Econometrie

ECONOMETRIE

MULTIPLE CHOICE

1.In sens larg econometria reprezinta:

a.verificarea ipotezelor statistice si cuantificarea estimatieib.totalitatea modelelor stochastice aleatoarec.investigarea cantitativa a proceselor si fenomenelor economiced.o serie de timp supusa modelariie.definirea variabilelor economice.

ANS:C

2.Econometria este rezultatul interferentei:

a.economiei cu logicab.statisticii, matematicii si economieic.economiei cu stiintele politiced.matematicii cu filozofiae.economiei cu tehnologia

ANS:B

3.Termenul de econometrie a fost introdus de:

a.Cobb si Douglasb.Paretoc.Gaussd.Frische.Laplace

ANS:D

4.Care din urmatoarele nu au contribuit la cristalizarea si dezvoltarea disciplinei econometrie?

a.fizica nuclearab.teoria probabilitatilor in economiec.teoria decizieid.teoria jocurilore.metode ale cercetarii operationale

ANS:A

5.Care din urmatoarele nu au contribuit la cristalizarea si dezvoltarea disciplinei econometrie?

a.analiza seriilor cronologiceb.teoria grafurilorc.teoria jocurilord.termodinamicae.teoria deciziei

ANS:D

6.Bazele Societatii pentru econometrie au fost puse la 29 dec 1930 in:

a.Romaniab.Marea Britaniec.Frantad.Germaniae.SUA

ANS:E

7.Modele econometrice au un rol preponderent:

a.politicb.predictivc.incertd.geografice.tehnic

ANS:B

8.Econometria este considerata disciplina:

a.calitativab.de frontierac.analogicad.imprecisae.ce dateaza inca din antichitate

ANS:B

9.Inductia statistica se refera la:

a.teoria jocurilorb.teoria decizieic.verificarea ipotezelor statisticed.teoria probabilitatilor in economiee.coeficientul de elasticitate

ANS:C

10.Estimarea parametrilor regresiei simple sau multiple se realizeaza:

a.cu ajutorul coeficientului de elasticitateb.cu ajutorul teoriei stocurilorc.pe baza teoriei jocurilord.prin metoda celor mai mici patratee.pe baza teoriei deciziei

ANS:D

11.Ecuatia de regresie nu poate cuprinde:

a.variabile endogeneb.variabile exogenec.factorul de perturbared.variabile de intarzieree.principiul dualismului

ANS:E

12.In ecuatia de regresie de mai jos:

Factorul de perturbare este:

a.

b.

c.

d.

e.

ANS:D


a.varibila endogenab.variabila exogenac.variabila de intarziered.factorul de perturbaree.factorul de multiplicare

ANS:A



ANS:B



ANS:C

16.Un complex de elemente in interactiune este definitia data de Bertalamffy:

a.raportului cauza efectb.unei variabilec.unor expresii matematiced.principiului dualismuluie.sistemului

ANS:E

17.Componentele sistemului econometric sunt reprezentate de:

a.premise economiceb.ofertac.cereread.elemente si conexiunie.pretul de vanzare si costul de productie

ANS:D

18.Care din urmatoarele nu pot fi conexiuni ale unui sistem econometric:

a.legaturile cauzaleb.legaturile de coordonare a functiilorc.principiul dualismuluid.succesiuni sau simultaneitatie.raporturi de subordonare

ANS:C

19.Sistemele econometrice sunt in toate cazurile:

a.inchiseb.deschisec.optimed.cantitativee.calitative

ANS:B

20.Conceptul de incluziune semnifica faptul ca orice sistem:

a.se poate incadra intr-o structura mai largab.are legaturi directec.are legaturi inversed.este caracterizat de feed-backe.este caracterizat de autoreglare

ANS:A

21.Stabilitatea unui sistem inseamna:

a.autoreglareb.mentinerea starii la iesire, independent de modificarile intrariic.feed backd.capacitatea unui sistem de a nu produce perturbatiie.independenta de a crea si folosi capacitatea proprie de reglare

ANS:B

22.Legatura inversa (feed back) este capacitatea sistemului

a.de a fi autonomb.de a fi stabilc.de a realiza un flux permanent din spatiu dinspre punctual terminus (unde se evidentiaza iesirea) spre dispozitivul de reglared.de a fi caracterizat de echilibrue.de a fi adaptabil

ANS:C

23.Reglarea unui sistem nu se poate face prin:

a.autoreglareb.autoorganizarec.compensared.dualisme.schimbari aduse in mediul perturbator

ANS:D

24.Relatiile sau conexiunile intre elementele sistemului econometric nu pot fi:

a.materialeb.valoricec.de proprietated.inchise

ANS:D

25.Legaturile sistemului econometric cu mediul exterior nu se realizeaza cu ajutorul fluxurilor:

a.materialeb.cognitivec.energeticed.informationale

ANS:B

26.Spre deosebire de procesele fizice, randamentul procesului de productie este:

a.egal cu 1b.supraunitarc.subunitard.egal cu 100e.egal cu 0

ANS:B

27.Randamentul procesului de productie este dat de raportul intre:

a.iesirea utila si intrareb.timpul mort si timpul activc.feed back si corectiid.previziune si erorile de predictiee.timpul mort si timpul de reglare efectiva

ANS:A

28.Luarea deciziei se bazeaza pe unele din elementele de mai jos:1. adoptarea deciziei2. alegerea criteriului de decizie3. alegerea alternativei de actiune4. comanda deciziei5. modificarea decizieiCare din combinatiile de mai jos reprezinta elemente pe care se bazeaza luarea deciziei:

a.1,2b.1,3c.2,3d.2,4e.2,5

ANS:C

29.Care din urmatoarele nu reprezinta rezultate in sistemul de productie rational posibil de luat in considerare:

a.siguranta in functionareb.cantitatea de produse, lucrari, serviciic.termenul de livrare sau de dare in folosintad.efecte socialee.nonprofitul

ANS:E

30.Care din urmatoarele nu reprezinta rezultate in sistemul de productie rational posibil de luat in considerare:

a.efectele socialeb.beneficiulc.perturbatiile puterniced.respectarea normelor de tehnica a securitatii munciie.cantitatea de produse, lucrari, servicii

ANS:C

31.Modelul determinist descrie legaturile:

a.statistice sau stochastice intre valorile necomandabile (intrari) si valorile comandabile (iesiri) aferente sistemului studiatb.functionale dintre elementele necomandabile (intrari) si cele comandabile (iesiri) dintr-un sistemc.optime dintre elementele necomandabile (intrari) si cele comandabile (iesiri) dintr-un sistemd.imposibile dintre elementele necomandabile (intrari) si cele comandabile (iesiri) dintr-un sisteme.istorice

ANS:B

32.Modelul econometric descrie legaturile:

a.statistice sau stochastice intre valorile necomandabile (intrari) si valorile comandabile (iesiri) aferente sistemului studiatb.functionale dintre elementele necomandabile (intrari) si cele comandabile (iesiri) dintr-un sistemc.optime dintre elementele necomandabile (intrari) si cele comandabile (iesiri) dintr-un sistemd.imposibile dintre elementele necomandabile (intrari) si cele comandabile (iesiri) dintr-un sistem

ANS:A

33.Criteriul de decizie este:

a.o relatie matematica intre mai multi indicatorib.o variabila de raspunsc.o masura cu care se compara intre ele variantele de actiune, pentru a se alege alternativa cea mai bunad.o masura a cheltuielilor de investitiie.capacitatea sistemului econometric de a realiza o legatura inversa (feed back)

