Eclesiastul · 2016-03-17 · Un început bun nu garanteazã un sfârºit bun. ªi nici un început...

EclesiastulO mãrturie pierdutã

Grupuri de ucenicieBiserica Baptistã “Harul”

Titan-Bucureºtimai-iunie

2011

Deºertãciune

Desfãtare

ÎNCOTRO?

2

Dupã ce în prima jumãtate a cãrþii, eclesiastul predicã cu fervoare cã „totul este deºertãciune”, în partea a doua a cãrþii parcã încep sã pãtrundã câteva raze de soare prin ceaþa întunecoasã în care se zbate.

În primele ºase capitole ale cãrþii, ideea de deºertãciune exprimatã sub diverse forme apare de 23 de ori. Cuvântul Dumnezeu este folosit tot de 23 de ori în primele ºase capitole. Nu este clar dacã eclesiastul îl face responsabil pe Dumnezeu pentru fiecare deºertãciune sau dacã înceacã sã gãseascã ieºirea din bucla deºertãciunii apelând de fiecare datã la Dumnezeu. Cert este acest echilibru: 23 la 23.

În a doua parte a cãrþii, ideea de deºertãciune nu mai apare decât de 9 ori, iar numele lui Dumnezeu de 15 ori. Se poate observa o scãdere în intensitate a sentimentului deºertãciunii ºi o apelare mai intensã la Dumnezeu. Prima jumãtate a cãrþii se încheie cu întrebãrile retorice: Cine ºtie ce este bine pentru om în viaþã, în toate zilele vieþii lui de vieþuire deºartã pe care le petrece ca o umbrã? ªi cine poate sã spunã omului ce va fi dupã el sub soare?

A doua parte a cãrþii începe cu o ierarhizare valoricã a realitãþilor de sub soare. Eclesiastul foloseºte comparativul de superioritate (mai bine... decât...) pentru a sublinia superioritatea unor realitãþi faþã de altele. Dacã în prima parte a cãrþii „totul este

3

Cuvântul deºertãciune apare de peste 30 de ori în carte ºi este considerat cheia cãrþii. Cuvântul poate trimite la „deºert”, dar ºi la „ceva deºertat sau golit de sens” (Beniamin Fãrãgãu). Ebraicul hebel, însemna în primul rând „adiere de vânt”, „(doar o) suflare”, în contrast cu ceea ce este trainic, durabil. De la acest termen vine numele p r o p r i u A b e l . D e asemenea, termenul hebel mai însemna „a trece fãrã a lãsa nimic în urmã”, de a c e e a a c ã p ã t a t º i conotaþia „neîmplinirii, a insatisfacþiei”. Se mai aplica ºi idolilor în contrast cu Dumnezeul c e l v e º n i c , v i u , atotputernic.

Lec

þia

4 O razã de soare în bezna deºertãciunii: mai bine, mai bun, mai mult

Versetul de memorat Mai mult face un nume bun decât untdelemnul

mirositor, ºi ziua morþii decât ziua naºterii. Eclesiastul 7:1

deºertãciune ºi goanã dupã vânt”, în a doua parte apar ºi lucruri bune, mai bune. Deºi în prima parte nu lipsesc cu desãvârºire (vezi 4:6, 9, 13), în capitolul 7 realitãþile mai bune sunt puse împreunã în mod izbitor.

Citeºte Eclesiastul 7:1-14.

Scrie în cele douã coloane de mai jos: ce este mai bine (în stânga) ºi decât (în dreapta)

v. 1 _________________ __________________ _________________ __________________

v. 2_________________ __________________ _________________ __________________

v. 3_________________ __________________ _________________ __________________

v. 5_________________ __________________ _________________ __________________

v. 8_________________ __________________ _________________ __________________

v. 10_________________ _________________ _________________ __________________

v. 11-12____________________ ______________________________________ __________________

Care crezi cã sunt asemãnãrile ºi deosebirile dintre un parfum (untdelemnul mirositor) ºi un nume bun? __________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

4

Eclesiastul 7:1 Mai mult face un nume bun decât untdelemnul mirositor, ºi ziua morþii decât ziua naºterii. 2 Mai bine sã te duci într-o casã de jale decât sã te duci într-o casã de petrecere; cãci acolo îþi aduci aminte de sfârºitul oricãrui om, ºi cine trãieºte, îºi pune la inimã lucrul acesta. 3 Mai bunã este întristarea decât râsul; cãci prin întristarea feþei inima se face mai bunã. 4 Inima înþelepþilor este în casa de jale, iar inima celor fãrã min te e s t e în casa petrecerii. 5 Mai bine sã a s c u l þ i m u s t r a r e a înþeleptului decât sã asculþi la cântecul celor fãrã minte. 6 Cãci râsul celor fãrã minte este ca pârãitul spinilor sub cãldare. ªi aceasta este o deºertãciune. 7 Averea luatã prin silã înebuneºte pe cel înþelept, ºi mita stricã inima. 8 Mai bun este sfârºitul unui lucru decât începutul lui; mai bine cel bun la suflet decât cel îngâmfat. 9 Nu te grãbi sã te mânii în sufletul tãu, cãci mânia l o c u i e º t e î n s â n u l nebunilor. 10 Nu zice: „Cum se face cã zilele de mai înainte erau mai bune decât acestea?” Cãci nu din înþelepciune întrebi aºa. 11 Înþelepciunea preþuieºte cât o moºtenire, ºi chiar mai mult pentru cei ce vãd soarele. 12

