UNIVERSITATEA “OVIDIUS” CONSTANŢAFACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE

Specializare - FINANŢE-BĂNCI

Proiect la disciplina: ECONOMIA INTREPRINDERII

Coordonator:Dr. Epure Danut Tiberius

Studenti, ITU MIHAELA , grupa 1

MENACAI GEILAN , grupa2 MUSTEATA MIRELA , grupa 2

2011-2012

CUPRINS

Capitolul I

Structura organizatorică a societăţii comerciale

AGROROM S . R . L

Capitolul II

Relaţiile cu furnizorii şi clienţii

Capitolul III

Costul de producţie şi structura acestuia. Căi de reducere a

costului de producţie

Modalităţi de utilizare a suprafeţei agricole

Concluzii si propuneri

Bibliografie

Capitolul I

Structura organizatorică a societăţii comerciale AGROROM S . R . L

1.1 Scurt istoric

Pentru a efectua acte de comerţ persoanele fizice si juridice se pot asocia şi constitui societăţi

comerciale ( L31/1990 modificata prin L441 din 27.11.2006 art. 1,2). Activitatea comercială specifică

economiei de piaţă se realizează prin întreprinderi comerciale care acţionează ca persoane juridice

având calitate de comerciant. AGROROM SRL s-a constituit în forma juridică de societate cu

răspundere limitată.

Datele de identificare ale societăţii sunt urmatoarele :

Sediul social: localitatea Mangalia, judeţul Constanţa.,Str. Aleea Egretei,Nr.3

Cod postal:907065

Nr.Ord.Reg.Com:J 13/003/11.10.2009

C.U.I :12137898

Cont Banca : Lei – RO13ROCT056693RON

Valuta – RO13ROCT034593EUR

Banca: ROCT

Motto-ul firmei : „Noi credem in fortificarea spiritului firmei noastre prin realizari mai mari

decat asteptarile, asumandu-ne riscuri, atunci cand trebuie, facand mai mult decat credem ca ar fi

posibil si punand pasiune in tot ceea ce facem!”

Societatea se constituie cu un capital social subscris în valoare de 35.750lei. Capitalul social se

divide 3.575 părţi sociale în valoare de 10 lei fiecare şi aparţin asociaţilor după cum urmează:

1. Dumitrescu Ionuţ 17% ( 608 părţi sociale în valoare de 6.080 lei)

2. Neacşu Alexandru 20% ( 715 părţi sociale în valoare de 7.150 lei)

3. Tudor Matei 29% (1.036 părţi sociale în valoare de 10.360 lei)

4. Vasile Iulian 34 % (1.216 părţi sociale în valoare de 12.160 lei)

Obiectul de activitate al societatii îl constituie producerea, comercializarea şi exportul produselor

agricole, precum şi prestări servicii în agricultura.

La această data are în patrimoniu:

-tractoare şi utilaje agricole

-cladiri

-terenuri

-plantatie pomi

-sere, solarii

Societatea comercială Agrorom S.R.L. administrează o suprafată de 280 ha teren agricol din care:

-230 ha teren arabil

-20 ha sere şi solarii

-30 ha livada de pomi

Din cele 280 ha teren agricol, 115 ha aparţin acţionariatului, iar 165 ha este teren luat în arendă.

1.2. Resurse productive şi modul de utilizare a acestora

Eficienţa combinării factorilor de producţie orientată spre obţinerea maximului de efecte utile cu

minimum de resurse se exprimă prin productivitatea sau randamentul factorilor de producţie. Factorii

de producţie reprezintă potenţialul de resurse productive atrase în circuitul economic. Factorii de

producţie clasici, natura, munca şi capitalul, au la origine resurse din categoria celor tangibile, care pot

fi cuantificate direct şi pot fi gestionate sub formele lor alternative de stocuri si fluxuri.

În calitate de factor de producţie, capitalul reprezintă categoria bunurilor produse şi utilizate în

scopul producerii altor bunuri economice.

Capitalul fix reprezintă acea parte a capitalului real formată din echipamente de folosinţă

îndelungată, care participă la mai multe cicluri de producţie, se depreciază treptat şi se înlocuiesc după

mai mulţi ani de utilizare. În componenţa capitalului fix intră: construcţii cu destinaţie productivă,

utilaje şi maşini-unelte, mijloace de transport etc.

a) Mecanizare

Parcul de tractoare şi maşini agricole -buc-

În

vederea

îmbunătăţirii dotării tehnice, s-a contractat sprijin financiar pentru

cumpărarea de tractoare, combine şi maşini agricole prin:

- Programul privind sprijinirea producătorilor agricoli pentru achiziţionarea de tractoare agricole

noi, combine noi de recoltat cereale şi maşini agricole noi care lucrează în agregat cu tractoarele, cu

finanţare de la bugetul de stat;

- Programul Fermierul, prin obiectivele de investiţii directe.

