CURS 1 Întreprinderea în condiţiile economiei de piaţă. 4/4

1. Economia de piaţă şi modelele ei.

2. Tipologia şi clasificarea întreprinderilor.

3. Structura de producț ie a întreprinderii

4. Constituirea şi înregistrarea juridică a întreprinderii. Reorganizarea şi sistarea

activităţii întreprinderii.

5. Activitatea întreprinderii în condiţii de criză economică (de sine stătător)

Studentul va fi capabil:

1. Să identifice conceptul de economie de piaţă.

2. Să identifice modelele economiei de piaţă moderne.

3. Să argumenteze necesitatea reglementării de către stat a economiei.

4. Să evidenţieze tipologia şi clasificarea întreprinderilor.

5. Să identifice structurile generală de producţie.

6. Să analizeze verigile componente ale structurii de producţie.

7. Să cunoască despre constituirea şi înregistrarea juridică a întreprinderii. Reorganizarea

şi sistarea activităţii întreprinderii.

8. Să analizeze Activitatea întreprinderii în condiţii de criză economică

Punctul 1 Economia de piaţă şi modelele ei.

Economia de piata reprezinta tipul modern de economie şi a fost creata începând cu

secolul al XIX - lea, prima tara în care s-au pus bazele acesteia fiind Anglia.

Economia de piaţă este o economie ce se bazează pe principii de antreprenoriat liber,

diverselor forme de proprietate asupra mijloacelor de producţie, formarea preţurilor în

condiţiile de piaţă, a relaţiilor contractuale între agenţii economici, intervenţia limitată din

partea statului în activitatea de gospodărire.

Primele elemente ale economiei de piaţă au apărut odată cu apariţia concurenţei între

producătorii liberi în scopul creşterii veniturilor în rezultatul producerii şi desfacerii bunurilor

sociale.

Piaţa – este locul de vînzare-cumpărare a mărfurilor şi serviciilor; sunt relaţiile

economice ce ţin de desfacerea mărfurilor şi serviciilor, în rezultatul cărora se crează cererea,

oferta şi preţurile.

Structura pieţei este foarte variată.

Piaţa bunurilor de consum

Piaţa serviciilor

Piaţa mijloacelor de producţie

Structura pieţei Piaţa financiară

(piaţa capitalului de împrumut)

Piaţa hârtiilor de valoare

Piaţa de tehnologii

Piaţa bunurilor spirituale

Alte pieţe

Fig. 1.1. Structura pieţei

Principiile de bază ale formării şi dezvoltării economiei de piaţă sunt:

libertatea, concurenţa, interesul individual, profitul şi autoreglarea echilibrului

între cerere şi ofertă.

Economia de piaţă (capitalistă) modernă în diferite ţări funcţionează în diverse forme. În

prezent în literatura economică sunt ivedenţiate trei modele ale economiei de piaţă:

1. Modelul american al economiei de piaţă poate fi caracterizat drept un model tipic

liberal, în care rolul principal în dezvoltarea economiei îl joacă forţele pieţei. Sarcina statului

în acest model se reduce la crearea condiţiilor necesare fiecărui membru al societăţii pentru a-

şi manifesta capabilităţile şi se limitează prin crearea legislaţiei respective şi protejarea

proprietăţii private. Statul efectuiază o anumită reglementare, în special, asigurarea şI

protejarea intereselor consumatorului. Acest model al economiei de piaţă se bazează pe un

mare stoc de capital, pe resurse materiale imense, pe o monedă de circulaţie mondială, pe

tradiţii progresiste de organizare a proceselor de producţie şi pe o libertate sporită în

activitatea economică. Factorii nominalizaţi în ansamblu asigură un nivel înalt de eficienţă a

acestui model. Însă în ţările în curs de tranziţie spre economia de piaţă majoritatea acestor

factori lipsesc, ceea ce nu poate asigura aceeaşi eficienţă înaltă a implementării modelului

american al economiei de piaţă.

