, mai profunde, maiample ºi mai constructive vor fi rezultatele.

Aºadar, apelaþi la aceste experimente, care nu sunt numai folositoare,dar care dau ºi speranþe celorlalþi, ºi care orienteazã cãtre activitateafructelor spiritului.

Grãbiþi-vã încet.Puneþi-vã în slujba Domnului; nu faceþi din asta un spectacol, o

activitate prin care sã vã proslãviþi ºi preamãriþi pe voi înºivã, cimai degrabã cãutaþi a face ceea ce este de folos, mai ales pentru

ceilalþi.

LL

ee

cc

tt

uu

rr

aa

88

55

88

--

11

Vedem cã în viaþa de dinaintea acesteia fiinþa s-a încarnat în aceleperioade de început ale þãrii în care se aflã acum, în acele zone (ºi în




jurul lor) care erau numite „frãþia”, sau în ceea ce este cunoscut acumsub numele de „oraºul iubirii frãþeºti” sau Philadelphia.

Vedem cã acolo ea fãcea parte din primele fiinþe care au venit peacel pãmânt; ea avea atunci numele de Edith Connell ºi era foartemodestã, foarte sfioasã, dobândind multe prin acele experienþe care aufost lecþii despre rãbdare. Deºi în prima parte a tinereþii sale ca femeiefiinþa s-a rãzvrãtit adesea, ea a ajutat la ceea ce ulterior va deveni înaceastã þarã, în aceastã lume nouã, scrisul, gravura, confecþionareasemnelor de carte, tipãrirea cãrþilor. Activitãþile fiinþei erau în legãturãcu tipãrirea, aºa cum era aceasta în acea vreme. Fiind de asemenea

supusã de relaþiile cu sexul opus, fiinþa s-a orientat cãtre meºteºugurilezilei; ºi în acele activitãþi ºi-a gãsit o ocupaþie, care a dus ulterior laacele asocieri în care se poate spune cã fiinþa a avut într-adevãr o expe-rienþã demnã de un suflet mãreþ. Cãci, chiar dacã au apãrut tulburãri ºiconflicte în viaþa celor din preajma ei, blândeþea i-a oferit fiinþei omulþumire ºi o armonie care nu au fost înþelese de mulþi.

Acestea au dus la prieteniile pe care le are aceastã fiinþã în prezent, în care fiinþa alege ea însãºi, în loc sã fie aleasã de alþii.

LL

ee

cc

tt

uu

rr

aa

99

00

00

--

11

66

(Î) Explicaþi diferitele planuri ale eternitãþii, în ordinea dezvoltãriilor, sau mai degrabã explicaþi-ne etapele prin care sufletul trebuie sãtreacã pentru a urca înapoi în braþele Domnului cel preaiubit.

(R) Acestea, vedem, trebuie sã fie manifestate doar ca mintea finitã în carne. La fel ca ºi în cazul forþelor spirituale, dezvoltarea apare în

urma multor schimbãri, care au loc în evoluþia omului.Dezvoltarea în tãrâmul eternitãþii, este caracterizatã de faptul cã o

forþã finitã, cum este creaþia manifestatã, poate deveni una cuCreatorul, aºa cum o unitate, atom sau vibraþie, devine una cu forþeleuniversale. Atunci când fiecare entitate spiritualã ºi fiecare entitatepãmânteascã care este contrapartea entitãþii spirituale sunt separate,aºa cum fiecare era la început, având la dispoziþie o mulþime de trans-

formãri posibile în forþele materiale, atunci apare dezvoltarea, prinfaptul cã ele pot deveni una cu Creatorul, la fel precum este, deexemplu, dezvoltarea omului prin intermediul corpului din carne, careeste creat cu totul desãvârºit ºi care, cu toate cã are trup, totuºi estefãrã patã sau cusur, niciodatã condamnând, niciodatã gãsind vinã,niciodatã aducând acuzaþii împotriva cuiva, fãcând ca voia sa sã fie




una cu a Tatãlui, aºa cum era la început. Pentru cã, fãrã sã fi trecut prinabsolut toate stadiile de dezvoltare, nu va avea vibraþia corectã pentrua deveni una cu Creatorul, începând cu prima vibraþie, asemãnãtoarecelei a spiritului însufleþind trupul, ºi astfel manifestându-se în lumeamaterialã (planul fizic, pãmântesc).

Apoi urmeazã multe stadii de dezvoltare, prin întreg ansamblul saumarele sistem al forþelor universale, ºi fiecare stadiu de dezvoltare estemanifestat prin carne, aceasta fiind partea prin care se testeazã vibraþiauniversalã. Aºadar, în acest mod ºi pentru acest scop, totul este mani-festat în corp fizic ºi se dezvoltã, de-a lungul eonilor de timp, spaþiu,

numit eternitate.(Î) Oferiþi acum acestei persoane [900] , acea informaþie care îl va con-duce, atunci când se aflã în comuniune cu Dumnezeu, sau când are viziuniîn timpul somnului, cãtre cunoaºterea motivului pentru care sufletul a fost predestinat sã treacã prin toate aceste experienþe, care au scopul de a-l face sã-ºi dezvolte propria dorinþã de perfecþionare, ºi apoi de a seîntoarce la Dumnezeu, atunci când Dumnezeu a creat sufletele perfecte.Oare lucrurile au fost aranjate astfel pentru ca spiritul sã fie forþat sãaleagã cu propria sa voinþã calea cea dreaptã cãtre Dumnezeu, în ciudaoricãror circumstanþe ºi condiþii? Sau pentru ca sã se poatã vedea dacãceea ce a fost creat perfect cândva, va redeveni perfect? Explicaþi ºiilustraþi.

(R) Aceste lucruri au fost astfel hotãrâte ºi s-au manifestat chiar ºi înviaþa umilului Nazarinean. Aºa cum a fost dat, omul a fost fãcut ceva maiprejos de îngeri, dar a fost înzestrat cu acea putere de a deveni una cu

Dumnezeu, în timp ce îngerii rãmân îngeri.Apoi, în viaþa lui Isus vedem cum a fost manifestatã unicitatea, princapacitatea de a învinge toate tentaþiile ºi dorinþele cãrnii, prinsupunerea voinþei proprii în faþa voinþei Tatãlui Ceresc. Pentru cã amvãzut cã El a dat adesea urmãtoarea poruncã celor din jurul Lui: „Ceicare m-au vãzut pe Mine, L-au vãzut pe Tatãl”, iar ca om, El, FiulOmului, a devenit una cu Tatãl. Tot astfel ºi omul, urmând aceeaºicale, poate atinge perfecþiunea, poate ajunge chiar mai presus de

îngeri, deºi Îl însoþeºte pe Dumnezeu.

LL

ee

cc

tt

uu

rr

aa

99

00

33

--

22

33

Sã ne întoarcem pentru o clipã cãtre ceea ce se numeºte ÎnregistrareAkashicã, sau ceea ce se spune cã este destinul sufletului, înainte ca




acesta sã intre în plan material. Cãci, amintiþi-vã, apa care se miºcã -sau materia care se deplaseazã – devine forþa motrice pe care ocunoaºtem ca fiind influenþa evolutivã din lumea materialã. O entitatesau un suflet este o parte a Cauzei Primordiale, sau Dumnezeu, sauEnergia Creatoare, indiferent de numele care se dau acelei miºcãri careaduce materia la viaþã. Rezultã deci, cã sufletele, în diferitele lor vieþi– fie cele din planul fizic, pãmântesc, fie în diferitele sfere de mani-festare din jurul Pãmântului (numite sejururi astrale sau influenþe, încare au existat fructele spiritului sub formã de forþe motrice carecreeazã legãtura) – sunt din nou ºi din nou atrase laolaltã de legea

naturalã a forþelor de atracþie, cu scopul de a orienta activitatea cãtrece? Cãtre dezvoltarea sufletului cu acel unic scop, acea cauzã unicã –sã se alãture Cauzei Primordiale!

ªi atunci când entitatea îi contacteazã în planul fizic pe cei care suntasemenea ei, având aceeaºi condiþie, aceasta duce la dezvoltarea fiecãruiadin cei care participã la aceastã asociere, mergând cãtre Cauza Primordialã.

În ceea ce priveºte copiii, vedem cã aceºtia s-au ghidat unul pe celãlaltºi pe sine, pe parcursul acestor activitãþi.

(Î) Deci fiinþa înþelege corect cã a mai fost cândva împreunã cu copiiisãi de acum?

(R) Nu pentru propriul lor suflet ºi dezvoltare spiritualã. Materialvorbind, da; ei au venit cãtre aceastã fiinþã în acele activitãþi care au datnaºtere materialitãþii. Dar dezvoltarea sufletului lor are loc în aceastã viaþã,

înþelegeþi?Aºadar, folosiþi aceastã ocazie ca, prin intermediul Forþelor Creatoare,

ca ºi din influenþele astrologice, sufletul sã poatã evolua dincolo de planulmaterial care influenþeazã fiinþa în prezent, plãtind pentru faptele care audus la aceastã conºtientizare; cãci forþa spiritualã (sau Dumnezeu) este ceacare influenþeazã sufletul în mod constructiv – iar ceea ce duce la separareaacestuia, slãbeºte sufletul ºi îl seacã de putere.

LL

ee

cc

tt

uu

rr

aa

99

00

99

--

11

Nu te gândi niciodatã cã ai ratat toate ocaziile; întotdeauna existã înfaþa ta posibilitatea de a alege, ºi s-a spus cã: „ Astãzi este ziua potrivitãpentru Dumnezeu!” Niciodatã nu este prea târziu sã începi, chiar în aceastãviaþã; deoarece viaþa ca experienþã este un permanent efort, care secontinuã de la o încarnare la alta, de a face ºi de a începe acele asocieri caresã conducã la acel drum prin care omul sã se poatã justifica în faþa Tronului




Graþiei, chiar în lumea fizicã: „Ceea ce vei face pentru cel din urmã dintreaceºtia, pentru Mine vei face.”

Aºadar, atunci când existã acea activitate, care face ca tot mai multelucruri sã fie cunoscute în minþile, inimile ºi vieþile tuturor celor care aufost chemaþi cu un scop în aceastã manifestare fizicã, apare ºi creºte din ce

în ce mai mult posibilitatea ºi capacitatea de a evolua.

LL

ee

cc

tt

uu

rr

aa

99

33

44

--

66

(Î) Dacã mã ocup de vânzarea în stand, câºtigul va fi material sauspiritual?

(R) Nici un câºtig material care nu este ºi mental ºi spiritual, nu poatefi cu adevãrat un câºtig. El poate deveni un câºtig numai dacã mai întâi sestabileºte standardul spiritual ºi mental, ºi apoi scopul material al aceleiactivitãþi.

Pentru cã s-a spus limpede: sãmânþa pe care o semeni, trebuie sãrodeascã; ºi ceea ce semeni, aceea vei culege. Dar îndeplineºte lucrurile cumodestie, cu credinþã, cu hotãrârea de a face binele de dragul binelui, în

plan mental ºi spiritual; iar câºtigul material va fi direct proporþional cucredinþa ºi munca depuse.

LL

ee

cc

tt

uu

rr

aa

99

55

11

--

44

În acea viaþã entitatea a avut de câºtigat de pe urma acelor perioade încare activitãþile sale urmãreau sã-i determine pe oameni, mai ales pe ceitineri, sã se pregãteascã – atât fizic, precum ºi ca educaþie mentalã – sã de-vinã oameni de conducere.

Astfel, vedem cã entitatea a acþionat nu atât în asistenþã socialã, nici caprofesor de ºcoalã, ci mai degrabã ca cineva care a servit de însoþitor, înslujba nevoilor oamenilor din comunitatea respectivã.

Drept urmare, în actuala încarnare, vedem cã existã capacitatea atât dea întemeia un aºezãmânt, - cât ºi de a instrui pe ceilalþi – pentru dezvoltareafizicã, prin relaxare, ca ºi pentru dezvoltarea echilibrului, manierelor ºivorbirii; iar aceste activitãþi sunt în aceastã viaþã un fel de refulare pentru

entitate.Întotdeauna menþineþi cu fermitate ceea ce este creator, constructiv ºi denaturã spiritualã.




LL

ee

cc

tt

uu

rr

aa

99

55

44

--

44

Studiaþi atât defectele, greºelile, slãbiciunile, cât ºi virtuþile ºi pãrþile bune.

Deoarece în viaþa fiecãrei fiinþe existã atât de mult bine, încât cei caregãsesc greºelile ºi le scot în evidenþã ca pe un simbol, fac ca acestea sãdevinã pietre de încercare pentru ei.

Aceasta nu înseamnã cã se impune ca cineva sã ducã doar o viaþãpasivã, ci mai degrabã o viaþã pozitivã – în realizarea sinelui! Cãci nuconteazã ceea ce ºtie cineva, ci mai degrabã, ceea ce face cu ceea ce ºtie!Cãci totul merge pas cu pas, precept dupã precept. Pentru cã creºteþi încunoaºtere ºi graþie ºi înþelegere pe mãsurã ce aplicaþi aceste lucruri în viaþa

voastrã, fãcând ca drumul vostru sã fie drept, menþinându-vã pe calea careaduce creºterea.

LL

ee

cc

tt

uu

rr

aa

11

11

00

00

--

33

11

Referitor la asocierea fiinþei cu diferiþi indivizi sau grupuri de indi-vizi, - atunci când luãm în considerare aceste etape din dezvoltareacuiva, este bine sã se înþeleagã aºa cum trebuie legile referitoare la

timp, spaþiu ºi modul în care indivizii sunt atraºi în mod natural cãtreactivitãþi de grup. ªi indiferent de planul de manifestare, fie elmaterial sau nu, se pot întâlni aceste etape de viaþã în care a existat oactivitate a fiinþei, fie sub formã de acþiune individualã, fie ca fazã aactivitãþilor grupului.

Deºi problemele care apar nu sunt întotdeauna la fel pentru toatefiinþele, ele sunt rezolvate în funcþie de variatele lor posibilitãþi,conform nevoilor sau influenþelor care impulsioneazã fiinþa în aceaviaþã.

În continuare vom oferi fiinþei o ilustrare a acestor asocieri –precum ºi a legilor universale care aduc laolaltã legãturile relativasemãnãtoare, în diferite circumstanþe.

Ceea ce fiinþa seamãnã, aceea culege. În raport cu ce? Cu ceea cefiinþa ºi-a ales ca ideal în acea viaþã ºi cu legãtura care existã între oasemenea cunoaºtere sau un asemenea ideal ºi Cauza Primordialã – sau

Dumnezeu; în funcþie de cât de sincer sau cât de bine se strãduieºtecineva sã îºi pãstreze acele idealuri.Fiecare entitate trebuie sã dea socotealã de propriile sale alegeri, ca

ºi pentru cei pe care ea, ca fiinþã, i-a convins sau îndrumat cãtreanumite direcþii.




Deoarece este adevãrat – fizic, mental, ºi spiritual – cã dacã orbulconduce pe alt orb, vor cãdea amândoi în ºanþ.

Din întâlnirile cu anumiþi indivizi sau grupuri, pe care entitatea le-aavut datoritã contactelor sau legãturilor din aceastã viaþã, au apãrutanumite nevoi emoþionale, mentale ºi spirituale, în urma încarnãrilorpe Pãmânt; iar acestea au fãcut parte din experienþa fiinþei, datoritãasocierii cu diferite alte fiinþe; indiferent cã aceste asocieri erau purmateriale, mentale sau spirituale.

Doar spiritul singur ne menþine în viaþã. Materialul, ceea ce estepãmântesc, trece odatã cu pãmântul, lãsându-ºi totuºi urma asupra

entitãþii individuale, mai degrabã decât asupra unui grup; cu toateacestea, indivizii se grupeazã ca ºi tovarãºi din nou, datoritã uneinevoi complexe, naturale de a fi împreunã, sau datoritã unei nevoiuniversale.

De aici rezultã necesitatea de a alege un ideal spiritual, în legãturãcu Forþele Creatoare – Cauza Primordialã sau Dumnezeu.

Apoi, în lumina acestuia, fiinþa poate studia, înþelege ºi cuprinde,pe mãsurã ce întâlneºte sau se asociazã cu diverºi indivizi.

De exemplu, asocierea cu actualul tovarãº de viaþã. Nu gândiþi lafel unul cu celãlalt, dar fiecare îl completeazã pe celãlalt în ceea cepriveºte aspiraþiile ºi dorinþele materiale, mentale ºi spirituale; nu sun-teþi pe deplin asemãnãtori, ci complementari.

Ca urmare, din punct de vedere material, asocierea devine idealã.Comparând experienþele fiecãruia de-a lungul încarnãrilor pe Pãmânt,se pot vedea perioade de apropiere, în sens material, în care au existat

etape de înaintare ºi dezvoltare, dacã este sã comparãm atributelespirituale, mentale ºi fizice ale celor doi.Astfel, rezultã unitatea, pusã în evidenþã de asocierile din prezent.Dacã folosim aceasta drept criteriu, ºi ca unitate de mãsurã, atunci

– prin comparaþie - pot fi înþelese diversele asociaþii de scopuri ºiidealuri ale indivizilor, prin raportare la sine. Analizând relaþia cupartenerul, se poate înþelege în ce perioadã de timp a existat acea legã-turã sau acea atracþie materialã, mentalã sau spiritualã care a dat

naºtere legãturii din actuala încarnare.




LL

ee

cc

tt

uu

rr

aa

11

11

55

00

--

11

Întotdeauna amintiþi-vã cã atunci când au existat sau existã lipsuri în

viaþã, cei înþelepþi le folosesc ca puncte de sprijin pentru o dezvoltare realã;cãci cu cât este mai scãzutã influenþa egoului, cu atât mai mult pot fifolosite corpul ºi mintea pentru a aduce slavã Tatãlui care este pretutindeni

în manifestare.Acestea ar fi bine - ºi trebuie - sã fie scopurile, þelurile, dorinþele fiecãrui

suflet, dacã vrea sã împlineascã ceea ce l-a fãcut sã vinã aici pe Pãmânt.Pãmântul a fost dat ca ºi ºcoalã pentru cei care la începuturi au pãcãtuit

printr-o prea mare îngãduinþã faþã de sine, preamãrindu-se ºi ridicându-se

pe sine în slãvi, ºi este prin urmare o experienþã plinã de compasiune, chiarpentru cei care se confruntã cu tulburãri, certuri, duºmãnie ºi forþe pertur-batoare în viaþa lor. Dacã ei ar reuºi sã se goleascã pe ei înºiºi de ei înºiºi,ar putea deveni canale prin care Tatãl, glorificat prin Fiul, sã se poatãmanifesta în ºi printre oameni.

LL

ee

cc

tt

uu

rr

aa

11

11

77

55

--

11

(Î) Cum aº putea sã îmi dezvolt o conºtiinþã spiritualã, astfel încât sãcred cu tãrie cã cei aºa-zis morþi sunt în viaþã; cã cei iubiþi îmi sunt aproape, iubindu-mã ºi fiind gata sã mã ajute?

(R) Aºa cum s-a spus, trebuie sã îþi cunoºti idealul, lucrurile în care tuai crezut; iar apoi sã acþionezi în acest fel, în slujba celorlalþi. Pentru cãiubirea desãvârºitã alungã teama, iar teama poate sã vinã doar din lucrurilemateriale, care în curând trebuie sã piarã.

Prin urmare, pãstreazã în minte ideea de eternitate, pentru cã viaþa esteo experienþã continuã. Cât despre cei dragi, cei pe care i-ai iubit...Pentru cete apropii de ceilalþi? Ca sã faci o faptã bunã, sã rosteºti o vorbã bunã celornefericiþi, celor care suferã. Pentru cã atunci se creeazã o legãturã de suflet,o legãturã de iubire care întrece orice bucurie de naturã pãmânteascã.

LL

ee

cc

tt

uu

rr

aa

11

22

44

22

--

66

(Î) Mai aveþi vreun sfat pentru aceastã fiinþã, fie în ceea ce priveºte

fizicul, fie spiritualul?(R) Un lucru e sigur, cã trebuie sã se menþinã o atitudine construc-

tivã ºi plinã de speranþã, atât în ceea ce priveºte bunãstarea sa fizicã ºimaterialã, cât ºi în ceea ce priveºte acþiunile ºi atitudinile spirituale.Pentru cã fiecare suflet ar trebui sã înþeleagã cã indiferent prin ce trece,




dacã nu existã resentimente, dacã nu existã ceartã ºi jignire, atuncisufletul poate construi în conºtiinþa sufletului ceea ce va aduce o

înþelegere mai amplã a aspectelor spirituale care sunt cuprinse în cor-pul fizic.

LL

ee

cc

tt

uu

rr

aa

11

33

00

00

--

11

Aceste experienþe care au nãruit speranþele, care au adus dezamãgiri ºiperioade în care pãrea cã viaþa materialã nu mai are nimic sau prea puþinede oferit, - dacã sunt folosite ca mijloace de a evolua, în loc sã aducã resen-timente, acuzaþii asupra celorlalþi sau nemulþumire, - pot deveni experienþe

folositoare care pot ghida fiinþa ºi influenþele fizice, cãtre un paradis plinde pace ºi liniºte.

De aici rezultã cât de mult are nevoie fiinþa sã-ºi pãstreze speranþaºi credinþa în scânteia divinã din interiorul ei, - aceasta fiind cea caremodeleazã destinul individual astfel încât ºansele ce apar în viaþafiecãruia sã contribuie, dacã sunt folosite, la o mai mare dezvoltare asufletului.

Prin urmare, nu regreta acele perioade de glorie din trecut, ci maidegrabã priveºte speranþele pe care le aduce viitorul din aceastã viaþã, în care o casã poate fi un ideal în miniaturã, dacã reproduce acea pacecereascã de care are parte orice suflet ce priveºte doar cãtre luminã; ºinu se uitã în urmã la umbrele îndoielii sau fricii, care adesea aduc atâtde multã descurajare – care face ca cineva sã nu mai înþeleagã cã existã

într-adevãr un Prieten cãruia îi pasã de fiecare gând, fiecare faptã aunui suflet. Iar El nu a dorit ca sufletele sã fie copleºite de lacrimile

disperãrii, ci cu fiecare ispitã, cu fiecare îndoialã ºi fiecare temere, apregãtit o cale de scãpare; pentru cã cei care rãmân credincioºi vorajunge sã cunoascã calea într-un mod mult mai glorios.

LL

ee

cc

tt

uu

rr

aa

11

44

66

33

--

22

(Î) Este probabil sau corect ca eu sã primesc bani de la el în aceastã viaþã?(R) Corect ºi probabil – foarte probabil.

Iar folosirea lor ajunge sã fie doar o expresie a aprecierii ºi iubirii. Nu-ifolosiþi pentru altceva decât pentru a dãrui celorlalþi frumuseþea capacitãþiide a contempla priveliºtea piscurilor pline de bucurie ºi o viaþã pusã înslujba celorlalþi, chiar dacã asta poate sã însemne un sacrificiu din punctulde vedere ale acelor lucruri care par a fi o parte a vieþii materiale.




Dar viaþa este cinstitã, viaþa este adevãratã – ºi fiecare suflet trece prinexperienþele care îi sunt necesare, dacã sunt folosite cum trebuie, fãrã a ficonsiderate ca piedici ºi corvezi.

Cel pe care îl iubeºte Domnul, este protejat de El, cel pe care îl iubeºteDomnul este pedepsit aspru, dar cel pe care îl iubeºte Domnul primeºtemulte ºanse.

Dacã v-aþi dovedit a fi ºi vã arãtaþi în continuare, merituoºi, veþi ajungechiar una cu Fiul pe care l-aþi vãzut ºi adorat, - chiar dacã veþi fi fiii ºifiicele Domnului cel Viu, veþi învãþa – la fel ca restul lumii, ca restuluniversului – supunerea prin suferinþã.

LL

ee

cc

tt

uu

rr

aa

11

44

77

22

--

33

Deoarece evoluþia experienþelor omului are ca scop sã-l obiº-nuiascã pe acesta cu acele activitãþi legate de semenii sãi, ca o ilus-trare, ca o manifestare a Iubirii Divine – aºa cum ne-a fost arãtatã deFiul omului, Iisus; pentru cã fiecare suflet trebuie sã devinã,trebuie sã fie, mântuitorul altui suflet! sã înþeleagã scopul venirii

Fiului pe Pãmânt – ºi anume, pentru ca omul sã poatã sã se apropie deinima Domnului cel viu!

