NENOROCIRILE - · PDF filein cea mai i nsemna lei lucrare de istorie ... consulul Gneiu Flaviu...

NICOLAE FILIMON

NENOROCIRILE

UNUI

SLUJNIC'AR SAU GENTILOMIl DE MAHALA

CU O PREFAŢĂ DE D-L MIHAIL DRAGOMIRESCU . Profesor universifar.

BUC UR EŞTI

S TEL N B E R G & FIU, E D I TOR 1

94, STR. LIPSCANI 94,

PREŢUL 1 LEU

NENOROCIRILE

UNUI SLUJNICARSAU

,GENTILOMI1 DE MAHALA

- NUVELX -

NICOLAE FILIMON

NENOROCIRILEUNUI SLUJNICAR

SAU

GENTILOMII DE MAHALA- NUVELA. -

CU 0 PREFATA DE D-L

MIHAIL DRAGOMIRESCUProfesor universitar.

BUCURESTISTEINBERG & FIU, EDITOR'

N. STR. LIPSCANI IN,

CUVANT IN TRODUCTIV

Public4nd pentraintiiasi data in broquraSlufnicarii" lui .Nicolae Filiman, credentc facent un adevarat serviciu tuturoracelora cari, cu drept canard, vad in ourkola ,,Ciocoilor veal .7i. not ", pa adava.-rata initiator al romanului ronuinesc.

Influentat de tnaniera romantica sins adTidiculul acestei manieri, dar neputanda-seel insuti desbara bine de ea,.Nicolae Ellimanizbuteste Set ne dea in Milled Banuttoriast.,prima scleic ceY nenturitorului Rica. Vestrturiane a lui. Carafriale. Eameitorianlui Filimon (nurse compus,ca set is in rismania scitintbarilor de name, inauguratd

,

al

VIII

de raposatuZ pro fesor Fontanini dela Crai-ova : Pretorian, Pictorian, etc.) este tipulacelor tineri vancitori de situarii, earl, usu-ratici, seci si lciudaro$1, farce carte si Taracapacitate, cauta sci se procopseasca, facandcurto ri politics, cloud' ocupa(iuni care cermai inainte de toate strcilucirea aparen(eiexterioare. dat afar din slujba,dar vanand alta, isi fntrefine exteriorulfacand datorii, declarand amor cocoanelordar si slujnicilor, si. puncInd Para la tale incafenele, thud nu poate sa scrie cumva face mai incoace Rica la gazete. Unasemenea personaj e tin erou de comedie,

si Filimon alege bine imprejurarile caresec-, pedepseasca precum trebue. 0 p druialeidela amantul buccItaresei Resi, pe careMitica stiuse s'o poarte cu vorba, psi o

strasnica cunostinfa cu hArclaur luiPetrache, findca se iclud,ase cu revolu-fionarismul lui politic sunt indeajuns

Mitica,

IX

.ca sea cuminfeasca pe viitor pe viitorillnostru ilicd.

Slujnicarie cum spune d.N. Iorga,in cea mai i nsemna lei lucrare de istorie lite-rani romdneascel ce avem, e printre celemai bone entice sociale" din limpid &Ind aPost scrisa (incepulul domniei lui Cuza).Ea se poate citi, cu pkicere si azi, cu atatmai molt cu cant Invite din trasurile su-flete.,Iti ale tutor tineri de pe acea vreme,...10 gasesc c,orespondentul, din refericire,.-si la o parte din. tinerimea de azi.

MIH AIL DRAGOMIRESCU

N. B. Aceastif editte neavand scopuri filologice,s'au modificat cdteva forme de cuvinte, care azi parprea invechite, ca de ex. se adunP, in loc de odurr,Indivizi", in loc de ,individe", roman, In loc de ro-mant', particulark to loc de particolari", din Pu-Titan', in loc de de la Puritan! ", partid", to loc derpartit', .Excelentir, tnloc de Escelentie.nervii" in

'Joe de nevrele",tnaghiara" to loc de magiara", etc.

NENOROCIRILE UNUI SLUJNICAR

SAU

GENTILOMII DE MAHALA

CAP. I.

Slujnicaria.

Pang a nu incepe povestirea tristelorIntamplgri ale eroului acestei nuvele, cre-dem de datoria noastrA indispensabilg aexplica lectorilor nostri ce IWlegem prin-slujnicar si slujnicarie ; cad dace, zicemslujnicar, catg sA zicem si slujnicgrie, pre-cum militar militgrie, cismar cismarie $ialtele mai multe ce se terming prin arsi tie.

Slujnicgria este o societate secrets ca .

a Francmasonilor, Carbonarilor si Sansimo--

14 Nicolao Filimon

nierilor, este o plants exotica si detes-tabila a carela na,stere i Intindere In -Oranoastra o datoram saraciei vicioasemarei noastre lipse de cultura morals aunei parti din junimea noastra.

Ca societate secreta, slujnicaria are ma-e§trii ei, lojile, venditele, prozelitii i chiarcinismul el. Deosebirea este numai cadoctrinele acestei societati tind foarte multla degradaro si materialism. Ca sa ajungacineva la gradul do perfect slujnicar, cats,mai intai de toate, sa Lea amor, cu sluj-nicele, sa suspine neincetat pentru danselesi sa sufere de multe on asprimea ge-rului, ploaea si alto calamitiiti, ca sit poataconversa o jumatate de ors cu prea iubitasa slujnica, in buduarul ei cel parfumatcu extract de ceapa Fi usturoiu.

Slujnicaria so recruteaza mai totdeaunadintre gentilomii de mahala, si mai cuseams din mahalalele Cuibul cu barza,Popa Chita Eft biserica dui Tared

§i

L.

Nenorocirile unui slujnicar 15

Caracteristica slujnicarului nu este a-nevoe de Mut !

El este totdeauna un june dela douazecisi doi priart la douAzeci si cinci do anisori,

bine Dicut, bine imbrgcat, frizat si inma-nusat intocmai ca un lion de Paris.

Acest lux ar face pe oamenii far5, ex-perienta s5.-1 is drept fiul unui proprietarbogat, sau de mostenitor al vreunui unchiudin repertoriul teatrului comic francez ;lucrurile Ins5, merg cu totul altfel, si vaincredint,ez cu mina pe constlintk ca ves-mintele de po ansul sunt facute pe datorio.

felul acosta de gentilomi nu au a1t6stare decat leafs, i aceast5,Leda nu are miraculosul dar al monedoisburgtoare din timpii pietrei filosofale 1).

1. In secolul Xil-XIII, pe and se ocupau AlchIini ticu cAutarea mijloacelor de a face our din arsenic §icositor, se credea in existenta unor monede vrajite,car! dupA ce se cheltuiau, veneau Inapoi la stapanul lor.

CAci

mizerabilil

16 Nicolao Filimon

La primul debut al aventuroasei salejuneti, gontilomul nostru o duce binivr.Imp la pe croitor, pe cismar, pe ospeliertili chiar pe birjar ; iar leafa o tine ca sfinutreasca amorasele sale cu fetele de pola mar§ande.

Ace§tia stint timpii cei mai fericiti dinviata gentilomului nostru. dar din fatali-tate negustorii amagiti li tale creditul §1Incep a-1 persecute pentru datorie. In cazulacesta, ingeniosul june alearga la sfantanoastra Conventie §i, armandu-se cu arti-colul relativ la neviolatea domiciliului, radede nerozii sai creditori ; cu toate acestea,moneda Ii lipse§te, credit nu mai are lanimeni. Ce face el in aceasta critics pozi-tiune? Ce sit faca sarmanul, pleads capulla roviturile soartei, se face slujnicar 1..

In aceasta noun conditiune, spiritul sause subtiaza ca firul de borangic, imagi-natia lui se Inalta pana la al noulea cer,


devine filozof peripatetic'), patriot ; siinc. patriot, nu glum& Declam5. Incontra abuzurilor, aci funqia lui (dacIare vreuna) nu-i permite sI fure; devineinimic neImpAcat al ciocoilor, ii injurysi Ii Incarcl cu cele mai negre epitete,fi-irl sa se gandeascl ca aceastI clasIdespretuita de dansul, este ca fenicele de-sertului 2) care renaste din cenusa lui maiforte decal era Inaintea arderei sale.El nu /ntelege a zicerea ciocoiu este si-nonima cu zicerea bogat si puternic, si catoti cei ce se ridia din noroiu la putereIii boacie, devin bassi-ciocoi ; si pentru maimare nenorocire, aceste gloabe de plebeipe care entusiasmul nostru de un momentii ridicl la putere si bogAtie, ne loveste

1. 0 sects de filozof I; 'Carl MI/Alan pe discipolii forumblAnd pe cal, precum stoicii in foi§oare.

2. 0 pasare mitologica care dupA ce imbatrAne§tebate din aripi §1 se aprinde, apoi ese din cenu§a eimai forte dupa cum era Intaiu.

Nicolae Filimon. 2

18 Nicolae Filimon

cu copita mai des §i mai rau decat caiingscuti li crescuti In grajduri; In fineslujnicarul nu voelte sä InteleagA ca do-coiul Conventiei este mai venal §i maif Ara inima decat acela al Regulamentului

Slujnicarii cunt de mai multe categoriisau tagme :

Cand fac parte din ortaua poetilor, atuncicat/ sI fugi cat vei putea de dansul, sausA to rogi lui Dumnezeu sa-ti dea r1b-darea lui Iov din Biblie, clei altfel nu veiputea sa suferi scAlambAturile §I declama-rile, MA, sa to apuce nervii de ras.

Nu apucA s / -ti zicA buns ziva §i to Ina-bu§a§te cu citatiuni din Milton, Lord Byron,Victor Hugo §i arti multi poeti pAgani §icretin ; iar dup/ ce Incepe a-ti Intepaurechile §1 a to face s / -ti pierzi logica tlibunul simt prin poezii de felul acesta :


CIOCOIUL INFERNAL

-Ce groaznic intuneric...Si luna cum luceste !...Teribil sufla vintul !....Si glasul filomelei !...Imbata ochil mei !...In aste triste locuriSi pline de amorS'arati inainte-miUn tradator ciocoiuCe tara 'ntreaga, faceSä geama surizind !...Si 'nfige ciocu 'n sinulIn skull mated sale,Si-a doua zi cu botulMinjit de-al Orel singeSe plimbi pun oral !...

tearcg de-i spune cl acesto versuri suntMI sons si mai intunecoase cleat ale luiNuma Pompilie 1) si vei vedea cum to vataxa cu numele de ignorant, om MI gust1i inimic al ngscandei noastro literaturi

I. Numa Pompilie, legislatorul Romanilor, compu-sese pentru cultul zeilor niste Mani' atilt de obscureIn text ca, nici chear preotii nu le puteau Intelege.

