ECONOMIE POLITIC~ Omar Hayssam, - opd.ro · Proiectul „Dracula Park“ a ajuns pe masa de lucru a...

$: ECONOMIE POLITIC~ Omar Hayssam, - opd.ro · Proiectul „Dracula Park“ a ajuns pe masa de lucru a PNA Pagina 3 ... f`cut destule teste. Ar \nsemna s` se lanseze un produs pentru$
Kitty l-a schimbatpe Mutu cu un italian b`tr=nCCrriissttiinnaa CCeepprraaggaa aarree oo iiddiill`̀ ccuuuunn cceelleebbrruu ccaannttaauuttoorr iittaalliiaann,,CCrriissttiiaannoo MMaallggiioogglliioo,, ccaarree aaddeevveenniitt pprrootteeccttoorruull eeii \\nn sshhoowwbbiizz.. PPaaggiinnaa 2244

Baronul Iulian }ocu a cump`rat un post TVpentru a-i \nchide gura

Proiectul „Dracula Park“ a ajuns pe masa de lucru a PNA Pagina 3

LL UU NN II 44 AA PP RR II LL II EE 22 00 00 55 �� SS ~~ PP TT ~~ MM ++ NN AA LL NN AA }} II OO NN AA LL �� NN RR .. 22 55 �� 22 44 PP AA GG II NN II �� 11 22 .. 00 00 00 LL EE II (( 11 ,, 22 LL EE II NN OO II ))

eveniment:

Paginile 12-13

Monden„Cove“ s-a\ndr`gostit de LarisaClaruGGaabbrriieellCCoovvee[[eeaannuu aa ppuuss oocchhiiii ppeepprreezzeennttaattooaarreeaa eemmiissiiuunniiii„„SSttiilliissssiimmoo““ ddee llaa MMTTVV.. LLaarriissaa CCllaarruu aa ffoosstt pp==nn`̀ ddee

Paginile 10-11

DDEEZZVV~~LLUUIIRRIILider sindical de la PETROM,urm`rit penal P.8-9

EECCOONNOOMMIIEECurtea de Conturicerceteaz` baniipartidelor politiceP.6

PPOOLLIITTIICC~~Adio, imunitatepentru fo[tii mini[triP.4

SSPPOORRTTRom=nia, a treiaoar` campioan`european` la tenis de mas` P.17

„„||nn ccoonnttrraabbaannddaa ccuu ]]iigg`̀rriiaadduussee ccuu aavviiooaannee rroomm==nnee[[ttii[[ii bbuullgg`̀rree[[ttii aatteennttssuupprraavveegghheeaattee ddee sseerrvviicciiiilleeddee iinnffoorrmmaa]]iiii ttrreebbuuiiee cc`̀uuttaatt [[ii OOmmaarr HHaayyssssaamm,, ccaarree aa sscc`̀ppaatt pp==nn`̀ aaccuumm ddaattoorriitt`̀ \\nnaall]]iilloorr ss`̀ii pprrootteeccttoorrii..““

ffrraaggmmeenntt ddiinnttrr--oo ssccrriissooaarree ddeesscchhiiss`̀aaddrreessaatt`̀ ddee ggeenn.. ((rr..)) IIoonn PPiittuulleessccuu,,

ffoosstt [[eeff aall PPoollii]]iieeii RRoomm==nnee,, lluuii IIlliiee BBoottoo[[ [[ii IIooaann AAmmaarriiee..

OOOOmmmmaaaarrrr HHHHaaaayyyyssssssssaaaammmm,,,,mmmmuuuucccceeeeggggaaaaiiii ssssiiiirrrriiiiaaaannnn ppppeeeetttteeeerrrriiiittttoooorrrriiiiuuuu rrrroooommmm====nnnneeeesssscccc

2 mozaic 4 - 10 aprilie 2005

DTP: OMNI PRESS & DESIGN

Adresa: Bucure[ti, Str. Ion Movil` nr. 4, Sector 2

Tel./fax: 210.67.64e-mail: [email protected] TTIIPPAARR:: AANNAA--MMAARRIIAA PPRREESSSS

Potrivit Art. 206 CP, responsabilitateajuridic` privind con]inutul articolului

apar]ine autorului. |n cazul unoragen]ii de pres` [i personalit`]i citate,responsabilitatea juridic` le apar]ine.

Director: FFLLAAVVIIUU BBEERREENNYY

Redactor-[ef: CCOOSSMMIINN BBAARRBBUU

Redactor-[ef adjunct: CCLLAAUUDDIIUU BBRRAANN

SGR: CCRRIISSTTIIAANN CCIIOOCCOOIIUU

Director difuzare:TTUUDDOORR BB~~LLTTEEAANNUU

RReeddaacc]]iiaa::Politic: SONIATUDOR

Economic: GEORGE ALBUSocial: OANAR~DULESCUInvestiga]ii: GEO D. POPA

Reportaj: CRISTIAN PANTAZIExterne: ANCAPETRACHESport: SEBASTIAN COMAN

S peciali[ti din MareaBritanie au anun]atproducerea unei noi va-riet`]i de orez modifi-cat genetic, care ar pu-

tea juca un rol important \n re-ducerea deficien]ei de vitami-n` A [i a cazurilor de orbire lacopii \n multe ]`ri s`race. To-tu[i, ca orice aliment modifi-cat genetic, noul produs nu aputut evita controversele.Organiza]ia Mondial` a S`n`-t`]ii estimeaz` c`, \n fiecare

an, aproape jum`tate de mi-lion de copii \[i pierd vedereadin cauza deficien]ei de vita-min` A. Noua varietate deorez – cunoscut` sub numelede orezul auriu – con]ine de20 de ori mai mult beta-caro-ten, substan]` pe care orga-nismul o transform` \n vitami-na A. Specialistul Ferald Barry,de la Institutul Interna]ionalpentru cultura orezului, dinFilipine, are numai cuvinte delaud` pentru noua varietate

de orez. „Entuziasmul privindacest proiect e legat de faptulc`, adùg=nd doar c=tevagene, se produce orez cu unnivel ridicat de beta-caroten“,spune el. „Iar acesta, inclus \nalimenta]ie, are capacitateade a rezolva o problem` carep=n` acum s-a dovedit foartegreu de abordat prin alte mi-jloace.“ Doctor Jorge Mayer eunul dintre speciali[tii directimplica]i \n producerea noiivariet`]i. El vorbe[te [i de unalt avantaj. „|n ]`rile undeorezul este alimentul de baz`,va fi suficient s` se consumeca [i p=n` acum“, spune dom-nul Mayer. „Adul]ii m`n=nc`\ntre 200 [i 400 de grame pezi, copiii, cam jum`tate [i estedestul pentru \ntreaga doz`zilnic` de vitamin` A“, spuneJorge Mayer. Dar unii v`dnoua varietate de orez \ntr-olumin` prea pu]in favorabil`.

„„AAlliimmeennttee FFrraannkkeennsstteeiinn““.. Gru-p`rile ecologiste au serioaseobiec]ii fa]` de toate alimen-tele modificate genetic, iar uniiadversari le numesc chiar „ali-mente Frankenstein“. Doam-na Clare Oxborrow, membr` agrup`rii „Prietenii P`m=ntu-lui“, este de p`rere c` „e multprea devreme s` se afirme c` s-a g`sit o solu]tie pentru de-ficien]a de vitamin` A. Nu s-auf`cut destule teste. Ar \nsemnas` se lanseze un produs pentrupopula]ii, care sunt [i a[a vul-nerabile la boli. Deci, dac` arexista probleme, dac` prinmodificarea genetic` s-ar pro-duce unele toxine sau ar ap`-rea alte efecte nea[teptate,ace[ti oameni ar fi expu[i lariscuri. Acestea sunt [i maimari \n cazul lor, fiindc` ei suntdeja malnutri]i“, spune ClareOxborrow. |n plus, solu]iagenetic` este foarte limitat`.

Deficien]a de vitamin` A e\nso]it`, \n ]`rile s`race, dedeficien]` [i \n cazul altor vita-mine [i minerale. Adep]iinoului proiect admit c` ei\ncearc` s` rezolve doar o par-te a problemei. Dar atrag aten-]ia c` aceia pe care vor s` \iajute sunt printre cei mai s`-raci oameni – cultiv` [i m`n=n-c`, \n special, orez [i alimen-ta]ia lor nu s-a schimbat, nu adevenit mai variat`, \n pofidamultor ani de \ncerc`ri. Com-pania interna]ional` de bioteh-nologie care a realizat nouavarietate o va distribui gratuitpentru teste unor institute decercet`ri din Asia. Dincolo decomentariile privind eventualeteste \n ]`rile s`race, principa-la obiec]ie a adversarilor pro-iectului este c`, dac` se va do-vedi un succes, ar deschidecalea [i pentru alte alimentemodificate genetic.

L a aproape dou` mii de anidup` ce a sem`nat discor-die printre primii cre[tini,

„Evanghelia dup` Iuda“, atri-buit` apostolului care l-a tr`-dat pe Iisus, a fost descoperi-t` în Egipt [i este \n curs detraducere \n Elve]ia, transmitagen]iile de pres` interna]io-nale. Textul, scris \ntr-un dia-lect copt, a fost descoperit \nEgiptul meridional, iar tradu-cerile sale \n german`, engle-z` [i francez` vor fi publicate\n aproximativ un an, a infor-mat Funda]ia elve]ian` Mae-cenas pentru Art` Antic`.„Tocmai am primit rezultate-

le testului de datare cu car-bon: textul este [i mai vechidec=t credeam, dat=nd de la\nceputul secolului al III-leasau al IV-lea dup` Hr.“, adeclarat directorul funda]iei,Mario Jean Roberty. Existen-]a documentului a fost ates-tat` de primul episcop deLyon, Saint Irénée, care, spremijlocul secolului al II-lea, apublicat un text \n care de-nun]a ereziile [i, mai ales, peacelea din „Evanghelia dupÌuda“. Roberty nu a dorit s`se pronun]e asupra con]inu-tului textului \nainte de pu-blicarea sa. „Nu dorim \nc` s`

dezv`luim caracterul excep-]ional al descoperirii noas-tre“, a spus acesta. |n anul325, \n cadrul sinodului de laNiceea, Turcia, Biserica alimitat num`rul evangheliilorcare transmit \nv`]`tura luiIisus la patru: Ioan, Luca, Ma-tei [i Marcus. Astfel, au fostabolite 30 de alte texte carenu serveau nevoilor politiceale \mp`ratului roman Con-stantin, primul \mp`rat cre[-tin, a explicat Roberty. Potri-vit tradi]iei, Iuda l-a v=ndut peIisus romanilor, care l-au cru-cificat. Apoi, cuprins de re-mu[c`ri, el s-a sp=nzurat.

P escarii din Canadaau declan[at o vastòpera]iune de masa-

carare a focilor, cea maiampl` din ultimii ani.V=n`torii [i pescarii auluat din nou drumulghe]urilor, dup` ce Gu-vernul le-a dat permi-siunea s` sacrifice, anulacesta, 300.000 de foci.Ac]iunea, care va duradou` luni, are loc pecoasta Atlanticului, \nlocurile unde focile se\nmul]esc. Autorit`]ilesus]in c` uciderea lor seface \ntr-o manier` mai

uman` dec=t \n trecut,justific=ndu-[i deciziaprin aceea c` num`rulfocilor – \n continu`cre[tere trebuie ]inutsub control. Luna aceas-ta, Ministerul Pescui-tului [i Oceanelor afir-ma c` popula]ia de focieste abundent`, esti-m=nd c` principala va-rietate de foci num`r`\n jur de cinci milioanede animale, cel maimare num`r \nregistratvreodat`, de trei ori maimare dec=t cel consem-nat \n anii ’70.

VViinnoovvaattee ppeennttrruu \\mmppuu--]]iinnaarreeaa bbaannccuurriilloorr ddeeppee[[ttii.. Sacrificarea foci-lor, pe scar` larg`, arurma s` fie permis`p=n` ce num`rul lor vasc`dea sub patru mili-

oane. Ca [i \n anii pre-ceden]i, grup`rile caremiliteaz` \n favoareaprotej`rii animalelorse ridic` cu \nver[una-re \mpotriva opera]iu-nii, spun=nd c` aceasta

nu e dec=t o dovad` decruzime. Ele spun c`multe animale sunt ju-puite de vii [i mor \nchinuri cumplite. Prinliderii lor, organiza]iileafirm` c` Guvernul a

fost m=nat \n decizia sade dorin]a de a aplananemul]umirile comuni-t`]ilor locale de pes-cari, din motive politi-ce. Tocmai de aceea,pe perioada c=t are loc masacrarea focilor,grup`rile cer boicota-rea produselor cana-diene de origine mari-n`. Pescarii cer de mul-t` vreme reducerea nu-m`rului de foci, pe mo-tiv c` acestea suntvinovate de mic[orareadramatic` a bancurilorde pe[ti.

„Evanghelia dup` Iuda“ reapare dup` secole de mister

Opera]iune de masacrare a focilor

Controverse privind orezulmodificat genetic

Fan Club Ogic`Stelian Ogic` esteprobabil cel mai potrivitexemplu despre cumpo]i face rost deimagine public` \nRom=nia. Notorietateaindividului a \nceput cuun bilet c=[tig`tor alLoteriei Na]ionale, pecare s-a spus c` l-arevendicat f`r` a aveadreptul. Acontinuat cuarestul ob]inut gra]ieaceluia[i bilet, dar \nperioada zdupuluiOgic` a fost nevoit s`se constate \ntr-un conde umbr` r`coroas`. |nlibertate, Stelian Ogicà dat din nou lovitura: amai c=[tigat de vreodou` ori premiileLoteriei [i a avut discu]iicu Poli]ia dup` ce unechipaj de la„Circula]ie“ l-a prins \ntimp ce-[i conduceama[ina beat zdren]e.Cu ispr`vile sale, Ogic`]ine de s`pt`m=ni\ntregi prima pagin` aziarelor, iar televiziunile\l cheam` pentru a leoferi explica]ii despresuccesul sù nebun.Consecin]a e fireasc`:popula]ia a \nceput s`-lsimpatizeze.Mesajul lui StelianOgic` pentru cei mul]i [ianonimi este destul declar. „Folose[te toatemijloacele ca s` ie[i \nfa]`“, pare a spuneabonatul c=[tigurilorLoteriei Na]ionale.Falsific` bilete de joc,urc`-te beat la volan,transform` no]iunea de„semidoct“ \ntr-unavantaj, \ntr-o calitate.Este o re]et` cu efectexperimentat [igarantat. Vei devenicunoscut. Atitudineadeja personalit`]iiOgic` este de \n]eles.Unul ca el, anonimp=n` \n urm` cu un an,nu se poate abona lafeliile jafului na]ionaladjudecate deja deindivizi mult mai celebridec=t norocosul nostru,notoriii Mu[etescu,Hayssam, Popescu,Ionescu, Georgescu.A[a c` trìe[te [i el dince poate. De ce ar fiStelian Ogic` mai pu]incelebru dec=t, s`spunem, Mutu? Doarpentru c` n-are \nc` unfan-club?

editorialCosmin Barbu

Catalog „Mesagerul rom=n“

Nicolae MiteaJuniorul echipei de senioria demonstrat c` este unfotbalist de calitate princele dou` goluri \nscrise \npoarta Macedoniei.Genera]ia lui Mitea poatesalva echipa na]ional` defotbal [i onoarea Rom=niei\n plan sportiv.

Dup` ce a primit consemnla frontier` pentrunumeroase infrac]iuni ac`ror victim` a c`zuteconomia rom=neasc`,sirianul \[i confec]ioneazò imagine pozitiv` pespatele ziari[tilor rom=nidisp`ru]i \n Irak.

Omar Hayssam

Eminent

Repetent

eveniment 34 - 10 aprilie 2005

„M esagerul rom=n“de]ine informa]iiconform c`roraParchetul Na]ionalAnticorup]ie s-a

apucat de lucru \n dosarul„Dracula Park“. Afacerea ara-t` cam a[a: la sf=r[itul anului2001, ministrul de atunci alTurismului, Dan Matei Aga-thon, a anun]at \nfiin]areaparcului de distrac]ii DraculaPark la Sighi[oara [i l-adesemnat pe consilierul sù,Marius Stoian, s` se ocupe de\ntreaga chestiune. O bun`parte din banii pentru costultotal al proiectului trebuiaatras` de la popula]ie, printr-oemisiune de obliga]iuni. Emi-siunea s-a efectuat, popula]iaa depus, \n frunte cu AdrianN`stase [i Dan Matei Aga-thon, dar proiectul n-a fostcontinuat niciodat`. Baniidepu[i de cet`]eni au fostmuta]i de la BCR la BancaComercial` Carpatica, contro-

lat` de Ilie Carabulea, [i li s-apierdut urma. |ntre timp, loca-]ia „Dracula Park“ a fostschimbat`, la fel [i ini]iatoriiproiectului. Toate \ntreb`rilelegate de traseul milioanelorde euro cheltuite pentru„Dracula Park“au r`mas f`r` r`s-puns. V-am pre-zentat esen]a afa-cerii „DraculaPark“ \n num`rulnostru trecut. |ncontextul abor-d`rii subiectuluide PNA, \ncerc`m \n conti-nuare s` facem lumin` asupracazului.CCiioocclliiii [[ii ggrrooppaarruull.. |ntr-un in-terviu acordat la mijlocul luiianuarie a acestui an cotidia-nului „Ziua“, Marius Stoian,fostul coordonator al proiec-tului, arunc` \ntreaga vin` ae[ecului \n c=rca lui Ion Ilies-cu. Iat` ce spune Stoian \nmaterialul intitulat „Fostul

pre[edinte, groparul «Dracu-la Park»“: „Pe fondul intoxic`-rilor venite dinspre [eful unuiserviciu de informa]ii, cu res-ponsabilit`]i \n sfera extern`[i cu interese certe \n proiect,Iliescu a ie[it cu o declara]ie

iresponsabil` \mpotriva Pro-iectului Dracula. Dup` acesteafirma]ii, \ntregul aparat destat a refuzat s` mai mi[tevreun deget, de[i trebuiaelaborate [i puse \n practic` oserie de acte normative \nvederea finan]`rii infrastruc-turii [i utilit`]ilor. Marele gro-par al proiectului DraculaPark este Ion Iliescu. (…) Pede alt` parte, atunci am rea-lizat efectiv precaritatea pozi-]iei lui N`stase, prizonier, pede o parte, al unor grupuri deinterese [i [antajat \n perma-nen]` din ra]iuni personale deun Ion Iliescu mult mai vi-clean [i egoist dec=t se poatevedea“. Nu [tim cine a [a-ntajat pe cine, dar dac` Iliescua fost groparul proiectului,atunci cu siguran]` cioclii\nmorm=nt`rii „DraculaPark“ au fost Agathon [i Sto-ian \n[i[i. Vom veni \n cur=ndcu probe solide ale mituiriiunor \nalte oficialit`]i aleRom=niei pentru ca proiectuls` primeasc` „und` verde“.Revenind, trebuie men]ionatc` Agathon [i Stoian au f`cutposibil` scurgerea unor sumeimense pentru studii defezabilitate [i proiecte arhitec-tonice complet inutile, web-site-uri, plus retribuirea unoroameni care, dac` au muncit,au f`cut-o f`r` rost.SSeennzzaa]]iiii ttaarrii iimmppoorrttaattee ddiinnAAuussttrriiaa.. Unul dintre exemple-le cheltuirii „judicioase“ a ba-nilor „Dracula Park“ este m`-sura lui Dan Matei Agathonde a \ncredin]a anumite pro-iecte [i lucr`ri ale unor obiec-tive importante unei firmeaustriece extrem de obscure,„Explore Eriebnis Produktio-nen“, zice-se, specialist \nsenza]ii tari. |n oferta f`cut`

c`tre Ministerul rom=n alTurismului, directorii Korn-probst [i Frank spun c` socie-tatea lor are 13 angaja]i, dincare peste o jum`tate suntf`r` contract permanent demunc`. |n scriptele registru-lui austriac al comer]ului fir-ma nu figureaz` cu acestnume, dar la adresa din Vienadeclarat` Ministerului Turis-mului exist` un punct de lucrucare nu inspir` nicidecumprosperitate sau o cifr` de afa-ceri demn` de luat \n seam`.Iat` ce declara]ie public` af`cut Stoian, dup` acest expe-riment cu banii cet`]enilor:„Firma a fost aleas` pe criteriide negociere direct`. Nu eranevoie s` se organizeze olicita]ie ca s` aduc` ei bani. Nusunt investitori de portofoliu,iar societatea este una comer-cial`, iar tot ce \nseamn`sume bugetare intr` sub inci-den]a Ordonan]ei nr 60. |ntot-deauna este nevoie de o inter-fa]` pentru Vest, de aceea amapelat la aceast` societate,care este interfa]a noastr`c`tre zona vestic`. Ei fac unmontaj \ntre societ`]i [i astfelproiectarea [i construc]ia nusunt \ncredin]ate aceleia[i fir-me. Nu este adev`rat c` este ofirm` de apartament. Firma afost recomandat` de Ambasa-da Austriei la Bucure[ti. Careeste leg`tura \ntre „DraculaPark“ [i Ambasada Austriei?Aparent, nici una.||mmpp`̀rraattuull FFrraannzz JJoosseepphh,, aassoo--cciiaattuull lluuii DDrraaccuullaa.. |n paralel cuderularea cheltuielilor \n p`-gubosul proiect „DraculaPark“, pe Strada Delea Vechedin Bucure[ti a ap`rut o c=r-cium` ar`toas`, denumit`„Kaiser Franz Joseph“. Dup`cum spune [i numele, specifi-cul restaurantului este buc`t`-ria austro-ungar`. Amenaja-rea sa a avut loc oarecum re-cent, \n perioada 2001 – 2003.C=rciuma este atribuit` luiDan Matei Agathon, iarmembri ai anturajului fostuluiministru spun c` banii „Dracu-la Park“ au un rol solid \n\nfiin]area [i func]ionarea ei.De mersul treburilor pe larestaurant se ocup` nimenialtul dec=t Marius Stoian,asociat \n firm`, care locuie[-te \ntr-o cl`dire vecin` cu cea ac=rciumii. |n aceea[i cl`dire,

dar la un alt etaj, habiteaz` [iVenoria Proicea, mult maicunoscut` sub numele „NoraB`l`nic`“, despre care se [tiec` figureaz` \n panoplia decuceriri amoroase a fostuluiministru Dan Matei Agathon.Aceia[i membri ai anturajuluifostului ministru [i al consilie-

rului sù spun c` la \nfiin]arearestaurantului dou` dintrefirmele c`rora li s-a promis ex-clusivitate de v=nz`ri \n cadrul„Dracula Park“ au furnizatproduse \n regim de plat`preferen]ial` c`tre „KaiserFranz Joseph“. Este vorba de-spre Coca Cola, produc`tor debùturi r`coritoare, [i BrauUnion, produc`tor de bere.|ntreaga afacere „KaiserFranz Joseph“ este o pist`pentru PNA.IIggnnoorraann]]`̀ [[ii ddiisspprree]].. Interpe-l`ri parlamentare, materialede pres`, emisiuni televizatepe tema „Dracula Park“.Totul, f`r` rezultat. ParchetulNa]ional Anticorup]ie va avea\n vedere convocarea la audi-eri a unei lungi liste de per-soane implicate, \ncep=nd cuAdrian N`stase [i MirceaGeoan`, cei care au f`cutlobby intern [i extern \nfavoarea proiectului p`gubos,continu=nd cu Agathon, Ve-noria Proicea [i Marius

Stoian [i \ncheind, probabil,cu Ilie Carabulea, cel carepatroneaz` banca \n ale c`reiconturi au ajuns banii „Dra-cula Park“. Ca un am`nuntinteresant, pe ultima turnan-t` a mandatului sù de mi-nistru al Turismului, DanMatei Agathon a primit titlul

de Doctor Ho-noris Causa al Fa-cult`]ii de Agro-turism a Univer-sit`]ii de {tiin]eAgricole din Bu-cure[ti pentru„deosebita activi-tate \n promova-rea turismului ro-m=nesc“. Careactivitate? Carepromovare? Careturism? De-a lun-

gul timpului, \n cei patru anide basme cu vampiri, nu-meroase personalit`]i au luatatitudine fa]` de proiectul„Dracula Park“. Parlamen-tarii Adrian Moisoiu, MihaelaIonescu, Radu F. Alexandru,Nicolae Vlad Popa, fostulpre[edinte Ion Iliescu, Prin-]ul Charles, mo[tenitorul Co-roanei Marii Britanii [i al]ii au realizat dimensiunile pagu-bei. |n cadrul unei interpel`riparlamentare, Adrian Moiso-iu, deputat PRM, a adresatc=teva \ntreb`ri ministruluide atunci al Internelor, Ma-rian S`niu]`. R`spunsul venitdin partea ministerului, pecare vi-l prezent`m \n fac-simil, este extrem de eloc-vent pentru ignoran]a cu careautorit`]ile au tratat un pro-iect girat direct de N`stase,Geoan`, Agathon [i al]i apro-pia]i ai acestora. |n num`rul nostru urm`tor,un nou episod al telenovelei.

CCOOSSMMIINN BBAARRBBUU

Dosarul „Dracula Park“,pe masade lucru a PNA!

PPaarrllaammeennttaarruull Adrian Moisoiu \ntreab`,iar ministrul Internelor se spal` pe m=ini

„„DDrraaccuullaa PPaarrkk [[ii--aa ppiieerrdduutt ccooll]]iiii..PPllaannuurriillee rroomm==nniilloorr ddee aa ccoonnssttrruuiiuunn ppaarrcc DDrraaccuullaa ss--aauu nn`̀rruuiitt dduupp`̀

ccee ccoommppaanniiaa ddee ccoonnssuullttaann]]`̀ aaddeemmoonnssttrraatt cc`̀ pprrooiieeccttuull eessttee pplliinn

ddee ffiissuurrii““DDeettrrooiitt FFrreeee PPrreessss

„„LLooccuuiittoorriiii TTrraannssiillvvaanniieeii aauu ssuuffeerriitt ddeessttuull ddee--aa lluunngguull aanniilloorrddiinn ccaauuzzaa lluuii DDrraaccuullaa.. AAccuumm eeii ssuuffeerr`̀ ddiinn nnoouu,, iiaarr nnooiiii vvaammppiirrii ccaarree llee ssuugg ss==nnggeellee ssuunntt ccoonnttaabbiilliiii.. CCoommppaanniiaaPPrriicceewwaatteerrhhoouusseeCCooooppeerrssrreeccoommaanndd`̀ ccaa GGuuvveerrnnuull RRoomm==nniieeiiss`̀ nnuu iinnvveesstteeaasscc`̀ bbaannii \\nnttrr--uunnggiiggaannttiicc PPaarrcc DDrraaccuullaa““

CCBBSS

RReessttaauurraannttuull KKaaiisseerr FFrraannzz JJoosseepphh,, amenajat cu banii „Dracula Park“

politic4 4 - 10 aprilie 2005

Adriean Videanu îl d` în judecat` pe Vanghelie Vicepre[edintele PD, Adriean Videanu, îl vaac]iona în judecat` pe pesedistul MarianVanghelie pentru delictele de calomnie [i insult`.Videanu a precizat c` va face acest demers „înnume strict personal“ [i c` nu îl va ierta peVanghelie, indiferent de eventualele scuzepublice pe care acesta le-ar putea prezenta. „Nupot accepta astfel de acuza]ii venite de la un omlipsit de onoare [i de principii, care reprezint`,probabil, sfâr[itul unei ere politice a unor oamenilipsi]i de demnitate [i de caracter“, a afirmatdemocratul. El a men]ionat c` îi va solicitapesedistului daune morale, a c`ror valoare va ficuantificat` împreun` cu avocatul sù.Vanghelie l-a acuzat pe Videanu c` a f`cutobiectul unei anchete penale în dosarele „SAFI“[i „Apartamentul“. Parchetul de pe lâng` ÎnaltaCurte de Casa]ie [i Justi]ie a precizat c` „însarcina lui Adriean Videanu nu s-a re]inuts`vâr[irea vreunei fapte prev`zute de legeapenal`“ în dosarele men]ionate.

Situa]ie f`r` precedent la SenatSenatul nu s-a mai întrunit în ultima [edin]` de plenpentru c` nu au existat proiecte de lege pentru a fidezb`tute, ale[ii lucrând doar în comisii. Pre[edinteleCamerei Superioare, Nicolae V`c`roiu, a afirmat cèste o situa]ie f`r` precedent. Potrivit [efului Senatului,în ultimele trei luni, Camera Superioar` a Parlamentuluinu a primit nici un proiect de lege de la guvern. „Normalar fi s` existe în portofoliul Senatului cel pu]in o suit` deproiecte de legi, ca s` se permit` o activitate fluent` acomisiilor permanente. Totu[i, noi nu suntem în situa]iablocajului parlamentar. De[i nu am mai primit nici un actnormativ de la actualul Guvern, totu[i am fost informa]i,acum dou` s`pt`mâni, c` se lucreaz` la un pachet delegi ce se refer` la integrarea european`“, a spusV`c`roiu.

PUR, \mpotriva asum`riir`spunderii Guvernului pe legile propriet`]iiDeputatul PUR Sergiu Andon, pre[edinteleComisiei juridice a Camerei Deputa]ilor, adeclarat c` nu este admisibil ca pachetul de legiprivind proprietatea, discutat \n prezent \n cadrulcoali]iei majoritare, s` treac` de Parlament prinasumarea r`spunderii Guvernului. „For]=ndangajarea r`spunderii, se introduce un factorpoliticianist“, a afirmat Andon, care a apreciat c`legile ar putea fi perfectate doar prin dezbateri.Totodat`, pre[edintele Comisiei juridice aCamerei a mai spus c` este „nefiresc“ caini]iatorul pachetului de legi privind proprietateas` fie Ministerul Agriculturii, [i nu cel al Justi]iei.„|mi permit s` observ c` probleme importanteprivind integrarea agriculturii par a fi neglijate.Aceste legi trebuia elaborate cel pu]in \ncolaborare cu Ministerul Justi]iei, monopolulMinisterului Agriculturii este de ne\n]eles [i\ngrijor`tor“, a adùgat Sergiu Andon.

PSD depune o nou` sesizare la Curtea Constitu]ional`PSD inten]ioneaz` s` sesizeze CurteaConstitu]ional` ca urmare a declara]iilorpre[edintelui Traian B`sescu referitoare laimplicarea politicului \n actul de justi]ie. Social-democra]ii sus]in c` afirma]iile [efului statului„conduc la practici specifice regimurilorautoritare, arunc=nd Rom=nia \napoi cu sute deani“ [i „constituie presiuni inadmisibile asupraputerii judec`tore[ti“. „Aceste declara]ii sunt \nflagrant` contradic]ie cu prerogativele prev`zute\n Constitu]ie, prevederi care cer pre[edinteluis` medieze st`rile conflictuale [i nu s` contribuiela crearea acestora“, au mai spus liderii PSD.