Ca urmare a aplicării acestui program de retehnologizare, parcul de tractoare agricole a

înregistrat la finele anului 2010 un număr 5 tractoare, în creştere faţă de anul 2008. Suprafaţa arabilă

ce revine pe un tractor fizic se situează în jurul valorii de 46/ha /tractor.

O creştere a înregistrat şi numărul de pluguri pentru tractoare, în timp ce numărul de combine

autopropulsate a înregistrat o scădere, fapt datorat în mare parte renunţării la combinele mai vechi, de

mică productivitate, în favoarea celor de mare productivitate.

Capitalul circulant reprezintă acea parte a capitalului real care se consumă în întregime în

decursul unui singur ciclu de producţie şi care trebuie înlocuit cu fiecare nou ciclu. În componenţa

capitalului circulant se includ: materii prime, materiale de bază şi auxiliare, energie, conbustibil,

semifabricate etc.

SPECIFICARE 2008 2009 2010

Tractoare agricole 2 5 5

Pluguri pentru tractor 1 5 5

Combine autopropulsate pentru recoltat

cereale păioase

2 1 1

Semănători mecanice 1 3 3

Suprafaţa arabilă ce revine pe un tractor

fizic-ha

115 46 46

b) Îngrăşăminte chimice

Consumul de îngrăşăminte

- mii/ kg -

SPECIFICARE 2008 2009 2010

Total îngrăşăminte chimice (subst.

activa), din care:

209 234 261

Azotoase 29 25 26

Fosfatice 13 9 10

Potasice 2 1 1

Ingrăşăminte naturale 165 199 224

Consumul total de îngrăşăminte chimice raportat la suprafaţa, se menţine scăzut, influenţând

foarte mult producţiile obţinute şi randamentele la ha.

Este de semnalat faptul că utilizarea moderată a îngrăşămintelor chimice, înlesneşte reconversia

terenurilor către agricultura ecologică.

c) Materii prime

-kg-

Seminte 2008 2009 2010

Floarea soarelui 315 315 315

Rapiţă 180 180 180

Grâu 9600 9600 9600

Porumb 105 105 105

Orz, orzoaică 4800 4800 4800

Legume 4000 4300 4.500

In anul 2010, datorita secetei excesive din perioada 2009-2010, producţiile realizate au fost mult

reduse, faţă de anul 2009 acestea situându-se la circa 50% la cereale total, la circa 35 % la floarea

soarelui sau la circa 67 % la legume.

SPECIFICARE 2008 2009 2010Echipamente pt sere şi solarii (lei) 110.000 220.000 11.00

0

Suprafaţa irigată (ha) 10 20 20

% din suprafaţa amenajată 3,57 7,14 7,14

Alături de celelalte forme ale capitalului total exploatat în activitatea firmei, capitalul real

participă la un circuit specific, parcurgând trei stadii:

Stadiul întâi (aprovizionarea) al circuitului capitalului în funcţiune îl constituie procesul prin

care capitalul lichid al firmei se transformă în capital real productiv; această transformare are loc în

condiţiile în care firma se prezintă pe piaţa bunurilor de capital în calitate de cumpărător şi

procedează efectiv la achiziţionarea de bunuri-capital necesare producţiei. Paralel firma se prezintă în

calitate de cumpărător şi pe piaţa muncii, atrăgându-şi resursele de muncă necesare.

Stadiul al doilea (producţia) al circuitului capitalului în funcţiune al firmei îl constituie

utilizarea productivă a capitalului real, în combinaţie cu ceilalţi factori de producţie, pentru obţinerea

de bunuri destinate vânzării ca mărfuri pe piaţă.

Ultimul stadiu (desfacerea) al circuitului capitalului în funcţiune al firmei constă în trecerea

acestuia din forma marfă în forma bănească, prin vânzarea bunurilor produse.

1.3. Resurse umane

Directorul general: este responsabil de legatura cu Consiliul de administratie si

coordonarea activitatii in cadrul organizaitiei. are in subordine directa doi directori si contabilul sef.

Langu Ana ocupă această functie încă din momentul infiintarii firmei in anul 2008. De profesie

economist (absolvent al facultătii de Management al ASE Bucuresti) are o experientă de

aproximativ 12 ani în turism si alimentatie publică.