De ce valoreazã mai mult numele bun, buna reputaþie, decât parfumul cel mai scump? Coreleazã cu Proverbe 22:1.____________________________________________________________________________________

Ce crezi cã înseamnã în contextul cãrþii Eclesiastul cã „mai mult face... ziua morþii decât ziua naºterii”? (v. 1b) Coreleazã cu Eclesiastul 3:2a, 19-21 º.a.____________________________________________________________________________________

De ce spune eclesiastul cã este mai bine sã te duci într-o casã de jale, decât într-una de petrecere? (v. 2)__________________________________________

Ce crezi cã înseamnã casã de jale?____________________________________________________________________________________

Dar casã de petrecere?____________________________________________________________________________________

Crezi cã un creºtin ar trebui sã meargã la discotecã, în cluburi, la petreceri organizate de persoane fãrã nicio teamã de Dumnezeu? De ce?____________________________________________________________________________________

Obiºnuieºti sã participi ºi la alte înmormântãri decât la cele „obligatorii”, ale rudelor tale? De ce?____________________________________________________________________________________

Dacã în casa de jale îþi aduci aminte de sfârºitul oricãrui om, ce se întâmplã cu omul în casa de petrecere?____________________________________________________________________________________

5

Cãci ocrotire dã ºi înþelepciunea, ocrotire dã ºi argintul; dar un folos mai mult al ºtiinþei este cã înþelepciunea þine în viaþã pe cei ce o au. 13 Uitã-te cu bãgare de seamã la lucrarea lui Dumnezeu: cine poate sã îndrepte ce a fãcut El strîmb? 14 În ziua fericirii, fii fericit, ºi în z i u a n e n o r o c i r i i , gândeºte-te cã Dumnezeu a fãcut ºi pe una ºi pe cealaltã, pentru ca omul sã nu mai poatã ºti nimic din ce va fi dupã el.

Coreleazã cu ce spune eclesiastul despre petrecere în 8:15; 5:18; 3:12, 13; 2:24? Coreleazã ºi cu Eclesiastul 7:4 ºi Psalmul 90:12. Cum îþi explici cã în aceste versete eclesiastul laudã petrecerea ºi spune cã asta e bine omul sã facã sub soare, iar în capitolul 7 spune cã înþeleptul se duce în casa de jale, iar nebunul în casa de petrecere? ________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

De ce este mai bunã întristarea decât râsul? (v. 3) Coreleazã ºi cu v. 5?____________________________________________________________________________________

Eclesiastul întrezãreºte prin ceaþa deºertãciunii cã ceea ce se întâmplã la nivel superficial (întristarea feþei), are efecte benefice la nivel profund (inima se face mai bunã). Perspectiva morþii ne poate ajuta sã ne trãim mai înþelept viaþa, astfel încât numele bun lãsat în urmã sã dureze mai mult decât cel mai scump parfum. Judecata viitoare ºi viaþa dupã moarte ne pot ajuta sã ne ordonãm corect scara valorilor, ne pot lecui de goana dupã vânt ºi ne pot motiva sã cãutãm „mai întâi împãrãþia lui Dumnezeu ºi neprihãnirea Lui”.

Ce crezi cã au în comun „mustrarea înþeleptului” ºi „cântecul celor fãrã minte”? (v. 5-6)____________________________________________________________________________________

De ce suntem mai atraºi de cântece decât de mustrãri?____________________________________________________________________________________

ªi mustrarea ºi cântecele exercitã o influenþã asupra noastrã pentru a determina o schimbare în noi, bunã sau rea. Firea umanã pãcãtoasã urãºte mustrarea. Dar

6

Desfãtãri veºnice____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

„cine urãºte mustrarea este prost”, spune tot Solomon în cartea Proverbe 12:1. Iar „cine ia seama la mustrare ajunge înþelept”. (Proverbe 15:5)

Ce schimbare crezi cã vrea sã determine mustrarea înþeleptului?____________________________________________________________________________________

Povesteºte o situaþie în care ai experimentat mustrarea înþeleptului ºi þi-a prins bine.____________________________________________________________________________________

Crezi cã muzica pe care o asculþi are influenþã asupra ta? De ce?____________________________________________________________________________________

Ce legãturã este între cântecul celor fãrã minte din v. 5 ºi râsul celor fãrã minte din v. 6?____________________________________________________________________________________

Ce înþelegi din comparaþia râsului celor fãrã minte cu modul în care ard ciulinii în foc („pârâitul spinilor sub cãldare”)? (v. 6) Coreleazã cu Ps. 58:9 ºi Isaia 33:12.____________________________________________________________________________________

Spinii aceºtia erau folosiþi la pregãtirea mâncãrii de cãlãtorii care poposeau peste noapte sub cerul liber. Se aprindeau foarte repede, ardeau cu trosnete, ºi se stingeau la fel de repede.