20 Nicolae Filimon

Daca slujnicarul s'a dus de &ma treion pe la facultatea de drept, nu to maislabe§te din jus Regiae, jus papirianumi),cele zeta §1 mai in urmI dougsprezocetable de plumb sau de tinichea, Lex Fla-vianum2), Lex scatinia de netanda Veneres),Breviarium Alaricianum 4), Justinian, etc..adaogAnd pe la soroace cat° un ipso jure,in abrupto, ex officio §i alto mai multe se-aturi de felul acesta, prin care se silesca demonstra a nu este bine a lasa ad-vocatul pe clientul sau sä marl de foamsdup6 moarte

Dar soiul acesta de slujnicari ramanonull pe langl slujnicarii politici.

1. Acestea sunt legile regilor codificate de Caiu sauPubliu Paplriu cu 510 ani inaintea erei creOne.

2. Prima publicare a codicei judiciare, facutA deconsulul Gneiu Flaviu la anul 304 inaintea erelcreVine.

3. Lege In contra delictelor ru§inoase, publicata. la228 inaintea lui Crist.

4. Lege publicata de Alaric regele Vestgotilor, pe la.anul 506 dupa Crist.

I...


Aceqtia sunt teribili 1Pe slujnicarul politic nici un guvern

nu-1 multumeqte. N'apuca sä se formezebine un minister §i slujnicarul patriotIncepe a-1 descrie cu cele mai negro cu-lori, qi se sile§te prin orice mijloace a-1face sa treaca in ochii publicului de infam§i tradator.

Locurile mai frecuentate de atm or-todocqii slujnicari 0 sunt doug : gradinaCi§megiului po timpul de vara, i cafe-neaua din Pasagiul Roman, in timpul celfriguros al ernei. Aci se aduna slujnicariide toate naVile deli varsa veninul asupra,oamenilor ajungi la putere.

De cite on voi vedea un core de patrucinci indivizi, §I vei auzi pe vreunul dintredaqii vorbind cu agitatiune despre dru-

1. Zicem ortodocsi ca sä-i deosebim de slujnicarifvretici, din care se afla un mare nutria'. In aceastasocietate.

22 Nicolae Fill mon

muri de fer construite intr'un singur an,despre canalizarea raurilor, ridicarea oasteila cifra de trei sute mii indivizi, exploa-tarea carierilor de marmorrt i formareaunei flote pe Mama Neagrg, sa, §tii ca.

acel om este slujnicar paraponisit : catssä mai §tii §i aceasta, Ca slujnicarul esteo flint/ omnipotent/ (numai in vorbe), elnu are decat sA zic/ un cuvant, i Iara estebrazdatI de §osele §i drumuri de fer, ca-sele statului se umplu de bani, cultura §iinstructia ajunge pe cea din Germania,cu un cuvant Romania se ridica la cel maisuprem grad al fericirii sale ; din neno-rocire ins /, guvernul nostru nu §tie sä sefoloseasca de consilille patrioVlor slujni-cari, §1 de aceea lucrurile merg cu susulIn j o s.

Slujnicarul adevarat, pe Mug/ alto da-ruri, mai are §i virtutea cumpaarii ; esade toata ziva in cafenea fArA sA gustoceva, sau dac/ din intamplare bea o cafea


neagrg sau o dulceata, potrive§te tocmaitimpul and cafeneaua este piing de oa-meni ; §i pleacg ill% sa, prateascA. Unii

zic c5, face aceasta din distraqiune, dar gu-rile cele role susi,in ca nu plgte§te fiindanu are parale.

Unicul viciu ce s'ar putea imputa acestordoctrinari, este afectiunea ce o au asupraslujnicelor, dar tocmai acest amor ce pareun defect In ochii profanilor, pentru sluj-nicari este un act de devotiune, o practicareligioasa, este chiar paladiul sau devizasocietatii lor.

MU ce este societatea slujnicarilor InInteles colectiv, i ce este slujnicarul Inparte.

CAP. II.

Mica Ramatorian 1)

In una din noptile lui Decembrie dinanul 1858, vantul musalesc sufla cu tlirio,ploaea curgea in marl cAtAtimi de al:4amestecata cu zApadI qi grinding. Pavagiulcapitalei era plin de noroiu amestecat cugheatA ; era in fine, Tempo d'inamorati,precum zice Figaro In opera Barbierul dinSevila".

Orologiul dela Brie suna cu lene,§i me-

1. Dad din Popescu se face Pretorian, din GrAjdanGradian si din Traistescu Tertulian, de ce oare sii nuputem face si din Porcescu RAmitorian ?


lancolie miezul noptii. Liniqtea solemn1a naturii nu era turburata de nimeni,afar de desele patrule militare, care stra-bliteau capitala In toate directiunile didguvernul, dupa timpul acela, nemultu-

mindu-se de Intreruperea comunicatiei pro-venitA din furia elementelor, declarase o-ra§ul Bucureqti In stare de asediu, ca saasigure viata unuia din membrii cainacI-miei de trei, pe care umbla sä-1 asasinezeun farsor cu o sfecla gAuritA, sau cu osticlA de cerneall turceascA umplutt cunisip, pe care voia sA o fact a trece inochii nobilului caimacam de o boambA ful-minantA.

AdevArul poate sA fie altfel, dar asta nu neprivelte. Noi facem roman, far nu istorie

Pe acest grozav timp, un june ca dedouAzeci Efi doi de ani, cu parul lung ginegru acoperit cu o pAlArie bombeel), in-

1. Astfel se numeau pal:utile uzate pe atun et.

26 Nicolae Filimon

fasurat Intr'o manta taiata dupa modeCarbonarilor, si cu galosi de gumelastic Inpicioare, sta lipit de usa galeriei ce ducela bucAtgrille caselor lui Hotsch et Mullerpieptanarul.

Dacg cineva ar fi privit cu bagarerde seams pe acest june, ar fi descoperitIn trasurile fetei sale pe omul contrariatde fortunI sau pe amorezul certat cuamoreaza sa.

Dupa ce se mai plimb5, putin ca s6,-siIncglzeasa, picioarele ce-i inghetase defrig, se apropia IarAsi de usä si bathIntr'insa de trei on cu o manierg parti-cularA ce avea In sine un ce misterios si .semnificativ.Putin dupI aceea se auzl pedin lguntrul un sgomot de pall. Era cinevacare venea cats 1.10.

Eroul nostru, reluandu-si curagiul ce cuputin mai inainte II perduse, Incepil a strigacu o voce largsi conventionala : Rezi !...

Rezi I..

Nenorocirile unui slujnicar 2T

Ei bine aud, nu sunt surdl, raspunsevocea din launtru cu un accent de ne--pAsare sau rAsbunare.

Deschide-mi, Rezi drags, c'am In-ghetat de frig.

Ba aia e vorbl, domni§orule, du-te,la coconitile dumitale de pe la mar§andecu care-mi cheltue$ti banii i lasA-mA 'npace.

Deschide, Rezi I deschide, Rezi§oaramea, ca ma love§te guturaiul de frig.

Nu, nicidecum.Deschide ca -ti dau o fatA de roche.Nu deschiz 1..SA fiu al dracului, dacA nu ti -oiu cum--

Ora maine o pereche de botine dela Iancq.pantofarul.

Nu m1 mai inpli dumneta cu gogo§i'd'astea.

Rezi, to jur IA ce al mai scump inlume, deschide.

Vazand lima ca srilbatica sa amanta nu.

'28 Nicolae Filimon

deschide, inceptu sii declame cu un accentpatetic si comic versurile acestea :

Deschide-mi, copila !Deschide-mi ca mor ;Albi pupa milsDe al meu amor.Ploaea de sus pica,Mantaluta-mi strica,Nu mi-e de mantaPricepi dumneata L. 1)Ci mi-e de tartanC'am slujit un an,Ca sa-1 dobAndescSi sä ma falesc,Ca un nobil mareCu spirit §l stare. 2)

Versurile aceste pronuntate cu o maredozy de duiosie, Iii Mull efectul lor, cAciinima maghiarei noastre se muiit, usa sedeschide si amantil nostri dispArurA prin

1. Se vede ca mantaua era foarte veche.2. Aceste versuri sunt copiate din o condicuta m a-

nuscrisa a D-lui D** amploiat la Visterie, carele In-credlnteaza pe onoarea lui de slujnicar ca le-a copiat

.clupd orlginalul compus de Maid Ramatorian.


Intunecoasele coridoare ce duceau la sanc-tuarul amorului lor.

Acum, cu voe sau flrI voe, o sI Intro-ducem pe lectorii nostri in templul amoruluiacestor douA turturele, ca s5, auza expre-siunile cele 1nfocate prin care slujnicarulcearca sä atragg asuprA-1 simpatia amanteisale.

Ne facem Ins datoria a Indemna pebunii nostri lectori a-si procura cate o sti-clu0 de eter, aci parfumul din camera ce-lebrei noastre Kalipso din Pasagiul Roman,poate sa le iriteze nervii.

Camera In care locula amanta domnuluiMiticA RamItorian slujnicarul, ,era o bu-csatgrie nemtasca cu marina.

Mobilierul el se compunea din marinade bucAtArie ce ocupa o a trela parte dinperiferla camerei, doug scaune albe de brad,un pat cu o saltea de lama si o plapordade cit, veche, ce acoperea pe jumatatedouI perne a; fulgi nelmbracate.

430 Nicolae Filimon

Pe unul din pereti erau animate o mul-time tigki de diferite forme : frigkri, ra-.,zatori de hrean si forme de tinichea pentru..gelatink ; iar Intr'un colt, era o oalk colo-salk cu grksime de ramktor si un vas delemn plin cu razAturi de morcovi, foi devarzI si de telina. Intr'un cuiu duple wsk erauatarnate niste cisme unguresti si un peptarde blank.

Duple ce frumoasa Rezi deschiseslujnicarului nostru §i strkbAtii Impreunkcu dAnsul intunecoasele coridoare ce con-duceau la camera ei, aprinse o lumanare deseu si o puse pe mask, iar duple aceea sezurktunul lkngk altul si Incepurk a se skruta capiste porumbei ; apoi duple ce trecurk acele.convulsiuni nervoase, slujnicarul nostruo privi cu ochii plini de amor i fncepit

pleda pasiunea prin frazele urmktoare :

Frumoasa Rezi !.. Angel de candoare,care to -ai coborkt din regiunile Imperiului(a volt sk ick ale empireului") uncle se

usa.

a-gi


flureazI trasnetele §i fulgerile, ca sä creezifericirea unui nenorocit muritor ce to a-d o ail precum ado arg. anara mum/ pe primulei nAscut, ca fanaticul principiile credinteisale, ca avarul comorile sale !... IubitI Rezi !Tu care, prin fizionomia to mai alb/ declfhartia ministerialA, al §tiut sI infigi Innenorocita mea inima toate frig /rile amo-rului, aibi pietate de un om care nu trA-e§te decat ca s5, contemple ochii tai cei maiverzi decat granitul, buclele tale cele:a-zurii, dinVi tai cei de roze, §i buzele talecele mai lucitoare decat marmora. Iatl-mala genunchele tale 1.. Fii §eful de sec ie al ini-mei mole §i ma voiu credo foarte fericit ocu-pand postul de pomojnic in amorul au L.Voiu trece cu cea mai mare exactitate Inbilan01 datoriilor mole de amant fidelCoate evenimentele industriale §i politico aleamorului nostru ! 1)

1. Se vede ca slujnicarul nostru era amploiat contabil.

32 Nicolae Filimon

Juna bucgtgreasg ascultg toate paralo-giile lui RamAtorian cu o surprizA nein-teleasg ; biata fatA nu mai auzise in toatgviata ei o asemenea declaratiune de amoratgt de nAbgdgioasg.