LL

ee

cc

tt

uu

rr

aa

11

55

88

11

--

22

(Î) Pe care dintre asociaþii mei sã-i evit ºi pe care sã-i cultiv, pentru ca sã mã ajute în propria mea avansare?

(R) Aºa cum s-a recomandat în mai multe rânduri în acest caz ºi dupãcum s-a vãzut din viaþa pe care a dus-o fiinþa în acea încarnare când aexistat o perioadã de mare progres în evoluþia ei, niciun asociat nu va puteadeveni vreodatã o parte a experienþei tale, cu atât mai puþin sã devinã oºansã pentru dezvoltarea a ceea ce tu þi-ai ales ca ideal.

Este evident cã totul ar putea fi mult mai simplu dacã ai alege calea maiuºoarã – pe mãsurã ce dobândeºti experienþã în manifestarea de sine. Darmai degrabã trãieºte-þi viaþa ºi foloseºte orice ocazie, orice asociat, ca peun mijloc de a-þi exprima idealul.

ªi atunci roadele acþiunilor tale – chiar ºi cele legate de El – vor cimen-ta acele prietenii, astfel încât sã aducã mai multe binecuvântãri în viaþa ta,ca ºi în a celor cu care vii în contact.

Niciodatã nu ai prea mulþi prieteni, ºi niciodatã nu ai atât de mulþi încâtsã-þi permiþi sã pierzi unul dintre ei.




Asta nu înseamnã – sã ne înþelegem – cã toþi trebuie sã fie prieteniintimi, cum era înainte, ci mai degrabã cã nu trebuie sã pierzi nicio ocazie– fie cã este vorba de cineva cunoscut, fie cã e vorba de cineva întâlnit

întâmplãtor – de a le arãta care este idealul tãu.Cultivã prezenþa celor care te întãresc în idealul tãu, nu pe cei care te

fac sã fii mai slab sau sã greºeºti. Pe aceºtia îi vei recunoaºte tu însuþi, pemãsurã ce îi vei întâlni.

LL

ee

cc

tt

uu

rr

aa

11

66

44

11

--

11

Scopul încarnãrii fiecãrui suflet în planul fizic este de a se dezvolta,

astfel încât sã fie un tovarãº al Forþelor Creatoare. Acesta este motivulpentru care aceastã fiinþã, acest suflet – la fel ca ºi celelalte – a venit înmanifestare: pentru a fi un creator, alãturi de Dumnezeu.

Carnea ºi sângele, dupã cum se cunoaºte, nu vor moºteni forþele eterne.De aici rezultã cã sufletul ºi mintea trebuie sã fie cele care construiesc, ºiaceasta în aºa fel încât fiinþa sã se poatã bucura sau fie liniºtitã în prezenþaa ceea ce a ales ºi alege ca forþã directoare, care sã o ghideze.

Aºadar aflã care sunt crezurile tale – în ce ai crezut ºi în ce mai crezi încã; ºi înþelege cã trebuie sã fii capabil sã þi le pãstrezi indiferent de expe-rienþele prin care treci, de asocierile sau conjuncturile în care te afli

împreunã cu semenii tãi, de activitãþile tale, indiferent de domeniu; fie cãeste vorba de cel material, de cel mental sau de cel spiritual.

Atunci, aºa cum vei înþelege, vei auzi, vei fi experimentat – ai unAvocat, o pildã, o cale ºi o modalitate care se aflã în faþa ta! care þi-aufost oferite, un mijloc prin care poþi aborda toate etapele activitãþii tale;

fie cã este vorba de planul mental, fizic sau spiritual.Pentru cã numai sufletul continuã sã trãiascã. Ceea ce are un

început, are ºi un sfârºit. Sufletul tãu este o parte a începutului ºi asfârºitului, ºi prin urmare este una cu Forþele creatoare sau Dumnezeu– dacã vei acþiona în acest fel în raport cu scopurile ºi dorinþele tale,

încât sã faci ca trupul (cu care este înveºmântat sufletul) sã poatã sã fieun tovarãº pentru El.

Acestea sunt scopurile, acestea sunt intenþiile cu care vine fiecaresuflet în aceste activitãþi ºi experienþe din planul fizic.Pentru cã El nu a dorit niciodatã distrugerea vreunui suflet, ci, cu

fiecare ispitã, a pregãtit o cale prin care sã te poþi cunoaºte pe tine însuþi ºisã cunoºti care este legãtura ta cu Forþele Creatoare – pentru ca ºi tu sã tepoþi manifesta la fel faþã de aproapele tãu.

79Dezvoltarea sufletului



LL

ee

cc

tt

uu

rr

aa

11

99

88

11

--

11

Aflã cã nimeni nu se încarneazã la întâmplare; ci ca urmare a com-

binãrii unor minþi care vor crea canalul pentru manifestarea sufletului,iar sufletul cautã acelaºi lucru pentru ca dorinþele celor doi deveninduna, atrag astfel ocazia cea mai bunã.

Aºadar, acele medii se pot schimba; ºi activitãþile individului pot fischimbate de cãtre acele influenþe care par sã nu aibã niciun scop, nimicde a face cu acþiunile omului. Dar toate acestea sunt adesea vãzute decãtre suflet înainte de a se naºte, ºi toate acestea pot apãrea uneoripentru a calma sufletul.

Pentru cã, aminteºte-þi cã El nu a dorit niciodatã distrugereasufletelor, ci cu fiecare ispitã, cu fiecare încercare, a oferit o cale, oalegere prin care sufletul sã creascã, ºi i se aratã cã alegerea îl duce dince în ce mai aproape de scopul pentru care s-a manifestat în planul fizic;la fel cum El, care este calea, viaþa, adevãrul, a venit pe Pãmânt pentruca noi sã avem în El un mijlocitor la Tatãl, ºi astfel sã gãsim în Elrãspunsul la orice problemã de viaþã.

LL

ee

cc

tt

uu

rr

aa

22

00

55

66

--

22

(Î) Referitor la legãtura lui cu ... din perspectiva a ceea ce pare a fi deja pregãtit, ce ar trebui sã facã aceastã fiinþã relativ la asocierealui cu aceastã companie?

(R) Sã întrerupã legãtura cu orice situaþie în care nu se menþincondiþiile de dezvoltare optimã a sa sau a celorlalþi. Sã nu doreascãniciodatã sã facã ceva rãu sau plin de viclenie din care individul saugrupurile ar dobândi câºtiguri materiale. Mai degrabã sã ducã o viaþãvrednicã de tot ce este mai bun, în slujba celorlalþi – pentru cã munci-torul este demn de plata sa, iar Domnul a spus ºi a hotãrât cã: „Cel carea mers pe calea cea dreaptã va primi bunãtãþile pãmântului”. Fie caDumnezeu sã fie Domnul tãu, iar nu poziþia socialã, puterea sau faima– pentru ca servindu-L pe El inima sã-ºi gãseascã acea bucurie carevine dintr-o viaþã trãitã cu folos; nu acþiona astfel încât sã faci loc

vinovãþiei în adâncul sufletului tãu.(Î) Daþi fiinþei un alt sfat care sã o ajute sã continue ceea ce i-ar fide cel mai mare folos în evoluþia sa.

(R) Pãstreazã-þi faþa îndreptatã cãtre luminã, iar umbrele nu te vor înfricoºa - pentru cã teama este începutul distrugerii. Continuã sã cânþi




în inima ta, iar Domnul te va înãlþa pentru a îndeplini promisiunile pecare El Le-a fãcut oamenilor, servindu-i pe semenii tãi, pentru cã celcare se lasã în voia Domnului, face provizii într-un loc în care hoþii nupot sã pãtrundã ca sã-l prade. Pãstreazã-þi deschise cãile, deasupracriticilor, ºi nu te condamna niciodatã.

LL

ee

cc

tt

uu

rr

aa

22

66

77

22

--

22

În viaþa de dinaintea acesteia vedem cã entitatea a fost împreunã cucei care au venit la început ca pionieri în þinutul numit acumPennsylvania. Fiinþa a fãcut parte din secta religioasã condusã de

Penn. Având atunci numele de Dunden, entitatea a avut de câºtigat înacea perioadã fiind profesorul locuitorilor ºi al celor care au venitsã se aºeze acolo, dãruindu-se foarte mult pe sine, aºa cum trebuie, ºicum ar trebui sã facã cei care se încarneazã pe Pãmânt. Se vede cã i-aplãcut foarte mult viaþa în aer liber, printre flori ºi tufe, în naturã, caprisãcar.

LL

ee

cc

tt

uu

rr

aa

22

88

11

33

--

11

Entitatea ar trebui sã ºtie cã are un corp ºi o minte, ºi sperã cã are ºi unsuflet. Pentru cã adânc ascunsã în fiinþa sa se aflã aceastã dorinþã, aceasperanþã cã ar exista un fel de conºtiinþã dupã moarte.

Înþelege cã dacã existã posibilitatea de a fi o conºtiinþã dupã moarte, înseamnã cã a mai existat o alta, înaintea acesteia. Pentru cã tot ceea ce aexistat vreodatã ºi tot ceea ce existã acum, a mai existat ºi înainte; iarDumnezeu cere tot ce-i mai bun din partea tuturor sufletelor.

Pentru cã încarnãrile sufletului pe Pãmânt sunt ocazii de a deveniconºtient, prin folosirea acelor însuºiri prin care tu manifeºti divinul dintine, în relaþiile cu semenii tãi.

Astfel poate sã gândeascã fiinþa, ºi fãcând aceasta sã acþioneze astfel încât sã devinã conºtientã de întreaga mãsurã a legãturii sale cu Creatorul– acþionând conform cu acele principii prin care te încrezi cu totul în El, înrelaþiile tale de azi cu semenii tãi.




LL

ee

cc

tt

uu

rr

aa

33

77

44

44

--

33

[Având ca fond o serie de lecturi asupra fenomenelor paranormale]

(Î) Este adevãrat cã planetele influenþeazã viaþa fiecãrui individ care se naºte?(R) Este adevãrat. La fel cum forþele Pãmântului au fost puse în

miºcare ºi odatã cu ele acele forþe elementare care guverneazã ele-mentele, tot astfel, atunci când cineva vine în planul fizic, supunân-du-se influenþei acelor condiþii, aceastã influenþã se aplicã omului fãrãa lua în seamã voinþa individualã, care constituie factorul evolutiv înom ºi prin care s-a manifestat suflul creator al lui Dumnezeu; atunci

când fiinþa trece dintr-un plan al existenþei în altul, ea se aflã sub influ-enþa sferei pe care o traverseazã atunci.

Vedem cã fiinþa este alungatã de colo - colo în sfera multor dintreplanetele aceluiaºi sistem solar, în anumite condiþii de dezvoltare, ºi se

întoarce din nou ºi din nou ºi din nou, trecând de la una la alta pânã,când este gata sã se întâlneascã cu Creatorul întregului nostru univers,din care sistemul nostru solar este doar o micã parte.

Nu dispera. Dumnezeu nu poate fi luat în râs. „Omul culege ceea cea semãnat.”

Prin urmare, el trebuie sã treacã prin diferite sfere de manifestare,pentru a dobândi ceea ce-l va face demn sã intre ºi sã devinã o parte aCreatorului, la fel cum fiecare individ este acum o parte din creaþie. Înacest fel vedem cã se exercitã influenþa planetelor asupra unui individ,cãreia toþi trebuie sã i se supunã, chiar dacã unii pot trece dintr-un plan

în altul fãrã a parcurge toate etapele acelei condiþii; deoarece doar pe

Pãmânt, acum, vedem cã omul este alcãtuit din carne ºi sânge, dar înalte planuri el are forma pe care ºi-o alege pentru propria sa dez-voltare.

Aºa cum s-a spus, „Cerurile mãrturisesc mãreþia lui Dumnezeu, iarfirmamentul aratã lucrul mâinilor Sale. Zilele vorbesc, iar nopþile aratã

învãþãtura Sa.” Aºa a fost la începuturi, ºi aºa va fi pânã la sfârºit.În acest fel i se aratã omului mijlocul prin care poate sã scape de

sãgeþile aprinse ale Celui Rãu, pentru cã el ºi rãutatea lui sunt cele carecondamnã sufletul sã îndure una din acele pedepse care aduc schim-barea în cei care fac cu bunã ºtiinþã rãul. Omul nu greºeºte acþionând,ci mai degrabã ceea ce lasã nefãcut, acea indiferenþã faþã de ceilalþi,sunt cele care îl pierd pe om. Aºadar, sã ne ridicãm ºi sã punem mânala treabã. „Fiþi cei care lucreazã; nu cei care doar ascultã.”




LL

ee

cc

tt

uu

rr

aa

55

00

33

00

--

11

Lucrul de care are cea mai mare nevoie entitatea în aceastã viaþã

este sã se studieze pe sine. Care îþi sunt idealurile? Care esteDumnezeul tãu? Ce anume te conduce? De exemplu, atunci cânddormi, ce anume face ca inima ta sã continue sã batã? Este adevãratcã în El, Pãrintele Luminii, Dumnezeu, tu trãieºti ºi te miºti ºi exiºti?Sau este un fenomen pur fizic? Este Dumnezeu Creatorul cerului ºial Pãmântului ºi a tot ce se aflã pe acesta, sau ele au apãrut de lasine? Descoperã care sunt lucrurile în care crezi ºi cine este autorulconvingerilor tale; nu înseamnã cã trebuie sã crezi în ceva doar pen-

tru cã aºa ai fost învãþat sau pentru cã aºa þi-a spus cineva. Pentru cãei nu pot sã aducã în plus minþii tale decât ceea ce ea deja cunoaºte,ºi toate acele influenþe pot sã adauge sau sã ia cunoaºtere, în funcþiede spiritul sau adevãrul pe care îl menþii. Cãci adevãrul nu te face sãte temi. Adevãrul este la fel pretutindeni, în orice situaþie. El estecreator. Pentru cã lumina, Iisus Hristos, este adevãrul ºi caleadesãvârºitã. Cei care pretind altceva sunt hoþi care îºi furã singuribinele.

LL

ee

cc

tt

uu

rr

aa

55

77

44

99

--

11

44

[

Având ca fond o lecturare asupra capitolului filozofic din cartea Existã un râu]

(Î) Cea de-a patra chestiune se referã la locuinþa omului pe Pãmânt. Aºa s-a dorit de la început, ca sufletul sã fie lipsit de formã pãmânteascã,sau rasele au apãrut ca o necesitate ce a decurs din eroare?

(R) Pãmântul ºi manifestãrile de pe suprafaþa sa au fost doarexpresia lui Dumnezeu, ºi nu neapãrat ca o locuinþã pentru sufleteleoamenilor, pânã când omul a fost creat – pentru a satisface nevoilecondiþiilor existente.

(Î) Cea de-a cincea chestiune se referã la explicaþia lecturilor despre viaþã. Dintr-un studiu al acestora pare sã rezulte cã existã otendinþã descendentã, începând cu încarnãrile timpurii, spre o

amplificare a materialitãþii ºi o scãdere a aspectelor mentale. Apoiapare o întoarcere ascendentã, însoþitã de suferinþã, rãbdare ºiînþelegere. Acesta este modelul obiºnuit, care are ca rezultat virtuteaºi uniunea cu Dumnezeu, obþinutã prin exercitarea liberului arbitruºi al propriului mental?




Mai întâi descoperã-te pe tine

Lectura 452-3

(Î) De ce îmi este aºa de greu sã hotãrãsc ce voi face cu viaþa mea?(R) Pentru cã ceea ce ai ales pânã acum s-a dovedit a aduce deza-

mãgire sinelui. Problema se aflã în fiinþã, mai degrabã decât în ceea ce

a fost sau ar putea fi ales. Descoperã-te mai întâi pe tine însuþi, care esteobiectul adoraþiei tale. Propria fiinþã sau Dumnezeu? Propria fiinþã sauaproapele tãu? Sinele divin sau acele lucruri care participã la forþelecarnale ce acþioneazã pe acest pãmânt? Pentru cã ceea ce manifestãfiinþa oglindeºte idealul sãu.

Lectura 826-11

Mintea este cea care construieºte, ºi are o dublã naturã, atât spiritua-lã, cât ºi materialã; iar omul devine conºtient de ea doar prin interme-diul simþurilor sale fizice.

Prin urmare, rezultã cã simþurile au funcþia de a putea fi orientateatât cãtre acea conºtiinþã a sinelui spiritual, cât ºi cãtre plãcerile fizice,cãtre poftele sau activitãþile care ajung sã constituie partea naturiiegoiste a fiinþei.

Prin urmare, prima datorie a entitãþii este de a-ºi cunoaºte, stabili,

imagina, ºi deveni conºtientã de idealurile sale.Nu doar ceea ce þine de condiþia idealã a fiinþei în raport cu dorinþeleºi acþiunile sale – ºi chiar ºi cu funcþiile sale - ºi nici de capacitateaminþii de a fi orientatã în planul fizic astfel încât sã împlineascã dorin-þele trupului. Dar de asemenea, sau, mai ales, ceea ce pune stãpânire pe

85

5

•



lucrurile care sunt eterne nu doar în conºtiinþa lor, nu doar în acþiunealor, dar ºi în trupul, mintea ºi faptele lor!

Pentru cã, la fel ca ºi conºtiinþa existenþei mentalului, Spiritul luiDumnezeu – sau al Binelui – nu poate niciodatã sã fie zãrit de cãtreomul orientat doar cãtre materialitate; doar efectele ºi acþiunile acelorfactori din experienþa individului sunt scoase în evidenþã prin ceea ceeste adus în conºtiinþã de cãtre simþurile fizice, prin conºtiinþa sineluimental ºi spiritual.

Dacã acest lucru este pãstrat ca o parte a dezvoltãrii, creºterii ºi întregii activitãþi a fiinþei, ca întreg, atunci ea devine o unitate bine

echilibratã: o entitate care este conºtientã de influenþa exercitatã deforþele infinitului prin intermediul forþelor finite, care poate fi descrisãprin ceea ce s-a spus mai demult: „ Ceea ce vei face celui mai micdintre fraþii tãi, Mie îmi vei face”.

Atunci cum poate o fiinþã sã devinã conºtientã de influenþele exerci-tate de aceastã forþã ºi putere infinitã, aceastã inteligenþã careguverneazã viaþa idealã pe care o poate avea aceastã entitate în aceastã

încarnare?Atunci când mentalul se relaxeazã în liniºtea acelor perioade în care

fiinþa ia cunoºtinþã despre existenþa influenþelor exercitate asupra sa,vedem mentalul asemenea unui abur sau gaz (el nu este niciuna dintreacestea, aceasta este doar o comparaþie pe care o folosim) ce serelaxeazã prin deschiderea acelor centri ai fiinþei care trezesc conºtiinþamentalului cãtre existenþa în fiinþã a acelei pãrþi spirituale, care esteacoperitã de corpul fizic. Iar aceastã energie, aceastã influenþã -

asemãnãtoare aburului sau gazului – se înalþã în aceastã conºtiinþãinterioarã, cãtre templul forþelor care pun în miºcare corpul fizic.Aceastã energie cautã atunci – conform legilor naturii – ceva cu care

sã aibã o afinitate. ªi gãseºte atunci aceastã afinitate în ideal.Dacã sinele mental, acea parte a Spiritului, se aflã în armonie cu

voinþa divinã, - prin aplicarea cunoºtinþelor sale în relaþiile cu semeniisãi, în modul ºi cu scopul indicat mai înainte – atunci apare acea

înþelegere, acea conºtientizare cã Spiritul Lui este într-adevãr martor

spiritului tãu.ªi într-adevãr, atunci vei putea gãsi acea intrare, acea conºtientizare

a prezenþei Sale continue în tine, astfel încât tu sã poþi sã continui, sãpoþi sã împlineºti, sã poþi pãstra nealterate promisiunile pe care tu le-aifãcut Creatorului tãu; ºi pe care El þi le-a fãcut þie!

86 Suflet ºi spirit



Aceasta se poate face prin tine însuþi. Pentru cã trupul tãu este într-adevãr templul Domnului cel viu, este templul conºtiinþei tale; estetemplul mersului tãu conºtient alãturi de El.

Prin urmare, aplicarea celor primite aici în conºtiinþa fizicã, înmintea fizicã – la relaþiile cu cei pe care îi întâlneºti zi de zi – va facesã aparã creºterea.

Lectura 2072-10

(Î) Care este nota gamei muzicale la care vibrez eu?(R) Aºa cum am mai spus, Ah. Acestea sunt sunetele. Cele la care

rãspund centrii corpului, deschizându-se pentru ca forþa kundalini sã sepoatã ridica ºi deveni activã în acele pãrþi ale corpului. Pronunþã-le ºile vei regãsi în tine. Ele sunt modalitãþi de cãutare.

Pentru cã, aºa cum ai putut sã înþelegi dacã ai citit ceea ce a spus Elºi discuþiile Sale cu prietenii ºi discipolii sãi, în ceea ce-l priveºte peIoan – Ioan a fost o entitate foarte mare, mai mare ca oricare alta. Cutoate acestea, cel mai mic din împãrãþia cerurilor era mai mare decât el.Ce înseamnã aceste vorbe?

Cei care au înþelepciune sunt mari, cei care înþeleg cum sãfoloseascã aceastã înþelepciune spre bine lor ºi al celorlalþi – nudoar pentru ei înºiºi, pe seama celorlalþi – se aflã în împãrãþiacerurilor.

Prin urmare, în ceea ce priveºte nota la care vibreazã corpul tãu –oare el rãspunde întotdeauna doar la o singurã notã? Da. Aºa cum amspus adesea, pentru aceastã fiinþã, la fel ca pentru altele, existã anumite

note la care existã un rãspuns, dar este acesta mereu acelaºi? Acesta nureprezintã decât toanele sau tendinþele tale, dacã nu ai reuºit sã înþelegiacordul perfect.

Pot fi dizarmonioase sunetele scoase de aceeaºi miºcare repetatã,atunci când o vioarã sau orice instrument muzical sunt acordate? Scotele acelaºi sunet?

La fel stau lucrurile ºi cu corpul tãu, cu mintea ta ºi cu sufletul tãu.Depinde la ce sunt acordate – la infinit sau la sine însuºi sau la înþelep-ciunea lumeascã. Pentru cã, fii sigur, aceste lucruri ajung sã fie mistereale vieþii pentru unii – misterele punerii în rezonanþã. Ce anume cauþi?Pe El, pe tine sau ce? El este în tine ºi este martor.

Cât despre notã – o vei gãsi în tine însuþi, când vei atingeiluminarea. A da o notã ca Do sau Ah-aum – ar însemna mult prea

87Mai întâi descoperã-te pe tine



puþin; dacã nu existã acea înþelegere a lucrului cu care încerci sã te pui în rezonanþã – din punct de vedere spiritual, mental ºi material.

Existã muzicã ºi în jazz, dar existã oare în el o armonie perfectã?Existã armonie într-o simfonie, ca ºi în vocile care sunt în armonie cuinfinitul – un spirit ºi un corp care se revarsã în ajutorul ºi în cãutareasufletului.

Nu existã nimic mai mãreþ decât ceea ce a fost exprimat în: „O, fiuleAbsalom, o fiule, o fiule! mã va lãsa Dumnezeu sã mor pentru tine, oAbsalom fiul meu!”

Aºadar, cu ce te pui în rezonanþã? Cu ce notã?

Cu realizarea acelei stãri de lipsã de pregãtire a minþii fiului pe caleaDomnului, mai degrabã decât cu acea cunoaºtere care îi controleazã peoameni.

Aºadar, aceasta este adevãrata cale a armoniei, calea esenþei, caleaarmonizãrii ºi cel mai perfect sunet este dat de ceea ce trezeºte ea întine atunci când apare.

Lectura 2487-2

(Î) Îmi puteþi da alte sfaturi acum?(R) Aºa cum am mai spus altã datã – mai întâi de toate cunoaºte-te

pe tine însuþi ºi idealurile tale – spirituale, mentale, materiale. Nuinsista asupra unuia în defavoarea celorlalte; cãci o idee lipsitã despirit sau care nu e bazatã pe idealuri spirituale, este deja moartã – saulipsitã de viaþã, ºi nu poate fi decât o reacþie automatã.