De ce crezi cã zice eclesiastul cã e mai bun sfârºitul unui lucru decât începutul lui? (v. 8a)____________________________________________________________________________________


7

Un început bun nu garanteazã un sfârºit bun. ªi nici un început rãu nu înseamnã neapãrat un sfârºit rãu. Citeºte despre acest principiu ºi în Ezechiel 33:12-16.

Dã trei exemple din Biblie de oameni care au început rãu ºi au sfârºit-o bine. ªi trei exemple de oameni care au început bine ºi au sfârºit rãu.________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

De ce este mai bine sã fii bun la suflet decât îngâmfat? (v. 8b)__________________________________________

De ce este mai bine sã nu te mânii? (v. 9)__________________________________________

De ce nu e bine sã fii nostalgic dupã trecut ºi sã zici cã zilele acelea erau mai bune? (v. 10)__________________________________________

Este o dovadã de înþelepciune sã nu trãieºti în trecut, ci în prezent. Nostalgia permite trecutului sã-þi fure prezentul. Îngrijorarea lasã viitorul sã-þi fure prezentul. Deºi trecutul ºi viitorul sunt parte a existenþei noastre în timp ºi spaþiu sub soare, nu trebuie sã uitãm cã pentru Dumnezeu nu existã decât un etern prezent. Învãþãm din greºelile trecutului, ne pregãtim pentru viitor, dar toate în lumina unui Dumnezeu al prezentului continuu.

De ce preþuieºte mai mult înþelepciunea decât argintul? (v. 11-12)____________________________________________________________________________________

A preþuit Solomon înþelepciunea pe care o ceruse ºi pe care o primise de la Dumnezeu la începutul domniei,


8

mai mult decât argintul? Argumenteazã.____________________________________________________________________________________

Cum crezi cã poþi dovedi practic cã preþuieºti mai mult înþelepciunea decât argintul?____________________________________________________________________________________

Ce spune eclesiastul despre lucrarea lui Dumnezeu în v. 13-14?____________________________________________________________________________________

Ce recomandã eclesiastul oamenilor în aceste versete?____________________________________________________________________________________

Ce crezi cã înseamnã ziua fericirii ºi ziua nenorocirii?____________________________________________________________________________________

De ce crezi cã în recomandãrile lui, eclesiastul îl implica pe Dumnezeu doar în ziua nenorocirii? (v. 14)____________________________________________________________________________________


Dupã ce îºi îndeamnã cititorii sã se uite cu atenþie la lucrarea lui Dumnezeu, eclesiastul ne readuce în atenþie ce a mai vãzut el în zilele deºertãciunii lui ºi dã sfaturi prin prisma deºertãciunii.

Pe cine pune în contrast în v. 15b?__________________________________________

Ce se întâmplã cu cel neprihãnit? Dar cu cel nelegiuit?____________________________________________________________________________________

Eclesiastul 7:15 Tot felul de lucruri am vãzut în zilele deºertãciunii mele. Este câte un om fãrã prihanã, care piere în neprihãnirea lui, ºi este câte un nelegiuit, care o duce mult în rãutatea lui. 16 Nu fi prea neprihãnit ºi nu te arãta prea înþelept: pentru ce sã te pierzi singur? 17 Dar nu fi nici peste mãsurã de rãu ºi nu fi fãrã minte: pentru ce vrei sã mori înainte de vreme? 18 Bine este sã þii

9

Care sunt sfaturile eclesiastului în legãturã cu neprihãnirea? (v. 16-18)________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Ce crezi cã înseamnã: „nu fi prea neprihãnit”?__________________________________________

Crezi cã aceste versete justificã compromisul? De ce?____________________________________________________________________________________

Care este concluzia din v. 20? Coreleazã cu Romani 3:23.__________________________________________

Care este pãcatul care ne deranjeazã foarte tare când îi cãdem victimã, dar pe care îl facem toþi, mai mult sau mai puþin? (v. 21-22)__________________________________________

Când te-ai supãrat ultima datã pentru cã ai fost vorbit de rãu? Când ai vorbit ultima datã de rãu pe cineva: în mintea ta sau cu altcineva?

De ce este nesãnãtoasã bârfa?____________________________________________________________________________________

Ce versete despre bârfã sau vorbirea de rãu cunoºti?____________________________________________________________________________________

Pocãieºte-te ºi iartã-i pe cei ce te vorbesc de rãu. Nu-i nimeni neprihãnit. Niciunul mãcar.

Ce a cercetat Solomon ºi la ce concluzie a ajuns? (v. 23-25)

la aceasta, dar nici pe cealaltã sã n-o laºi din mânã; cãci cine se teme de Dumnezeu, scapã din t o a t e a c e s t e a . 1 9 Înþelepciunea face pe cel înþelept mai tare decât zece viteji, care sunt într-o cetate. 20 Fiindcã pe pãmânt nu este niciun om fãrã prihanã, care sã facã b i n e l e f ã r ã s ã pãcãtuiascã. 21 Nu lua nici tu seama la toate vorbele care se spun, ca nu cumva s-auzi pe sluga ta vorbindu-te de rãu! 22 Cãci ºtie inima ta de câte ori ai vorbit ºi tu de rãu pe alþii. 23 Toate acestea l e - a m c e r c e t a t c u înþelepciune. Am zis: „Mã v o i î n þ e l e p þ i . ” D a r înþelepciunea a rãmas departe de mine. 24 Cu mult mai departe decât era mai înainte, ºi ce adâncã! Cine o va putea gãsi? 25 M-am apucat ºi am cercetat toate lucrurile, cu gând sã înþeleg, sã adâncesc, ºi sã caut înþelepciunea ºi rostul lucrurilor, ºi sã pricep n e b u n i a r ã u t ã þ i i º i rãtãcirea prostiei. 26 ªi am gãsit cã mai amarã decât moartea este femeia, a cãrei inimã este o cursã ºi un laþ, ºi ale cãrei mâni sunt niºte lanþuri; cel plãcut lui Dumnezeu scapã de ea, dar cel pãcãtos este prins de ea. 27 Iatã ce am gãsit, zice Eclesiastul, cercetând lucrurile unul câte unul, ca sã le pãtrund rostul; 28