Modelul economiei sociale al economiei de piaţă a fost constituit în anii de după acel

de-al doilea război mondial şi astăzi funcţionează cu succes în majoritatea ţărilor din Europa

de Vest. Obiectivul principal al acestui model este asigurarea respectării principiilor

funcţionării economiei de piaţă cu condiţia asigurării echităţii sociale. Funcţiile principale ale

statului se manifestă, în primul rând, în rezolvarea problemelor sociale. Acest model prevede

asigurarea unui nivel de trai convenabil tuturor categoriilor populaţiei. Statul este responsabil

de realizarea unor politici monetare şi fiscale optime şi de asigurarea ocrotirii sănătăţii

populaţiei, de educaţia ei şi respectarea drepturilor fiecărui cetăţean la locuinţă

corespunzătoare. Desigur, în diferite ţări ale Europei de Vest modelul economiei sociale de

piaţă are şi unele caracteristici specifice, condiţionate de particularităţile acestora. Dar esenţa

şi obiectivul principal ale economiei de piaţă sociale rămân aceleaşi.

Deşi economia socială de piaţă este aplicată în toate ţările din Europa de Vest şi cea de

Nord, drept model de economie care respectă şi promovează mai insistent valorile social-

democratice este considerat cel care funcţionează în Suiedia. Anume în Suiedia se

promovează o politică de redestribuire echitabilă a veniturilor, în baza ei fiind creat un sistem

eficient de asigurare socială a întregii populaţii. În această ţară este aplicată una din cele mai

înalte rate ale impozitelor marginale.

Modelul japonez este un model deosebit al economiei de piaţă orientată administrativ.

Rolul statului în economia japoneză este important. Statul, promovând o politică financiară

stabilă şi acordând unele facilităţi susţine şi acţiunile de economisire şi de creştere a

investiţiilor. După cel de-al doilea război mondial statul japonez, prin diverse măsuri

administrative, a protejat piaţa internă până când corporaţiile locale s-au naturalizat, producţia

lor devenind competitivă pe piaţa internaţională. Acest model a asigurat o rată accelerată a

creşterii economiei naţionale, un succes spectaculos în domeniul exportului. Aceste succese în

Japonia au fost obţinute datorită faptului că statul a stimulat, în primul rând, creşterea

producţiei, şi nu consumul. După cum se ştie, în Japonia sistemul educaţional îi deprinde pe

copii să înfrunte greutăţile încă la vârsta copilăriei, să muncească din greu şi cinstit şi să-şi

minimizeze timpul pentru recreare şi consum. Este clar că acest model al economiei de piaţă

nu ar avea succese în ţările europene.

Aceste trei modele ale economiei de piaţă reprezintă diferite variante a economiei

capitaliste contemporane. Ele se deosebesc, în primul rând, prin rolul care îl are statul în

activitatea economică. Orice economie de piaţă trebuie să se bazeze pe principiile

funcţionării pieţei – libertatea, concurenţe, profitul, interesul individual şi autoreglarea.

Principala funcţie a statului în activitatea economică este crearea legislaţiei necesare, capabile

să asigure funcţionarea corectă a mecanismelor pieţei.

(Care după părerea Dvs, este cel mai eficient model pentru RM. Argumentaţi.)

Cercetările efectuate în acest domeniu ne permite să concluzionăm că pentru Republica

Moldova, precum şi pentru alte ţări, cel mai eficient model ar fi cel al economiei sociale de

piaţă, care funcţionează astăzi cu succes în diferite ţări din vestul Europei .

Reglementarea de stat a economiei (R.S.E.) în condiţiile economiei de piaţă reprezintă

un sistem de măsuri cu caracter legislativ, executiv şi de control, promovate de instituţiile

autorizate de către stat şi anumite organizaţii obşteşti în scopul stabilizării şi adaptării

sistemului economic-social existent la condiţiile noi. R.S.E. se prezintă ca reacţie la

dificultăţile şi contradicţiile în dezvoltarea social-economică. În linii generale reglementarea

de stat a economiei include: prognozarea, planificarea, finanţarea, bugetarea, fiscalitatea

(inpozitarea), creditarea, administrarea, evidenşă, control. Reglementarea de către stat are

loc cum în economiile centralizat administrate, aşa şi în condiţiile eonomiei de piaţă, însă

formele de reglementare se deosebesc esenţial. În economia centralizată se pune accentul pe

planificarea de directivă şi administrare, pe când în economia de piaţă – bugetare, fiscalitate,

creditare, achiziţii de stat, limitări legislative .