Lectura 2438-1Înainte de a trece la fapte, analizeazã-te mai întâi pe tine însuþi.

Noteazã, fã o listã cu ceea ce îþi doreºti cel mai mult. ªi pe mãsurã cedescoperi cã un lucru din lista ta ar duce doar la satisfacerea sau mulþu-mirea eului tãu, înlocuieºte-l cu dorinþa exprimatã prin cuvintele aces-tea: „Doamne, foloseºte-mã doar aºa cum vrei Tu!” În felul acestalucrurile care þin doar de ego vor fi eliminate treptat, iar în locul lor se

va produce acea trezire din interior.Pentru cã trebuie sã ºtii cã rãspunsul la orice problemã, la orice întrebare, se aflã în tine însuþi. Pentru cã El a promis cã se va întâlni cutine în fiinþa ta.




Lectura 830-3

Aºa cum s-a mai spus, cunoaºte-te pe tine însuþi, aflã care sunt

lucrurile în care crezi! Nu cele pãmânteºti, nu cele materiale, ci celementale ºi spirituale – ºi de ce crezi în ele! ªi þinând un caiet de însem-nãri - nu ca un jurnal, ci un caiet în care sã îþi notezi scopurile,gândurile, dorinþele pe care le-ai avut, faptele bune pe care le-ai fãcut –aceasta va aduce unele reacþii fizice ºi mentale care vor ajuta lamenþinerea scopului pentru care se încarneazã orice suflet.

Lectura 3106-1

Deºi existã unele impulsuri latente sau manifestate în viaþa fiinþei,niciunul dintre ele nu poate sã depãºeascã dreptul pe care îl capãtã lanaºtere fiecare suflet. Pentru cã entitatea se încarneazã pentru a-ºi puteaarãta preþuirea faþã de Forþele Creatoare, pentru a putea arãta mãreþialui Dumnezeu pe pãmânt. Acesta ar trebui sã constituie scopul, þelul ºidorinþa sa.

Atunci când se manifestã dorinþa – aºa cum existã tendinþa la

aceastã entitate – de a arãta auto-indulgenþã de orice fel faþã de propriulego, aceasta este ca ºi cum fiinþa ar pune altceva mai presus de scopulpentru care a venit în aceastã viaþã. Iar acest lucru ar putea deveni opiedicã în calea experienþelor materiale aici pe Pãmânt.

Pentru cã acestea sunt legi imuabile, care nu se pot schimba. Înlumea materialã acestea se numesc adesea cauzã ºi efect sau influenþekarmice. Totuºi, odatã ce idealul este ferm stabilit, niciuna dintreacestea nu ar trebui sã separe fiinþa de conºtiinþa faptului cã Forþele

Creatoare acþioneazã în viaþa saÎn ceea ce priveºte influenþele înnãscute, sau aºa numitele influ-

enþele astrologice, cele ale lui Mercur, Saturn, Jupiter, Marte ºi Venussunt cele mai evidente. Acestea, în diferitele aspecte pe care le fac, daunaºtere nevoilor latente – sau sensibilitãþii conºtiinþei la sinele interioral fiinþei. Dar folosirea acestora depinde de idealul pe care ºi l-a alesfiinþa, ºi cât de perseverent acþioneazã în conformitate cu acesta în viaþa

de zi cu zi.Din conjuncturile astrologice vedem cã existã înalte capacitãþimentale, conºtiinþa universalã, iar din poziþia lui Saturn rezultã aceleslãbiciuni ºi dorinþe, acele tendinþe de a folosi puterea sau poziþiasocialã pentru a-ºi satisface propriul ego. Fiinþa ar trebui sã dizolveaceste lucruri în acea conºtiinþã universalã a întregului.




Apoi, ar fi bine dacã fiinþa însãºi ºi-ar alege propriile idealuri –spirituale, mentale ºi materiale, ºi s-ar folosi de acestea pentru a sedescoperi pe sine.

Aºa cum aratã Mercur ºi Marte, fiinþa nu numai cã are o minte supe-rioarã, dar este capabilã sã vadã ºi latura întunecatã a lucrurilor care îipot aduce foloase. Aceasta se poate aplica la nivel material deocam-datã, dar propria ta conºtiinþa te va induce în eroare.

În domeniile de activitate care þin de reacþiile ºtiinþifice, aºa cum s-avãzut din modelul de pe Pãmânt, cele legate de bani ºi cele personale,ca ºi proprietãþile în general, fiinþa poate sã dobândeascã atât succesul

material, cât ºi cel mental ºi spiritual – dacã fiinþa se orienteazã înanumite direcþii specifice, bine definite, care reies din sejururile petre-cute de fiinþã în sferele de influenþã ale lui Mercur, Marte, Jupiter ºichiar ºi Saturn.

Dar toate acestea nu sunt decât indicatoarele de pe marginea drumului.Prin urmare, studiazã-te pe tine însuþi; înþelegând ce ºi în cine crezi;

fãrã sã judeci, pentru cã, cu ce mãsurã mãsori, cu aceea þi se va mãsuraºi þie. Ceea ce vei face pentru ultimul dintre fraþii tãi, vei faceCreatorului tãu.

Astfel, fiecãrui suflet i s-a insuflat conºtiinþa legãturii cu ceilalþi ºigradul în care se poate implica, nu pentru a se mulþumi pe sine, cipentru a oferi ºanse celor care ºi-au pierdut calea.

Prin urmare, fiinþa a acþionat ca învãþãtor, profesor, ca cineva careaplicã atât mijloacele mecanice, cât ºi cele medicale, pentru a obþinepropria sa bunãstare, cât ºi a celorlalþi din jurul ei. Aceasta indicã orien-

tarea gândirii acelei fiinþe...Înaintea acestei încarnãri, fiinþa a trãit în þinutul Egiptului, printrecei care au condus triburile care se revãrsau în urma acþiunii lui Uranus,realizând ºi aplicarea de tratamente.

Cu toate acestea, vedem cã fiinþa a fost adesea tulburatã, punându-ºi întrebãri referitoare la factorii care controlau evenimentele.

Aceasta îi conferã acum fiinþei interesul pentru ceea ce este nou, saupentru a aplica modelele vechi de gândire la noi idealuri, ºi nu numai.

În vremea aceea fiinþa se numãra printre copiii Legii celui Unic, deºiacele atribuþii au fost depãºite de cãtre proprii adepþi, ca ºi studiulacelor lucruri care se referã la dezvoltare, din momentul concepþieipânã în amurgul vieþii, precum ºi la modul în care trebuie sã acþionezefiinþa în timpul vieþii. Acestea au ajuns sã constituie probleme pentru




fiinþã în aceastã încarnare. Acolo unde acþioneazã cauza ºi efectul înatributele spirituale ale corpului, acolo existã acele influenþe ale cauzeiºi efectului în viaþa celor care se dedicã fie artelor, fie cultivãrii pãmân-tului sau studiilor celor neobiºnuite. Toate acestea le aduc mirarea, ºifolosite în acele direcþii, pot aduce fiinþei activitãþile pe care le cautã,precum ºi acele experienþe mai ample prin care poate învãþa cum sãdevinã mai conºtientã de Dumnezeu, devenind un muncitor care nu seruºineazã de poziþia sa ºi care înþelege totuºi aºa cum trebuie cuvintelede avertizare.

Domeniile în care fiinþa poate servi ca ajutor pentru cei care au

probleme ale trupului, minþii sau sufletului, ca ºi pentru cei cuprobleme fizice – acestea sunt domeniile în care ar trebui sã munceascãfiinþa; deoarece acestea aratã o aplicare concretã a principiilor careaduc armonia în viaþã.

Sunt gata de întrebãri.(Î) Aveþi vreo sugestie despre cum aº putea pune analiza carac-

terului pe o bazã ºtiinþificã, înaintea profesiei de medic?(R) În încarnarea sa în Atlantida, ca ºi în cea din Egipt, fiinþa a

ajutat indivizii sã se pregãteascã pentru activitãþile profesionale, ºi deaici tendinþa de a analiza situaþiile, amintindu-ºi de aspectele spirituale,mentale ºi materiale. Deºi ele sunt una la nivelul individului, înmanifestarea lor pe Pãmânt ele devin domenii de muncã ce conduc ladezvoltarea ºi evoluþia sufletului, sau modalitãþi prin care sufletulnedezvoltat cautã sã se exprime. De aceea, vedem cã fiinþa are aptitu-dini de psihoanalist, fiind capabilã sã pãstreze informaþii.

(Î Aº putea ajuta mai mulþi oameni renunþând la practica medicalãºi începând sã lucrez în domeniul analizei profesionale sau psiholo-gice?

(R) Atunci când te apuci de analizã psihologicã sau de ghidareprofesionalã, trebuie aplicate aceleaºi principii. Cât despre opiniileconducerii actuale, acestea trebuie lãsate la o parte – dacã fiinþa vrea sãexperimenteze ceva mai important.

Aflã ce ºi în cine crezi. Aflã cine este autorul acestor convingeri, ºi

înþelege cã totul este posibil cu Dumnezeu. În ceea ce priveºte entitatea,ea poate sã ajungã ceea ce mulþi ar numi binecuvântatã, atunci cândentitatea aplicã în propria ei viaþã adevãrurile luminii – nu luminasoarelui, ci lumina Fiului. Pentru cã El este calea, adevãrul ºi viaþa.




(Î) Atunci mã sfãtuiþi sã-mi continui practica medicalã?(R) Ar fi de preferat analiza psihologicã sau ghidarea profesionalã,

practicii medicale, deºi folosesc aceleaºi principii.(Î) Sugeraþi-mi cea mai bunã cale de abordare.(R) Întâi descoperã-te pe tine, ºi cunoaºte-þi idealul. Apoi pune-l în

practicã. Trãieºte astfel încât niciodatã sã nu ceri altcuiva sã facã ceeace tu n-ai face dacã ai fi în locul lui.

Lectura 3175-1

Da, viseazã ºi þine minte acele sfaturi, acele indicaþii pe care le

primeºti în vis, dar în acelaºi timp rãmâi cu picioarele pe pãmânt.Nu te lãsa dus în eroare de confuzia pe care o poate aduce un

anumit moment sau anumitã conjuncturã. Aflã în ce ºi în cine crezi, ºicine este autorul convingerilor tale. Apoi aplicã acele principii caresunt adevãrate.

Pentru cã existã o cale care pare a fi cea dreaptã, dar sfârºeºte în îndoialã; dar în El, care este lumina, nu existã nicio îndoialã. Pentru cãEl este calea, adevãrul ºi lumina; El a promis sã te întâlneascã întemplul propriului tãu corp. Aºa cum s-a spus: „Eu bat, ºi dacã tu veideschide, Eu voi intra.”

Lectura 3132-1

Aflã care sunt convingerile tale ºi cine este autorul lor, atât spiritual,cât ºi mental ºi material. Apoi fii dispus sã trãieºti, sã faci ºi sã lupþipentru acele lucruri în care crezi, aºa cum ºtii cã este bine; ghideazã-te

dupã spiritul adevãrului, dupã modul universal în care oamenii se spri- jinã unul de celãlalt, spre gloria Tatãlui în întreaga manifestare. Pentrucã în El noi trãim, ne miºcãm ºi existãm.

Iar scopul încarnãrii tale pe pãmânt este ca, cu fiecare ocazie, cufiecare acþiune pe care o întreprinzi cu ºi pentru ceilalþi, sã faci dovadaiubirii faþã de El, pânã când El va reveni pe pãmânt. Pentru cã, sã nuuiþi niciodatã cã: „Cele ce le vei face pentru semenii tãi, pentru Mine le

vei face.”




Fii de folos

Lectura 270-33

(Î) Vã rog sã mã ghidaþi cu informaþii care sã-mi îngãduie sã îi ajut mai mult pe semenii mei.

(R) Nimic nu e mai bun decât ceea ce am spus deja, ºi care poate

ajunge în conºtiinþa entitãþii prin folosirea în practicã a acelor forþemeditative ce apar atunci când fiinþa îºi dedicã zilnic un anumittimp, o anumitã perioadã din zi pentru purificarea corpului, ºi caresã ajute entitatea sã se consacre cu toate eforturile, cu toatecalitãþile, pentru a intra în Sfânta Sfintelor din interiorul fiinþei, pen-tru a discuta cu scânteia divinã din sine. Aceste eforturi pe care ledepune un suflet vor aduce în schimb acele lucruri care aduc o feri-cire ºi o pace mult mai mare, precum ºi capacitatea de a face faþã

necesitãþilor de tot felul care pot sã aparã în corpul fizic ºi mental alunei fiinþe. Pentru cã atunci forþele divine care sunt energiilecreatoare ale sufletului ºi minþii, vor deveni forþele conducãtoaredin viaþa ºi activitãþile fiinþei; dând naºtere acelor calitãþi prin inter-mediul cãrora fiecare suflet, fiecare fiinþã, poate fi de mai mareajutor, fãcând mai multe lucruri în asocierile sale cu semenii sãi. Nuconteazã cât de multe ºtie cineva, ci cât de bine foloseºte ceea ce

ºtie; prin ceea ce este, face, gândeºte, atrage atenþia asupra sa prinacea încredere constantã, continuã, efectivã, în forþele creatoarecare au promis întotdeauna sã vinã în sprijinul oricui, atunci cândsunt chemate. ªi astfel va apãrea ceea ce va duce la o mai maredezvoltare a forþelor sufletului ale celui care cautã.

93

6

•



Lectura 270-46

(Î) Mi-aþi putea spune de ce nu am reuºit sã fac progrese mai mari

în slujba mea de la Western Union ºi ce calificãri îmi lipsesc ºi mi-ar permite sã fiu de mai mare folos companiei ºi asociaþilor mei?(R) Aºa cum am spus, animozitãþile personale care existã între indi-

vizi. Fii sigur cã acest lucru nu ar trebui sã existe – dar existã perso-nalitãþi, iar asemenea condiþii sunt o parte a experienþei fiecãrui individ.Acestea are trebui rezolvate de o asemenea manierã încât sã se respecteidealul pe care entitatea ºi l-a stabilit în ceea ce priveºte relaþiileangajat – angajator.

Lectura 316-1

(Î) Este împãcarea cea mai bunã soluþie, care sã culmineze cucãsãtoria?

(R) Da, dat fiindcã o asemenea împãcare se aflã în acord sau înarmonie cu idealurile personale în ceea ce priveºte relaþiile personale,idealuri care s-au conturat de-a lungul vieþii.

(Î) Mai existã ºi altceva în afarã de propriile mele sentimente ºiconvingeri, care mã fac sã cred cã lui încã îi mai pasã de mine? saueste doar ceea ce inima mea ar vrea sã creadã cã este?

(R) Este limpede, din ceea ce se vede, cã în inima fiecãruia dintrecei doi existã convingerea cã pot apãrea legãturi mai bune, în folosulambilor parteneri, prin eforturile lor conjugate din aceastã viaþã. Cutoate acestea, sacrificarea idealurilor personale în favoarea mofturilor ºifanteziilor unui bãrbat nu va aduce dezvoltarea fiinþei!

(Î) De ce mã simt responsabilã pentru întreaga relaþie ºi pentruviitor?

(R) Deoarece au existat multe resentimente create prin implicare, decãtre bãrbat. De aici apar aceste perioade în care, atunci când entitatease gândeºte sau mediteazã la trecut, resentimentul se întoarce împotri-va sa!

Nu te condamna pe tine însãþi! Mai degrabã fã ca viaþa ta sã fie pusã

în slujba unui ideal ºi lasã totul în mâinile Forþelor Creatoare care con-duc destinele fiecãrui suflet!Pune-te tot mai mult în armonie cu ceea ce þine de cãile Sale – cãile

Stãpânului, ºi lasã restul în mâinile Lui.Pentru cã în El – doar în El – noi trãim ºi ne miºcãm ºi existãm!




Lectura 410-2

Analizând aceastã încarnare, se pot spune foarte multe despre

scopul din aceastã viaþã al sufletului, ºi despre hotãrârile care au fostluate. ªi deºi au fost acele perioade din viaþa sa, în care aparent auexistat toate lucrurile necesare care ar fi putut da naºtere impulsului dea continua, în aceastã viaþã, împlinirea tuturor acelor dorinþe - din careunele au fost negate chiar din prima legãturã stabilitã - atunci, dinpunctul de vedere al forþelor exterioare fiinþei, a rãmas destul de puþinla care sã adauge fiinþa ºi sufletul. Totuºi, aceste lucruri, aceste expe-rienþe, în loc sã dea naºtere neînþelegerilor, ar trebui sã facã fiinþa sã

înþeleagã cã aceste bucurii, aceste lucruri pe care le doreºte, pot fi maibine pregãtite chiar de cãtre despãrþiri. Pentru cã acolo unde este inima,se alãturã ºi mintea. Deoarece comoara inimii este dorinþasincerã de a fi folositã drept canal pentru o manifestare mai mãreaþã aceea ce este ales ca ideal în sinele mental ºi spiritual. Înþelege, aºadar,cã El face bine toate lucrurile.

Lectura 452-7

Aºa cum s-a spus, trebuie sã vinã – sau cel puþin, aºa ar putea sã fie,din dezvoltarea forþelor sufleteºti ale entitãþii – acele perioade în careentitatea va avea unele îndoieli ºi întrebãri, atât în ceea ce o priveºte peea, cât ºi pe ceilalþi ºi scopurile, þelurile ºi dorinþele lor. Deºi s-a spuscã toleranþa faþã de toate fiinþele este un lucru de dorit, cu mult maimare este a cunoaºte acea dragoste pe care a oferit-o El, Cel care s-a datpe Sine ca sacrificiu, ca exemplu, ca un mediator, ca o influenþã în viaþa

fiecãrui suflet. A ºti cã în fiinþã sãlãºluieºte spiritul iubirii Domnului,care a fãcut fiecare suflet sã cunoascã ceea ce este necesar sã facãpentru ca el sã creascã. Deoarece Evanghelia lui Isus Cristos l-a aduspe om acolo unde se aflã, fãcându-l conºtient de legãtura care existã

între suflete ºi spiritul care dã viaþã fiecãrui om.De aceea, prin aceste meditaþii, prin aceste activitãþi, poate apãrea

ceea ce va permite acestui suflet, acestei minþi, sã devinã active în acel

domeniu în care ele vor dobândi nu numai pace ºi bucurie ºi fericire înaceastã viaþã, dar în care sufletul va evolua chiar prin acþiunile pe carele înfãptuieºte.

Aºadar, fii dispus sã faci cunoscute nu numai ideile personale, ci ºiidealurile proprii; ºi îndrãzneºte sã trãieºti aºa cum îþi dicteazãconºtiinþa, dar fii - mai presus de toate - sincer cu tine însuþi, cu

95Fii de folos



sufletul tãu ºi cu idealul tãu. Pentru cã El este idealul care trebuie alesºi care nu trebuie sã fie zdruncinat.

Lectura 949-2

Entitatea are de câºtigat în prezent dacã îºi stabileºte ºi respectãidealurile, plasându-le în domeniul Forþelor Creatoare – care suntlegate de viaþa omului pe Pãmânt ºi de relaþiile dintre oameni, care facsã aparã acea dezvoltare prin curgerea continuã a forþei vieþii prinaceºtia. Entitatea poate sã ofere celor care vin muzicã sau cântece, ºi deasemenea îi poate ajuta într-un mod care sã pãstreze propriul ideal, mai

presus de toate, pentru sine, fãrã a încerca sã influenþeze sau sã forþezepe alþii sã aibã aceeaºi viziune. Pãstreazã-te pe calea ce dreaptã. Fiisincer faþã de tine însuþi ºi atunci nu vei fi fals faþã de nimeni. Þineminte, Forþele Creatoare fac sã aparã continua dezvoltare în forþelemateriale ºi spirituale.

Lectura 1742-2

(Î) Ce pot face pentru a-mi folosi viaþa pentru ceilalþi?(R) Renunþã; ceea ce ai primit, dãruieºte celorlalþi.(Î) Încã mai trebuie sã devin într-un fel anume înainte de a-i ajuta

pe ceilalþi într-un mod specific?(R) Vei deveni ceea ce trebuie ajutându-i pe ceilalþi ºi dãruindu-le

lor; nu prin acele lucruri despre care se va vorbi de rãu, ci prin micilefapte de bunãtate, micile cuvinte spuse ici ºi colo, pentru cã încetul cu

încetul, pas cu pas, fiinþa creºte în sine însãºi ºi îi ajutã ºi pe alþii sã

creascã.

Lectura 1786-2

Vedem, aºa cum am spus, cã entitatea are nevoie sã înveþe ceea ceafost accentuat pentru ea ºi sã urmãreascã sã punã în practicã acestelucruri, în relaþiile de zi cu zi pe care le are cu ceilalþi.

Nu se va oferi fiinþei nicio informaþie care sã-i permitã sã se mute

dintr-un loc sau în altul. Trebuie sã existe o dezvoltare interioarã!Aºa cum s-a subliniat, cunoaºte-te pe tine însuþi mai întâi. Ce anume îþi doreºti? Este aceastã dorinþã egoistã, este doar pentru sine; este doarpentru a-þi satisface o emoþie, o poftã, o dorinþã fizicã? Nu existã nimiccare sã fie mai durabil, o dorinþã care sã fie de folos ºi altcuiva?




Existã într-adevãr dorinþa de a cunoaºte iubirea, sau de a cunoaºteexperienþa cuiva care are o emoþie ce depãºeºte egoul? Existã dorinþade a fi folosit în acþiuni care sã fie de ajutor sau constructive? Aceastase poate face, dar implicã abandonarea egoului în slujba celorlalþi...

(Î) Sã continui sã trãiesc singur?(R) Pare acest lucru sã fie bun - sau chiar este? sau de fapt te cauþi

pe tine însuþi! Fã ceva pentru alþii! Fã-le viaþa fericitã, fã ca viaþa lor sãmerite trãitã ºi atunci este posibil sã aparã ºi acele experienþe! Dartrebuie sã ajungi sã înþelegi cã dacã vei avea o viaþã dacã vei aveaprieteni, dacã vei avea iubire, aceste lucruri trebuie folosite. Cãci numai

ceea ce dãruieºti rãmâne al tãu.

Lectura 1800-28

[Având ca fond o lecturã oferitã companiei ce fabricã RemediiPentru Sãnãtatea Casei, la solicitarea lui Hugh Lynn Cayce]

Lucraþi în condiþii de care nu sunteþi mulþumiþi, dar dacã nu vãstrãduiþi în aceste condiþii, nu vã veþi strãdui nici în condiþiile ideale

pentru voi! ºi nu vã amãgiþi singuri cã aþi face-o! Pentru cã cel carespune cã ar da de pomanã sãracului dacã ar avea un milion, ºi nu dãcând are doar zece cenþi, nu va da nimic nici dacã ar avea un milion!Acelaºi lucru este valabil în pregãtirea acelor lucruri care reprezintãidealuri ºi principii ºi scopuri. Cã nu sunteþi perfecþi, ci cã veþi deveni!

Lectura 1877-1

Entitatea are înclinaþia, datoritã acþiunii forþelor care au fost arãtate,sã devinã mult prea uºor dependentã de ceilalþi.

Mai degrabã trebuie sã înveþe acea lecþie pe care a dat-o El, cã celcare doreºte sã devinã cel mai mare dintre voi, dintre fraþii sãi, dintresemenii sãi, va trebui sã îi slujeascã mai mult – în loc sã trãiascã peseama lor. ªi aflã cã puterea Lui te va susþine întotdeauna, dacã veirãmâne cu El, ºi El te va susþine în acele vremuri de tulburare sausuferinþã.

Pentru cã trebuie sã înþelegi ceea ce a spus El, cã atâta timp cât teafli în planul fizic, având doar conºtiinþa dorinþelor carnale, acestesupãrãri trebuie într-adevãr sã aparã. Fã doar astfel încât nimeni sã nufie supãrat de neglijenþa ta, de intenþionata ta lipsã de grijã, de dorinþata de putere sau poziþii sociale.

97Fii de folos



Mai degrabã fã loc umilinþei, pentru ca sã poþi strãluci mai mãreþ înaintea Domnului ºi Dumnezeului tãu.