S enatorii celor patruforma]iuni din coali]iade guvern`mânt au boi-cotat cele mai impor-tante [i severe preve-

deri ale ordonan]ei Cabinetu-lui T`riceanu privind modifi-carea declara]iilor de avere.Dup` dou` zile de dezbateri,comisiile juridic`, de adminis-tra]ie public` [i cea a drep-turilor omului au reu[it s`întocmeasc` raport la proiec-tul de lege pentru aprobareaactului emis de Executiv.Demnitarii [i parlamentariipot dormi lini[ti]i! Sub semnulconfiden]ialit`]ii, ale[ii popo-rului [i cei afla]i în func]ii pu-blice pot l`samo[tenire copii-lor întreaga avere,dar mai ales aface-rile, f`r` ca ochiulvreunui muritorde rând s` afleasta. De[i Cabine-tul T`riceanu a solicitat ca înnoile declara]ii s` figureze [iveniturile copiilor, senatorii auavut grij` ca dolean]a Gu-vernului s` fie eliminat`.Astfel, la capitolul venituri de-clarate de membrii familieidemnitarului, realizate în ulti-mul an fiscal, s-au exclus copiiiafla]i în între]inere. Doar dem-nitarul [i so]ia acestuia vor fiobliga]i s -̀[i declare averea.MMiitt`̀ mmaassccaatt`̀.. Pentru a fi pu[ila ad`post cât mai bine, sena-torii au adoptat amendamen-tul senatorului PUR Gavril`Vasilescu, prin care demnita-

rii vor fi scuti]i de specificareaidentit`]ii persoanei de la carevor primi cadouri de peste300 de euro. Cel care facedeclara]ia de avere trebuie s`spun` doar dac` persoanacare l-a cadorisit este persoa-n` fizic` sau juridic`. Propu-nerea umanistului a provocatr`bufniri nervoase chiar însânul coali]iei de guvern`-mânt, senatorul PNL NicolaeVlad Popa p`r`sind sala de[edin]`. „E o form` de mit`mascat`. Conteaz` pentruopinia public` s` [tie dac`demnitarul prime[te cadouride la subalterni. Ca urmare aaten]iei, alesul poate favoriza

persoana respectiv` în ob]ine-rea unui contract, de pild`“, aprotestat liberalul. Mai mult,el a denun]at nerespectareaprotocolului în cadrul coali-]iei. „Voi face un protest încadrul conducerii coali]iei înleg`tur` cu aceast` situa]ie,deoarece consider c` parla-mentarii PNL, PD, UDMR [iPUR trebuie s` se sus]in` re-ciproc pentru promovarea ori-c`rei ini]iative legislative, nus` le ajusteze dup` propriileinterese sau de grup“, a maispus Popa, care a încercat,f`r` succes, s` salveze onoa-

rea coali]iei de guvern`mânt.De men]ionat c` senatorulPPRM Gheorghe Funar nu aavut succes la dezbaterile din[edin]a reunit`, amendamen-tul sù neob]inând votul majo-rit`]ii. Peperemistul a propusc`, datorit` faptului c` [i mass-media este o putere, al`turi deexecutiv, legislativ [i justi]ie,ar trebui s` se introduc` obli-

gativitatea declar`rii averii [iîn cazul directorilor, patroni-lor [i redactorilor-[efi din me-dia. Pe lista lui Funar mai fi-gurau [i consilierii de la cabi-

netele demnitarilor din admi-nistra]ia public` central`. GGuuvveerrnnuull ee nneemmuull]]uummiitt.. „Nusunt mul]umit, pentru c` otreime din obiectivul restric-tiv al legii nu se mai atinge. S-aocultat transparen]a“, a decla-rat la finalul dezbaterilor re-prezentantul MinisteruluiJusti]iei, secretarul de stat,Mihai Eftimescu, care a subli-

niat, în plus, c`spera într-o maimare sus]inere apropunerilor Ca-binetului T`ricea-nu. Eftimescu [i-a

exprimat îns` speran]a c` lavotul din plen se va reveni laforma restric]ionar` a decla-ra]iilor de avere.

AALLEEXXAANNDDRRAA DDUUMMIITTRREESSCCUU

F o[tii mini[tri pot fi urm`-ri]i penal, conform norme-lor de procedur` penal` de

drept comun, dac` se dove-de[te c` au s`vâr[it infrac]iuniîn exerci]iul func]iei lor, întimp ce actualii demnitari vorr`spunde în fa]a unei comisiispeciale, a c`rei componen]èste aprobat` de pre[edinteleRomâniei. A[a au decis depu-ta]ii care au adoptat, cu 169 devoturi „pentru“ [i 62 „împo-trivã“, noua lege a rãspunderiiministeriale, care anuleazìmunitatea penal` de care sebucurau \nainte fo[tii mi-ni[tri. Cu toate c` a fost ex-trem de contestat` de parla-mentarii social-democra]i, or-donan]a Guvernului Tãricea-nu a fost adoptatã de plenulCamerei Deputa]ilor, fãrãmodific`ri esen]iale, fa]` deforma propus` de ini]iator.Potrivit actului normativ, fo[-tii membri ai guvernelor dedupã 1989 vor putea fi urmã-ri]i penal [i judeca]i în cazul încare asupra lor planeazã sus-piciuni cu privire la uneleilegalitã]i pe care le-ar fi comis

în exercitarea func]iei minis-teriale. Pe de altã parte, mini[-trii în exerci]iu beneficiazã deimunitate, ace[tia putând fiurmãri]i penal numai dupã ceo comisie specialã de la Cotro-ceni analizeazã cazul, dupãcare îl poate trimite ÎnalteiCur]i de Casa]ie [i Justi]ie.Dacã vor fi bãnui]i de comite-rea vreunei ilegalitã]i, mini[-trii în func]ie vor fi ancheta]ide o comisie specialã alcãtuitãdin cinci membri numi]i pen-

tru un mandat de trei ani, alecãrei competen]e vor fi apro-bate prin decret preziden]ial.Potrivit legii, mini[trii în func-]ie sunt obliga]i ca în termende 15 zile de la încetarea man-datului sã prezinte o situa]ie amodului cum au gestionat ac-tivitatea ministerului. Actulnormativ are la baz` raportul

de ]ar` al Comisiei Europenepe anul 2004 pentru Româ-nia, care men]iona c` nu s-adat curs înc` recomand`rii deeliminare a imunit`]ii penale afo[tilor mini[tri. De aseme-nea, raportul de evaluare a Ro-mâniei adoptat de Grupul deState Împotriva Corup]iei alConsiliului Europei (GRECO)în martie 2002 recomanda Ro-mâniei s` modifice legisla]iana]ional` în scopul restrânge-rii categoriilor de persoane

care se bucur` deimunitate privindurm`rirea pena-l`, cu referire ex-pres` la fo[tii mi-ni[tri.PPrroo [[ii ccoonnttrraa.. Sin-gurii parlamen-

tari care s-au opus adopt`riiactului normativ au fost pese-di[tii. Deputatul Victor Pontaconsider` c` prin aceastÒUG se face „o discriminareîntre actualii [i fo[tii demni-tari, care nu e cerut` de Uniu-nea European`“. El a spus c`recomandarea GRECO a fostgre[it interpretat`, întrucât

aceasta cere aplicarea unuiregim unitar pentru fo[tii [iactualii demnitari. Ponta aapreciat c` prin aceast` ordo-nan]` se dore[te ca „fo[tiimini[tri s` fie h`r]ui]i, învreme ce actualii mini[tri s`treac` pe la Traian B`sescucare s` le dea o not` bun` saurea“. În replic`, deputatul PDValeriu Tab`r` a spus c`, încalitate de fost ministru, nuvede de ce fo[tii demnitaritrebuie s` aib` imunitate.„Fo[tii mini[trii care încalc`legea trebuie s` r`spund` înfa]a justi]iei, ca orice alt cet`-]ean“, a explicat el. {i depu-tatul PPRM Lucian Bolca[ asus]inut ordonan]a, afirmândc` nu exist` alte imunit`]i înafara celor prev`zute în Con-stitu]ie. „Orice procedur` spe-cific` de protec]ie e o form` aimunit`]ii“, consider` el. Li-derul grupului PPRM a maispus c` mini[trii în func]iesunt învesti]i de Parlament,fapt ce le d` o anumit` imuni-tate [i, prin urmare, „nu pot fisupu[i unor injunc]iuni carepot fi de natur` politic`“. ((AA..PP..))

Puterea a f`cut front comun cuOpozi]ia pentru a-[i proteja averile

„„EE oo ffoorrmm`̀ ddee mmiitt`̀ mmaassccaatt`̀.. CCaauurrmmaarree aa aatteenn]]iieeii,, aalleessuull ppooaattee

ffaavvoorriizzaa ppeerrssooaannaa rreessppeeccttiivv`̀ îînnoobb]]iinneerreeaa uunnuuii ccoonnttrraacctt,, ddee ppiilldd`̀““

sseennaattoorruull PPNNLL NNiiccoollaaee VVllaadd PPooppaa

„„OO ttrreeiimmee ddiinn oobbiieeccttiivvuull rreessttrriiccttiivv aall lleeggiiii nnuu ssee mmaaii aattiinnggee““

sseeccrreettaarruull ddee ssttaatt îînn MMiinniisstteerruull JJuussttii]]iieeii,, MMiihhaaii EEffttiimmeessccuu

Adio, imunitate!Fo[tii mini[tri vor face pu[c`rie pentru neregulile din timpul mandatului

„„FFoo[[ttiiii mmiinnii[[ttrriiii vvoorr ffii hh`̀rr]]uuii]]ii,, îînnvvrreemmee ccee aaccttuuaalliiii mmiinnii[[ttrrii oorr ss`̀ttrreeaacc`̀ ppee llaa TTrraaiiaann BB`̀sseessccuu ccaarreess`̀ llee ddeeaa oo nnoott`̀ bbuunn`̀ ssaauu rreeaa““

ddeeppuuttaattuull PPSSDD VViiccttoorr PPoonnttaa

politic 54 - 10 aprilie 2005

D eputa]ii PSD NicolaeB`nicioiu [i CosminNicula au dat iama pe[oseaua de centur` \ncùtare de prostituate.

Nu pentru a apela la serviciilelor, ci pentru a afla de la aces-tea ce ar trebui s` con]in` unact normativ privind legaliza-rea prostitu]iei. Tinerii depu-ta]i, \mpreun` cu al]i doi co-legi de partid, Alexandru Vla-dimir M`n`[tireanu [i Dacia-na S=rbu, inten]ioneaz` s` de-pun` la Parlament un proiectde lege pe aceast` tem`. De-mersul neobi[nuit al celor doinu a fost \ns` \ncununat desucces. |mbr`ca]i la patru ace,\ntr-un BMW de-]i lua ochii, ti-nerii pesedi[ti au plecat la „v=-n`toare“ de prostituate. Marele-a fost dezam`girea c=nd auv`zut c` pe [oseaua de centu-r`, din cauz` vremii c=inoase,nu se afla nici urm` de femeiede moravuri u[oare. C=ndaproape s` renun]e, la unul

dintre popasurile din zon`, au\nt=lnit o duduie blond`, carenegocia cu un posibil client.Reac]ia la vederea camere-lor [i a reporterilor a fostprompt`. „Faaaaaaa!!! Pleac`,faaaaaaa, d’aci!“, i-a strigatfemeia unei jurnaliste. Vizibilderanjat` de aceast` „vizit`“,duduia a plecat cu pa[i gr`bi]i.V`z\nd c`-i scap` „sursa deinspira]ie“, Nicolae B`nicioiua \ncercat s ̀o \mbuneze. „Vremdoar s` st`m de vorb`. Nu v`facem nimic. Vrem s` facem olege despre voi. |n mod sigurv` intereseaz`.“ Prostituata ri-posteaz`: „Pleca]i! Lasa]i-m`\n pace! Nu m` intereseaz`!“.|ncol]it` de jurnali[ti, femeiaaccept` s`-i duc` pe cei doideputa]i la ni[te colege debreasl`. Din p`cate, [i acesteale-au dat cu „flit“ celor doidemnitari, plec=nd \n grab`.UUrrmmaa ssccaapp`̀ ttuurrmmaa.. De mil`,de sil`, prostituata blond` aacceptat s` vorbeasc` cu de-

puta]ii, Satisf`cu]i, ale[ii nea-mului se lanseaz` \ntr-un dia-log cu t=n`ra. „De ce practiciaceast` meserie?“, o \ntreab`Nicula. „Am o feti]` [i n-am ces`-i dau s` m`n=nce“, a r`s-puns prostituata. Ea le-a m`r-turisit demnitarilor c` singu-rul serviciu pe care \l ofer` cli-en]ilor este sexul oral, la pre-]ul de 50.000 de lei. Consider`c` legalizarea prostitu]iei esteun lucru bun [i se declar` \n-c=ntat` s` intre \n legalitate,s` nu mai munceasc`, s` aib`carte de munc` [i s` benefici-eze de controale medicale pe-riodice.IInnvviittaa]]iiee llaa PPaarrllaammeenntt.. La fina-lul acestui moment, pe carenu dorim s`-l caracteriz`m,cei doi deputa]i PSD au in-vitat-o pe prostituat` \n Parla-ment s`-[i spun` punctul devedere \n fa]a celor care faclegile. Ea a acceptat f`r` s`stea pe g=nduri: „N-am maifost niciodat`. Vin \n Par-

lament. Maaaaaaam`, ce-o s`m` distrez!“. AAllooccaa]]iiii ppeennttrruu ccooppiiii ddiinn mmuunn--ccaa pprroossttiittuuaatteelloorr.. DeputatulPSD Daciana S=rbu, care al`-turi de Alexandru VladimirM`n`[tireanu, Nicolae B`ni-cioiu [i Cosmin Nicula inten-]ioneaz` s` \nainteze la Parla-ment proiectul de lege privindlegalizarea prostitu]iei, a de-pus la Biroul Permanent alCamerei Deputa]ilor o ini]ia-tiv` legislativ` prin care pro-pune m`rirea cuantumuluilunar al aloca]iei pentru copii.Astfel, cuantumul ar urm` s`se ridice la 15 la sut` din valoa-rea salariului minim pe eco-nomie, ajung=nd la 465.000de lei. Deputatul PSD nu s-al`sat descurajat de semnaleleprimite din partea reprezen-tan]ilor Puterii, potrivit c`ro-ra ini]iativa sa nu va putea finiciodat` aplicat`, deoarecebugetul de stat este prea s`rac[i nu permite m`rirea cuantu-

mului pentru aloca]ii. Fat`descurc`rea]`, Daciana S=rbua g`sit solu]ia, banii pentrucopii ar putea fi lua]i de la...prostituate. „Dac` se va legali-

za prostitu]ia, sumele din ta-xele aplicate ce vor ajunge labuget ar putea fi folosite pen-tru m`rirea aloca]iilor“, a de-clarat t=n`ra pesedist`. ((AA..PP..))

S tupoare la dezbatereamo]iunii simple ini]iate dePSD. Partidul Umanist a

lansat un atac la adresa parte-nerului sù din coali]ie, Parti-dul Democrat. DeputatulPUR Pantelimon Manta, celcare a vorbit \n numele forma-]iunii conduse de Dan Voicu-lescu, a declarat c`, \ntr-ade-v`r, PSD a practicat \n manda-tul trecut mita politic` [iracolajul, comport=ndu-se caun partid-stat. „Din p`cate,acest gen de atitudini nu audisp`rut o dat` cu plecareaPSD de la guvernare. Alian]a[i \n special PD calc` pe urme-le PSD, \n privin]a arogan]ei [itendin]ei de monopolizare aputerii“, a afirmat Manta, pre-ciz=nd c` aceste atitudini „nuau c`p`tat înc` virulen]a dintrecut“ [i se mai poate sperala „o eventual` trezire la reali-tate“ a democra]ilor. Deputa-tul umanist a ]inut s` precize-ze c` PUR a acceptat s` intreîn coali]ia de guvernare pen-tru asigurarea unei stabilit`]ipolitice necesare României.Deputatul PUR este fostulpre[edinte al Organiza]iei PDGorj, îns` a demisionat dinacest partid anul trecut, dup`ce Traian B`sescu l-a scos depe listele pentru CameraDeputa]ilor. Drept urmare,Manta a f`cut referire, îndiscursul sù împotriva demo-cra]ilor, [i la actualul pre[e-dinte al României, sus]inândc` succesul acestuia a deschisapetitul PD pentru putere.

EEmmiill BBoocc cceerree PPUURR ss`̀ ssee ddee--lliimmiitteezzee ddee PPaanntteelliimmoonn MMaannttaa..Democra]ii s-au sup`rat nevo-ie mare pe ie[irea la ramp` adeputatului umanist. Pre[e-dintele interimar al PD, EmilBoc, a cerut public PUR s`-[iprecizeze clar pozi]ia, dac` î[iasum` sau nu atacul rebeluluiPantelimon Manta. „PURtrebuie s` spun` dac` declara-]iile lui Pantelimon Mantareprezint` un punct de vederecomun al partidului. Atitudi-nea deputatului umanist trans-cede cadrul coali]iei, al proto-colului. Asemenea pozi]ii nupot fi acceptate“, a afirmat lide-rul democrat, precizând c`,prin declara]iile sale, Manta alansat un atac la adresa pre[e-dintelui Traian B`sescu, acoali]iei guvernamentale. „Re-feririle la Traian B`sescu sunttotal deplasate“, a spus Boc. PPrrootteecc]]iiaa ppaarrttiidduulluuii..Cu toate cà f`cut ni[te afirma]ii grave laadresa democra]ilor, deputa-tul umanist se bucur` desprijinul partidului. Emil Boc aavut o ciocnire dur` cu umani[-tii în cadrul [edin]ei Consiliulde Conducere al Coali]iei, cândle-a solicitat s` se delimiteze deafirma]iile lui PantelimonManta. „Nu mai suntem petimpul lui Ceau[escu, atuncicând aveam to]i acelea[i p`-reri“, au replicat reprezen-tan]ii PUR. În plus, ei i-au spusliderului democrat c` Manta avotat, la fel ca to]i deputa]iiumani[ti, împotriva mo]iuniiini]iate de PSD. ((AA..PP..//AA..DD..))

S `pt`mâna trecut`, comi-sia parlamentar` de an-chet` asupra activit`]ii

SRR [i SRTV [i-a început acti-vitatea. Parlamentarii auaudiat câ]iva jurnali[ti ai TVRpentru a afla cât de avansatèste cenzura [i politica dedezinformare în televiziuneapublic`. Prima persoan` au-diat`, Ioana Dumitrescu, re-dactor la [tiri externe, a f`cuto serie de dezv`luiri care arat`cum se lucreaz` la [tirile TVR:„Din 2002 nu am avut voie s`mai d`m [tiri negative în ceeace-l prive[te pe Berlusconi“.Dup` ce pe post s-a „sc`pat“ o[tire referitoare la reluareaproceselor de la Milano încare este implicat premierulitalian, „imediat, redactorul-[ef a primit telefon de sus, de

la Valentin Nicolau, care a re-pro[at difuzarea ei. De ase-menea, a sus]inut redactorulTVR în fa]a parlamentarilor,„înmormântarea premieruluisârb Zoran Gingic a fost prilejde imagine pentru AdrianN`stase“. Ioana Dumitrescu aexplicat c`, în loc s` se utilize-ze imaginile prin satelit, aufost folosite cele trimise de uncorespondent TVR care îlaveau tot timpul în centrulimaginii pe fostul premier. Re-dactorul de [tiri interne Ma-rius Zamfir a dezv`luit faptulc` PSD a avut acces la toateînregistr`rile video ale TVR.Audierile din comisia parla-mentar` nu au fost unele obi[-nuite din cauza bruiajelor de-puta]ilor PSD. Ale[ii fostuluipartid de guvern`mânt s-au

opus derul`rii unei anchete lacele dou` institu]ii mass-media. Dorina Mihìlescu [iDan Mihalache, deputa]iPSD, au pus în joc tot arsena-lul de mitoc`nie posedat, lan-sând atacuri la persoane [imimând opozi]ia prin invo-carea unor proceduri parla-mentare inexistente. DorinaMihìlescu a atins punctul defierbere în momentul în careAlex Costache – redactorulTVR care a protestat primul înmod public fa]` de cenzura [imanipularea practicate deactuala conducere a TVR – asus]inut c` numele sù erades pomenit ca fiind una din-tre persoanele care d`deaucele mai multe telefoane fac-torilor de r`spundere din tele-viziunea public`. Mânia Do-

rinei Mihìlescu nu a ocolit-onici pe pre[edinta comisiei,Raluca Turcan (PNL), desprecare Mihìlescu nu a ezitat sàfirme c` „a fost para[utat` înpolitic`“. PSD nu s-a mul]umitdoar cu salvele de insultelansate de Dorina Mihìlescu[i Dan Mihalache. Observândc` redactorii TVR audia]i decomisia parlamentar` nuînceteaz` s` dezv`luie modulîn care fostul partid de guver-n`mânt a manevrat politicaeditorial` a institu]iei, repre-zentan]ii PSD au sunat aduna-rea oamenilor dedica]i social-democra]iei din cadrul TVR.Ca urmare, comisia s-a trezitcu o scrisoare în care peste 55de angaja]i ai Televiziuniipublice au cerut s` fie [i eiaudia]i în scopul oferirii de noidate care s` fie folositoareanchetei. Faptul a fost comu-nicat de PSD-istul R`zvanTheodorescu, deputa]ii Alian-]ei ne[tiind despre respectivamisiv`. Întrebat de senatorulPNL Adrian Cioroianu dacèste cumva vorba despre „osarcin` de partid“, Theodo-rescu s-a f`cut c` nu în]elegealuzia liberalului. C` politicaeditorial` a TVR se bazeaz`pe echidistan]` [i profesiona-lism o dovede[te [i faptul c`postul public a prezentat au-dierile din comisie doar „se-lective“, din material lipsindinsultele rostite de ale[ii PSDla adresa colegilor deputa]i.

SSOONNIIAA TTUUDDOORR

Deputa]ii PSD alearg` dup` prostituate„Feti]ele“ au fost invitate \n Parlament s`-[i spun` punctul de vedere \n leg`tur` cu legea privind legalizarea prostitu]iei

PUR sare la g=tuldemocra]ilor

TVR – o televiziune public` aflat`în slujba lui N`stase [i Berlusconi

4 - 10 aprilie 2005economie6

Deficitul comercial a crescut cu aproape 50%Deficitul comercial FOB/CIF al României s-a situat la 885,3 milioane de euro, în perioada 1 ianuarie-28 februarie 2005, în cre[tere cu aproape 50 la sut` comparativ cu perioadasimilar` a lui 2004, când s-a cifrat la 593,2 milioane de euro. Conform datelorInstitutului Na]ional de Statistic` (INS), deficitulcomercial al pre]ului m`rfii la frontiera ]`riiexportatoare (FOB) fa]` de pre]ul m`rfii lafrontiera ]`rii importatoare (CIF) a fost de 505,1 milion de euro, comparativ cu 274 milioaneeuro în februarie 2004. În pre]uri FOB/FOB,deficitul comercial a fost de 573,9 milioane deeuro în primele dou` luni ale anului în curs [i de339,5 milioane de euro în februarie 2005.

Agroturismul ia amploareUn num`r de 115 proiecte pentru investi]ii înagroturism au fost contractate în cadrulprogramului SAPARD, valoarea total` a acestoradep`[ind 18 milioane de euro. Astfel, 60% dintrebeneficiarii M`surii 3.4. – „Dezvoltarea [idiversificarea activit`]ilor economice care s`genereze activit`]i multiple [i venituri alternative“au proiecte ce vizeaz` subm`surile „turism rural“[i „alte tipuri de turism rural“. Pentru dezvoltarea[i diversificarea activit̀ ]ilor economice în mediulrural au fost contractate în total 198 de proiecte, cevizeaz ̀înfiin]area atelierelor me[te[ug`re[ti,turismul rural [i alte tipuri de turism rural, cre[tereamelcilor [i a broa[telor, cultivarea ciupercilor,prelucrarea plantelor medicinale [i aromatice,precum [i prelucrarea fructelor de p`dure.

Câ[tigurile sub 6.000.000 de lei nu vor fi impozitate Câ[tigurile din jocurile de noroc, în bani sau în natur`,sub 6.000.000 de lei, realizate de acela[i organizatorsau pl`titor într-o singur` zi, nu vor fi impozitate.Conform noului Cod Fiscal aprobat de Guvern,câ[tigurile din jocurile de noroc se vor impozita cu 20%din venitul net care nu dep`[e[te 100 milioane de lei [icu o cot` de 25% din venitul net care dep`[e[te 100 milioane de lei, începând cu 1 mai 2005. Obliga]iacalcul`rii, re]inerii [i vir`rii impozitului revine pl`titorilorde venituri. Impozitul calculat [i re]inut în momentul pl`]iieste impozit final. Acesta se vireaz` la bugetul de statpâna la data de 25 inclusiv a lunii urm`toare celei încare a fost re]inut.

Marii contribuabili sunt chema]ila discu]ii de ANAFUn num`r de187 de noi societ`]i din municipiulBucure[ti [i jude]ul Ilfov se încadreaz` încategoria marilor contribuabili începând cu 1 aprilie 2005, potrivit criteriilor stabilite prin ordinal ministrului Finan]elor Publice. Astfel, Agen]iaNa]ional` de Administrare Fiscal` (ANAF) invit`noii agen]i economici care fac parte din categoriamarilor contribuabili la o întâlnire de informareasupra procedurii care trebuie urmat` pentruîndeplinirea obliga]iilor fiscale.

Investi]iile de mediu planificatenu s-au concretizatDin valoarea planificat` de 23.217,6 miliarde de leia investi]iilor de mediu derulate de ConsiliileJude]ene, Consiliile Locale [i agen]ii economiciprin programele de conformare, în 2004, s-aurealizat investi]ii în valoare de 14.910,417 miliardede lei, adic` 64,2%. În cazul ComisariatuluiRegional Bucure[ti, investi]iile de mediu realizateau dep`[it valorile propuse pentru 2004. Unrezultat mai slab în ceea ce prive[te realizareainvesti]iilor de mediu s-a înregistrat în zona decompeten]` a comisariatelor regionale Timi[.

A proape jum`tate din ra-poartele de venituri [icheltuieli electorale aufost declarate cu valoa-rea zero. Curtea de

Conturi a finalizat analiza asu-pra banilor folosi]i de partide-le politice \n campania electo-ral` pentru alegerile parla-mentare [i preziden]iale dinnoiembrie 2004. A[a cum sezvonise, sumele cheltuite nuau \n totalitate acoperire. Ra-portul Cur]ii de Conturi arat`c` peste 45% din totalul ra-poartelor de venituri [i chel-tuieli electorale au fost decla-rate cu valoarea zero, atât lavenituri, cât [i la cheltuieli.Pre[edintele CCR, Dan Drosu{aguna (foto), catalogheazàceast` situa]ie drept „curioa-s`, întrucât este imposibil a[aceva“, cu atât mai mult cu cât,în prealabil, au fost declarate[i înregistrate la CCR afi[eelectorale [i materiale de pro-pagand` tip`rite. Majoritatearapoartelor cu valoare zero auprovenit de la candida]ii inde-penden]i, care [i-au numit [iun num`r insuficient de man-datari financiari.Neîndeplinirea în totalitate aactivit`]ii unor mandatari fi-nanciari este justificat` de nu-m`rul mare de candida]i în-scri[i, precum [i de volumulde munc` ridicat pe care îl pre-supune asigurarea eviden]ei

încas`rii veniturilor, pl`]iicheltuielilor, rapot`rii datelor[i informa]iilor stabilite, întermenul prev`zut de lege. Înfoarte multe cazuri, mandata-rii financiari înregistra]i laCCR nu au avut o preg`tire mi-nim` necesar` conducerii evi-den]ei tehnico-operative pri-vind veniturile [i cheltuielileaferente campaniei electora-le. Pre[edintele Dan Drosu{aguna spune c` este necesa-r` g`sirea unei solu]ii ca, peviitor, to]i candida]ii s` furni-zeze date foarte exacte înceea ce prive[te sediul sau do-miciliul acestora, pentru a fidepista]i mai u[or în cazulunor controale. Prin controa-lele CCR s-au mai constatatnereguli legate de depunerearapoartelor de venituri [i chel-tuieli electorale de alte per-soane decât cele stabilite prinlege (respectiv mandatarii fi-nanciari) [i nerespectarea ter-menului de 15 zile pentru de-punerea rapoartelor de veni-turi [i cheltuieli electorale. Lamajoritatea candida]ilor s-aconstatat c` valoarea cheltuie-lilor a fost mai mare decât ve-niturile încasate. Cheltuielileneacoperite cu veniturile înre-gistrate se reg`sesc, în princi-pal, la candida]ii la alegerilepreziden]iale sus]inute deAlian]a D.A. PNL-PD, cu22.438 milioane de lei (22.089

milioane de lei venituri [i44.527 milioane de lei chel-tuieli), Alian]a Electoral`PSD-PUR cu 18.610 milioanede lei (8.530 milioane de leivenituri [i 27.140 milioane delei cheltuieli) [i Partidul NouaGenera]ie cu 609 milioane delei (3.079 milioane de eurovenituri [i 3.688 milioane de

lei cheltuieli). Curtea de Con-turi a Rom=niei a mai declan-[at la \nceputul lui februarieun control ulterior asupra acti-vit`]ii partidelor politice parla-mentare în perioada 2003-2004, rezultatele acestuia fiinda[teptate p=n` la sfâr[itul pri-mului semestru al acestui an.

GGEEOORRGGEE AALLBBUU

P rocedura de rambursare a accizelor c`-tre contribuabilii persoane juridice va fimodificat`, urmând s` se alinieze meto-

dologiei de solu]ionare a deconturilor cusume negative de tax` pe valoarea adùgat`(TVA), cu op]iune de rambursare. M`sura afost anun]at` de pre[edintele Agen]iei Na]io-nale de Administrare Fiscal` (ANAF), Sebas-tian Bodu, care a precizat c` pân` acum acci-zele nu erau „prinse“ în procedura de ram-bursare cu control ulterior, a[a cum seprocedeaz` pentru marii contribuabili –societ`]ile cu o cifr` de afaceri de peste 500miliarde de lei, în cazul TVA. Accizele eraurambursate pân` acum numai cu controlanticipat. În cazul TVA, conform metodologiei, solici-t`rile de rambursare se solu]ioneaz` întermen de maximum 45 de zile de la data de-punerii decontului de TVA cu sume nega-tive, cu op]iune de rambursare. Solicit`rilede rambursare sunt analizate de un com-partiment de specialitate, procedura avândca scop încadrarea fiec`rui pl`titor într-ocategorie de risc fiscal, în func]ie de com-portamentul sù fiscal, precum [i în func]iede riscul pe care acesta îl prezint` pentru ad-ministra]ia fiscal`. ((GG..AA..))

U ltimele modific`ri ale accizelor nupar s` le fi tìat elanul produc`tori-lor de bere. Ace[tia consider` c`

pia]a berii din România va continua s`creasc`, chiar dac` accizele care ur-meaz` s` fie aplicate de la 1 aprilie suntsemnificativ mai mari decât anticipase-r` produc`torii de bere. Dup` cum afir-m` directorul de managing al Compa-niei de Bere România (CBR), „Dieter

Schulze“, pe baza experien]ei din alte]`ri, s-a constatat c` o cre[tere semnifi-cativ` a accizelor conduce la o sc`derea consumului de bere. Dac` ne gândimc` în 2004 pia]a româneasc` de bere acrescut cu peste 10-12%, cred c`, pe ter-men lung, pia]a berii din România vacontinua s` creasc`. De asemenea, elnu crede c` aceast` cre[tere va disp`-rea complet [i nici nu va sc`dea cu multsub a[tept`rile produc`torilor. Pre[edintele companiei United Roma-nian Breweries Bereprod SRL (URBB),Shachar Shaine, etse de p`rere c` atuncicând se iau astfel de hot`râri, aplicabileîntr-un timp scurt, companiile sunt afec-tate, întrucât acestea î[i fac un plan cumult timp înainte. „În]eleg necesitateacre[terii accizelor, dar [i aceasta trebuieplanificat` dinainte. Când se întâmplà[a ceva [i ne anun]` cu 1-2 s`pt`mâniînainte, este foarte greu s` ne facem oplanificare“, a afirmat Shachar Shaine.El a subliniat faptul c`, din p`cate, minis-trul Finan]elor Publice, Ionu] Popescu,a discutat cu produc`torii de bere petema cre[terii accizelor, dar „pe ultimasut` de metri“. ((GG..AA..))

