I. Crearea Sistemului Monetar EuropeanSistemul Monetar European a fost creat n cadrul Consiliului European de la Bremen, desfasurat n zilele de 6, respectiv 7 iulie 1978 si adoptat n luna decembrie a aceluiasi an prin Rezolutia Consiliului European de la Bruxelles. Sistemul a nceput sa functioneze de la 13 martie 1979, propunndu-si ca si obiectiv esential formarea unei zone de stabilitate monetara ntre tarile membre ale Comunitatii Europene la acel moment.Principalele componente ale acestui sistem se refereau la:- unitatea de cont europeana (ECU);- mecanismul de schimb;- un fond de cooperare monetara, instituit n 1973;1.ECU, unitate monetare europeana, provine de la denumirea engleza European Currency Unit si evoca o moneda franceza veche confectionata din aur, care a circulat n Franta, n secolul al XIII-lea si care era rezervata numai marilor demnitari . n ceea ce priveste structura acestuia, ECU era un numerar abstract , adica un cos monetar, constituit din monedele tuturor tarilor participante la sistem.Fiecare dintre aceste monede detinea o anumita pondere, pondere stabilita n functie de nivelul PIB-ului tarii respective si de volumul schimburilor comerciale. Ca unitate de cont, moneda ECU a fost utilizata pentru stabilirea bugetului, pentru exprimarea tarifelor vamale si a varsamintelor intracomunitare.Totodata s-a folosit pentru constituirea depozitelor private sau publice n cadrul operatiunilor bancare. n ceea ce priveste rolul ECU n Sistemul Monetar European acesta ndeplinea 4 functii :. moneda n mecanismul de schimb al SME;. baza de calcul a paritatilor celorlalte monede;. baza de referinta n mecanismul de interventie si de credit;. instrument de reglare a soldurilor creditoare si debitoare, ntre autoritatile monetare.2. Mecanismul de schimb fix a nregistrat o serie de trasaturi particulare, n sensul ca a fost primul sistem al ratelor de schimb n ntregime european, fara a avea la baza o moneda de referinta extraeuropeana. n acelasi timp, el nu s-a constituit n jurul unei monede pivot ci pe baza unui mecanism de schimb bilateral. El presupunea stabilirea unui curs de schimb fix (denumit si curs pivot) a fiecarei monede participante la sistem fata de ECU, cu o marja permisa de fluctuatie de 2,25%. Folosindu-se metoda cursurilor ncrucisate, plecnd de la cursurile pivot fata de ECU, se obtineau cursurile pivot bilaterale ale fiecarei monede din sistem fata de celelalte monede participante. Altfel spus, sistemul urmarea limitarea deprecierii sau aprecierii unei monede n raport cu celelalte la maximum 2,25% n minus sau n plus fata de cursul ECU. Aceasta marja a fost ulterior largita la 15% n ncercarea de a contracara criza prin care a trecut SME ntre anii 1992-1993.3. Fondul European de Cooperare Monetara (FECOM) reprezenta un fond comun format din depunerile n aur si dolari (fiecare n proportie de 20%) din rezervele tarilor ale caror monede erau cuprinse n ECU. Acest fond functiona pe principiul acordarii de credite pe termen foarte scurt, scurt sau mediu.