Intervenţia statului în economia de piaţă contemporană presupune crearea mecanismelor

economice, care reprezintă un complex de metode şi pârghii de reglementare a activităţii

economice. Aceste metode şi pârghii pot fi de caracter economic, organizaţional sau de drept.

Punctul 2 Tipologia şi clasificarea întreprinderilor.

Codul civil al Republicii Moldova

Tipurile

Societăţile comerciale – organizaţie comercială cu capital social constituit din

participaţiuni ale fondatorilor sau de un singur fondator.

Ea poate fi constituită sub formă:

societate în nume

colectiv

Numarul asociatilor nu mai mic de 2 şi nu mai mare de 20

Abrevierea este S.N.C.

Fiecare membru are un singur vot

Dreptul şi obligaţia de a reprezenta îl au toţi membrii

Actul de constituire poate stipula dreptul unuia sau mai

multor membrii de reprezenta sociatatea. În caest caz

ceilalţi nu au dreptul să o reprezinte

societate în comandită

Au administrator care are raspundere nelimitata pentru

obligaţii şi unul sau mai mulţi membrii care nu participă la

activitatea de întreprinzător a socităţii şi suportă riscul

pierderilor ce rezultă din activit. Societăţii.

Abrevierea este S.C.

societate cu raspundere

limitata

Capitalul social este divizat în părţi sociale conform actului

de constituire

Poate fi constituită de unul sau de mai multe persoane

Abrevierea este S.R.L.

societate pe acţiuni

Capitalul social este divizat în acţiuni

Poate fi constituită de unul sau de mai multe persoane

Abrevierea este S.A.

Cooperativele este asociaţie binevolă de persoane fizice şi juridice organizată pe principii

coorporative în scopul favorizării şi garantării, prin acţiunile comune ale membrilor săi, a

intereselor lor economice şi a altor interese legale.

Nu poate avea mai mulţi de 5 membrii

Are capital social variabil

Organul suprem de conducere este Adunarea Generală a membrilor.

Organele executive este consiliul de administraţie şi preşedintele

Întreprinderele de stat şi întreprinderile municipale

ÎS se fondează de către Guvern sau de alte organe abilitate prin lege

ÎM se fondează de către autărităţile administraţiei publice locale.

Organizaţiile necomerciale sunt organizaţiile non-profit

Întreprinderi cu capital străin

Abrevierea este Î.C.S.

Poate fi SRL sau SA

Întreprindere mixtă

Abrevierea este Î.M.

O parte a capitalului poate fi de stat alta parte poate fi privat

O parte a capitalului poate fi din Moldova alta poate din alta tara

Poate fi SRL sau SA

CLASIFICAREA

După forma de proprietate

Întreprinderi cu proprietate de stat

Întreprinderi cu proprietate privată

Întreprinderi cu proprietate mixtă

După sfera de activitate

Întreprinderi agricole

Întreprinderi industriale

Întreprinderi din sfera serviciilor

Întreprinderi de producere a informaț iilor

După scopul activităț ii Comerciale

Noncomerciale

După destinaț ia economică

ș i caracterul producț iei

finite

Întreprinderi de producere a obiectelor de consum

Întreprinderi de producere a mijloacelor de producț ie

În funcț ie de caracterul

obiectului muncii

Întreprinderi extractive

Întreprinderi prelucrătoare

Întreprinderi mixte

După dimensiunile

întreprinderilor

Micro întreprinderi

Întreprinderi mici

Întreprinderi mijlocii

Întreprinderi mari

Strucura de productie

Structura organizatorica: reuneș te ansamblul persoanelor si al subdiviziunilor organizatorice

constituite astfel incat sa asigure premisele organizatorice necesare indeplinirii obiectivelor

previzionate ale intreprinderii.