Aºadar, cine este idealul tãu? Trãieºte conform lui – nu-l afiºa doar,ci trãieºte fiind faþã de ceilalþi aºa cum þi-ar plãcea sã fie ºi ei faþã detine. Sfãtuieºte-i pe ceilalþi în acele domenii de activitate ºi ajutor încare ai vrea sã te îndrume ºi ei pe tine.

Pentru cã atunci când fiinþa se înconjoarã cu prezenþa Lui, apare ºicapacitatea de a sfãtui pe oricine, în orice etapã din viaþa omului înacest plan.

Din influenþa lui Uranus constatãm cã existã interesul pentru forþele

mistice sau oculte, ca parte a experienþei fiinþei. Pentru cã puterea estemânuitã în funcþie de modul în care mintea a dat ºi dã forþã tuturoracelor influenþe la care a luat parte.

Pentru cã, aºa cum a spus El, ceea ce gândeºti în inima ta, aceeadevii; tot aºa cum ceea ce asimileazã corpul tãu devine o parte asângelui tãu dãtãtor de viaþã.

Prin urmare, în viaþa ta mentalã ºi spiritualã rãmâi pe acele cãi care îþi aduc din ce în ce mai multã înþelegerea faptului cã El nu stã la uºata, ci merge ºi vorbeºte cu tine! ºi cã grãdina ta de iubire ºi luminã esteplinã de prezenþa Lui; ºi oglindeºte aceste lucruri în modul în caregândeºti, în care discuþi ºi în care interacþionezi cu semenii tãi.

În ceea ce priveºte aspectele pãmânteºti ºi activitãþile pe careacestea le produc în calitate de forþe impulsionante sau influenþe dinactuala încarnare - vedem cã acestea, aºa cum s-a spus, au fost dimi-nuate sau mult schimbate prin faptul cã fiinþa a acþionat conform

legilor, regulilor ºi ordinelor activitãþilor individuale în raport cuForþele Creatoare.Atunci, ce este Forþa Creatoare – o influenþã în problemele indivi-

duale?Binele, deoarece vine în diferite forme, este creator, este construc-

tiv; ºi astfel, atunci când cineva face un bine – fãrã sã se gândeascã lasine însuºi, ci pentru ca ceilalþi sã cunoascã pacea ºi armonia în viaþalor – acesta aduce o asemenea trezire cum este cea pe care ai trãit-o

adesea atunci când ai cãutat sã percepi vibraþiile prin corpul tãu, saucând ai cãutat sã simþi, sã auzi ºi sã cunoºti prin lumina pe care o aruncãconºtiinþa ta asupra problemelor ºi gândurilor celorlalþi – aducând acelsentiment plin de bucurie al apropierii de Energia Creatoare.




Lectura 1957-1

(Î) Cu ce firmã sau organizaþie ar fi cel mai bine pentru mine sã

lucrez?(R) Acest lucru trebuie hotãrât de sine însuºi, conform cu idealulpropriu. Apoi, indiferent de organizaþie, aflã care este politica lor. Dacãse aflã pe aceeaºi direcþie cu acele lucruri care þi-au fost recomandatedrept scop, atunci intrã în legãturã cu aceastã organizaþie.

(Î) Existã vreo legãturã de valoare între mine ºi opera lui[1849]...N.Y.C.?

(R) Aceasta depinde de etapa pe care entitatea o alege ca domeniu

sau arie de manifestare pentru activitãþile sale. Desigur cã meritã sã fieluatã în seamã – pentru cã oferã un domeniu în care poate sã fie deajutor – dar dãruieºte – dãruieºte – dãruieºte - dacã vrei sã ai!

(Î) Ce oportunitãþi mi-ar oferi afacerea cu H.R. – N.Y.?(R) Din nou, fiinþa este cea care trebuie sã aleagã în funcþie de

propria sa politicã, propriile scopuri, propriile idealuri. Doresc eiaceleaºi lucruri ca ºi tine, rãspund ei nevoilor tale, poþi lucra ºi folosipolitica lor fãrã a renunþa la a ta? Ei bine, cu greu ai putea crede acestlucru, dar aceste lucruri trebuie analizate în tine însuþi! Pentru cãdomeniul nu trebuie ales doar din perspectiva banilor, ci amintindu-þiidealul tãu – trup, minte ºi suflet! Aºa cum s-a spus, nu te teme sã teabandonezi slujind – dacã idealul ales este cel corect. Dacã o faci dinmotive egoiste, pentru a te preamãri, pentru a obþine puterea pe care ovei folosi în scopuri necinstite, pãzeºte-te! Dacã este pentru ca sã semanifeste slava adevãrului, dãruieºte totul – fie cã este vorba de tine,

de mintea ta, de trupul tãu sau de mijloace materiale – în construireasau în crearea acelei lumi.

Lectura 1998-1

Mai întâi cunoaºte-þi idealul – spiritual, mental, material. Nu te con-centra aºa de mult asupra a cum ai vrea sã fie ceilalþi, ci mai degrabãasupra relaþiilor tale ideale cu ceilalþi! Pentru cã acela care este cel mai

mare, îi slujeºte pe toþi – conform legii cauzei ºi efectului. În unelecazuri, cel mai necesar lucru pentru a influenþa este tocmai o rezistenþãminimã. În altele, este nevoie de cea mai mare hotãrâre în manifestareaforþei ºi puterii.

99Fii de folos



Lectura 2030-1

Prin urmare, idealul tãu nu este ceea ce poþi dobândi prin atitudinea

„dã-mi! – dã-mi! – dã-mi!”, ci: „Ce pot sã fac, ce pot sã ofer, în rela-þiile cu ceilalþi pentru ca sã fac ca aceastã asociere sã fie o experienþã frumoasã?” dupã care ai dus întotdeauna dorul!

Aºadar, idealul tãu este: „Ce pot sã fac sau sã fiu pentru ceilalþi, ast-fel încât ei sã fie mai buni, sã aibã un concept mai larg despre scopurilevieþii, chiar ºi numai din simpla întâlnire sau cunoºtinþã cu mine?”

Acesta ar trebui sã fie idealul tãu, în aceastã încarnare.Fiinþa nu este alcãtuitã doar din carne, nici din poziþia sa socialã,

nici din activitãþile sale sociale, nici din jocurile sau munca sa – ci toateacestea fac parte din experienþa ei. Atunci când corpul mental ºi celspiritual acþioneazã, au nevoie sau se bazeazã pe atributele corespunzã-toare tuturor etapelor evolutive, tot astfel este nevoie ca sã existe unideal spiritual în relaþiile materiale. Iar acestea trebuie, la fel cu ceea ceeste în minte, sã fie concepute la nivel spiritual – dacã este sã creºti îngraþie, în cunoaºtere, în înþelegere.

Mai departe, lucrurile stau aºa: dacã vrei sã ai prieteni, dovedeºte-teprietenul celorlalþi. Dacã vrei sã ai dragoste în viaþa ta, este necesar sãfii plin de iubire faþã de ceilalþi. Dacã vrei ca în viaþa ta sã-þi satisfacinevoile corpului, sã îþi satisfaci plãcerile sau sã ai lucrurile pe care ledoreºti, atunci acþioneazã în aºa fel încât ceilalþi sã se simtã inspiraþi defelul în care te porþi.

Nu trebuie sã te comporþi ca cineva care se teme – nici ca cinevacãruia nu îi pasã de nevoile trupeºti sau de avantajele sale. Nu abuza de

ºansele tale, dacã vrei sã fii un câºtigãtor în aceastã viaþã.

Lectura 2056-2

(Î) Referitor la legãtura lui cu ... din perspectiva a ceea ce pare a fideja pregãtit, ce ar trebui sã facã aceastã fiinþã relativ la asocierea luicu aceastã companie?

(R) Sã întrerupã legãtura cu orice situaþie în care nu se menþin

condiþiile de dezvoltare optimã a sa sau a celorlalþi. Sã nu doreascãniciodatã sã facã ceva rãu sau plin de viclenie din care individul saugrupurile ar dobândi câºtiguri materiale. Mai degrabã sã ducã o viaþãvrednicã de tot ce este mai bun, în slujba celorlalþi – pentru cã munci-torul este demn de plata sa, iar Domnul a spus ºi a hotãrât cã: „Cel carea mers pe calea cea dreaptã va primi bunãtãþile pãmântului”. Fie ca




Dumnezeu sã fie Domnul tãu, iar nu poziþia socialã, puterea sau faima– pentru ca servindu-L pe El inima sã-ºi gãseascã acea bucurie carevine dintr-o viaþã trãitã cu folos; nu acþiona astfel încât sã faci locvinovãþiei în adâncul sufletului tãu.

(Î) Daþi fiinþei un alt sfat care sã o ajute sã continue ceea ce i-ar fide cel mai mare folos în evoluþia sa.

(R) Pãstreazã-þi faþa îndreptatã cãtre luminã, iar umbrele nu te vor înfricoºa - pentru cã teama este începutul distrugerii. Continuã sã cânþi în inima ta, iar Domnul te va înãlþa pentru a îndeplini promisiunile pecare El Le-a fãcut oamenilor, servindu-i pe semenii tãi, pentru cã cel

care se lasã în voia Domnului, face provizii într-un loc în care hoþii nupot sã pãtrundã ca sã-l prade. Pãstreazã-þi deschise cãile, deasupra criti-cilor, ºi nu te condamna niciodatã.

Lectura 2901-1

Aºadar, în ceea ce priveºte aplicarea adevãrurilor în experienþelefiinþei din aceastã încarnare, observãm cã entitatea va avea ocazia de acâºtiga ºi de a conduce, ºi de a folosi bunurile pãmânteºti. Atunci aplicãacele lucruri care sunt la îndemânã, spre a-L servi pe Creator, pentru cãservindu-l pe om realizezi cea mai înaltã formã de slujire a Creatorului,pentru cã omul este acea parte a creatorului care poate fi slujitã fizic.Aºadar pãstreazã calea dreaptã, mergând pe drumul care duce la o maimare comuniune cu Dãtãtorul de viaþã ºi luminã.

Lectura 2959-1

Pãstreazã acea atitudine mentalã, de a nu fi doar bun, ci ºi bun laceva. Fã astfel ca scopul tãu sã nu fie doar împlinirea propriilor plãceri,ci de a-i ajuta ºi pe alþii, pe cât mai mulþi, uneori în fiecare zi.Gândeºte-te la ceilalþi, pentru cã atunci când îi ajuþi pe ceilalþi te ajuþipe tine însuþi.

Lectura 2954-1

În ceea ce priveºte calitãþile din aceastã viaþã ale fiinþei, ceea cepoate ea obþine ºi cum:Aºa cum s-a spus, mai întâi cunoaºte-te pe tine însuþi, care îþi sunt

idealurile, atributele mentale, slãbiciunile fizice ºi ce anume îþi dã tãriafizicã. Este important sã reuºeºti sã te familiarizezi cu aceste aspecte.

101Fii de folos



Existã mai multe ocazii în acele slujbe în care existã un mai marerespect faþã de cei din jurul fiinþei, chiar dacã ele pot fi îndeplinite decei de sexul opus – deoarece ºi ei pot fi înzestraþi de la naturã cu spiri-tul de a-i ajuta pe ceilalþi, la fel ca ºi tine.

Dar pãstreazã-te sub umbrela destinului, ºi vei vedea cã poþi mergemai departe într-un mod care sã Îi fie pe plac Lui.

Dacã aceste calitãþi se transformã în mijloace de automulþumire, deproslãvire a propriei fiinþe, ele vor aduce în viaþa fiinþei niºte influenþedestul de îndoielnice.

Atunci când este pãstratã credinþa, va exista o mai mare încredere în

sine, ca ºi în ceea ce se manifestã prin ceilalþi.

Lectura 3005-1

(Î) Cum aº putea sã-mi schimb modul de viaþã astfel încât sã devinmai puternic ºi sã-mi pot ajuta mai mult familia?

(R) Deoarece dezordinea ºi tulburãrile au produs cea mai mare partea schimbãrilor din prezent, considerãm cã atunci când condiþiile se vor

îmbunãtãþi, ºi când vor apãrea ocaziile, fiinþa se va putea orienta cãtreacele direcþii care apar din când în când.

Deoarece fiecare fiinþã ar trebui sã devinã un canal prin care ceilalþisã fie binecuvântaþi ºi ajutaþi.

S-a spus puþin aici referitor la atitudine, datoritã faptului cãatitudinea mentalã a fiinþei este cea bunã. Pentru cã idealul ei este dea-i ajuta pe ceilalþi. Continuã tot aºa. Nu acþiona niciodatã pentru falata, ci pentru slava Fiului în Tatã, ºi pentru a-þi onora scânteia divinã din

tine.

Lectura 3034-2

(Î) În ce zi, lunã ºi an ar fi cel mai bine sã-mi deschid biroul ºi sãîncep sã practic în California?

(R) Aceasta depinde foarte mult de numeroase alte condiþii. Dacãvei începe aici, vei continua pe timp nelimitat. ªi apoi, la ceva timp

dupã ce vei termina cursurile postuniversitare, poþi sã începi sã lucrezi în folosul celorlalþi. Dar atunci când acþionezi, nu încerca sã trãieºti peseama celorlalþi, ci pentru aceºtia. Dacã vei trãi pe seama celorlalþi, veideveni un ratat. Dacã vei trãi pentru ceilalþi, vei putea deveni un om desucces.




(Î) Alte sfaturi?(R) Aºa cum s-a spus, cautã idealul! Cel care va avea cel mai mare

succes nu va fi ºeful sau comandantul celorlalþi, ci îi va servi pe toþi,lucrând cu ºi pentru ceilalþi.

Lectura 3059-1

Atitudinea mentalã ar trebui sã fie creatoare; sã nu existe doaridealuri pasive, ci idealuri active în relaþiile fiinþei cu cei pe care îi

întâlneºte. Asocierile cu oamenii înseamnã foarte mult pentru aceastãentitate.

Nu-i plictisi pe ceilalþi, dar dacã ai de oferit vreo învãþãturã spiri-tualã fãrã a-i stânjeni pe ceilalþi, fã-o; dãruieºte asemenea Celui careeste calea ºi viaþa, cãci El a dãruit permanent ceea ce era nevoie.Dãruieºte în permanenþã ceea ce este necesar, ºi care întãreºte credinþadin inima fiinþei; gândeºte-te la ceilalþi aºa cum te gândeºti la tine

însuþi. Pentru cã mãsura cu care mãsori pentru semenii tãi, este mãsuracu care tu îþi slujeºti Creatorul.

Lectura 3575-2

În ceea ce priveºte calitãþile din aceastã viaþã ale entitãþii, ceea cepoate ea obþine ºi cum: pãstreazã pacea în inima ta, fãrã a înlãtura ceeace îþi semnaleazã conºtiinþa, ºi înþelege cã Domnul a trãit aici pePãmânt ºi El îþi cere sã foloseºti cu înþelepciune ceea ce þi-a împrumu-tat, aºa cum s-a arãtat în parabola talanþilor. Pentru cã þi s-a dat mult,iar Dumnezeu îl iubeºte pe cel care dãruieºte cu inima uºoarã, nu numai

pe sine însuºi, nu numai celorlalþi. Ajutã-i pe ceilalþi sã se ajute pe ei înºiºi, în loc sã le dai ceea ce i-ar face cu adevãrat sãraci.

Lectura 3659-1

(Î) Cum aº putea sã-mi dezvolt o personalitate mai plãcutã?(R) Aºa cum am spus atunci când am arãtat cum ar trebui sã

acþioneze cineva, lucrul acesta trebuie fãcut nu cu curiozitate, ci cu do-

rinþa de a fi de ajutor altcuiva. ªi lasã ca bucuria acestui fapt sã-þi aducãpropria sa recompensã sub formã de pace ºi armonie, ºi o personalitateplãcutã. Fã astfel încât individualitatea sã fie feritã de minciunã, iarpersonalitatea va strãluci atunci prin aceastã individualitate.

103Fii de folos



Lectura 3478-2

Vedem cã poziþia lui Venus conferã fiinþei apreciere pentru casã, de

care totuºi nu se preocupã ºi nu se îngrijeºte prea mult – aºa cum se vapreocupa de sine, simþind interior cã are o scuzã bunã – dar nu folosiacest lucru ca pe o scuzã! Mai degrabã fã astfel încât scopul tãu sã fieacela de a contribui la bunãstarea celorlalþi, dar fã-o mai întâi realizândpentru tine însuþi o practicã spiritualã. Aceasta nu înseamnã cã fiinþa nuare o gândire elevatã, pentru cã am spus deja cã este, dar are nevoie depracticã! Vei fi capabil ca, conducându-i fizic sau mental pe ceilalþi,sã-i influenþezi mult mai puternic ºi cu bãtaie mult mai lungã, pe ei ca

ºi pe tine, dãruindu-le oamenilor ceva pentru care sã merite sã trãiascã, în ei ca ºi în afara lor! Pentru cã cel care se preocupã numai de propriasa bunãstare, descoperã în curând cã nu are prea mult de lucru. Cel carese preocupã numai de bunãstarea celorlalþi descoperã în curând cã esteabsorbit de ceilalþi, ºi ºi-a pierdut aprecierea pentru sine ºi pentruidealurile sale.

Lectura 3665-1

Entitatea trebuie mai întâi de toate sã se analizeze pe sine în raportcu idealurile sale; dar nu într-un mod superficial, ci descoperind caredintre idealuri au crescut ºi au dat roade, care dintre idealuri au atrasbinecuvântãrile Domnului asupra tuturor, fiind astfel creatoare înesenþa ºi activitatea lor. În acest fel trebuie fãcutã analiza.

Apoi, atunci când aceste idealuri au fost gãsite, foloseºte-le în totceea ce faci, în munca ta concretã, la fel ca ºi în menþinerea ordinii, a

pãcii, a încrederii în acele grupuri în care existã o mare diversitate decredinþe, talente.

Lectura 288-4

(Î) Fiinþa aceasta îºi urmeazã adevãrata sa vocaþie?(R) Da, pentru cã, prin intermediul ei spiritul ºi sufletul (prin forþele

mentale ºi fizice) se trezesc cãtre acele energii care se manifestã în

prezent prin forþele mentale; prin intermediul ei fiinþa atinge aceadezvoltare necesarã pentru a putea sã dea celorlalþi tot ce-i mai bun înea. ªi mai este ceva: noi toþi (întreaga umanitate), bãrbat sau femeie, artrebui sã înþelegem acest lucru, cã nu putem dãrui nimic directCreatorului, ºi cã prin aceste acte de bunãtate, lipsite de egoism, prinaceastã dãruire cãtre creaturile Sale, noi Îi dãm de fapt Domnului.




Lectura 3752-1

(Î) Ce aþi sugera acestei entitãþi pentru ca pacea minþii sale sã

creascã?(R) Ceea ce am mai spus deja. Cã în ceea ce priveºte viaþa sa spiri-tualã, fiinþa ºi-a pierdut idealul ºi acesta i se pare acum de neatins.Fiinþa ar trebui sã se dãruiascã foarte mult necesitãþii de a atinge în modcontinuu acest ideal ºi dobândirii lui fãrã a-l folosi pentru a impune înviaþa ºi mintea celorlalþi aceeaºi viziune pe care o are fiinþa. Fiinþatrebuie sã acþioneze nu ca cineva care cautã câºtigul în ºi pentru sine,ci ca cineva care îºi foloseºte înzestrãrile pentru a face ca viaþa

celorlalþi sã merite mult mai mult sã fie trãitã; pentru cã cineva poatedobândi viziunea celor promise pentru sine ºi în relaþie cu ForþeleCreatoare doar ajutându-ºi semenii.

105Fii de folos



Stabilirea idealurilor ºi urmarea lor

LL

ee

cc

tt

uu

rr

aa

22

44

--

44

Adesea am fost întrebat, ce anume este un ideal? Idealul nu esteceva fãcut de mâinile omului, ci este ceva etern. Menþineþi-vã acordaþiºi în armonie cu aceste forþe care se pot manifesta prin fiinþã într-un

mod mental ºi spiritual – iar aceasta vã va menþine pe aceeaºi direcþiecu idealul stabilit. Atunci când fiinþa este sincerã faþã de ea însãºi,aceasta o va împiedica sã mintã faþã de ceilalþi. Nu fiþi prea reþinuþi înexprimarea gândurilor, pentru cã dezvoltarea vine din folosirea forþeigândurilor pe care le aveþi ºi le cunoaºteþi. Aflaþi în cine aþi crezut,ºtiind cã El poate sã-ºi þinã orice promisiune fãcutã vouã, în ciudaoricãror fapte. Pãstraþi-vã nepãtaþi, dar nu faceþi aceasta cu o faþãposacã.

LL

ee

cc

tt

uu

rr

aa

22

55

66

--

22

Un ideal este acel lucru cãtre care fiinþa însãºi îºi poate înãlþa ade-sea privirile, ºtiind cã devine gradat o parte, dar niciodatã nu poatedeveni întregul. Ceva la care sã priveºti, sau pe care sã încerci sã-latingi; nu o idee, cum cã aº putea face un lucru sau altul, cã aº puteadobândi aceasta sau cealaltã acþionând într-un anume fel! pentru cã

atunci fiinþa îºi atinge scopul! Idealul este ceva care este cãutat ºi cãtrecare fiinþa se dezvoltã astfel încât sã fie în armonie cu el, sã devinã oparte a acestuia, dar niciodatã întregul.

106

7

•



LL

ee

cc

tt

uu

rr

aa

22

77

00

--

33

11

(Î) Vreþi sã mai oferiþi unele lãmuriri care sã ajute la îndeplinirea

acestei dorinþe?(R) Baza oricãrei activitãþi a fiinþei ar trebui sã fie un ideal în jurulcãruia sã se orienteze toate experienþele sale. Nu un idol, nu o idee, nuo poziþie care sã poatã fi dobânditã în viaþa pãmânteascã prin activitãþipãmânteºti; pentru cã a atinge ceea ce este dorit cu totul la nivelulmental al fiinþei înseamnã a deveni demodat ºi centrat asupra sa însãºi.De aici decurge în mod firesc, regresul fiinþei.

Prin urmare, a depinde în întregime, în toate acþiunile mentale ºi

spirituale, de voinþa lui Dumnezeu, sau Forþelor Creatoare ce se potmanifesta prin fiecare acþiune a fiinþei, înseamnã a atinge acel lucrucare duce la o mai bunã ºi mai mare dezvoltare, în aceastã încarnareterestrã; aceasta implicã atunci ca fiinþa sã devinã zilnic un canal demanifestare pentru ceea ce a fost stabilit ca ºi ideal al sufletului, nu alminþii raþionale.

Aceasta nu înseamnã cã fiinþa devine lipsitã de eficienþã sau de simþpractic sau simþ etic, nici cu o faþã tristã, nici rece sau complãcându-se

în criticarea celor care nu gândesc ºi nu acþioneazã la fel ca ea. Ci aceas-ta implicã a vedea în individul pe care fiinþa îl urãºte (sau antipatizeazã,datoritã acþiunilor sale), acel chip al lui Dumnezeu pe care ea îl adorã.

Pentru cã fiecare fiinþã este o manifestare a forþelor care emanã dinuniversul sau din conºtiinþa Domnului cel viu! Acþiunile omului,bazându-se pe aceste forþe, pot avea ca rezultat iadul sau raiul!

Aºadar, fiecare suflet ar trebui sã priveascã din ce în ce mai con-

structiv cele mai distructive forþe care sunt într-o activitate!Cel care nu reuºeºte aceasta, pierde sau se condamnã singur la dis-trugere!

Pentru cã nici chiar El, care era Fiul, nu s-a gândit cã furtul estedivin, nici nu s-a pus în situaþia de a nu putea împlini Legea ºi de a arãtacalea; ºi, deºi a suferit în trup ºi minte, fiind dispreþuit, scuipat ºi urât,el a spus: „Tatã, iartã-i, cã nu ºtiu ce fac”.

Acest lucru ar trebui sã fie un impuls în atitudinea oricãrei fiinþe carecautã sã rãmânã în prezenþa lui Dumnezeu.

LL

ee

cc

tt

uu

rr

aa

22

88

22

--

66

(Î) Care sunt cele mai înalte idealuri dupã care ar trebui sã se ghidezeaceastã fiinþã, cu mintea ºi trupul, în afacerile sale?