Curtea de Conturi a luat la bani m`run]ipartidele politice

Procedura derambursare a accizelorva fi modificat`

De[i mai scump`,rom=nii nu vor renun]a la bere

economie 74 - 10 aprilie 2005

SNTR acuz` Guvernulde favorizarea unor companiiP ia]a produc`torilor de ]ig`ri este \n

pragul unui scandal datorit` ul-timelor m`suri luate de Guvern.Astfel, Tobacco 2003/UE Consor-tium, ac]ionarul majoritar al SN

Tutunul Românesc, consider` c` deciziarecent adoptat` de Guvernul României,de majorare a accizelor la tutun, creeaz`premisele unui regim de concuren]` ne-loial`. De asemenea, ei consider` c` mo-dul de reglementare a regimului accize-lor este realizat cu inten]ia v`dit` de a fa-voriza anumi]i produc`tori existen]i înpia]`. De[i patronul SNTR în]elege deci-zia adoptat` de actualul Guvern ca m`su-r` necesar` în vederea ader`rii Românieila Uniunea European`, el consider` c`rolul statului în raport cu produc`toriidin orice ramur` de activitate trebuie s`fie corect [i nediscriminatoriu. |n opiniaac]ionarilor SNTR, m`sura adoptat` deExecutiv, la ini]iativa Ministerului Finan-]elor Publice, de a m`ri accizele la tutunare rolul de a bulversa pia]a produc`tori-lor de tutun [i de a favoriza companiileproduc`toare de branduri considerate delux. Astfel, acciza la ]ig`rile de lux semajoreaz` cu 2.000 de lei pe pachet, învreme ce la ]ig`rile ieftine, accesibileconsumatorilor cu venituri reduse, acci-za se majoreaz` cu 5.000 de lei pe pachet.Aceasta va face ca un fum`tor cu veniturimici s` fie nevoit s` cheltuiasc` aproxi-mativ 5.000-6.000 de lei în plus pentruun pachet, fa]` de pre]ul actual, în vremece un fum`tor cu venituri peste medii vascoate din buzunar pentru un pachet de]ig`ri doar 2.000-3.000 de lei în plus. To-bacco 2003/UE Consortium consider`c` ar fi fost corect ca Guvernul României,prin reprezentantul sù, Ministerul deFinan]e [i ministrul de resort, Ionu] Po-pescu, s` se consulte înaintea adopt`riiacestei m`suri cu to]i produc`torii de]igarete din România [i nu doar cu uniidintre ace[tia.

Ac]ionarul majoritar al SNTR este indig-nat de situa]ia creat` [i consider` c` Gu-vernul României s-a amestecat în modnepermis în pia]a ]igaretelor [i a defavo-rizat în mod evident situa]ia singuruluiproduc`tor de pe pia]a româneasc` careîncurajeaz` industria tutunului din Ro-mânia [i care a folosit în fabricarea ]igare-telor 99,73 la sut` din întreaga produc]iea României“, se precizeaz` \n comunicatulinstitu]iei. Aceasta spune c` Guvernul Ro-m=niei are „o politic ̀v`dit discriminatorie,ce are ca obiectiv nu doar dispari]ia de pepia]̀ a Tutunului Românesc [i a unor m`rcitradi]ionale, ci a îns`[i industriei culti-vatoare de tutun din România, reprezentat̀de peste 27.500 de mici fermieri români“.|n contradic]ie cu decizia Guvernului,este amintit anun]ul Ministerului Agri-culturii, potrivit c`ruia se lucreaz` la unproiect de act normativ prin care s` fieacordate subven]ii cultivatorilor de tutun

pentru cantit`]ile livrate la unit`]ile deprocesare, m`sur` care va fi luat` pentruimpulsionarea produc]iei autohtone, ceacoper`, în prezent, mai pu]in de jum`-tate din cota negociat` cu UE. MinisterulAgriculturii a anun]at c` decizia a fostluat` pentru a stimula produc]ia de tu-tun, care s-a redus de la 18.000 tone, în1999, la 7.200 tone, în 2004, potrivit co-municatului. Neschimbarea deciziei gu-vernamentale va avea efecte grave asu-pra activit`]ii SNTR. Aceasta avertizeaz`c`, „\n cazul \n care nu vor avea loc schim-b`ri urgente ale reglement`rilor legalerecent adoptate, Tobacco 2003/UE Con-sortium va fi nevoit s` închid` capacit`-]ile de produc]ie în func]iune în acest mo-ment, s` concedieze aproape 90% dintrecei 1.500 de salaria]i pe care îi are în pre-zent [i s` renun]e la achizi]ionarea de tu-tun românesc“.

GGEEOORRGGEE AALLBBUU

E conomia româneasc` esteenergofag`, iar cre[tereapre]urilor la utilit`]i, de la

1 aprilie, va afecta nu numaifirmele române[ti, ci [i imagi-nea ]`rii. Aceasta este opiniaUGIR 1903 referitoare la ulti-mele major`ri ale accizelor.Dup` cum explic` directorulgeneral al acestei confedera]iipatronale, Stelian Doroban]u,industria prelucr`toare î[i vadiminua valoarea adùgat`brut` cu 4,3%, iar cele maiafectate ramuri industrialesunt: chimie [i fibre sintetice,metalurgie [i siderurgie [imateriale de construc]ii.„Conform raportului – Româ-nia [i Agenda Lisabona 2004 –România consum` 1.164 kg decombustibil la 1.000 de euro

pe PIB, iar în UE consumul seînscrie într-o marj` de la 125kg (Danemarca), la 341 kgcombustibil la 1.000 euro pePIB (Slovacia)“, afirm` pre[e-dintele UNPR, Petre MarianMilu]. Cei doi reprezentan]i aipatronatelor consider` c`„erorile de management, co-rup]ia semnalat` de pres` de-a lungul anilor, întârzierileîn liberalizarea pre]urilor însectorul de stat al industrieide utilit`]i sunt suportateacum de celelalte ramuri aleeconomiei na]ionale“. Confe-dera]iile patronale UGIR1903 [i UNPR apreciaz` càceste cre[teri de pre]uri lautilit`]i au impact negativ asu-pra întregii societ`]i româ-ne[ti. ((GG..AA..))

V eniturile ob]inute în urmamo[tenirii sau dona]ieiunor imobilele sau tere-

nuri între rude pân` la gradulal patrulea, inclusiv, precum [idin transferul propriet`]iiacestora în condi]iile reconsti-tuirii dreptului de proprietatenu vor fi impozitate. Dup`cum se precizeaz` \n actualaform` a Codului Fiscal, nu seimpoziteaz` nici veniturile

ob]inute din transferul pro-priet`]ii construc]iilor cu des-tina]ia de locuin]`, de]inutepe o perioad` mai mare de treiani. Impozitul pe tranzac]iileimobiliare se calculeaz` prinaplicarea cotei de 10% asupravenitului impozabil.Notarii publici care autentifi-c` actele au obliga]ia de a cal-cula, încasa [i vira impozitul labugetul de stat pân` la data de25, inclusiv, a lunii urm`toarecelei în care a fost autentificatactul. În cazul în care transfe-rul dreptului de proprietateasupra construc]iilor sau tere-nurilor se face prin alt` proce-dur` decât cea notarial`, con-tribuabilul are obliga]ia de adeclara, în maximum 3 zile dela data vânz`rii, venitul ob]i-nut organismelor fiscale în ac`ror circumscrip]ie este si-tuat imobilul înstrìnat. ((GG..AA..))

C re[terea pre]urilor la utili-t`]i, începând cu 1 aprilie2005, va conduce la sc`de-

rea valorii adùgate brute întoate ramurile economiei na-]ionale, cu excep]ia a treiramuri direct beneficiare aleacestei m`suri (energie elec-tric`, termic`, gaze). Potrivitunei analize a Grupului de Eco-nomie Aplicat` (GEA) refe-ritoare la impactul cre[teriipre]urilor asupra valorii adù-gate brute [i a ratei infla]iei,industria prelucr`toare î[i vadiminua, pe ansamblu, valoa-rea adùgat` brut` cu 4,3%.Cele mai afectate ramuri deactivitate sunt cele de chimie [ifibre sintetice, metalurgie [isiderurgie, materiale de cons-truc]ii, sticl`, c`rbune, cocs,

celuloz` [i hârtie, cauciuc [imateriale plastice, minereuri,medicamente, detergen]i, cos-metice, mijloace de transport[i construc]ii de ma[ini. Cre[-terea pre]ului la utilit`]i va du-ce, de asemenea, [i la un sporinfla]ionist estimat la 5,8 la sut ,̀ceea ce ar putea contribui laratarea ]intei de infla]ie de 7 lasut` pentru 2005. Pentru a evi-ta aceast` posibilitate, existòp]iunea aprecierii [i mai pu-ternice a cursului de schimb,care ar ieftini importurile dematerii prime pentru sectoa-rele de utilit`]i. Reversul aces-tei op]iuni este afectarea încontinuare a exportatorilor,care ar urma s` se adaugeefectelor nepl`cute ale cre[te-rii pre]urilor la utilit`]i. ((GG..AA..))

C asa de Economii [i Consemna]iunieste, în prezent, lipsit` de dinamism[i are o activitate dispropor]ionat`.

Aceasta este prima impresie a noului pre-[edinte al CEC, Eugen R`dulescu.Dup` cum \[i propane acesta, „activita-tea CEC trebuie recalibrat`, iar bancatrebuie dinamizat`, astfel încât, în mo-mentul privatiz`rii, s` aib` performan]e

semnificativ mai bune“. Noul pre[edinteal CEC, fost consilier al guvernatoruluib`ncii na]ionale, a precizat c` nu vaabandona proiectele aprobate, în specialpe cel privind privatizarea b`ncii în 2005. „Trebuie duse la bun sfâr[it multedintre proiectele deja aprobate“, cuprivire la aceast` institu]ie, a subliniatR`dulescu. Mai multe b`nci puternice,

între care Deutsche Bank din Ger-mania, Erste Bank, HVB Bank [iRaiffeisen Bank din Austria, sunt inte-resate de preluarea pachetului majo-ritar de ac]iuni la CEC, banc` de eco-nomii cu cea mai mare re]ea de unit`]idin România [i cu active de peste40.000 miliarde de lei, la 31 decembrie2004. ((GG..AA..))

B iletele de tren s-ar puteascumpi cu 5,6% de la 1 mai.Dup` cum declar` direc-

torul general CFR C`l`tori,Alexandru Noapte[, „\n mo-mentul de fa]` desf`[ur`m unstudiu despre costul biletelor,studiu care va fi gata undeva înjurul datei de 1 mai, [i esteposibil s` major`m pre]ul bi-letelor cu rata infla]iei preco-

nizat` la 1 aprilie, de 5,6%“. Di-rectorul CFR C`l`tori a preci-zat c` majorarea nu va dep`[icuantumul necesar pentru aacoperi infla]ia. Referitor la ma-jorarea salariilor angaja]ilor,Alexandru Noapte[ a declaratc` acestea vor continua, dar c`nu este deocamdat` posibil`majorarea salariilor acestora,din cauza aloc`rii bugetare pe

acest an, în sc`dere cu 2.000 demiliarde comparativ cu 2004,dar c` ace[tia vor primi celecinci tichete de mas` con-venite. Totodat`, directorul adeclarat c` CFR C`l`tori se vaconcentra pe cre[terea calit`-]ilor serviciilor oferite clien]ilor[i pe modernizarea vagoanelorCFR.„Este foarte important ca[i c`l`torii s` sus]in` eforturile

noastre [i, pentru a evita noidistrugeri grave ale infrastruc-turii, vom propune introduce-rea amenzii penale pentru ast-fel de distrugeri“, a declaratAlexandru Noapte[. Companiase va axa pe o mic[orare a tim-pului de efectuare a c l̀̀ toriilor,pentru a face astfel fa]` concu-ren]ei cu firmele de transportrutier. ((GG..AA..))

Se anun]` scumpiri la biletele de tren

CEC are un nou pre[edinte

UGIR 1903 [i UNPR nuv`d cu ochi buni ultimelemajor`ri de pre]uri

Mo[tenirile [i dona]iilenu vor fi impozitate

Toate ramurile economicevor sim]i din plin efectul scumpirilor

dezv`luiri8 4 - 10 aprilie 2005

Corup]ie \n PETROM

S ocietatea cea mai boga-t` pe care o de]inea sta-tul rom=n p=n` \n urm`cu pu]in timp lucra, a[acum este [i firesc, cu

sume enorme de bani, iarangaja]ii sì aveau salarii carele permiteau s` trìasc` cumult mai bine dec=t mul]i al]ii.Cu toate acestea, mul]i dintrepetroli[ti nu s-au sfiit s` bagem=inile p=n` la coate \n vis-tieria PETROM. Dac` [i func-]ia pe care ajunseser` \i ajutas` nu fie lua]i la \ntreb`ri, cuat=t mai bine. Iar liderii sindi-cali din PETROM au avut tottimpul un statut mai aparte.Un astfel de lider a ajuns,ast`zi, \n fa]a oamenilor legii,dup` ce sute de pagini privindinfrac]iunile sale au constituitun dosar de urm`rire penal`.RReezzuummaatt.. La 22 iunie 2004,I.P.J. S`laj, Serviciul deInvestigare a Fraudelor, \lcerceta \n dosarul nr. 270/P/2004 pe numitul Neaga Ga-vril, administrator [i asociatunic la SC Adelcons SRL, subaspectul s`v=r[irii infrac]iuni-lor de evaziune fiscal`, \n[el`-ciune, delapidare, fals inte-lectual [i uz de fals. |n urmacercet`rilor organismelor abi-

litate, s-a constatat c` acesta aprejudiciat statul cu suma de589.313.246 de lei cu titlu deimpozit pe profit [i452.939.102 lei cu titlu de

TVA, sume pe care ar fi tre-buit s` le pl`teasc`, dar, dato-rit` \nregistr`rii de cheltuielifictive, nu a f`cut acest lucru.|n aceste condi]ii, la22.06.2004, Neaga Gavril s-aprezentat la organismul depoli]ie, unde a depus un auto-denun], din care rezulta urm`-toarele: „Pentru \ncredin]a-rea unor lucr`ri f`r` licita]ie,Neaga a dat suma de 150 mi-lioane de lei, \n mai multetran[e, prin intermediul [efu-lui Postului de Poli]ie din loca-litatea Bale, Gheorghe Che-beleu, directorului SucursaleiSuplacu de Barcù, LendeczkiGavril. Tot \n perioada 1999-2002, Neaga a cump`rat \nnumele SC Adelcons SRL unnum`r de 4.000 de bol]ari

c`r`mid`, aproximativ 3.000de ]igle [i aproximativ 4 mcmaterial lemnos. Aceste ma-teriale au fost folosite pentruconstruc]ia locuin]ei lui Ioan

Kovacs din Mar-ghita, care are ca-litatea de admi-nistrator la Sucur-sala Suplacu deBarcù. Totodat`,SC Adelcons SRLa pus la dispozi]ie

un num`r de 10 lucr`tori, careau construit etajul 1 [i man-sarda la locuin]a lui Ioan Ko-vacs. Pentru aceste materiale[i manopera executat`, Ko-vacs a semnat \n repetate r=n-duri procese verbale de re-cep]ie pentru lucr`ri care nuau fost executate \n realitate.{{ii ccaassee,, [[ii ttrraaffiicc ddee iinnfflluueenn]]`̀..|n perioada execut`rii lucr`ri-lor de construc]ii la gospod`-ria anex` apar]in=nd de Can-tina SNP PETROM – Sucur-sala Suplac, administratorulcantinei, Ioan Kovacs, i-ar fipretins lui Neaga s`-i executelucr`ri de construc]ii la casaproprietate personal̀ din Mar-ghita, promi]=nd \n schimb c`va interveni la conducereaSNP PETROM – Sucursala

Suplac pentru ca SC AdelconsSRL s` primeasc` spre exe-cutare [i alte lucr`ri deconstruc]ii. AdministratorulIoan Kovacs a mai pretins [iprimit suma de 4.000 USD, \ndou` tran[e de 2.000 USDfiecare, sus]in=nd faptul càce[ti bani trebuie s`-i deaunui revizor contabil din cen-trala SNP PETROM Bucu-re[ti, care urmeaz` s` avizezeordinele de compensare pen-tru ridicarea de produse pe-troliere \n contrapartid` cu lu-cr`rile efectuate“. Ca urmarea acestui fapt, organismul decercetare a \ntocmit un refe-rat cu propunerea de declina-re a competen]ei \n favoareaParchetului Na]ional Antico-rup]ie, confirmat de Par-chetul de pe l=ng`Tribunalul S`lajprin ordonan]`din 2 iulie 2004.||nncceeppeerreeaa uurrmm`̀--rriirriiii ppeennaallee.. Prinprocesul-verbalde la 13 septem-brie 2004, \ntocmit de Par-chetul Na]ional Anticorup]ie,Serviciul Teritorial Oradea, \ndosarul nr. 36/P/2004, s-a dis-pus \nceperea urm`ririi pena-

le fa]` de Ioan Kovacs pentrus`v=r[irea a dou` infrac]iunide trafic de influen]`. Prinordonan]a de la 16 septembrie2004 \ntocmit` de ParchetulNa]ional Anticorup]ie, Servi-ciul Teritorial Oradea, s-a pus\n mi[care ac]iunea penal`. La10 septembrie 2004, Parche-tul Na]ional Anticorup]ie, Ser-viciul Teritorial Oradea, emiteordonan]a de re]inere a incul-patului, \ntocmind referatul cupropunerea de arestare pre-ventiv`. Tribunalul Bihor, sesi-zat pentru judecarea cereriiParchetului Na]ional Antico-rup]ie, Serviciul TeritorialOradea privind luarea m`suriiarest`rii preventive a inculpa-tului, \n dosarul nr. 5301/2004,a pronun]at \ncheierea nr.

83/17.09.2004, prin care adispus arestarea preventiv` aacestuia. PPrrooppuunneerrii ddiirreeccttee.. |n noiem-brie 1999, la solicitarea SNP

PETROM – Sucursala Suplac,Direc]ia Sanitar` Veterinar`Bihor a emis un aviz de princi-piu pentru amenajarea unuicentru de tìere animale(punct de sacrificare) la gos-pod`ria anex` apar]in=nd decantina sucursalei. Conformdispozi]iilor legale, pentrulucrarea de construc]ii, SNPPETROM – Sucursala Suplaca \ncheiat contract de proiec-tare cu un inginer. Conformproiectului, punctul de sacrifi-care ce urma s` fie construit lagospod`ria anex` a cantineisucursalei era compus dincl`dire cu camere amenajatespecial pentru tran[are carne[i amenaj`ri exterioare speci-fice unui centru de tìere ani-male. Pentru \ntocmirea pro-iectului au fost necesare ante-m`sur`tori, semnate de Ko-vacs ca beneficiar al construc-]iei. Pentru executarea lucr`-rilor de construc]ii la punctulde sacrificare, dintre cele treioferte a fost aleas` SC Adel-cons SRL Drighiu, jude]ulS`laj, care a prezentat pre]ulcel mai mic pentru execu-tarea lucr`rii [i a men]ionat [itermenul de execu]ie. Princontractul de antre-

PPeennttrruu \\nnccrreeddiinn]]aarreeaa uunnoorr lluuccrr`̀rriiff`̀rr`̀ lliicciittaa]]iiee,, NNeeaaggaa aa ddaatt ssuummaa ddee115500 mmiilliiooaannee ddee lleeii,, \\nn mmaaii mmuulltteettrraann[[ee,, pprriinn iinntteerrmmeeddiiuull [[eeffuulluuiiPPoossttuulluuii ddee PPoollii]]iiee ddiinn llooccaalliittaatteeaaBBaallee,, GGhheeoorrgghhee CChheebbeelleeuu

NNuummaaii dduupp`̀ ccee NNeeaaggaa aa ccuummpp`̀rraattcc`̀rr`̀mmiiddaa [[ii lluuccrr`̀ttoorriiii ss`̀ii aauu

\\nncceeppuutt ss`̀ ccoonnssttrruuiiaasscc`̀ eettaajjuull,,KKoovvaaccss aa ssoolliicciittaatt [[ii aa oobb]]iinnuutt

aapprroobbaarreeaa eexxeeccuutt`̀rriiii lluuccrr`̀rriilloorrssuupplliimmeennttaarree

dezv`luiri 94 - 10 aprilie 2005

priz` general` nr.5/1999, SC Adelcons SRL s-aobligat ca pentru suma de771.249.404 lei s` executelucr`ri de construc]ii-montajla SNP PETROM – SucursalaSuplac, p=n` la 31 mai 2000,antreprenorul urm=nd s` res-pecte \ntocmai proiectul \n-tocmit de inginer. |n vara lui2000, „\naintea finaliz`rii lu-cr`rii contractate, KovacsIoan, administratorul gospo-d`riei anexe, mi-a spus c` varezolva cu conducerea SNPPETROM Suplac aprobarea[i a altor lucr`ri pentru gospo-d`ria anex`, dar va trebui \nschimbul serviciului pe caremi-l face s` \l ajut s`-[i terminecasa“, declara autodenun-]`torul. LLuuccrr`̀rrii ssuupplliimmeennttaarree.. |n bazaacestei \n]elegeri, Neaga acump`rat, prin SC AdelconsSRL, c`r`mid` \n valoare de11.042.895 de lei, care a fosttransportat` la casa inculpatu-lui cu mijloace de transport alesucursalei, iar lucr`tori anga-ja]i la SC Adelcons SRL au\nceput s` construiasc` etajulcasei din Marghita, concomi-tent cu lucr`ri pe care le exe-cutau la punctul de sacrificare.V`z=nd c` s-au cump`rat ma-teriale de construc]ie [i s-a\nceput construirea etajuluicasei sale, la 2 octombrie 2000,Kovacs, conform \n]elegeriiavute cu Neaga, a \ntocmit unreferat prin care a propus con-ducerii SNP PETROM – Su-cursala Suplac efectuarea delucr`ri suplimentare la punc-tul de sacrificare, referataprobat \n aceea[i zi. |n bazaacestui act s-a emis o comand`de lucr`ri suplimentare c`treSC Adelcons SRL, cu toate càceast` firm` nu era nominali-zat` \n referat. Lucr`rile supli-mentare propuse de Kovacs lapunctul de sacrificare au fostexecutate de SC AdelconsSRL p=n` la sf=r[itul anului2001, \n aceast` perioad` Nea-

ga cump`r=nd material lem-nos de 10 milioane de lei [i ]i-gl` \n valoare de 78.700.332de lei, pe care lucr`torii SCAdelcons SRL le-au folosit laacoperirea casei proprietatepersonal` a inculpatului. Pen-tru lucr`rile suplimentare exe-cutate la punctul de sacrifica-re, firma de construc]ii a emisfacturi \n valoare de3.494.391.693 de lei, SNP PE-TROM – Sucursala Suplaccheltuind \n total pentru acestobiectiv 4.265.641.097 de lei,fa]` de 771.249.404 lei c=t sestabilise prin contractul de an-trepriz`.NNiiccii uussttuurrooii nn--aa mm==nnccaatt...... Petot parcursul urm`ririi pena-le, Kovacs a negat c` ar fi avutvreo r`spundere cu privire lasupravegherea, verificarea [iurm`rirea lucr`rilor de cons-truc]ii care se executau lapunctul de sacrificare din in-cinta gospod`riei anexe apar-]in=nd de cantina SNP PE-TROM – Sucursala Suplac,sus]in=nd c` r`spunderea re-venea \n totalitate altor per-soane. Aceste afirma]ii ale in-culpatului sunt comb`tute dedepozi]iile martorilor Lendec-zki Gavril (director al SNP Pe-trom-Sucursala Suplac \n aceaperioad`) [i Mircea Scurt(membru \n comisia de recep-]ie), care au precizat c` IoanKovacs, ca [ef al cantinei, erabeneficiarul lucr`rilor de lapunctul de sacrificare [i tre-buia s` le urm`reasc` perso-nal, fiind cel care era \n leg`-tur` direct` cu executantul.De asemenea, Kovacs a sem-nat, \n calitate de beneficiar allucr`rii, antem`sur`torileefectuate pentru \ntocmireaproiectului, procesul verbalde recep]ie al proiectului, fi[e-le de constatare tehnic` pen-tru lucr`rile de construc]ii,procesele verbale de recep]iepar]ial` [i devize de lucr`ri.Cu privire la referatul cu pro-punere de suplimentare a

lucr`rilor de construc]ii lapunctul de sacrificare, Kovacsa ar`tat c` acest act l-a \ntoc-mit „la cererea expres` a Di-rec]iei Sanitar-Veterinare Bi-hor [i din dispozi]ia directoru-lui Lendeszki, care i-a spus s`se efectueze lucr`ri conformnormelor. ZoltanRajna a precizat\n declara]ia sa c`cele propuse deKovacs \n referatnu se justificau,deoarece fusese-r` cuprinse \nproiectul \ntoc-mit de el.VVoorrbbee,, nnuu ddooccuu--mmeennttee.. Kovacs anegat \n mod constant faptulc` ar fi intervenit la conduce-rea sucursalei \n favoarea SCAdelcons SRL pentru caaceast` firm` s` execute lu-cr`rile suplimentare, \nschimb, Lendeczki a declaratc`, „\n momentul \n care IoanKovacs mi-a prezentat refera-tul cu propunere de lucr`risuplimentare, tot el a fost celcare a propus ca aceste lucr`ris` fie executate de SC Adel-cons SRL. Av=nd \n vedere cèl era beneficiarul lucr`rii, amfost de acord ca lucr`rile supli-mentare s` fie executate deSC Adelcons SRL. |n cazul \ncare Ioan Kovacs nu ar fi inter-venit ca SC Adelcons SRL sèxecute lucr`rile suplimen-tare, s-ar fi recurs la o nou` se-lec]ie de oferte“. |n leg`tur`cu referatul prin care propu-nea executarea lucr`rilor su-plimentare la punctul de sacri-ficare, \n cursul urm`ririi pe-nale Gavril Neaga a prezentato ciorn` a acestui document,scris` tot de Kovacs. Aceast`ciorn` a \ntocmit-o \n vara lui2000, spun=ndu-i lui Neaga c`nu va prezenta acel referatconducerii sucursalei p=n`c=nd nu se va \ncepe construc-]ia la casa sa din Marghita.Numai dup` ce Neaga a cum-p`rat c`r`mida [i lucr`torii sìau \nceput s` construiasc`

etajul, Kovacs a solicitat [i aob]inut aprobarea execut`riilucr`rilor suplimentare. Refe-ritor la lucr`rile de construc]iiexecutate de lucr`torii SCAdelcons SRL la casa proprie-tate personal` [i materialelefolosite, Kovacs a declarat c`

s-a \n]eles cu Neaga \n acestsens, dar a pl`tit materialelede construc]ii [i manopera,valoarea total` fiind de 115 mi-lioane de lei. Solicit=ndu-i-ses` prezinte documente dincare s` rezulte c` el a fost celcare a cump`rat materialelede construc]ii, Kovacs adeclarat c` nu de]ine nici unact \n acest sens, dar a indicato ter]` persoan`, Marcel Bog-za, ca fiind cea \n prezen]a c`-reia i-a dat suma de 10 milioa-ne de lei pentru material lem-nos [i tot acesta a fost cel c`ru-ia i-a dat suma de 50 milioanede lei pe care a dus-o lui Neaga.MMaarrttoorr mmiinncciinnooss.. Cu ocaziaaudierii lui Marcel Bogza,acesta a declarat ini]ial c` i-ar fidus lui Neaga un pachet cubani, primit de Kovacs [i ar fifost de fa]` c=nd Neaga a pri-mit 10 sau 11 milioane de lei.Apoi, Bogza a revenit asupradeclara]iei ini]iale, ar`t=nd c`\n realitate a fost de fa]` numaic=nd Neaga a primit 10 milioa-ne lei, iar despre pachetul cubani nu cunoa[te nimic, dar cà fost influen]at de Kovacs s`declare c` a dus un pachet cubani lui Neaga [i, datorit` te-merii care i s-a creat c` ar pu-tea s` aib` probleme la servi-ciu, din cauza func]iei actualepe care o are Kovacs (lider sin-dical la locul sù de munc`), a

acceptat s` dea declara]ie carenu corespundea adev`rului.CCuu [[eeffiiii ddee llaa BBuuccuurree[[ttii.. SNPPetrom SA Bucure[ti a folositca modalitate de plat` c`treter]i compensarea cu produsepetroliere. Aceast` procedur`de plat` a fost aplicat` [i \nrela]ia contractual` dintre SCAdelcons SRL [i SNP PE-TROM – Sucursala Suplacpentru lucr`rile de construc-]ii-montaj. |n vara lui 2001,c=nd SC Adelcons SRL execu-ta lucr`rile suplimentare [i,concomitent, muncitorii fir-mei de construc]ii executaulucr`ri la casa proprietate per-sonal` a lui Kovacs, s-a blocatmodalitatea de plat` prin com-pens`ri cu produse petrolie-re. Neaga depusese documen-ta]ie pentru compensare cuproduse petroliere \n valoarede 890 milioane de lei, dar dincauza blocajului intervenit, ce-rerea nu \i fusese aprobat`. Lasf=r[itul lui septembrie 2001,la SNP PETROM– SucursalaSuplac a venit o comisie aSNP PETROM SA Bucure[tipentru a verifica legalitatea

documentelor de plat` intro-duse spre decontare dup` lseptembrie 2001, pentrucompensare cu produse pe-troliere. Din aceast` comisief`cea parte [i Ion V`rgatu,inspector general \n cadrulDirec]iei Control [i Legisla]ie.|n perioada c=nd comisia seafla la SNP PETROM– Sucur-sala Suplacu, Kovacs i-a pro-mis lui Neaga c` va intervenipe l=ng` V`rgatu, pentru a seaproba compensarea cu pro-duse petroliere solicitat` de

Neaga \n august 2001. Dup`c=teva zile, i-a spus c` a discu-tat cu V`rgatu [i c` acestapoate s` propun` aprobareacompens`rii \n schimbul su-mei de 2.000 de dolari SUA.Neaga a fost de acord, dar aprecizat c` banii \i va da numaidup` ce i se va aproba com-pensarea [i va vinde produ-sele petroliere.CCuu bbaannii ssee rreezzoollvv`̀ oorriiccee.. La fi-nalizarea controlului efectuatde comisie, s-a \ntocmit Notade constatare nr. 7.206 din 25octombrie 2001, \n care, lapunctul 2, comisia a propuscompensarea facturii nr.7.205.812 de la 3 august 2001\n valoare de 893.613.453 delei, emis` de SC AdelconsSRL. |n baza acestei Note deconstatare s-a aprobat com-pensarea cu produse petrolie-re. Neaga a ridicat din banc`,\n numerar, suma de 60 mili-oane de lei, echivalentul a2.000 de dolari SUA, pe care i-a dat la sf=r[itul acelea[i s`pt`-m=ni lui Kovacs, acesta asigu-r=ndu-l la scurt timp c` baniiau ajuns la Ion V`rgatu. Tot \n

decembrie 2001,Neaga a \nt=mpi-nat greut`]i cu a-probarea unei altecompens`ri, Ko-vacs primind \n ia-nuarie 2002 \nc`60 milioane de lei,echivalentul a 2.000de dolari SUA.CCoonncclluuzziiee.. Faptalui Ioan Kovacs,

de a pretinde [i primi 4.000 dedolari SUA de la Gavril Neaga,\n perioada decembrie 2001-ianuarie 2002, pentru a inter-veni pe l=ng` un inspector ge-neral \n cadrul SNP PETROMSA Bucure[ti, \n vederea apro-b`rii compens`rilor contrava-lorii lucr`rilor cu produse pe-troliere pentru SC AdelconsSRL, \ntrune[te elementeleconstitutive ale infrac]iunii detrafic de influen]`, prev`zut`de art. 257 din Codul Penal.