Directorul economic: raspunde de gestionarea proceselor de productie si comercializarea

produselor. Are in subordine un total de 120 de angajati grupati in sectia de productie (100) si

compartimentul Marketing (20). Filiu Corneliu a absolvit Facultatea de Manageament si are o

experientă profesională de 14 ani. A lucrat timp de 3 ani ca economist la Dobrogea S.A.

Directorul resurse: raspunde de coordonarea sprijinului necesar (resurse umane si

materiale) pentru desfasurarea in conditii optime a procesului de productie. Are in subordine un

total de 50 de angajati in compartimentele Personal (3) si Logistica (47). Mergeane Ion a absolvit

Facultatea de Manageament si are o experientă profesională de 14 ani. A lucrat timp de 3 ani ca

economist la Dobrogea S.A. De curând a dobândit si titlul de contabil autorizat de CECCAR.

Director general

LANGU ANA

Director economic

FILIU CORNELIU

Director Resurse

MERGEANE ION

Contabil sef

GANEA MARIA

Sectia productie Personal

LogisticaMarketing

Salarizare

Contabilitate

Contabilul sef: raspunde de gestionarea resurselor financiare si evidenta bunurilor materiale

in conditiile prevazute de lege. Are in subordine un total de 12 angajati repartizati in

compartimentele salarizare (3) si contabilitate (9). Ganea Maria a absolvit Facultatea de Finante-

Contabilitate din cadrul ASE Bucuresti si este membru CECCAR de 10 ani. Dispune de o

experientă de 15 ani în domeniul său de activitate, din care 4 ani – sef contabil la S.C. Danubia SA

si 4 ani Director economic la S.C. Best Food Company productia alimentară.

Capitolul II

Relaţiile cu furnizorii şi clienţii

2.1. Relaţiile cu furnizorii şi structura acestora

Furnizorii sunt persoane fizice sau juridice care livrează unui client o marfă, un produs sau

prestează un serviciu.

Furnizorii societăţii sunt împarţiţi în două categorii:

A. Furnizori de factori de producţie:

1. Seminţe:

S.C. Procera SRL a început comercializarea seminţelor încă din anul 2005, moment în care a

licenţiat în regim de exclusivitate, hibrizi de floarea-soarelui şi de porumb, atât din România cât şi

din Franţa. Această societate ne furnizează seminţe de: porumb (10%), grâu (40%), floarea soarelui

(10%), rapiţă (20%), orz şi orzoaica (40%).

Saaten Union este o companie unică ce furnizează o gamă foarte cuprinzătoare de soiuri şi

varieăţi din aproape toate speciile de plante agricole. Cu experienţă în majoritatea ariilor de

specialitate ale domeniului agricol, această organizaţie de marketing, lider de piaţă în Germania,şi-

a extins operaţiunile în Europa acoperind acum aproape toate tipurile de culturi agricole.Are ca

obiect de activitate producerea si prelucrarea seminţelor din soiuri si hibrizi creaţi de companiile

grup. Ne furnizează 15 % din totatul de seminte de grâu, porumb, floarea soarelui, rapiţă.

S.C Agroplant SRL este o societate românească, de mărime mijlocie, distribuitoare de:

pesticide, îngrasaminte, seminţe şi produse pentru sãnãtatea publică. S.C.Agroplant activează pe

teritoriul României de 14 ani, perioadă în care atât producătorii, dar mai ales partenerii de contact nu

au fost niciodată dezamagiţi. Societatea ne furnizează seminţe de porumb (30 %), floarea soarelui (30

%), rapiţă (30 %), grâu (30 %), legume de seră (100%), orz si orzoaică (25%).

KWS este o companie independentă de seminţe pentru fermierii secolului 21. KWS este

prezent în Romania din 1993 cand a introdus primele testari ale hibrizilor săi. În 1995 a demarat

prima promovare a soiurilor de rapiţă şi a hibrizilor de porumb continuând cu activitatea de

comercializare a lor. Din 2002, KWS s-a implicat în producerea de sămânţă hibridă la porumb şi

floarea soarelui, înfiintând în acelaşi an şi KWS SEMINTE SRL -subsidiara Grupului german în

România. Ca şi cota de piaţă, KWS este poziţionată pe locul 2 pe piaţa seminţelor din România, între

companiile multinaţionale ce activează în acest domeniu. În anul 2005, KWS SEMINTE a

demonstrat prin calitatea produselor şi profesionalismul echipei sale, că este un jucator de piaţă

inovator şi puternic, capabil să ofere parteneriate de lungă durată cu fermierii români. Rezultatele

obţinute în loturile demonstrative şi culturile comerciale, au dovedit adaptabilitatea materialului

genetic creat de KWS şi potenţialul economic ridicat la toate cele 4 produse oferite: sfeclă de zahăr,

floarea - soarelui, porumb şi rapiţă. Aceasta societate ne asigura 15 % din semintele de floarea

soarelui, grau, rapita, porumb, 35 % din necesarul de seminte de orz si orzoaica; si un produs nou

exclusiv KWS, un hibrid de porumb KWS.