ANS:C

34.Criteriul simplu de decizie se aplica atunci cand:

a.exista mai multi indicatori de rezultatb.este identificata o relatie matematica intre mai multi indicatori de rezultatc.atingerea obiectivului poate fi caracterizata printr-un singur indicator de rezultatd.se ignora cheltuielilee.productia maxima coincide cu costul minim

ANS:C

35.Intr-un criteriu complex de decizie:

a.nu exista parametrii necontrolabilib.atingerea obiectivului poate fi caracterizata printr-un singur indicator de rezultatc.se ignora cheltuieliled.se reflecta mai multi indicatori de rezultate.productia maxima coincide cu costul minim

ANS:D

36.Situatia decizionala econometrica este caracterizata prin reuniunea a trei elemente care se regasesc printre urmatoarele:1. multimea parametrilor independenti sau a stimulilor care definesc conditiile obiective si alcatuiesc variabilele necontrolabile2. multimea alternativelor rational posibile sau a reactiilor cu care se raspunde la fiecare stare a conditiilor obiective si care alcatuiesc variabilele controlabile3. multimea indicatorilor de rezultat ce pot fi rational de luat in considerare la alegerea criteriulu de decizie4. valoarea optima a indicatorilor de rezultat5. valoarea maxima a indicatorilor de rezultatCare din combinatiile de mai jos caracterizeaza situatia decizionala econometrica:

a.1,2,4b.1,2,5c.2,3,4d.1,2,3e.2,3,5

ANS:D

37.O motivatie a introducerii variabilei aleatoare in modelul matematic econometric deriva din:

a.legea lui Malthusb.legea lui Paretoc.alegerea criteriului de decizie complexd.varianta ce asigura productia maximae.imposibilitatea reproducerii tehnice a fenomenului economic, ci numai bazat pe observatie

ANS:E

38.Eroarea este definita ca:

a.diferenta dintre rezultatul masurarii si valoarea reala, adevarata, originarab.suma dintre rezultatul masurarii si valoarea reala, adevarata, originarac.produsul dintre rezultatul masurarii si valoarea reala, adevarata, originarad.catul dintre rezultatul masurarii si valoarea reala, adevarata, originarae.radacina patrata a rezultatului masurarii

ANS:A

39.Cauzele aparitiei erorilor in econometrie se regasesc in:

a.analiza unor fenomene prea complexeb.insuficienta metodelor de masurare, a celor de analiza si interpretare sau calculc.utilizarea de modele econometrice in analiza fenomenelor economiced.ponderarea rezultatelor prin grade de importantae.adoptarea unor decizii de optimizare cu restrictii

ANS:B

40.Erorile econometrice sistematice apar:

a.in situatii in care deciziile nu pot fi modificateb.la alegerea unei variante econometrice de actiune din mai multe posibilec.in acelasi sens fata de valoarea medied.in situatii de programare linearae.cand se utilizeaza criterii simple de decizie

ANS:C

41.Erorile accidentale sau intamplatoare:

a.constau intr-o depasire accentuata a limitelor admisibileb.apar in acelasi sens fata de valoarea mediec.necesita calcule laborioased.nu au sistematica de ordonare si sunt diferite ca marime si semne.sunt egale si de sens contrar cu eroarea reala

ANS:D

42.Corectia este:

a.marimea egala si de sens contrar cu eroarea realab.o eroare grosolanac.o eroare sistematicad.o eroare accidentala, intamplatoaree.de acelasi sens fata de valoarea medie

ANS:A

43.Care din urmatoarele nu sunt categorii de erori intalnte in econometrie:

a.erori intamplatoareb.erori tip Paretoc.erori cu valoare medie nulad.erori cu variatie constantae.erori cu distributie normala

ANS:B

44.Corelatia dintre doua variabile este analitica daca:

a.legatura dintre variabile este slabab.legatura dintre variabile este complexac.la o valoare a unei marimi corespunde o singura valoare pentru cealaltad.la o valoare a unei marimi corespund mai multe valori pentru celelaltee.coeficientul de corelatie tinde la 0

ANS:C

45.Corelatia dintre doua variabile este stochastica daca:

a.legatura dintre variabile este slabab.legatura dintre variabile este complexac.la o valoare a unei marimi corespunde o singura valoare pentru cealaltad.la o valoare a unei marimi corespund mai multe valori pentru celelaltee.coeficientul de corelatie tinde la 0

ANS:D

46.Coeficientul de corelatie are valori cuprinse intre:

a.0 si 1b.-1 si 0c.0 si 1000d.0 si 100e.-1 si 1

ANS:E

47.Daca coeficientul de corelatie r = 1 atunci corelatia este:

a.liniara directab.exponentialac.logaritmicad.liniara inversae.hiperbolica

ANS:A

48.Daca coeficientul de corelatie r = -1 atunci corelatia este:

a.liniara directab.exponentialac.logaritmicad.liniara inversae.hiperbolica

ANS:D

49.Determinarea coeficientilor de regresie se poate face cu ajutorul :

a.teoriei relativitatiib.metodei celor mai mici patratec.criteriilor de decizied.legii Paretoe.legii normale

ANS:B

50.Marimea de sens contrar, adica (-) a erorii D pozitiva are denumirea de:

a.medie absolutab.abatere medie patraticac.corectied.medie patraticae.eroare intamplatoare

ANS:C

51.In cazul programarii lineare, functia obiectiv si restrictiile sunt:

a.exponentialeb.linearec.polinomialed.de o utilitate viitoaree.fara erori

ANS:B

52.Un model este o:

a.reprezentare conventionala a obiectului supus cercetarii prin simplificare inconstienta, acceptatab.reprezentare conventionala a obiectului supus cercetarii prin simplificare constienta, neacceptatac.reprezentare conventionala a obiectului supus cercetarii prin simplificare constienta, acceptatad.reprezentare conventionala a obiectului supus cercetarii prin complicare constienta, acceptatae.reprezentare conventionala a obiectului supus cercetarii prin complicare inconstienta, acceptata

ANS:C

53.Modelele:

a.vizeaza un numar maxim de variabile, pentru descrierea unui fenomenb.se rezuma la un numar redus redus de variabile, neesentiale in fenomenul studiatc.se rezuma la un numar redus de variabile, dar esentiale in fenomenul studiatd.vizeaza un numar fix de variabilee.vizeaza un numar maxim de variabile, esentiale in fenomenul studiat

ANS:C

54.Modelele economice:

a.sunt identice cu modelele econometriceb.explica structura procesului sau fenomenului economicc.explica structura procesului sau fenomenului tehnicd.explica structura procesului sau fenomenului biologice.sunt mai complexe decat realitatea

ANS:B

55.Erorile identificate in analiza modelelor se pot numara printre urmatoarele:1) erori de simulare2) erori de estimare3) erori de feed back4) erori de decizie5) erori de modificareCare din combinatiile de mai jos pot fi erori in analiza modelelor:

a.1,3b.1,4c.1,5d.1,2e.2,3

ANS:D

56.Din tipologia anticipatiilor unui model nu fac parte anticipatiile:

a.naiveb.adaptativec.extrapolatived.rationalee.medii

ANS:E

57.Un macromodel econometric simplu cuprinde mai multe etape care se numara printre urmatoarele:1) constatari asupra fenomenului, obiectului sau procesului economic2) stabilirea restrictiilor3) relatiile comportamentale4) explicitarea variabilelor5) luarea decizieiCare din combinatiile de mai jos reprezinta etape ale unui macromodel econometric:

a.1,2,3,5b.1,3,4,5c.1,2,4,5d.2,3,4,5e.1,2,3,4

ANS:E

58.Restrictiile functionale:

a.limiteaza variabilele la diferite forme (cerc, hiperbola,etc)b.impune ca toate variabilele sa fie pozitivec.impune ca toate variabilele sa fie negatived.impune ca valorile multimii solutiilor sa fie de frontierae.impune ca valorile multimii solutiilor sa fie interioare

ANS:A

59.Abaterea medie patratica este data de relatia:

a.

b.

c.

d.

e.