Structura functionala:reuneste ansamblul managerilor de nivel superior si al subdiviziunilor

organizatorice prin ale caror decizii si actiuni se asigura conditiile economice, tehnice si de

personal necesare desfasurarii activitatii compartimentelor de productie.

Structura operationala(de productie si conceptie): reuneste ansamblul verigilor organizatorice

in cadrul carora se desfasoara activitatile de productie.

Structura componentelor socio-culturale(componenta sociala):concretizeaza modul de

organizare structurala a intreprinderii sub raportul desfasurarii activitatilor cu caracter social,

cuprinde vergile de servire sociala.

Verigile organizatorice de productie:

-sectii de productie, montaj, service

-ateliere de productie, montaj, proiectare

-laboratoare de control si cercetare

-sectoarele de productie

-locuri de munca

In functie de principiul care sta la baza acestor sectii:

-sectii de baza organizate dupa procesul tehnologic

-sectii de baza organizate dupa principiul pe obiect

-sectii de baza organizate dupa principiul mixt

Subpunctul 4 Constituirea şi înregistrarea juridică a întreprinderii. Reorganizarea şi

sistarea activităţii întreprinderii.

Înregistrarea persoanelor juridice şi întreprinzătorilor individuali

Ce acte se prezintă şi cît costă înregistrarea unui Întreprinzător Individual?

Pentru înregistrarea de stat a Întreprinzătorului Individual solicitantul trebuie să se prezinte la

oficiul teritorial al Camerei Înregistrării de Stat cu buletinul de identitate. Oficiul teritorial al

Camerei perfectează documentele necesare pentru înregistrarea de stat a Întreprinzătorului

Individual. La înregistrarea de stat se verifică identitatea şi capacitatea de exerciţiu ale

persoanei fizice.

Înregistrarea de stat a întreprinzătorului individual nu se admite în cazul în care:

1. persoana fizică este deja înregistrată în calitate de întreprinzător individual;

2. persoana respectivă este lipsită, prin hotărîrea instanţei de judecată, de dreptul de a

practica activitate de întreprinzător.

3. în cazul în care pe numele persoanei în cauză au fost înregistrate anterior întreprinderi

care nu funcţionează şi care nu au fost lichidate în modul stabilit de lege, sau care au

datorii la bugetul public naţional, pînă la înlăturarea circumstanţelor menţionate.

Costul înregistrării Întreprinzătorului Individual în regim obişnuit (3 zile) constituie 171 lei,

iar în regim de urgenţă (24 ore) - 288 lei sau (4 ore) - 522 lei.

Pentru înregistrarea de stat a unei Societăţi cu Răspundere Limitată sau a unei Societăţi pe

Acţiuni, unul din fondatori sau administratorul prezintă la oficiul teritorial al Camerei

buletinul de identitate.

Persoanele fizice străine prezinta:

copia actului de identitate;

Pentru înregistrarea de stat a persoanelor juridice cu investiţii străine se vor depune şi:

1. extrasul din registrul naţional din ţara de origine a investitorului;

2. actele de constituire ale persoanei juridice străine;

3. cazierul judiciar al administratorului persoană fizică străină, eliberat de organul

competent din ţara sa de reşedinţă şi din Republica Moldova.

Nivelul minim al capitalului social al persoanelor juridice se determină în conformitate cu

prevederile legislaţiei Republicii Moldova cu privire la capitalul social al întreprinderilor

autohtone:

Societate cu Raspundere Limitata – 5400 lei;

Societate pe Actiuni – 20 000 lei.

Oficiul teritorial al Camerei perfectează documentele necesare pentru înregistrarea de stat a

persoanei juridice.