S.C.Agricover SRL este o companie dedicată agriculturii româneşti, domeniu care, cu

răbdare, investiţii şi pricepere, se dovedeşte a fi unul extrem de profitabil. Societatea ne furnizeaza

seminţe de porumb si floarea soarelui în procent de 10 %.

S.C.Monsanto SRL este o societate agricolă care foloseşte inovaţii tehnologice pentru a veni

în ajutorul fermierilor din întreaga lume. Societatea are sediul central in St. Louis, S.U.A. Filiala din

Romania ne procura seminţe hibrid de porumb, floarea soarelui şi rapiţă în procent de 20 %.

2. Substante:

Procera furnizeaza pesticide si ingrasaminte 100%

Agoplant furnizeaza erbicide (40 %), fungicide si insecticide 100%.

Monsanto furnizeaza erbicide (60 %)

3. Combustibil:

Combustibilul pentru utilaje şi încalzire ne este furnizat de societatea Petrom.

B. Furnizori de servicii:

La începutul activităţii, societatea nu era capabilă să-şi realizeze toate lucrările agricole şi era

nevoită să închirieze prestări de servicii de la societăţi partenere. Datorită subvenţiilor şi creditelor

agricole, acum, in anul 2008 societatea este suficient de dezvoltată pentru a-şi realiza lucrările

agricole si pentru a presta servicii şi altor societăţi partenere.

2.1.1 Structura furnizorilor de seminţe pe fiecare categorie în parte

GRÂU:

PORUMB:

ProceraSaaten Union

AgroplantKWS

AgricoverMonsanto

0

5

10

15

20

25

30

35

porumb

Saaten Union 15%

Procera 40%

Agroplant 30%

KWS 15%

Saaten Union

Procera

Agroplant

KWS

RAPITA:

FLOAREA SOARELUI

ProceraSaaten Union

AgroplantKWS

Monsanto

0

5

10

15

20

25

30

RAPITA

Procera

Saaten Union

Agroplant

KWS

Agricover

Monsanto

ORZ SI ORZOAICA:

2.1.2 TOTAL CHELTUIELI CATRE FURNIZORI SEMINTE IN ULTIMII TREI ANI DE

ACTIVITATE

PROCERA SAA

TEN

UNION

AGROPLANT KWS AGRICOVER MONS

ANTO

TOTAL

LEI

20

08

16.606,5 4.66

8,75

12.337,5 8.868,

75

178,5 465 30.787,5

20

09

27.322,5 7.00

8,76

20.017,5 15.408

,76

262,5 705 70.725,0

2

20

10

35.158,5 9.34

8,75

25.897,5 19.428

,75

346,5 945 91.125.

Procera Agroplant KWS

0

0.05

0.1

0.15

0.2

0.25

0.3

0.35

0.4

0.45

Orz si Orzoaica

2.2. Relaţiile cu clienţii şi structura acestora

Clienţii sunt formaţi din societăţi partenere si persoane fizice care doresc să beneficieze de

produsele şi seriviciile oferite de societatea noastră.

Cel mai important client al societăţii noastre este fabrica de pâine "Dobre & Fii" din Constanţa,

care cumpără 60% din producţia de grâu, restul fiind trimis la export.

Productia de sămânţă de rapiţă este trimisă în întregime la export pentru fabricarea de ulei

industrial şi de consum. Numele clienţilor care cumpără produsele societăţii noastre pentru a le

trimite la export sunt confidenţiale.

Semintele de orz si orzoaică sunt cumpărate de producatori de bere: Ursus Breweries 70%,

Heiniken 15%, Grupul Calsberg 15%

Paiele si resturile de la grau, orz, orzoaica si rapita sunt folosite pentru furaje pentru animale.

Fructele şi legumele au următoarea destinaţie:

30% consum în stare proaspătă

70% industria de conserve: S.C. Fralvil S.A RM. Vâlcea, S.C. Durro S.R.L Constanţa, S.C.