Slujnicarul, luAnd extazul amantei saledrept efect al poeticei sale declamatiunide amor, cAzil la genunchile ei, §i oftandde mai multe on Ii zise : Prive§te-mg,.crudo 1.. Iatg-mg zAcand la picioarele taleintocmai ca robul ce geme de lantul robiei,pe patu-mi de moarte eu zac tanguios !

sA moarg bgtranul de ani garbovit 1- SA-piarg ciocolul ce tara -a strivit L.. 1) iar eu,dragi Rezi, sg trgesc pentru tine, da Ipentru tine §i pentru sgrmana mea tail,ca s'o ridic din cgderea la care a ajunsdin cauza ticgloqilor de moderati L.. §i de--

1. Sarmanul Bolintineanu I ! I ce picat 1


odatA cu pronuntarea acestor vorbe, strhnsemaim bietei femei cu athta violentA, !neattresArl de durere, apoi privind pe amanten un aer agitat ii zise

Da bine, mAi omule, ce ai astral? one§ti lunatec ? ce sunt intortocheturile §iInvartelile astea? In loc sA vorbim de alenoastre, ca oamenii, to te apuci de vorbe§ticu du§ii de pe lume.

Gentilomul nostru, intelegand ca inimaamantei sale nu este primitoare de im-presiuni poetice, schimba rolul §1 doyen'vesel §i spiritual ca un bArbier.

Metamorfoza aceasta place prea multbucAtAresei.

te voiu, ii zise ea, lovindu-1 peumAr cu mana sa prea frumoasg, dar nes-pllatl, fii sprinten ca un Kopth-husar, Ba-sama teremtete !.. is spuno -mi cand o sA-micumperi fata de roche ?

Peste cateva zile, iubita mea, poate

Nicolae Filimon. 3

:

Ma

34 Nicolas Filimon

9i mai curand data, mi-o da casierul leafape Fevruarie O.

Nu mg, mai 1n9eli dumneata cu min-ciuni de acestea.

Rezi, 10 jur ca, saptilm'ana aceasta veiavea rochia ce ti-am promis.

Dar data nu-mi vei cump5ra ?SA-mi face ce vei vol.Adu-ti aminte ea mi-al fagIduit de

multe ori

1. Slujnicaril iau totdeauna leafa pe cite cloud-trelluni inainte, uneorl dela ate trei patru persoanedeodatA, dintre cari unul de sigur se despAgubeste,far ceilalti riman in paguba.

si

sl

CAP. III.

Cafeneaua din Pasagiu

In acest stabiliment aranjat dupa moda.§i gustul parizian, amatorul de jocuri lamoroc grtse§te in mic toata confortabili-tatea cafenelelor dupa bulevardele Part-sului, adica biliardo In abondantii, domino,table, §ah .5i chear banco-faro la necesitate.

Acl esto local do fntalnire 'al slujnica-rilor, sau mai bine refugiul for pe timpul-cel aspru al ernei. In acest stabiliment seal o masa pe care garsonii cafenelei o,numesc in deriziune masa faliVlor, cadmai top ce §ed Imprejurul ei nu fac nici.o cheltul all

36 Nicolae Filimon

Cu o jumrttate de orl in urma colorpetrecute In cuhnia din suteranele caselordomnului Hotsch-Milller, Pasagiul RomanrIsuna de accentole nazale §i false aleyocei unui june ce crinta cu aer de trium-Ritor, aria din Puritani: Suoni la trombaintrepida".

Acest june atAt de entusiasmat era Mita..Ramritorian faimosul slujnicar, carols seafla In culmea fericirli, §i e§la dela a-manta sa.

El deschise en repeziciune up cafenelet§1, strabatand, multimea, se puse Ia masadespre care vorbir5m, §ezia. pe un scaun,apoi dupa cell netezi p5.rul cu mrtinele,puse coatele pe masa §i incepit a privi pejuditorii do biliard aplaudandu-i de eateon friceau un joc frumos.

In timpul acesta mai venira Ina doltineri tot do etatea eroului nostru, .71 set

a0zar5, tot la masa falitilor.Male/ RAmatorian le Intinse mama Ia.


amAndoi k:i ii saluta cu un fel de manierIproprie a sa, apoi adresandu-se cittrit unul,clintre dttn§ii zise :

Cenoutitti ne aduci, monler Grtinescule?Despre co voelti sit m1 intrebi, mon-

,cher Ramiltoriano ?Despre once, mon-ami.Am o multime de nounti politice, dar...Dar ce ?Mi -o frica sa nu ne &Liza vreun spion

de ai camadmiei.Dar ce ? c1imacgmia are spioni P0 multime nenumitratk mai cu swill

de and capii partidului liberal au volt sitasasineze po unul din caimacami cu obomb fulminantI.

Ce bombii spui, mli omule ! Auziacolo, bombil ! 0 sfeclg gAuritit, care desigureste o drAcie inventat1 chiar de caimacami,ca sa aducli invazii In tart !...

Asta sa poate ; dar apropo do invazie,VI a vin Muscalii ?

38 Nicolae Filimon

Cine ti-a spus aceasta minciunA ?Asta nu e minciunii, am auzit astAzi

pe vornicul and ordine ca sa repare toate,podurile qi podiscele din districtele BuzAu§i Ramnicu-Sarat.

Nu §tii to cA, cui ii este foame viseazrcodri ? E ! mortqer ! Muscalii nu pot sAa§a lesno din vizuina in care i-a bAgattractatul dela Paris.

Mai §tiu Incl o noutate, dar este ant,de frumoasli !neat sunt sigur ca o sI tefaca sA sari de bucurie.

Spune-o, GAinescule I Spune-oTara noastra o sA so facA ImpAratie rImparatieDa, amice, ImpArAtie, §i Inca ImpAratie

§tii cblea zdravang !...Si pe tine o sA avem Imparat 9Pe fiul lui Victor Emanoil. Rege Latin;

ce frumos lucru !... SA mai vozi atunciciocoi cum o sit se ascunzl in gAuri doerpi ; iar not A§tia, liberalii, o sa fim Illa

last-

pe

I

L.


fruntea mesei. Si trAiascA regele Latin 1..Numa de nu s'ar face §i el ciocoiu,

cad Dambovita noastra, face minuni, ontine gusts din dulcile ei undo, par'cA beadin fantana Letei 1). Vine Neamtul cu sin-ceritatea lui proverbialA, vine Englezul cuorgoliul lui ce de multe on atinge bruta-litatea, §i Francezul cu sentimentele celemai frumoase din lume, qi, cum qed douItrei luni in Bucure§ti, devin mai ciocoi decat ciocoii nostri !...

Ap este, none RamAtoriene, ai drep-tate.

i da, §i nu, dar sa lasam aceastaconvorbire cAci Spune-mi mai bine, cumo duci to cu §efla to de mass

Cam in doi peri !De ce a§aFiindca nu Inteleg de loc lucrarea.

1. FIntAn'a mitologica ale card ape aveau putereade-a face pe cei ce gustau dintrInsa sA uite trecutul.

40 Nicolae Filimon

De ce nu to consulV cu seful de sectio?Dar el este mai slab decat mine.Intreaba pe ajutorul mesh!II Intreb si Inca foarto dos, dar vai !

orice consultare cu dansul ma costa cat()un pranz la Lazar 1) ; si ar fl bine dataas scapa numal cu ant, dar raul care osa ma faca sa-mi dau demisia este ca ti-calosul de ajutor 41 bate joc de mine.

Ce al zis, cuteaza sa faca aceasta ?Ba bine ca nu, si Inca chiar In pre-

zenta scriitorilor mei I-Si ai putut sa suferi ?Ce eram sa fac ?Sa-i tragi palme.Ce ai zis !... Palme ?...Da palme, sa Invete minte strengarul

a nu mai rade altadata de seful sail..Ce stai de vorbesti, amice L.. Abia

1. Un locantar ungur, ce -'i are locanda peste drumde Pasagiul Roman.

,Nenorocirile unul slujnicar 41

am cutezat sa-i fac cateva mici observatii,vi el mi-a trantit hartiile pe masa §i s'aapucat de lucrat la lucrarile postului sau,din nenorocire tocmai in momontul acela ;ma chema ministrul In casa §i-mi ordonii,sa-i fac un referat ca'tra consiliul admi-nistrativ.

Col mai lesne lucru din lume.0 fl lesne pentru tine, dar pentru

mine nu.De ce ?Fiindca n'am !but niciodata referate.Ei bine cum te-ai sca'pat de aceasta

belea ?Am luat condeiul in mana §1 mi ti-am

trantit un referat din cele tatarevti.Iti aduci aminte ceva dinteinsul '2If Eitiu pe tot din memorio.Reciteaza-mi-1 o data, to rob IAsculta.

42 Nicolae Filimon

11Onorabilului consiliu Adininistrativ.

Pintr' acest referat, subt insemnatul!Indrazneste a cuteza sii se refere la In-telepciunea Onorabilului consiliu, si a-I71ruga sa, se refere si el undo se cuvine, a-

supra chestiunii si a pricinei cuprinsI inanexatul acl allituratul raport, ca dupg',cell va lua in de aproape bagare do seamssi consideratie, sl binevoiasca a face a-

77 supra-i cele de cuviint5, 9.

Bravo, nene Gainescule, tista este unreferat pe care ar putea sa-1 subscrie chiarNapoleon !...

Poate ca ai dreptate, dar modestiamea de autor nu ma iartS sä m6 laud In-su-mi ; cu toate acestea stii ce mi s'a In-tiimplat ?

Nu, in adevrir, dar voesc sä stiu.L-am transcris, nenisorule, pe !Artie

1, Din nefericire acte de felul acesta exists multela not.

43 NenorocIrila unui slujnicar

mlnisterialA si 1-am dat Ministrului sa -tiscAleasca. Ei bine, stii ce-am patit ?... 0!...