107Stabilirea idealurilor ºi urmarea lor



(R) „Fã celorlalþi ceea ce ai vrea sã îþi facã ei þie.” Iubeºte-l peDumnezeu, cu trupul, mintea ºi sufletul; pãstreazã-te nepãtat de celelumeºti; ocoleºte rãul; iubeºte-þi aproapele, fratele tãu, ca pe tine însuþiAceasta este întreaga lege. Acesta este idealul pe care l-a dat El,Stãpânul. ªi atunci când cineva merge, vorbeºte, gândeºte ºi acþioneazã

în acest fel, El îºi þine promisiunea fãcutã: „Nu te voi lãsã nemângâiat,ci prezenþa mea, conºtiinþa mea vor rãmâne cu tine, spunându-þi cetrebuie sã gândeºti ºi sã rosteºti de fiecare datã.” Încrede-te în El.

LL

ee

cc

tt

uu

rr

aa

33

55

77

--

11

33

Mintea îºi foloseºte idealurile spirituale ca bazã pe care sã constru-iascã. ªi mintea foloseºte, de asemenea, dorinþele materiale ca ºimijloace distructive, pentru cã amestecul dorinþelor materiale este celcare împiedicã corpul ºi mintea sã rãmânã într-o perfectã armonie cuidealul sãu.

Astfel, chiar ºi în plan material, aceste lucruri se rãzboiesc unul cucelãlalt. Condiþiile fizice sau cazurile de urgenþã sunt adesea folositedrept scuze sau justificãri pentru alegerile pe care le face fiinþa. Oareaºa trebuie sã fie aceste lucruri, potrivit idealului tãu?

Rezultã deci cã este mai important, sau poate cel mai importantlucru din viaþa oricãrei fiinþe este de a-ºi cunoaºte mai întâi care esteidealul sãu spiritual.

Cine ºi care este modelul tãu?De-a lungul existenþei omului în plan material, au apãrut în diferite

perioade, învãþãtori sau aºa-ziºi învãþãtori, care au elaborat diferite

teorii referitor la mijloacele prin care individul ar trebui sã-ºi controlezepoftele trupeºti sau ale minþii, astfel încât sã ajungã la anumite faze deevoluþie.

De asemenea, a apãrut ºi un Învãþãtor care a fost destul de îndrãzneþ încât sã se declare pe El însuºi Fiul Domnului cel viu. El nu a stabilitreguli pentru poftele omului. El nu a stabilit nicio altã regulã eticãdecât: „Fã celorlalþi ceea ce ai vrea sã îþi facã ei þie” ºi arãtând cã „Ceeace vei face pentru cel din urmã dintre aceºtia, care sunt fraþii tãi, veiface pentru Creatorul tãu.” El a declarat cã împãrãþia cerurilor se aflã ºipoate fi atinsã ºi conºtientizatã în conºtiinþa fiecãrui individ, dacã semediteazã asupra faptului cã Dumnezeu este Tatãl tuturor sufletelor.

Iisus, cel care este Hristos, este intermediarul ºi în El ºi în studiereaexemplului pe care l-a dat aici pe Pãmânt, se aflã viaþa –iar El a venit




aici pentru a demonstra, a manifesta, a da viaþã ºi luminã tuturor, astfel încât voi sã aveþi mai multã viaþã.

Iatã deci, cã aici gãsiþi un prieten, un frate, un tovarãº. Cãci aºa aspus ºi El: „Eu nu vã numesc pe voi slujitori, ci fraþi.” Cãci celor carecred, El le dã puterea de a deveni copiii lui Dumnezeu Tatãl, pãrtaºi

împreunã cu Iisus Hristos la cunoaºterea ºi conºtiinþa acestei prezenþecare rãmâne de-a pururi cu cei care ºi-au stabilit acest ideal.

Care este, aºadar, acest ideal?În ceea ce-i priveºte pe semenii tãi, El a spus: „Ceea ce vrei ca

ceilalþi sã îþi facã þie, fã-le tu lor.” Nu sta pe gânduri, nu îþi fã griji, nu

te neliniºti prea mult în legãturã cu trupul tãu. Pentru cã El ºtie ceea ceai tu nevoie. În locul ºi situaþia în care tu eºti, se aflã ceea ce tu ainevoie astãzi, acum, pentru cea mai bunã, cea mai mare ºi mai minu-natã dezvoltare a ta. Ascultã dar, chiar astãzi, vocea Lui: „Veniþi laMine toþi cei obosiþi sau împovãraþi, iar Eu vã voi elibera de griji ºineliniºti, vã voi da odihna ºi pacea.” Pentru cã Domnul îi iubeºte pe ceicare se încred cu totul în El.

Prin urmare, aceasta este acea atitudine a minþii care îndepãrteazãura, rãutatea, neliniºtea, invidia, ºi creeazã în mod durabil, la nivelulminþii, fructele spiritului: iubirea, rãbdarea, compasiunea, îndurarea,bunãtatea, blândeþea. ªi împotriva acestora nu existã lege. Ele înlãturãorice obstacol, aduc pacea ºi armonia, ele aduc acea privire îngã-duitoare care nu condamnã pe cineva pentru cã a uitat ceva, pentru cãa judecat ceva în mod greºit sau pentru cã a fost egoist astãzi. Puteþitrece cu vederea aceste lucruri, pentru cã ºi El a fãcut-o. Dacã ºi El ar

fi fost dezamãgit ºi nu i-ar fi iertat pe cei pe care i-a ales din rândullumii ca discipoli ai sãi, ºi care L-au lãsat la bunul plac al unui înaltpreot indignat, al unui avocat hotãrât ºi unui conducãtor nedrept, atuncicare ar fi fost speranþa ºi promisiunea voastrã astãzi?

LL

ee

cc

tt

uu

rr

aa

99

88

77

--

44

Atunci pune-þi aceastã întrebare – ºi cautã-i rãspunsul mai întâi înconºtiinþa ta fizicã:

„Care este idealul meu de viaþã spiritualã?”Apoi, când ai gãsit rãspunsul – cãci el a fost deja dat de Cel care este

Viaþa – cã împãrãþia lui Dumnezeu, împãrãþia cerurilor se aflã în tine însuþi; ºi cã noi vedem împãrãþia Tatãlui în afarã, datoritã acþiuniiacestor lucruri care þin de spiritul adevãrului. Odatã ce acestea ºi-au




gãsit rãspunsul, îþi vei întreba din nou conºtiinþa interioarã: „Sunt eucredincios idealului meu?”

Aºa vor fi atunci rãspunsurile tale: acesta ºi acela ºi celãlalt; nicio-datã pentru sau contra. Pentru cã creºterea în spirit urmeazã ceea ce aspus El: vei creºte în graþie, în cunoaºtere, în înþelegere.

LL

ee

cc

tt

uu

rr

aa

11

00

88

22

--

33

Interpretãrile pe care le dãm, ca urmare a acþiunilor pe care levedem aici, sunt: Idealul nu este ceva material, ºi nici doar o experienþãmentalã, ci el þine de toate planurile: mental, material ºi spiritual.

Deoarece viaþa este manifestarea Domnului cãruia ne închinãm.Rezultã deci cã fiecare entitate-suflet este o parte a acestuia, care are

dreptul ca în încarnãrile sale pe pãmânt sã manifeste un ideal ºi astfelsã creascã în graþie, în cunoaºtere, în credinþã, speranþã, iubire; idealulfiecãrui suflet ar trebui sã fie acela cã entitatea, sufletul, poate deveniuna cu Forþele Creatoare.

LL

ee

cc

tt

uu

rr

aa

11

77

55

55

--

33

Aflã mai întâi care este idealul tãu. Nu te concentra asupra a ceeace pot face ceilalþi pentru tine, ci cautã care este modul ideal de a trãial indivizilor unii cu ceilalþi? Ce crezi tu referitor la aceste lucruri ce þinde relaþia dintre sine, ca individ ºi Forþele Creatoare sau Dumnezeu?Cum ar trebui sã se manifeste cineva în raport cu acestea? Iar apoitrãieºte ºi acþioneazã în acest fel în mijlocul celorlalþi, astfel încât sã fiiun exemplu viu al idealului în care crezi.

LL

ee

cc

tt

uu

rr

aa

33

44

88

11

--

22

Am dori, mai degrabã, sã-i oferim entitãþii maniera idealã de a-ºifolosi calitãþile, astfel încât entitatea sã poatã alege singurã.

ªtii cã te afli într-o lume materialã. Este adevãrat, tu eºti alcãtuitdin trup, minte ºi spirit, dar nu te aºtepta sã se petreacã lucruri spi-rituale în manifestarea fizicã, decât dacã aceasta ar fi o experienþã

folositoare pentru ea, pentru ca sã o ajute ºi sã o încurajeze, ºi nu teaºtepta ca lucrurile acestea sã se materializeze, decât dacã acest lucrueste absolut necesar. Pentru ca Învãþãtorul nu ºi-a hrãnit ucenicii prinmiracol, atunci când se putea cumpãra hrana ca de obicei. A scos Elbani din gura peºtilor pentru a cumpãra haine, cãlãtorii sau plãceri




pentru El însuºi sau pentru discipolii Sãi? sau pentru a acoperi nece-sitãþile?

Tu, ca majoritatea oamenilor, respecþi foarte puþin aceste lucruri, ºitotuºi ai vrea ca ceilalþi sã creadã altceva. Prin urmare, la modulconcret, aflã care sunt convingerile tale spirituale ºi cine este autorulidealului tãu. Þine minte cã nu existã autori, nu existã plural, deoareceDomnul Dumnezeu tãu este unul singur. Nu uita asta! El nu estemultiplu; da, existã cei care ajutã, dar fiecare suflet în parte are menireade a ajuta.

Îþi îndeplineºti munca cum trebuie sau laºi pe altul sã o facã în locul

tãu? Nimeni nu poate s-o facã în locul tãu! Fiecare suflet este aseme-nea fiecãrui atom sau corpuscul. Pentru cã þine minte, voi sunteþicorpusculi din corpul lui Dumnezeu, fiecare cu datoria sa, fiecare cufuncþia pe care trebuie sã o îndeplineascã, ºi anume ca lumea sã devinãun loc mai bun pentru cã el a trãit în ea – ºi acesta este scopul tãu pepãmânt.

Aºadar, aflã în cine ºi ce anume crezi tu, din punct de vederespiritual; apoi aflã care este ideea ta ºi idealul tãu mental. Pentru cãmintea este cea care construieºte ºi ea þine atât de materialitate, cât ºide spiritualitate ºi de ceea este veºnic. Înþelege aceste lucruri, pentru cãele sunt adevãrate. Atunci când vei fi încredinþat de aceasta, rezultatele

în plan material vor fi mai întâi plãcute în faþa lui Dumnezeu ºi armo-nioase în propria ta viaþã.

LL

ee

cc

tt

uu

rr

aa

44

88

66

66

--

22

(Î) Referitor la rãspunsul 3 din a doua lecturare pentru mine, la ce ar trebui sã se închine aceastã fiinþã?(R) Asta e ca ºi cum ai spune, care ar trebui sã fie idealul acestei

fiinþe; sã fie faima, poziþia socialã, politica, banii sau sã fie o viaþãechilibratã, cunoscând acele atribute care au fost sunt necesare ºi careau fost date pentru o mai bunã dezvoltare, care vor aduce mulþumireaºi satisfacþia în planul mental ºi material. Cu toate acestea, aceastã sa-tisfacþie nu va fi niciodatã deplinã, pentru cã atunci când cineva devineprea satisfãcut, începe sã decadã. Mulþumirea este cea care trebuie cãu-tatã de oricine, pentru cã aduce cea mai mare fericire, cele mai multesperanþe, cel mai optimist mod de a privi activitãþile desfãºurate. Acestaar trebui sã fie idealul, dacã este sã rãspundem întrebãrii referitoare lace anume ar trebui sã adore aceastã fiinþã.




(Î) Care este idealul fiinþei?(R) Este ceva ce fiinþa trebuie sã-ºi aleagã singurã; pentru cã aceas-

ta reprezintã voinþa ei. Fiinþa ºtie în interiorul ei care este criteriul dedezvoltare pentru fiecare încarnare, pentru cã acesta este idealul ei. Maiapoi, oricare ar fi idealul ales, fiinþa trebuie sã îl urmeze, iar rezultateleobþinute vor fi în conformitate cu acþiunile sale. Este dat ca atunci cândfiinþa alege ca idealul sãu sã fie atingerea succesului material, nu sepoate aºtepta ca acesta sã-i aducã mulþumire, ºi nici fericire. Dacãidealul ales este ceea ce este corect , din punctul de vedere sau atuncicând îl mãsoarã conform criteriilor sale, atunci acesta va duce la

dezvoltare. Acest lucrul trebuie stabilit de cãtre sine însuºi. Ce anume îºi alege fiinþa ca ideal spiritual, ca ideal moral, ca ideal în condiþiilesociale, politice sau economice date? Sunt acestea în acord cu Cel careacordã tot ceea ce este bun ºi perfect, sau sunt ele creatore prin ele

însele? La aceasta fiinþa trebuie sã rãspundã singurã.

Idealuri ºi idei

LL

ee

cc

tt

uu

rr

aa

11

66

55

--

22

44

Care este primul lucru? Sinele! ºi dorinþa de a se dãrui; dorinþa de ase exprima prin idei, în mediul fizic, suferind pentru un ideal! Acestideal nu este doar ceva abstract, ci el necesitã în primul rând curaj;

îndrãzneala de a face imposibilul. Pentru cã nimic nu îi este imposibillui Dumnezeu ºi individului care se dãruieºte pe sine ca sã fie un canalde manifestare a influenþelor benefice, pentru ca ceilalþi sã fie cu

adevãrat ghidaþi ºi sã li se arate calea. Pentru cã influenþele de aceastãnaturã sunt cele pe care le cautã toþi oamenii, ºi dupã care toatã lumeaplânge în ziua de azi pe Pãmânt – iar momentul prezent este timpulpotrivit pentru asta!

LL

ee

cc

tt

uu

rr

aa

11

77

22

--

33

Fiinþa este un iubitor al muzicii ºi artei muzicale; critic, mai degrabã

decât interpret, preferând vocea umanã sau sunetele naturii, celorinstrumentale. Mai degrabã în grupuri sau mase plicticoase de oamenicare variazã în armonie ºi schimbãri, pentru cã din când în când fiinþadoreºte sã aibã armonie. Atunci sunt necesare contrastele pentru cafiinþa sã înþeleagã condiþiile din care se pot face comparaþiile. Rezultã

în mod automat cã din fiecare element fie cã este vorba de chestiuni ce




þin de inimã, de viaþã, de poziþie socialã, de circumstanþe ale vieþii,fiinþa poate face comparaþii. Prin urmare atunci, entitatea va atingepentru sine un ideal, în loc de simple idei. Inspirându-se din influenþele

înnãscute pe care le are, în ceea ce priveºte misterele vieþii, mai alesmisterele vieþii de dincolo – în care ea pãtrunde adesea, fiinþa poateavea experienþe care sã-i aducã o mai mare împlinire. Pentru aceastãfiinþã, a trãi înseamnã a înþelege.

LL

ee

cc

tt

uu

rr

aa

22

55

77

--

11

88

11

(Î) Având în vedere situaþiile de mai sus care aºteaptã o rezolvare,

poate [257 ] fi sigur cã va scãpa de aceastã depresie ºi de datorii,restabilindu-se din nou?(R) Da, dacã idealul - ºi nu doar o simplã idee – este îndeplinit; ºi

cã acest ideal nu este deteriorat de auto-indulgenþã, ridicarea în slãvisau mândria asociaþilor ºi a lui [257] însuºi. Nu te lãuda cu ziua de ierisau cu cea de azi, decât dacã conºtiinþa ta este limpede în faþa celui carea putut fi cel mai rãu duºman al propriei tale minþi. Cãci Dumnezeul lacare te închini este ºi Dumnezeul duºmanului tãu!

LL

ee

cc

tt

uu

rr

aa

22

77

99

--

11

55

(Î) Am dreptate sã fiu de partea lui [2107 ] ºi asociaþilor sã, înatitudinea ºi acþiunile lor referitoare la Pittsburgh Chemical?

(R) Din nou spun, cã aceasta trebuie sã fie opinia sau hotãrârea pecare entitatea trebuie s-o ia singurã, în loc sã îi fie indicatã de alþii;pentru cã fiecare entitate este un univers în sine, cu propriile sale

idealuri ºi idei care s-au construit în fiinþã ºi care spune care suntasocierile ºi relaþiile pe care fiinþa ar fi bine sã le aibã, iar atunci cândexistã diferenþe de opinie sau de activitãþi cu alte fiinþe sau grupuri cucare fiinþa s-ar putea asocia sau la care ar putea subscrie, atunci trebuiesã intervinã criteriile personale ale fiinþei, care sã ducã la acele hotãrâri

în care sau prin care, îºi hotãrãsc sorþii. Ceea ce poate ajuta poate fi lafel cu ajutorul oferit demult lui Lot. În ceea ce priveºte separarea decutare sau cutare, acestea sunt decizii care au fost lãsate în seamaentitãþii, constituind voinþa sa, ºi fiecare acþioneazã acordând atenþietuturor lucrurilor care urmeazã sã creeze diferenþe într-un grup, sau înactivitãþile individuale orientate cãtre asocierea cu un agent sau ofiþersau orice grup sau corporaþie la care cineva se poate alãtura.




LL

ee

cc

tt

uu

rr

aa

11

77

33

99

--

66

Dacã acele idei orientative se menþin pe aceeaºi direcþie cu

idealurile, urmaþi-le. Este important sã aveþi idealuri, nu idei! Ideilepor fi asemenea gândurilor, înfãptuind miracole sau crime. Fiþi siguricã idealul ales este cel corect ºi urmaþi-l indiferent de influenþeleexterioare. Gãsiþi-vã calea cea bunã ºi mergeþi tot înainte. Trãiþi fiecarezi astfel încât sã puteþi privi în faþã orice om ºi sã-i puteþi spune sã seducã naibii dacã nu-i place.

LL

ee

cc

tt

uu

rr

aa

22

77

11

66

--

11

Acesta este aproape de cuspidele sau liniile în care se schimbãsemnele zodiacale. De aici rezultã cã persoana are perioade în careexistã unele influenþe ce-i produc confuzie; se poate spune cã existãizbucniri temperamentale, dar acestea sunt cauzate de confuzia dininteriorul fiinþei. Existã dorinþa ca ceilalþi sã dea glas pãrerilor lor, dar

în mod natural, fiinþa îºi formeazã propriile opinii, chiar pornind de lacele ale celorlalþi. Acest lucru este foarte bun, dacã fiinþa are idealuri ºi

nu doar idei. Idealurile îºi au principiul de bazã în planul spiritual. Deºimintea este cea care construieºte, ideile sunt cele care atrag egoul sauegoismul, nu idealurile.

LL

ee

cc

tt

uu

rr

aa

22

77

99

88

--

11

Astfel fiinþa poate descoperi în actuala sa încarnare aceleaºi legi alecauzei ºi efectului, ale acþiunii de a da ºi de a primi, ale acelui ciclu princare te pregãteºti – cu mintea ºi corpul – pentru a putea construi înaceastã viaþã. De aceea este bine sã te sacrifici pe tine ºi ideile tale, darnu idealurile tale. Pentru cã existã Unul singur, El, care este calea,adevãrul ºi lumina. Iar El a binecuvântat copiii, ºi tu poþi face acelaºilucru atunci când îi conduci, pentru cã în ei se aflã speranþa lumii.Aºadar, aici þi se oferã ºansa de a folosi tot ce ai ºi de a acþiona astfel

încât corpurile pe care le vei „construi” sã fie adevãrate temple aleDomnului cel viu; iar minþile sã fie pe deplin potrivite în faþa Lui. În

felul acesta vei putea ajuta ca sã vinã mai curând ziua lui Dumnezeu.

LL

ee

cc

tt

uu

rr

aa

33

22

11

11

--

22

Iatã pe cineva dãruit acelor lucruri care þin de conºtiinþa universalã.Astfel, oricare ar fi direcþia în care fiinþa va alege sã fie activã sau




argumentativã, ea va putea sã gãseascã acele capacitãþi materiale,mentale sau spirituale, pentru a justifica poziþia adoptatã. Este posibilca acestea sã nu fie toate coordonate. Fiinþa trebuie într-adevãr sã înþe-leagã aceastã rostire: „Aflã, o, Israel, cã Domnul Dumnezeul tãu estesingurul Dumnezeu.” Prin urmare, la fel stau lucrurile ºi cu trupul,mintea ºi sufletul. Spiritul, mentalitatea ºi condiþia fizicã – acestea toatese întrepãtrund. Ele cresc sau se deterioreazã conform modului în careaceste activitãþi, idei, concepte mentale sau precepte sunt coordonate.Pentru cã, aºa cum s-a spus, trupul, mintea ºi sufletul sunt expresiifinite ale Tatãlui, Fiului ºi Duhului Sfânt; sau timpului, spaþiului ºi

rãbdãrii. Toate acestea sunt una atunci când activitatea lor este binecoordonatã. Atunci când nu este, ele constituie influenþe contradictorii.Pe acestea le folosesc atunci oamenii drept idei; niciodatã ca idealuri,ci doar ca idei. [Ideile] ºi [idealurile] sunt diferite unele de celelalte,cele dintâi iau naºtere din ceea ce este infinit, iar celelalte apar din ceeace este finit.

LL

ee

cc

tt

uu

rr

aa

55

55

00

22

--

22

Deoarece ideea ºi idealul sunt douã lucruri distincte – un ideal esteceea ce trebuie urmat, în timp ce o idee te poate bãga în încurcãturi.

LL

ee

cc

tt

uu

rr

aa

11

88

66

33

--

11

Fãrã a fi prea îndrãzneþ, pot spune cã existã idei ºi existã idealuri.Idealurile sunt de naturã spiritualã ºi pe ele se bazeazã toate scopurileactivitãþilor spirituale – altfel spus, sãmânþa care a fost sãditã va rodi la

timpul potrivit. Aceasta trebuie sã fie, la o analizã profundã, bazatuturor activitãþilor.

LL

ee

cc

tt

uu

rr

aa

33

22

44

55

--

11

Poziþia lui Saturn indicã schimbãri, poziþia lui Mercur aratã înaltelecapacitãþi mentale ale fiinþei, iar Jupiter aduce orientarea bunãvoinþeifiinþei, care va fi întotdeauna îndreptatã cãtre cel aflat în minoritate,

chiar dacã minoritatea greºeºte. Fiinþa trebuie sã se supravegheze, ca sãse asigure cã nu primeºte cu prea mare entuziasm orice idee, fãrã aanaliza dacã este necesar ca ea sã devinã un ideal, nu ca ceva idealist,ci ca un model dupã care sã trãieºti ºi pentru care sã-þi dai viaþa.




LL

ee

cc

tt

uu

rr

aa

55

22

55

55

--

11

Existã multe acþiuni demne de laudã; existã de asemenea ºi acþiuni

îndoielnice. Atunci când fiinþa este foarte sigurã de ea însãºi, în ceea cepriveºte ideile sale, poate apãrea întrebarea: sunt idealurile adevãrate, în ce mãsurã activitãþile care se leagã de ceilalþi urmeazã în întregimeceea ce se susþine a fi idealul fiinþei?

Ai analizat vreodatã diferenþa dintre idei ºi idealuri? Idealurile iaunaºtere din scopurile spirituale, din aspiraþiile spirituale, din dorinþelespirituale ºi existã un model reprezentat de El, care este Calea, adevãrulºi lumina, iar atunci când modelul este ales conform cu asemenea

judecãþi, vom vedea cã nu existã niciodatã condamnarea celorlalþi. Nu îi judeca pe ceilalþi pentru cã nu sunt de acord cu tine. Pentru cã aºacum judeci, vei fi ºi tu judecat. Acestea sunt problemele pe care leconsideri a fi cele mai mari în prezent, în relaþiile cu ceilalþi. Prinurmare, analizeazã-te mai întâi pe tine ºi idealurile tale, nu doarspunând: „Da, cred asta” sau „Da, cred aceea”, ci notându-le pe hârtie.

Care este idealul tãu spiritual? Care este autorul lui? Aplici acestideal ºi în plan mental? Aºa gândeºti tu despre oameni?