Râureni S.A

Capitolul III

Costul de producţie şi structura acestuia. Căi de reducere a costului de

producţie

Modalităţi de utilizare a suprafeţei agricole

Expresia valorică a consumului de factori de producţie pentru obţinerea de bunuri şi servicii

necesare pieţei formează costul de producţie, care se regăseşte în preţul de vânzare al rezultatelor

obţinute.

Fiecare factor de producţie are o formă specifică de a se consuma în cadrul procesului de

producţie, participând diferit la formarea costului producţiei respective.

Astfel, cosumul factorului muncă, care constă în utilizarea potenţialului de muncă al

lucrătorilor, se regăseşte în costul de producţie prin salarii plătite de către întreprindere.

Consumul capitalului fix se realizează în mai multe acte de producţie, în decursul unei

anumite perioade de timp, regasindu-se în costul producţiei prin amortizare.

Consumul capitalului circulant are loc într-un singur act de producţie şi se regăseşte în

costul producţiei prin valoarea sa integrală.

Consumul factorului natural (pământul) se regăseşte în costul producţiei prin suma de

bani plătită de întreprinzător pentru dobândirea şi folosirea lui (arendă).

Costul de producţie reprezintă, deci, totalitatea cheltuielilor, corespunzătoare consumului

de factori de producţie, pe care agenţii economici le efectuează pentru producerea şi vânzarea de

bunuri materiale sau prestarea de servicii. Din această succintă definire rezultă următoarele:

a) costul de producţie este forma bănească de exprimare a consumului de factori material şi

uman, atât în producerea de bunuri materiale, cât şi în domeniul serviciilor;

b) costul de producţie include în sine tot ceea ce înseamnă cheltuială (consum de factori)

suportată de către producători, atât pentru producerea propriu-zisă de bunuri, cât şi pentru

desfacerea lor;

c) exprimarea bănească a cheltuielilor, independent de mărimea şi importanţa lor, permite

aducerea la un numitor comun a consumurilor de factori de producţie diferiţi şi pe această bază

devin posibile măsurarea şi compararea lor.

3.1.Structura cheltuielilor unităţii patrimoniale în perioada analizată

Cheltuieli 2008 2009 2010

Capital fix consumat 55.000 55.000 55.000

Cheltuieli arendă 24.750 33.000 19.800

Cheltuieli regie

(iluminat, încălzit)

7.180 8.976 10.560

Salarii fixe 48.295 54.880 59.270

Capital circulant 142.278 294.725 315.125

Salarii directe 240.000 96.000 72.000

Total 517.503 597.581 531.755

Datoriile reprezintă surse de finanţare externe puse la dispoziţia unităţii patrimoniale de bănci,

alte instituţii financiare, de terţi şi pentru care aceasta trebuie să acorde o contraprestaţie sau un

echivalent valoric. Funcţionează din momentul naşterii obligaţiilor faţă de terţi şi până în momentul

plăţii sau al rambursării( când este vorba de credite). Datoriile sociale reprezintă sumele datorate de

către angajat şi angajator bugetului consolidat (contribuţia la asigurările sociale, contribuţia la

fondul de şomaj, contribuţia la asigurările de sănătate etc.). Datoriile fiscale reprezintă sumele

datorate de întreprindere bugetului de stat, bugetului local, altor organisme publice.(impozitul pe

profit, impozit pe teren şi clădiri etc.). Datoriile diverse îmbracă forme variate, printre cele mai

uzitate fiind rata şi dobânda creditelor contractate de unitatea patrimonială.

3.2. Structura datoriilor unităţii patrimoniale în perioada de referinţă

2008 2009 2010

Datorii sociale 90.812 47.527 39.052

Datorii fiscale 63.760 69.136 50.320

Datorii diverse 48.000 75.550 75.550

Modalităţi de utilizare a suprafeţei agricole

Suprafata totala de productie este de 280 de ha, din care 230 ha teren arabil, 30 ha livada

de pomi si 20 ha sere si solarii. Terenul arabil este imparti in sole astfel: grau 40 ha, porumb 30 ha,

rapita 60 ha, floarea soarelui 70 ha, orz si orzoaica 30 ha. Solele sunt rotate in fiecare an,

mentinandu-se acelasi numar de ha. Tipul culturilor este de toamna si de primava. Pentru fiecare tip

de cultura lucrarile agricole care se realizeaza sunt aratul pamantului, semanat, tratarea semintelor

inainte de germinatie si tratarea dupa rasarire, pentru culturile care necesita acesasta operatiune,

tratarea cu ingrasamant foliar, recoltatul, depozitarea productiei pana la data punerii in vanzare.