Dar este oribil 1 Numai ma ghndesc sishngele mi se turbura, imi vine sä 1nnebu-nese de manic!, !.. Ii dau referatul In mans,citeste chteva randuri dinteinsul si 11 a-runca cat cold ; apoi, intorcandu-se cAtremine, imi zice cu un zhmbet batjocoritorDomnule sef de masa, stii ca esti un)1farsor, din cei mai marl ce am vAzut In,viata mea ? Cine te-a InvAtat sii, fad astfel"de referate ? Cum ai cutezat sA-mi pre-1) zinti o ticaloasa scriere de bucher ? Mara,mrtgarule I du-te de 'nvata carte .i apoisit ceri slujbr0.Auzi acolo srt InvAt carte 1'sA-mi zicA mAg mie, care mi-am sacri-ficat toata viata pentru sfantul principiual libertAtii, egalitAtii si fraternitatii ?

ce i-ai raspuns to la aceste injurii?-Ce era sa rAspunz unui aristocrat,

unui trAdAtor, unui infam fall constiintk

:.

ySi

44 Nieolae FIlimon

care si-a vandut tara la Muscali si la Nemti ?Trebuia s1-1 faci sl inteleagA ca are

aface cu tut om independent.Asa este, fratiorul men, dar el m'ar

fi scos din slujbA, si as fi murit defoam° pe stradele Capitalei. Mara de a-ceasta, ultragiul 1-am suferit intro patruochi, nimeni nu stie

RAbdare, frate, radare !... Ne va venisi noua apa la moarl ; atunci le vom a-rAta not ce fel isi rasbunA oamenii deprincipe, cand sunt atacati la onoare.

SA schimbam vorba, amico. Spuno-micu ce 1ti omori timpul de cand ti-ai datdemisiunea 9 9

Cu amorul, bunul meu amicSpuno-mi, to rog, cine este acea fe-

ricitA femee care are privilegiul de a tovedea suspinand la picioarele ei ?

1. Toti amploiatil destItuiti de guvern zic ci §i-au,dat demisia.

I


Asta nu se poate spune la nimeni.Afarg do mine care sunt confratele

si confidentul tau.Ai dreptate, to esti unicul meu amic,

si ascunzgnd acest secret de tine, as dadovadg de neincredere. Spune-mi numal,ai fost es timp la Teatrul Italian ?

Ce Insemneazg aceastg Intrebare ?Iti voiu spune mai la urmg, acum rgs-

punde-mi la coca ce to -am intrebat.Ai auzit pe Geamfredi ?Am auzit-o In Traviata.Cum ti s'a pgrut ?De minune 1 Uinta mai bine decat

Ponti dell'Armi.Salutg-mg dar, cad Geamfredi este

amanta mea 1..Geamfredi, amanta to L.Da, amice, si Inc g amanta cum se cade.

Asta sears mi-am luat ceaiul la dgnsa.Nu to crez 1SI n'apuc pang maine, data mint ;

-

46 Nicolae Filimon

ba Inca la adio, m'a strans do mina, simi-a aruncat o privire amoroasa ce mi-astrapuns inima !..

Mai Ramatoriene vino-ti in simtiri ; ofi fost slujnica Geamfredei si ti s'a parut ca-este ea. Actritele nu se uita la strengarica d'alde noi, ele cauta aur, si tu n'ai nicicinci bucati de aramil ca sa-ti cumperitutun.

Asa dar, tu to indoesti? ei bine, ne-credinciosule, priveste !

In momontul acela scoase din san unportofoliu, si dintr'insul un bilet coloareroza pe care 11 dote lui Gainescu sa-1 ci-teasca, zicandu-i cu o mandrie trivala :

Tine, mon-qer, citeste acest bilet si to vei, convinge ca amicul tau Ramatorian nu minteniciodatil.

Gainescu lua biletul si citi urmatoarele.fraze Innecat de un ras nervos :


Amico mio l

Quando non to vedu simtu che more,anima la mine e trista, non potu man-geare, non potu bevere la cafe ; veniteearn Rametoriano, venite che vi stringoin bracili mia.

La vostra per sempreRachelle Geamfredi 1).

apoi privind pe slujnicar, cu un aer ironicli Inapoia biletul.

Junii slujnicari conversara mai mult de,doua ore despre politica, arto §i industrie,tot cu logica do care deters probe pansaci, apoi e§ira din cafenea cantand cu vo-cea lor de cotoi sugrumati li se duserape la casele lor.

1. SlujnIcarii tin totdeauna In portofoliurile for bi-lete de amor false, pe care le cltesc to adunari farasa alba remuscare pentru vestejirea onoarel femeilordespre care trateaza acele bilete.

CAR IV.

R e z i.

AceastI junI femee era de naVune ma-ghiara, n!iscut5, in satul Caransebel dinTransilvania. De§i soarta o puseso pe coamai mizerablift treaptg a societlicii, naturainsg o dotaFe cu o frumuseta rarit §i cuun suflet plin do bunAtate. Ea era inaltreca un grenadier, §i delicatrt ca un silf ; pe-lita fetei sale rivaliza cu cel mai perfectalb, iar ochii ei cei mai negri cleat mu-rile, armati de ni§te gene §i sprancene cear ft pornit invidia unei circaziene, friceaudintr'insa o flintg adorabila.


Daca aceasta femee ar fi avut nenoro-cirea sa se nasca in tara noastra, unde con-ruptia §i viciul a vestejit §1 Inca vestejqtetale mai frumoase flori ale societatii noa-stre, ce s'ar fi facut ea oare cu atata fru-museta ?

Desigur el ar fi inchiriat o casa cu per-dole ro§ii §i §i-ar fi vandut corpul lgi su-fletul cu tereziile ca precupetii, precumfac multe din femeile noastro. Ea 'lima ve-nea dintr'o tarn In care femeea nu a de-§ertat pana la drojdii cupa desfranarii,de aceea prefera mai mult saracia care nu-iimpunea nici un sacrificiu contrariu inimeisale, decat bogritia §i opulenta ce veste-je§te carminii frumusetIi §i aduce mustra-rea do con§tiinta.

Trecusera §ase luni de cand locuia in ca-sele, sau mai bine, in bucataria domnuluiIiiitsch Muller §i trei luni do cand se aflainamorata de Mitica Ramitorian.

La Inceputul acestui amor, ea se dateNicolae Fillmon. 4

50 Nicolae Filimon

cu totul amantului ei, si 11 iubea 'Ana laidolatrie; el insa nu o iubea de loc, si Incade multe on o maltrata.

Juna raaghiara, vazand ca amantul ei nuo iubea $i nu venea pe la ea, decal andse afla fara mijloace de a curteni pe ju-nele fete dela madam V***; vazand iarasica din acest amor nu se folosea cu nimic,parasi pe Mitica Ramiltorian si so inamorade un June maghiar din ceata lui Bontila ;

dacii ea mai primea Inca pe slujnicarulnostru, o facea numai cu speranta de a-sirasbuna °data despre tot ce suferise deladansul.

Intr'o zi sedea de vorba cu noul ei amant ;conversatiunea desl Incepuse prin cele maidulci vorbe si mangaeri amoroase, dar ca-tre flnit ajunse la cea mai simpla prozadin lume ; cu alte cuvinte, incepara a vorbidespre necesitatile vietii.

Cum o sa esim not in primavara, iu-bite G***, zise acea maghiara ; eu nu mai

si,


am decat ceea ce vezi pe mine, to iara§inu al decat paltonul acela rupt i pEn depete; qi deodata cu exprimarea acestordureroase cuvinte, pieptul el se umfla §ilass sa iasit dintr'insul un teribil oftat in-trerupt de dese suspine.

In timpul acesta G*** fuma din pipa sapredilecta, cufundat in acea dulce extazape care o simt numai adevaraVi fumatoride tutun. Dar oftarile amantel sale II facurasa. tresare, fata lui se intuneca, §i lua unaspect sinistru.De mai multe on cerca savorbeasca, dar cuvintele se opreau pe bu-zele lui celo groase §i crapate. In fine,,dupa o lupta interns de cateva minute, qi.0 dulce privire ce arunca asupra incanta-toarei Rezi, el zise :

Ai dreptate, iubita mea ; amandoi sun-tem foarte saraci §1 golani, cu toate aces -tea nu cunosc decat un singur mijloc, casa qim din aceasta trista pozqiune I..

52 Nicolae Filimon

Spune-mi, iubite Gm, care este acermijloc?

Acest mijloc este sa...Ce sa..,Ei bine, iubita mea, acest mijloc este,

sa no facem spioni.Spioni L.

Da, spioni.la ce so obliga cineva cand se

face spion 9La o Indatorire foarte mica. Spre

exemplu : sa asculti tot ce va vorbl sta.-pana-tau §i stapang-ta, §i cand vorbele forvor fi in contra guvernului, sa to duci la Ex-celentia sa Domnul Politai, §i sa i le spui.

Dar asta este oribil ! Este vanzarede suflet, pe care nu o voiu savar§i chiardad% aq §ti ca voiu muri de foame.

Atunci dar sufera, iubita Rezi, farta to plange in contra soartel.E 1 e 1 dragamea ! Tu tremuri numai la ideia do a te-face spioana, fail sa to gande§ti, sarmana

ySi


ca in Cara aceasta se glisesc oa-meni care in copilaria for n'au fost decatniste simple slugi ; dar prin spionagiul cefaceau adevaratilor capi ai tariff, prin van-zarea tariff la strain' sff prin speculareaonoarel familiei lor, astazi au ajuns la.tale mai Inalte demnitati ale tarli, si-aucrelat stari colosale, sff stropesc cu noroiupe cei care nu i-au imitat !... Tu nu stiiea in Bucuresti existA cocoane marl sibarbati nobili cari in fata lumii trec deonorabili si de cei mai infocati patrioti ;iar noaptea intra deghizati in ospelul Po-litiei sff tradeaza pe oamenii cei intr'a-riovar sff cu toate acestea pefata for nu se vede mustrarea constiin-tei oroarea tradarii *prima pe fizio-nomia celui mai de rand raise].

Rezi privi cu atentiune pe june]o ma-ghiar si dupa o mica ezitatiune ii intinsemans si, strangand pe a lui cu convul-siune, zise :

copila,

onorabill,

54 Nieolae Filimon

Primesc sa flu, spioana. SA traiasel,spionajul !...

Bravo, Rezi Acum vaz bine ca am o.amantA demna de mine.La lucru, iubita.plea. Eu ma duc sa anunt Domnului Po-litam deciziunea to de a intra In ono-rabilul corp al spionilor ; pana la intoar-cerea mea, to Ingrije§te de prinde pe ci-neva in tat. Eli prin Pasagiu, vezi ea treepe acolo tineri de cei frizati i pomadati,.cari canta aril dela opera, bananaindmini ca ni0e leqitt din minte, arunca-lepriviri amoroase, vorbeqte despre tot cese intampla prin oraq, qi cand ii vei credeametiti de ajuns, adu vorba despre bomba.fulminanta ce s'a aruncat In camera caimacamulul, vezi ce-ti raspund ei, ci datavei vedea a se Ineurca In vorba, priveq-te-i bine, ca sa-i poti cunoa0e la trebuinta

La aceste cuvinte trasurile fetii juneirnaghiare se incruntara, ochil ei se ro:3ira,

din,

Nenorocirile unui slnjnicar 55

intocmai ca ai tigresei, In momentul candvoeste a/ dea asalt pradei sale. Ea sogandea in acele momente la Mitica Rama-torian, la torturile ce o 'louse el sa su-fere si la ocaziunea ce-i procura noua eimeserie de a-si rasbuna in contra lui.

