Economist indian, a obtinut Premiul Nobel in Economie in 1998 pentru contributiile sale la economia bunastarii.Dupa studierea diferitelor catastrofe din India, Bangladesh si Sahara din anii patruzeci, Sen a descoperit ca foametea s-a produs inclusiv cand proviziile alimentare nu erau diferite de anii anteriori si ca in unele zone afectate de foamete s-ar fi exportat alimente. Pentru Sen, se aduna in cadrul fenomenului factorilor sociali si economici ce afecteaza diferitele grupuri ale societatii si care influenteaza in alegerea oportunitatilor. Dovedeste ca foametea din Bangladesh in 1974 se datora pe de o parte inundatiilor din acest an, care au crescut preturile alimentelor, in timp ce muncitorii agricoli nu aveau de lucru, urmand apoi scaderea puterii lor achizitive.Sen a reusit sa clarifice relatia dintre curba lui Lorentz, ce masoara inegalitatea veniturilor si distributia diferitelor active ale societatii. O norma obisnuita in masurarea bunastarii unei societati este procentajul locuitorilor sai care se afla sub indicele saraciei, dar aceasta teorie ignoreaza diferitele grade de saracie ale celor mai putin favorizati. Pentru a solutiona aceasta deficienta, Sen a elaborat un indice de masurare a saraciei, tinand cont de bunastarea indivizilor, ce a fost utilizata de atunci de catre multi investigatori.Una din problemele aparute in compararea bunastarii diferitelor societati este ca indicatorii obisnuiti, cum sunt venitul per capita, tin cont doar de "situatia medie". Amartya Sen a semnalat ca principiile etice bine fondate presupun egalitatea intre indivizi, dar cum abilitatea de a profita de egalitatea oportunitatilor variaza in functie de fiecare persoana, problema distributiei bunastarii nu se va putea rezolva niciodata.

Celebrul profesor indian Amartya Sen, laureat al premiului Nobel pentru economie , n cadrul abordrilor teoretice despre definirea srciei n termeni relativi sau absolui, analiza termenul capabiliti prefigurnd discuia despre msurarea direct sau indirect a srciei. Prin capabiliti Sen nelege capacitile de baz care permit oamenilor s existe/funcioneze. Acestea se manifest prin nevoia de instrumente ale cror caracteristici s furnizeze capabilitile n cauz. De exemplu, o biciclet reprezint un instrument, avnd caracteristici de transport. Caracteristica de transport a bicicletei poate oferi unei persoane capabilitatea de a se deplasa ntr-un loc sau altul. Sen a sesizat faptul c obiectele servesc indivizilor ca instrumente, satisfcnd - prin funciile / caracteristicile lor puse n valoare de capacitile individului - nevoi specifice. Un obiect poate satisface o anumit nevoie doar n msura n care individul este capabil s l utilizeze n acest sens. Altfel, el devine lipsit de valoare prin prisma nevoii respective.

Amartya Sen (1992):Srcia [este] eecul n a ajunge la anumite niveluri minim acceptabile n ceea ce privete capabilitile de baz. Funcionarea relevant pentru aceasta ... poate varia de la cele elementare fizice cum ar fi bine hrnite, mbrcate i adpostite n mod adecvat, evitnd mbolnvirile ce pot fi prevenite, etc. pentru realizri sociale mai complexe, cum ar fi participarea la viaa comunitii, fiind n stare s apar fr jen n public, i aa mai departe.

Capabilitatea apare astfel ca fiind un ansamblu format din instrumente, caracteristicile acestora i capacitatea indivizilor de a pune n valoare instrumentele i caracteristicile lor pentru a-i satisface nevoile.Optimizarea capabilitilor ntr-o abordare sistemic ine totui de nivelul de competen fundamental atins, i anume de capacitatea sistemului respectiv de a integra resursele disponibile ntr-un anumit domeniu ntr-un mod specific care s-i confere competitivitate, n raport cu alte sisteme similare.

Lucrrile lui Amartya Sen, laureat al Premiului Nobel pentru economie n 1998, au accentuat c venitul a fost de valoare doar atta timp, ct el contribuia la creterea capacitilor indivizilor i le permitea s funcioneze n societate. n opinia lui Amartya Sen srcia ... este lipsa de libertate de a avea sau de a face lucruri de baz pe care individul le valoreaz [25]. Conform lui A. Sen, srcia poate fi vzut ca eecul capacitilor de baz de a atinge anumite nivele minim acceptabile. Printre capaciti de baz, caracteristice pentru o via demn, Amartya Sen include urmtoarele: a tri o via de o lungime normal, a asigura sntatea i itegritatea trupului, a fi tratat ca persoan care are valoare egal cu alii, a avea control asupra mediului politic i material, a se hrni adecvat, a se mbrca i caza adecvat, a scpa de moarte prematur, a lua parte la viaa comunitii i posibilitatea de a aprea n public cu demnitate [26]