ANS:D

60.Care din urmatoarele este expresia unui model econometric liniar:

a.

b.

c.

d.

e.

ANS:A

61.Modelele econometrice liniare se identifica printr-o:

a.dreaptab.parabolac.hiperbolad.functie exponentialae.functie logaritmica

ANS:A

62.Forma generala a modelului econometric multifactorial este data de relatia:

a.

b.

c.

d.

e.

ANS:B

63.Modelul econometric dinamic este exprimat sub forma relatiei:

a.

b. c.

d.

e.

ANS:C

64.Printre urmatoarele se regasesc modalitatile de abordare pentru obtinerea solutiilor problemelor de optimizare economica:1) programarea liniara2) identificarea restrictiilor functionale3) obtinerea extremelor in analiza matematica clasica4) identificarea restrictiilor directe.Care din combinatiile de mai jos reprezinta modalitati de abordare pentru obtinerea solutiilor problemelor de optimizare econometrica:

a.1,2b.1,4c.1,3d.2,3e.2,4

ANS:C

65.Inainte de utilizare, un model econometric trebuie supus:

a.testariib.multiplicariic.adunarii rezultatelord.unei scaderi a rezultatatelore.unei cresteri

ANS:A

66.Un punct de optim nu poate fi:

a.un maxim sau minim global nestrictb.un maxim sau minim global strictc.un maxim sau minim local nestrictd.un maxim sau minim local stricte.un maxim sau minim strict crescator

ANS:E

67.Statistica utilizeaza de regula estimatii:

a.ale decizieib.operationalec.de maxima verosimilitated.de raspunse.imposibile

ANS:C

68.Siguranta prognozei si precizia prognozei se afla in raport:

a.direct proportional una fata de altab.de independenta una fata de altac.de echivalentad.invers proportional una fata de altae.de dispersie una fata de alta

ANS:D

69.Daca numarul de observatii este mai mare erorile de previziune sunt mai:

a.marib.micic.numeroased.aplicativee.importante

ANS:B

70.Modelul econometric descris cu functia:

Este un model:

a.multifactorial descris cu ajutorul functiei lineareb.unifactorial descris cu ajutorul functiei linearec.unifactorial descris cu ajutorul functiei logaritmiced.multifactorial descris cu ajutorul functiei semilogaritmicee.unifactorial descris cu ajutorul functiei inverse

ANS:B


Este un model:

a.multifactorial descris cu ajutorul functiei lineareb.unifactorial descris cu ajutorul functiei linearec.unifactorial descris cu ajutorul functiei logaritmiced.multifactorial descris cu ajutorul functiei semilogaritmicee.unifactorial descris cu ajutorul functiei inverse

ANS:E


Este un model:

a.multifactorial descris cu ajutorul functiei lineareb.unifactorial descris cu ajutorul functiei linearec.unifactorial descris cu ajutorul functiei logaritmiced.multifactorial descris cu ajutorul functiei semilogaritmice.unifactorial descris cu ajutorul functiei parabola de gradul doi

ANS:E

73.Coeficientul de elasticitate exprima:

a.modificarea procentuala a efectului, atunci cand cauza se modifica cu procentul unitarb.modificarea cauzei cand efectul se modifica cu procentul unitarc.modificarea calitativa a efectului atunci cand se modifica cauzad.modificarea cauzei cu un ordine de marimee.modificarea cauzei mai mult decat a efectului

ANS:A

74.Care din urmatoarele nu este un proces de liniarizare a functiilor neliniare:

a.liniarizarea prin logaritmareb.liniarizarea prin schimbare de variabilac.liniarizarea prin fixarea arbitrara a valorilor unor parametriid.liniarizarea prin estimare

ANS:D

75.Metoda cea mai utilizata la estimarea parametrilor modelului econometric este metoda:

a.normalab.celor mai mici patratec.liniarad.abateri mediei patraticee.dispersiei

ANS:B

76.Modelul econometric input output deschis apartine lui:

a.Cobbb.Douglasc.Keynesd.Leontiefe.Smith

ANS:D

77.Intotdeauna un model econometric vizeaza:

a.variabile cantitativeb.variabile calitativec.predictiid.estimarie.testari

ANS:C

78.Care din urmatoarele elemente operationale nu fac parte din algoritmul principal aferent modelarii econometrice:

a.subsistemul variabilelor endogene si exogeneb.variabilele aleatoarec.variabila timpd.teste de verificare a ipotezelor statisticee.modelul Leontief

ANS:E

79.Care din urmatoarele elemente operationale nu fac parte din algoritmul principal aferent modelarii econometrice:

a.valorile de intrareb.influente exogenec.variabile aleatoared.variabila timpe.modelul Cobb Douglas

ANS:E

80.Sintetic, modelele econometrice sunt exprimate ecuational prin unele din urmatoarele forme:1) ecuatii de regresie2) sisteme de ecuatii simultane3) forma matriciala4) variabile endogene5) variabile exogeneCare din urmatoarele combinatii reprezinta forme ale exprimarii ecuationale a modelelor econometrice:

a.1,2,4b.1,2,3c.1,4,5d.2,4,5e.2,3,4

ANS:B

81.In operatiile econometrice se recurge la exprimarea legaturilor intre variabile pe cat posibil:

a.echidistantb.implicitc.sub forma liniarad.explicite.prin identificare

ANS:E

82.In modelele econometrice, de regula, ecuatiile initiale sufera transformari in scopul:

a.obtinerii de functii parabolab.logaritmarii lorc.multiplicarii lord.liniarizarii lore.obtinerii unei hiperbole

ANS:D

83.Care din urmatorii nu sunt factori de obiectivare a modelarii econometrice:

a.eliminarea timpilor mortib.identificarea variabilelor esentialec.identificarea interdependentelor intre variabiled.formularea matematica a dependentei dintre variabilee.liniarizarea distorsiunilor statistice

ANS:A

84.Care din urmatoarele nu sunt tipuri de modele econometrice:

a.unifactorialeb.multifactorialec.multiplicatived.liniaree.neliniare

ANS:C


a.agregateb.cu o singura ecuatiec.staticed.dinamicee.incipiente

ANS:E


a.decizionaleb.restrictivec.operationaled.staticee.dinamice

ANS:B

87.Modelele econometrice cu o singura ecuatie nu pot fi:

a.unifactorialeb.multifactorialec.liniared.neliniaree.sistemice

ANS:E

88.Modelele econometrice cu o singura ecuatie nu pot fi:

a.evolutiveb.multifactorialec.neliniared.dinamicee.statice

ANS:A

89.In situatia modelelor liniare, cand coeficientii de regresie sunt pozitivi legaturile sunt:

a.partialeb.directec.inversed.staticee.dinamice

ANS:B

90.In situatia modelelor liniare, cand coeficientii de regresie sunt negativi legaturile sunt:

a.partialeb.directec.inversed.staticee.dinamice

ANS:C

91.In formularea modelelor econometrice cautarea unui singur element factorial determinant este generata de:

a.costul scazut al obtinerii modelului bazat pe un singur factor precum si operationalitatea sa derivata din simplitateb.costul ridicat al obtinerii modelului bazat pe un singur factor precum si operationalitatea sa derivata din simplitatec.costul scazut al obtinerii modelului bazat pe un singur factord.costul scazut al obtinerii modelului bazat pe un singur factor precum si operationalitatea sa derivata din complexitatee.costul ridicat al obtinerii modelului bazat pe un singur factor precum si operationalitatea sa derivata din complexitate