Suprafeţe şi producţii

Suprafaţă (ha) Producţie totală (tone )

2008 2009 2010 2008 2009 2010

Livadă 30 30 30

Sere şi

solarii

10 20 20 147 294 298

Grâu 40 40 40 118,4 122 104,4

Porumb 40 30 30 158 118,5 111

Rapiţă 60 60 60 100,8 105,6 91,2

Floarea-

soarelui

70 70 70 96,6 104,3 91,1

Orz/

orzoaică

30 30 30 66,9 86,1 63,5

3.3. Agricultura ecologică

Agricultura ecologică, ca o alternativă la agricultura convenţională, a cunoscut în ultimii ani o

evoluţie dinamică. Astfel în anul 2010, agricultura ecologică s-a practicat pe o suprafaţă totală de

170.000 ha, de 10 ori mai mare faţă de anul 2000 şi cu 1,3% mai mult faţă de anul 2008. Se constată

deasemenea şi creşterea numărului operatorilor care practică acest sistem agricol:de la 3409

înregistraţi în anul 2009, a 3834 în 2010.

- Producţia totală realizată în sistemul de agricultură ecologică în anul 2010 a fost de cca. 200 mii

tone, înregistrându-se o creştere de cca. 13% faţă de anul 2000.

Sortimentul de produse procesate s-a diversificat în anul 2010. Faţă de anii precedenţi, s-au

obţinut noi produse: produse prelucrate din soia (lapte şi tofu) sortimente variate de pâine, paste

făinoase, produse procesate din orez, fulgi de cereale, ceaiuri din plante şi flori de pădure, suc de

mere, produse procesate din melci, sucuri de fructe de pădure, etc.

În anul 2010, s-au exportat cca. 80 mii tone de produse ecologice cu o valoare de cca. 65 mil. Euro

ceea ce reprezintă o creştere cu cca. 20% fata de anul 2009.

- Principalele produse exportate au fost: oleaginoase şi proteice, cereale, fructe de pădure şi

ciuperci, produse procesate din lapte, miere de albine şi produse derivate, ulei din floarea soarelui,

etc.. Produsele romaneşti au fost comercializate în Germania, Italia, Grecia, Elveţia, Olanda şi Franţa.

- Valoarea importului în anul 2009 a fost de cca. 3 milioane Euro, faţă de 2 mil. Euro în anul 2009.

Principalele produse importate au fost: zahar brun din trestie de zahăr, cafea, ciocolata, băuturi

obţinute din soia, sucuri din fructe, etc.

,Agricultură ecologică”, termen protejat şi atribuit de U.E României pentru definirea acestui

sistem de agricultura este similar cu termenii ,,organică” sau ,,biologică” utilizaţi în alte state

membre. Acest sistem de agricultură este un procedeu “modern” de a cultiva plante, de a îngrăşa

animale şi de a produce alimente, care se deosebeşte fundamental de agricultura convenţională.

Rolul sistemului de de agricultură ecologică este de a produce hrană mult mai curată, mai potrivită

metabolismului organismului uman, dar în deplină corelaţie cu conservarea şi dezvoltarea mediului în

respect faţă de natură şi legile ei.

Unul dintre principalele scopuri ale agriculturii ecologice este producerea de alimente cu gust,

textură şi calităţi autentice şi atractive. Aceste alimente se obţin în etapa producţiei la fermă prin

interzicerea strictă a utilizării organismelor modificate genetic ( OMG-uri şi derivatele acestora) şi

prin restricţii drastice privind folosirea fertilizanţilor şi pesticidelor de sinteză, a stimulatorilor şi

regulatorilor de creştere, hormoni, antibiotice şi sisteme intensive de creştere a animalelor.

Agricultura ecologică are o contribuţie majoră la dezvoltarea durabilă, la creşterea activităţilor

economice cu o importantă valoare adăugată şi la sporirea interesului pentru spaţiul rural.

Sistemul de agricultura ecologică se bazează pe respectarea unor reguli complexe cuprinse în

Regulamentul (CEE) nr. 2092/91 al Consiliului, pe care România l-a preluat integral la data aderării.

Aceste reguli, alături de definirea metodei de producţie în sectorul vegetal si de creştere a animalelor,

reglementează şi următoarele aspecte legate de sistemul de agricultura ecologică: etichetarea,

procesarea, inspecţia, marketingul şi importurile.