Maghiarul privi cu mulcumire de agita-tiunea amantei sale, porni plin de bucuriesi se duse sh anunte PoliVei triumful sau.

Patin dupa aceasta, un zgomot ugurelse auzI la usa despre pasagiu. Rezi tresarisi alerga sa deschiza up; iar dupa catevamomente se intoarse cu Mitica Ramittoriancelebrul Don Juan al slujnicelor din Pasagiu.

Ei sezura pe pat O. incepura a vorbi deamor. Rezi insa era foarte picanta si pro-vocatoare in expresiunile sale.

Ei bine, Mitica, zise ea cu un aer incare se vedea pans, la evidenta rasbuna-rea femeii amagite. Ei bine, amorasul meu,sunt trei luni de cand mi-ai promis o fats,de roche si o pereche de cismulite de

56 Nicolae Filimon

neamt, §i nu mi le-ai mai dat. Ce insem-neaza aceasta ?

Nimic, scumpa mea Rezi, decat a num'am inlesnit.

Nu to -ai inlesnit ? Dar eri ce cautaiin sanie cu Eliza dola madam V...?

Eu, cu Eliza I-Da, Mitica drags, dumneata Insuti ri

inca to prefaceai ca nu ma vezi.Ai dreptate, Rezi ; sunt culpabil ;

iarta-ma ISI to iert !... Frumos lucru !... sa to

iert pe tine care ma liqeli de trei luni, §itocmai acum cand to -am prins asupra fap-tei ? Asta mi -esto cu neputinta ; nu .ti-erunne sa amage§ti o femee sarmana carete-a iubit din toate puterile inimei sale,pe mine care ti-am spalat si .ti-am calcatcamanle ca sa placi fetelor de pe la mar-pude, fara sa-mi plate§ti cel puffin scro-beala ? Piei d'aici sau iti sAr in cap li tojumulesc intocmai ca pe o gasca.


In momentul cand Rezi void sA pule inlucrare amenintarile sale, u§a camerei sedeschise §i maghiarul G... cu mustAtile saleunse cu muc de lumanare §i cu palAriaa la Kopth intra In camera.

Mal Intai se fAcit o tacere solemnii, in-tocmal ca la finalul actului al doilea dinLucia ; dupli aceea maghiarul InaintA pansMELO inamoratul nostru, it fixa catva timp,§i, intorcanduli pumnul, ii zise :

Pe cine emit' aici, domnule ?Nenorocitul Ramatorianu, ametit de pri-

virile amenintAtoare ale maghiarului, TOarunca ochii asupra junei bucatArese; dar,in loc sA Intampine in fata el acele zambiripline de bunatate ce-1 incantau in alts dati,ca intoarse spatole.

Ci spune odatl, domnule, pe cine,cauti aid, adaugA maghiarul.

Caut peee... D000.... ba peee... Doa...Ti-oi arata eu acum pe cine cauti. i

AleodatA cu vorba, bAgil asprelo maini in

58 Nicolae Filimon

parul cel frizat al slujnicarului, qi mi ti-1 in-varti roata de cateva on ; apoi dupa ce-ideter cateva genuche pe partea de dinda-rilt 11 imbranci earl din camera ci in-chiso up.

Cine era acel ciocoiu, intreba el peRezi, c1 ocupandu-se cu cel mai mare sang&rece a scoate de printre degete parul eeltins §i parfumat al junelui.

Este un calic de aceia ce umbla prinPasagiu urland ca nebunii.

i ce cauta aid 9Ce fel, m1 mai intrebi ?De ce sa nu to Intreb 9Dar bine nu mi-ai zis to sa ies prin,

Pasagiu §1 sa ma silesc a atrage asupra-miamorul vagabonzilor 9...

Da! da! mi-aduc aminte, ai dreptate,tiii ! proasto, de ce nu mi-ai flout vreunsemn, poate ca bietul june sap& cu totparul pe cap.

Nenorocirile unui slujnicar 53,

Bine i-ai facut, sA se Invete minter.ca prea era obraznic.

Ia spune-mi al aflat ceva dela dansul?-Rezi rAmase un moment ganditoare, apoi

zise :Da, este unul din cei care a aruncat

bombs In casa caimacamului.Este el unul dintre aceia ?...Da, chiar dintre acei scelerati.Spune-mi uncle pot sa-1 gAsesc la

trebuintA 2Ad, Ia cafenea.Bucura-te, Rezi. Norocirea noastth

este Mut&Adio

El plea.I...

CAP. V.

Tradarea.

Pe cand maghiarul iesia din camera a-mantei sale cu capul plin de idei aurifero,sarmanul Ramatorian, se oprise dinainteacafenelei din Pasagiu ca sg-$i pule pArul laoranduiall, apoi, intrand repede In cafenea,se opri drept la masa falicilor la care soafla numai Gainescul.

Sgomotul pasilor lui Ramittorian des-teptA pe Glinescu din visurile sale colemelancolice, el Intinse mana amicului sau.

Dar pe cand void s1-1 salute, privirilesale clzurA pe capola si paltonul amicului

Nenorocirile unui slujnicar 61'

sau, le examing pAin, apoi, prorumpand.Inteun ras sardonic, Ii zise :

Dar bine, qer Ramatoriene, ce 0 s'aIntamplat ? Palaria to par'ca ai .cinut ouaInteinsa; iar mantaua, seamana ca si cumai II maturat podul cu ea.

Ramatorian lug palaria do pe cap, cas'o priveasca, Igsa sa i se vada freza inneoranduiala si suvite do par cazand peumerii lui.

Dar asta e grozav, Ramatoriene! pa-rul tau e mai pe jumatate scos din piele.

Curand, amice, ajuta-mi sa-mi curathainele, si da-mi pieptenele tau sa-mi dregfri zura.

Dupace sarmanul slujnicar Isi regulaoarocum parul si vesmintele, sezu pe scaunsi incepu sa ofteze.

Co ai amice, intreba Gainescul spu-no-mi ce ti s'a Intamplat.

Ah, amicul meu, mi s'a intimplat unamare, raspunse el.

,62 Nicolae Filim.on

Spune-mi §i mie aceasta nenorocitAIntamplare.

M'am bAtut cu amorezul cel vechiual Geamfredii li mi-e teams ca 1-amomorat.

SA-V lipseascA aceast5, fricA, caci dupA

starea In care to vad, nu cred sA fi sure-rit mult rivalul au.

sii, dea Dumnezeu, frate, dar dupAghionturile §i pAruelile ce i-am dat, credca 1-am.... §i uite par'cA simt eu insu-mi

,durerea IDar bine, cum s'a Intamplat ?SA vezi amice : ma dusesem sA vld

pe Geamfredi, dar tocmai pe cand ma aflamin cea mai interesanta convorbire cu dansa,vent amantul ei de mai Inainte §i se puse

°Intro mine §i dansa Intocmai ca umbra luiBanco din Macbeth, apoi, dupace ma flxftcateva momente, Imi zise cu un aer foarte

,arogant:


tii, domnule, ca prezenta domniei-tale in aceasta casa ma supara ?

Tocmai aceasta voiam sa-ti zic eudomniei-tale !...

E§ti un impertinent.Esti un infam, ii raspunsei eu, §i do

°data incepui sa-1 croesc cu bastonul. Cese va mai fi petrecut dupa aceasta, nu §tiu ;imi aduc aminte ca m'am de§teptat dinturbarea mea pa trotuarul ospelului Torok.

In deplorabila stare ce to au acuma,ar fi o mare brutalitate sa nu cred ceeaee-mi spui. Dar uite, nene Ramatoriene,starea in care to vad §i parul tau smulse u atata barbarism din sarmanul tau cap,ma face sa, cred c'ai avut de rival pe vreunanda§ de bucatarie, sau vreun...La pronuntarea numelui de randal, fata

lui Ramatorian suferl o mica schimbarecare Incredinta qi mai mult pe Gainescula banuelile lui erau adevarate ; el Incepiia rade cu mare sgomot, apoi, schimband

64 Nicolae Filim on

vorba, trecu la discutiuni7politice, comer-dale $i economice.

Putin in urma acestei scene comico-dra-matica, un june ca de treizeci i doi deani intra In cafeneaua din Pasagiul Roman.Noul venit avea ochii negri i plini de oflacarzi infernalA ; privirile lui firetrunatoare piirea ca cautA o victims dosfasiat.

Dupa ce aruncA cateva priviri cu coadaochilor In toate directiunilo cafenelel,zsarl in fine masa falitilor Si sa Indrept&cgtre dansa.

AceastA mass era Inconjuratg, ca tot-deauna, de cei mai faimosi slujnicari, iarRamAtorian ocupa postul do onoaretinea un discurs rolativ la canalizarearaurilor.

Dupa', ce arata nenorocirile ce sufereCara din cauza Innecaciunilor raului Dam-bovita cauzatA din gram5.direa bAncilor denisip aduse de mare din susul raului decise,

§i pa-

§i


In mirarea tutulor slujnicarilor, a se abateraul de la sorgintea lui, a i se adancl al-bia si a se asterne cu scanduri de bradunse cu sa.u, ca sa nu se mai poata oprlnisipul, si atunci nu se vor mai face lune-caciuni.

N'apucase ssa-si termene discursul celeb-rul Ramhtorian, si adunarea Incepa a-1

aplauda si a murrnura in contra guver-nului, ca nu 1-a numit membru la ComisiaDuniireana.

Strainul care vela cu once preC sä introin vorba, zise cu entusiasm :

Da, domnilor, trebuia sa-1 numeascainginor idraulic I.. 0 !.. undo am 11 astazidace guvernul ar Incuraja pe oamenii decapacitate si talent ?... Tara noastra, ar fiajuns la cel mai malt grad de civilizare,dar vai I Caimacamia de trei persecutepe toti oamenii cu merit.

SI nu mai vorbim despre sceleraCtide caimacami, zise Gainescul.

Nkolae Fillmon. 0

66 Nicolae Filimon

Ai dreptate, replica streinul. Imi parefoarte rau ca nu cunosc pe acel curagiosjune care a aruncat bomba infernala incasa caimacamului, ca OA fac complimen-tele mole.

Ramatorian, vazand ca subiectul aces-tor laude §i incriminari 1 -a dat el prindisertaVa tinuta asupra canalizarii rauri-lor, lua un aer de o foarte obraznica mo-destie, apoi zise necunoscutului :

Persoana care a aruncat bomba esteunul dintre amicii mei.

Ala dar 11 cunoqti ?Intocmai cum ma cunosc pe mine.

Fata necunoscutului se acoperl de o bu-curie infernala ; el mai ramase puVn ; a-poi, luanduli adio, parasi cafeneaua.

Grabnica plecare §i sinistrul aspect celuase fata necunoscutului, nu ramase ne-observate de Ramatorian §i amicii sai.