ANS:A

92.Marimea coeficientului de regresie este masura a variatiei:

a.variabilei factoriale la modificarea variabilei rezultanteb.variabilei rezultante la o modificare cu o unitate a variabilei factorialec.variabilei factoriale la o modificare cu o unitate a variabilei rezultanted.variabilei factoriale la o modificare oarecare a variabilei rezultantee.variabilei rezultante la o modificare oarecare a variabilei factoriale

ANS:B

93.Modelele econometrice uniecuationale nu pot fi modele:

a.unifactorialeb.multifactorialec.liniared.neliniaree.principale

ANS:E

94.Forma canonica (redusa) a modelului econometric se obtine:

a.cand fiecare variabila explicata (endogena) este infatisata in functie de variabilele explicative (exogene)b.cand fiecare variabila explicativa (exogena) este infatisata in functie de variabilele explicate (endogene)c.cand una dintre variabilele endogene este infatisata in functie de variabilele exogened.cand nici o variabila endogena nu este infatisata in functie de variabilele explicativee.cand nici o variabila exogena nu este infatisata in functie de variabilele explicative

ANS:A

95.Modelul econometric dinamic este caracterizat de variabilitate la:

a.lungimeb.inaltimec.timpd.formae.volum

ANS:C

96.Restrictiile directe sunt considerate restrictii:

a.functionaleb.marginitec.de frontierad.care limiteaza variabilele la diferite formee.de nenegativitate

ANS:E

97.Modelele econometrice dinamice se regasesc in clasa celor:

a.unifactorialeb.multifactorialec.staticed.nedefinitee.infinite

ANS:B

98.Diferenta intre valoarea unei marimi sau variabile la un moment dat si valoarea centrala, de regula media aritmetica este:

a.dispersiab.media geometricac.media armonicad.abaterea medie absolutae.abaterea medie patratica

ANS:D

99.Abaterea medie absoluta, cand diferitelor relatii li se acorda o pondere este data de relatia:

a.

b.

c.

d.

e.

ANS:B

100.Abaterea medie patratica se mai numeste:

a.ecart tipb.dispersiec.abatere medie absolutad.abatere medie absoluta ponderatae.medie aritmetica

ANS:A

101.Modelul economic:1) are ca si caracteristica generala, comuna faptul ca se refera la determinarea comportamentului variabilelor economice pentru explicitarea existentei (manifestarii) cumulate a relatiilor economice2) admite simplificari de reprezentare, insa concentrarea sa reprezentativa se regaseste pe trasaturile esentiale, fundamentale ale procesuluieconomic3) confera explicatii ale procesului economic, pe baza carora este posibila predictia si controlul evolutiilor viitoare4) este formulat cu scop explicativ, in raport cu multimea relatiilor ce conduc spre obiective5) nu explica structura procesului sau fenomenului economicCare din combinatiile de mai jos reprezinta caracteristici ale modelului economic:

a.1,2,3,4b.1,2,3,5c.2,3,4,5d.1,2,4,5e.1,3,4,5

ANS:A

102.Anticipatiile adaptive ale modelelor econometrice duc la:

a.utilizarea unui numar redus de variabileb.corectia valorilor de anticipatie din perioadele precedentec.prelungirea variabilelor prezente, curented.formularea de previziuni navee.o imprastiere statistica

ANS:B

103.Anticipatiile extrapolative duc la:

a.utilzarea unui numar redus de variabileb.corectia valorilor de anticipatie din perioadele precedentec.prelungirea variabilelor prezente, curented.formularea de previziuni navee.o imprastiere statistica

ANS:C

104.Intr-o relatie econometrica, previziunea ajustata (corectata) este:

a.identica cu previzinea brutab.inferioara previziunii brutec.superioara previziunii bruted.endogena previziunii brutee.exogena previziunii brute

ANS:C

105.In analiza modelelor econometrice se pot idetifica erori de estimare care se datoreaza:

a.evaluarii variabilelor endogeneb.simulariic.modelariid.extrapolariie.probabilitatii

ANS:A

106.La un model:

a.proprietatile esentiale ale obiectului supus cercetarii sunt omise din reprezentarea modelisticab.proprietatile neesentiale ale obiectului supus cercetarii sunt omise din reprezentarea modelisticac.se utilizeaza un numar cat mai mare de variabiled.reprezentarea datelor de intrare este mai complexa decat realitateae.sunt necesare variabile intr-un numar extrem de ridicat

ANS:B

107.Modelele sunt reprezentari ale:

a.datelor de iesireb.mediilor aritmeticec.abaterii standardd.realitatiie.dispersiei

ANS:D

108.In cadrul unui sistem, interactiunea se conduce dupa principii stiintifice care ordoneaza si face ca ansamblul, in general, sa aiba tendinta:

a.echilibrarii permanente a activitatii luib.interpretarii fenomenului econometricc.verificarii teoriei economiced.cunoasterii sale, in concordanta cu legitatile generalee.optimizarii permanente a activitatii lui

ANS:E

109.Un grup, un complet, un ansamblu de elemente naturale si artificiale care genereaza scopuri comune este definitia:

a.raportului cauza-efectb.unei variabile endogenec.unei variabile exogened.unui sisteme.unui fenomen economic

ANS:D

110.Conexiunile, componente ale sistemului econometric pot fi:1) interne, dintre elementele sistemului2) externe, legaturi cu alte sisteme3) erori de masurare4) erori sistematice sau aleatoareCare din combinatiile de mai jos, reprezina tipuri de conexiuni specifice sistemului:

a.1,3b.1,4c.1,2d.2,3e.3,4

ANS:C

111.Sistemele, in realitate, nu exista, ele se construiesc in scopul:

a.complicariib.cunoasteriic.estimariid.corelariie.justificarii

ANS:B

112.Structura unui sistem econometric este:

a.o ordine relativ stabila, calitativ determinata a conexiunilor dintre elementele sistemuluib.multimea de valori pe care le au variabilele exogenec.multimea de valori pe care le au variabilele endogened.multimea starilor posibile ale sistemului econometrice.data de faptul ca orice sistem are o intrare si o iesire

ANS:A

113.Starea sistemului econometric este definita de:

a.o ordine relativ stabilab.multimea de valori pe care le au variabilele ce caracterizeaza conexiunile la un moment datc.faptul ca orice sistem are o intrare, o iesire si o functied.o trecere de la o stare la altae.multimea starilor posibile ale sistemului econometric

ANS:B

114.Repertoarul unui sistem econometric reprezinta:

a.o ordine relativ stabilab.multimea de valori pe care le au variabilele endogenec.multimea de valori pe care le au variabilele exogened.multimea starilor posibile ale sistemului econometric intr-o perioadae.multimea momentelor carora le corespunde cate o stare econometrica