Pe 28 iunie 2007, Consiliul U.E. a aprobat o propunere pentru un nou Regulament în agricultura

ecologică, respectiv Regulamentul (CE) nr. 834/2007 al Consiliului privind etichetarea şi producţia

ecologică, modificat prin Regulamentul (CE) nr. 967/2008 al Consiliului şi normele de aplicare au

fost elaborate de Comisia Europeană prin Regulamentul (CE) nr. 889/2008. Noul Regulament este

mult mai clar, atât pentru fermieri cât şi pentru consumatori, stabilind o serie completă de obiective,

principii şi reguli de bază pentru producţia ecologică. Acest nou regulament va intra în vigoare la 1

ianuarie 2009, dată de la care Regulamentul (CEE) nr. 2092/91 al Consilului se abrogă.

Prevederile privind etichetarea produselor obţinute din agricultura ecologică, stabilite de

Regulamentul (CEE) nr. 2092/91 al Consilului, sunt foarte precise, şi au în vedere să ofere încredere

deplină consumatorilor că produsele, care poartă eticheta de produs ecologic sau sigla comunitară,

sunt obţinute în conformitate cu regulile cuprinse în acest regulament, sau în cazul importurilor,

conform unui sistem echivalent, cu cerinţe la fel de stricte.

Pentru obţinerea şi comercializarea produselor ecologice pe piaţă însoţite de eticheta şi sigla

comunitară specifice modului de producţie ecologic, producătorii trebuie să parcurgă un proces strict

ce trebuie urmat întocmai.

Astfel, înainte de a putea obţine produse agricole ce pot fi comercializate cu menţiunea ,,produs

obţinut din agricultura ecologică” exploataţia trebuie mai întâi să parcurgă o perioadă de conversie,

de minimum doi ani. Pe durata întregului lanţ de obţinere a unui produs ecologic, operatorii trebuie

să respecte permanent regulile stabilite de Regulamentul (CEE) nr. 2092/91 al Consilului. Ei trebuie

să-şi supună activitatea din exploataţie, unor vizite de inspecţii, oferite de organisme de inspecţie şi

certificare pentru a se asigura că fermierii respectă legislaţia în vigoare privind produsele ecologice.

În România, controlul şi certificarea produselor obţinute din agricultura ecologică este asigurată în

prezent de organisme de inspecţie şi certificare private. Acestea sunt aprobate de Ministerul

Agriculturii, şi Dezvoltării Rurale, pe baza criteriilor de independenţă, imparţialitate şi competenţă

stabilite în Ordinul nr. 688 din 9 august 2007 pentru aprobarea Regulilor privind organizarea

sistemului de inspecţie şi certificare, de aprobare a organismelor de inspecţie şi certificare şi de

supraveghere a activităţii organismelor de control. În urma inspecţiilor efectuate de organismele de

control, operatorii care au respectat regulile de producţie vor primi certificatul de produs ecologic şi

îşi vor putea eticheta produsele ca fiind ecologice.

În vederea promovării produselor ecologice, Comisia Europeană acordă sprijin de pâna la 50%

programelor de informare şii promovare propuse de organizaţiile profesionale şi interprofesionale din

sector, care participă cu minim 20 % din costul real al acţiunilor, restul cofinanţării fiind asigurat de

la bugetul de stat, în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 3/2008 al Consiliului

privind acţiunile de informare şi promovare pentru produsele agricole pe piaţa internă şi în ţările terţe

şi cu Regulamentul (CE) nr. 501/2008 al Comisiei de stabilire a normelor de aplicare a

Regulamentului (CE) nr. 3/2008.

Din dorinţa de a promova agricultura ecologică, am realizat şi noi culturi ecologice; am optat

pentru pomi fructiferi formând două livezi mixte de meri, peri, pruni, cireşi, caişi, piersici, pe o

suprafata de 30 ha. Livezile au şi un caracter practic, fiind folosite în procesul de terasament, pentru

consolidarea dealurilor din sud-estul Dobrogei.

Pentru sporirea productivităţii şi a profitului, in 2010 am încercat un nou tip de agricultură, tot

ecologică; pe lângă solariile pe care le aveam deja şi care ocupau o suprafaţă de 10 ha , dar care

produceau doar din primavară până în toamnă, am adus un sistem nou, o sera hidroponică în care am

cultivat salată pe pat de apă. Sera are o suprafaţă de 10 ha, este din sticlă termopan, cu acopriş în

doua ape, tot din sticlă, dar pe una din laturi am instalat panouri solare pentru încalzirea serei. Sera

este prevazută cu o centrală termica si conectare la o sursă permanentă de apă. Întrucât culturile sunt

asezate pe apă, nu există riscul aparţtiei de dăunători şi nu este nevoie de tratare; astfel culturile sunt

ecologice în totalitate

Pentru urmarirea progresului societatii am solicitat efectuarea unei analize SWOT (rezultatele

principale sunt prezentate in tabelul de mai jos) care sa scoata in evidenta punctele slabe si

amenintarile la adresa firmei pentru reducerea riscurilor, precum si punctele tari si oportunitatile in

vederea cresterii eficientei firmei.