10

____________________________________________________________________________________

Ce a gãsit mai amarã decât moartea? (v. 26-28)__________________________________________

La care femeie se referã?__________________________________________

Coreleazã cu Proverbe 5:3-23; 7:4-27.Seamãnã tehnicile de seducþie din vremea noastrã cu cele din vremea lui Solomon? Care?____________________________________________________________________________________

Ce a gãsit totuºi în urma cercetãrii lui? (v. 29)__________________________________________

Cine este responsabil pentru coruperea naturii umane?__________________________________________

În ce domenii crezi cã eºti ispitit sã umbli cu „multe ºiretenii”?____________________________________________________________________________________

În ce domenii crezi cã o iei pe scurtãturi în loc sã urmezi calea dreaptã?____________________________________________________________________________________


Ce legãturã vezi între întrebarea din primul verset ºi cele afirmate în v. 16-17?____________________________________________________________________________________

Cum este numit cel care pricepe rostul lucrurilor? (v. 1a)

iatã ce-mi cautã ºi acum sufletul, ºi n-am gãsit. Din o mie am gãsit un om: dar o femeie n-am gãsit în toate acestea. 29 Numai, iatã ce am gãsit: cã Dumnezeu i-a fãcut pe oameni fãrã prihanã, dar e i u m b l ã c u m u l t e ºiretenii.

Eclesiastul 8:1 Cine este ca cel înþelept, ºi cine pricepe rostul lucrurilor? Înþelepciunea omului îi l u m i n e a z ã f a þ a , º i aspr imea fe þe i i se schimbã. 2 Eu îþi spun: „ P ã z e º t e p o r u n c i l e împãratului, din pricina j u r ã m â n t u l u i , f ã c u t înaintea lui Dumnezeu. 3 Nu te grãbi sã pleci dinaintea lui, ºi nu stãrui într-un lucru rãu: cãci el poate face tot ce vrea, 4 p e n t r u c ã v o r b a împãratului are putere. Cine poate zice: „Ce faci?” 5 Pe cine pãzeºte porunca, nu-l va atinge nici o nenorocire, dar i n i m a î n þ e l e p t u l u i

11

__________________________________________

Solomon a fost înþelept? Argumenteazã. De ce totuºi spune cã nu poate sã gãseascã rostul lucrurilor? (v. 17)______________________________________________________________________________________________________________________________

Ce recomandã eclesiastul în v. 2-4?____________________________________________________________________________________

De ce recomandã supunerea faþã de autoritate?Coreleazã cu Romani 13:1-7. Ce înveþi din aceste versete despre relaþia ta cu autoritãþile?______________________________________________________________________________________________________________________________

Ce cunoaºte inima înþeleptului? (v. 5)__________________________________________

Ce crezi cã înseamnã „vremea ºi judecata” în acest context? (v. 6-8)____________________________________________________________________________________

Ce deºertãciune mai întâlneºte eclesiastul sub soare? (v. 9-10, 14)__________________________________________

De ce sunt rãsturnate valorile umane sub soare? (v. 11)__________________________________________

Deºi aparent celui rãu îi merge bine ºi celui bun îi merge rãu, care este adevãrata scarã a valorilor, raportatã la nivelul veºniciei? (v. 12-13)____________________________________________________________________________________

cunoaºte ºi vremea ºi judecata. 6 Cãci pentru orice lucru este o vreme ºi o judecatã ºi nenorocirea paºte pe om. 7 Dar el nu ºtie ce ºi cum se va întâmpla, cãci n-are nici cine-i spune. 8 Omul nu este stãpân pe suflarea lui ca s-o poatã opri, ºi n-are nici o putere peste ziua morþii; în lupta aceasta nu este izbãvire, ºi rãutatea nu poate scãpa pe cei rãi. 9 Toate acestea le-am vãzut, ºi mi-am îndreptat inima spre tot ce se face sub soare. Este o vreme când un om stãpâneºte peste alt om, ca sã-l facã nenorocit. 10 Atunci am vãzut pe cei rãi îngropaþi ºi ducându-se la odihna lor, iar pe cei ce lucraserã c u n e p r i h ã n i r e depãrtându-se de locul sfânt ºi uitaþi în cetate. ªi a c e a s t a e s t e o deºertãciune! 11 Pentru cã nu se aduce repede la îndeplinire hotãrârea datã împotriva faptelor rele, de aceea este plinã inima fiilor oamenilor de dorinþa sã facã rãu. 12 T o t u º i , m ã c a r c ã pãcãtosul face de o sutã de ori rãul ºi stãruieºte multã vreme în el, eu ºtiu cã fericirea este pentru c e i c e s e t e m d e Dumnezeu, ºi au fricã de El. 13 Dar cel rãu, nu este fericit ºi nu-ºi va lungi zilele, întocmai ca umbra, pentru cã n-are fricã de Dumnezeu. 14 Este o deºertãciune care se