CCLLAAUUDDIIUU BBRRAANN

SSCC AAddeellccoonnss SSRRLL aa ppuuss llaaddiissppoozzii]]iiee uunn nnuumm`̀rr ddee 1100lluuccrr`̀ttoorrii,, ccaarree aauu ccoonnssttrruuiitt eettaajjuull 11[[ii mmaannssaarrddaa llaa llooccuuiinn]]aa lluuii IIooaannKKoovvaaccss.. PPeennttrruu aacceessttee mmaatteerriiaallee[[ii mmaannooppeerraa eexxeeccuuttaatt`̀,, KKoovvaaccss aasseemmnnaatt \\nn rreeppeettaattee rr==nndduurriipprroocceessee vveerrbbaallee ddee rreecceepp]]iieeppeennttrruu lluuccrr`̀rrii ccaarree nnuu aauu ffoosstteexxeeccuuttaattee \\nn rreeaalliittaattee

KKoovvaaccss ii--aa pprroommiiss lluuii NNeeaaggaa cc`̀ vvaaiinntteerrvveennii ppee ll==nngg`̀ iinnssppeeccttoorruull

ggeenneerraall IIoonn VV`̀rrggaattuu,, ppeennttrruu aa sseeaapprroobbaa ccoommppeennssaarreeaa ccuu pprroodduussee

ppeettrroolliieerree.. AAppooii,, ii--aa ssppuuss cc`̀ aaddiissccuuttaatt ccuu VV`̀rrggaattuu [[ii cc`̀ aacceessttaa

ppooaattee ss`̀ pprrooppuunn`̀ aapprroobbaarreeaaccoommppeennss`̀rriiii \\nn sscchhiimmbbuull ssuummeeii ddee

22..000000 ddee ddoollaarrii SSUUAA..

OO lliicciittaa]]iiee cc==[[ttiiggaatt`̀ care urma s` aduc` o \ntreag` serie de ilegalit`]i

CCoonnttrraaccttuull ooffiicciiaall.. |n spatele lui se construia o cas` proprietate personal`, pe banii PETROM

PPeennttrruu cc==tteevvaa mmiiii ddee ddoollaarrii,, orice compensare se face mult mai repede


Într-unul din numereletrecute ale ziarului nos-tru a fost publicat artico-lul „Ex-deputatul }ocuare datorii de 14 milioa-

ne USD la stat“. În respecti-vul articol a fost descrisãmodalitatea prin care fostuldeputat pesedist, „baron“

de Neamþ, a reuºit sã aduneo avere de peste 45 milioaneUSD ºi datorii la stat, prinfirmele pe care le controla,prin interpuºi, de peste 14milioane USD. Se mai vor-bea ºi despre faptul cã ex-de-putatul ar fi intrat în istoriedoar ca parlamentar, care,

în decursul celor opt ani destat în fotoliul de la PalatulParlamentului, a avut doarvreo douã interpelãri ne-semnificative dacã nu ar firâvnit la postul de „contro-lor“ ºi „manipulator al opi-niei publice nem]ene“ prinintermediul mass-media. ªiacest lucru s-a întâmplat odatã cu preluarea postuluide televiziune TeleM ºi acelui de radio, Radio MPlus. Cum a ajuns IulianCostel }ocu sã devinã „omde media“, asigurân-du-ºi astfel influenþa, atât asa, cât ºi a partidului dincare face parte, PSD, în ju-deþul Neamþ, vom povesti încele ce urmeazã.22000022 –– aannuull ddee ssaaccrriiffiicciiuu..Aºa cum aratã documente-le, SC TeleM SA a fost în-fiinþatã de Petru Fr`sil` în1995, având ca obiect de ac-tivitate transmiterea de pro-grame de televiziune ºi deradio. Acþionarul majoritaral societãþii era Petru Fr`-sil`, care deþinea 51% din pa-chetul de acþiuni. Postul deteleviziune se numeºte TeleM, iar cel de radio, Radio MPlus. La postul de radio, ti-tularul licenþei este TeleMSA, iar reprezentantul ofi-cial, Petru Fr`sil`, conform

autorizaþiei tehnice nr. 29din 16.09.1998 ºi adreseiCNA prin care acesta repre-zenta licenþa postuluiTeleM Piatra-Neamþ, iarTicu Isarie, pe cea de la Iaºi.Lucrurile au decurs normal,atât la televiziune, cât ºi laradio, pânã în 2002, când di-fuzarea unei ºtiri a „infla-mat“ PSD-ul local.{{ttiirree ccuu bbuucclluucc.. ªtirea, reali-zatã de Lucia Ciocârlan – an-gajat al postului TeleM ºicorespondent al PRO TV –,difuzatã pe postul naþionalPRO TV, potrivit cãreia o de-legaþie de specialiºti danezi,veniþi la Piatra-Neamþ cutreburi, au avut nenoroculsã ia masa la restaurantulHotelului Central din locali-tate ºi sã „descopere“, uluiþi,c` în salata ce le fusese ser-vitã era ºi mercur. ªtirea arfi trecut neobservatã dacãpatronul respectivului hotelnu ar fi fost unul dintre apro-piaþii deputatului Costel Iu-lian }ocu, ba chiar cum`tru,dupã cum spune lumea. Fi-reºte, deputatul s-a supãratºi a luat atitudine împotrivapostului TV, TeleM. ªi poatecã starea conflictual` s-armai fi descongestionat dacão altã ºtire, difuzatã pe post,nu l-ar fi înfuriat r`u de tot

pe fostul deputat. Era vorbadespre darea în urmãriregeneralã a fostului directoral Casei Judeþene de Sã-nãtate Neamþ, Roland Jehac– un alt apropiat al deputa-tului. ªi pentru c` „pupezei“îi mai trebuia ºi un „colac“,atunci cea care i l-a pus la gâta fost o altã ºtire. De dataaceasta despre însuºi direc-torul Direcþiei de FinanþePublice Neamþ, ni-menialtul decât „consilierul fi-nanciar“ al deputatului }o-cu, Valerian Mihãilã. Acestanu-ºi plãtise impozitul la statpentru vila pe care tocmaiºi-o construise, fãrã autori-zaþie de construire, iar jur-naliºtii, care au descoperitacest lucru, au avut „tupeul“sã-l facã public. Acesta a fostînceputul sfârºitului.NNooiiii ppaattrroonnii ddee llaa TTeelleeMM.. Dela scandarile provocate decele trei ºtiri ºi pânã la pre-luarea postului TeleM de}ocu ºi firma sa n-a fostdecât un singur pas: pre-siuni financiare asupra tele-viziunii, care, nemaiputândîncheia contracte de publici-tate, s-a vãzut aproape demomentul închiderii porþi-lor. De fapt, asta ºi urmãriseIulian }ocu. Ca sã parã bine-voitor ºi \mp`ciutor, s-a ofe-

rit sã devinã acþionar laTeleM, ºtergând astfel cuburetele supãrãrile din tre-cut. Fasila, strâns cu uºa de„portãreii“ Finanþelor ºigândindu-se la angajaþii pecare se vedea obligat, în cazcontrar, sã-i trimitã în ºo-maj, a cedat ofertei. La1.08.2002, Petru Fr`sil` avândut o parte din acþiu-nilepe care le deþinea lui CostelIulian }ocu (2%) ºi societãþiiacestuia, Infobusiness SA(49%). O datã cu efectuareatranzacþiei, lui Petru Fr`sil`i-au fost aduse asigurãri cãvor înceta toate presiunileasupra sa ºi cã va rãmânedirector adjunct al televiziu-nii ºi administratorul postu-lui de radio. Dacã ar fi ºtiutcã familia directorului de Fi-nanþe, respectiv soþia (Ga-briela) ºi fiul, Bogdan Mi-hãilã, erau asociaþii majori-tari ai lui }ocu în SC Info-business SA, n-ar mai fi vân-dut niciodatã acþiunile sale.Dar n-a ºtiut. ªi pentru c`Fr`sil` trebuia eliminat dinalgoritm (acesta deþine 19%din pachetul de acþiuni de laTeleM SA), singura posibili-tate de a scãpa de el a fostdeterminarea lui Mihail Be-rariu (acþionar cu 25% dinacþiuni la TeleM încã

„Manipulatorul“ }ocu tace [i face

dezv`luiri 114 - 10 aprilie 2005

de la începutul înfiin-þãrii societãþii) sã emitã pre-tenþii asupra unei posibileproaste administr`ri a socie-tãþii TeleM de acesta. Bera-riu s-a conformat, mai ales cãdirectorul de la Finanþe, Va-lerian Mihãilã, f`cuse oplângere penalã împotrivasa pentru un prejudiciuadus bugetului de stat învaloare de 14 miliarde de lei(la nivelul lui 2002). Prins încleºte, Berariu a cedat. ªipentru c` nu putea susþinesingur acest „rãzboi psiholo-gic“, a fost nevoie ºi de un„mic“ ajutor din partea Fi-nanþelor Publice, care, la unanumit ordin, au început oserie de controale financia-re la televiziune ºi radio.Fr`sil` a rezistat cu stoi-cism. Aºa stând lucrurile,noii ºefi au decis scoaterealui ºi a jurnaliºtilor fideli, cuforþa, din instituþie.LLaa ppoorr]]iillee iiaadduulluuii.. La 2 oc-tombrie 2002, la nici douãluni de la preluarea frâielorteleviziunii de }ocu, jurna-liºtilor Petru Fr`sil` ºi LuciaCiocârlan le-a fost interzisaccesul în clãdirea în carefuncþiona Radio M Plus.Privaþi de acest drept, pecare îl aveau în virtuteacontractului de asociere înparticipa]iune care fusese

încheiat la 1.08.2002, ceidoi jurnaliºti s-au adresatinstanþei de judecat`, care,prin sentinþa civilã nr.2.678/6.12.2002, îi obligaupe }ocu ºi Infobusiness sãle permitã accesul în redac-þia radio, unde existau echi-pamente de peste 100.000de euro. Au sperat sã li sefacã dreptate ºi sã-ºi poatãrelua activitatea în Radio MPlus. N-a fost aºa. Prin ur-mare, s-au adresat executo-rului judecãtoresc. Împreu-nã cu acesta, cei doi jurna-liºti s-au prezentat la14.01.2003, la sediul redac-þiei. Au fost primiþi într-o ca-merã goalã, de la etajul aldoilea al clãdirii, unde nicio-datã nu funcþionase radioul.Bãtaia de joc a noilor ºefi afost picãtura care a umplutpaharul. De atunci a începutcalvarul celor doi jurnaliºti.Lor le-au fost încãlcate, cu ostãruinþã ºocantã, dreptu-rile care decurgeau prin în-suºi contractul semnat deIulian }ocu la preluarea acti-vului ºi pasivului societãþiiTeleM SA. Ca o culme a ci-nismului, în toamna lui2002, într-un interviu publi-cat într-un cotidian local,}ocu declarã: „Prejudiciulestimat la preluare este deaproximativ 3,1 miliarde de

lei, iar datoriile cãtre buge-tul de stat se ridic` la 4-5 mi-liarde de lei (...) Practic, ceicare au preluat conducereaexecutiv` a postului trebuiesã plãteascã aceste datorii(...)“. Afirmaþiile lui }ocu nusunt susþinute de înregis-trarea la Registrul Comer-þului, din august 2002, careprevedea punctual c` socie-tatea avea la bugetul de statdatorii de doar 1, 5 miliardede lei. ªi dacã în 2002 }ocuvorbea despre eforturile pecare nouã conducere tre-buia sã le facã pentru a adu-ce, financiar, televiziunea„pe linia de plutire“, iatã cã,la nici trei ani, SC TeleM SAse afl` pe rolul TribunaluluiNeamþ fiindcã este falimen-tar`, principalul creditorfiind Direcþia Finanþelor Pu-blice Locale, al cãrei direc-tor este, încã, Valerian Mi-hãilã. La Finanþe, TeleM SAare datorii de 6,9 miliardede lei, mai mult cu 5,4 mili-arde decât la preluare. Înºedinþa publicã din 11 mar-tie 2005, în sala de ºedinþe aTribunalului a fost prezentnimeni altul decât omul deîncredere al fostului depu-tat, Ion Ivescu. Acesta, în-trebat fiind de instan]` dacãare ceva de comentat în pri-vinþa declarãrii falimentu-

lui, a rãspuns sec: „Nu semai poate face nimic. E lafaliment!“. Ca o parantezã,gura lumii spune cã Ion Ives-cu ºi-ar cãuta de lucru printârg. Sã fie acesta un semnc` „imperiul“ construit depesedistul Iulian Costel }o-cu începe sã se clatine ºifiecare dintre oamenii sãi deîncredere încearcã sã sesalveze? Ceea ce trebuie sãºtie Ion Ivescu este faptulcã, deºi societatea este fali-mentar`, datoriile fiind decirca 10 miliarde de lei, le-gea nu-l iartã ºi va trebui sãrãspundã, împreunã cu ce-lãlalt administrator, Marici-ca Stãnescu, pentru „efortu-rile“ depuse în rentabiliza-rea firmei. N-am putea în-cheia discuþia despre fali-mentul TeleM SA fãrã sãamintim cã unul dintre cre-ditori, SC Codepec SRL Ba-cãu, prin reprezentantul sãulegal, a solicitat instanþei„sã instituie sechestrul asi-gurãtor asupra bunurilorpersonale ale asociaþilorCostel Iulian }ocu ºi SC In-fobusiness SA Piatra-Neamþ“.Ne mai rãmâne o singurã în-trebare: vor ajunge „portã-reii“ ºi la uºa lui }ocu, sã-iscoatã la mezat frigiderul,televizorul sau Nissan-ul? ªidacã TeleM SA va fi declara-tã falimentar`, ce se va în-tâmpla cu echipamentul deteleviziune, achiziþionatprintr-un proiect PHAREîncã de pe vremea când Pe-tru Fr`sil` era acþionar ma-joritar la societate ºi care,întâmplãtor, este exploatatde o altã societate a lui }ocu,TeleM Invest SA, deºi acestfapt contravine legii? Nu neputem reprima curiozitateade a-l întreba pe ex-deputa-tul }ocu cum de a reuºit sãtransfere licenþele (singure-le valori importante ale tele-viziunii TeleM SA – careemite pe canalul 22 ºi, res-pectiv, Radio M Plus – ceemite pe frecvenþa 100,7FM. Dar asta este o altã po-veste care a cuprins 140 deºedinþe la instanþele de ju-decat` în 22 de cauze, unproces la CEDO ºi desprecare s-a scris o carte-docu-

ment, „Libertatea de a fi jur-nalist interzis“). Licenþele,aºa cum au fost ele luate, nui-au fost de folos prea multãvreme lui }ocu. În momen-tul de fa]ã, în fostul sediu alSC COMRE SA (despre caream aflat cã ºi l-ar fi transfe-rat în folosinþã proprie, deºisocietatea este, de aseme-nea, la faliment) funcþio-neazã: Radio Terra – al cãreiunic proprietar este urm`ri-tul general Roland Jehac,Radio Star (fostul Radio MPlus), TVM& Prima TV ºibiroul de ex-deputat de care s-ar pãrea ca acesta esteataºat sufleteºte, în memo-ria vremurilor de glorie. PPuunncctt [[ii ddee llaa ccaapp`̀tt.. Aceas-ta este, în termeni seci, isto-ria a doi ani de televiziune(ºi nu numai) aservit` pute-rii pesediste în urbea de lapoalele Pietricic`i. Am pu-tea spune cã nu-i mare brân-zã. Greºit. Privite în mãrimenaturalã, lucrurile capãt` di-mensiuni de coºmar. Pentruca, vorbind despre mass-me-dia aservit` puterii, vorbim,de fapt, de cenzurarea liber-tãþii de exprimare, desprecenzurarea accesului la in-formaþia corect`, nep`rtini-c`, just`, indiferent de ce in-terese politico-economico-financiare ar deranja. Iar de

manipularea opiniei publiceprin segmentul deloc de ne-glijat de media nem]ean` pecare îl controla (ºi încã îlcontroleazã) se face vinovatex-deputatul pesedist Cos-tel Iulian }ocu. Iar acest lu-cru este extrem de grav. Vi-novãþia sa este una de natu-r` moralã ºi îi poate fi impu-tat` de fiecare cetãþean carea deschis televizorul ºi a ur-mãrit, din lipsã de altceva,programele dictate politicdin culisele PSD. În ciudaeforturilor depuse de ex-de-putat ºi „ajutoarele“ sale po-litice, marca TeleM (televi-ziune în zona Roman, pe ca-nalul 52 UHF) ºi Radio MPlus (pe frecvenþa 95,7 FM,în zona T=rgu-Neamþ) au re-venit, prin hotãrâri judecã-toreºti definitive ºi irevoca-bile ºi prin alocarea noilorfrecven]e de Consiliul Naþio-nal al Audiovizualului, ade-vãratului proprietar: PetruFr`sil`. În sfârºit, s-a fãcutdreptate. În ceea ce-l priveº-te pe Iulian }ocu... liniºte. Eca ºi cum încã ar exista, deºis-a schimbat puterea po-liticã, o mafie local` care-lprotejeazã ºi care face în aºafel încât trecutul sã fie tre-cut sub tãcere. O tãceremormântalã.

AANNCCAA NNEEGGRRUUTTII--SSCCUUTTAARRUU

VVaalleerriiaann MMiihh`̀iill`̀, [eful Direc]iei Finan]elor Publice Piatra-Neam] PPeettrruu FFrr`̀ssiill`̀, proprietarul licen]elor TeleM [i RadioM

12 dosar 4 - 10 aprilie 2005

DDee llaa ccooll]]uull ssttrr`̀zziiii,, \\nn aaeerroo--nnaavvaa pprreezziiddeenn]]iiaall`̀.. Cel careavea s` devin` membru debaz` al soborului lui Iliescua venit \n Rom=nia prin1980, la facultate. A absolvit„C`i Ferate, Drumuri [i Po-duri“, pe rom=ne[te „cefe-depeul“, dar spre miliardelemulte de azi a apucat-o dintimpul studen]iei, cu clasicabi[ni]`. Polivalentul Hays-sam a g`sit metode s`schimbe valut` la greu, s`v=nd` ]ig`ri de contraband`[i blugi adu[i cu vaporul, dartoate astea se \nt=mplau lacol]ul str`zii, Hayssam nea-v=nd pe atunci la dispozi]iecomplicitatea f`]i[` a parti-dului, ca s` poat` „ciordi“ laun nivel mai \nalt. Totu[i,partidul a aprobat, dup`1990, cererea de acordare acet`]eniei rom=ne formula-t` de bi[ni]ar. Acesta estepunctul din care a pornitascensiunea fulminant` a luiOmar Hayssam. Prin Man-hattan Grup, care adun` toa-te firmele sale, sirianul na-turalizat deruleaz` acum, cuajutorul unor metode care

sunt studiate atent de maimul]i procurori, afaceri im-portante \n industria ali-mentar`, \n cea a lemnului,afaceri imobiliare, cu auto-

turisme [i piese de schimb.|n topul grangurilor autoh-toni, alc`tuit de revista „Ca-pital“, averea lui Omar Hays-sam este evaluat` la 90-100milioane de dolari. Modul \ncare se deruleaz` acesteafaceri l-a t=r=t pe Hayssam\n multe [i felurite scan-daluri publice. A[a cum vomvedea, numele lui Hayssama fost asociat, de-a lungul vre-mii, cu privatiz`ri frauduloa-se, cu asocieri dubioase cupersonalit`]i din cadrul PSD,cu capi ai Poli]iei Rom=ne, culumea interlop`, [i iat`,acum, cu terori[ti irakieni. S`

le lu`m punctual, \n ordineaimportan]ei.SSccaannddaalluull „„IIPPRRSS BB`̀nneeaassaa““..|n aceast` afacere, Hayssamnu este dec=t un beneficiar

nevinovat, \ntru-c=t totul a avutparte de largulconcurs al luiOvidiu Mu[etes-cu, fostul pre[e-dinte APAPS. Pel=ng` curvia p`-tima[` cu anga-jata sa, Ionica

Pantazescu, Mu[etescu ag`sit timp s` m=n`reasc`numeroase societa]i comer-ciale de stat. Legat de aface-rea „B`neasa“, dar nu nu-mai, nu \n]elegem de ceacest Mu[etescu este \nc`\n libertate. Un tip precumHayssam, care scutura sca-mele de pe sacoul lui IonIliescu prin aeronava prezi-den]ial`, nu putea fi ignoratatunci c=nd \[i manifestainten]ia de a pune laba pevreo \ntreprindere. La lici-ta]ia pentru IPRS, celebrulproduc`tor de piese radio [isubansamble, au participat

firme tari din Occident, pre-cum Elmefa din Olanda.Aceasta din urm` oferea,pentru \ntreprindere, 6 mi-lioane de euro, sum` delocneglijabil`, ]in=nd seama defaptul c` IPRS nu mai erarentabil` de mult timp.Oferta olandezilor a fostrefuzat`, pentru c` Mu[e-tescu a g`sit vreo dou` gre-[eli \n traducerea \n limbarom=n` a documentelorcompaniei. A ap`rut imediatOmar Hayssam, prin firma„Ogharit Trading“, cu o ofer-t` c=t jum`tate din cea aolandezilor, care includea,de re]inut, [i plata datoriilorsociet`]ii. Nu [tim dac` cele3, 12 milioane de euro, c=t adat sirianul pe IPRS, con]i-neau [i „aten]ia“ c`tre Mu-[etescu. Cert este c` ulte-rior toate datoriile IPRSc`tre stat au fost [terse,suma real` a achizi]iei fiindo sut` [i ceva de mii de euro.S-a stabilit, totodat`, [i ade-v`ratul obiect al tranzac]iei:nu \ntreprinderea \n sine, citerenurile pe care era a[eza-t` aceasta, situate \n

Omar Hayssam,mucegai sirianpe teritoriu rom=nesc

OOmmaarr HHaayyssssaamm aa vvrruutt ss`̀ ccaannddiiddeezzee,, \\nn 22000044,, ppeennttrruu uunn ppoosstt ddee sseennaattoorr \\nnPPaarrllaammeennttuull RRoomm==nniieeii.. EEll \\[[ii ccoonnssttiittuuiissee ddeejjaa ssttaaffff--uull ddeeccaammppaanniiee,, ddaarr „„pprrootteeccttoorriiii““ ss`̀ii ddeellaa PPSSDD ll--aauu ccoonnvviinnss cc`̀ ee mmaaii bbiinneess`̀ rr`̀mm==nn`̀ \\nn uummbbrr`̀..

OOmmaarr HHaayyssssaamm aa ff`̀ccuutt ccee--aa ff`̀ccuutt [[ii aa rreeuu[[iitt ss`̀ ]]iinn`̀ ddiinn nnoouu,, dduupp`̀ oo ppeerriiooaadd`̀ \\nn ccaarree pprreessaa aa ccaamm uuiittaatt ss`̀--ii \\nn[[iirree ]]eeppeelleeffuurrttuunnooaassee,, pprriimmaa ppaaggiinn`̀ aa zziiaarreelloorr [[ii ccaappuull ddee aaffii[[ aall [[ttiirriilloorr rraaddiioo--ttvv ddiinn ]]aarr`̀ [[ii ddee ppee aaffaarr`̀.. „„AAffaacceerreeaa““ cceelloorr ttrreeii zziiaarrii[[ttii rroomm==nnii aa[[aa--zziiss rr`̀ppii]]ii \\nn IIrraakk \\ll iimmpplliicc`̀ ppee HHaayyssssaamm [[ii ppooaattee ttoommaaii ddee aacceeeeaa ppuuttee iizzbbiittoorr aa mmiinncciiuunn`̀.. DDeeooccaammddaatt`̀,, nnuu [[ttiimm \\nnss`̀ uunnddee ee mmiinncciiuunnaa:: llaa ddeeppllaassaarreeaa zziiaarrii[[ttiilloorr \\nn IIrraakk,, llaa rr`̀ppiirreeaa lloorr ssaauu llaa rr`̀ssccuummpp`̀rraarreeaa aannuunn]]aatt`̀ddee OOmmaarr HHaayyssssaamm,, ddaarr nniiccii nnuu nnee pprrooppuunneemmss`̀ aannaalliizz`̀mm ccaazzuull,, \\nnttrruucc==tt pprreessaa ccoottiiddiiaann`̀ ss--aa ooccuuppaatt ddeejjaa ddee aacceesstt lluuccrruu.. AAvv==nndd \\nnss`̀ \\nn vveeddeerree cc`̀ ppoovveesstteeaa aa aadduuss ddiinn nnoouu llaa rraammpp`̀ uunn iinnddiivviidd ccaarree aa ddeeppuuss mmaarrii eeffoorrttuurrii \\nn aa--[[ii ff`̀uurrii oo iimmaaggiinnee ddee aaffaacceerriisstt vveerrooss,, „„MMeessaaggeerruull rroomm==nn““ vvrreeaa ss`̀ vvii--ll ddeessccrriiee ddee--aa ffiirr aa pp`̀rr.. IIaatt`̀--ll,, aa[[aaddaarr,, ppee OOmmaarr HHaayyssssaamm,, \\nn ttooaatt`̀ sspplleennddooaarreeaa ssaa……

dosar 134 - 10 aprilie 2005

zona reziden]ial` B`-neasa, vreo 16 hectare, \nStrada Erou Iancu Nicolae.Dosarul a fost analizat laParchetul General, Sec]ia aDoua Penal`, unde s-astabilit c` fusese \nc`lcatgrav contractul de privati-zare. Dosarul a plecat \ntretimp la Parchetul de pe l=n-g` Curtea de Apel Bucu-re[ti. Procurorii au luat re-cent m`sura unui consemnla frontier` pe numele luiHayssam, dar nu trebuieneglijat` contribu]ia majorà APAPS la acest jaf.SSccaannddaalluull „„FFoorreessttaa NNeehhoo--iiuu““,, BBuuzz`̀uu.. |n mai 2000, unanume Mihai Nasture a c=[-tigat licita]ia pentru adjude-carea pachetului majoritaral \ntreprinderii Foresta Ne-hoiu. A urmat manevra clasi-c`. Nasture a refuzat ulte-rior semnarea contractuluide v=nzare-cump`rare, iardin neant a ap`rut OmarHayssam, care a parafattranzac]ia \n numele sù, \niulie acela[i an. Foresta Ne-hoiu avea, atunci c=nd a pre-luat-o Hayssam, peste 4.000de angaja]i. |n 2002, sediulsociet`]ii a fost mutat laBucure[ti, pentru a evitaproteste ale muncitorilornemul]umi]i de nerespec-tarea drepturilor prev`zutede contractele de munc`.

Acum, Foresta Nehoiu seafl` \n reorganizare judicia-r`, adic` de \ntreprindereaalt`dat` profitabil` s-a alespraful. Cunosc`torii sus]inc` dup` paravanul unorfirme de acest fel Hayssamparticip` la comercializareaunor mari cantit`]i de lemnfurat. De afacerea „Foresta“nu este strìn fostul prefectbuzoian, Ion Vasile, tat`ljurnalistei disp`rute \n Irak,Marie-Jeanne Ion. Se spunec` fostul prefect ar fi inter-venit pentru stoparea unuicontrol al Ministerului Fi-nan]elor asupra firmei luiHayssam [i c` acest lucru s-a petrecut atunci c=nd siri-

anul era \ntr-o deplasare ofi-cial` cu nimeni altul dec=tIon Iliescu. Pentru prieteniadintre Hayssam [i Ion Vasilestau m`rturie at=t partidelede v=n`toare organizate pemeleaguri buzoiene de ceidoi, c=t [i petrecerile pro-verbiale la care participau [iconsilieri jude]eni, toateconsemnate la timpul lor de

presa local`. Ioan Vasileeste acum senator PSD deBuzù. Mihai Nasture, in-dividul b`gat la \naintare,este cumnatul lui OmarHayssam.„„PPoolliirroomm RRoommaann““ [[ii „„MMoollddoo--ssiinn VVaasslluuii““.. „Tunul“ Poliroma avut loc \n anul 2003, cuconcursul aceluia[i cumnat,Mihai Nasture. „Polirom“Roman era unul dintre prin-cipalii furnizori de polimeri,fire [i fibre poliamidice [iproduse derivate din Rom=-nia. Omniprezentul OvidiuMu[etescu anun]a c` socie-tatea va fi v=ndut` cu peste640.000 de euro. Realitateaeste alta, scenariul s-a repe-

tat. Nasture apl`tit de faptdoar pu]in peste60.000 de euro,\ntruc=t datorii-le istorice ale so-ciet`]ii, care ar fitrebuit preluateprin contract,

[i-au pierdut urma. La mo-mentul tranzac]iei, fabricaavea peste 3.000 de anga-ja]i. |n prezent, la „Polirom“se desf`[oar` munca titani-c` de v=nzare bucat` cu bu-cat` a activelor \ntreprinde-rii, dup` scenariul „made inRomania“. |n ceea ce prive[-te societatea „Moldosim“Vaslui, v=ndut` de aseme-nea lui Omar Hayssam prinintermediul APAPS, fali-mentarea a mers [nur, dupàcela[i tipar. Alte mii de oa-meni au r`massau vor r`m=nepe drumuri.Hayssam a pro-mis \n repetater=nduri c` vafinan]a reluareaactivit`]ii la fabrica vaslu-ian`, dar p=n` acum n-a mi[-cat nici un deget.GGeenneerraalluull PPiittuulleessccuu vvoorrbbee[[--ttee.. Extragem, \n cele ce ur-meaz`, fragmente ale unor

declara]ii publice efectuatede fostul [ef al Poli]iei Ro-m=ne, gen. (r) Ion Pitules-cu. |ntr-un interviu publicatrecent, Pitulescu s-a referitexplicit la per-soana lui OmarH a y s s a m :„Acum ]ine pri-ma pagin` a zia-relor omul de a-faceri arab OmarHayssam. |l cu-nosc [i [tiu de-spre el, desprefamilia lui, demai mult timp.|n partea de vestera celebru Zaher Iskanda-rani, care de]inea mono-polul contrabandei cu ]ig`ri,cu cafea. |n partea de est [icea a Bucure[tiului, eraaceast` familie a lui Hays-sam. To]i [i-au def`[uratafacerile absolut numai cusprijinul oamenilor de la pu-tere, pentru c` altfel nu ar fireu[it. Zaher, \n timp ce eu l-am cùtat aproape un an\ntreg, el avea acces liber [ila Cotroceni, [i la SRI, [i laSIE, ba chiar primul consi-lier al pre[edintelui m-a su-nat \n leg`tur` cu el. |n ace-ea[i situa]ie se afla [i Hays-sam“. |ntr-o scrisoare des-chis` adresat` lui Ilie Boto[de la Parchetul General [ilui Amarie de la PNA, IonPitulescu \i consacr` luiHayssam un capitol distinct,\n contextul unei enumer`ria cazurilor grave de corup-

]ie din ultimii ani: „Contra-banda extraordinar` cu]ig`ri aduse cu avioane ro-m=ne[ti [i bulg`re[ti, atentsupravegheat` de cadre der`spundere din unele servi-

cii de informa]ii, fapte pen-tru care am ob]inut perso-nal documente de transportde la autorit`]ile vamale din]ara vecin` [i care trebuie s`

se g`seasc` la dosarul acu-zei. |n aceast` mare contra-band` trebuie cùtat [i ce-lebrul Omar Hayssam, carea sc`pat p=n` acum datorit`\nal]ilor sì protectori. Lua]iaminte c` a mai existat uncet`]ean arab care se d`deaun «bun rom=n», pe numeKamel Kader, c`ruia dl Hre-benciuc \i d`duse legitima]iede consilier guvernamental[i pe care, dup` dispari]iaunui num`r mare de docu-mente secrete de la Can-celaria Guvernului, l-am v`-zut la televizor, \n dreaptar`posatului Yasser Arafat, caunul dintre apropia]ii sì“.Pitulescu nu-i nominalizeaz`pe protectorii lui Hayssam,dar muncim la asta.AAnnttuurraajj ccuu ddeemmnniittaarrii [[ii ppoollii--]]ii[[ttii.. Anumite rapoarte \lprezint` pe Omar Hayssamdrept un veritabil escroc na-]ional. Documentele spun c`de[i la poli]ie [i parchet aplouat cu pl=ngeri penale \ncare Hayssam era acuzat de\n[el`ciune, fals [i uz de fals,acesta nu a fost vreodatànchetat sau arestat. Hays-sam este „protejat al lui IonIliescu“, „apropiat al lui IoanTalpe[“ [i „suspectat de tra-fic cu ma[ini furate“. DespreHayssam mai [tim c` are re-la]ii str=nse cu chestorul Du-

mitru Sorescu, [i el fost [ef alPoli]iei Rom=ne. Fiul poli]is-tului este asociatul frateluilui Omar, Muchles Hayssam,\n firma General Grup SRL.Sorescu Jr. este asociat [i cuOgharit Trading, societateacare a primit cadou IPRS B`-neasa. Se zice c` Sorescuta-t`l ar fi blocat investiga]iilepoli]iei economice asupramodului \n care Hayssam aimportat, prin firme din pa-radisuri fiscale, numeroaseautoturisme de lux desprecare se crede c` au fost fu-rate din Occident. |n acela[imod a fost oprit` o anchet`care viza modul \n care Hays-sam a preluat controlul pie]e-lor din Sectorul 1. Un sprijinpentru prosperitatea perso-nal` ar putea veni oric=nd [idin partea lui Ristea Priboi,membru important al PSD,dar [i fost asociat al lui Hays-sam. Prin 1991, Priboi activa\n cadrul Serviciului deInforma]ii Externe, dar era[i membru al Consiliului deAdministra]ie al societ`]ii co-merciale Iapit-Divertis Bucu-re[ti, controlat` de OmarHayssam [i un alt sirian, Kha-led Mahmoud.PPrreecceeddeenntt ppeennttrruu „„rr`̀ppiirreeaa““ddiinn IIrraakk.. La \nceputul anului2004, Omar Hayssam a fostimplicat \ntr-un evenimentcare seam`n` \ntruc=tva cucel de zilele trecute, de laBagdad. Hayssam a interve-nit atunci pentru eliberareaunor marinari rom=ni ares-ta]i \n Yemen. La acel mo-ment, Hayssam a declarat cà vorbit cu fo[ti colegi [icolaboratori de-ai sì pentrueliberarea marinarilor. Ro-m=nii aresta]i \n Yemen auajuns acas`, iar pentrucititorii de pres`, Hayssam ac`p`tat imaginea unui veri-tabil salvator. Probabil, ace-la[i lucru ar fi urmat s` se \n-t=mple [i acum.