Punctele tari

Experienta in domeniu

Imagine foarte buna pe piata

Echipa de conducere experimentata

Strategia de marketing eficienta

Raport calitate-pret favorabil

Puncte slabe

Lipsa unor dotari ale utilajelor

Lipsa de publicitate

Oportunitati

Atragerea de noi clienti

Posibilitatea de extindere

Amenintari

Intentia de deschidere a unei noi societati

Riscul unei calamitati naturale.

Concluzii şi propuneri

Livezile au un caracter practic, fiind folosite în procesul de terasament, pentru

consolidarea dealurilor din sud-estul Dobrogei.

Prin sistemele de irigaţii, pe care le foloseşte societatea noastră ajutam la încetinirea procesului

de deşertificare a dobrogei, printre altele.

Agricultura ecologică are o contribuţie majoră la dezvoltarea durabilă, la creşterea activităţilor

economice cu o importantă valoare adăugată şi la sporirea interesului pentru spaţiul rural.

Una din condiţiile esenţiale pentru dezvoltarea agriculturii ecologice o reprezintă promovarea

conceptului de agricultură ecologică în vederea conştientizării consumatorilor de avantajele

consumului de produse ecologice, astfel încât aceştia să ofere un preţ mai mare pentru produse

curate a căror calitate este garantată de un organism de control.

Obiectivele agriculturii ecologice

Obiectivul calitativ: plasarea agriculturii ecologice în centrul agriculturii romaneşti ca un motor

al dezvoltării durabile, care se justifica prin:

- un răspuns economic viabil la cererea unei pieţe în creştere;

- o garanţie a procesului de producţie care respectă agro-mediul şi bunăstarea animalelor;

- un mijloc real de valorificare a produselor la preţuri cu 20-60% mai mari decât produsele

convenţionale;

- o reală oportunitate de revitalizare a spaţiului rural şi de creştere a calităţii vieţii;

Obiectivul cantitativ vizează creşterea suprafeţelor cultivate în agricultura ecologică.

In anul 2010, datorita secetei excesive din perioada 2009-2010, producţiile realizate au fost mult

reduse, faţă de anul 2009 acestea situându-se la circa 50% la cereale total, la circa 35 % la floarea

soarelui sau la circa 67 % la legume.

Ca planuri de viitor societatea noastră îşi propune să dezvolte capacitatea serei şi să continue cu

agricultura ecologică, încercând să incurajeze consumul de produse ecologice şi în România prin

promovarea unor preţuri mai mici faţă de produsele ecologice de import. Un pas important pentru

anul curent îl reprezintă atragerea unei forme de sprijin pentru producătorii agricoli, prin prime şi

subvenţii în vederea creşterii cantitative şi calitative a producţiei agricole, ţinând cont că

subvenţionarea se acordă cu restricţiile legate de respectarea tehnologiei şi folosirea seminţelor

certificate. Societatea noastra va urmări consolidarea permanentă a relaţiilor de afaceri cu furnizorii

de materii prime şi eventual plata acestora în contrapartidă cu produs.

BIBLIOGRAFIE:

1. Strategia Nationala privind reducerea efectelor secetei, prevenirea si combaterea degradarii

terenurilor si desertificarii, pe termen scurt, mediu si lung, http://madr.ro

2. Prof. Univ. Dr. Ploae Victor Economie politică-Microeconomie-, Editura Ex Ponto,

Constanţa 1999.

3. http://madr.ro

4. http://maia.gov.md

5. http://apia.org.ro

6. http://www.madr.ro/pages/agricultura_ecologica/r_967_2008.pdf

7. http://www.madr.ro/pages/dezvoltare_rurala/NPARD.pdf

8. http://www.agroinfo.ro

9. http://www.ec.europa.eu/agriculture/organic/eu-policy/legislation_ro

10. http://www.dreptonline.ro/legea_stimulare_investitii_agricultura

11. http://www.dreptonline.ro/lege_protejare_exploatatii_agricole_211_2008

12. pescurt.ro/...agricultura/legislatie-agricola-legea-2042008-privind-protejarea-exploatatiilor-

agricole_18-11-2008_995