12

Aparent nu mai este nicio diferenþã între cei buni ºi cei rãi. Nu mai este rãsplatã pentru cei buni ºi nici pedeapsã pentru cei rãi. Faptele nu mai au consecinþele adecvate. Coreleazã cu Psalmul 73. Ce experienþã trãieºte Asaf?__________________________________________

Cum se poate transforma în desfãtare aceastã deºertãciune a relativizãrii binelui ºi rãului? Când se liniºteºte Asaf? (Ps. 73:16-17)____________________________________________________________________________________

Coreleazã cu Pilda neghinei din Matei 13:24-30. Când vor fi separate grâul ºi neghina?__________________________________________

Coreleazã ºi cu Matei 25. Când vor fi separaþi cei drepþi de cei drepþi, aºa cum separã pãstorul oile de capre?__________________________________________

Cel înþelept cunoaºte vremea ºi judecata! Existã o vreme în care Dumnezeu tolereazã rãul din motive care de multe ori ne scapã nouã, muritorilor. Dar cel înþelept ia seama la soarta de la urmã a celor rãi ºi transformã chiar ºi prezenþa rãului din lume într-un prilej de a manifesta binele. Boala este un rãu în lume, dar bolnavul dã naºtere unei uriaºe oportunitãþi de a se manifesta binele: îngrijirea, vizitarea, empatia, dragostea în acþiune º.a. Vine o vreme a judecãþii în care linia de demarcaþie dintre cel bun ºi cel rãu, care în veacul acesta este aproape invizibilã, va fi foarte clarã. Judecãtorul cel drept le va face dreptate aleºilor Lui mãcar cã acum zãboveºte faþã de ei. Domnul nu întârzie în împlinirea promisiunilor Lui, cum cred unii, ci are o îndelungã rãbdare, pentru cã doreºte ca toþi sã se pocãiascã. Nu eradicarea rãului din lume este acum planul lui Dumnezeu, ci transformarea rãului în bine. Dar va veni ºi judecata când rãul va fi eradicat

petrece pe pãmânt: ºi anume sun t oameni neprihãniþi, cãrora le merge ca ºi celor rãi care fac fapte rele, ºi sunt rãi, cãrora le merge ca ºi celor neprihãniþi, care fac fapte bune. Eu zic cã ºi aceasta este o deºertãciune. 15 Am lãudat, deci, petrecerea, pentru cã nu este altã fericire pentru om sub soare decât sã mãnânce ºi sã bea ºi sã se veseleascã; iatã ce trebuie sã-l însoþeascã în mijlocul muncii lui, în zilele vieþii pe care i le dã Dumnezeu sub soare. 16 Când mi-am pus inima sã cunosc înþelepciunea ºi sã mã uit cu bãgare de seamã la truda pe care ºi-o dã omul pe pãmânt-cãci omul nu vede somn cu ochii, nici zi nici noapte, 17 am vãzut atunci toatã lucrarea lui Dumnezeu, am vãzut cã o m u l n u p o a t e s ã pãtrundã ce se face sub soare; oricât s-ar trudi el sã cerceteze, tot nu va putea afla; ºi chiar dacã înþeleptul ar zice cã a ajuns sã înþeleagã, tot nu poate sã gãseascã.

13

definitiv. (Apocalipsa 20-21) Pânã atunci încearcã sã faci binele ºi sã evaluezi ce este mai bine sã faci.

Înþelepciune aplicatã

Duºmanul lucrurilor “mai bune” sunt cele “bune”. Scrie câteva lucruri bune pe care þi le oferã lumea în care trãim ºi lucrurile mai bune pe care þi le oferã Dumnezeu. Inspirã-te din Evrei 11:16, 24-26, 35; 12:16-17 º.a.__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Ce te ajutã sã alegi lucrurile “mai bune”?______________________________________________________________________________________________________________________________

Un început bun, nu garanteazã un sfârºit bun. Evalueazã-þi lucrurile bune începute. Ce factori pot pune în pericol finalizarea lor cu succes? Ce crezi cã trebuie sã faci ca sã te asiguri de un sfârºit bun?______________________________________________________________________________________________________________________________

Vorbirea de rãu începe cu gândirea de rãu. Care sunt persoanele despre care gândeºti negativ? De ce? Cum stai cu vorbirea de rãu? Propune-þi paºi concreþi pentru a te pocãi de gândirea de rãu ºi pentru a scãpa de vorbirea de rãu.______________________________________________________________________________________________________________________________

Eu ºtiu cã fericirea este pentru cei ce ce se tem de Dumnezeu. Eºti fericit? De ce?