CCOOSSMMIINN BBAARRBBUU

O asociere a lui Hayssam de care nu [tie nimeni|n cursul anului 2004, Omar Hayssam a achizi]ionat unpachet de ac]iuni la SC Black Media SA Bucure[ti,firm` \nfiin]at` la sf=r[itul anului 2003 care se ocupade editarea unei publica]ii. |ntre ceilal]i ac]ionari,figurau Mihaela Borcea, so]ia lui Cristi Borcea, oficia-lul FC Dinamo, un interpus al lui Ilie Carabulea, patro-nul B`ncii Carpatica, dar [i Venoria Proicea, cunoscut`sub numele „Nora B`l`nic`“, v`duva ziaristului Val B`-l`nic`, actualmente iubit` oficial` a lui Dan Matei Aga-thon, pesedist de frunte [i fost ministru al Turismului.Un timp, pre[edinte al Consiliului de Administra]ie alBlack Media a fost Marius Stoian, fost membru PSD,fost consilier al lui Agathon [i participant important la\nmorm=ntarea proiectului Dracula Park, ulteriorsubscrip]iei publice prin care mii de rom=ni au depusbani pentru pove[ti cu vampiri (povestea complet` ajafului „Dracula Park“ o pute]i citi \n pagina 3 a s`pt`-m=nalului nostru). Stoian a fost cel care l-a atras \n ac-]ionariat pe Omar Hayssam. Stoian a predat pre[edin-]ia CA lui Francesco Gerardi, fost director executiv alfirmei. Hayssam nu s-a dezmin]it nici de aceast` dat`,sirianul neonor=nd prevederile contractuale, neachi-t=nd, a[adar, contravaloarea ac]iunilor. |ntre timp, fir-ma a acumulat datorii mari c`tre anumi]i furnizori deservicii, iar Francesco Gerardi, pre[edintele actual alCA, este amenin]at cu executarea propriet`]ilor sale \ncontul creditorilor. Hayssam nu a ap`rut \ns` niciodat`\n lista oficial` a ac]ionarilor Black Media din simplulmotiv c` modific`rile n-au fost comunicate OficiuluiNa]ional al Registrului Comer]ului.

„„||nn 22000033 aamm iinnttrraatt \\nn aaffaacceerriilleeiimmoobbiilliiaarree.. AA[[ vvrreeaa ss`̀ ccoonnssttrruuiieessccddoouu`̀ hhootteelluurrii \\nn BBuuccuurree[[ttii,, uunnuullll==nngg`̀ PPaallaattuull PPaarrllaammeennttuulluuii,, iiaarrcceell`̀llaalltt ll==nngg`̀ PPaattiinnooaarruullFFlloorreeaassccaa““

OOmmaarr HHaayyssssaamm,, TToopp 330000 CCaappiittaall,, eedd.. 22000044

„„DDee]]iinneemm cc==tteevvaa tteerreennuurrii \\nn cceennttrruu[[ii aallttee cc==tteevvaa \\nn zzoonnaa ddee nnoorrdd aa

CCaappiittaalleeii,, ccaarree ssuunntt ffooaarrtteevvaalloorrooaassee.. ((......)) PPee ppiiaa]]`̀ eexxiisstt`̀ \\nn

aacceesstt mmoommeenntt oo cceerreerree ffooaarrtteemmaarree ddee llooccuuiinn]]ee,, mmaaii aalleess \\nn zzoonnaammeeddiiuu sspprree lluuxx,, iiaarr nnooii aavveemm llooccaa]]iiii

ffooaarrttee bbuunnee ppeennttrruu aa[[aa cceevvaa““OOmmaarr HHaayyssssaamm,, TToopp 330000 CCaappiittaall eedd.. 22000044,,rreeffeerriinndduu--ssee pprroobbaabbiill llaa tteerreennuurriillee IIPPRRSS BB`̀nneeaassaa

„„||nn 22000033,, aamm aavvuutt oo cciiffrr`̀ ddee aaffaacceerriiddee cciirrccaa 110000 mmiilliiooaannee ddee ddoollaarrii,, \\nn ccoonnddii]]iiiillee uunneeii rraattee aa pprrooffiittuulluuii

ddee 77--88 llaa ssuutt`̀““..OOmmaarr HHaayyssssaamm,, TToopp 330000 CCaappiittaall,, eedd.. 22000044

14 extern 4 - 10 aprilie 2005

Un avion american s-a pr`bu[it \n AlbaniaUn aparat de zbor apar]in=nd Armatei americanes-a pr`bu[it, s`pt`m=na trecut`, \n Albania.Potrivit autorit`]ilor de la Washington, este foarteprobabil ca toate cele 9 persoane aflate \n avions`-[i fi pierdut via]a. Aparatul decolase dincapitala Tirana, urm=nd s` participe la unantrenament comun cu militarii albanezi. Avionul s-a lovit, \ns`, de unul din mun]ii din zona central` a Albaniei, pr`bu[indu-se ulterior.

Victimele na]ionaliz`rii din fosta RDGnu vor fi desp`gubiteFo[tii mari proprietari de p`m=nt sau descenden]iiacestora din estul Germaniei au e[uat definitiv \n\ncerc`rile lor de a-[i recupera terenurile sau de a fidesp`gubi]i. Decizia apar]ine Tribunalului Europeanpentru Drepturile Omului de la Strassbourg, care a cercetat pl=ngerile a 70 de fo[ti latifundiari.Ace[tia [i-au pierdut terenurile, bunurile imobiliare sau fabricile \n cadrul reformei agrare aplicate \ntre anii1945 [i 1949 \n zona de ocupa]ie sovietic` – RDG-ul de mai t=rziu. Motiv=nd decizia, judec`torii au declaratc` guvernul federal nu este responsabil pentru deciziile luate de ocupantul sovietic sau de regimulcomunist din RDG.Sentin]a a fost luat` la cuno[tin]` cu u[urare de autorit`]ile centrale [i locale germane,fiindc`, \n cazul \n care fo[tii proprietari ar fi primit c=[tig de cauz`, victimelor sistemului ar fi trebuit s` li se pl`teasc` desp`gubiri \n valoare de miliarde de euro.

Nou atentat sinuciga[ \n IrakUn atentat sinuciga[ comis la Kirkuk, \n nordul Irakului, prin aruncarea \n aer a unuiautomobil-capcan`, s-a soldat cu moartea a treimembri ai G`rzii Na]ionale irakiene [i a altor doipersoane, anun]` presa strìn`. Explozia aprovocat [i r`nirea a 14 oameni afla]i \nproximitatea punctului de control militar \nmomentul atentatului terorist.

Un nou [oc pe pia]a petrolierÙnii anali[ti cred c` este posibil ca barilul depetrol s` ajung` la 105 de dolari. Potrivit unuistudiu al B`ncii de investi]ii „Goldmann Sachs“,exist` indicii clare referitoare la explozia acestuipre]. „Credem c` pia]a petrolier` se afl` de abiala \nceputul unei faze de supramajorare a pre]urilor“, se arat` \n studiul prezentat lasf=r[itul s`pt`m=nii trecute de anali[tii de la„Goldmann Sachs“. Este foarte probabil ca, pe termen lung, valoarea barilului s` ajung` la 105 dolari. O asemenea majorare ar atragesc`derea consumului la nivel mondial [i, implicit,refacerea unor rezerve suplimentare de petrol.De abia dup` aceast` perioad`, va fi posibil`revenirea la valori mai mici pentru barilul de petrol.

Victorie pentru Ariel Sharon Aproape pe ultima sut` de metri, Knesset-ul a aprobat bugetul pe anul \n curs, fiind astfelevitat` organizarea de alegeri anticipate \nIsrael. Adversarii desfiin]`rii coloniilor evreie[tidin teritorile palestiniene au \ncercat s` formezeo majoritate \mpotriva bugetului pe 2005, pentrua r`sturna Guvernul. Dac` bugetul nu ar fi fostvotat, Parlamentul ar fi fost dizolvat. |nainteavotului decisiv, Sharon a primit sprijin din parteapartidului laic de opozi]ie, „Schunui“. Primul-ministru israelian dore[te s` evacueze toatecoloniile evreie[ti din F=[ia Gaza, precum [i alte patru din Cisiordania. Planul sù\nt=mpin`, \ns`, opozi]ie, chiar [i \n principalulpartid de guvern`m=nt, „Likud“.

O comisie \nfiin]at` la ce-rerea pre[edinteluiGeorge Bush, \n State-le Unite, a ajuns la con-cluzia c` cele 15 servi-

cii secrete americane [tiu \n-grijor`tor de pu]in despreprogramele de \narmare aleunor anumite ]`ri. Comisia conchide c`, \nainteainvaziei americane, serviciilesecrete au ajuns de cele maimulte ori la concluzii gre[ite\n privin]a programului de\narmare irakian. Comisia ede p`rere c`, \n privin]aIrakului, serviciile secrete nuau reu[it s` ob]in` informa]iicredibile [i au e[uat \n a spunelimpede \n ce m`sur` conclu-ziile lor se bazau pe dovezi pal-pabile [i nu pe presupuneri. De asemenea, comisia averti-zeaz` c` Washingtonul de]ineprea pu]ine informa]ii \n pri-vin]a programelor nucleareale unor ]`ri inamice, precumIranul [i Coreea de Nord.Comisia nou \nfiin]at` face oserie de recomand`ri pentruschimbarea situa]iei actuale,suger=nd, inclusiv, atribu]iisporite pentru noul director altuturor serviciilor secrete,John Negroponte.GGeeoorrggee WW.. BBuusshh aa aapprroobbaattnnoouuaa ssttrraatteeggiiee ddee ccoonnttrraassppiioo--nnaajj.. Pre[edintele StatelorUnite, George W. Bush, a apro-bat un nou plan strategic delupt` \mpotriva agen]iilor str`-ine de informa]ii [i grupurilorextremiste care \ncearc` s`

ob]in` documente secrete, auanun]at oficiali americani.Noua strategie na]ional` decontraspionaj are [i rolul de aproteja tehnologiile [i secre-tele comerciale americane.„Aceast` strategie este primade acest fel [i va necesitaschimb`ri substan]iale \n ope-ra]iunile de contraspionaj“, adeclarat realizatorul proiec-tului, Michelle Van Cleave.Opera]iunile de contraspionajvor fi coordonate de Van Clea-ve [i subordonate direct luiJohn Negroponte, noul direc-tor na]ional al Serviciilor deInforma]ii. „Contraspionajulamerican va trece dintr-o pos-tur` pasiv` \ntr-una ofensiv`“,se arat` \ntr-un comunicat ofi-cial. |n loc de a depista cazu-rile individuale de spionaj,contraspionajul trebuie coor-donat \ntr-o manier` concerta-t` [i centralizat`, pe baza eva-lu`rii capacit`]ii [i inten]iiloradversarilor. „Acest lucru im-plic` sporirea supravegheriidincolo de ]intele obi[nuite,cum ar fi ofi]erii de informa]iicunoscu]i, la un cerc mai largde turi[ti strìni sau la altepersoane care pot fi implicate\n colectarea de informa]ii“,se mai arat` \n comunicat.Noua strategie necesit` unefort suplimentar pentru pro-tejarea tehnologiei america-ne. Potrivit documentului,mai mult de 90 de ]`ri \ncear-c` s` ob]in` informa]ii despretehnologiile sensibile ameri-

cane, prin intermediul oame-nilor de afaceri, al cercet`to-rilor, studen]ilor sau \n timpulsaloanelor comerciale.Documentul eviden]iaz` [i pe-ricolul pe care \l reprezint`manipularea sistemelor infor-matice americane de agen]iilede informa]ii strìne. „Con-traspionajul trebuie s` devin`

o activitate inerent` \n labora-toarele de cercetare, \n uni-t`]ile militare [i \n companiileprivate“, subliniaz` comunica-tul, care promite c` va educa„aceste categorii de public“cu privire la „modul \n careadversarii primesc sau furìnforma]ii“.

AANNCCAA PPEETTRRAACCHHEE

U n raport intermediar privind modulcum a fost gestionat programul „Pe-trol contra Alimente“, din perioada

regimului lui Saddam Hussein, ajunge laconcluzia c` secretarul general al ONU,Kofi Annan, nu se face vinovat de cevaanume. Raportul afirm`, \ns`, c` secre-tarul general al ONU nu a \ntreprins o an-chet` adecvat` privind leg`turile dintre

fiul sù [i o firm` care a primit un con-tract \nsemnat. Raportul – prezentat de Paul Volcker, unfost pre[edinte al B`ncii Federale ameri-cane – este critic la adresa secretaruluigeneral al ONU, Kofi Annan, dar numerge at=t de departe \nc=t s`-l acuze peacesta de corup]ie.Raportul relev`, totu[i, c` la scurt timpdup` ce Kojo Annan, fiul secretarului ge-neral al ONU, a terminat universitatea,tat`l sù a discutat cu un prieten despreposibilitatea ca fiul s` capete o slujb` lafirma elve]ian` „Cotecna“, lucru care s-a[i \nt=mplat, la scurt timp. Astfel, KojoAnnan a lucrat la firm` ca stagiar, \ntre1995 [i 1998, dar a continuat s` primeas-c` salariu p=n` \n 2004. |n 1998, firmei„Cotecna“ i se atribuie un contract \n ca-drul programului „Petrol contra Alimen-te“, av=nd misiunea s` certifice produ-sele care intrau \n Irak.Raportul Comisiei independente de an-chet` afirm` c` nu exist` nici o dovad` c`secretarul general al ONU s-ar fi folositde influen]a sa pentru a atribui contrac-tul firmei \n care fiul sù lucra ca stagiar.Ancheta mai afirm` c` nu exist` nicidovezi c` secretarul general al ONU [tia

c` firma „Cotecna“ \ncerca s` ob]inàcest contract. |n raport se afirm`, \ns`, c` firma elve-]ian` a f`cut declara]ii false [i c` KojoAnnan a \ncercat, \n mod deliberat, s`\n[ele anchetatorii. Astfel, firma ar fi\ncercat s` pretind` c` fiul lui Kofi An-nan nu ar mai fi primit bani de la ea din1998, c=nd, \n realitate, a fost pl`tit p=nànul trecut. RR`̀mm==nn sseemmnnee ddee \\nnttrreebbaarree.. Comisia deanchet` conchide c`, \n privin]a ac]iuni-lor lui Kojo Annan, r`m=n mari semnede \ntrebare. Potrivit avocatului sù,Kojo Annan a recunoscut c` „nu fostcomplet sincer fa]` de tat`l sù \n mo-mentul \n care contractul Cotecna-ONUa \nceput s` atrag` publicitate“.Dar, noteaz` unul dintre coresponden]iiBBC, concluziile raportului vor da ap` lamoar` criticilor Na]iunilor Unite, careafirm` c` institu]ia este birocratic` [icorupt`. Senatorul republican NormColeman i-a cerut lui Kofi Annan s` punìnteresele ONU deasupra celor persona-le [i s` demisioneze. |n replic`, secreta-rul general a r`spuns c` are o agend` \n-c`rcat`, pe care inten]ioneaz` s` o res-pecte. ((AA..PP..))

Serviciile Secreteamericane au dat gre[ \n Irak

Kofi Annan scap` de acuza]ia de corup]ie

extern 154 - 10 aprilie 2005

A utorit`]ile separatistede la Tiraspol s-au de-clarat satisf`cute demodul \n care s-au des-f`[urat alegerile locale

\n autoproclamata republic`nistrean`. Prezen]a la urne avariat aici \ntre peste 64% \nunele localit`]i [i 35 sau 30%din totalul aleg`torilor \n ora-[e mari precum Tiraspolul [iTighina (Bender). Prezen]aminim` la urne necesar` pen-tru validarea alegerilor a fostde 25% din electorat. La o \ntâlnire cu jurnali[tiidin regiunea nistrean` [i dinRusia, liderul autoproclama-tei republici nistrene, IgorSmirnov, a declarat c` pre-zen]a la urne ar fi putut fi maimare dac` cei care au can-didat pentru mandate \n ins-titu]iile puterii locale „ar filucrat mai serios cu aleg`-torii, al c`ror interes pentruprocesele politice r`m=nefoarte \nalt“. Liderul regimului de la Ti-raspol a refuzat s` r`spund`la \ntreb`rile despre pozi]iaautorit`]ilor de la Chi[inù,care au contestat legalitateascrutinului. „Acuza]iile lor

privind neconstitu]ionalita-tea alegerilor sunt at=t de ba-nale, \nc=t nici nu merit` s`fie luate \n seam`“, a spusIgor Smirnov, citat de agen-]ia oficial` de [tiri de la Ti-raspol, „Olvia press“.SSccrruuttiinn nneeccoonnssttiittuu]]iioonnaall [[ii iillee--ggaall.. Ministerul de Externe dela Chi[inù difuzase \n ajun odeclara]ie \n care se men]ionac` „acest a[a-numit scrutineste neconstitu]ional [i ilegal,dup` cum sunt [i autoprocla-ma]ii lideri separati[ti“. |naceea[i declara]ie, Ministerulde Externe avertiza c` „oricetentativ` din exterior de aobserva aceste a[a-numitealegeri va \nsemna solidariza-rea cu ac]iunile destabilizatoa-re ale regimului separatist [ivor fi calificate drept imixtiuni\n afacerile interne ale Repu-blicii Moldova“. |n replic`, unreprezentant al Departamen-tului de Politic` Extern` dinguvernul autoproclamatei re-publici nistrene a calificat de-clara]ia Ministerului de Ex-terne de la Chi[inù drept„provocatoare“ [i „\nc` o \n-cercare de a discredita Re-publica Moldoveneasc` Nis-

trean` \n fa]a comunit`]ii in-terna]ionale“. |ntre timp, pre-sa oficial` de la Chi[inù aanun]at, cit=nd autorit`]i mol-dovene, c` „nici o organiza]iedin strìn`tate nu a delegatobservatori \n regiune, \n pofi-da invita]iilor f`cute de Tiras-pol“. Pe fundalul acestor eve-nimente, pre[edin]ii Georgiei[i Ucrainei, Mihail Saaka[vili[i Vitor Iu[cenko, au anun]at

c` vor prezenta \n cur=nd unnou plan de reglementare aconflictului transnistrean. Li-derul separatist de la Tiraspola declarat presei c` „despreincluderea Republicii Moldo-vene[ti Nistrene \n cadrul Re-publicii Moldova nici nu poatefi vorba. Am putea vorbi doardespre normalizarea rela]iilordintre ]`rile noastre“.

AANNCCAA PPEETTRRAACCHHEE

M ilitarii americani ar putearenun]a \n cur=nd la ser-viciile chirurgilor pe timp

de r`zboi, recurg=nd, \nschimb, la robo]i care voracorda \ngrijire medical`.Pentagonul a \ncheiat, la \nce-putul s`pt`m=nii trecute, uncontract de cercetare cu unconsor]iu de universit`]i [iproduc`tori de \nalt` tehno-

logie pentru a crea un robotpolivalent, capabil s` operezesolda]ii r`ni]i pe front, gra]iechirurgiei asistate la distan]`,deja utilizat` \n spitale.„Rezultatul va fi un pas major\nainte pentru salvarea devie]i“, a declarat Scott Seaton,director general al „SRI Inter-national“, compania care con-duce proiectul de cercetare cuun buget de 12 milioane dedolari pe doi ani.11..668866 ddee mmoorr]]ii [[ii 1111..887777 ddee rr`̀--nnii]]ii \\nn rr==nndduull aammeerriiccaanniilloorr..Contractul intervine \ntr-unmoment \n care num`rul devictime americane \n Irakeste \n plin` cre[tere. Potrivitultimelor cifre ale Pentagonu-lui, r`zboaiele din Afganistan[i Irak au provocat 1.686 demor]i [i 11.877 r`ni]i \n Arma-ta american`. Un sistem chi-

rurgical robotizat ar trebui s`fie capabil s` stabilizeze r`nile\n c=teva minute [i s` admi-nistreze \ngrijiri medicale [ichirurgicale \nainte sau \ntimpul evacu`rii r`nitului.Conceptul a evoluat din siste-mul „Da Vinci“, aprobat \nurm` cu cinci ani de Guvernulamerican [i folosit deja de zecide spitale, permi]=nd realiza-rea unor opera]ii la distan]`,au subliniat responsabilii.Gra]ie unei imagini tridimen-sionale, medicul aflat departede pacient manevreaz` bra]e-le robotizate care reproducmi[c`rile m=inii [i degetelorsale, folosind instrumentelechirurgicale dup` dorin]a sa.Cercet`torii cred c` acest tipde chirurgie la distan]` poatefi transferat` acum \n zonelede conflict [i va permite redu-

cerea radical` a personaluluimedical deplasat acolo.Robotul-chirurg trebuie s` fiesuficient de redus ca dimensi-uni pentru a putea fi transpor-tat de majoritatea vehiculelorsau elicopterelor militare.Una dintre principalele provo-c`ri este s` se realizeze leg`-turi de comunicare [i transferde date suficient de stabile [isigure pentru a evita orice \n-trerupere. |n plus, robotul tre-buie s` fie capabil s` \[i ia sin-gur instrumentele de care arenevoie. |n prezent, chirurgiala distan]` \nc` folose[te infir-miere pentru aceast` sarcin`.Printre companiile implicate\n proiect figureaz` „GeneralDynamics“, laboratorul na]io-nal „Oak Ridge“ [i universit`-]ile Texas, Maryland [i Wa-shington. ((AA..PP..))

P rocurorii ru[i care instru-menteaz` procesul lui Mi-hail Hodorkovski, fostul

[ef al concernului petrolierIukos, acuzat de fraud` [i eva-ziune fiscal`, au cerut ca aces-tuia s` i se dea o pedeaps` de10 ani de \nchisoare. Adresân-du-se completului de trei jude-c`tori, procurorul Dmitri {o-hin le-a cerut s`-l g`seasc`vinovat [i s`-l condamne la 10ani de \nchisoare, at=t pe Ho-dorkovski, c=t [i pe fostul sùasociat, Platon Lebedev. El acerut, totodat`, ca bunurilecelor doi s` fie confiscate destat, drept compensa]ie pen-tru daunele pe care cei doi le-ar fi produs. Procurorul a so-licitat ca Hodorkovski [i Le-bedev s` r`m=n` \n deten]iep=n` la anun]area verdictului. IImmppoozziittee nneeppll`̀ttiittee,, \\nn vvaallooaarreeddee 2277 mmiilliiaarrddee ddee ddoollaarrii.. Ei

sunt acuza]i c` ar fi achizi]io-nat \n mod ilegal ac]iuni la ofirm` de \ngr`[`minte, „Apa-tit“, \n 1994. |n paralel, con-cernul Iukos este acuzat deo mare evaziune fiscal`. Fos-tul patron al concernului Iu-kos se afl` \n arest preventivdin octombrie 2003, \nsàcuza]iile ce i se aduc suntconsiderate de mul]i obser-vatori ca fiind motivate poli-tic. Iukos este acuzat c` nu apl`tit impozite \n valoare depeste 27 miliarde de dolari.Grupul Iukos, care de un [ijum`tate este obiectul uneiample anchete judiciare [ifiscale, a fost, \n mare m`-sur`, dezmembrat. Princi-pala sa unitate de produc]ie,„Iuganskneftegaz“, a fostv=ndut` la licita]ie, ajun-g=nd, ulterior, din nou \n m=i-nile statului. ((AA..PP..))

P rogramul nuclear ianian continu` s`dea mari b`tì de cap Statelor Unite,care suspecteaz` Teheranul c` \[i

pune la punct, \n secret, un arsenal nu-clear. Supuse unor presiuni interna]iona-le tot mai ridicate, inclusiv din parteaUniunii Europene, autorit`]ile iranieneau permis, la mijlocul s`pt`m=nii trecu-te, accesul – f`r` precedent – la una dinprincipalele instala]ii nucleare – ]inut`mult timp secret`. Vizita a fost condus`de \nsu[i pre[edintele Mohamed Ha-tami. Centrala de la Natanz este socotitìnima programului nuclear iranian. Exis-ten]a instala]iei de acolo a fost ]inut` se-cret`, neafl=ndu-se de ea dec=t \n 2000, [i

asta \n urma dezv`luirilor f`cute de ungrup de exila]i iranieni. De atunci, Tehe-ranul a c`zut de acord s`-[i suspende pro-gramul de \mbog`]ire a uraniului [i s` per-mit` totodat` efectuarea unor inspec]iiregulate de trimi[ii Agen]iei Interna]ionalepentru Energia Atomic .̀LLaa 1188 mmeettrrii ssuubb pp`̀mm==nntt.. Coresponden]iide pres` care l-au \nso]it pe pre[edinteleMohamed Hatami spun c` \n jurulinstala]iilor sunt plasate zeci de bateriianti-aeriene. Este \nc` un semn c` Tehe-ranul ia \n serios posibilitatea ca SUA sauIsraelul s` lanseze un atac \mpotriva ins-tala]iilor sale nucleare. Ziari[tii de laBBC au putut vedea o hal` de mari di-

mensiuni, proiectat` s` ad`posteasc`50.000 de centrifuge. Instala]ia se afl` la 18 metri sub p`-m=nt. Anali[tii militari sunt de p`rerec` vizita organizat` de autorit`]ileiraniene vrea s` demonstreze càcestea \[i ]in promisiunea de a sus-penda \mbog`]irea uraniului pe peri-oada negocierilor cu troica european`,format` din Fran]a, Germania [i Ma-rea Britanie. |n cursul ultimei rundede negocieri, Iranul a venit cu o seriede propuneri noi, printre care aceeade a i se permite s`-[i p`streze, totu[i,un program limitat de \mbog`]ire auraniului. ((AA..PP..))

| n Zimbabwe au fost num`-rate voturile exprimate \nalegerile parlamentare.

Partidul pre[edintelui RobertMugabe, ZANU (Frontul Pa-triotic) a acumulat aproapedou` treimi din voturi. Liderul Opozi]iei, MorganTsvangirai, l-a acuzat pe Ro-bert Mugabe c` a fraudat ale-gerile. O opinie similar` a fostexprimat` [i de multe din]`rile occidentale. Pre[edinte-le Mugabe a respins, \ns`,acuza]iile de fraud`. Campania electoral` a fost re-lativ pa[nic`, \ns`, chiar \nain-te de alegeri, Opozi]ia s-a de-clarat convins` c` votul va fimanipulat. Tot atunci, pre[e-dintele Mugabe, care se afl` laputere de 25 de ani, se declara\ncrez`tor c` partidul sù vaob]ine o victorie cov=r[itoare.„Nu am pierdut niciodat` ale-gerile fiindc` suntem un par-tid al poporului“, declara el.LLiippssaa pprreesseeii iinnddeeppeennddeennttee..A[a c` aceia care sperau c` \nZimbabwe va avea loc o schim-bare de putere, dup` modelulest-european din ultimele luni,sunt, probabil, dezam`gi]i.

Cu toate c` pre[edintele Mu-gabe a \ncercat s` dea acestuiscrutin un aer de legitimitate,el avea mul]i a[i \n m=nec`. |nprimul r=nd, popula]ia dinZimbabwe e refractar` laideea de a ie[i \n strad`. Unuldin motive ar putea fi teamade Poli]ie [i Armat`. Apoi,presa independent` e ca [iinexistent`. Radioul de stat adifuzat \n repetate r=nduri, \nultimele zile de campanie, undiscurs al pre[edintelui Muga-be, \n care acesta declara càceia care voteaz` Opozi]iasunt tr`d`tori. {i, ca s` c=[tige teren, Guver-nul a anun]at c` salariul mi-nim pentru func]ionari vacre[te de 10 ori. ((AA..PP..))

Alegeri la TiraspolMugabe a \nvins din nou

10 ani de \nchisoarepentru [eful Iukos

Acces f`r` precedent la una din principaleleinstala]ii nucleare din Iran

Militari americani, opera]i de robo]i

sport16 4 - 10 aprilie 2005

Ronaldo mai a[teapt` p=n` s` fie din nou tat`Daniella Cicarelli, logodnica fotbalistului brazilianal lui Real Madrid, Ronaldo, a dezmin]itinforma]iile conform c`rora ar fi \ns`rcinat` \n prima lun`. Daniella a men]ionat c` i-ar pl`ceas` aib` un copil, dar a afirmat c` deocamdat` nu [i-au propus acest lucru. Atacantul brazilianare un copil, Ronald, \n v=rst` de 5 ani, din c`s`toria cu fotomodelul Milene Domingues.

Zenga se face c` plou`De[i imediat dup` eliminarea Stelei din CupaUEFAdeclarase c` se g=nde[te serios lademisie, antrenorul Walter Zenga se face c` plou` [i spune c` nu a inten]ionat nici unmoment s` renun]e. „Cine nu se ceart` cupatronul? Dup` ce ai avut ni[te probleme,drumul trebuie s` continue pentru c` maiimportant este ca Steaua s` mearg` mai departe[i s` c=[tige campionatul. Eu nu am vrut s`renun] la Steaua“, a precizat tehnicianul italian.

Mourinho o laud` pe AC Milan

Antrenor la Chelsea Londra [i suporter declarat alBarcelonei, portughezul Jose Mourinho s-a apucat s` o laude pe AC Milan. Tehnicianul a spus c` forma]iaitalian` este cea mai bun` echip` din lume. „AC Milan a c=[tigat de multe ori campionatului Italiei [i cupeeuropene, are tot timpul juc`tori nominaliza]i pentrucele mai importante premii, are o structur` sportiv` [i administrativ` foarte solid`, are putere \n Italia, \n Europa [i \n \ntreaga lume. De la Milan \mi plac foartemult doi juc`tori, {evcenko [i Kaka“, a explicat portughezul.