ANS:D

115.Adaptabilitatea unui sistem econometric este:

a.sarcina pe care o are de rezolvat sistemul econometricb.insusirea de a mentine la iesire valoarea de comanda schimbatac.capacitatea sistemului de a perfectiona structurad.insusirea de a mentine la iesire valoarea de comanda neschimbata, in conditiile unui mediu perturbatore.mentinerea starii la iesire, independent de modificarile intrarii

ANS:D

116.Calendarul unui sistem econometric reprezinta:

a.trecerea de la o stare la altab.rezultatul oricarei transformaric.multimea de valori pe care le iau variabilele sistemuluid.multimea starilor posibile ale sistemului econometrice.multimea momentelor carora le corespunde cate o stare econometrica in (0-T)

ANS:E

117.In raport cu mediul sistemul econometric poate avea:1) o intrare2) o iesire3) o comportare4) o infinitate de variabile5) o functieCare din combinatiile urmatoare sunt componente ale sistemului econometric, in raport cu mediul:

a.1,2,3,4b.1,2,3,5c.2,3,4,5d.1,2,4,5e.1,3,4,5

ANS:B

118.Faptul ca sistemele econometrice sunt intotdeauna deschise inseamna ca:

a.nu pot functiona decat in universul ce le inconjoarab.sunt independente de mediul exteriorc.sunt relativ independente de mediul exteriord.au capacitatea de a receptiona informatii exterioaree.au o structura bine definita

ANS:A

119.Intrarea unui sistem econometric este definita ca:

a.capacitatea de a receptiona informatii exterioare, sau orice actiune informationala din exterior asupra sistemului, ori conexiune prin care mediul exterior actioneaza asupra sistemuluib.capacitatea de a receptiona informatii interioare, sau orice actiune informationala din exterior asupra sistemului, ori conexiune prin care mediul exterior actioneaza asupra sistemuluic.o multime de valori pe care le iau variabilele sistemuluid.structura sistemuluie.multimea starilor posibile ale sistemului econometric

ANS:A

120.Pentru a analiza un fenomen economic ca sistem acesta trebuie sa realizeze unele din urmatoarele:1) sa fie separat de alte fenomene2) sa fie individualizat ca un lucru independent (relativ)3) sa fie inchis4) sa fie definit riguros5) sa fie definit univocCare din combinatiile de mai jos reprezinta elemente ce fac ca un fenomen economic sa poata fi analizat ca un sistem:

a.1,2,3,4b.1,3,4,5c.1,2,3,5d.2,3,4,5e.1,2,4,5

ANS:E

121.Iesirea unui sistem econometric este:

a.multimea de valori pe care le iau variabilele sistemuluib.capacitatea de a receptiona informatii exterioarec.un grup de elemente identificabile prin care informatiile ies din sistemd.trecerea de la o stare la altae.multimea starilor posibile ale sistemului econometric

ANS:C

122.Valoarea de comanda a unui sistem econometric este:

a.mentinerea starii la iesire, independent de modificarile intrariib.sarcina pe care o are de rezolvat sistemul econometric in ansamblu, superior organizat in conditiile unui mediu ce produce perturbatiic.stabilitatea sistemelor econometriced.multimea de valori pe care le iau variabilele sistemuluie.multimea starilor posibile ale sistemului econometric

ANS:B

123.Stabilitatea unui sistem econometric inseamna:

a.mentinerea starii la iesire, independent de modificarile intrariib.sarcina pe care o are de rezolvat sistemul econometric in ansamblu, superior organizat in conditiile unui mediu ce produce perturbatiic.stabilitatea sistemelor econometriced.multimea de valori pe care le iau variabilele sistemuluie.multimea starilor posibile ale sistemului econometric

ANS:A

124.Sistemul econometric adaptiv functioneaza dupa principiul:

a.dualismuluib.invarianteic.asimetrieid.simetrieie.independentei relative a iesirii, in raport cu intrarea

ANS:E

125.Autonomia sistemelor econometrice este:

a.independenta de a crea si folosi capacitatea proprie de reglareb.capacitatea sistemului de mentinere a starii la iesire, independent de modificarile intrariic.insusirea de a mentine la iesire valoarea neschimbatad.capacitatea sistemului de a-si perfectiona structurae.sarcina pe care o are de rezolvat sistemul econometric

ANS:A

126.Autoorganizarea sistemului econometric este:

a.independenta de a crea si folosi capacitatea proprie de reglareb.capacitatea sistemului de mentinere a starii la iesire, independent de modificarile intrariic.insusirea de a mentine la iesire valoarea neschimbatad.capacitatea sistemului de a-si perfectiona structurae.un proces de adaptare la perturbatii externe pe calea diversificarii structurii, cu scopul de pastrare a stabilitatii, de a nu oscila, de a nu se distruge

ANS:E

127.Structura sistemelor econometrice:

a.este staticab.nu este staticac.este simetricad.nu este asimetricae.nu este descriptiva

ANS:B

128.In managementul economic controlul este denumit:

a.structurab.echilibruc.feed backd.stabilitatee.adaptabilitate

ANS:C

129.Timpul mort al unui sistem econometric este:

a.intervalul dintre aparitia perturbatiei la intrare si pana cand aceasta se reflecta la iesire, traversand intrgul ansamblub.intervalul dintre aparitia perturbatiei la iesire si pana cand aceasta se reflecta la intrare, traversand intrgul ansambluc.intervalul dintre disparitia perturbatiei la intrare si pana cand aceasta se reflecta la iesire, traversand intregul ansamblud.intervalul dintre disparitia perturbatiei la iesire si pana cand aceasta se reflecta la intrare, traversand intrgul ansamblue.intervalul dintre aparitia perturbatiei la iesire si pana cand aceasta se reflecta in punctele cheie

ANS:A

130.Timpul de reglare efectiva a unui sistem este:

a.perioada de la aparitia perturbatiei pana cand informatia ajunge la dispozitivul de comanda, plus timpul pentru stocare- prelucrarea informatiilor la dispozitivul de comanda si transmiterea comenzii pana la efectorb.intervalul dintre aparitia peturbatiei la intrare si pana cand acesta se reflecta la iesirec.intervalul dintre aparitia peturbatiei la iesire si pana cand acesta se reflecta la intrared.durata reglarii inversee.durata autoreglarii

ANS:A

131.Daca timpul de transfer sau de reglare efectiva a unui sistem econometric este mai scurt decat timpul mort:

a.perturbatia nu are timp sa traverseze sistemul si sa-si realizeze efectul, rezultatul ramanand stabilb.perturbatia nu are timp sa traverseze sistemul si sa-si realizeze efectul, rezultatul ramanand instabilc.perturbatia influenteaza functionarea sistemuluid.perturbatia nu influenteaza structura sistemuluie.durata autoreglarii creste

ANS:A

132.La perturbatii foarte puternice:

a.sistemul econometric devine mai organizatb.dispozitivul de reglaj se blocheaza si departeaza iesirea de valoarea de comanda, iar sistemul econometric se dezorganizeazac.timpul de transfer este mai scurtd.capacitatea de sarcina a disozitivului de reglaj scadee.capacitatea de sarcina a disozitivului de reglaj creste

ANS:B

133.La perturbatii foarte puternice ale sistemului econometric:

a.timpul de transfer este mai scazutb.timpul de transfer este mai ridicatc.timpul mort este mai scazutd.timpul mort este mai ridicate.apare necesitatea interventiei din afara sistemului pentru reorganizarea si pentru deblocarea sistemului de reglaj