Desfãtãri veºnice___________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

14

Aceaºi soartã au toþi! Iatã cel mai mare rãu de sub soare, zice eclesiastul. Aceasta este cauza principalã a rãutãþii ºi a nebuniei oamenilor care trãiesc sub soare. Dacã toþi au aceeaºi soartã, ºi cel ce face binele ºi cel ce face rãul, dacã mor deopotrivã ºi unii ºi alþii, ce rost are sã faci binele, sã fii neprihãnit, înþelept sau gospodar? Moartea este cel mai mare rãu. Consecinþa cea mai dramaticã a neascultãrii oamenilor de Dumnezeu: în ziua în care veþi mânca din el, veþi muri negreºit! (Geneza 2:17) Dar nu se poate spune cã aceeaºi soartã au toþi. Este adevãrat cã tuturor oamenilor le este rânduit sã moarã o singurã datã, dar dupã aceea vine judecata. Iar judecata va stabili soarta celor credicioºi, viaþa veºnicã, ºi soarta celor necredincioºi, chinul veºnic. (Daniel 12:1-3 º.a.)


Care este diferenþa dintre oameni ºi Dumnezeu? (v. 1)__________________________________________

Care este cel mai mare rãu de sub soare, conform eclesiastului? (v. 2, 3)__________________________________________

Ce înþelegi despre concepþia eclesiastului în legãturã cu viaþa ºi moartea din v. 4-6?____________________________________________________________________________________

Eclesiastul 9:1 Da, mi-am pus inima în cãutarea tuturor acestor lucruri, am cercetat toate aceste lucruri, ºi am vãzut cã cei neprihãniþi ºi înþelepþi, ºi faptele lor, sunt în mâna lu i Dumnezeu , a tâ t dragostea cât ºi ura. Oamenii nu ºtiu nimic mai d inain te; to tu l es te înaintea lor în viitor. 2 Tuturor li se întâmplã toate deopotrivã: aceeaºi soartã are cel neprihãnit ºi cel rãu, cel bun ºi curat ca ºi cel necurat, cel ce aduce jertfã, ca ºi cel ce n-aduce jertfã; cel bun ca ºi cel pãcãtos, cel ce jurã ca ºi cel ce se teme sã jure! 3 Iatã cel mai mare rãu în tot ce se face sub soare: anume cã aceeaºi soartã au toþi. De aceea ºi este plinã inima oamenilor de rãutate, ºi de aceea este atâta nebunie în inima lor tot timpul cât trãiesc. ªi dupã aceea? Se duc la cei morþi. 4 Cãci cine este

15

Lec

þia

5 Moartea: Cel mai mare rãu

Versetul de memorat

… Oamenilor le este rânduit sã moarã o singurã datã, iar dupã aceea

vine judecata... Evrei 9:27

Ce recomandã eclesiastul în consecinþã?v. 7 _________________________________________________________________________________

v. 8_________________________________________________________________________________

v. 9_________________________________________________________________________________

v. 10________________________________________________________________________________

Ce lecþie de viaþã mai învaþã eclesiastul? (v. 11)__________________________________________

Cine schimbã vremurile ºi împrejurãrile? (Daniel 2:21)__________________________________________

Care este diferenþa dintre Solomon ºi Daniel din punctul acesta de vedere al vremurilor ºi împrejurãrilor care se schimbã independent de voinþa omului?____________________________________________________________________________________

Cu ce îi aseamãnã pe oameni ºi soarta lor? (v. 12)__________________________________________

Cum poþi schimba deºertãciunea morþii în desfãtarea învierii? (Ps. 16:10-11)__________________________________________

Cum a intrat moartea în lume? (Geneza 3)__________________________________________

Poate vreun om sã evite moartea? De ce? (Evrei 9:27)____________________________________________________________________________________

scutit? Oricine trãieºte, tot mai trage nãdejde; cãci un cîine viu face mai mult decât un leu mort. 5 Cei vii, în adevãr, mãcar ºtiu cã vor muri; dar cei morþi nu ºtiu nimic, ºi nu mai au nici o rãsplatã, fiindcã pânã ºi pomenirea li se uitã. 6 ªi dragostea lor, ºi ura lor, ºi pizma lor, de mult au ºi pierit, ºi niciodatã nu vor mai avea parte de tot ce se face sub soare. 7 Du-te, deci, de mãnâncã-þi pâinea cu bucurie, ºi bea-þi cu inimã bunã vinul; cãci de mult a gãsit Dumnezeu plãcere în ce faci tu acum. 8 Hainele sã-þi fie albe, în orice vreme, ºi untdelemnul sã nu-þi lipseascã de pe cap. 9 Gustã viaþa cu nevasta pe care o iubeºti, în tot timpul vieþi tale deºerte pe care þi-a dat-o Dumnezeu sub soare, în aceastã vreme trecãtoare; cãci aceasta îþi este partea în viaþã, în mijlocul trudei cu care te osteneºti sub soare. 10 Tot ce gãseºte mâna ta sã facã, fã cu toatã puterea ta! Cãci, în locuinþa morþilor, în care mergi, nu mai este n i c i l u c r a r e , n i c i chibzuialã, nici ºtiinþã, nici înþelepciune! 11 Am mai vãzut apoi sub soare cã nu cei iuþi aleargã, cã nu cei viteji câºtigã rãzboiul , cã nu ce i înþelepþi câºtigã pâinea, nici cei pricepuþi bogãþia, n i c i c e i î n v ã þ a þ i bunãvoinþa, ci toate atîrnã de vreme ºi de împrejurãri.