Elti pierdut, Ramatoriene, exclama,Gainescul.


Necunoscutul acela era un spion al di-mAcImiei.

Asta nu se poate. Nu al vlzut ceaer de sinceritate avea, si cat de binevorbea In favoare principiului ?

SA dea Dumnezeu sa fie asa precumzici, dar nu cred.

Orologiul sulfa miezul noptii, slujnicariisä despartir5 si luarg fiecare drumul curecasa sa. RamAtorian 'ammo mai In urm5,&cat cellalti companion' al sgi, dar candes' din cafenea si vol sä se IndreptozecAtre locuinta sa, se desteptg in rata unuiofiter de politic), acompaniat de doi jandarmi.

Cine este acolo ? intreba ofiterul cuvocea sa cea rIgusitA.

Om bun, raspunse slujnicarul.Numele dumitale ?Mitica RAm5.torian.Esti tocmai omul pe care-1 taut, vino

cu mine la politic). George! exclama ofiteru-catre unui din jandarmi, adu curand o

68 Nicolae Filimon

bid/ ; iar tu, Ioni a, adresandu-se atriapIza'qte pe Domniqorul acesta sa

nu fuga; §i dacI se va impotrivi, moae-ispin6rile cu teaca

Birja vent Intr'o clips.-0fiterul §1 pri-zonierul intrarg innauntru ;iar jandarmii in-

pe cai i se Indreptar6 atriaonorabila Politie, filcand escorts lui ItAmI-torian, carele do astadata sa plimba pacontul guvernului.

celillalt,

srtblei.

calicara

CAP. VI.

Tortura cu nuele i caramizi.

Ajungand la poliVe, detera pe culpabil inmanajandarrnilor cari Il condusera In inchi-soarea cea nobill, zisii In limba oflciala dope atunci odae de cinste", spre deosebirede Inchisoarea comuna, numitli in deriziuneBodarlau0.

Odaia de cinste In care Inchisera paRamatorian era spatioasa, bine .cinuta qifoarte luminoasa; avea doua paturi, o masa

1. Oamenii din plebe, In limbagiul for caustic diiInchisorilor, and numele de .bodarldua, and iara,I detumurluc ,,parnae" htIrdau" §1 altele.

'70 Nicolae Filimon

de scris §I cateva scaune ; In fine, nu-ilipsea nimic din ceea ce ar fi putut sa cearacinova dela o camera ca sa poata loculintr'insa cu placere ; un singur defect avea,ca era inchisoare, §1, dupa parerea, meaInchisoare fie mobilata intocmai ca palaturmarelui Mongol') tot nu poti locul In-teinsa fora teroare §i mustrare de con-§tiinta

Nenorocitul slujnicar se lasase pe unuldin cele doua paturi ale Inchisorei §i sta.cufundat In reflectiunile cele mai triste.Zilele cele din urma ale vietii sale se stre-curau Inaintea privirilor sale, fantasme cudiferite forme bizare se prezentauinaintealui amenintau. Suvenire de tot felul fa."-ceau ca trasurile fetii lui sa is cand unaspect teribil, cand altul dulce §i plin deamor.

1. Supremul rege al Indiilor orientate, al cgruiapalat era o minune a bogatiei si a luxului asiatic.

§i-1

I..


Aceste dese schimbari fi veneau dinaducerea aminte despre amorul sAu enRezi §i uratul tratament ce f;primise delabarbarul maghiar. Da ! da! este adevArat,zise el sculandu-se din pat cu repeziciune.Ticaloasa! ea m'a trAdat !

Acel grosolan maghiar care m'a tratatcu atata neomenie, negre§it ca a fost in-teles cu ansa ; dar acel spion infam carem'a vanclut politiei nu este el oare o ma-rina a el? 01 infamy Rezi 1.. 0 ! de treion blestemat5. slujnicA.

Pe and slujnicarul se Oa In cel maimalt grad al maniei §I disperArii sale,usa inchisorii so deschise ; un jandarmmalt §i cu mustAtile rAsucite intrA !nil-untru ordonA urmeze.

Ei e§ira impreunri §l intrara intr'o altcamera In care nu se vedea alte mobile&cat o mash cu postav ro§u avand peansa toate obiectelo necesare pentru scris.

Laugh aceasth mash gedeau pa scaune

§i-i sr. -I

72 Nicolas Filimon

dol amploiati politiene§ti unul invef,mian-tat militare0e, iar celalalt cu haine civile.

Primul amploiat, ce parea a fi un agentsuperior, Mit un semn jandarmilor, i eidisparurA ; dupil acoea, luand un aer bruscobiqnuit oamenilor do meseria lui cu ovoce ragu§itii, zise slujnicarului :

Apropie-te, domnule !RamAtorian facu cativa pagi inainte.

Spuno-mi, domnule, cum to numettiti?esclama agentul

Mittel Ramiltorian.Cum ai zis ?Am zis, domnule, ca, ma numesc Mi-

ticil Ramiitorian.Ai plirinti ?Am numai tats, ICum se nume,te el ?Se nume0e Ftore Vistier Banica Ra-

miltorian.In ce mahala locuesti?In Cuibul cu barza.

:

0

politic!.


Ce meserie al ?M5, iartg, domnule, eu nu metahlri-

sesc nici o meserie, numai proqtii au me-serii.

Ala dar, WI vagabond ? Scrie, lo-gofote, c5, dumnealui nu are nici o meserie,zise omul politici colegului sAu ce staaria dAnsul qi not In tacrir toate intre-barile §i r5spunsurile shijnicarului.

Dar bine, domnule, eu am zis ca" nu amnici o meserie, de co dar m'ai trecut Intacrir vagabond ?

Spune-mi, to rog, cum trobue srt tomimes c ?

Numeqte-m6 amploiat, om de litero, pro-prietar etc., dar nu mu trece Intro mito-cani 1), caci sunt fecior de beer.

1. Sub nume de mitocani, poporul de jos intelegepe dulgherl, zidari si alti meseriasi ce locuesc in ma-haiale si mai cu seama pep metohul din dealul Spirii,de unde deriva chiar numele de mitohani.

74 Nieolae Filimon

Fii ce vei vol, prea putin imi pasl..Spune-mi cu acine to aduni mai des?

Ca mai multi tineri de clasa mea IPoti sI mi-i nume§ti pe toti?Sunt atAt de multi incat mg, tem a

nu-i voiu sfAr§1 panl maine.Spune-mi dar numai po cei mai In-

semnati dintre dan§ii?la ce IA poate folosl aceasta?

Asta ne prive§te pe noi, spuno maicurAnd.

Spune-ti-mi mai IntAi pentruco m'atiarestat, §i in urma voiu aspunde categoricla once intrebare.

E§ti adus inaintea mea ca sä spuinumele conspiratorilor.

Co conspirare §i co conspiratori sentaceOia?

To prefaci di nu-i cuno§ti?In adevIr, domnule, nu cunosc nimic-

despre acest complot.Lass, dar po mine, to voiu face eu si

Si

Nenorocirile unui slujnicar 75,

spui §i. laptele care 1-ai supt dela Ma.mumel d-tale L.

Doodata cu aceste amenintrtri sun& clo-potelul, §i e§irii. ca din pamant trei jan-darmi mustricio§i §i fiero§i.

DesbrAcati po domni§orul acesta, le-zise el, §i aduceti cateva nuele sg-i nete-zim spinarea.

Jandarmii desbrAcarg pe slujnicar Ong,.la crtma§5, apoi tintirrt privirile asupra cApe--teniei lor, card() voind a mail ntrebuinta.rnijloace dulci pentru aflarea conspiratori-lor, zise slujnicarului

Domnule, in numelo onoarei §i atspin6ril dumitale, to rog sA-mi spui nu--mele conspiratorilor, nu mg sill sit Intre-buintez mijloace barbare pentru smulgereaadevilrului.

Dar bine, domnule ce voe§ti s5.-ti:spun, clind ti-am mraturisit odata, cA nuecunosc nimic despre acest complot.

Gandc§te-to ceea ce ai srt suferi.

76 Nicolae Filimon

M'am gandit de ajuns, n'am co sA spuiu.Jandarmi, faceti-vii datoria.

La aceste cuvinte qito din gura agentuluipolitienesc, unul din sbiri apucA po nenoro-citul slujnicar de maini, iar ceilalti doiarserA de ate dou4 on cu cAte o nuia desalcie.

Slujnicarul incepu sA se svArcoleasca caun §arpe pus pe foc qi sA tipe ca un dis-,p erat.

Spune-mi numele conspiratorilor qivol fi liber, ti-o promit aceasta.

Dar, pentru Dumnozeu nu §tiu nimic,rAspunse slujnicarul exprimAnd durerealoviturilor prin o multimo de contorsiunicornice §i bocituri femeeqti ; eu nu sunt li-beral, rAspunse falsul patriot ; sunt celmai mare admirator al dospotismului, in-bese din convinctie Regulamentul qi privi-legiile, §i sunt cel mai neimpAcat inimical Conventiel.

SA se repetezo loviturilo, strigl agen-

it

Nenorocirile unui slujnicar 7T

tul do poliVe indignat de marea la§itate arenegatului slujnicar.

Jandarmii Incepura operatiunea ; de astadata insa, loviturile erau teribile cad lagi-tatea slnjnicarului indignase chiar pe aceisimpli oameni.

LasaV-ma ca spuiu, raspunse slujnica-rul sarind ca un nebun de durerea lovi--turilor.

A tept marturisirea ta: raspunde. Linessunt acei infami cari au aruncat bomb&fulminanta in camera Caimacamului?

Slujnicarul cari In adevar nu cunoWanimic despro istoria bombei, neWind cumsrs lasa din trista pozitiune In care se afla,..Ingenuchia Inaintea agentului politienesc0, cu ochii plini de lacrimi, ii zise :

In numele lui Dumnezeu, nu §tiu ni-mic, ai pietate de mine, domnule, ca nitsunt vinovat, §i ca sa miqte till mai multpc fiorosul agent, li acoperl mainile cu sa-rutArl §i le stropl cu lacrimi. Agentul Ins

18 Nicolao Fil!mon

mai rece ca o statue, si mai implacabildecat (Musa ; 11 respinso cu dispret zi-,,candu-i :

Mizerabile 1 ce sunt aceste bociturifemeesti si lingusiri marsave ? Cand aiplecat pe calea conspirrtrii, ai crezut poateca este semanata cu roze ? Ai ganditca nu ai dectit sä strigi prin cafenele-ca guvernul este infam, tradator, las, etc.,ca sg-1 faci sa caza si sg to ridici to si-semenii till pe ruinele lui? Acesta estecurajul ce cata sa alba un atlet politic?Pentru Dumnezeu, data crezi intr'insul,radicrt-te dinaintea mea, caci pozitiunea Incare to vaz 1mi face rgu.

Aceste cuvinte pline do dispret in lotsg destepte in inimrt lui Ramatorian man-dria si sentimontul de om, din contra 11

fact sg devie mai las si mai tarator.Dar aceasta ticaloasa conduita a slujnica-rului, in loc se mite pietatea agentului,11 irita si mai mult.