„Tricolorii“ mici s-au \ntors cu coada \ntre picioareEchipa na]ional` de tineret a Rom=niei s-a f`cutde r=s s`pt`m=na trecut`, fiind \nvins` cu 1-0 de Macedonia \n deplasare, \n condi]iile \n care a avut timp de 41 de minute un om \n plus. „Am [i eu partea mea de vin` pentru c` nu amreu[it s`-i ]in concentra]i. Din p`cate, au fost lua]ide val dup` victoria cu Olanda [i credeau c` nupot pierde“, a spus selec]ionerul Florin Marin.„Tricolorii“ mici ocup` \n continuare primul loc al grupei 1 cu 12 puncte, dar au un meci mai mult disputat.

Real Madrid \l cere pe Emerson Mijloca[ul lui Juventus, brazilianul Emerson, arputea evolua, din sezonul viitor, la Real Madrid.Emerson fusese dorit de spanioli [i vara trecut`,\ns` \n cele din urm` el a semnat cu gruparea din Torino, pentru a fi al`turi de fostul sùantrenor de la AS Roma, Fabio Capello.Conform cotidianului „Marca“, juc`torului nu-iplace la Torino, el dorind s` plece la Real Madrid.Nici clubul cu care se afl` sub contract [i rom=nulAdrian Mutu nu exclude varianta ced`riibrazilianului, dar numai pentru cel pu]in 18 milioane de euro.

D e ce nu a jucat cu Olanda? Ce a fost\n capul lui Pi]urc` de nu l-a folositm`car \n repriza secund` din Giu-le[ti? Putea Rom=nia s` scoat`mai mult \n fa]a olandezilor dac`

juca el? Toate aceste \ntreb`ri care \l auca subiect pe Nicolae Mitea au trecutprin mintea fiec`rui microbist imediatdup` fluierul final al partidei cu Macedo-nia, \ncheiat` cu scorul de 2-1 \n favoarea„tricolorilor“. Pentru c` t=n`rul mijloca[al lui Ajax Amsterdam a demonstratmiercurea trecut` c` \[i poate asumarolul de salvator al primei reprezenta-tive. A[a cum Adrian Mutu a adus de unulsingur [ase puncte \n contul Rom=niei \naceste preliminarii, [i despre Mitea sepoate spune f`r` dubii c` el este principa-lul „vinovat“ pentru victoria ob]inut` laSkopje. „Voiam s` fac un meci bun, \mitrebuia acest lucru deoarece vin dup` operioad` mai grea. |i mul]umesc lui Dum-nezeu c` m-a ajutat, m-am rugat s`-miias` jocul [i, din fericire pentru mine, aie[it cum am vrut! Sunt \n al nou`lea cer,cred c` n-o s` uit acest meci! Nu pot s` zicc` eu am salvat na]ionala, pentru c` to]iam jucat, ne-am str=ns [i am luptat s` c=[-tig`m“, a spus Mitea la \ntoarcerea \n]ar`. Ambi]ia, determinarea, for]a, tehni-ca, dar mai ales u[urin]a cu care a reu[its` \nscrie cele dou` goluri chiar \n parti-da sa de debut la echipa na]ional` dove-desc c=t de mult a gre[it Anghel Iord`-nescu, care nu i-a dat nici m`car o [ans`\n timpul mandatului sù pentru simplulmotiv c` „e \ndr`gostit“. {i Pi]urc` a gre-[it, l`s=ndu-l pe banc` \n meciul cu Olan-da de la Bucure[ti, dar m`car el [i-a datseama \n ultimul ceas c` Mitea poate facemulte pentru na]ional` chiar [i atuncic=nd jocul acesteia sc=r]=ie din toate \n-cheieturile. „N-am jucat cu Olanda, \mipare rù, dar trebuie s` las capul jos [i s`merg \nainte. {anse de calificare maisunt, chiar dac` mici“, a mai afirmatmijloca[ul, care are garantat de acum unloc printre titularii lui Pi]urc`.|n ciuda celor dou` goluri ale lui nouluiMutu, la Skopje, Rom=nia nu a ar`tat ca oechip` care s` spere la un bilet pentrutrenul ce duce la CM 2006 din Germania.Schimb`rile efectuate de selec]ioner \nprimul unsprezece fa]` de partida cuOlanda nu au rezolvat dec=t \n mic` m`-

sur` problemele. Cel pu]in \n ap`rare, si-tua]ia a fost din nou dezastruoas`, funda-[ii fiind deseori prin[i pe picior gre[it. Bamai mult, Chivu, poate cel mai bun juc`-tor al nostru \n meciul precedent cu Olan-da, le-a f`cut [i cadouri macedonenilor,care nu au stat pe g=nduri [i au \nscris.Noroc c` la pauz` funda[ul Romei [i-a datsingur seama c` este dep`[it. „Probabilc` n-ar fi trebuit s` \ncep jocul, dar ]in=ndcont c` este echipa na]ional`, am\ncercat. Din p`cate, n-am reu[it s` m` ri-dic la nivelul a[tept`rilor. Resimt obosea-la [i cred c` pl`tesc cele cinci meciuri ju-cate \n dou` s`pt`m=ni [i anul de inactivi-

tate. Am fost foarte obosit [i la pauz` amridicat m=na ca orice juc`tor profesionistcare atunci c=nd simte c` nu mai poatelas` locul altuia. Nu a fost vorba de o acci-dentare. Eu nu prea joc de un an“, a \ncer-cat o scuz` c`pitanul „tricolorilor“.Victoria \n fa]a Macedoniei nu schimb`cu nimic datele problemei \n ceea ce pri-ve[te [ansele de calificare ale Rom=nieila mondiale. Aflat` pe locul 3 \n grup`, \nspatele Olandei [i Cehiei, na]ionala are \ncontinuare nevoie de victorii pe liniep=n` la finele preliminariilor pentru a-[iasigura participarea la CM.

SSEEBBAASSTTIIAANN CCOOMMAANN

C elebrul Pele s-a desp`r]it de una din-tre cele mai frumoase amintiri alesale, [i anume mingea cu care a mar-

cat golul cu num`rul 1.000 \n cariera defotbalist. Aceasta a fost achizi]ionat` derealizatorul de televiziune Robert Justus,un mare admirator al fostului juc`torbrazilian.Pele, care evolua la echipa Sao Paolo, a \n-scris golul cu num`rul 1.000 la 11 noiem-brie 1969, transform=nd o lovitur` depedeaps` \n partida cu Vasco da Gama.Brazilianul este singurul juc`tor din isto-ria fotbalului care a reu[it s` ating` barie-ra de 1.000 de goluri \nscrise. Noul pro-prietar al balonului nu a dorit s` fac` pu-blic` suma cu care a achizi]ionat mingea.Pele a decis ca banii ob]inu]i din aceast`tranzac]ie s` fie dona]i unei asocia]ii dinSao Paolo care se ocup` de copiii cu pro-bleme psihice. ((SS..CC..))

M eciul dintre Coreea de Nord [i Iran,\ncheiat cu scorul de 0-2, \n prelimi-nariile Cupei Mondiale din 2006, zo-

na Asia, a fost \ntrerupt mai multe minu-te, dup` ce suporterii au aruncat cu sticle[i scaune \n direc]ia arbitrilor partidei. Incidentele au izbucnit pe finalul meciu-lui, \n momentul \n care juc`torii coreeni,condu[i cu scorul de 2-0 din minutul 79,s-au \ndreptat spre arbitru pentru a-i ceres` acorde un penalty, pe motiv c` un fot-

balist iranian a atins balonul cu m=na încareu. |n acel moment, c=teva sute de su-porteri au \nceput s` arunce cu sticle [ialte obiecte pe teren. Arbitrul sirian Mo-hammed Kousa l-a exclus de pe teren pefunda[ul nord-coreean Nam Song-Cholpentru proteste. Dup` fluierul final, Kou-sa [i asisten]ii sì au fost nevoi]i s` r`m=-n` timp de 20 de minute pe teren, deoa-rece suporterii furio[i au \nceput s` arun-ce din nou cu sticle, scaune [i alte obiecte\n direc]ia acestora. Arbitrii au p`r`sit cugreu terenul, numai dup` interven]ia for-]elor de ordine, care au reu[it s`-i disper-seze pe cei aproximativ 70.000 de spec-tatori. |n urma \nfr=ngerii, Coreea deNord ocup` ultimul loc, \n grupa B a preli-minariilor CM-2006, zona Asia, f`r` niciun punct \n trei meciuri [i este practic eli-minat` din c`r]ile calific`rii. ((SS..CC..))

Pele s-a desp`r]it de mingea legendar`

Arbitri ataca]i cu sticle de fanii nord-coreeni

Mitea, \n rol de MutuMicu]ul mijloca[ al lui Ajax a devenit noul salvator al echipei na]ionale a Rom=niei, dup` dubla realizat` \n meciul cu Macedonia

sport 174 - 10 aprilie 2005

D up` calificarea lui An-drei Pavel [i compania\n sferturile de finalàle Cupei Davis, spor-tul rom=nesc intr` pen-

tru a doua oar` \n s`rb`toare\n 2005. De aceast` dat` nueste vorba de tenis de c=mp, cide tenis de mas`. Echipa femi-nin` a Rom=niei a devenitcampioan` european` s`pt`-m=na trecut`, r`sturn=ndtoate pronosticurile [i previzi-unile speciali[tilor. MihaelaSteff, Adriana Zamfir [i OtiliaB`descu au ob]inut cel de-altreilea titlu european din isto-ria tenisului de mas` rom=-nesc la turneul final organizat\n ora[ul Aarhus din Dane-marca. Cele trei fete de aur aleRom=niei au disputat finalacompeti]iei \n compania echi-pei Croa]iei, marea favorit` aturneului, care o are \n com-ponen]` pe Tamara Boro[, ju-c`toarea num`rul 1 a momen-tului \n Europa. Finala a fostextrem de disputat`, Rom=niaimpun=ndu-se \n final cu sco-rul general de 3-2. Ultima vic-torie [i totodat` cea decisiv` afost ob]inut` de Otilia B`des-cu, ea \nving=nd-o cu 3-0 (14-12, 11-5, 11-7), pe CorneliaVaida, o sportiv` de origine ro-m=n` care evolueaz` pentruCroa]ia. De[i a mai c=[tigat ti-tlul european [i \n urm` cu 13ani, Otilia, care se apropie cupa[i mari de sf=r[itul carierei,spune c` aurul cucerit acumnu-l va putea uita niciodat`.– OOttiilliiaa,, ssuunnttee]]ii ddiinn nnoouu ccaamm--

ppiiooaannee.. CCuumm aa]]ii rreeuu[[iitt??– R`spunsul este destul desimplu. Prin munc` [i pu]innoroc. Am demonstrat càvem cea mai valoroas` echi-p` din Europa, chiar dac`mul]i au spus \n ultimul timp

c` noi n-avem nici o [ans` s`devenim campioane la Aar-hus. M-a \ntristat faptul càceste pronosticuri, acestevorbe care au fost spuse auap`rut [i la noi \n ]ar`. Mà[teptam s` fim tratate cu maimult optimism, s` nu se spun`chiar \nainte de competi]ie c`nu avem nici o [ans`.– DDaarr pp==nn`̀ llaa uurrmm`̀ aa ffoosstt bbiinnee

cc`̀ aa]]ii ffoosstt ttrraattaattee ccaa nnii[[tteeoouuttssiiddeerree..

– Da, aici a[a este. Poate c``sta a fost [i norocul nostru.Am putut s` ne concentr`mstrict pe joc, f`r` s` ne maipreocup`m de altele. Victoriaasta va r`m=ne mereu \n sufle-tul meu pentru c` a fost ob]i-nut` cu mult` munc`. Am avut

ambi]ia s` \nving, s` le ar`t`mtuturor c` suntem cele mai bu-ne. Am ajuns din nou sus.Aproape c` ne ia ame]eala!– CCuuii ddeeddiiccii mmeeddaalliiaa ddee aauurr ddee

llaa AAaarrhhuuss??– Nu am putut [i nu o s` pot s`-l uit vreodat` pe colegulnostru Andrei Cioran. El [i-apierdut via]a \ntr-un grav ac-cident acum aproximativ olun` [i toate g=ndurile noastrese \ndreapt` spre el. Era omare speran]` a tenisului demas` rom=nesc [i sunt con-vins` c` ar fi ajuns unul dintrecei mai buni juc`tori din lume.A fost mult timp colegul meude antrenament [i decesul luim-a \ntristat enorm. Dumne-zeu s`-l odihneasc`!

– CCaarree aa ffoosstt cceell mmaaii ggrreeuu mmeecciiddiinn ffiinnaall`̀??

– Bine\n]eles c` ultimul. Darnu pentru c` a fost al meu, cipentru c` de el depindea soar-ta titlului european. Am sim]itc` \ntreaga r`spundere a echi-pei se afl` pe umerii mei, nuvroiam s` calc str=mb, s` stricceea ce \ncepuse MihaelaSteff, care tocmai reu[isedou` victorii \n fa]a celor maibune juc`toare croate.– JJooccuull ]]ii--aa iiee[[iitt \\nnss`̀ ddeessttuull ddee

bbiinnee,, aaii \\nncchheeiiaatt ccoonnttuurriillee \\nnttrreeii sseettuurrii..

– E, la \nceput nu a fost chiara[a cum mi-am dorit. Am c=[ti-gat destul de greu primul set,cu 14-12, dar dup` aceea mi-am dat drumul la joc. M-am

speriat c` pot gre[i [i pot pier-de totul. Eu o cuno[team des-tul de bine [i pe Cornelia (n.r.– Cornelia Vaida), \i [tiam jo-cul, [i am reu[it s` \i anticipezc=t de c=t loviturile. P=n` la ur-m` a ie[it bine, ultimele dou`seturi fiind mai u[oare dec=tm` a[teptam.– DDeesspprree bb`̀iiee]]ii ccee ssppuuii?? TTee aa[[--

tteeppttaaii llaa uunn ppaarrccuurrss aa[[aa ddeebbuunn ddiinn ppaarrtteeaa lloorr??

– |ncet-\ncet, \ncep [i ei s` seridice. Este clar c` [coala ro-m=neasc` de tenis de mas` \n-cepe s` creasc`. Bìe]ii au luatacum bronz la europene [ieste cea mai bun` performan-]` a Rom=niei la masculin dinistoria tenisului. P`cat c` aupierdut \n semifinale, Adrian

Cri[an a \ncercat s` ob]in`mai mult, dar danezii au fostmai lucizi [i s-a v`zut c` au maimult` experien]` la acest ni-vel. Una peste alta, eu spun cà ie[it bine, iar la urm`toarelecampionate europene pot]inti [i mai sus.– AAggeenn]]iiaa NNaa]]iioonnaall`̀ ppeennttrruu

SSppoorrtt aa pprreegg`̀ttiitt ddeejjaa pprrii--mmeellee ppeennttrruu aauurruull oobb]]iinnuutt\\nn DDaanneemmaarrccaa.. EEssttee mmuulltt,,eessttee ppuu]]iinn ssuummaa ddee 110000 ddeemmiilliiooaannee ddee lleeii??

– Nu pot eu s` comentez deci-ziile conducerii ANS. Ace[tiasunt banii cu care sunt pre-mia]i to]i sportivii care urc` peprima treapt` a unui podium laun campionat european.– TToottuu[[ii,, uunniiii ffoottbbaallii[[ttii aauu

pprriimmee ddee 110000 ddee mmiilliiooaanneeppeennttrruu oo vviiccttoorriiee bbaannaall`̀ \\nnDDiivviizziiaa AA,, nniiccii vvoorrbb`̀ ss`̀cc==[[ttiiggee vvrreeuunn CCaammppiioonnaattEEuurrooppeeaann......

– Da, este adev`rat, citesc [ieu prin ziare. Sunt al]i bani \nfotbal, \ns` nu putem face ni-mic. Tenisul de mas` nu esteun sport a[a de popular, noifacem tot posibilul s` ob]i-nem rezultatele cele mai bu-ne, iar dac` apoi suntem re-compensate cu o sum`, e foar-te bine. Nu pot s` cer eu maimul]i bani!– VViiccttoorriiaa \\nn ffaa]]aa CCrrooaa]]iieeii ttee--aa

ff`̀ccuutt ss`̀ ttee \\mmppaaccii ccuu MMii--hhaaeellaa SStteeffff??

– Toat` lumea vorbe[te de-spre asta. Este adev`rat c` aufost ceva discu]ii mai demult,dar s-au terminat. Cred c` s-av`zut c` la finalul partidei cuCornelia Vaida ne-am \mbr`]i-[at [i ne-am bucurat \mpreu-n`. Un succes te face s` ui]imulte, mai ales c` nu a fostcine [tie ce ceart` \ntre noi.

SSEEBBAASSTTIIAANN CCOOMMAANN

M eciul de baschet masculin din-tre CSU Forex Bra[ov [i BC Fa-rul Constan]a, din etapa a XXI-a

a C.N., care trebuia s` se desf`[oares=mb`t`, a fost am=nat de FRB, lasolicitarea forma]iei oaspete, ce arenu mai pu]in de [apte juc`tori ac-cidenta]i. Cei [apte baschetbali[tisunt Ionu] Mocanu (entors` la glez-na dreapt`), Dan Dacian (entors` laglezna st=ng`), Dan R`ducanu (\ntindere la ligamentele \ncru-ci[ate), Liviu Dumitru (probleme la tendonul lui Ahile), VladBoeriu (grip`), Elliot Hatcher (probleme la genunchiul st=ng)[i Liviu Silivestru (probleme lombare). Antrenorul principal alconst`n]enilor, Dragan Petricevici, a precizat c` nu i s-a mai\nt=mplat niciodat` \n carier` s` nu poat` alinia o echip` destart din cauza indisponibililor. ((SS..CC..))

E [ecul „tricolorilor“ \n fa]a Olandei areadus \n discu]ie demisia lui MirceaSandu. Considerat principalul vino-

vat pentru e[ecurile \n lan] ale echipeina]ionale \n campaniile de calificare laturneele finale din ultimii ani, Na[u’ este\mpins de la spate s` cedeze altuia loculdin fruntea Federa]iei Rom=ne de Fotbal.Tot mai multe voci din fotbal, dar [i dinafara lui, sus]in c` o schimbare la acestnivel este absolut necesar` pentru casportul cu balonul rotund din Rom=nia sìas` din mocirl`. Cei care au ridicat piatraau fost reprezentan]ii Asocia]iei Fotbali[-tilor Amatori [i Nonamatori, care consi-der` c` Na[u’ nu mai are ce cùta la CasaFotbalului. „Nu este suficient c` s-au pier-dut trei calific`ri? De ce se aga]` cu din]iide acel scaun? Ar trebui s`-[i dea demi-sia. Fotbalul ar fi mult mai curat f`r` el“, adeclarat pre[edintele AFAN, Alex R`du-

lescu. El a anun]at de asemenea c` sin-dicatul fotbali[tilor \mpreun` cu BloculNa]ional Sindical preg`tesc un miting deamploare pentru a-i for]a m=na Na[ului.„Vor fi peste 10.000 de oameni, fotbali[ti,dar [i alte personalit`]i, care vor striga\mpotriva lui Sandu“, a explicat R`du-lescu. Primii care [i-au anun]at participa-rea la acest miting, al doilea din istoriafotbalului rom=nesc dup` cel organizattot de AFAN \mpotriva lui Dragomir, aufost Prunea [i Ionu] Lupescu, doi compo-nen]i ai „Genera]iei de aur“.Printre principalii contestatari ai pre[e-dintelui FRF se afl` [i George Copos,care a afirmat c` Mircea Sandu trebuies`-[i dea demisia. Av=nd \n vedere func]iade vicepremier pe care o de]ine, Copospoate for]a debarcarea Na[ului, a[a \nc=tnu este exclus ca acesta s` nu prindàlegerile de la FRF din 2006. ((SS..CC..))

Otilia B`descu:„Am ajuns a[a de sus,c ̀ne ia ame]eala!“La 34 de ani, rom=nca a cucerit pentru a doua oar` titlul european la tenis de mas` \n concursul pe echipe

Un meci de baschet,anulat din cauzaaccident`rilor

C=t mai rezist` Na[u’ \n scaun?


P rezen]a minerilor \nBucure[ti a dat prilejunor grup`ri politiceextraparlamentare,unor sindicate, federa]ii

[i confedera]ii sindicale, prinliderii acestora, preocupate deschimb`ri prin mijloace ne-constitu]ionale ale organisme-lor puterii legal constituite, dea se folosi de revendic`rileacestora [i de a le deturna \nscopuri politice, \ncerc=ndu-se \n fapt o lovitur` de for]`dat` principalelor institu]ii alestatului. La sosirea \n Capital`,grupurile de mineri au fost\nt=mpinate de persoane cu-noscute ca participante active[i frecvente la evenimenteleturbulente [i ac]iunile stradalece au avut loc \n Bucure[ti \nanii anteriori, majoritateafiind \nscrise \n diverse forma-]iuni politice extraparlamen-tare. Acestea, \nc` de la \nce-put, au instigat la violen]`, vi-z=nd \nl`turarea organisme-lor de stat legal constituite [iau participat la organizarea [idesf`[urarea ac]iunilor anar-hice ce au avut loc. Amintimpe c=]iva care au re]inut aten-]ia \n mod deosebit prin viru-len]a activit`]ilor desf`[urate[i contribu]ia important` \nderularea evenimentelor:DDuummiittrruu MMaazziilluu,, lliiddeerruull PPaarr--ttiidduulluuii RReevvoolluu]]iieeii RRoomm==nnee.. |ntimpul evenimentelor din sep-tembrie 1991, a \ncercat s`formeze o alian]` cu alte for-ma]iuni politice extraparla-mentare [i s` prezinte ]`rii „onou` formul` de conducere“,scop \n care, \n diminea]a zileide 27 septembrie 1991, s-a \n-t=lnit cu Bogdan Hossu [i al]ilideri sindicali, unde a sus]i-nut ideea coordon`rii ac]iuni-lor sindicale \n scopul ob]i-ne-rii demisiei pre[edintelui ]`-rii, dizolv`rii Parlamentului [i\nlocuirea acestuia cu „Sfatul}`rii“. La \nt=lnire a participat[i liderul sindical Bad=rc`Victor, de la Exploatarea Mini-er` Uricani, \mpreun` cu al]i[apte mineri, iar Dumitru Ma-zilu i-a felicitat pentru ac]iu-nea lor [i le-a cerut s` continuep=n` la \nl`turarea pre[edin-telui, promi]=ndu-le sprijin.NNiiccaa LLeeoonn.. |n ziua de27.09.1991 s-a deplasat laGara B`neasa cu autoturis-mul cu num`rul de \nmatricu-lare 9-B-27802, care apar]ineaVasilicì Mosor [i a \ndemnatminerii s` mearg` la PalatulCotroceni, deoarece numai cuajutorul lor pre[edintele Ilies-cu poate fi \ndep`rtat de laconducerea ]`rii, promi]=ndcelor care-l vor urma m=nca-re, bùtur` [i alte avantaje,dup` care s-a deplasat de la

gar`, \mpreun` cu un individ[i un miner la Palatul Cotro-ceni. |n urma lor a venit unautoturism cu nr. 10-B-4190,apar]in=nd lui Octavian Kiss [icinci autobuze pline cu mi-neri. |n aceea[i zi, \n jurul orei20.00, a citit la postul de radio„UNI-FUN“ un comunicat dinpartea P.L.U., prin care a f`cutapel la to]i bucure[tenii s` seorganizeze [i s` resping` prindemonstra]ii \ncercarea pre-[edintelui de a se men]ineprin teroare la putere. |n con-]inutul comunicatului a incitatminerii \mpotriva pre[edinte-lui [i a guvernului, cer=nd ca\n ac]iunile lor ace[tia s` fieajuta]i de popula]ia Bucure[-tiului. Era, pe atunci, pre-[edintele Partidului LiberDemocrat.NNiiccuu SStt`̀nncceessccuu,, pprree[[eeddiinntteelleePPaarrttiidduulluuii UUnniitt`̀]]iiii DDeemmooccrraa--ttiiccee.. S-a implicat direct \n eve-nimente [i a \nso]it un grup de

mineri la Televiziune, \ncer-c=nd s` impun` difuzarea unuicomunicat pe post.Un rol deosebit \n organizarea[i conducerea violen]elor l-auavut reprezentan]ii C.A.D.A.– PPooppeessccuu SSiillvviiuu [[ii GGhhiioocc IIlliiee,care, pe l=ng` incitarea direc-t` a participan]ilor la eveni-mente, au \ncercat s` acredi-teze ideea c` ei reprezint` ar-mata, care-i sus]ine pe mani-festan]i. Pe aceea[i linie, se\nscrie [i difuzarea \n r=ndulfor]elor de ordine a unor ape-luri adresate \n scris acestorade Funda]ia Democra]iei dinRomânia, condus` de col. (r)Iordan R`dulescu.TT==nnjjaall`̀ HHeeddrreeaa CCoorrnneelliiuu..Membru \n conducerea Con-siliului Na]ional pentru \nl`tu-rarea monumentelor [i sim-bolurilor comunismului dinRomânia (o leg`tur` apropia-t` a lui Dumitru Mazilu), a \n-t=mpinat, la gara B`neasa, pri-mul grup de mineri [i l-a \nso-]it \n Pia]a Victoriei, instig=n-du-i la r`sturnarea Guvernu-lui, afirm=nd c` „un alt guverneste format [i a[teapt` s`preia conducerea“.LLtt.. ccooll.. ((rr)) PPooppeessccuu SSiillvviiuu OOcc--ttaavviiaann.. |n ziua de 25.09.1991 aincitat manifestan]ii s` atacecl`direa Guvernului, iar \nziua de 26.09.1991 a p`truns

\n for]`, \mpreun` cu al]idemonstran]i, \n cl`direaParlamentului. La data de27.09.1991, la ora 12.00, aflat\n Pia]a Universit`]ii, a \n-demnat pe cei din jur s` sedeplaseze \n Pia]a Revolu]ieiunde va avea loc un miting alAlian]ei Civice. |n jurul orei13.00 s-a aflat \n mijlocul mi-nerilor \n fa]a Palatului Cotro-ceni, \ncuraj=ndu-i \n ac]iunealor [i asigur=ndu-i c` este de laC.A.D.A., c` armata nu seopune p`trunderii \n Palat, s-aadresat \n repetate r=nduriminerilor, folosindu-se de por-tavoce [i sta]ia de amplificareinstalat` pe autoturismul cunr.10-B-6434, cer=ndu-le s` r`-m=n` pe loc, \ntruc=t vor fisprijini]i \n ac]iunea lor dezeci de mii de revolu]ionari. Aincitat popula]ia Bucure[tiu-lui s` declare grev` general`,afirm=nd c` este colonel \nArmata rom=n` [i c` [tie cum

s` organizeze lup-ta. Pentru readu-cerea minerilor laCotroceni [i men-]inerea lor \n Bu-cure[ti, s-a depla-sat la gara B`nea-sa unde, folosin-du-se de diversiu-nea c` dup` pleca-rea lor de la Palatarmata ar fi tras

cu gloan]e de r`zboi \n colegiiacestora, a reu[it s` creeze ostare de iritare destul de pu-ternic` pentru a-i face s`-l ur-meze la Cotroceni. Ca urmarea acestei incit`ri, au plecatspre Cotroceni dou` basculan-te [i trei autobuze pline cumineri (prima basculantàv=nd arborat steagul Alian]eiCivice). La ora 18.30, afl=ndu-se \n Pia]a Universit`]ii, s-aocupat de organizarea mani-festan]ilor [i ridicarea barica-delor, cer=ndu-le acestora s`se deplaseze pe [antierul din

Pia]a Revolu]iei, de unde sàduc` schele, materiale, utila-je pentru construirea barica-dei, iar o parte s` aduc` ali-mente [i sticle goale. |n tim-pul serii a luat cuv=ntul dinbalconul Universit`]ii [i [i-aexprimat acordulcu ac]iunile desf`-[urate de mineri,iar prin prezen]asa \n Pia]a Univer-sit`]ii a instigat \npermanen]` prinportavoce la re-luarea atacului a-supra Televiziuniiromâne. |n final, s-a opusvehement plec`rii minerilorspre B`neasa, pentru a p`r`siBucure[tiul. F`cea parte dinconducerea C.A.D.A. Estepersoana care a primit ceamai grea pedeaps`, dup` Mi-ron Cozma. A plecat \n strì-n`tate [i nimeni nu \l maicaut`.GG`̀mmaann AAlleexxaannddrruu.. Fostmembru \n conducerea Carte-lului „ALFA“, la data de 27septembrie, cu autoturismulpropriu, pe care avea instalatepatru gigafoane, a ac]ionatincitator \n zona PalatuluiCotroceni, iar la gara B`neasaa f`cut apeluri repetate mine-rilor s` revin` \n Capital`.CCoonnssttaannttiinn PPooppeessccuu,, zziiss TTiittii..La data de 25.09. 1991, \m-preun` cu Doina Cercel,Victor Baboi, Ilie S`ftules-cu [i al]ii, s-a aflat printreprincipalii artizani ai ac]iu-nilor de dezordine provocate\n Bucure[ti dup` venireaminerilor. A incitat la vio-len]`, afl=ndu-se \n fa]a gru-pului de incendiatori. Eramembru al Partidului LiberDemocrat.CCeerrcceell DDooiinnaa, zis` Rebeca,BBaabbooii VViiccttoorr,, SS`̀ffttuulleessccuu IIlliiee,,PPooppeessccuu CCoonnssttaannttiinn au or-ganizat \n ziua de 25 sep-tembrie 1991 grupuri de ele-

mente turbulente \n Pia]aUniversit`]ii, care au partici-pat la atacarea sediului Gu-vernului.CChheessaarruu RRaadduu MMiihhaaii,, purt`-tor de cuv=nt la Partidul Alian-]a Civic`, a participat, insti-

g=nd, la evenimentele din 25[i 26.09.1991.PPooppeessccuu OOvviiddiiuu a luat parte laac]iunile violente de la SalaParlamentului. Era vicepre[e-dinte al Asocia]ei „21 De-cembrie“.RR`̀dduulleessccuu GGhheeoorrgghhee.. |n ziuade 25.09.1991, \ntre orele19.00 [i 19.30, [i-a f`cut apa-ri]ia \n Pia]a Victoriei cu auto-turismul marca Mercedes nr. 1-B-70762 \n care se aflaudou` persoane. Dup` ce a par-cat autoturismul \n apropie-rea Muzeului „Grigore Anti-pa“, din portbagaj a distribuitminerilor [i civililor afla]i \npia]` zeci de buc`]i de corniermetalic cu lungimea de 10-15

cm, pentru a fi folosite \nac]iunile violente.MMiirrcceeaa SSeevvaacciiuu.. La data de27.09.1991 a participat la ac-]iunile desf`[urate la PalatulCotroceni, unde, \mpreun` cuPPooppeessccuu SSiillvviiuu OOccttaavviiaann, in-stigau minerii s` nu p`r`seas-c` zona p=n` la demisia pre[e-dintelui. Era liderul Alian]eiConfederative Intersindicale„15 Noiembrie“ cu sediul \nBra[ov [i membru \n Comi-tetul Director al Alian]ei Civi-ce din România.Minerilor li s-a al`turat, peparcursul evenimentelor, unnum`r \nsemnat de persoanedin Bucure[ti [i alte localit`]idin ]ar`, care, de fapt, ausprijinit atacurile \ntreprinse\mpotriva institu]iilor. Majori-tatea acestor elemente consti-tuie o mas` de manevr` ce afost folosit` [i cu alte ocazii,compus` \n principal dinpersoane f`r` ocupa]ie, decla-sate, cu antecedente penalesau tarate psihic.Aici se \ncheie retrospectiva [ianaliza mineriadei din 1991.Vom reveni, \n cur=nd, cu radio-grafiile celorlalte mineriade,care, pentru Rom=nia, deve-niser` fenomene ce aveau locnecru]`tor, \n mod periodic.