Notarea idealurilor

LL

ee

cc

tt

uu

rr

aa

88

33

00

--

33

Fiinþa trebuie sã creascã prin studiu, prin meditaþie; nu cu forþa, cideschizându-se pentru a recunoaºte ceea ce se petrece cu ea însãºi.Pentru aceasta, în fiecare zi, înainte de culcare, fã un rezumat – dar nudoar mental, ci pe hârtie – a experienþelor pe care le-ai avut de-alungul zilei. Fã din asta o regulã, dar nu aºa, la modul teoretic, ci oregulã de urmat; nu una care sã fie studiatã sau oferitã celorlalþi, cipentru tine însuþi! ªi nu citi ce ai scris decât dupã treizeci de zile, iarapoi observã diferenþa între ceea ce gândeºti ºi lucrurile la care tegândeºti, ce anume îþi doreºti, ce experienþe ai!

Þine minte, nu-i condamna pe ceilalþi, ºi nu te condamna nici pe

tine, ci exprimã-þi dorinþele, exprimã-þi aspiraþiile, exprimã bunãtateade care ai dat dovadã, ca ºi bunãtatea pe care au arãtat-o alþii. Pentru cãtrebuie sã ºtii cã fructele spiritului aduc acestui trup schimbãtor ºiefemer fructele spiritului în mãsura în care se exprimã prin relaþiile cuceilalþi. Nu încerca doar sã fii bun, ci fii bun la ceva! Aflã care este




scopul tãu ºi care este idealul tãu! ªi dacã acestea nu se întemeiazã peo bazã constructivã, spiritualã, ele se vor întoarce împotriva ta! Pentrucã fiecare suflet îºi întâlneºte sinele în fiecare zi!

LL

ee

cc

tt

uu

rr

aa

11

99

99

55

--

11

(Î) Cu privire la viaþa mea spiritualã, cu ce am nevoie sã mã hrãnesc,ºi unde pot gãsi aceastã hranã spiritualã?

(R) Analizeazã-te pe tine însuþi ºi scopurile, motivele ºi influenþeletale; ºi vezi dacã ele sunt în acord cu ceea ce constituie idealul tãu.

Care este idealul tãu fizic, mental, spiritual?

Nu ceea ce ai vrea sã facã Dumnezeu pentru tine, ci ceea ce ai puteasã faci tu ca mulþumire pentru dragostea ce þi se aratã? Nu ceea ce aivrea tu sã fie, ci ceea ce ai putea tu sã oferi din punct de vedere men-tal, care sã conducã la o gândire constructivã în viaþa celorlalþi? Iar înplanul fizic, nu doar ceea ce ai dori sã facã ceilalþi pentru tine, ci ceeace ai putea face tu pentru ei?

Aceasta este ceea ce se cheamã gândire constructivã, ºi atunci cândaplici aceste principii în viaþa ta, vei vedea ce anume înseamnã viaþãspiritualã. Nu înlãturarea plãcerilor, pentru cã scopul vieþii esteplãcerea, ci ceea ce este constructiv, nu distructiv!

LL

ee

cc

tt

uu

rr

aa

22

00

22

11

--

11

Prin urmare, unul dintre aspectele care trebuie rezolvate mai întâi,este acela de a-þi cunoaºte idealurile – din punct de vedere spiritual,mental, material. Din punct de vedere spiritual, înþelege cã idealul este

ceea ce trebuie sã fie urmat indiferent de ceea ce poate sã aparã. Dinpunct de vedere mental, el trebuie sã fie întotdeauna constructiv, cre-ator ca ºi influenþã, ca ºi acþiune. Din punct de vedere material, idealulnu trebuie sã fie ceea ce ai vrea sã facã alþii pentru tine, ci calea ºimodalitatea idealã prin care tu poþi sã întâmpini aceste nevoi, acesteasocieri ºi alãturãri cu semenii tãi. Pentru cã, ceea ce tu vei face pentrufraþii tãi, vei face pentru Creatorul tãu.

Considerãm cã aceste lucruri ar trebui studiate, analizate gând cugând; iar apoi, indiferent cât de mult te-ar costa acest lucru, ar trebui sãtrãieºti conform acestor principii, conform cu idealul tãu. Vedem cãacest lucru îþi va aduce armonie, mulþumire, ºi suficiente lucruri (atâtmateriale, cât ºi spirituale) din ceea ce ai nevoie pentru ca sufletul tãusã evolueze.




Mai departe, care va fi destinul tãu, depinde de cea ce vei face înraport cu idealul pe care þi l-ai ales.

LL

ee

cc

tt

uu

rr

aa

22

55

22

44

--

55

Aºadar, începutul – atât pentru vindecarea fizicã, cât ºi pentruaceastã lecturare – îl constituie idealurile tale. Scrie-le pe hârtie. Ia cevade scris în mânã ºi deseneazã. Eºti destul de bun la desen. Ai încercatsã-þi faci vreodatã portretul? Cât de tare te avânþi dincolo de ceea ce aivrea sã fii, sau dincolo de ceea ce ai vrea sã creadã ceilalþi cã eºti? Câtde departe mergi?

Prin urmare, trebuie început cu spiritualitatea. Care este idealul tãu,din punct de vedere spiritual? Pe cine speri sã întâlneºti, unde speri cãvei merge, atunci când vei pleca din acest loc? Aminteºte-þi, Cel care acreat lumea a comparat viaþa omului cu un copac, prin aceea cã el cadeacolo unde s-a înãlþat. Viaþa merge mai departe, doar fiinþa rãmâne.Corpul se întoarce la cel care l-a zidit. Vezi ce s-a întâmplat cu bogatulºi cu Lazãr. Datoritã rãbdãrii, tãriei ºi iubirii sale faþã de aproape, Lazãr

a ajuns pânã în profunzimile credinþei. Cu toate acestea, el nu a fostprea departe de suferinþã, deºi îl separa de aceasta o barierã atât dedistinctã încât nu putea fi trecutã – în acel plan al conºtiinþei.

Care este idealul tãu din punct de vedere mental? Aflã cã în acestplan fizic, mintea este cea care construieºte. Sunt consecvente ideile ºidiscuþiile tale cu asociaþii tãi? Ar trebui sã fie, pentru cã Învãþãtorul aspus: „Perseverenþa este o adevãratã nestematã.”

Aºadar, acesta este începutul descoperirii sinelui; odatã cu aceasta

vei reuºi tot mai mult sã dobândeºti ceea ce-þi va aduce atât satisfacþiimateriale, cât ºi mentale, în activitãþile tale din planul fizic.

Prin urmare, fã astfel, ºi vei ajunge sã te cunoºti mai bine, relaþiilecu ceilalþi îþi vor aduce mai multã satisfacþie ºi nu va mai existanemulþumire în tine sau referitor la tine. Pentru cã, dacã vrei ca oameniisã se intereseze de tine, intereseazã-te ºi tu de oameni – ºi nu cu forþa.Îþi plac asocierile, îºi plac asemenea activitãþi. Atunci de ce sã nu faci

aceste lucruri în viaþa ta?LL

ee

cc

tt

uu

rr

aa

33

00

33

22

--

22

Astfel rezultã - atât din dispunerea planetelor, cât ºi din încarnãrileprecedente – cã trebuie sã te studiezi pe tine însuþi. Nu fã doar o simplã




analizã mentalã, ci noteazã pe hârtie:Care sunt idealurile tale spirituale?Unde se aflã pentru tine raiul?Unde este Dumnezeu?Care este legãtura dintre fiinþã ºi Forþele Creatoare? (ªi apoi evi-

denþiazã ce faci pentru aceasta!)Ce este religia?Ce este moralitatea?Ce este rãbdarea?Scrie rãspunsurile la aceste întrebãri din punctul tãu de vedere, nu al

altora.Apoi referitor la idealul tãu mental – cum ajungi sã îl conºtientizezi?Doar spunându-l iar ºi iar, sau trãind ºi aplicându-l în relaþiile cuceilalþi?

Care este pentru tine calitatea mentalã idealã? ªansa ta de a o aveaeste de unu la un milion! ªi care este idealul tãu material, satisfacereaegoului material, a unei pofte sau dorinþe trupeºti? sau îndeplinirea unuiscop spiritual ºi mental?

Noteazã toate aceste lucruri ºi apoi – pe mãsurã ce te analizezi petine însuþi ºi acþionezi, lasã hârtia deoparte – iar peste trei luni, verifi-cã-te din nou. Ai sã vezi cã meritã sã faci asta.

LL

ee

cc

tt

uu

rr

aa

33

00

55

11

--

22

Nici un suflet nu se încarneazã la întâmplare, ci pentru ca sã poatã împlini ceea ce a cãutat ºi cautã ca ideal. De aici rezultã ceea ce ar putea

fi prima poruncã pentru aceastã fiinþã: nu accepta prea uºor ceea ce spunceilalþi, decât dacã aceasta rãspunde la ceva care se aflã adânc în fiinþa ta.Prin urmare, nu îþi alege un ideal doar din vorbe. Noteazã-l pe

hârtie. Începe scriind aceste trei capete de coloanã: Spiritual, Mental ºiMaterial, ºi apoi scrie sub fiecare, care anume este idealul tãu. Veivedea cã acestea pot sã se schimbe din când în când, pentru cã fiecaresuflet creºte în graþie, în cunoaºtere, în înþelegere. La fel ca ºi conºtien-tizarea, evoluþia apare pe mãsurã ce fiinþa acþioneazã aºa cum a ales ºialege în fiecare zi. ªi vei vedea cã aceasta te va ajuta sã descoperi cã:Ceea ce alegi ca ideal spiritual trebuie sã poatã facã faþã oricãreitulburãri, sã rãspundã oricãrei speranþe ºi dorinþe de naturã spiritualã.

Apoi, atunci când vei medita asupra lui, în minte, vei vedea cã el semanifestã ºi în experienþele tale materiale, fie pentru a te asigura de




corectitudinea judecãþii tale, fie pentru a îþi permite sã-þi alegi activi-tatea sau atitudinea pe care o vei avea în raport cu ceilalþi.

LL

ee

cc

tt

uu

rr

aa

33

00

55

11

--

66

(Î) Care este ºansa spiritualã ºi mentalã pe care o am, de a puteademonstra cã am o vedere mai bunã în ceea ce priveºte cititul?

(R) Vedem cã în acest caz ar fi trebuit sã se intervinã spre a corec-ta, în loc sã se îngãduie o stimulare care sã creeze probleme. Ceea cetrebuie demonstrat este o mai bunã cooperare între corpul, mintea ºispiritul sau sufletul fiinþei. Pentru cã aºa este necesar: sã iei niºte

hotãrâri clare în ceea ce priveºte toate activitãþile corpului, minþii ºiscopul sau idealurile alese. Atunci când le alegi pe acestea din urmã, nute încrede în memorie, nu te baza pe mintea care spune: „Cred asta”,pentru cã mintea se schimbã adesea, ci noteazã totul: Corpul. Mintea.Sufletul. Începe cu sufletul, care este idealul tãu? Rãspunsul trebuie sãfie în tine ºi sã aparþinã lui Iisus Hristos, pentru cã fii sigur, acestrãspuns este cel dintâi, cel din urmã ºi în eternitate.

Mai departe, care este idealul tãu mental? Acesta ar trebui sã rãspundãla urmãtoarele: cât de multã meditaþie, cât de multã acþiune, cât de multãrecunoºtinþã? Aceste categorii pot fi subîmpãrþite, sau, deoarece se potschimba în fiecare zi, poþi sã le ºtergi ºi sã le modifici. Cum sunt minteaºi spiritul când ne raportãm la corpul ideal? În mintea ta, contemplã-þicorpul ca fiind perfect, ca scop al tãu. Acesta va fi acum scopul fizicului,nu al mentalului. Care este relaþia idealã care ar trebui sã existe între sine,casã, prieteni, activitãþi ºi lucruri, condiþii ºi experienþe? Schimbã aceste

lucruri pe mãsurã ce avansezi în studiul propriei tale fiinþe.

LL

ee

cc

tt

uu

rr

aa

33

22

44

99

--

11

(Î) Ce anume greºesc?(R) Cine ne face sã-i judecãm pe ceilalþi? Care sunt idealurile tale?

Fã o paralelã între acþiunile ºi idealurile tale, nu doar în minte, ci înscris, astfel încât sã poþi analiza ºi învãþa în acelaºi timp.

LL

ee

cc

tt

uu

rr

aa

55

44

00

00

--

11

(Î) Îmi îndeplinesc scopurile pentru care m-am încarnat pe Pãmânt înaceastã perioadã?

(R) Ai putea sã le realizezi. Fundalul este de aºa naturã încât acestlucru este posibil, iar impulsurile sunt atât latente, cât ºi manifestate.




Mai întâi stabileºte-þi un ideal. Nici acest lucru nu este dintre cele maiuºoare. Nu este de ajuns doar sã spui: „Cred acest lucru” ºi „Da, credacel lucru”. Pune totul pe hârtie. Trage linii. Pune capete de coloanã:„Idealul meu spiritual”; care este acesta? „Idealul meu mental” – ºiscrie aici cât timp vei aloca pentru recreare, pentru studiu, pentru lucru,activitãþi sociale, diferitele activitãþi pe care trebuie sã le realizeze unindivid pentru a fi complet. Calea idealã nu este „Ei bine, nu pot faceasta”, ci idealul înseamnã sã-þi alegi o cale ºi sã o urmezi. Noteazã apoi„Idealul meu fizic”. Ce fel de bisericã ar fi aceea în care tu ai fi singu-rul membru? Cum ar arãta? Ce fel de viaþã casnicã ar fi aceea, dacã toþi

soþii ar fi ca tine? Care este atitudinea idealã a unui soþ, a unui tatã?Care este atitudinea idealã a unui vecin? a unui fermier? a unui frate? în acele activitãþi politice sau sociale? Grupeazã-le sub fiecare dintrecele trei capete de coloanã. Vezi cum aratã. Le vei ºterge de multe ori,pentru cã vei vedea cã ele nu se potrivesc cu idealul tãu spiritual – carepoate fi unul singur – Iisus Hristos!




Practicând fructele spiritului

LL

ee

cc

tt

uu

rr

aa

11

33

99

77

--

22

Cãci cei care aratã în viaþa lor de zi cu zi seminþele spirituluiadevãrului – ºi anume rãbdarea, îndurarea, blândeþea, bunãtatea, chiarºi celor care folosesc aceste lucruri împotriva lor – ei pot sã ºtie cã El

va merge alãturi de ei.Pentru cã omul poate doar sã semene, Dumnezeu este cel care facesã creascã, sã se dezvolte, sã grãbeascã apariþia spiritului adevãruluicare poate într-adevãr sã te elibereze. Sã te elibereze de ce anume? Detulburãrile care se ridicã din forþele perturbatoare care se pot manifesta

în vieþile unor fiinþe care cautã doar sã se preamãreascã ºi sã-ºi ampli-fice propriile lor dorinþe egoiste.

LL

ee

cc

tt

uu

rr

aa

11

44

00

44

--

11

Existã multe forþe ºi multe influenþe, dar doar un singur spirit albinelui. Existã multe entitãþi în lumea intermediarã, în þinutul degraniþã, în þinutul umbrelor, de-a lungul cãii evolutive; dar un sin-gur spirit al adevãrului, care dãinuie veºnic!

Pentru cã atunci când trãieºti, când acþionezi, arãþi în viaþa de zicu zi cine este Stãpânul care a mers împreunã cu tine. Arãþi doar

regrete, resentimente, mici ºi jalnice sentimente de urã? Aºa dupãcum ºtii, acestea nu aparþin spiritului adevãrului; ele sunt cele careaduc doar regrete, tristeþe, dezamãgiri, umbrele lucrurilor rele.

ªi acestea se îndepãrteazã de spiritul adevãrului.

122

8

•



123Practicând fructele spiritului

LL

ee

cc

tt

uu

rr

aa

11

44

33

55

--

11

Fiecare experienþã a fiinþei sau sufletului este asemenea unei

lecþii pentru a înþelege fructele spiritului adevãrului, pentru ca el sãse poatã manifesta în planul material; rãbdarea, speranþa, îndurarea, blândeþea, bunãtatea, iubirea pentru aproapele tãu. Dacãacestea sunt manifestate în viaþa de zi cu zi, aduc drept rãsplatã orelaþie mai apropiatã cu Forþele creatoare, cu Dumnezeu.

Pentru cã în acestea gãsim manifestarea spiritului adevãrului,iar asocierile, circumstanþele ºi acþiunile fiinþei în raport cuacestea, aduc o cunoaºtere practicã în viaþa fiinþei.

LL

ee

cc

tt

uu

rr

aa

11

44

44

00

--

11

Fructele spiritului adevãrului sunt cele care fac ca omul sãdevinã conºtient de legãtura sa cu Forþele Creatoare.

Pentru cã tot ceea ce se realizeazã cu scopul ºi cu dorinþa de a împlini ºi de a deveni una cu idealul ales, este constructiv – dacãidealul þine de spiritul adevãrului. Dar nu conteazã ceea ce spune

sau crede cineva, ci mai degrabã ceea ce face în viaþa sa de zi cu zi.

LL

ee

cc

tt

uu

rr

aa

11

44

44

88

--

22

Deoarece numai ceea ce exercitã o influenþã creatoare continuã– aºa cum este viaþa însãºi – poate dura veºnic. Cãci ceea cea a maifost, este ºi va exista în veci. Doar ceea ce este material sau muri-tor se schimbã; dar expresiile a ceea este creat de Spiritul adevãru-

lui continuã sã trãiascã.Iar dacã fiinþa va cãuta sã descopere cât de mult acþioneazãSpiritul în ºi prin emoþiile aproapelui sãu (nu orice Spirit, ciSpiritul Adevãrului), aceasta nu numai cã îi va aduce pacea, spe-ranþa ºi înþelegerea, dar îi va aduce o creºtere dincolo de orice sepoate închipui prin cuvinte.

LL

ee

cc

tt

uu

rr

aa

11

44

55

66

--

11

A gãsi fericirea înseamnã a descoperi cã Spiritul Adevãrului îþighideazã paºii, activitãþile ºi chiar ºi gândurile, zi de zi.



LL

ee

cc

tt

uu

rr

aa

11

44

66

33

--

11

Dar acea voce micuþã ºi tãcutã a conºtiinþei care îi dezvãluie sufle-

tului legãturile acestuia cu Forþele creatoare sau natura, sau mani-festãrile naturii sau ale spiritului adevãrului ºi speranþei, aceastã vocetrebuie sã fie în armonie cu dorinþele ºi scopurile, care sã creeze aceadorinþã de a deveni ceea ce în viaþa materialã a omului reprezintãdovezi ale manifestãrile spiritului adevãrului, cum ar fi: speranþa,iubirea pentru semeni, rãbdarea, îndurarea, blândeþea, bunãtatea, înorice condiþii în care acþioneazã sufletul.

(Î) Este corect din punct de vedere cosmic ca eu sã continui sã mã

întâlnesc cu aceastã fiinþã, John [...] în aceastã viaþã?(R) Oricine poate sã fie un ajutor, un sprijin pentru altcineva. Nu

faceþi din asta o chestiune egoistã, ci urmãriþi mai degrabã sã fiþi defolos fiecare. Daþi curs liber expresiei mai înalte a ceea ce poate face cafructele spiritului sã devinã o experienþã conºtientã în viaþa celorlalþi.

LL

ee

cc

tt

uu

rr

aa

11

44

77

00

--

22

Aºadar care este idealul tãu în aceastã privinþã? Are el ca scopautosatisfacerea propriilor obiective, cum ar fi faima, poziþia soci-alã, averea ºi altele asemenea? sau þi l-ai ales ºtiind din propriaexperienþã cã toate acestea sunt zadarnice dacã nu sunt ghidate ºiimpulsionate de Spiritul Adevãrului!

Dacã acest ideal este însufleþit de Adevãr, indiferent care va fiaparenþa exterioarã, certitudinea îndeplinirii scopului pentru carefiinþa s-a încarnat în aceastã etapã de dezvoltare a conºtiinþei sale,va aduce mulþumire, pace, armonie ºi altele la fel.

LL

ee

cc

tt

uu

rr

aa

11

44

77

22

--

33

Dar atunci când îi aduni pe aceºtia, nu-i condamna. Pentru cãtrebuie sã ºtii cã nu existã decât un singur spirit – acesta esteSpiritul Adevãrului care a crescut în interiorul lor! Pentru cã dacãexistã spiritul de ceartã sau spiritul oricãrei activitãþi care aduce

discordie ºi tulburare, el va lua conducerea asupra acelor pasiuniiniþiale pe care le-ai dat de o parte atât de bine ºi care încã maicontinuã sã dea anumite impulsuri, despre care a vorbit si El – cãciprinþul acestei lumi este un leu furios, cãutând pe cei pe care sã-idistrugã!





LL

ee

cc

tt

uu

rr

aa

11

44

99

33

--

11

Considerãm cã asemenea experienþe iau naºtere din acele influenþe

înnãscute, care sunt semne sau prevestiri sau indicaþii; prin urmare nuau niciun alt rol decât de a arãta calea. Pentru cã deºi cineva poate fiinfluenþat de asemenea semne, voinþa însãºi este cea care face alegerile– cãci ea este în esenþã, un dar al Creatorului, pentru ca sufletul sã poatãsã aleagã sã fie una cu ceea ce este veºnic; aceasta nu poate fi decâtceva constructiv, nãscut din ceea ce pe drept cuvânt poate fi numit fructal spiritului adevãrului însuºi, cum ar fi: rãbdarea, îndurarea, bunãtatea,iubirea pentru aproapele tãu. Nu invidia, nu cearta, niciunul din

lucrurile de care orice suflet se teme.

LL

ee

cc

tt

uu

rr

aa

11

55

00

66

--

11

Spiritul adevãrului, spiritul dreptãþii se aflã întotdeauna la îndemânaacelor suflete care cautã sã facã voinþa Forþelor Creatoare (Dumnezeu)atunci când au de-a face cu semenii lor.

LL

ee

cc

tt

uu

rr

aa

11

55

33

11

--

11

Pãstrarea credinþei este doar unul din lucrurile care, în relaþiile cuceilalþi oamenii, oglindesc fructele spiritului, mai precis fructele spiri-tului adevãrului - blândeþea, bunãtatea, rãbdarea, îndurarea. Deoareceacestea rodesc în inimile ºi sufletele oamenilor, aducând nu atât satis-facþie, cât mulþumire ºi pace, lãsând în seama Spiritului Adevãruluirezultatele care urmeazã a fi obþinute.

LL

ee

cc

tt

uu

rr

aa

11

77

44

22

--

44

(Î) Ar trebui ca însuºirile mele mentale sã fie ghidate de sinele meuspiritual?

(R) Aºa cum s-a mai spus înainte, aceste însuºiri ar trebui sã fie întotdeauna conduse de cãtre sinele spiritual; pentru cã atunci cândcorpul mental devine conºtient de aptitudinile spirituale sau demiºcãrile spiritului, se împlineºte promisiunea: „Eu mã voi întoarcela Tatãl, dar vã voi trimite spiritul Meu ºi el va rãmâne cu voi în veci,pânã la sfârºitul Pãmântului.” Prin urmare, atunci când spiritul vã

însufleþeºte, lãsaþi ca toate hotãrârile voastre sã fie conduse de el, ºiatunci când activitãþile vor trebui sã se manifeste în lumea materialã,ele se vor exprima prin intermediul minþii materiale, devenind



forþele ce animã acea minte care aparþine Spiritului, cãci Spiritul esteAdevãrul!

(I) Sã-mi îmbunãtãþesc mai întâi condiþia fizicã înainte de a cãutasã dobândesc un control mental mai ferm asupra mea?