Costul înregistrării SRL în regim obişnuit (5 zile) constituie 544 lei, iar în regim de urgenţă

(24 ore) - 965 lei sau (4 ore) - 1807lei.

Costul înregistrării SA în regim obişnuit (5 zile) constituie 742 lei, iar în regim de urgenţă (24

ore) - 1361 lei sau (4 ore) - 2599 lei.

Ce acte se prezintă şi cît costă înregistrarea unei Societăţi cu Răspundere Limitată,

Societăţi pe Acţiuni?

La data de 01.06.2013, Registrul de stat conţine informaţii despre 162 859 persoane juridice şi

întreprinzători individuali, dintre care:

82 355 societăţi cu răspundere limitată

65 553 întreprinzători individuali

4 682 societăţi pe acţiuni

3 994 cooperative (cooperative de producţie, cooperative de consum şi cooperative de

întreprinzător)

1 504 întreprinderi de stat şi municipale

1 626 organizaţii necomerciale

3 145 altele (filiale, reprezentanţe, societăţi în nume colectiv, societăţi în comandită,

întreprinderi de arendă, întreprinderi intergospodăreşti, colhozuri, asociaţii de

gospodării ţărăneşti şi alte întreprinderi)

Reorganizarea persoanelor juridice

Ce documente se prezintă şi care sunt etapele de reorganizare a societăţii?

Persoana juridică se reorganizează prin fuziune (contopire şi absorbţie), dezmembrare

(divizare şi separare) sau transformare.

Reorganizarea prin contopire se realizează în cazul în care două sau mai multe persoane

juridice, care îşi încetează existenţa se unesc pentru a constitui o persoană juridică nouă.

Reorganizarea prin absorbţie se realizează în cazul în care o persoană juridică existentă

înglobează una sau mai multe persoane juridice care îşi încetează existenţa.

Reorganizarea prin divizare se realizează prin împărţirea întregului patrimoniu al unei

persoane juridice care îşi încetează activitatea între două sau mai multe persoane juridice

existente sau care iau astfel fiinţă.

Reorganizarea prin separare se realizează în cazul în care o parte din patrimoniul persoanei

juridice se desprinde şi se transmite către una sau mai multe persoane juridice existente sau

care iau astfel fiinţă.

Transformarea formei juridice a unei persoane juridice implică modificarea actului de

constituire în condiţiile legii, fără a avea ca efect dizolvarea, lichidarea şi radierea acesteia.

Înregistrarea începerii procedurii de reorganizare

Persoana juridică supusă reorganizării este obligată să înştiinţeze în scris organul înregistrării

de stat despre reorganizare în termen de 30 de zile de la data adoptării hotărîrii respective.

Înştiinţarea implică consemnarea în Registrul de stat al persoanelor juridice şi Registrul de

stat al întreprinzătorilor individuali a începerii procedurii de reorganizare.

Pentru consemnarea în Registrul de stat a începerii procedurii de reorganizare, la organul

înregistrării de stat se prezintă hotărîrea de reorganizare, adoptată de organul competent al

persoanei juridice sau de instanţa de judecată. Înregistrarea începerii procedurii reorganizării

se face la oficiul teritorial al Camerei care a efectuat înregistrarea de stat a întreprinderii

reorganizate.

Registratorul adoptă decizia cu privire la înregistrarea începerii procedurii de reorganizare a

persoanei juridice şi înscrie în Registrul de stat menţiunea "în reorganizare".

Concomitent cu eliberarea deciziei privind începerea procedurii de reorganizare, solicitantului

se eliberează extras din Registrul de stat pentru publicarea avizelor în Monitorul Oficial al

Republicii Moldova şi originalul certificatului de înregistrare cu menţiunea „în proces de

reorganizare”.