ANS:E

134.Autoorganizarea este:

a.actiunea dispozitivului de reglare asupra asupra intrarii perturbatoareb.actiunea de interventie asupra structurii sistemului pentru adaptarea acestuia la perturbatiic.mentinerea starii la iesire, independent de modificarile intrariid.sarcina pe care o are de rezolvat sistemul econometric in asamblue.insusirea de a mentine la iesire valoarea de comanda neschimbata, in conditiile unui mediu perturbator

ANS:B

135.Autoreglarea este:

a.actiunea dispozitivului de reglare asupra asupra intrarii perturbatoareb.actiunea de interventie asupra structurii sistemului pentru adaptarea acestuia la perturbatiic.mentinerea starii la iesire, indepennt de modificarile intrariid.sarcina pe care o arede rezolvat sistemul econometric in asamblue.insusirea de a mentine la iesire valoarea de comanda neschimbata, in conditiile unui mediu perturbator

ANS:A

136.O organizatie, respectiv un fenomen economic se manifesta ca sistem econometric suprastabil atunci cind functioneaza:

a.independentb.intr-un mediu cu perturbatiic.ca sistem de autoreglare si autoorganizared.dezorganizate.dependent

ANS:C

137.Functia externa a sistemului econometric este data de:

a.autoreglajeb.autoorganizarec.autocontrold.mentionerea conexiunilor cu alte sistemee.comportarea interna

ANS:D

138.Functia interna a sistemului econometric este:

a.data de mentinerea conexiunii cu alte sistemeb.prezenta in situatii empiricec.generata de un set de modele alternatived.data de capacitatea de autoreglare si autoorganizaree.o expresie a comportarii interne, pentru adaptarea si perfectionarea propriei structuri

ANS:E

139.Functia cu rol instrumental sau scop a unui sistem econometric:

a.se exprima prin finalitatea sistemului sau subsistemului ( apare ca realizare a valorii de comanda)b.este intervalul dintre aparitia perturbatiei la intrare si pana cand aceasta se reflecta la iesirec.are loc in paralel cu procesul de de traversare a perturbatiei prin ansamblud.inseamna mentinerea starii la iesire, independent de modificarile intrariie.reprezinta stabilitatea unui sistem econometric

ANS:A

140.Initiativa unui sistem este:

a.caracteristica sistemului de a mentine conexiunile cu alte sistemeb.calitatea de a se comporta, in sensul de a gasi un drum nou, de a inventac.inseamna mentinerea starii la iesire, independent de modificarile intrariid.este insusirea de a mentine la iesire valoarea de comanda neschimbatae.este sarcina pe care o are de realizat sistemul ecoometric in ansamblu

ANS:B

141.Care din urmatoarele nu sunt caracteristici ale sistemelor econometrice dinamice hipercomplexe:

a.caracterul aleatoriub.caracterul deschisc.timpul mortd.feed-back-ule.tendinta de optimizare

ANS:C

142.Care din urmatoarele nu sunt caracteristici ale sistemelor econometrice dinamice hipercomplexe

a.tendinta de optimizareb.caracterul aleatoriuc.stabilitatea dinamicad.principiul invarianteie.caracterul complex

ANS:D

143.Caracterul aleator al sistemelor econometrice dinamice, hipercomplexe consta in:

a.schimbarea conexiunilor interne si externe in timpb.adaptarea structurii la cerintec.aceea ca sistemul este in permanenta interactiune cu mediuld.capacitatea de crestere si de creatiee.aceea ca pentru aceeasi actiune corespund comportari diferite ale sistemului

ANS:E

144.Caracterul dinamic al sistemelor econometrice dinamice, hipercomplexe consta in:

a.schimbarea conexiunilor interne si externe in timp, pentru adaptare si stabilitate, prin perfectionarea parametrilor, a structurii si a programului general de comportareb.adaptarea structurii la cerintec.aceea ca sistemul este in permanenta interactiune cu mediuld.capacitatea de crestere si de creatiee.aceea ca pentru aceeasi actiune corespund comportari diferite ale sistemului

ANS:A

145.Caracterul deschis al sistemului consta in:

a.aceea ca sistemul este in permanenta interactiune cu mediulb.adaptarea structurii la cerintec.schimbarea conexiunilor interne si externe in timpd.capacitatea de crestere si de creatiee.aceea ca pentru aceeasi actiune corespund comportari diferite ale sistemului

ANS:A

146.Tendinta de optimizare a sistemelor econometrice, dinamice, hipercomplexe:

a.este data de caracterul proiectiv, de capacitatea de crestere si de creatieb.consta in adaptarea structurii la cerintec.consta in aceea ca sistemul este in permanenta interactiune cu mediuld.consta in capacitatea de crestere si de creatiee.consta in aceea ca pentru aceeasi actiune corespund comportari diferite ale sistemului

ANS:A

147.Caracterul complex al sistemelor econometrice, dinamice, hipercomplexe:

a.rezulta din faptul ca are cel putin o componenta care este la randul ei sistemb.consta in adaptarea structurii la cerintec.consta in aceea ca sistemul este in permanenta interactiune cu mediuld.consta in capacitatea de crestere si de creatiee.consta in aceea ca pentru aceeasi actiune corespund comportari diferite ale sistemului

ANS:A

148.Care din urmatoarele nu este caracteristica a sistemelor econometrice dinamice, hipercomplexe:

a.caracterul deschisb.principiul dualismuluic.tendinta de optimizared.caracterul complexe.caracterul aleatoriu

ANS:B

149.Care din urmatoarele nu pot fi privite ca subsisteme ale firmei:

a.sectiileb.serviciilec.comportaread.atelierelee.locurile de munca

ANS:C

150.Omul este:

a.un sistem complexb.un fenomen economicc.un instrument al telecomunicarii moderned.un element de intrare in Noua Economiee.un proces economic

ANS:A

151.Relatiile materiale intre elementele sistemului econometric:

a.il reprezinta pe om ca proprietar al uneicantitati de bogatie materialab.sunt reprezentate de conexiunile intre oameni si mijloacele materiale exprimate valoric, necesare reproducteic.reprezinta transformarea intrarilor in iesirid.reprezinta setul de conexiuni dintre oameni si mijloace, din care rezulta o valoare de intrebuintaree.au rol in transmiterea fluxului de informatii catre subsisteme

ANS:D

152.Relatiile valorice intre elementule sistemului econometric:

a.il reprezinta pe om ca proprietar al unei cantitati de bogatie materialab.sunt reprezentate de conexiunile intre oameni si mijloacele materiale exprimate valoric, necesare reproducteic.reprezinta transformarea intrarilor in iesirid.reprezinta setul de conexiuni dintre oameni si mijloace, din care rezulta o valoare de intrebuintaree.au rol in transmiterea fluxului de informatii catre subsisteme

ANS:B

153.Relatiile de proprietate intre elementele sistemului econometrc:

a.il reprezinta pe om ca proprietar al unei cantitati de bogatie materialab.sunt reprezentate de conexiunile intre oameni si mijloacele materiale exprimate valoric, necesare reproducteic.reprezinta transformarea intrarilor in iesirid.reprezinta setul de conexiuni dintre oameni si mijloace, din care rezulta o valoare de intrebuintaree.au rol in transmiterea fluxului de informatii catre subsisteme