(R) Atunci când vei cãuta sã dobândeºti un control mental maiferm, sau când vei cãuta sã te cunoºti pe tine însuþi ºi legãtura ta cuForþele Creatoare, aceasta îþi va fi de folos în obþinerea unei mai bunecoordonãri în plan fizic. Prin urmare, pentru moment vizualizeazãspiritul vieþii aºa cum se manifestã el prin intermediul corpului fizic(ne referim la corpul acestei fiinþe!): fiecare atom sau corpuscul al

corpului este el însuºi un întreg univers, împreunã cu toate elementelesau sursele de viaþã care îl însoþesc. Aºadar, preocupã-te doar de tine însuþi, cãci „nu poþi adãuga nicio fãrâmã ºi niciun cot”, totuºi gânduleste cãlãuzit de ceea ce reprezintã forþele motrice ale vieþii înDumnezeu, cãci „toatã puterea este datã prin El”; iar pãstrarea acesteiconºtiinþe a însuºirilor pe care le are Fiul va da viaþã la tot ceea ceexistã. Astfel putem vedea cum cei care se aflã în planul fizic îºi poteleva conºtiinþa astfel încât sã o coreleze cu viaþa în diferitele formepe care le poate lua pe pãmânt, pentru a-L preamãri ºi mai mult pe El.De aici rezultã adesea nevoia de a adãuga la vibraþiile corpuluimaterial pe cele ale obiectelor materiale, modificându-le sau coor-donându-le astfel încât sã existe o mult mai bunã înþelegere întrecorpul fizic ºi cel mental. Spiritul vrea, dar carnea este adesea slabã;totuºi, înþelegând legile Lui, înþelegând cã ele provin dintr-o singurãsursã, ºi cã adesea ceea ce este cel mai bine pentru unul, nu este întot-

deauna la fel de bine ºi pentru alþii; cu toate acestea adevãrul esteadevãr în tot ceea ce þine de Viaþã! Aºadar, pe mãsurã ce fiinþa secunoaºte tot mai mult pe sine ºi trezeºte din ce în ce mai mult aspectelespirituale ale fiinþei, care acþioneazã prin intermediul forþelor fizice alecorpului, aceasta va face ca vibraþiile corpului fizic sã devinã din ce înce mai vii. Acest lucru nu se petrece cu forþa, puteþi fi siguri; cãci nuuitaþi cã El s-a retras adesea din mijlocul alor sãi pentru a se ruga.

Acum vedem cã aceastã fiinþã poate sã primeascã ajutor, dacã

existã – în schimbarea condiþiilor de mediu – acþiunea fructelor spiri-tului adevãrului, care sunt ajutarea celorlalþi, blândeþea, bunãtatea,rãbdarea.





LL

ee

cc

tt

uu

rr

aa

22

55

11

33

--

11

Din poziþiile lui Uranus ºi Neptun rezultã cercetarea misterelor.

Entitatea se intereseazã de toate formele de influenþã paranormalã.Totuºi, fiinþa îºi va discredita adesea propriile experienþe. Pãstreazã-þiferm idealul, cãci nu prin forþã sau tãrie se realizeazã cineva spiritual,ci prin spiritul adevãrului, ºi nu fiinþele sunt cele care fac aceasta, cispiritul adevãrului – ºi nu existã decât un singur adevãr!

În ceea ce priveºte încarnãrile pe Pãmânt – vedem cã au existat omulþime. Astfel se explicã natura înalt emoþionalã a fiinþei. Deºi nusunt spuse prea multe aici, deºi multe aspecte care au influenþat ºi vor

mai influenþa entitatea în aceastã viaþã nu sunt indicate în acestmoment, existã unele care sunt arãtate aici pentru a influenþa în modfavorabil; permiþându-i astfel fiinþei sã vadã ea însãºi ºi astfel sã-ºi

îndeplineascã scopul, ºi sã devinã acel exemplu viu, acea fiinþã careeste martorã spiritului adevãrului.

LL

ee

cc

tt

uu

rr

aa

33

00

55

11

--

22

Gelozia, invidia, rãutatea, ura, calomnia, nu sunt fructele spirituluiadevãrului. Ceea ce aparþine de spiritul adevãrului se manifestã prinrãbdare, iubire faþã de semeni, bunãtate. Acestea nu costã nimic, daraduc în schimb câºtiguri însemnate la capitolul pace.

LL

ee

cc

tt

uu

rr

aa

33

33

77

77

--

11

Trebuie sã micºorãm greºelile, ºi sã exagerãm virtuþile. Aceasta ar

trebui sã fie politica, scopul fiinþei în relaþiile sale cu semenii sãi, pen-tru cã aºa s-a spus, cã omul trebuie sã concureze cu ceilalþi pe pãmânt:„Tatã, iartã-i aºa cum îi iert ºi Eu”. Astfel cã atunci când fiinþa aplicãacest precept în viaþa sa ºi în relaþiile cu ceilalþi, se aplicã ceea ce El aspus adesea: „Ceea ce vei face pentru cel din urmã dintre cei mici, pen-tru Mine vei face.” Prin urmare acestea ar trebui sã fie tendoanele ºimuºchii spiritului cu care fiinþa va acþiona în eforturile sale de a-i ajutape ceilalþi, nu cu forþa ci cu spiritul adevãrului aºa cum se poate el

manifesta printr-un cuvânt, o miºcare, un zâmbet.

LL

ee

cc

tt

uu

rr

aa

33

33

88

88

--

11

Nu fã operaþii. Aceasta ar însemna sã renunþi la ceva care a con-tribuit la alcãtuirea fizicã, mentalã ºi spiritualã a forþelor corpului. Dacã



lucrurile continuã, ar putea sã aparã un anumit disconfort în zonainferioarã a traiectului alimentar, dar un beneficiu mai mare se poateobþine menþinând atitudinea corectã. Aceasta nu înseamnã cã negsituaþia existentã, ci fiinþa ar trebui sã recunoascã în permanenþã, sã sebazeze ºi sã devinã conºtientã de capacitatea ºi puterea ConºtiinþeiChristice de a crea întregul. Dacã acest lucru este înþeles ºi aplicat înviaþã în relaþiile cu ceilalþi, ar putea sã aparã ºi ajutorul; fiinþa nutrebuie sã se laude, nu trebuie sã nege, ci mai degrabã sfãtuindu-i pe toþicei cu care vine în contact, ºi apoi trãind zi de zi prin acele lucruri ºiastfel încât spiritul sau sãmânþa spiritului adevãrului sã se poatã mani-

festa.

LL

ee

cc

tt

uu

rr

aa

33

33

99

55

--

33

Entitatea va descoperi cã, prin aplicarea principiilor ºi adevãrurilorpe care le oferã celorlalþi, tot ceea ce obþii, tot ceea ce dobândeºti prinspirit este rezultatul acþiunii principiilor spiritului adevãrului. Totuldepinde de spiritul, de scopul, de þelul ºi dorinþa cu care acþionezi!

Aºa cum a aflat ºi fiinþa: anumite foi, anumite broºuri par sã aibã oputere destul de redusã, pentru cã entitatea care a subscris la acestea afãcut-o cu scopul de a obþine un câºtig personal mai degrabã decât cuscopul de a oferi dragoste celor cãrora pe care i-ar putea atrage acestelucruri. Prin scopul sau spiritul cu care au fost dãruite, acestea ºi-aupierdut farmecul.

LL

ee

cc

tt

uu

rr

aa

55

77

44

99

--

11

33

Creºteþi fructele spiritului adevãrului în viaþa de zi cu zi, pentru caele sã preia controlul ºi sã realizeze toate activitãþile din viaþa voastrã;ºtiind cã ceea ce veþi face celui mai mic dintre fraþii voºtri, veþi facepentru Creatorul vostru.




Spiritul Christic

LL

ee

cc

tt

uu

rr

aa

99

99

11

--

11

Hristos nu este om! Iisus a fost omul; Hristos este mesagerul; Hristos aexistat dintotdeauna.

LL

ee

cc

tt

uu

rr

aa

22

66

22

--

11

00

33

Nu a existat un timp în care Hristos sã nu fie ca entitate.

LL

ee

cc

tt

uu

rr

aa

22

66

22

--

22

99

(Î) Te rog explicã pe larg ºi în detaliu ideea cã Spiritul Christic, iar nuomul, ar trebui sã fie uºa, adevãrul, calea.

(R) Ceea ce s-a spus pânã acum poate fi folosit pentru a ilustra diferenþa

ce poate fi simþitã de cãtre sufletul care a devenit conºtient de sine însuºi,aºa cum Hristos, sau Iisus omul a devenit conºtient de Spiritul Tatãlui prinacele experienþe umane în care a „umblat fãcând binele” ºi în aceleperioade în care a primit recunoaºterea din partea Tatãlui cã el era cel careputea ºi care avea sã devinã, prin faptele sale, Mântuitorul oamenilor. Mai

întâi, Tatãl a spus: „iatã-l pe cel întru care am binevoit”, iar apoi „Acestaeste fiul meu, ascultaþi-l!”

Biruind, El este calea, mijlocul prin care oamenii pot deveni conºtienþide sufletele lor, care sunt în armonie cu cel care este una cu spiritul ade-vãrului; pentru cã putreziciunea nu moºteneºte viaþa veºnicã. Spiritul esteadevãrata viaþã. Apoi, pe mãsurã ce oamenii devin de acea putere a Lui dea fi calea, ei devin asemenea unei uºi, devin reprezentanþii Lui, cei carearatã calea; iar uºa este astfel deschisã; ºi nu omului, ci spiritului din el,

129

9

•



care este martor spiritului adevãrului prin care El a învins lumea, punând-oastfel la picioarele Sale.

Tot astfel ºi noi, în calitate de moºtenitori ai împãrãþiei, ca fraþi ai Lui,ne putem bucura de acest privilegiu pe care El l-a dat celor care Îi ascultãvocea ºi se înarmeazã; pentru ca noi sã putem alerga în aceastã cursã carese întinde înaintea noastrã, contând pe El, cel care a creat ºi a dãruit lumi-na; pentru cã în El trãim, ne miºcãm ºi existãm. Vã rãzvrãtiþi? Vã gãsiþigreºeli unul altuia, deºi sunteþi moºtenitori ai împãrãþiei? Mai bine fiþismeriþi în spirit, astfel încât voinþa Lui sã se împlineascã „precum în ceruri,aºa ºi pe pãmânt”. În felul acesta devenim copiii Tatãlui, uºa cãtre cale, ºi

pãrtaºi cu El la aceeaºi moºtenire plinã de glorie.Fie ca atunci când spuneþi un cuvânt, cuvânt sã fie. „Alþii n-au decât sãfacã ce vor, dar eu voi sluji un Dumnezeu viu” care a arãtat în om – în toþioamenii, de pretutindeni – acea imagine a Creatorului, prin care sufletulpoate creºte în graþie, în cunoaºtere, în pace, armonie, înþelegere.

Fiþi dintre cei care înfãptuiesc cele scrise în scripturã, nu doar o ascultã.Astfel veþi deveni uºa prin care poate pãtrunde Calea, Hristos, Mântuitorul;pentru cã El este calea, adevãrul ºi lumina.

LL

ee

cc

tt

uu

rr

aa

99

00

00

--

22

22

77

(Î) Referitor la etapa filozoficã. Am fost rugat de multe ori sã explicînvierea lui Hristos aºa cum o înþeleg eu, incluzând-o în cartea pe careo scriu pe tema Acþiunii Spiritului. Multe sunt ideile care mi se prezintã. Printre ele, aceea cã Hristos a fost luat de pe cruce înaintede a fi murit ºi astfel a apãrut apoi ca unul care a înviat. Explicaþi –

nu atât semnificaþia emblematicã a învierii, cât mai ales posibilitateaSpiritului Unic, Tatãl, de a se manifesta sub forma fizicã a unui om dincarne ºi oase, chiar ºi atunci când entitatea acelui om din carne aatins deplina perfecþiune, aºa cum a fost cazul lui Hristos, pentru caapoi sã ajungã la totala distrugere, aºa cum este scris în Scripturi cãar fi ajuns Hristos înainte de înviere. Pun aceastã întrebare pentru acompleta conceptul ºi pentru a putea rãspunde la rândul meu, celor

care mã întreabã.(R) Iatã aici o singurã propoziþie din care fiinþa poate dobândi întregul concept: Aºa cum prin Adam toþi oamenii mor, tot astfel prinHristos ei învie.

În ceea ce priveºte ideea învierii, în lumea fizicã existã multeconcepþii ale oamenilor referitor la asta, deoarece vedem cã pentru a




înþelege învierea trebuie mai întâi sã înþelegem cum anume a intratforþa spiritului în corp ºi omul a prins viaþã; ºi pentru aceasta începemcu urmãtoarele:

Pãmântul ºi universul, fiind legate de om, au luat fiinþã din minteaCreatorului, ºi astfel, au cam aceeaºi structurã ca ºi forþele atomicecare se multiplicã în interiorul lor, sau, aºa cum sunt vãzute ºi createlumile în prezent, tot astfel a devenit ºi Pãmântul un adãpost pentruom, care s-a încarnat astfel, prin mintea Creatorului, luându-ºi un trupde carne, care poate sã moarã, sã putrezeascã ºi sã devinã þãrânã,revenind la o situaþie materialã. Spiritul este darul lui Dumnezeu fãcut

omului pentru ca acesta sã poatã sã devinã una cu El, dispunând deforþe creatoare cu care poate acþiona în planul fizic. Prin Adam omul(ca grup, nu ca individ) a intrat în lume (pentru cã a intrat în cincilocuri simultan – toate având numele de Adam) ºi atunci când concep-tul de om a ajuns la acel punct în care nu a mai mers pe caleaSpiritului, ci ºi-a urmat dorinþele trupeºti, a apãrut pãcatul – pentru cãse îndepãrtase de Chipul Creatorului sãu – ºi atunci i-a fost datãmoartea spiritualã, pentru cã moartea fizicã exista de la începuturi;cãci oamenii trebuie sã moarã pentru ca sã poatã apãrea alþii.

Prin urmare se vede din aceasta cã trupul lui Hristos, a devenitperfect, în aceastã lume, ºi acest trup a fost rãstignit pe cruce, iar înmormânt corpul fizic s-a deplasat prin ceea ce omul va cunoaºte cafiind alte dimensiuni, ºi atunci Spiritul a putut sã preia conducereaacelei Fiinþe atunci când a revenit înapoi în trup, arãtându-se din noulumii ºi oamenilor din acel timp, ca ºi celor din prezent.

LL

ee

cc

tt

uu

rr

aa

99

00

00

--

33

11

55

(Î) Întrebarea mea este: „Este corectã deducþia mea cã interviulmeu pentru a fi un discipol al Maestrului a fost de fapt o întâlnirea cu Domnul, „Mântuitorul” nostru? Sau mã amãgesc singur, pentru cã nuar fi pentru prima datã când conºtiinþa mea mentalã s-a înãlþat pânãîn Sfânta Sfintelor – pentru cã s-a spus cã eu sunt acela din neamul lui

Israel cãruia Dumnezeu i-a dat din nou voie sã se apropie de Tronulsãu – am dreptate sau merg prea departe, deoarece cel care mi-a pusîntrebãri mi-a înþeles perfect nevoile mentale?

(R) Aceasta este o aplicaþie directã a acelor adevãruri care i-au fosttransmise periodic entitãþii, pentru cã oare nu înþelege fiinþa aceastãdiferenþã între cãutarea Domnului ºi cãutarea plãcerilor ºi a intereselor

131Spiritul Christic



care o fac sã lase o bunã impresie în lume? Atunci când se simte cãaceastã impresie vine din interiorul fiinþei ºi când fiinþa încearcã sãfacã aceasta pornind de la înþelegerea spiritualã a faptului cã poziþia eisocialã a ajuns la asemenea proporþii, atunci în mod asemãnãtor, acestlucru este adevãrat; deoarece spiritul Christic cautã pretutindeni înlume sã devinã factorul central în viaþa celor care se strãduiesc sã fieasemenea Lui.

LL

ee

cc

tt

uu

rr

aa

99

00

00

--

33

55

11

(Î) Noaptea de 20 octombrie sau dimineaþa zilei de 21 octombrie.

S-a petrecut conform prezicerii [900-347 din data18 octombrie 1927 ].Fiinþa a pãrut cã trece prin multe stadii de viaþã sau cã a experimentat multe din elementele componente ale gândului – de exemplu, folosireaminþii umane. Au existat: dorinþa de bani, dorinþele sexuale ºi dorinþe dealte fel – de exemplu, fiinþa a cãutat sã-ºi satisfacã diversele dorinþecarnale. A existat dorinþa de a cãlãtori – m-am surprins cãutând sã neîntoarcem din cãlãtoria la Fort Wayne (facem planuri pentru Ziua

Recunoºtinþei). Apoi mama a pãrut cã-l loveºte pe fratele meu peste faþã,lucru care l-a jignit. Mi-am pus braþul în jurul lui ºi am încercat sã fac pace. „Vezi cum am uitat ºi am iertat eu” i-am spus eu. „Da, dar necazultãu a trecut ºi acum nu mai pare aºa de important” a rãspuns el. „ªtiucã acest lucru este adevãrat” i-am spus eu, „dar haide, fii ºi tu mare.” Apoi am trecut printr-o pivniþã întunecoasã ºi am urcat într-o camerãluminoasã în care am dat de doamna Berliner (de curând decedatã ºi pentru al cãrei suflet tocmai mã rugasem în noaptea aceea), aºezatã

împreunã cu mulþi alþii. (I-am simþit prezenþa ºi ceva mai devreme întimpul dupã amiezii în timp ce scriam, iar dupã aceea a urmat cearta). Ea mi-a spus: „Nu vreau ceartã în casa mea. Nu vreau necazuri ºidizarmonie aici.” Apoi am vãzut mulþi în Zona intermediarã, ale cãror acþiuni mentale ºi eforturi fizice din planul material puneau frânã potenþialei lor dezvoltãri. Am întrebat: „Cine îi va aduce înapoi pe ei?” Atunci a apãrut o schimbare. Am simþit ºi am vãzut, la fel ca altãdatã

când mintea mea s-a ridicat în Sfânta Sfintelor - chiar pânã lângã Tron. L-am privit, ºi de data asta El avea chipul unui om tânãr. El era gol pânãla brâu – totuºi nu puteam vedea nimic sub acest nivel. Am întrebat:„Cine este acest tânãr?” „Acela” mi s-a rãspuns, „este Hristos”. „Cineîi va aduce înapoi pe aceia?” am întrebat din nou. Hristos mi-a vorbit direct, spunând doar un cuvânt: „Eu.”




(R) Aici gãsim suficient material de studiu în diferitele eforturi aleentitãþii, în cele scrise ca ºi în experienþele mentale, fizice ºi morale aleentitãþii, iar modul în care apar diferitele faze ale acestei viziuni cores-punde cu acele etape de evoluþie ale fiinþei, cu adevãrurile, lecþiile,revelaþiile sale ºi marele adevãr care este o culme a celor vãzute înultima parte a viziunii.

Mai întâi vedem împlinirea în timp ºi ca modalitate a lecþiilor cucare s-a confruntat entitatea în acest mod precis, ºi toate acesteaurmeazã a fi studiate din viziunea sinelui, din interior cãtre afarã, maidegrabã decât din afarã spre înãuntru – deºi existã argumente în

favoarea amândurora, deºi vedem cã existã la nivel fizic acele condiþiidirecte sau elementare, care prezintã diverse faze ale condiþiilor aºacum sunt ele experimentate de cãtre minte. Aºadar, totul trebuiemãsurat în propria sferã, ºi în diferitele faze ale studiilor pe care le-afãcut fiinþa, înþelegând cã totul se dobândeºte prin comparaþie, ºi cãceea ce este fãcut în planul subconºtient sau în cel cosmic este contra-partea lucrurilor din planul fizic, ºi nu existã condiþie, element sauobiect care sã nu poatã fi regãsit în planul material sau în conºtiinþauniversalã.

În aceastã viziune, în ceea ce priveºte acelea dintre lucrurile careaduc diferitele dorinþe în trup, în fiecare caz se vede cã existã o lipsã avoinþei care sã se manifeste în direcþia justã, sau se observã exercitareaincorectã a voinþei în ceea ce priveºte planul material sau cel mental.Iar forþele care acþioneazã în diferitele momente de auto-complacere,se manifestã în acele condiþii în care, deºi iubitoare, mâinile ar alege

exact ceea ceste diametral opus condiþiilor normale. În acest fel,fiecare devine o comparaþie în grade diferite a acelor lucruri trãite ºistudiate în diferitele etape de dezvoltare a minþii.

În ceea ce priveºte cãlãtoriile sau comunicarea, - în diferitele condiþiicare iau naºtere – acestea pot fi contemplate în întreaga lor splendoare,sau în întreaga întunecime, în funcþie de atitudinea individului referitoarela comparaþia care este adusã în faþa ochilor; totuºi se poate vedea dindiferitele condiþii - fie cã este vorba de ceea ce þine de acþiunea forþelor

din planul cosmic asupra planului material, sau a materialului asupraforþelor cosmice – cã una dintre ele trebuie stabilitã drept exemplu camodalitate, cale ºi forþe de exprimare pentru cealaltã, apoi mintea se

înalþã ca atitudine cãtre ceea ce va duce la o deplinã capacitate de acþiunela voinþã care se opune, sau în modul de a crea condiþii mai bune pentru




corp atunci când acþioneazã puterea voinþei, fãcând voinþa una cu a Celuicare a dat forþelor lumii ceea ce aveau nevoie pentru a aduce totul în faþaacelui tron al graþiei în care omul ajunge sã comunice mai îndeaproape cuForþele Creatoare din planul fizic sau din cel cosmic, sau forþele supra-conºtiente din univers; ºi în aceste condiþii relative în care El, cel care s-a oferit pe sine ca preþ al rãscumpãrãrii, poate sã-ºi þinã promisiunea faþãde fiecare individ care se încrede în El; pentru cã El este calea ºi prin Elvine lumina, iar expresiile pe care El le-a rostit (voi merge, voi întâlni,voi da) însufleþesc inimile oamenilor, arãtându-le cã Spiritul este tot atâtde viu în aceastã lume de azi, ca ºi în acea dimineaþã glorioasã în care El

a sfãrâmat lanþurile morþii ºi s-a ridicat în lumina dimineþii la Tatãl carea dat totul acestei lumi, pentru ca omul, prin intermediul Lui, sã poatãcãuta o cale de scãpare din dorinþele trupeºti care îl împresoarã în fel ºichip. Se vede cã entitatea, în aceastã viziune, se apropie din nou chiar detron ºi se aratã prin El cã a fost promis în ºi prin numele Lui, numeleFiului, cã toþi oamenii se pot apropia de acest tron al graþiei.

LL

ee

cc

tt

uu

rr

aa

11

11

55

88

--

11

22

Ce înseamnã aceasta? Cum se poate exprima în cuvinte astfel încâtcineva sã reuºeascã sã înþeleagã ce înseamnã cã Spiritul Christic – cares-a manifestat prin Iisus – este prezent într-un milion de locuri simul-tan?

LL

ee

cc

tt

uu

rr

aa

33

44

11

88

--

11

Analizând impulsurile latente sau manifestate aºa cum se vãd înembleme, care par a fi strãine una de cealaltã – aceste nevoi variazãuneori destul de mult în trupul ºi mintea entitãþii. ªi aceste simboluriar trebui sã-i aducã aminte fiinþei. Nu-þi fie milã de tine. Aflã cãDumnezeu nu respectã individualitãþile, ci are o treabã pentru tine, da,tu ai de îndeplinit o anumitã slujbã pe pãmânt. Construieºte casa,pregãteºte-i pe cei tineri. Ajutã-i pe cei bolnavi ºi þine minte cã totultrebuie fãcut în spiritul lui Hristos.

LL

ee

cc

tt

uu

rr

aa

33

77

00

66

--

22

Astfel cã Legea lui Unu care se manifestã prin cale, adevãr ºiluminã, care a existat dintotdeauna pe pãmânt, se manifestã acum caMântuitor al nostru.