Înregistrarea reorganizării După expirarea a 3 luni de la ultima publicare a avizului privind reorganizarea, organul

competent al persoanei juridice supuse reorganizării sau create în urma reorganizării depune

la organul înregistrării de stat următoarele documente:

1. cererea de înregistrare a reorganizării, conform modelului aprobat de organul

înregistrării de stat;

2. proiectul contractului de fuziune sau proiectul dezmembrării, după caz;

3. hotărîrea de reorganizare, adoptată de organul competent al fiecărei persoane juridice

participante la reorganizare;

4. actele de constituire ale persoanei juridice participante la reorganizare;

5. actele de constituire ale persoanei juridice nou-create;

6. documentul ce confirmă acceptarea de către creditori a garanţiilor oferite sau ce

confirmă plata datoriilor, după caz;

7. autorizaţia de fuziune, după caz;

8. actul de transmitere sau bilanţul de repartiţie, după caz;

9. copia avizelor de reorganizare a persoanei juridice, publicate conform prevederilor

art.72 din Codul civil;

10. documentul ce confirmă achitarea taxei de înregistrare.

Pînă la depunerea documentelor pentru înregistrarea reorganizării, persoana juridică care, ca

urmare a reorganizării, îşi încetează existenţa este obligată, pe propria răspundere, sub

sancţiunea plăţii de daune-interese, să închidă contul (conturile) bancare şi să nimicească

ştampila, după caz.

Înregistrarea persoanelor juridice supuse reorganizării prin fuziune (contopire şi absorbţie),

dezmembrare (divizare şi separare) sau transformare se efectuează în modul şi în condiţiile

prevăzute la art.11 al Legii 220/2007.

Reorganizarea persoanelor juridice prin contopire se consideră încheiată din momentul

înregistrării de stat a persoanei juridice create ca urmare a contopirii. Actele de constituire ale

persoanei juridice create ca urmare a contopirii vor conţine dispoziţii cu privire la preluarea

tuturor drepturilor şi obligaţiilor patrimoniale ale persoanelor juridice reorganizate prin

contopire.

Persoanei juridice create ca urmare a contopirii i se atribuie un nou număr de identificare de

stat. Persoanele juridice participante la contopire îşi încetează existenţa şi se radiază din

Registrul de stat.

În cazul reorganizării persoanelor juridice prin absorbţie, persoana juridică absorbantă

operează în actele de constituire modificări privind preluarea tuturor drepturilor şi obligaţiilor

patrimoniale ale persoanei juridice absorbite.

Persoana juridică absorbantă îşi păstrează numărul său de identificare de stat. Persoana

juridică absorbită îşi încetează existenţa şi se radiază din Registrul de stat.

Reorganizarea persoanei juridice prin divizare se consideră încheiată din momentul

înregistrării de stat a persoanelor juridice create ca urmare a divizării. Actele de constituire ale

persoanelor juridice create ca urmare a divizării vor conţine dispoziţii cu privire la preluarea,

în baza bilanţului de repartiţie, a părţii respective din drepturile şi obligaţiile patrimoniale ale

persoanei juridice divizate.

Persoanelor juridice create ca urmare a divizării li se atribuie noi numere de identificare de

stat. Persoana juridică reorganizată prin divizare îşi încetează existenţa şi se radiază din

Registrul de stat.

În cazul reorganizării persoanei juridice prin separare, aceasta operează în actele de

constituire modificări privind transmiterea, în baza bilanţului de repartiţie, a părţii respective

din drepturile şi obligaţiile sale patrimoniale către persoanele juridice existente sau create ca

urmare a divizării.

Actele de constituire ale persoanelor juridice existente sau create ca urmare a separării vor

conţine dispoziţii cu privire la preluarea, în baza bilanţului de repartiţie, a părţii respective din

drepturile şi obligaţiile patrimoniale ale persoanei juridice reorganizate prin separare.

Persoana juridică reorganizată prin separare îşi păstrează numărul său de identificare de stat.

Persoanei juridice create ca urmare a separării i se atribuie un nou număr de identificare de

stat.

Reorganizarea persoanei juridice prin transformare se consideră încheiată din momentul

înregistrării de stat a persoanei juridice create ca urmare a transformării. Actele de constituire

ale persoanei juridice create ca urmare a transformării vor conţine dispoziţii cu privire la

preluarea, în baza actului de transmitere, a tuturor drepturilor şi obligaţiilor patrimoniale ale

persoanei juridice reorganizate prin transformare.Persoana juridică reorganizată prin

transformare îşi păstrează numărul de identificare de stat.