ANS:A

154.Scopul relatiilor materiale dintr-o firma:

a.consta in imbunatatirea relatiilor interumane din sistemul econometricb.consta in reprezentarea omului ca proprietar al unei cantitati de bogatie materialac.este acela al crearii unui produs al muncii care sa aiba o anumita valoare de intrebuintared.il reprezinta autoreglareae.il reprezinta autoorganizarea

ANS:C

155.Scopul productiei privita ca sistem de relatii valorice dintr-o firma:

a.consta in imbunatatirea relatiilor interumane din sistemul econometricb.consta in reprezentarea omului ca proprietar al unei cantitati de bogatie materialac.este crearea de valoare nouad.il reprezinta autoreglareae.il reprezinta autoorganizarea

ANS:C

156.Sistemul relatiilor valorice dintr-o firma:

a.consta in imbunatatirea relatiilor interumane din sistemul econometricb.consta in reprezentarea omului ca proprietar al unei cantitati de bogatie materialac.exprima formarea, cresterea si miscarea valoriid.il reprezinta autoreglareae.il reprezinta autoorganizarea

ANS:C

157.Firma este caracterizata prin intrarile reprezentate de:

a.relatiile cu alte oganizatii furnizoareb.relatiile cu unitatile beneficiarec.relatiile de feed-backd.relatiile de proprietatee.sectii, servicii, ateliere si locuri de munca

ANS:A

158.Firma este caracterizata prin iesirile reprezentate de:

a.relatiile cu alte oganizatii furnizoareb.relatiile cu unitatile beneficiarec.relatiile de feed-backd.relatiile de proprietatee.sectii, servicii, ateliere si locuri de munca

ANS:B

159.Care din urmatoarele nu concura la indeplinirea functiei specifice a firmei:

a.firma e dotata cu mijloacele economice necesareb.firma e dotata cu mijloacele financiare necesarec.firma are un statut de functionared.firma are o valoare de comanda stabilita prin planul propriue.firma este afectata de perturbatii

ANS:E

160.Analiza firmei ca sistem subordonat scopului conducerii evidentiaza trei subsisteme.Care din subsistemele de mai jos nu fac parte din aceasta categorie:

a.subsistemul intrinsecb.subsistemul condusc.subsistemul conducatord.subsistemul de legatura

ANS:A

161.Prin subsistemul de legatura informational subsistemul conducator se leaga de:

a.omb.subsistemele condusec.sistemul firmad.subsistemul de deciziee.sistemul econometric

ANS:B

162.Comportamentul general al firmei, urmarind realizarea functiei firmei, independent de relatiile multiple cu mediul exterior este:

a.inadecvatb.insuficientc.dezorganizatd.orientate.suprastabil

ANS:E

163.Firma este cu adevarat eficienta doar atunci cand se manifesta in sistem:

a.inadecvatb.insuficientc.dezorganizatd.orientate.suprastabil

ANS:E

164.Procesul propriu zis al unui sistem de productie este:

a.o secventa complexa de operatii, care depind ca natura si ca numar de specificul intrariib.o succesiune de intraric.o succesiune de iesirid.un complex de conexiunie.dat de subsistemul conducator

ANS:A

165.Faptul ca sistemele trebuie sa se supuna legii optimalitatii inseamna ca:

a.realizarea obiectivelor sa se faca de catre sistemul conducatorb.realizarea obiectivului sa se faca pe calea cea mai avantajoasa din punct de vedere economicc.firma trebuie privita ca un sistemd.firma trebuie sa aiba legaturi cu mediul exteriore.firma nu trebuie sa fie afectata de perturbatii

ANS:B

166.Multimea alternativelor rational posibile sau a reactiilor este constituita din:

a.multimea indicatorilor de rezultatb.multimea stimulilorc.totalitatea posibilitatilor ce stau la dispozitia decidentului pentru rezolvarea unei probleme de decizied.elemente ale mediului care nu pot fi modificate in momentul luarii decizieie.multimea transferurilor

ANS:C

167.Luarea unei decizii se face:

a.independent de criteriile de decizieb.conform stimulilorc.fara timpi mortid.subordonat cerintei de autoreglaree.subordonat cerintei de optimalitate

ANS:E

168.Stimulii sunt:

a.acele elemente ale mediului care nu pot fi modificate in momentul luarii decizieib.variante econometrice de actiune dintre mai multe posibilec.alternative rational posibiled.reactiile cu care se raspunde la fiecare stare a conditiilor obiectivee.indicatori de rezultat

ANS:A

169.Optimizarea se infaptuieste totdeauna relativ la:

a.un stimulb.o reactiec.un indicatord.un criteriue.o decizie

ANS:D

170.Criteriile de decizie pot fi de mai multe feluri:1.simple2. sistemice3.complexe4. supraunitareCare din combinatiile de mai jos reprezinta categorii de criterii de decizie:

a.1,2b.2,3c.3,4d.1,3e.2,4

ANS:D

171.In cazul unui criteriu simplu de decizie:

a.se iau in considerare mai multi indicatori de rezultatb.nu se considera multimea alternativelor rational posibilec.se ia in considerare un singur indicator de rezultat, ceilalti fiind neglijati sau pastrati la un nivel variabild.se ia in considerare un singur indicator de rezultat, ceilalti fiind neglijati sau pastrati la un nivel constante.nu se ia in considerare conceptul de sistem econometric

ANS:D

172.Criteriul complex de decizie:

a.este constituit din multimea tuturor indicatorilor de rezultatb.ia in considerare un singur indicator de rezultatc.constituie o submultime a multimii indicatorilor de rezultat, care se ia in considerare la rezolvarea unor probleme de decizied.nu se ia in considerare la rezolvarea unor probleme de deciziee.nu ia in considerare multimea alternativelor rational posibile

ANS:C

173.In cazul criteriilor complexe de decizie se deosebesc mai multe variante:1. se aleg valori limitative pentru toti indicatorii de rezultat, mai putin unul, in functie de care se optimizeaza max sau min2. eliminarea acelor elemente ale mediului care nu pot fi modificate in momentul luarii deciziei3. se stabilesc relatii functionale intre doi sau mai multi indicatori si se combina intr-unul singur4. se transforma indicatorii de rezultat in abateri de la valorile optimeCare din combinatiile de mai jos reprezinta variante in cazul criteriilor complexe de decizie:

a.1,2,3b.2,3,4c.1,3,4d.1,2,4e.1,2,3,4

ANS:C

174.Luarea deciziei se bazeaza pe unele din elementele precizate in continuare:1) alegerea criteriului de decizie2) alegerea stimulilor3) alegerea alternativelor de actiune4) alegerea reactiilorCare din combinatiile de mai jos elemente pe care se bazeaza luarea deciziei:

a.1,2b.3,4c.2,3d.1,3e.1,4

ANS:D

175.Caile de utilizare a unui criteriu de complex de decizie, se numara printre urmatoarele:1) identificarea unei relatii matematice intre mai multi indicatori de rezultat2) limitarea valorilor pe care le pot lua o parte din indicatorii de rezultat si maximizarea(minimizarea) dupa un alt indicator considerat de prima importanta (optimizarea cu restrictii)3) ponderarea rezultatelor prin grade de importanta sau utilitate4) alegerea intre procese de productie continue sau discontinueCare din combinatiile de mai jos reprezinta cai de utilizare a unui criteriu complex de decizie:

a.1,2,3b.1,2,4c.1,3,4d.2,3,4e.1,2,3,4

ANS:A

176.Caracteristicile proceselor si fenomenelor economice se regasesc printre urmatoarele:1) se deruleaza dupa legi proprii2) sunt repetabile3) sunt relativ stabile4) sunt nealeatoare5) sunt normateCare din combinatiile de mai jos sunt caracteristici ale proceselor si fenomenelor economice:

a.1,2,3,5b.1,2,3,4c.2,3,4,5d.1,3,4,5e.1,2,4,5

ANS:B

177.In modelul econometric de forma:Y= f(X) + uY reprezinta:

a.factorii de influentab.perturbatiac.variabilele rezultanted.productivitatea munciie.forta de munca