Ncnorocirile unui slujnicar 79

0 sA mArturileqti, mizerabile ? saume viul Dumnezeu, IV sdrobesc oasele.

Ramatorian se pAll de feel, dar Oa.SA se aducA cArAmizile ! curand

cArAmizile I striga cu furies agentul. Jan-{larmii etlirA din camera li se IntoarserAposte putin purtand fiecare ate o earl-mid&

Puneti-1 la tortura cArAmizilor, re-peta, agentul.

Domnule agent, ai pietate de mine,eu nu sunt liberal, o mai repot, nu suntnici conspirator ; singura mea culpa esteca strig kii eu libertate §i egalitate, darsl n'am parte de tot ce voiu cere luiDumnezeu, dull am fost vreodata liberal,sau dna Inteleg la ce se obligA cineva.clnd pronun0 aceste cuvinte.

Agentul poliVei, uimit do poltroneriaslujnicarului, zise In sine m4cand capul :Sarmanii, Romanie !... WI oamenii cari ausl to conducA la fericire !... Iat5 pretorianii

-

80 Nicolae Filimon

till care o sit-ti rumprt vestmintele si aO. puie la sorti cAmasa ta. La doua lovi-turi de varga ei se leapAdA de tine ea Petrude Crist, sit cu toate aceste, data soartam'ar 11 pus In pozitiunea acestui mizerabilsi pe dansul Intr'a mea, desigur m'ar fifault sA-mi dau sufletul In tortari.

In momentele acestea, fata agentuluiluase o expresie teribil5, ochii i se Intu-necaseril, el nu §tia ce deciziune sa is ;dar, dupa un moment de ezitallune, exclama:

La tortura 1 la tortura, mizerabilul.Jandarmii Mara cele della caramizi si

le puse In mijlocul camerei, alaturate unade alta, iar dupa aceea puserrt pe pacientsa laza cu picioarele pe dansele OA saso mite cat do putin.

Agentul privi orologiul §i (11 din cameraordonand sbirilor sa tie pe pacient in po-zitiunea aceea pang va denunta pe con-spiratori.


Usa prin care esl el ducea in pretoriulprefecturii, unde polqaiul astepta cu ne-rAbdare rezultatul torturilor.

Ei bine, cApitane I zise politaiul, cummerg lucrurile ?

. RAu, Excelenta IDe ce asa ?

tiu si eu INu 1-ai pus la tortura cgrAmizilor ?I-am aplicat mai 1ntai nuelile.

a marturisit, nu este asa ?Ce BA mArturiseascA ? E un nebun,

un mizerabil, un poltron IPoate cl, ai dreptate, dar spionul meu

dela coloarea verde mi-a spus el 1-a auzitcu urechile sale zicand a cunoaste peconspiratori.

V'a amAgit, ExcelentA Ii ce a putut sl-lindemne la aceasta ?

Zelul de a vg, servi.Curios lucru ICe ordonati sA fac cu acuzatul ?

Nicolas FIlimon 6

§i

82 Nicolae Filimon

Sa-i aplici, tortura caramizilor ;II, clacavei vedea ca nu marturise§te ceva jute -resant, sa-I dai pe cheza§ie.

Pe cand politaiul da acest ordin agen-tului sau, un jandarm intra In pretoriu §Izise agentului ca pacientul voeqte sa vor-beasca.

Agentul intra numaidecat in cameratorturilor, §i venind lane", slujnicar, ii zise :

E I Vezi a§a to volu. Spune-mi pe con-jurati, §i vei fl liber ca aerul.

Imi promiti aceasta ?Iti jur pe onoarea mea L.Ordonati dar sa scrie !Vorbe§te !Voiti numele acelor can au aruncat

bomba ?Tocmai a§a, domnule.Insemnati, dar : C*** A*** a facut

bombs, jar B*** D*** §i I*** B*** au datzece sfanti unui trecator de pe ulita ca sio arunce.


Mai ai ceva de zis 2Nimic.

Agentul Intl do al doilea in pretoriui, inclinandu-se lnaintea politaiului, li dete

marturisirea. Politaiul 111 arunca, privirilepe dansa §1, prorumpand intr'un ras omoric,zise agentului :

tii, capitane, ca omul nostru este un-adevarat nebun ?

De ce Excelenta ?Auzi acolo de ce 1 ,tii ca in depozitiu-

ilea lui sunt scrisi cei mai onorabili oamenipe cari, de-i vom aresta) va rade capitala0 saptamana Intreaga pe socoteala noastra.

Ce ordonati dar sa facem ?N:mic mai mull decat sa-1 liberati !

Agentul saluta si esi, apoi dupa ce po-Tatui parinteste pe slujnicar, li dete li-bertarea 1).

1, Zicerea, sfAtulre parinteascd In dictionarul cel vechiual politiei Insemna o bund palmuire !litre patru ochi.

84 Nicolae Filimon

Clteva zile In urma acestor evenimente,capitala Romaniei se pregatea sä serbezeintrarea Domnitorului Principatelor-Unite,

ales la 24 Ianuarie 1859, prin votul una-nim al Camerei elective.

Plata Teatrului NAtional era °mat& Cupiramide de brazi verzi printre cari erauasezate In form& de mozaic miriade decandele pline cu oliu de mai multe culori.Id coley se vedea falnicele obelisce egip-tene Impodobite cu trofee si insemne mi-litare, pe balconul teatrului era depus uncadru colosal pe care era zugravit prea.iubitul nostru Domnitor Inconjurat de di-vinitItile : Justicial Abondenca si Gloria ;iar mai jos era acvila si zimbrul IncadrateIntr'un singur spatiu.

Palatele publice erau asemenea frumosImpodobite ; iar casele particularilor si-tuate pe strada Mogosoaei, se distingeaufoarte mult prin ferestrele for tapetate cusaluri scumpe, ghirlande do flori si de-


semnuri mitologice alusive la unirea Orr-lor si gloria Domnitorului; trasuri elegantetrabateau calea in toate direqiunile si priniueala alergaril da frumoaselor dame cese plimbau intr'insele un aspect eroic siIncantator.

Aceasta magica panorama imi excita.gustul de a face o curs pe stradele Ca-pitalei. MI aruncaiu dar intro carets (birja)publics si ordonaiu sa ma duca spre ba-riera orasului.

Acolo vazul un arc de triumf ce se-mana en cel dela Roma, ridicat In onoareaJul Septimiu Sever'); Inaintaiu in spre sosea,privii frumosul joc de ape si pavilionulgatit de municipalitate ca A priimeascape Domnitorul si sa-I prezinte paine sisare, dupa obicelul Romani lor.

1. Acest arc de triumf se afla la Roma aproape delorul Roman. El fu construct In anul 211 dupe Christ,pentru celebrarea victorillor repurtate de SeptimiuSerer asupra lid Nigiu la Cizic §I Is In Frigla.

86 Nicolae Filimon

DupI ce privii to ato acestea, cu o bucu-rie copilgreasca ma Intorsei iar11§1 in Pia0,Teatrului §i luaiu loc pe trotuarul caselorlui Torok.

Privii de al doilea Plata Teatrului, deastildata Insii era piing de curioli ce selndeseau intocmai ca pe§tii, ca sg vazgpe prea HAW nostru Domnitor recoman-dat cu atata cAldura §i patriotism de fos-tul pe atunci ministru de interne prin cir-cularea sa cea piing, de poezie §1 entu-siasm 1).

Trecurg cateva oare farI ca magica pa-noramA sI is vreo schimbare esentialA,dar cum se auzi vorba : Principele ! .Prinscipele ! poporul se puse in mi§care, §i,data jandarmii nu i-ar fi temperat furia

1. Publicatia ministerului din nauntrikincepea prinfrazele acestea : ,Fratilor 1 Principele nostru estesublim, ne scrie fratele Rosetii".


prin amenintari i cateodatrt prin lovituri,de sigur cortegiul princiar ar fi cAtat s6.-§ischimbe directiunea sau si stea In ne-mi§care.

In fine careta Domnitorului se arItg Inmijlocul unui escadron do cavalerie, suve-ranului Romanilor, mi§cat foarte mult deentusiastica primire ce i se fa cea, salutgpoporul cu un zambet plin de bunatate ;ridicAnd cateodatI capul in sus ca sämu4umeasel gentilelor doamne ce faceasä ploug In trAsura buchete compuse dincele mai frumoase flori §i columbe albeunite prin leggturi do panglict ro0i.. _

Dupa Irecerea Domnitorului veneau mi-ni§trii §i mai multe capitenii militare cese distinserg, In memorabilele zile de la23, 24 Ianuare.

Dupa, ace§tia veneau fratii tabaci .7i altiisnafi cillari pe cai ageri i strigand din timpIn timp : ,,hura I sa tralasca Taria Sa !..."

88 N. M. Filimon

In urma acestor cavaleri plini de patri-otism si de curagiu, veneau trasuri plinede dame si cavaleri. Pe cand cortegiul IsiurmA calea lncet si cu o gravitate maes-toasa, un june Ware pe un cal alb veneadespre bariera In fuga cea mai mare a do-bitocului sau; el se opri pe Plata Teatru-lui si, dand o privire plina de neastamparasupra poporului, Incept a striga : Hura I.Strigap hura I.. sä mergem la Mitropoliefrapor sa salutam pa Maria Sa i grabitifraVlor ! aideV I.."

Poporul fiind astfel cum 1 -a creiat natura,vanitos, impresionabil si gata totdeaunaa lua parte la demonstraVuni sgomotoaso,cum auzi pe june strigand cu atat entu-siasm sa traiasca Maria Sal" Incept a semisca precum se Tulsa undele oceanuluiMute de vifor, apoi lua calea care Mi-tropolie avand In frunte pe faimosul junecu calul alb.


Acel june era Mitica RamItorian, amantuldevotat al slujnicilor din Pasagiul Rom An,care dupa ce trridase pe cei mai de frunte

7patriott §i abjurase sacrul principiu al li-bertlitil," venea acum sa-i dea ultima lo-vitura prin mincinosul qi exageratul saupatriotism.

Ce so va mai fi IntAmplat dup5, aceea,nu stiu. Tot ce cunosc este ca dintr'aceeazi Mitica RAmAtorian s'a flcut nevAzut §inu s'a mai auzit nimic despre dansul panAIn ziva de astiizi. Societatea slujnicarilor,afland despre pierderea lui, ordonft doliugeneral pe termen de trei luni : masa fa-litilor, num611, acum un slujnicar mai pu--tin, far Gainescul, convins a un bun pa-triot slujnicar nu poate fi totdeauna tfi bun-amploiat, infra in Colegiu sA Invete carte

Numai frumoasa Rezi ramase neconso-lati pentru perderea amantului el trAdatde dansa, §1. dacii mai In urmg consimti

90 Nicolae Filimon

sit is de sot pe complicelo lui Bontilknu o 116 aceasta decat numai dupl unjuramant solemn ce nett maghiarul ca seva da la meseria macolariel, §i va vindeIn toata \data came de ramator In me-moria nefericitului MiticI RAmlitorian.