16

Care este soluþia lui Dumnezeu pentru problema morþii? (1 Corinteni 15:12-26; 50-57) Coreleazã ºi cu Evrei 2:14-15. ______________________________________________________________________________________________________________________________

Pentru a transforma soarta imprevizibilã din deºertãciune în desfãtare, „încredinþeazã-þi soarta în mâna Domnului, încrede-te în El ºi El va lucra” (Ps. 37:5; 55:22). Încrederea în suveranitatea divinã îþi dã pace ºi când vine nenorocirea peste tine, ºi chiar în ceasul morþii.


Ce înþelepciune vede printre deºertãciuni eclesiastul sub soare? (v. 13-16)____________________________________________________________________________________

Care sunt contrastele din urmãtoarele versete:v. 14______________________________________

v. 15______________________________________

v. 16______________________________________

De ce este mai bunã înþelepciunea decât tãria? (v. 17-18)____________________________________________________________________________________

Iatã câteva exemple din Biblie în care înþelepciunea s-a dovedit a fi mai bunã decât tãria. Cum s-a tradus în fapte înþelepciunea în urmãtoarele cazuri?

1 Samuel 25 ____________________________________________________________________________________

12 Cãci omul nu-ºi cunoaºte nici mãcar ceasul, întocmai ca peºtii p r i n º i î n m r e a j a nimicitoare, ºi ca pãsãrile prinse în laþ; ca ºi ei Sunt prinºi ºi fiii oamenilor în vremea nenorocirii, când v i n e f ã r ã v e s t e nenorocirea peste ei.

Eclesiastul 9:13 Am mai v ã z u t u r m ã t o a r e a înþelepciune sub soare, ºi mi s-a pãrut mare. 14 Era o micã cetate, cu puþini oameni în ea; ºi a venit asupra ei un împãrat puternic, a împresurat-o, ºi a ridicat mari întãrituri împotriva ei. 15 În ea se afla un om sãrac dar înþelept, care a scãpat cetatea cu înþelepciunea lui. ªi nimeni nu se gândise la omul acela sãrac. 16 Atunci am zis: „ M a i b u n ã e s t e în þe lepc iunea decâ t t ã r i a ! ” T o t u º i înþelepciunea sãracului este dispreþuitã, ºi nimeni nu-l ascultã. 17 Cuvintele înþelepþilor, ascultate în liniºte, Sunt mai de preþ decât strigãtele unuia care stãpâneºte între nebuni. 18 Înþelepciunea este mai de preþ decât sculele de rãzboi; dar un singur pãcãtos nimiceºte mult bine.

17

1 Samuel 26____________________________________________________________________________________

2 Samuel 12:1-13____________________________________________________________________________________

2 Samuel 14____________________________________________________________________________________

Cunoºti ºi alte exemple biblice sau din istorie sau din viaþa ta în care înþelepciunea a fost mai bunã decât tãria? Dã câteva exemple.____________________________________________________________________________________

De ce crezi cã tãria este totuºi mai râvnitã decât înþelepciunea?____________________________________________________________________________________

De ce n-ascultã oamenii cuvintele înþelepþilor, ci apeleazã mai degrabã la puterea strigãtelor, la tãria compromisurilor, la forþa armatã etc.?____________________________________________________________________________________


Care este elementul comun în v. 1-3?__________________________________________

Care este efectul nebuniei, chiar ºi în cantitãþi mici, în viaþa omului? (v. 1)__________________________________________

Coreleazã cu „puþin aluat dospeºte toatã plãmãdeala” din Noul Testament.

Eclesiastul 10:1 Muºtele moarte stricã ºi acresc untdelemnul negustorului de unsori; tot aºa, puþinã n e b u n i e b i r u i e înþelepciunea ºi slava. 2 Inima înþeleptului este la dreapta lui, iar inima nebunului la stânga lui. 3 ªi pe orice drum ar merge nebunul, peste tot îi lipseºte mintea, ºi spune tuturor cã este un nebun! 4 C â n d i z b u c n e º t e împotriva ta mânia celui ce stãpâneºte, nu-þi pãrãsi locul, cãci sângele rece te pãzeºte de mari pãcate. 5 Este un rãu pe care l-am

18

Care e diferenþa dintre inima înþeleptului ºi inima nebunului? (v. 2)____________________________________________________________________________________

Ce „calitate” a nebuniei este descrisã în v. 3?__________________________________________

Ce crezi cã înseamnã înþelepciunea ºi nebunia în cartea Eclesiastul?____________________________________________________________________________________

Anticii obiºnuiau sã asocieze lucrurile înþelepte cu mâna dreaptã, iar pe cele nebune cu mâna stângã. Chiar ºi în Biblie se vorbeºte despre „dreapta Domnului” ºi niciodatã despre „stânga” Lui. În Apocalipsa (1:16, 20), Domnul Isus þine cele ºapte stele în mâna dreaptã. Coreleazã ºi cu Exod 15:6; Ps. 16:11; 18:35; 118:15; Isaia 41:10; Marcu 16:19; Fapte 2:33 º.a. Deºi se pare cã nebunia este cea mai bunã cale într-o lume care a deraiat de la calea lui Dumnezeu ºi goneºte dupã vânt prin sfera deºertãciunii, totuºi mintea omului care mai are ceva din Dumnezeu în ea observã imediat rãsturnarea valorilor. Fãrâma de înþelepciune divinã care mai sãlãºluieºte în omul cãzut îl avertizeazã.