ANS:C

178.In modelul econometric de forma:Y= f(X) + uX reprezinta

a.factorii de influentab.perturbatiac.variabilele rezultanted.productivitatea munciie.forta de munca

ANS:A

179.Intr-un model econometric:

a.se regaseste cel putin o variabila aleatoareb.intrarile sunt exprimate in functie de iesiric.trebuie precizata intotdeauna eficienta fondurilor fixed.rezultatele sunt ponderate prin grade de importantae.se optimizeaza rezultatele

ANS:A

180.Erorile grosolane in econometrie constau in:

a.aparitia acestora in acelasi sens fata de valoarea medieb.faptul ca nu au sistematica de ordonare si sunt diferite ca marime si sensc.autoreglare prin circuitul feed-backd.depasirea accentuata a limitelor admisibilee.necesitatea existentei unui timp de stocare

ANS:D

181.Modalitatea de solutionare a erorilor accidentale, intamplatoare din econometrie consta in faptul ca:

a.se retine valoarea cea mai probabila a marimiib.se calculeaza media aritmetica a erorilorc.se calculeaza eroarea medie aritmetica a marimilord.se identifica erori absolutee.se scade eroarea medie

ANS:A

182.Modalitatea de solutionare a erorilor sistematice in econometrie consta in faptul ca:

a.se retine valoarea cea mai probabila a marimiib.se calculeaza media aritmetica a marimiic.se calculeaza media aritmetica a eroriid.se elimina toate variabilele aleatoriie.se repeta operatia de masurare si corectie

ANS:E

183.Media aritmetica a unui sir suficint de mare de masuratori, de precizie egala, in contextul in care numarul de masuratori este cat mai mare tinde catre:

a.valoarea realab.eroarea medie aritmeticac.eliminarea variabilei aleatoriid.eroarea de identificaree.neglijarea factorului L

ANS:A

184.Eroarea medie aritmetica ete data de:

a.corectia erorilor sistematiceb.diferenta dintre media aritmetica a marimii masurate si valoarea reala, adevarata, necunoscutac.fluctuatiile parametrilor Kd.legerea neadecvata a functiilor matematicee.introducerea variabilelor aleatoare

ANS:B

185.La un numar mare de masuratori:

a.cresc erorile intamplatoareb.apar erori sistematicec.erorile intamlatoare se compenseaza, suma lor tinzand catre 0d.apar erori absolutee.dispar erorilor absolute

ANS:C

186.Abaterile absolute sunt:

a.valorile absolute ale erorilorb.valorile medii ale erorilorc.erorile medii aritmeticed.erori grosolanee.erori sistematice

ANS:A

187.Intre eroarea probabila() si eroarea medie patratica () se stabileste relatia:

a.=b.=c.= -d.= 2e.= 3

ANS:C

188.Precizia este:

a.posibilitatea sa nu existe erorib.posibilitatea ca erorile sa fie micic.posibilitatea sa existe erori de analogied.posibilitatea cu care valoarea determinata devine egala cu valoarea reala a marimii respectivee.posibilitatea de a interpreta corect rezultatele

ANS:D

189.Functia din modelul econometric trebuie sa satisfaca unele din conditiile generale de mai jos:1) sa fie intotdeauna pozitiva si sa aiba interval limitat de variatie2) sa fie unic si reprezentativ determinata in orice punct a fenomenului, procesului sau obiectului economic3) sa fie, in general, discontinua cu valori zero sau maxime si minime4) sa nu aiba erori analogiceCare din combinatiile de mai jos reprezinta conditii generale pe care trebuie sa le indeplineasca functia in modelul econometric:

a.1,2,4b.2,3,4c.1,3,4d.1,2,3e.1,2,3,4

ANS:D

190.Erorile reale econometrice:

a.sunt diferentele cu semnele algebrice dintre rezultatele masuratorilor de aceeasi precizie si valoarea adevarata a marimii masurateb.se datoreaza luarii in considerare a variabilelor aleatoriic.sunt date de media erorilor absoluted.provin din mediul extern al firmeie.nu se ia in calcul

ANS:A

191.Corelatia intre doua variabile este slaba, scazuta cand coeficientul de corelatie:

a. 1b. - 1c. 0d. e. -

ANS:C

192.Corelatia intre doua variabile este stransa, puternica cand coeficientul de corelatie:

a. 1 sau - 1b. 0c. 1d. 1e.

ANS:A

193.Corelatiile dintre diferite marimi variabile aleatoare se pot incadra in unele din categoriile:1) analitice2) pozitive3) stochastice4) descriptiveCare din combinatiile de mai jos reprezinta categorii de corelatii intre marimi variabile aleatorii:

a.1,2b.3,4c.1,4d.2,3e.1,3

ANS:B

194.Descrierea grafica a corelatiilor:

a.este preferabila descrierii analiticeb.este mai expeditiva in comparatie cu descrierea analiticac.nu este recomandabilad.se preteaza cand punctele de corelatie sunt situate dupa o dreaptae.se preteaza cand punctele de corelatie sunt situate sub forma unei elipse alungite

ANS:B

195.Daca marimile cercetate se repartizeaza dupa legea nomala, corelatia este exprimata prin:

a.rapoarte de corelatieb.indici de corelatiec.parametrii de corelatied.coeficientul de corelatiee.variabile de corelatie

ANS:D

196.Daca marimile cercetate se repartizeaza dupa alte tipuri de repartitii decat dupa legea normala, corelatia este exprimata prin:

a.rapoarte de corelatieb.indici de corelatiec.parametrii de corelatied.coeficientul de corelatiee.variabile de corelatie

ANS:A

197.Metoda celor mai mici patrate a fost elaborata de:

a.Gauss si Legendreb.Laplacec.Newtond.Paretoe.Leontief

ANS:E

198.In cazul metodei celor mai mici patrate:

a.patratele valorilor experimentale trebuie sa fie 0b.suma patratelor diferentelor dintre valorile experimentale si cele teoretice trebuie sa fie minimac.patratele valorilor teoretice trebuie sa fie 0d.patratele tuturor diferentelor dintre valorile experimentale si cele teoretice trebuie sa fie 100e.suma patratelor diferentelor dintre valorile experimentale si cele teoretice trebuie sa fie maxima

ANS:B

199.Daca intre caracteristicile y,,corelatia este liniara atunci functia de regresie are forma:

a.y = ++b.y = ++c.y = ++d.y = +++e.y = ++

ANS:A

200.Coeficientii de regresie arata:

a.ponderea cu care caracteristica rezultativa afecteaza fiecare caracteristica factorialab.ponderea cu care caracteristica rezultativa afecteaza ansamblul caracteristicilor factorialec.ponderea cu care caracteristica factoriala afecteaza fiecare caracteristica rezultativad.ponderea caracteristicii rezultativee.ponderea caracteristicilor factoriale

ANS:C

Econometrie

Documents

Transcript of Econometrie