CCLLAAUUDDIIUU BBRRAANN

TOTUL DESPRE MINERIADE(XI)

LLtt.. ccooll.. ((rr)) PPooppeessccuu SSiillvviiuu OOccttaavviiaann ff`̀cceeaa ppaarrttee ddiinn

ccoonndduucceerreeaa CC..AA..DD..AA.. EEsstteeppeerrssooaannaa ccaarree aa pprriimmiitt cceeaa mmaaii

ggrreeaa ppeeddeeaappss`̀,, dduupp`̀ MMiirroonnCCoozzmmaa.. AA pplleeccaatt \\nn ssttrr`̀iinn`̀ttaattee [[ii

nniimmeennii nnuu \\ll mmaaii ccaauutt`̀

DDuummiittrruu MMaazziilluu,, lliiddeerruull PPaarrttiidduulluuiiRReevvoolluu]]iieeii RRoomm==nnee,, aa \\nncceerrccaatt ss`̀ffoorrmmeezzee oo aalliiaann]]`̀ ccuu aalltteeffoorrmmaa]]iiuunnii ppoolliittiicceeeexxttrraappaarrllaammeennttaarree [[ii ss`̀ pprreezziinnttee]]`̀rriiii „„oo nnoouu`̀ ffoorrmmuull`̀ ddeeccoonndduucceerree““,, ddiizzoollvvaarreeaaPPaarrllaammeennttuulluuii [[ii \\nnllooccuuiirreeaaaacceessttuuiiaa ccuu „„SSffaattuull }}`̀rriiii““

cultur` 194 - 10 aprilie 2005

Filmul „Maria“ a fost lansat \n Fran]aPelicula „Maria“ realizat` de regizorul rom=nPeter C`lin Netzer poate fi vizionat`, \nc` de s`pt`m=na trecut` [i de rom=nii dinFran]a. Filmul este o produc]ie Rom=nia-Fran]a-Germania din 2003, ce prezint` povestea unei familii s`race de laperiferia Bucure[tiului. T=n`r` mam` a [aptecopii, Maria este nevoit` s` se prostitueze pentru a c=[tiga traiul familiei sale. Un jurnalist o transform` astfel pe Maria \n vedeta unui foileton reality. Distribu]ia filmului \i aduce \n fa]a publiculuicinefil pe Diana Dumbrav`, \n rolul Mariei, pe {erban Ionescu, Rona Hartner, Hora]iu M`lèle, Lumini]a Gheorghiu. Filmul a primit premiul special al juriului,Leopardul de Argint pentru cea mai bun` actri]`(Diana Dumbrav`), Leopardul de Argint pentru cel mai bun actor ({erban Ionescu) [i men]iunea special` a Juriului Junior.

Filmul rom=nesc,\n festivalul de la ParisAsocia]ia „Artroumain“ [i Cinematograful „Le Latina“, cusus]inerea Ministerului Culturii din Rom=nia,organizeaz` la Paris, \ncep=nd cu data de 26 aprilie,Festivalul „Panorama Cinematografului Rom=nescContemporan“. Evenimentul se va desf`[ura \nperioada 26 aprilie - 5 mai, perioad` \n care suntprogramate proiec]iile a 10 filme rom=ne[ti, din ultimiipatru ani, 6 scurt-metraje [i 3 documentare de produc]ierecent`. Pe l=ng` cinea[ti rom=ni bine cunoscu]i \nFran]a, precum Lucian Pintilie [i Nae Caranfil, acesteveniment \[i propune s` aduc` \n prim plan ogenera]ie nou` [i talentat` de regizori rom=ni ale c`rorfilme au fost premiate at=t \n cadrul festivalurilorna]ionale, c=t [i \n cadrul unor prestigioase festivaluriinterna]ionale (Cannes, Berlin, Locarno, Rotterdam).

Exponate rom=ne[ti la British Museum \n LondraMuzeul Jude]ean Boto[ani poate s` devin` \ntr-un viitor apropiat prima institu]ie muzeal` din Rom=nia ale c`rei exponate ar urma s` fie v`zute \n galeriile British Museum din Londra. Aceast` posibilitate a fost luat` \n calcul dup` ce o turist` din Marea Britanie a vizitat muzeul din Boto[ani[i, pl`cut impresionat`, \n mod special de ceramica de Cucuteni, a promis c` va \ncepe demersurile pentru a aduceexponatele rom=ne[ti pe malul Tamisei.Reprezentan]ii celebrului muzeu britanic i-aucontactat pe rom=nii de la Boto[ani \n speran]aunei viitoare colabor`ri. Dac` analizele finale alelondonezilor vor avea succesul scontat deboto[`neni, acest muzeu din Rom=nia ar puteadeveni prima institu]ie muzeal` din ]ar`privilegiat` s` expun` la British Museum.

Premier` de excep]ie la Teatrul Bulandra|n week-end-ul trecut, la Teatrul Bulandra a avutloc o mare premier`, a[teptat` de publicul iubitorde teatru de ceva timp. Este vorba de un nouspectacol cu o pies` a marelui dramaturg italianLuigi Pirandello: „{ase personaje \n cùtareaunui autor“, pus \n scen` de Liviu Ciulei, pies`care se bucur` de o mare distribu]ie: VictorRebengiuc, Maia Morgenstern, Ion Caramitru,Camelia Maxim, Dan Astilean, Dana Dogaru,Mirela Gorea, Anca Androne, Anca Sigartù,Marius Capota, Valentin Popescu, MihaiBisericanu, Julieta Str=mbeanu Weigel, TeodorDanetti, Marius Chivu, Tudor Aaron Istodor.Piesa poate fi v`zut` \n aceast` s`pt`m=n`,p=n` pe 7 aprilie, \ncep=nd cu orele 19.00, laTeatrul Bulandra.

„„HHiiddee aanndd SSeeeekk““ ((„„DDee--aa vv--aa]]ii aassccuunnsseelleeaa““))Povestea se \nv=rte \n jurulpsihologului David Callaway,jucat de Robert de Niro, [i afiicei acestuia, Emily. Dup`ce so]ia lui a fost g`sit`moart` \n cad`, David decides` se mute din Manhattan\ntr-o cas` mare [i \ntune-cat` de la ]ar`. Umbra dinp`dure, sau ceva mai \ntu-necat, cuprinde \n cur=nd

toat` casa, \n timp ce Emily\[i g`se[te un prieten ciudatpe nume Charlie. Tat`l eicrede c` Charlie este unprieten imaginar. Lui Char-lie \i place s` se joace. Pen-tru t=n`ra Emily Callaway,jocul de-a v-a]i ascunselea cuprietenul ei imaginar Char-lie a devenit orice, mai pu]insimplu [i inocent. |n schimb,se treze[te \n mijlocul uneiserii de acte de co[mar pe

care nici m`car tat`l ei nu lepoate opri. Cine sau ce esteCharlie? Poate Charlie nueste un prieten imaginar,dar nici un personaj \n carne[i oase… Asta urmeaz` sàfla]i dumneavoastr` urm`-rind acest film regizat deJohn Polson [i care \i are \n distribu]ie de Robert De Niro, Dakota Fanning,Elisabeth Shue [i FramkeJanssen.

MMAARRGGUUEERRIITTEE YYOOUURRCCEENNAARR„„MMiisshhiimmaa ssaauu vviizziiuunneeaaVViidduulluuii““C` Marguerite Yourcenariubea nespus caligrafia prozeiextrem-orientale era un lucrulesne de b`nuit \nc` de la apa-ri]ia, \n tinere]e, a volumuluide nuvele „Povestiri orienta-le“. Surpriza avea s` vin` abiac`tre sf=r[itul vie]ii sale,c=nd, dintre to]i scriitorii

japonezi ai secolului XX,prozatoarea a ales s` scriedespre Yukio Mishima. Oalegere f`cut`, am spune, nuat=t dintr-un impuls estetic,c=t dintr-unul aproape fizic:scriitoarea care a exploratcruzimea vie]ii [i dilemele eimorale ca pu]ini al]i scriitorieuropeni nu putea s` nu se\nfioare de cruzimea transfi-gurat` [i dureroas`, dileme

prezente la tot pasul \n via]a [iopera celui mai fr`m=ntatdintre scriitorii japonezi con-temporani. {i cu \nalt` \nfio-rare a [i scris MargueriteYourcenar despre izb=nzile [idespre pustiul sufletesc al luiMishima, despre for]a mari-lor sale romane [i despre r`t`-cirile lui politice, dar mai pre-sus de toate despre moarteadin alt veac pe care [i-a ales-o.

Filmul sªptªm nii

Cartea sªptªm nii

C ea mai recent` premi-er` a Teatrului „Not-tara“, regizat` de Bo-csardi Laszlo, „Nu se[tie cum“, tradus` de

Adina Teodorescu, e constru-it` pe principiul alternan]eisitua]iilor-limit`. Miza e toc-mai anularea diferen]elorobi[nuite [i punerea rela]iilorsub semnul \ntreb`rii. Distri-bu]ia acestei piese este una deexcep]ie: Marius St`nescu,Catrinel Dumitrescu, ClaudiuBleon], Ada Navrot, Constan-tin Cotimanis, Drago[ Musca-lu, Rare[ P=rlog [i Adrian Du-mitrescu. „Nu se [tie cum“(1935) este una dintre ultime-le opere ale lui Luigi Pirandel-lo (1867-1936), laureat al Pre-miului Nobel pentru Litera-tur`, cu un an \naintea scrieriipiesei. „Nu se [tie cum“ (unuldintre ultimele texte drama-tice ale lui Pirandello) e radio-grafia minciunilor [i tr`d`rilorpe care dou` cupluri \ncearc`cu disperare s` le nege, pen-tru a nu-[i pune \n pericol apa-renta stabilitate. OO ppiieess`̀ \\nn ccaarree ddoommiinn`̀ nneebbuu--nniiaa.. Dup` o or` [i patruzeci deminute, timp \n care toateconven]iile armoniei conjuga-le sunt sparte cu brutalitate,spectacolul te las` f`r` repli-c`. Cei cinci actori se dezbra-c` pe r=nd de tertipurile la[it`-]ii, de m`[tile lipite cu at=taabilitate, \nc=t ai senza]ia c`sunt cele mai veridice chipuri,[i revin \n final acolo de undeau plecat. LLaa ccoonnvveenn]]iiee.. Dou` cupluri \[idezv`luie treptat, cu pre]ulpierderii fericirii fragile [iaparente, cele mai ascunse [iintime secrete. Contele Ro-meo Daddi este cel care, sub

masca nebuniei, \i provoac`pe cei de l=ng` el s`-[i asumetotal vina de a se dori \n vis sau\n realitate. Suspiciunile indu-se subtil scot la iveal` cele maicumplite tr`d`ri. M`rturisirilescr=[nite [i tìoase (jocul acto-rilor, de o precizie extrem` agesturilor, e o continu` \ncle[-tare) sunt ca ni[te scurtelovituri \n plex \ncasate brutal.AAccttoorriiii ssuunntt ccaarriiccaattuurrii vviiii.. Per-sonajele sunt prinse \ntr-ocarapace \n care colcìe, ca

\ntr-un vas cu reziduuri, frus-tr`ri [i angoase. Fiecare pre-fer` s` se ascund` pentru a nuse confrunta cu ceilal]i [i cusine \nsu[i. Perversitatea st`\n aceast` continu` mistifica-re \ntre]inut` la suprafa]`.Ceea ce nu e spus parc` nicinu exist`. Pariul este supra-vie]uirea c=t mai departe deadev`r [i c=t mai aproape deconven]ia t`cerii protectoare.Romeo Daddi r`stoarn` acestsubterfugiu milos [i a[az` \n

fa]a tuturor o oglind` defor-mant`. |n ea, chipurile se con-torsioneaz`, tr`s`turile se\n`spresc [i grotescul devinepalpabil. Abilitatea lui Bocsar-di de a lucra cu fiecare actorexact pe tr`s`turile care daucon]inut rolului sù e [i aicievident`. Actorii sunt carica-turi vii [i expresive – ClaudiuBleon] e clovnul perfect, care\[i \n[al` f`r` scrupule so]ia [iexplodeaz` c=nd afl` c` e \n-[elat. Mobilitatea cu care \[iconstruiesc facial personajeleeste exemplar`. Sunt profiluridegradate [i roase p=n` laultimul s=mbure de ceea ceascund. |n spectacol, chipuri-le transfigurate devin perso-naje, tot a[a cum scanarea pebuc`]i a min]ii se face la ve-dere printr-un [ir de provoc`riincisive.

„Nu se [tie cum“,Pirandello revine la „Nottara“

4 - 10 aprilie 2005horoscop20

A scendentul asigur`trecerea de la infor-ma]ia general`, con]i-nut` \n zodiace, la ceacu caracter pariculari-

zat, modulat` pe individua-litatea [i unicitatea specific`fiec`rei persoane. |n conse-cin]`, semnul zodiacal repre-zint` caracterul individului\n linii mari [i \n special p=n`la v=rsta de 28 de ani, dupàceast` v=rst` persoanaav=nd mai mult tr`s`turi ca-racteristice ascendentuluisù. Interpretarea ascenden-tului trebuie f`cut` \n func]iede natura [i felul semnuluizodiacal pe care \l ocup`.Astfel, \nt=lnim diverse tipuride ascendent, grupate \nsemne de Aer, Foc, Ap`, P`-m=nt sau \n semne Cardinale,Fixe, Mutabile, fiecare av=ndcaracteristici deosebite.AAsscceennddeennttuull ssee ccaallccuulleeaazz`̀dduupp`̀ ddaattaa,, oorraa [[ii llooccuull nnaa[[--tteerriiii.. Ascendentul reprezint`zodia care se ridic` la orizont\n momentul na[terii indivi-dului. Dac` zodia natal` estecel mai cunoscut elementastrologic, fiind calculat` celmai simplu, pornind de laziua \n care s-a n`scut indivi-dul, zodia ascendent` nece-sit` un calcul specializat,pentru fiecare persoan` \nparte, \n func]ie de ziua,luna, anul, ora [i minutulna[terii, c=t [i locul na[terii,mai precis coordonatele geo-grafice ale locului \n careacesta a v`zut lumina zilei.Acesta este motivul pentrucare ora na[terii este at=t deimportant` la calculareaunui horoscop personal. As-cendentul poate avea uneorio influen]` cov=r[itoareasupra unui nativ: dac`, lamomentul na[terii, \n sem-nul \n care se afla ascen-dentul se g`sesc mai multeplanete, este foarte posibilca acel nativ s` aib` mai de-grab` caracteristicile zodiei\n care are ascendentul dec=tcele ale zodiei natale. Ascen-dentul d` nativului tr`s`turiasem`n`toare zodiei cores-pondente, dar pot exista [imulte deosebiri, \ns` carac-teristicile ascendentului co-relate cu cele ale zodiei nata-le sunt cele care dau o ima-gine detaliat` a personalit`]iiindividului.AAsscceennddeennttuull ddeezzvv`̀lluuiiee llaattuurraappssiihhoollooggiicc`̀ aa oommuulluuii.. Ascen-dentul este acel semn care seafl` la orizontul estic \n mo-mentul \n care v-a]i n`scut. El

reprezint` masca dvs. psiho-logic`, felul \n care a]i \nv`]ats` v` orienta]i \n via]`. Impor-tan]a ascendentului estefoarte mare, deoarece el facetrecerea de la informa]ia ge-neral` la cea cu caracter par-ticularizat. Ascendentul estev=rful Casei I. Ascendentulindica Constela]ia care r`s`-rea la marginea orizontului,privind din locul \ncarn`rii,la ora na[terii, \n direc]iapunctului celui mai estic.C=nd \n Casa I apar mai mul-te Constela]ii, atunci avemde-a face cu un ascendentcomplex, multiplu. Pentru av` afla ascendentul, ave]inevoie s` [ti]i ora na[teriidvs. Dac` nu [ti]i ora c=nd v-a]i n`scut, atunci ascen-dentul nu se poate calcula.Se poate presupune, av=nd\n vedere celelalte date de-spre dvs., ve]i avea astfel unascendent probabil [i nusigur, \n care v` ve]i recu-noa[te sau nu. O metod` em-piric` de a afla ascendentulsub care v-a]i n`scut ar fiurm`toarea:– Ascendentul este acela[i cuzodia dv. natal` dac` v-a]i n`s-cut la r`s`ritul soarelui.– Ascendentul este \n zodiaopus` zodiei natale dac` v-a]in`scut la apusul soarelui.AAsscceennddeennttuull [[ii aassppeeccttuull ffiizziicc..Ascendentul reprezint` cus-pida casei I, adic` zodia carese afl` \n casa I, \n casa perso-nalit`]ii. De aceea este foarteimportant [i pentru c` el facetrecerea de la informa]ia ge-neral` (zodie) c`tre cea per-sonal`, particularizat`. Nu etot una s` fii Berbec cu ascen-dent \n Fecioar` sau Berbeccu ascendent \n Rac. A[adar,ascendentul este primul pasf`cut spre descoperirea per-sonalit`]ii unui individ. {tiin-]ific, reprezint` constela]iacare r`s`rea la orizont, pri-vind din locul na[terii, \ndirec]ia punctului celui maiestic. Ascendentul e [i el demai multe feluri. Sunt deexemplu persoane care auascendentul la 3-4 grade dis-tan]` de zodia anterioar`, ast-fel c` persoana \n cauz` esteinfluen]at` [i de zodia respec-tiv`. C=nd interpret`m unascendent, trebuie s` ]inemcont de mai multe aspecte.De exemplu, acesta poate fi\n semn de Aer, Ap`, P`m=nt,Foc, ori Cardinal, Fix, Muta-bil etc. Toate aceste informa-]ii ne relev` c=te ceva desprepersonalitatea unei entit`]i.

Trebuie ]inut cont [i de cele-lalte elemente ale temei na-tale, astfel c` dou` per-soane, nativi ai acelea[izodii, cu acela[i ascendent,nu sunt personalit`]i iden-tice. Fiecare om e unic [itoat` harta sa natal` (pozi]iaplanetelor \n zodii, caselor\n zodii, planetele \n case,aspectele planetelor etc.)este important`. |n num`rulurm`tor v` vom prezenta,pe larg, semnifica]iile as-cendentului din fiecaresemn zodiacal.

HOROSCOP 4 – 10 APRILIEBBeerrbbeecc2211 mmaarrttiiee –– 2200aapprriilliiee.. Nu veireu[i nicioda-

t` s` termini ceea ce ai \nce-put dac` nu ceri sprijinul c=-torva prieteni, care cu bucurie]i-ar veni \n ajutor. Un proiectcomplicat te dep`[e[te. Unlucru important pe care \l vei\nv`]a \n aceast` s`pt`m=nèste acela c`, de[i tu e[ti acelacare de obicei ini]iaz` pro-iectele, prietenii tì sunt pefaz`. |n acest week-end veiavea parte de o aventur`, al`-turi de anturaj.

RRaacc 2222 iiuunniiee –– 2222iiuulliiee.. }i-ar pl`-cea s`-]i cum-

peri o cas` nou`, o ma[in` [ivreo patru perechi de jean[i,\ns` \n momentul de fa]àceasta nu este cea mai bunìdee. Este curios de unde vineacest interes pentru lucrurilemateriale. Mar]i [i miercuristarea ta de spirit se va schim-ba, vei deveni mai mult inte-resat de filosofie. La sf=r[ituls`pt`m=nii vei visa cu ochiideschi[i [i vei trì \n lumea tade vis.

LLeeuu 2233 iiuulliiee –– 2222aauugguusstt.. Aceas-t` s`pt`m=n`

va \ncepe \n for]`, cu o lupt`pentru putere. Luni nu va ficea mai bun` zi din via]a ta,\ns` vei reu[i s` treci de ea cubrio. Toat` aceast` s`pt`m=n`va fi de fapt un exerci]iu \n al`sa totul s` decurg` de lasine. Sunt prea multe lucrurifrumoase \n via]a ta ca s` tela[i dobor=t de aceste drametrec`toare. |n week-end te veidistra la o ie[ire \n societate,unde vei str`luci.

FFeecciiooaarr`̀ 2233 aauugguusstt ––2222 sseepptteemm--bbrriiee.. Pe zi ce

trece \]i dai seama c` ar trebuis` mai renun]i la vechile obi-ceiuri [i s` te ui]i mai atent \njurul tù. Sunt o multitudinede alte metode prin care \]ipo]i rezolva problemele.Acum c` [tii ce \]i dore[ti pen-tru viitor, ]i se pare c` nu maiai r`bdare pentru sistemelecare nu func]ioneaz`. La sf=r-[it de s`pt`m=n` vei \ncercas` scapi de prietenii care iau,iau [i nu dau \napoi.

SS`̀ggeett`̀ttoorr 2222 nnooiieemmbbrriiee–– 2211 ddeecceemm--bbrriiee.. Ai un

talent \nn`scut pentru con-versa]ii. Luni vei \nt=lni unstrìn cu care vei discuta de-spre foarte multe lucruri. |naceast` s`pt`m=n` principalapreocupare este s` \]i extinziorizonturile c=t mai departeposibil. Joi [i vineri \ncearc`s` fii c=t mai romantic, \n-cearc` s` cite[ti o carte sau s`faci o c`l`torie \ntr-un loc pecare ]i l-ai dorit de mult timp s`\l vizitezi.

PPee[[ttii 1199 ffeebbrruuaarriiee–– 2200 mmaarrttiiee..}i-ar pl`cea s`

\nve]i lumea s` c=nte, dar nug`se[ti o modalitate potrivit`.G=nde[te-te \ns` c` poate uniinu sunt f`cu]i pentru a fic=nt`re]i. |ncercarea ta con-stant` de a \ncerca s` \i aju]ipe cei din jur este demn` deadmirat, dar g=nde[te-te c` nue[ti tot timpul realist. |n aceas-t` s`pt`m=n` sunt multe lu-cruri care \]i invadeaz` via]a,\nc=t te vei sim]i pu]in deru-tat, mai ales \n week-end.

SSccoorrppiioonn 2233 ooccttoommbbrriiee–– 2211 nnooiieemm--bbrriiee.. P=n` mai

devreme totul p`rea s` fie \nordine acas`, dar, deodat`, to-tul parc` s-a dat peste cap.Dac` de vin` este o persoan`,cel mai bine ar fi s` discu]i di-rect cu ea. Vrei s` aranjezi lu-crurile p=n` miercuri, pentruc` vei fi preocupat mai mult de o poveste de dragoste, pecare nu vrei s` o ratezi. Dac`toat` s`pt`m=na ai muncit, \nweek-end ai ocazia s` teodihne[ti.

VV`̀rrss`̀ttoorr 2200 iiaannuuaarriiee ––1188 ffeebbrruuaarriiee..|n clipa \n care

\]i propui s` ob]ii ceva, [i reu-[e[ti. A[a se caracterizeaz`primele zile din aceast` s`pt`-m=n`. |ns` \]i vei pune o mul-]ime de \ntreb`ri legate de lu-cruri m`runte din via]a ta, pecare ar fi bine s` le discu]i cuun prieten sau cu perechea ta.Cu c=t afli mai multe lucruridespre tine, cu at=t vei vedeac` \nc` mai ai multe de \nv`]at.|n week-end vei avea parte desurprize.

BBaallaann]]`̀ 2233 sseepptteemmbbrriiee–– 2222 ooccttoomm--bbrriiee.. Ziua de

luni este una pe care ai a[tep-tat-o de mult` vreme. Respiri[i trìe[ti romantism la maxi-mum. La asta visai de mult,dar te-ai ocupat mai mult decarier` [i familie. A[a c` las`-te purtat de farmecele acesteinoi persoane. Toat` s`pt`m=-na va fi dificil`, pentru c` \]i vafi greu s` te concentrezi lamunc`. Sf=r[itul de s`pt`m=-n` te va g`si \n bra]ele persoa-nei iubite.

CCaapprriiccoorrnn 2222 ddeecceemmbbrriiee–– 1199 iiaannuuaarriiee..Este adev`rat

c`, uneori, cele mai bune pla-nuri se duc de r=p`, dar astanu \nseamn` c` nu ar trebui s`\]i faci planuri deloc. F`r` c=-teva idei nu vei putea ajungeacolo unde ]i-ai propus. Tre-buie numai s` ai \ntotdeaunaun plan de rezerv`. }elurilemici pe care ]i le-ai stabilit s`p-t`m=na trecut` se vor realiza\ns` \n aceast` s`pt`m=n`. |nweek-end, permite-]i pu]in`distrac]ie [i relaxare.

TTaauurr 2211 aapprriilliiee –– 2200mmaaii.. |nc` deluni te sim]i \n-

c`rcat de responsabilit`]i. Nu-]iface \ns` griji pentru c` \nscurt timp vei sc`pa de povarace te apas`. Mar]i nu vei fi \napele tale, \ns` miercuri [i joistarea ta spirit se va schimbabrusc [i vei deveni persoanaplin` de energie [i veselie pecare to]i o cunosc. Week-endulva fi caracterizat de roman-tism. Dac` e[ti singur, vei \n-t=lni pe cineva, iar dac` ai uniubit, ve]i petrece de minune.

GGeemmeennii 2211 mmaaii –– 2211iiuunniiee.. Ai ideifoarte bune,

dar asta nu \nseamn` c` nue[ti deschis spre nou. Luni ci-neva \]i va propune s` partici-pa]i la o dezbatere, lucru carete va \nc=nta. |]i face pl`ceres` schimbi opinii [i idei, dinc=nd \n c=nd, cu alte persoa-ne. C=t prive[te restul s`pt`-m=nii, \nc` nu te-ai l`murit ceeste de f`cut \n privin]a carie-rei tale, a[a c` sf=r[itul de s`p-t`m=n` te g`se[te cer=nd sfa-turi \n st=nga [i \n dreapta.

Importan]a [i semnifica]ia ascendentului I

s`n`tate 214 - 10 aprilie 2005

A zi, nimic legat de s`n`-tatea noastr` nu maitrebuie l`sat la voia \n-t=mpl`rii. A merge ladoctorul ginecolog

pentru planificare familial`,mai ales dac` ai o rela]ie se-xual` stabil`, este „obligato-riu“ \n via]a femeii moderne.Prin planificare familial` se\nl`tur` sarcinile nedorite saupicate \n momente nepotrivi-te, put=nd avea copii atuncic=nd tu [i partenerul tù hot`-r=]i c` este momentul opor-tun. Nu l`sa jena sau lipsa tim-pului s` te \mpiedice s` \]i pro-tejezi s`n`tatea. |mpreun` cuun doctor po]i alege metodacontraceptiv` care se potri-ve[te cel mai bine organismu-lui tù [i stilului tù de via]`.Contraceptivele orale combi-nate sunt una dintre cele maipopulare metode de contra-cep]ie existente la ora actual`.Acestea se cump`r` din far-macii, \ns` nu trebuie luatef`r` recomandarea medicului,altfel risc=nd efecte nedorite.|nainte de a te decide asupratipului de anticoncep]ionalepe care \l vei lua, trebuie s` fiiconsultat` de un medic [i, \nfunc]ie de afec]iunile de caresuferi, trebuie f`cute analizemai aprofundate pentru a de-cide ce fel de pilule sunt s`n`-toase pentru tine.UUnn mmoodd uu[[oorr ddee aa ttee pprrootteejjaa..Acest fel de anticoncep]ionalesunt de fapt ni[te tablete carecon]in cantit`]i mici de hor-moni sintetici, identici \ns` cu

cei produ[i \n mod natural \ncorpul femeii. Pentru a fi cuefect \n prevenirea sarcinii,trebuie luat` c=te o pilul` pezi. Pentru a facilita administra-rea lor, aproape toate m`rcilede anticoncep]ionale au scrispe folie, \n dreptul fiec`rei ta-blete o zi a s`pt`m=nii. C=nd\ncepi s` iei o folie, vei lua opastil` corespunz`toare zilei\n care te afli. Astfel \]i va fimult mai u[or s` \]i dai seamadac` ai uitat o pastil`, lu=ndm`surile necesare protejarea\n alt mod. |n general, dacùi]i o pastil`, vei fi neprotejatò s`pt`m=n` sau la unele chiar[i p=n` la terminarea foliei.A[a c` ai grij`! {i, pentru apreveni o sarcin` \n perioada\n care nu e[ti protejat` de pi-lule, alege o alta metod` con-traceptiv` (prezervativ etc.). AAnnttiiccoonncceepp]]iioonnaalleellee pprreevviinnccaanncceerruull oovvaarriiaann.. |n afara fap-tului c` te ajut` s` previi o sar-cin` nedorit`, pilulele reducriscul apari]iei anemiei, a can-cerului ovarian sau uterin.Uneori, \n primele luni de ad-ministrare, pot ap`rea efectesecundare, printre care [igrea]`, \ngr`[are 1-2 kg, ame-]eal` sau dureri de cap. Aces-tea nu sunt grave [i \n generaldispar dup` 1-2 luni. Chiar [i a[a, \n cazul \n care nute sim]i bine folosind anticon-cep]ionalele, trebuie s` pre-zin]i simptomele pe care le aimedicului tù, el hot`r=ndcare este cea mai bun` cale dea continua.

I at` 10 reguli care, respecta-te cu sfin]enie, v` vor ajutas` v` reg`si]i o linie supl`,

\n acela[i timp p`str=nd s`n`-tatea organismului.�Folosi]i cu prec`dere uleiul

de m`sline. Evita]i untulsau margarina. Unele sticlede ulei au dopul gradat pen-tru a evita \necarea salate-lor \n gr`sime.

�M=nca]i multe legume,fructe proaspete, cerealecomplete (orez, p=ine inte-gral`, musli), cartofi [i sala-t`: ele con]in pu]ine gr`simisau deloc, \ns` o gam` larg`de vitamine. De asemenea,pute]i folosi legume conge-late, deoarece frigul conser-v` vitaminele.

�Consuma]i pu]in` carnero[ie sau mezeluri. Axa]i-v`\n schimb pe produse dinpe[te sau pui. C=nd cump`-ra]i carne sau comanda]i laun restaurant, alege]i \ntot-deauna p`r]i slabe: filet,escalope etc.

�Alege]i produse lactate c=tmai slabe \n gr`sime.

�Prefera]i s` g`ti]i cu aburi,acest mod de a preparam=ncarea conserv` vitami-nele, plus c` nu necesitàdùgarea de ulei.

�Dac` servi]i mezeluri, tìa-]i-le \n felii sub]iri precumfoaia de ]igar` pentru am=nca practic mai pu]in.

�Renun]a]i la snack-uri [igust`ri gata preparate. 100g cartofi natur con]in 66kcal, \n timp ce aceea[icantitate de chips-uri aunici mai mult, nici mai pu]inde 519 kcal.

�Nu cump`ra]i muesli ames-tecat gata f`cut, ci prepara-]i-vi-l singur din fulgi degr=u, de orz [i lapte f`r` gr`-simi. Musli comercializa]i\n magazine con]in mult za-h`r, ciocolat` [i nuci.

�Evita]i pe c=t posibil capca-nele de gr`sime: pr`jituri,tarte, \nghe]ate, ciocolat`,pizza.

�Renun]a]i la produsele pre-parate \n friteuse: sunt aco-perite cu ulei [i total nes`-n`toase.

D ieta disociat` este o diet` ce ]ine relativ pu]in (patru zile) [ieste ideal` pentru a pierde din greutate \nainte de un eveni-ment important! Principala caracteristic` este consumarea

unui singur tip de alimente \n fiecare din cele patru zile.ZZiiuuaa 11:: fructe – se alege un singur fruct, de exemplu m`r, [i seconsum` \n c=te cantit`]i se dore[te. ZZiiuuaa 22:: lactate – un sigur fel dintre br=nz`, lapte sau iaurt, \n cantit`]i la alegere. ZZiiuuaa 33:: cartofi, fier]i, f`r` condimente sau unt. ZZiiuuaa 44:: carneslab`, de pui sau vit`, nu pr`jit` \n ulei.|n urma dietei, dac` este ]inut` corect, se pot pierde aproximativ2-2,5 kg. Nu trebuie uitat c` este obligatoriu s` se evite dulciurile[i bùturile alcoolice, sucurile sau bùturile carbogazoase.