CAP. VII.

Lupul i§i schimba paruliar nu obicelul.

Craiova, 1860 Noembre 20.

lubite amice!

Tacerea to cea obstinate la atatea scri-sori ce ti-am trimis, probeaza pans la evi-denta marea indiferenta ce ai pentru a-micii tai. Aceasta conduita neputand s'oIan cleat ca o dovada. ca voeW sa rupi-oHce relatii cu amicii tai, hotarasem saIncetez de-a mai strica in darn hartia §inegreala minus bulinele §i tacsa trans-portului.

92 Nicolae Filimon

Cu toate acostea, evenimente de maimulte feluri ce se petrec de la un timpin capitala Olteniei ma silesc sä iau panaIn mina, chiar in contra sentintei poetu-tului Italian:

Un bel lacer tuta la vita onora"li sa-ti scriu aceasta scrisoare care saformeze Inceputul unei corespondente re-gulate sau rumperea difinitiva a relatiu-nilor dintre nos.

Incep dar aceasta scrisoare arlitandu-tica demoralizarea §i coruptiunea In care acazut o parte din concetatenii noltri m'afacut sa deviu mai sceptic decat Kar-neade filozoful grec 1). Am pierdut spe-ranta, nu §tiu ce sä mai crez despre viitor I

Imi aduc aminte cAnd Imi ziceai a pa-

1. Doctrinile sceptice ale acestui filozof Intre altevsele ce produse In Roma, fu §i acel de a face pe Ro-mani atAt de sceptic{ incAt nu mai credeau In vit.-

-tut! §i recompense morale, ceea ce grAbl foarte multcAderea Imperiului Roman.


triotismul este o floare foarte delicata carese pale§te §i moare pe data ce o atinge,aburul arzator si pestifer al coruAiunii§i al viciului L..

iimi aduc aminte clnd fAceai analiza,acestui sacru sentiment.

Prive§te pe Rom Anil din ziva de astAzi,_Imi ziceai, undo este temerea de Dum-nezeu, amoarea §i dreptatea, modestia §i,,lipsa de egoism a parinVlor no§tri? Uncle-este devotamentul for pentru patrie, acel,,izvor nesecat al tutulor virtucilor, princare 1§i aparau tara de cotropitori? Unclesunt capitanii lui Mircea qi Mihai cari,_dupa ce Iuptau ca Tell la Rovine §i laCalugareni, se Intorceau la vetrelo lor-plini de Intristare ca n'au lucrat deajunspentru fericirea patriei for !... Atunci Saraera respectata de streini, iar Romani&ridica capul In sus cu mandrie L.. Ce mareschimbare I_ Astazi nobilul nu se mai:.gande§te decat la viata de Sardanapal In

94 Nicolae Filimon

care trAe§te §I cautA pliiceri not in moll-.clune §i disolutie fArA sA se gandeaschcat de putin, dacA mijloacele prin care 1§iprocurA acele placeri sunt oneste sau nu !..Plebeul imiteazA pe nobil in toate !... Cle-rul a ajuns a fi numai o zicere goals, iarcomersantul vinde cu cumpene strAmbe§i sArace§te lumea IntreagA prin fall-7Iment."

Atunci to luam drept un misantrop, crtcicapul meu era Inca plin de visuri poetice,nu cuno§team inch lumea.

Acum insa, cAnd am studiat pe om maibine, Iti declar ca impartalesc in toate opi-niunile tale. Astazi, dupa opiniunea mea,toate se m4cA, prin ambitiune, vanitate §iinteres ; patriotii adevarati a cArora inimanu s'a conrupt de veninul viciului suntfoarte putini.

Noi Oltenii am dus totdeauna o viasimpla k3i laborioasA ; dar la zile de res-tri§te patria ne-a glsit la locul nostru ho-

Nenorocirile unlit slujnicar 95

tArati a murl pant la unul pentru apArareaTeligiei si a caminului pArintesc.

De catva timp insA, pseudo-patriotii .51

ambitiosii s'au inmultit pe la not ; nueste loc public si adunare privatI in care

nu auzi discutiuni pasionate §i plino deegoism.

Intre aceqti oameni fart pudoare se deo-sibe§te un june numit MiticA RamAtorian,o adevaratrt lepAdAturA a capitalei Bucu-relti, trimisA Craiovei de primul ministruconstitutional.

Acest june in aparentA trece de cel maiinfocat patriot si de cel mai onest om dintoata lumea ; cu toate acestea el furl delaStat §i dela particulari mai rAu &cat intimpii trecuti cand abuzul §i coruptia erauincurajate.

Cunoqti de sigur vgrsarea de sange in-tamplata in Craiova la 7-8 Noembre. Cred

ca si mine cauza ce au adus acesto

i

sii

.di §tii

96 Nicolae Filimon

zile de doliu pentru multe familit In °ra-pt nostru.

Ei bine, amice, eu impreuni cu catty&dintre ai noqtri, ce treceam In ochii unorade oameni fara, sentiments t Parias at so-cietaiii, am Mut tot ce am putut ca

spiritele, Indemnand pe concetl-tenii noqtri la paza legilor ; dar, pe andcredeam ca vom fl sustinuti de liberalitdespre care iii vorbli, aflaram cu destulamalmire ca cea mai mare parte dintein§iilqi fumau tigarile si iii sorbeau ceaiul lahotelul Minerva cu cea mai mare liniqte,tar Mittel Ramatorian capetenia lor, gustsplacerile amorului In bratele unei slujnicedin hanu lui Kir-Panait

Afectionatul tau amic.

Arcadie Rasolescu.

sA

lint tim

POST-SCRIPTUM.

Suntem siguri ca multi din lectorii no§-tri o srt ne acuze ca prin aceasta scrieream aruncat In fata junimii generoase a-Orli noastre, noroiul scepticismului 1 alcelor mai teribile vicii. Ca sä prevenim peamabilii no§tri lectori de a ne condamnaMA dreptate, venim a le da oarecare ex-plicatiune asupra caracterelor principale ceformeazil, subiectul acestei scrieri.

Miticli RamAtorian este tipul junilorignoranti, vicio§i, conrupti §i Pdrrt avere,care In ardoarea for de a dobandi cu oncepret mijloace ca sA-§i satisfacA ni§te plZiceri§i ambitiuni diametralmente opuse pozi-

icolae Filimon 7

98 Nicolae Filimon

tiunii for sociale, devin taratori, linguqitori§i uneori chiar sperjuri. Oameni de felnlacesta, din nefericire, se gases° multi Intara noastrl.

Gainescul este Incarnarea omului igno-rant gi 11a-tang, care, neputand sa facasgomot In societate prin avere si me-rite, devine patriot improvizat ; is partela toate manifesOrile sgomotoase §i culautari, apoi crezand ca a servit deajunscauza naVonalA, incepe a poza ca amatorsau mai bine peVtor la functiunea de di-rector de minister qi prefect de district!...§i qtit,i de ce se agatA omuletul nostrunumai de acesto functii 2 yeti credopoate cg o face aceasta din mandrie !

Nu, domnilor I va am6giti ; aceea ce-1IndeamnA la aceasta este mai totdeaunaincapacitatea ; el stie mai bine decat ori-care, c6 un om ignorant mai lesne poatesrt fie director sau prefect, cud functiiloacestea nu cer dela dan§ii (cel putin la


mop decAt a subs crie corespondenta can-,celariei lucratA de altii; pe cAnd functiilede cap de sectiune, grefier §i cap de masa,reclami cunoltinte speciale, rutinA §i °sto-mata, ; §1 tocmai aceste calitAti lipsesc culotul de la Gaine§tii societAtdi noastre.

Cercetati cu luare aminte lucrArile ad-ministrative §i judeciare, cercetati (dad, sepoate) protocoalele Camerel §i ale ComisieiCentral° §i veti vedea mai bine cleat mine,cA liAmAtorienii gi Gaine§tii n'au lipsit nicic hiar din acele marl. corpuri de Stat.

Cetiti :

Opere alese din cei mai buni scriitori

Rita Urinal 11 SIEIHEfP6 t FlJ

ESUCURF-511. Sir. Lousy.

Se ilade la Wale libratille gl deportlele de :Jere

LITERACA$T11KTIFICA

"94.

30 lianN

ry

CAMINUL

ULTIMELE PUBLICATIIapirute in

EDITURA LIBRARIEI H. STEINBERG & FlU

LeiJEAN BART

Jurnal de Bord . . . . 3.50Datorii Uitate 3 .

H. SANIN.EVICICercefari critice §i filoso-

fice 3 50Icoane fugare 3,50

11 D. PATRASCANUIstoria Vectie . 3.75Candidat fara noroc . . 2.50

L REBREANUGolanii

MESTUGEANGetta, Roman . . . . 1.50

CONST. A. GIULESCU'Dragostea unui trubadur 1.50

Dr. 0. MELLERHigiena Sexuara . . . . 2.Medicul Familiei . . . 1.50

LUDOVIC LEISTNapoleon 1 1 50Le Francais Palle . . 2.50

B. MARIANDictionar de citate §i lo-

cutiuni straine . . . 2.MIHAIL SORBUL

Patima Ro§ie 2.Praznicul . 1.

V. DEMETRIUSUntareata, Nuvele . . . 2.Canarul Mizanti opului

VersuriI. SANIELEVICI

Calatiza asiguratului . .

TIP. PROVIDENTA"

LeiDIMITRIE MEREJKOVSCH1

Moartea Zeilor, Roman dintimpurtle primilor cre§tini 1 50

C. R.-MOTRUF. W. Nietzsche . . . 2.

MIHAIL NEGRODmul superior 2

VANUA MIHAILVersuri 2.

ION AL-GEORGEAcvile, Versuri . . . . 2.Domus Taciturna, Versuri 2.

Dr. V. GHIDIONESCU1ntroducere in Pedologie

Pedagogie Expert-mentala 3.50

I. C. VISSARIONNevestele lui Mo§ Doro-

gan 2.V. GR. BORGOVANU

Ist. Pedagogiei . . . , 3.50

G. I. SIMEON13azele Studiului Copilului 3.Psihologie §i Educatie . 1,50

CORNELIU MOLDOVANUNegutatorul de Arome . 2.

G I OVANI BOCCACIODecameronul, volumul I. 2.

E. LOVINESCU2 Critice, volumul IV . . .

Dr. ST. I. CONSTANTINESCU2.50 Din problemele educatiei

V.

Cilicilor

§1

2.

4

. .

. .

.

.

NENOROCIRILE - · PDF filein cea mai i nsemna lei lucrare de istorie ... consulul Gneiu Flaviu...

Documents

Transcript of NENOROCIRILE - · PDF filein cea mai i nsemna lei lucrare de istorie ... consulul Gneiu Flaviu...