Înregistrarea reorganizării ce duce la radierea din Registrul de stat a persoanei juridice

reorganizate se efectuează numai după înregistrarea modificărilor privind excluderea acesteia

din componenţa asociaţilor (acţionarilor) altei persoane juridice şi radierea filialelor şi

reprezentanţelor acesteia.

Înregistrarea reorganizării persoanei juridice se efectuează de către oficiul organului

înregistrării de stat la care este înregistrată persoana juridică supusă reorganizării.

Lichidarea persoanelor juridice şi întreprinzătorilor individuali

Care este procedura de lichidare a unei persoane juridice?

Procedura de lichidare a persoanei juridice presupune doua etape :

1. Dizolvarea persoanei juridice si deschiderea procedurii de lichidare (cu excepţia

cazurilor de fuziune si dezmembrare)

Pentru a deschide procedura de lichidare se prezintă:

a. cererea de iniţiere a lichidării;

b. hotărâre fondatorilor cu privire la dizolvare;

c. certificatul de înregistrare a persoanei juridice în original pentru înscrierea în el a

menţiunii ”în lichidare”;

d. buletinul lichidatorului.

Registratorul adoptă decizia cu privire la înregistrarea dizolvării persoanei juridice şi

consemnează în Registrul de stat informaţia respectivă. La înregistrarea dizolvării persoanei

juridice, organul înregistrării de stat înscrie în Registrul de stat menţiunea "în lichidare".

Lichidatorul publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, în două ediţii consecutive,

un aviz despre lichidarea persoanei juridice şi, în termen de 15 zile, îi informează pe fiecare

creditor cunoscut despre lichidare şi despre termenul de înaintare a creanţelor. Termenul

limită de înaintare a creanţelor, prevăzut de legislaţie este de 6 luni de la data ultimei

publicaţii în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. În hotărîrea de lichidare poate fi

prevăzut şi un termen mai lung. În cazul în care, lichidatorul respinge creanţa, creditorul are

dreptul, sub sancţiunea decăderii, în termen de 30 de zile de la data cînd a fost informat despre

respingerea creanţei, să înainteze o acţiune în instanţa de judecată.

In conformitate cu art.98 Cod Civil al RM,

activele persoanei juridice dizolvate nu pot fi repartizate persoanelor îndreptăţite decît

după 12 luni de la data ultimei publicări privind dizolvarea şi după 2 luni din momentul

aprobării bilanţului lichidării şi a planului repartizării activelor dacă aceste documente nu au

fost contestate în instanţa de judecată sau dacă cererea de contestare a fost respinsă printr-o

hotărîre judecatorească irevocabilă.

După repartizarea activelor nete, lichidatorul trebuie să depună la organul înregistrării de

stat cererea de radiere a persoanei juridice din Registru.

2. Radierea persoanei juridice din Registrul de stat al persoanelor juridice.

Pentru radierea persoanei juridice din Registrul de stat, conform art.25 al Legii 220/2007

privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice şi a întreprinzătorilor individuali, art.99 CC

al RM, la oficiul teritorial al CÎS se prezintă următoarele acte:

a. cererea de radiere, conform modelului aprobat de organul înregistrării de stat;

b. bilanţul de lichidare şi planul de repartizare a activelor, aprobate de organul sau

instanţa de judecată care a desemnat lichidatorul;

c. documentul ce confirmă lipsa datoriilor la bugetul public naţional,

d. copiile avizelor de lichidare a persoanei juridice, publicate conform art.72 sau 91 din

Codul civil.

Pînă la depunerea documentelor privind radierea din Registrul de stat, persoana juridică în

lichidare este obligată, pe propria răspundere, să închidă contul (conturile) bancar şi să predea

ştampila pentru distrugere organului abilitat.