F iecare dintre noi \[i dore[-te s` r`m=n` t=n`r` [i fru-moas` c=t mai mult timp.

{i felul \n care ar`t`m depinde\n mare m`sur` de aspectulpielii. |ngrijirea pielii este un„ritual“ obligatoriu, care tre-buie respectat cu regularitatediminea]a [i seara. |ngrijireaatent` pe care ne-o putemoferi singure poate face adev`-rate minuni. E bine ca o dat`pe s`pt`m=n` s` aplic`m omasc` nutritiv`. Aceasta seaplic` corect \ncep=nd de lab`rbie spre t=mple, de la buzasuperioar` spre lobul urechii[i de la r`d`cina nasului spret=mple, folosind un burete

special sau pu]in` vat`. Zonadin jurul ochilor se las` liber`sau putem aplica o crem` nu-tritiv`. Masca se las` s` ac]io-neze cca. 20-25 de minute,apoi se \ndep`rteaz` f`r` afreca pielea. Se [terge fa]a cuo lo]iune tonic`, apoi se aplicò crem` hr`nitoare.MMaasscc`̀ ddiinn oouu [[ii ssmm==nntt==nn`̀.. Omasc` tonic` nutritiv` pentrutoate tipurile de ten o putemface din: 1 g`lbenu[ de ou carese freac` bine cu 100 ml desm=nt=n`, la care se adaug`coaja ras` de la o l`m=ie. Selas` 15 minute, dup` care seadaug` o linguri]` de ulei dem`sline. Amestec`m bine pas-

ta ob]inut` [i o aplic`m pe fa]`.Se las` p=n` se usuc`, apoi se\ndep`rteaz` cu ap` c`ldu]`.MMiieerreeaa ddee aallbbiinnee ccoommbbaattee rrii--dduurriillee.. O alt` masc` pentru \n-dep`rtarea ridurilor o putemface din miere de albine: se bateu[or un albu[, apoi se ameste-c` cu o lingur` de miere dinflori de tei, dou ̀linguri de iaurt[i c=teva pic`turi de ulei delev`n]ic`. L`sa]i s` ac]ionezetimp de aproximativ 15 minu-te, apoi cl`ti]i cu pu]in` ap`.BBaannaannaa ssttiimmuulleeaazz`̀ cciirrccuullaa]]iiaass==nnggeelluuii.. O masc` pentru sti-mularea circula]iei s=ngelui oputem face din banane: lu`m obanan` coapt`, o strivim cu

furculi]a p=n` devine past`. Seamestec` apoi cu dou` linguride br=nz` de vaci, o lingur` desm=nt=n` [i un g`lbenu[ de ou.Se aplic` pe fa]` [i pe decolteu.Se las` s` ac]ioneze 30 deminute. {i nu uita]i, ca s` avemo piele frumoas` [i s`n`toas`,trebuie s` bem zilnic 2 l ap`.Aceasta este absolut necesar`nu numai pentru frumuse]e, ci[i pentru s`n`tatea organismu-lui nostru, \n general.

D e cele mai multe ori, din grab`, ale-gem s` s`rim peste micul dejun, con-sider=ndu-l neimportant. V` prezen-

t`m trei motive pentru care merit`m s`pierdem 15 minute de diminea]` lu=ndmicul dejun: 1. Performan]e mai bune \ntimpul zilei: s-a dovedit c` persoanelecare m`n=nc` un mic dejun s`n`tos\nainte de a-[i \ncepe activitatea zilnic`

dau dovad` de un mai mare randament;2. Nutri]ie mai bun`: un mic dejun s`n`-tos, format din fructe, lactate, cereale, \]iasigur` o mare parte din necesarul de mi-nerale [i vitamine pentru \ntreaga zi; 3. Un mai bun control al greut`]ii: miculdejun revitalizeaz` rata metabolismului.Caloriile acumulate la prima or` de di-minea]` sunt arse mult mai u[or.

Mici secrete ale frumuse]ii

Micul dejun, obligatoriu pentru un plus de s`n`tate

Contracep]ia,salvareade la o sarcin`nedorit`

Sl`bi]i rapid \n patru zile

Zece reguli pentru un organism s`n`tos

monden22 4 - 10 aprilie 2005

Trump neag` c` i-a oferit un contract lui Michael JacksonDonald Trump a negat zvonurile potrivit c`rora arinten]iona s`-i ofere lui Michael Jackson uncontract pentru a c=nta permanent la cazinoul pecare urmeaz` s`-l deschid` la Las Vegas. Presadin cursul acestei s`pt`m=ni relata c`, \n cazul \ncare Michael ar fi achitat de acuza]iile deagresiune de minori pentru care este judecat \nprezent, el va sus]ine un spectacol regulat lacazinoul lui Trump de la Las Vegas. Un showsimilar la Las Vegas are Celine Dion [i va avea \ncur=nd [i Elton John. Trump spune \ns` c` nu arfi tentat s`-i fac` o asemenea propunere luiJackson nici dac` acesta nu ar avea problemecu legea. „Ideea este interesant`, dar nu cred c`Jackson s-ar prezenta nici la jum`tate dinspectacole. Nici nu vreau s` m` g=ndesc c=t demare ar fi poli]a de asigurare“, a spus Trump.

Brosnan a pierdut rolul lui Bond dincauza l`comieiPierce Brosnan a pierdutrolul lui James Bond pentruc` a cerut un onorariu preamare – 22 milioane de liresterline. Dup` lansareacelui mai recent film dinseria Bond, „Die AnotherDay“, Brosnan a spus c` \ncepe s` fie prea b`tr=npentru rol [i a povestit cum [i-a scr=ntit genunchiul c=ndtrebuia s` filmeze o scen` mai solicitant` din punct devedere fizic. A[a c`, atunci c=nd au \nceput specula]iiledespre actorul care \i va lua locul, toat` lumea apresupus c` Brosnan a fost cel care a refuzat s` maijoace o dat` rolul lui Bond. Actorul a declarat \ns` c`motivele \nlocuirii sale au fost financiare. Suma de 22 milioane de lire sterline a fost descris` de actor cafiind „o plat` cinstit`“ av=nd \n vedere c=t de mult trebuies` munceasc` pentru rol. El s-a declarat „surprins,dezam`git [i \ntristat“ de faptul c` a fost refuzat f`r`prea multe menajamente.

Surorile Williams vor avea propriul show tvCelebrele surori de culoare, care au f`cut valuri\n lumea interna]ional` a tenisului, Venus [iSerena Williams, \[i vor „\ntre]ine“ fanii departede terenurile de tenis \ns`, \n cadrul unui noureality show. Cunoscute pentru dorin]a lor de a fitot timpul \n centrul aten]iei, starurile au semnatun contract, \n urma c`ruia vor filma o serie de[ase episoade, un mini-serial bazat pe povesteavie]ii lor at=t de pe terenurile de tenis, c=t [i dinafara lor. Proiectul aflat \nc` \n derulare,programat s` debuteze \n luna iulie a acestui an,se va concentra mai mult pe interesul surorilordin afara vie]ii lor profesionale, printre carerela]iile lor cu familia, felul \n care se distreaz` [i\ncercarea lor de a-[i g`si un loc \n lume.

Madonna crede c` estec`lug`ri]`Madonna [i so]ul ei, regizorul Guy Richie, aucelebrat s`rb`toarea evreiasc` Purim \ntr-oformul` cu totul [i cu totul neobi[nuit`. Madonnas-a \mbr`cat \n c`lug`ri]`, iar so]ul sù, \n pap`.Cuplul a fost v`zut pe str`zile din Londra \n timpce se \ndreptau c`tre o petrecere Kabbalah, dat`\n cinstea acestei s`rb`tori, care comemoreaz`ziua \n care regina Esther a salvat poporul evreudin Persia antic` de la exterminare. Zvonurilepotrivit c`rora cei doi so]i au defilat pe str`zileLondrei au fost confirmate [i de impresarul celordoi. „Madonna [i Guy s-au distrat de minuneumbl=nd \mbr`ca]i \n c`lug`ri]` [i pap`. Au bùt[i au dansat toat` noaptea. Madonna visa \nc`de mic` s` fie c`lug`ri]` [i crede [i acum, \n ad=ncul sufletului, c` este de fapt c`lug`ri]`“, a declarat agentul starurilor.

B ono, solistul multita-lentat al trupei U2, de-spre care se zvonise c`va prelua chiar condu-cerea B`ncii Mondiale,

spune: „Lumea nu are nevoiede \nc` o linie vestimentar`“.Chiar dac` nevoile lumii suntaltele, muzicianul irlandez [iso]ia lui, Ali Hewson, au deciss` se lanseze [i ei \n mod` cu ocolec]ie intitulat` „Edun“(„Nude“ citit invers), creat` \ncolaborare cu designerul Ro-gan. Nu v` gr`bi]i \ns` s`-l de-clara]i pe Bono artificial: hai-nele din aceast` colec]ie suntcreate din materiale organice[i fabricate \n ateliere familia-le din America de Sud [i Afri-ca, ai c`ror angaja]i nu suntexploata]i cu salarii de mize-rie. „Nu pretindem c` salv`mlumea \n acest fel, dar m`car\ncerc`m s` facem ceva“, aspus designerul Rogan, careviziteaz` fiecare atelier [i dis-cut` cu lucr`torii.IImmpprriimmeeuurrii bbrrooddaattee ccuu ppooee--mmee.. Linia vestimentar` a luiBono cuprinde tricouri dinbumbac la pre]uri situate \n-tre 80 [i 175 de dolari, sacouride c=nep` la pre]ul de 312dolari, fuste mini din denim(120 de dolari) [i blugi dinbumbac (168-175 de dolari)brodate cu poeme de RainerMaria Rilke. Toate acestea,

\mpreun` cu garan]ia de natu-r` s` lini[teasc` con[tiin]elesensibile c` hainele nu sunt fa-bricate cu sudoarea unor copii\nfometa]i. „Pa[ii mici, alege-rile aparent lipsite de impor-tan]` conteaz` de fapt“, spuneBono. „Unde alegi s`-]i facicump`r`turile, ce cumperi, \n-treb`rile pe care ]i le puiatunci c=nd cumperi. Este unaltfel de con[tiin]` a brandu-lui“. Bono le-o ia \nainte celorc`rora le vine s`-[i dea ochiipeste cap \n fa]a unei noi lec]iide via]` [i etic` a muzicianu-lui. „P=n` [i eu m-am s`turatde Bono – iar eu sunt Bono!“,

declar` el, explic=nd schimba-rea de tactic`. „Dar de dataaceasta chiar pute]i face ceva.Proiectul `sta nu este menits` m` \mbog`]easc` pe mine“,a mai spus Bono, care a expli-cat cu non[alan]` c` nu are de-c=t „c=teva vile \n sudulFran]ei“.MMeemmbbrriiii ttrruuppeeii UU22,, \\mmbbrr`̀ccaa]]iiccuu hhaaiinnee „„EEdduunn““.. Ca [i Bono,so]ia lui face campanie de anibuni \mpotriva exploat`rii co-merciale a copiilor din Africa[i a altor asemenea cauze. Darspre deosebire de multe so]iide staruri rock, ea a r`mas \nspatele scenei. „Edun“ este

primul ei proiect mediatizat [inu este obi[nuit` s` fie eacentrul aten]iei. „Va fi intere-sant“, spune ea. „|n Irlandasunt destul de cunoscut`, darnu [i \n SUA, ceea ce era bine.Dar cred c` tocmai am stricatasta“. Mam` a patru copii,Hewson spune c` este amu-zant s` lucreze cu so]ul ei. Înciuda „look“-ului inconfunda-bil, Bono nu a fost niciodat` un\mp`timit al modei. |ns`, \nturneul pe care l-au \nceput la28 martie, membrii trupei U2au ap`rut pe scen` purt=ndhaine cu semn`tura „Edun“.

OOAANNAA RR~~DDUULLEESSCCUU

A ctri]a Sarah Jessica Parker a infirmatzvonurile potrivit c`rora ar fi apelatla un chirurg pentru a o ajuta s`-[i

p`streze tinere]ea. Vedeta din „Totul de-spre sex“ spune chiar c` num`rul din ce\n ce mai mare de staruri care redevin ti-nere cu mijloace chimice [i chirurgicale\i provoac` repulsie. Cel mai mult o ener-veaz` c=nd are \n fa]` o femeie mai b`tr=-n` dec=t ea, dar care arat` mai t=n`r`.„Nu mi-am fãcut nici Botox, nici colagen,nimic. Am riduri, dar dac` unii dintrecolegii mei nu [i le-ar fi \ndep`rtat pe alelor pe cale artificial`, nici nu m-a[ g=ndi laasta. Este greu s` fii \n aceea[i camer` cu

oameni [i mai tineri, [i mai b`tr=ni dec=ttine, care au pielea \ntins` la maximum.Parc` este o epidemie“, a declarat ea. Pede alt` parte, actri]a a explicat c` a deciss` nu mai prelungeasc` contractul pen-tru „Sex and the City“, care s-a terminatanul trecut, pentru a se concentra asuprafamiliei sale. Actri]a este c`s`torit` cuMatthew Broderick [i are un bìe]el de 2 ani. Ea \[i dore[te un al doilea copil,acum c` are mai mult timp liber. „«Sexand the City» a fost una dintre cele maiimportante experien]e ale mele, dar nuputea continua la nesf=r[it [i este timpuls` ne g=ndim la ceva nou. Poate la un al

doilea copil“, a spus ea. „|ntotdeauna mi-am dorit copii, dar eram prea ocupa]i.Eu am o familie numeroas`, sunt al pa-trulea copil din opt, [i \ntotdeauna amiubit copiii“, a mai adùgat actri]a. ((OO..RR..))

R achel Hunter l-a acuzat pefostul ei so], Rod Stewart,c` nu-i d` niciodat` sufici-

en]i bani [i nu petrece destulde mult timp cu copiii. Foto-modelul a recunoscut c` abiamai vorbe[te cu cel care i-afost so], de[i ani de-a r=ndulam=ndoi au insistat c` divor-]ul nu le-a afectat prietenia. |nv=rst` de 36 de ani, Rachel af`cut aceste declara]ii cu c=te-va zile dup` ce Rod, \n v=rst`de 60 de ani, [i-a anun]at pro-iectele de c`s`torie cu PennyLancaster, de[i divor]ul nueste \nc` finalizat. „Nu am vor-

bit cu el de secole. Nici nu [tiuunde locuie[te“, a declarat ea\ntr-un interviu. Rachel, care i-a furat un contract de publici-tate logodnicei lui Stewart, adat vina pe acesta pentru inci-dent [i pentru r`cirea rela]iilordintre ei. „S` fim one[ti, dac`Rod nu ar fi vrut s` primesc eucontractul acela, mi-ar fi datdestui bani c=t s` nu trebuias-c` s` muncesc. |mi d` banipentru copii, dar dac` mi-arajunge, nu a[ fi nevoit` s` facnimic din toate acestea“, aspusea. Totu[i, ea declar` c` nuvrea banii lui Stewart, de la

care va primi probabil vreocinci milioane de lire dup` di-vor]. „|n nici un caz nu vreaubanii lui. Ideea de a fi \ntre]inu-t` de el este ridicol`“, spuneea. Hunter a sugerat [i c` Ste-wart este prea ocupat [i nu-[ivede copiii – Renee [i Liam, \nv=rst` de 13, respectiv 11 ani.„Poate c` va veni s`-i vad` c=tvoi fi eu plecat`“. P=n` acum,Rachel a insistat tot timpul cèa [i Rod sunt foarte buniprieteni. |n ultima vreme, ea aavut o rela]ie cu hockey-istulSean Avery, care este cu 11 animai t=n`r dec=t ea. ((OO..RR..))

Rod Stewart, acuzat de fosta so]ie c` este zg=rcit

Sarah Jessica Parker spune c` nu areopera]ii estetice

Bono se lanseaz` \nmod` cu haine organice

monden 234 - 10 aprilie 2005

J asmin este singura dan-satoare de muzicòriental` de la noi careare atestat ob]inut \nLiban pentru a practica

aceast` meserie. {i dac` p=n`mai ieri aceasta era pasiuneacare \i ocupa tot timpul, decur=nd a intrat \n afaceri.Jasmin \[i va deschide un cen-tru de estetic` pentru c`]ei.La care st`p=nii \i pot duce peprietenii lor necuv=nt`toripentru a-[i vopsi p`rul, a-[i

face unghiile, ba chiar le vorputea achizi]iona de aici haineadecvate fizicului lor. Darneap`rat \n ton cu moda. „Amvrut s` fie un salon pentruc`]ei deosebit, nu ca toatecelelalte, la care doar pot s` setund` [i s` li se taie unghiile [is` se spele. Am cùtat pestetot \n ]ar` un importator decosmetice profesionale pen-tru c`]ei, care s` v=nd` vopseade p`r special` pentru c=ini,oj` pentru ei... dar nu exist`nici unul. |n cele din urm`, amcomandat din strìn`tatepentru c` acolo saloaneleastea sunt foarte \n vog`.“Jasmin [i-a dorit ca salonul eis` fie de fapt un centru deestetic`, la care posesorii dec`]ei s`-i aduc` pe ace[tia cas` le schimbe „look“-ul. „Deaceea am creat o linie vesti-mentar` de lux pentru c=ini,care cuprinde fusti]e cu vola-ne, hanorace cu strasuri, pan-talona[i cu buzunare aplicate,c`m`[i cu paiete.“ Dat fiind cèste o afacere relativ nou` pe

pia]`, Jasmin este con[tient`c` se va urni mai greu. „Eusper c` persoanele din show-biz \[i vor aduce c`]eii lasalonul meu. Ele sunt un picmai deschise la nou. Cu

timpul \ns` sunt convins` càfacerea mea se va mi[cabini[or.“ Investi]ia \n salonulde frumuse]e a costat-o \n jurde zece mii de euro.

RRAAMMOONNAA NN~~SSTTAASSEE

F ilmul „Moartea domnu-lui L`z`rescu“, \n carejoac` Monica B=rl`dea-

nu, va avea avenpremiera la„Transilvania Film Festival“care are loc \n perioada 27mai - 5 iunie la Cluj. Recent,filmul a ie[it de la montaj [ieste gata de difuzare. Pre-miera va avea loc cel maiprobabil \n toamn`, pentruc` regizorii Cristi Puiu [iR`zvan R`dulescu inten]io-neaz` s`-l \nscrie la unuldintre festivalurile impor-tante de film, fie cel de laBerlin, Cannes sau Viena.Nu s-au decis \nc` pentru

care dintre acestea vor opta.Acesta este [i motivulpentru care premiera se

am=n`. Dac` ar fi fost dejavizionat \n Rom=nia, nu maiavea drept de participare, cuaceast` produc]ie, \n astfelde festivaluri. A[a c` au aless`-l arate publicului \n ca-drul unei avanpremiere laCluj. R`zvan R`dulescu,unul dintre regizori, ne-adeclarat: „Transilvania FilmFestival este la edi]ia a patra[i este un eveniment foartebine organizat, care se ri-dic` la standarde occiden-tale. C=t despre \nscriereafilmului la un festival inter-na]ional, nu pot s` spundec=t c` este p`cat s` nu fa-

cem acest pas pentru cèste un film bun, care cu si-guran]` merit` s` dep`[eas-c` grani]ele ]`rii“. Filmuleste o poveste despre degra-darea fizic`, dar [i senti-mental`, \ntr-un mediu \ncare se lupt` permanentpentru via]`, sec]ia de ur-gen]` a unui spital. MonicaB=rl`deanu de]ine unul din-tre rolurile principale, al`-turi de Ion Fiscuteanu. Eaface tot posibilul s` se \n-toarc` \n ]ar` pentru a par-ticipa, al`turi de colegii ei, laacest eveniment.


F etele de la Bambi au c=ntatla Casino Mirage dup` ceechipa de fotbal a Rom=-

niei a luat b`taie de la cea aOlandei. De[i sup`rat`, Ralu-ca, iubita fotbalistului NicolaeMitea, [i-a onorat, \mpreun`cu sora ei, angajamentul. Celedou` Bambi au renun]at laextensiile de p`r pe care leaveau acum dou` luni. Urm`-rile nu au fost tocmai pl`cutepentru Raluca. Ea a fost ne-voit` s` se tund`, pentru c` ise deteriorase foarte tare

p`rul. La petrecerea de la Mi-rage a avut loc [i o prezentarede lenjerie intim` \n care ve-detele serii au fost cele dou`modele de culoare, Desiree [iAminata. Frumoasele ciocola-tii au ridicat la maximum adre-nalina celor prezen]i \n sal`c=nd au defilat printre ace[tia\mbr`cate foarte sumar. Ami-nata, noua iubit` a prezentato-rului tv Cabral, a reu[it s`sl`beasc` \n c=teva luni peste20 de kilograme, cu ajutorulunui regim disociat bazat peproteine. O vreme, ea s-a ]inutdeparte de lumea modellingu-lui, pentru c` ajunsese la numai pu]in de 80 de kilograme.Cu o voin]` de fier, Aminata arevenit rapid la greutatea de53 de kilograme. Se zvonea, laun moment dat, c` Aminata [iDesiree vor s` se apuce dec=ntat. Este un proiect carenu le-a ie[it deocamdat`, darde care inten]ioneaz` s` seocupe c=t de cur=nd. Dacìdeea lor s-ar concretiza, ar fiprima trup` rom=neasc` for-mat` din manechine de culoa-re. At=t Desiree, c=t [i Amina-ta [i-au f`cut implanturi cusilicon la s=ni, pentru c` eraucomplexate de faptul c` nuaveau ce pune \n sutien [i deaceea nu erau agreate dedesignerii de lenjerie intim`.


C ove (Gabriel Cove[eanu) se pare c` s-a \ndr`gostit din nou.Dup` desp`r]irea de Oana Z`voranu, Cove a ezitat s` seafi[eze \n public cu alt` femeie. |ns` \n ultimul timp el a tot

fost v`zut la evenimente mondene \mpreun` cu Larisa Claru,prezentatoarea emisiunii „Stilissimo“ de la MTV. |ntre cei doise pare c` nu este o simpl` rela]ie de prietenie, ci un pic maimult de at=t. Cove o \nso]e[te \n ultimul timp pe Larisa campeste tot, stau tot timpul \mpreun`, iar atunci c=nd sedep`rteaz` de el, o supravegheaz` din ochi, este foarte atent [icurtenitor cu ea [i o invit` la cin` destul de des. Din p`catepentru el, Larisa nu-[i dore[te \n momentul de fa]` o rela]iestabil`, mai ales c` ea s-a desp`r]it recent de iubitul ei, patronulunui important lan] de farmacii din Capital`. Cu toate acestea,fata nu respinge invita]iile lui Cove de a ie[i \n ora[, pentru c`-lconsider` un bìat de treab` [i o prezen]` pl`cut`. Dar mai arenevoie de timp de g=ndire. ((RR..NN..))

C aravana „Eurobingo“ va pleca\ntr-un turneu de promovare \npeste 40 de ora[e din ]ar`. Cris-

tina Rus, Romic` }ociu [i CornelPalade au invitat al`turi de ei maimulte trupe, printre care 3rei SudEst, Sexxy, Irina Loghin [i Fuego,Trident, Daniela Gyorfi. Cu ei este[i Rocsana Marcu, prezentatoareaPrima TV, care \[i face debutul \ncariera solo. Roxana va c=nta totetno [i [i-a preg`tit deja pieselepentru primul ei album. De ase-menea, Cristina Rus, dup` o pe-rioad` \n care a stat [i a cugetat

dac` este bine s` c=nte solo sau s`-[i fac` propria trup`, a ajuns laconcluzia c` e mai bine s`-[i vad`singur` de drum \n muzic`. Ea a\nregistrat c=teva piese, pe care leva promova de asemenea \n acestturneu. La conferin]a de pres` carea avut loc la restaurantul lui Romic`}ociu, „La Romic` italianu“, gazdane-a declarat: „Sper ca acest joc s`bucure c=t mai mul]i rom=ni, c`ciacesta este scopul nostru [i sper s`scrie]i de noi, fie de bine, fie de rù.Important e s` scrie]i!“.


„Cove“ s-a \ndr`gostitde Larisa Claru

Dansatoarea Jasmin \[i deschideun centru de estetic` pentru c`]eiPatrupedele pot fi vopsite aici, se pot da cu oj` [i-[i pot cump`rahaine cu strasuri [i paiete

„Moartea domnului L`z`rescu“, filmul \n care joac`Monica B=rl`deanu, va avea avanpremiera la Cluj

Cristina Rus, }ociu [i Palade,\n turneu cu „Eurobingo“

Modelele de culoareAminata [i Desiree vors` se apuce de c=ntatCele dou` mulatre au defilatcu silicoanele la vedere

24 monden 4 - 10 aprilie 2005

Ceas de mas` – Germania, sec. al XIX-lea, bronz

decorat cu cavaler \n armur`

Paul Dubois – „{tiin]a“ – bronz patinat

„Peisaj cu ruine“, ulei pe p=nz`, semnat

Miss UniversityDupa ce a anul trecut a încheiat seriacompeti]iilor cu evenimentul de amploare„Femeile de succes la anului 2004“, MihaelaRadu {erban ne preg`te[te [i în 2005 altesurprize. În luna aprilie ea va organiza „MissUniversity [i Romanian Fashion Day“, uneveniment care va include un concurs defrumuse]e [i prezent`ri de mod` ale celor maimari designeri rom=ni [i din strìn`tate. 20 deconcurente, selectate din cele mai importantecentre universitare din România, se vor întrecepentru a câ[tiga titlul de Miss University.Competi]ia, sus]inut` de Autoritatea Na]ional`pentru Tineret, va avea loc la 12 aprilie, la hotelMarriott, începând cu ora 20.00 [i va fitransmis` în direct pe TVR 2. Oficiile de gazd`le va face Mihaela Radu {erban,organizatoarea evenimentului.

Veronica Pa[cu a pozat pentrucoperta revistei „Elle“ din Rusia

Veronica Pa[cu, fiica fostuluiministru al Ap`r`rii Na]ionaleMircea Pa[cu, a ap`rut pecoperta edi]iei ruse[ti arevistei „Elle“. Frumoasarom=nc` a f`cut shooting-ulpentru „Elle“ la Paris, cu unuldintre cei mai \n vog`fotografi de mod`, TizianoMagni [i cu stilista AnneSeverine. Veronica a ap`rut\n „Elle“-ul rusesc la\nceputul lunii martie.Aceast` apari]ie este un pas

foarte important \n cariera ei de model, care este \nplin` ascensiune. Imediat dup` „Elle“, Veronica a fostcùtat` de stili[tii de la revista „Madame“ dinGermania, pentru a realiza un editorial de mod` cutendin]ele de prim`var`-var`. Aceste dou` job-uri i-auadus fiicei lui Mircea Pa[cu venituri substan]iale, carese ridic` lejer la c=teva mii de euro, dar [i agen]iilor cucare ea lucreaz`, MRABucure[ti [i Marilyn Paris.Veronica are 22 de ani [i lucreaz` ca model deaproape trei an. |n paralel este student` la SNSPA[i sepreg`te[te asiduu pentru licen]`. De[i c`l`tore[te tottimpul, are un iubit \n ]ar`, care o \n]elege [i care s-aobi[nuit deja s` o vad` destul de rar.

Albertina s-a apucat de [tiri mondeneS`tul` s` dea verdicte cu ploi, ninsori, uragane[i alte fenomene meteorologice la TVR, dup`[tirile serioase, Albertina, mirosind cevarestructur`ri la orizont, s-a g=ndit c` n-ar stricas` se fac` util`. Albertina a decis s` se dea cumondenul. Uite a[a o s` o vedem noi de acum\nainte pe vedeta rubricii cu tunete [i fulgere c`\n loc de nori [i v=nt ne va anun]a o nou`defilare cu sclipici, zis` parad` de mod`, pe lanu [tiu ce eveniment de mare senza]ie. Undemai pui c` [tirile ei vor intra de acum \nainte fixla Jurnalul ̀ la serios de la ora 19.00, [i nu laorele de dup` maximum de rating.

Dan Chi[u prefer` stilul adolescentinDe[i a dep`[it de mult timp perioadaadolescen]ei, cel pu]in \n buletin, Dan Chi[u n-a ratat joi seara prezentarea de mod` a CaseiNteen (crea]ii speciale pentru tineret), de lahotel Parc. Chi[u s-a „asortat“ deloc discret cuMaria Andrei, fosta so]ie a fostului sù prieten,Cezar Andrei. Sesiz=nd la un moment dat c` totpoporul se holbeaz` la el mai mult dec=tprevede legea (cea a bunului-sim]), bìatul ̀ stade a scos o carte dup` ce a stat „Singur subdu[“ s-a ridicat [i a plecat brusc, l`s=ndu-[ipartenera cu ochii, nu \n soare, c` nu era cazul,ci \n reflectoare.

K ristina Cepraga, a[acum este cunoscut`Kitty de italieni, areun protector foarteinfluent pe care presa

italian` \l b`nuie ca fiindiubitul rom=ncei. Ziarele descandal din Italia titreaz`despre o presupus` idil`\ntre rom=nca noastr` [icompozitorul Cristiano Ma-lgioglio. Cu toate c` este multmai \n v=rst` dec=t ea (are 63de ani [i refuz` de ani buni s`-[i declare v=rsta), cei doiau fost v`zu]i \mpreun` la maimulte evenimente [i petre-ceri mondene, [i de aici s-an`scut suspiciunea jurnali[-tilor italieni c` Malgioglio arfi pus ochii pe rom=nc` [i ar filuat-o sub aripa lui protec-toare. Dat fiind c` el este ovedet` de prim` m=n` acolo,care are o mul]ime de rela]iice pot propulsa pe cineva \ncariera dorit`, s-a speculatchiar c` este cel care i-a ob]i-nut „Kristinei“ rolul \n hor-ror-ul „Bad Brains“, \n careblonda interpreteaz` perso-najul Monica. Cariera luiCristian Malgioglio este im-presionant`. El este un fost

profesor de limb` [i litera-tur` strìn`, care [i-a abando-nat cariera de literat pentrumuzic`. A compus pentruAdriano Celentano pieselede pe albumul „Ti avro“, cares-a bucurat de mare succes, acolaborat cu Patty Pravo,Milva, Rita Pavone [i RaffaelaCarra [i are peste 20 dealbume scoase. Cea mai re-cent` compozi]ie a lui, piesa

„La Esperanza“, este c=ntat`de celebra Cesaria Evora.Din 1997, Cristiano Malgio-glio face parte din staff-ulposturilor de radio [i televi-ziune RAI. |n lumea monde-n` italian` este cunoscut caun mare curtezan. |n urm` cutrei ani chiar s-ar fi zvonit càre o rela]ie cu c=nt`rea]aEmma Bunton, dar care nu afost confirmat` de nici unul

dintre ace[tia. Malgioglio aafirmat \n repetate r=nduri c`rom=ncele sunt femei fru-moase [i ambi]ioase. Maiales c` \n anii ’90 a fost \ntr-oscurt` vizit` la noi \n ]ar`.Atunci a cunoscut-o pe Lore-dana Groza, cu care a f`cut o fotografie, pe care o ]ine laloc de cinste [i acum, pe site-ul lui oficial.


Kitty Cepraga are o idil` cu un celebru cantautoritalian,Cristiano Malgioglio

ECONOMIE POLITIC~ Omar Hayssam, - opd.ro · Proiectul „Dracula Park“ a ajuns pe masa de lucru a...

Documents

Transcript of ECONOMIE POLITIC~ Omar Hayssam, - opd.ro · Proiectul „Dracula Park“ a ajuns pe masa de lucru a...