LL

ee

cc

tt

uu

rr

aa

55

77

44

99

--

55

Da, fraþii mei, în ignoranþa voastrã ºi în zelul vostru aþi vorbit ade-

sea despre acea influenþã care existã pe Pãmânt, cunoscutã oamenilorsub forma mãrturiei celor care au influenþat activitãþile din viaþa reli-gioasã sau spiritualã a indivizilor de-a lungul timpurilor, mãrturie cãFiul Omului a cãlcat pe acest Pãmânt. În loc de asta mai bine aþi ascul-ta ºi medita la acele lucruri pe care le-a rostit El atunci când a fãcutacele lucruri ºi a arãtat cum anume unii ºi-au astupat urechile ºi nu auvrut sã audã nimic din ceea ce se petrecea în preajma lor; ºi nu L-aucunoscut! El, Domnul ºi Stãpânul nostru a fost cel dintâi între cei care

au instaurat nemurirea, pentru ca sã existe ºansa pentru acele forþe careau greºit în plan spiritual; ºi numai experimentând într-o manierã încare toate lucrurile sã poatã fi vãzute din perspectiva capacitãþilor mai

înalte de manifestare, în diferite etape, forme ºi modalitãþi, pe mãsurãce s-au dezvoltat trecând prin ceea ce cunoaºteþi cã este materia, auputut sã ajungã sã cunoascã cum sau de ce, sau când s-au manifestat întoate planurile spirite bune ºi ca spirite care au greºit. Pentru cã El v-aspus, dacã nu l-aþi fi cunoscut pe Fiul nu v-aþi fi condamnat singuri.Deoarece condamnarea nu fãcea parte din El, ci „voi eraþi deja con-damnaþi”. ªi atunci când ajungeþi sub influenþa celor care se deschidpentru a înþelege, poate sã aparã o apropiere de El. El a venit în toatetimpurile prin intermediul celor care vorbesc popoarelor, atunci caacum, care au fost chemaþi cu scopul de a manifesta aceastã primãidee.

Apoi El a venit în toate timpurile în care a fost necesar ca

înþelegerea sã fie concentratã asupra unei noi aplicaþii ale aceleiaºiidei: „Dumnezeu este Spirit ºi cautã sã i te închini în spirit ºi adevãr!”Apoi, pe mãsurã ce s-a pregãtit calea de cãtre cei care au fost ºi sunt

canale pentru intrarea în manifestare, pot sã aparã pe Pãmânt aceleinfluenþe care vor salva, regenera, reînvia, menþine - dacã vã place –Pãmântul în continua sa activitate orientatã cãtre o înþelegere corectã,ºi cãtre relaþii corespunzãtoare cu ceea ce duce la legãturi mai strânsecu ceea ce se aflã doar în El. Aþi vãzut aceasta în Adam; aþi auzitdespre asta de la Enoh, vi s-a adus la cunoºtinþã de cãtre Melchisedek;Isaia, Iosif, David ºi toþi cei care au pregãtit atunci calea pentru celcare avea sã se numeascã Iisus [nota lui Glays Davis: Esenieni, ºcoalãde profeþi întemeiatã de cãtre Ilie. Vezi Malachi 3 ºi 4]. Aþi vãzutspiritul Lui în toþi conducãtorii din toate þinuturile unde era viaþã, de la




insulele mãrilor, la pustiu ºi munþi, sau în diferitele activitãþi ale tutu-ror raselor, de orice culoare ar fi ele, orice activitate care a adus ºiaduce mulþumire în minþile ºi inimile celor care trãiesc în planul fizic.

Textul lecturãrii 5749-6

Lecturare oferitã în transã de cãtre Edgar Cayce la casa familieiEdmond în strada Pennsylvania,Va., în data de 5 aprilie 1935, caurmare a solicitãrii fãcute de cãtre cei prezenþi.

Participanþi

Edgar Cayce, Gertrude Cayce, Conducãtor: Gladys Davis,Stenografã: Minnie Barrett, Esther Wynne, Hannah Miller,Florence & Edith Edmonds, Frances Y. Morrow,Hugh Lynn Cayce, Helen Ellington ºi Ruth LeNoir.Margaret Wilkins, Albert White, Alice Harris, Myrtle Demaio,Nellye Twiddy, Elizabeth Perry.

LecturaOra: 4:25 pânã la 5:05 P.M, Ora coastei de Est.

GC: Pe mãsurã ce ne apropiem de sãrbãtoarea Paºtelui gândurilenoastre se întorc în mod firesc la textul biblic al învierii lui IisusHristos. În perioada aceasta cãutãm în aceastã sursã informaþii care fiesã completeze datele istorice, fie sã ofere o interpretare ºi o explicaþieasupra întregii semnificaþii a învierii, care sã ne ajute sã o înþelegem ºisã o apreciem mai bine.

EC: Da. Cel ce cautã gãseºte. În viaþa fiecãrui suflet care senumeºte creºtin, acesta ar trebui sã fie un timp în care fiinþa sã sedãruiascã din nou pe sine ca mesager al Lui printre oameni.

Astfel, cãutând sã aflaþi mai multe despre acest subiect, aºa cum faccei adunaþi aici, este posibil ca sã se reveleze foarte multe celor care

au simþit în fiinþa lor acea perioadã în care El, Iisus, a pãºit pe pãmânt.Dar care este scopul pentru care vedem cã acest anotimp a dus saua cerut un asemenea sacrificiu pentru ca sã se poatã manifesta viaþa?Nu atrage atenþia oare celor de aici, celor care au fost în acel þinut, cãacest lucru s-a petrecut în acea perioadã anume în care viaþa, în toate




manifestãrile sale era demonstratã în aspectele materiale ale fiecãruisuflet?

De ce a existat nevoia de a fi o înviere? De ce a venit El pe pãmântca sã moarã, ºi încã pe cruce? A fost îndeplinitã atunci acea promi-siune, acea lege, acea condiþie a omului? De ce altceva s-ar fi încarnatEl pe Pãmânt în forma umanã, dacã nu pentru a fi una cu Tatãl; pentrua-i arãta omului divinitatea lui (a omului), legãtura sa cu Creatorul;pentru a-i arãta omului cã Tatãl chiar acest lucru a vrut sã-l spunã atun-ci când a spus: „Dacã mã chemi voi auzi, chiar dacã vei fi departe,chiar de vei fi acoperit de pãcate, dacã vei spãlat de sângele mielului,

te vei putea întoarce.”Aºadar, chiar dacã El era primul dintre oameni, primul dintre fii luiDumnezeu în spirit, în carne, a devenit necesar ca El sã realizeze aces-te asocieri, aceste conexiuni care aveau sã ºteargã din experienþa omu-lui ceea ce îl separã de Creatorul sãu.

Chiar dacã omul este plecat departe, chiar dacã a greºit, este stabilitceea ce ar duce la o mai mare apropiere de El, prin cel care a trecutprin toate aceste tulburãri, supãrãri, dorinþe, impulsuri care sunt povaraomului aici pe Pãmânt. Cu toate acestea. El ºi-a luat trup ºi ºi-a luat unchip umil – aºa cum fusese promis de-a lungul timpului celor care aumers ºi vorbit cu Dumnezeu.

Aºadar, prin intermediul istoriei învierii, aºa cum a fost ea consem-natã, cei care sunt acum aici ºi care atunci au luat parte la suferinþa Lui- având numele de Andrew, Martha, Naomi, Loda, Elois, Phoenix,Phoebe – pot retrãi din nou acele zile. Deºi exista teama de cei din

afarã, de puterile politice care aduceau frica în minte ºi trup, existauamintirile pe care le lãsase El: „Distruge acest templu, ºi în trei zile îlvoi înãlþa la loc.”

ªi atunci când era rãstignit pe cruce, El i-a chemat pe cei pe care i-a iubitºi le-a reamintit nu numai de þelurile lor spirituale, dar ºi de vieþile lormateriale. Pentru cã într-adevãr, suferind moartea pe cruce, El a devenit

întreg, pânã la capãt: calea, viaþa, înþelegerea, pentru ca ºi cel care crede înEl sã poatã avea viaþa veºnicã. Pentru cã El ºi-a asumat faþã de fraþii Lui nu

doar grija vieþii spirituale a omenirii, dar ºi viaþa materialã a celor care eraucarne din carnea Lui, sânge din sângele Lui. Da, atunci când El ºi-a dãruitsângele pentru ca teama ºi îndoiala sã fie izgonite, el a învins moartea; nudoar din corpul fizic, ci ºi din cel spiritual – pentru a putea deveni una cu El,chiar în dimineaþa învierii – pe care voi o numiþi Duminica Paºtelui.




Aceastã ridicare din mormânt, asemenea bulbului unui copac carese scoalã din somn, prin care s-a înãlþat Cel care a dus vindecarea prin

însãºi viaþa Lui, pentru a aduce toate etapele din viaþa omului înConºtiinþa Sa, aceasta a însemnat într-adevãr împlinirea legii.

În ce fel, vã întrebaþi, s-a putut întâmpla acest lucru în planul mate-rial? Nu numai cã El a murit în trup, dar sufletul a fost ºi el separat detrup. Pe mãsurã ce se desfãºoarã toate etapele vieþii omului pe Pãmânt,corpul fizic, corpul mental ºi sufletul devin fiecare independente, înfuncþie de propria experienþã. Atunci nu este de mirare cã Iisus omul astrigat: „Doamne, Dumnezeul meu, de ce m-ai pãrãsit?”

Fiecare suflet ajunge sã stea asemenea Lui înaintea tronuluiZiditorului sãu, cu faptele pe care le-a fãcut cu trupul ºi cu gândul,arãtându-ºi corpul spiritual în faþa acelui tron al îndurãrii, înainteaCreatorului sãu, în faþa lui Dumnezeu.

Totuºi El, Tatãl v-a spus fiecãruia dintre voi: „V-am dat în grija îngerilor mei, iar ei vor avea grijã de voi, iar voi nu veþi cunoaºtedecãderea.” El a dovedit aceasta în viaþa Fratelui vostru, Mântuitorulvostru, Iisus, Hristosul vostru; care va veni sã locuiascã în inimile ºivieþile tuturor – numai dacã Îl veþi lãsa, numai dacã Îl veþi invita,numai dacã vã veþi deschide inima, fiecare, pentru ca El sã poatã sãintre ºi sã locuiascã în voi.

Astfel cã atunci când aceia dintre cei iubiþi de El, ºi aceia dintrefraþii Sãi au venit în acea dimineaþã plinã de bucurie în care au primitveºtile, cei care stãteau de gardã au auzit un zgomot înfricoºãtor ºi auvãzut o luminã ºi” piatra s-a dat la o parte!” Apoi ei au intrat în grã-

dinã ºi acolo Maria a fost prima care l-a vãzut pe Domnul ei care învi-ase. Apoi au venit unii dintre fraþii Sãi împreunã cu femeile credin-cioase, care o iubeau pe mama Lui ºi îi þineau companie în suferinþa ei,ºi cei care fãceau pregãtiri pentru ca legea sã poatã fi respectatã ca sãnu fie nicio profanare a pãmântului din jurul mormântului Sãu. ªi ei,de asemenea, - prieteni, fraþi sau apropiaþi -, au vãzut îngerii.

Cum, de ce au luat aceºtia o formã? Pentru ca sã se întipãreascã îninimile ºi sufletele celor care vedeau, cã promisiunile fuseserã îndepli-

nite.Ce vã împiedicã sã vedeþi Slava celui care este împreunã cu voi,

adesea în atingerea unei mâini iubitoare, în vocea celor care vor aducemângâiere ºi încurajare? Pentru cã El, Hristos, este adesea cu voi.

Îndoialã, teamã, lipsã de credinþã; teamã cã nu sunteþi vrednici!





Deschideþi ochii ºi priviþi Slava care este chiar în Hristos, care esteprezent aici, în mijlocul vostru! aºa cum le-a apãrut acelora în ziua

învierii!Ce ar însemna povestea lui Hristos ºi a învierii sale, a omului Iisus

care a mers prin Galileea, fãrã acea dimineaþã a învierii?Mai nimic, poate ceva mai mult decât povestea acelui om pe care

nu daþi doi bani, care a crezut cã a atins oasele lui Eli ºi acesta a început din nou sã umble cu oamenii!

Credeþi în înãlþarea Lui? Cum a vorbit Toma? „Eu nu voi crede pânãnu voi vedea ºi nu voi pune mâna pe coasta lui din care a þâºnit apã ºi

sânge.”ªi voi vã îndoiþi adesea; ºi voi vã temeþi adesea. Cu toate acestea Eleste în mod sigur cu voi. ªi atunci când în aceastã sãrbãtoare a bucurieivã dãruiþi din nou viaþa, trupul, mintea pentru a-L sluji pe El, ºi voi veþiputea sã înþelegeþi – aºa cum au vãzut ºi ei, cã El trãieºte – ºi se aflã ladreapta Tatãlui, mijlocind pentru voi – dacã veþi crede; dacã veþi crede cãEl existã, îl veþi putea simþi. Pentru cã toþi aceia care fac pentru fraþii lorfaptele care le aduc acea apropiere, acea unire în scop cu El, pot simþi –ºi voi de asemenea – în trup, în minte, cã El trãieºte astãzi, ºi va veni sãvã primeascã la El, pentru cã ºi voi puteþi fi acolo unde se aflã El.

Nu-L rãstigniþi în mintea ºi prin faptele voastre. Nu vã lãsaþi copleºiþide acele lucruri pãmânteºti. Mai degrabã înveºmântaþi-vã trupul ºi minteacu gândurile, faptele ºi privilegiile pe care suferinþa Lui ca om vi le-aadus vouã, pentru cã într-adevãr El este primul dintre cei care au dormitºi s-au încarnat care a trecut prin toate procesele de pregãtire în fizic, la

fel ca voi.Dar dacã vã lãsaþi în mâinile Lui, trebuie sã respectaþi promisiunileLui ca pe ale voastre. ªi cum aþi putea sã le respectaþi dacã în propriavoastrã conºtiinþã ºi cunoaºtere nu aþi fãcut – ºi nu faceþi în fiecare zi –ceea ce v-a spus ºi vã spune inima cã este în acord cu ceea ce a promisEl?

Pentru cã Iisus, Domnul vostru, Hristos este aproape de voi – chiaracum!

Am terminat.



Definiþia Spiritului ChristicLL

ee

cc

tt

uu

rr

aa

22

66

22

--

22

99

(Î) Vã rog sã explicaþi clar care este diferenþa dintre ConºtiinþaChristicã ºi Spiritul Christic.(R) Este aceeaºi diferenþã care existã între ceea ce dã viaþã într-o

floare ºi floarea însãºi. Diferenþa dintre Conºtiinþa Spiritului ºi capa-citatea de acþiona a acesteia, este diferenþa dintre Conºtiinþa Christicãºi Spiritul Christic.

Aºa cum s-a spus, pânã ºi diavolii cred ºi cunosc indivizii care potfi conºtienþi de o acþiune. Cei care au capacitatea de a atrage, de a fi

atât de lipsiþi de egoism încât sã permitã Spiritului sã acþioneze în folo-sul lor, sunt conºtienþi de acþiunea Spiritului, în timp ce aceia care suntconºtienþi de un adevãr pot sã nu ºi-l însuºeascã pe deplin fãrã ceea ces-a spus: „Cel care vrea viaþa, trebuie sã dãruiascã viaþa”; pentru cã Elnu a considerat furtul ca fãcând parte dintre cele divine, cãci nu a fãcutnimic de la Sine, „ci Tatãl, care a lucrat în mine, prin mine.”

Faceþi ºi voi la fel, pentru a putea cunoaºte conºtiinþa Spiritului

Christic ºi pentru a avea parte de acea mãrturie aºa cum se spune: „SpiritulMeu e martor spiritului tãu, pentru ca Tatãl sã fie preamãrit în tine aºa cumeu sunt slãvit în Tatãl prin voi. Dacã mã iubiþi, veþi respecta poruncilemele, iar eu voi fi cu voi. Nu vã voi lãsa nemângâiaþi; vã voi da acea slavãpe care eu am împãrþit-o cu Tatãl înainte ca lumea sã fie creatã.”

În felul acesta indivizii pot deveni conºtienþi de ConºtiinþaChristicã ºi pot deveni una cu forþele prin care Spiritul Christicacþioneazã pe întregul pãmânt; pentru cã El se va întoarce, chiar dacã

L-aþi vãzut plecând. Atunci se va manifesta în lume Spiritul Christic,chiar dacã Conºtiinþa Christicã vã va face sã deveniþi conºtienþi deMângâietorul care a fost promis acestei lumi materiale.

Aºadar, Conºtiinþa Christicã este de fapt Duhul Sfânt, pe care El l-apromis cã va rãmâne ca sã acþioneze pe Pãmânt. Duhul Sfânt esteasemenea lui Hristos care acþioneazã cu Spiritul Tatãlui.

LL

ee

cc

tt

uu

rr

aa

22

66

22

--

44

66

(Î) Vã rog sã explicaþi ceea ce s-a spus prin: „Dumnezeu a iubit atât de mult lumea încât i-a dat pe singurul sãu fiu.”

(R) Tocmai a fost oferitã o lecþie minunatã, ºi o explicaþie. Aceastapoate fi de folos mai mult celor care cautã.




Dumnezeu, Tatãl, cauza primordialã, cãutând sã se manifeste acreat lumea prin iubire, aºa cum o putem vedea noi, ca indivizi; dân-du-i omului, creaþia Sa, acea capacitate de a deveni una cu El. I-a datpe cel pe care noi l-am numit fiul omului, Spiritul Christic, ºi iubireacare s-a manifestat materializând fiinþa în planul fizic pe care l-amnumit Pãmânt. Apoi acelui fiu i s-a arãtat calea, prin dragostea Tatãlui,iar El a manifestat acea iubire dându-ºi viaþa Sa pãmânteascã pentru ocauzã, ca sã serveascã de pildã, intermediar ºi legãturã între om ºiTatãl, mijlocind pentru om. Aºadar, în iubire, prin iubire, Dumnezeuacþioneazã ca ºi iubire prin Conºtiinþa Christicã ºi Spiritul Christic;

fiul omului a fãcut la fel prin toate acþiunile sale de pe Pãmânt. Astfel,aºa cum a scris discipolul sãu cel mai iubit, „Dumnezeu a iubit atât demult lumea încât i-a dat pe singurul sãu fiu”, pentru ca noi, prin El, sãputem avea o viaþã mai îmbelºugatã. El, chiar dacã a fost Fiul, a învãþatsupunerea prin lucrurile pe care Le-a îndurat. Cel care alege orice altãcale decât a acceptãrii acestor lucruri care trebuie îndeplinite în fiecarezi, aºa cum a fãcut El, cautã pe alte cãi. Servitorul nu trebuie niciodatãsã fie mai presus de stãpânul sãu. El a spus cã noi putem fi egali ºi unacu El, totuºi prin El, prin manifestãrile Lui ºi în El noi trãim pepãmânt, ne miºcãm ºi existãm.

LL

ee

cc

tt

uu

rr

aa

22

55

44

--

88

33

(Î) Care sunt stãpânii direcþi? Este Saint Germain...(R) (Întrerupe) Cei care sunt cãlãuziþi de Stãpânul stãpânilor,

Regele regilor, Cel care a venit pentru ca voi sã puteþi fi una cu Tatãl.

(Î) Este ºi Saint Germain printre ei? Cine este Halaliel?(R) Aceºtia nu sunt decât mesageri ai Celui Preaînalt. Halaliel este

cel care a fost încã de la începuturi conducãtorul oastei cereºti, care l-a înfruntat pe Ariel, care a creat acele cãi grele - dar care sunt un mijlocde a înþelege [Isaia 29?]

(Î) Este ºi Saint Germain printre ei?(R) Atunci când este nevoie.

(Î) Te rog dezvãluie-ne cine eºti?(R) Cel care nu cautã sã se stãpâneascã pe sine, îºi cautã propriaosândã. Controlaþi-vã pe voi înºivã, astfel încât sã puteþi cunoaºteadevãrata viaþã ºi luminã! pentru cã cel care va rosti acel Nume trebuiesã devinã perfect el însuºi!




(Î) Dacã domnul Cayce este un membru ºi mesager al Marii Frãþii Albe, cum ar dori Maeºtrii sã continue el? Nu ar trebui ca activitãþilelui de aici înainte sã fie prezentate ca fiind Opera Lor?

(R) La fel ca ºi opera Maestrului maeºtrilor, care poate fi prezen-tatã în aceste rânduri, aceste activitãþi se pun în armonie cu FrãþiaAlbã. Dar aceasta, prieteni, nu face decât sã limiteze; în timp ce în Else aflã întregul. V-aþi face pe voi înºivã mijloace limitate de acþiune?Aþi cãuta voi sã vã lãsaþi împiedicaþi de acele lucruri care au datnaºtere multor forþe antagoniste ce continuã sã se lupte una cu cealaltãchiar ºi în aer, chiar ºi în forþele elementare? Pentru cã El, Domnul

Dumnezeul vostru v-a chemat pe nume, atunci când a spus: „Cel careva bea aceastã cupã care este asemenea sângelui Meu, va fi cu adevãratliber.” Atunci când munciþi, lãsaþi-L pe El, cel care este autorul, celcare terminã, care este viaþa, care este pâinea ºi sângele vieþii, lãsaþi-Ldoar pe El sã vã conducã!




A.R.E Press publicã cãrþi, casete video ºi audio care au ca scopsã îmbunãtãþeascã viaþa cititorilor A.R.E. Press – din punct de

vedere personal, profesional ºi spiritual. Sperãm cã produsele A.R.E.Press vã sprijinã în eforturile de a vã realiza la maxim cariera, de a vã

îmbogãþi relaþiile, de vã îmbunãtãþi sãnãtatea ºi vã încurajeazã sã faceþi

schimbãrile necesare pentru a duce o viaþã plinã de iubire, bucurie ºi împlinire.

Pentru mai multe informaþii sau pentru a primi un catalog gratuitsunaþi la numãrul:

1-800-723-1112

Sau scrieþi pe adresa:

A.R.E. Press215 67th StreetVirginia Beach, VA 23451-2061

A.R.E. Press



Asociaþia pentru cercetare ºi Iluminare, (în englezã, Asscociationfor Research and Enlightenment – A.R.E., nota trad.) a fost

fondatã în 1931 de cãtre Edgar Cayce. Sediile sale centrale inter-naþionale se aflã în Virginia Beach, Virginia, unde vin anual mii de viz-

itatori. Mulþi sunt ajutaþi ºi inspiraþi de activitãþile locale ale A.R.E. dinpropriile lor oraºe sau prin intermediul scrisorilor (ºi acum ºi prinInternet).

Oameni de toate categoriile, din toatã lumea, au avut înþelegeriprofunde ºi transformatoare prin intermediul programelor ºimaterialelor A.R.E., care se concentreazã pe domenii ca spiritualitatepersonalã, sãnãtate holisticã, vise, viaþa de familie, gãsirea vocaþieipersonale, reîncarnare, percepþii extrasenzoriale, meditaþie, ºi evoluþia

sufletului în grupuri mici de studiu. Sunaþi-ne astãzi la numãrul:

1-800-333-4499

sau

Exploraþi centrul nostru online:http://www.edgarcayce.org.

Vom fi fericiþi sã vã spunem mai multe despre modul în care acti-vitãþile A.R.E. vã pot ajuta!

A.R.E215 67th StreetVirginia Beach,VA 23451-2061

DESCOPERIÞI CUM VÃ POATE AJUTA

MATERIALUL SCRIS DE EDGAR CAYCE!



&

Note:



&



Alte titluri de acelaºi interes, publicate de

ADEVÃR DIVIN

Colecåia Vindecare spiritualã :

Puterea vindecãtoare a bolii: Importanþa ºi semnificaþia

simptomelor boliide Thorwald Dethlefsen ºi Rüdiger Dahlke

Ioan al Domnului (John of God): Brazilianul care a vindecatmilioane de oamenide Heather Cumming ºi Karen Leffler

Iertarea: Cea mai mare putere vindecãtoarede Gerald G. Jampolsky

Rãspunsul este simplu...de Sonia Choquette

Medicina Sufletului, Minþii ºi Trupului: Un sistem complet de

vindecare a sufletului pentru sãnãtate deplinã ºi vitalitate optimãde Dr. Zhi Gang Sha

Atingerea cuanticã: Puterea de a vindecade Richard Gordon

Calea purtãtorului de luminã: Trezirea puterii tale spirituale de acunoaºte ºi de a vindeca *de Doreen Virtue

Sentimentele dãruite din inimã nu pier niciodatã... *de Karol Kuhn Truman

Sentimentele vindecãtoare... din inima ta *de Karol Kuhn Truman

Suflet ºi Spirit: Înþelege pe deplin viaþa ºi propria persoanã *de Edgar Cayce

* Cãrþi în curs de publicare.

Informaþiile de mai sus sunt raportate la luna martie 2009.

aprilie

Edgar Cayce - Suflet si spirit.pdf

Documents

Transcript of Edgar Cayce - Suflet si spirit.pdf