Care sunt relele descrise de eclesiastul în v. 6-7?____________________________________________________________________________________

Care este cauza acestor rele? (v. 5)__________________________________________

Ce trebuie sã faci când te confrunþi cu mânia celui ce stãpâneºte? (v. 4)__________________________________________

vãzut sub soare, ca o greºalã, care vine de la cel ce cârmuieºte: 6 nebunia este pusã în dregãtorii înalte, iar bogaþii stau în locuri de jos. 7 Am vãzut robi c ã l ã r i , º i v o i e v o z i mergând pe jos ca niºte robi. 8 Cine sapã groapa altuia, cade el în ea, ºi cine surpã un zid, va fi muºcat de un sarpe. 9 Cine sfarmã pietre, este rãnit de ele, ºi cine despicã lemne este în primejdie. 10 Când se toceºte ferul, ºi rãmâne neascuþit, trebuie sã-þi îndoieºti puterile; de aceea la izbîndã ajungi prin înþelepciune. 11 Când muºcã ºarpele, fiindcã n-a fost vrãjit, vrãjitorul n-are nici un câºtig din meºteºugul lui.

19

Ce crezi cã înseamnã “sângele rece”?__________________________________________

Ce era mai rãu: cã nebunia era pusã în funcþii înalte sau cã cei înstãriþi stãteau în locuri de jos? De ce? ____________________________________________________________________________________

De ce era rãu sã fie sclavii cãlare ºi voievozii pe jos ca niºte sclavi?__________________________________________

Cunoºti astfel de nepotriviri ale statutului cu situaþia? De ce crezi cã se ajunge aici?____________________________________________________________________________________

Ce înveþi din v. 8-9?____________________________________________________________________________________

Þi s-a întâmplat vreodatã sã sapi groapa altuia ºi sã cazi tu în ea? Sau sã þi se sape groapa ºi sã cadã cel ce þi-a sãpat-o în ea? Povesteºte.____________________________________________________________________________________

Ce exemplu biblic care ilustreazã acest adevãr îþi vine în minte?__________________________________________

De ce este înþelept sã ascuþi toporul când se toceºte? (v.10)__________________________________________

În ce domenii crezi cã trebuie sã te opreºti ºi sã ascuþi toporul?______________________________________________________________________________________________________________________________


20

Ce pãþeºte îmblânzitorul de ºerpi dacã nu îºi face timp sã îmblânzeascã ºarpele? (v. 11)__________________________________________

Opreºte-te din goana dupã vânt ºi întreabã-te: De ce sap „groapa” asta? Pentru cine? De ce sunt aºa obosit ºi nu mai dau randament cu „toporul” meu? De ce „muºcã ºarpele” ºi nu mã mai ascultã? Opriþi-vã ºi sã ºtiþi cã Eu sunt Dumnezeu!


Revenind la tema nebunului ºi a nebuniei, scrie mai jos ce afli despre consecinþele nebuniei din urmãtoarele versete:

v. 12 ______________________________________

v. 13______________________________________

v. 14______________________________________

v. 15______________________________________

Capitolul 10 din Eclesiastul împleteºte tema nebuniei cu tema conducãtorilor.

De care þarã este vai? (v. 16)__________________________________________

De ce? Care este problema cu imaturitatea ºi cu benchetuirea conducãtorilor?____________________________________________________________________________________

De care þarã este ferice? De ce? (v. 17)__________________________________________

Roagã-te pentru conducãtorii þãrii sã aibã înþelepciune ºi maturitate.

E c l e s i a s t u l 1 0 : 1 2 Cuvintele unui înþelept sunt plãcute, dar buzele nebunului îi aduc pieirea. 13 Cel dintâi cuvânt care-i iese din gurã este nebunie, ºi cel din urmã este o nebunie ºi mai rea. 14 Nebunul spune o m u l þ i m e d e v o r b e , mãcarcã omul nu ºtie ce se va întâmpla, ºi cine-i va spune ce va fi dupã el? 15 Truda nebunului oboseºte pe cel ce nu cunoaºte drumul spre cetate. 16 Vai de tine, þarã, al cãrei împãrat este un copil, ºi ai c ã r e i v o i e v o z i b e n c h e t u i e s c d e dimineaþã! 17 Ferice de tine þarã, al cãrei împãrat este de neam mare, ºi ai cãrei voievozi mãnâncã la vremea potrivitã, ca sã-ºi întãreascã puterile, nu ca sã se dedea la beþie! 18 Când mâinile sunt leneºe, se lasã grinda, ºi când se lenevesc mâinile, plouã în casã. 19 Ospeþele se fac pentru petrecere, vinul înveseleºte viaþa, iar argintul le dã pe toate. 20 Nu blestema pe împãrat, nici chiar în gând, ºi nu blestema pe cel bogat în odaia în care te culci; cãci s-ar putea întâmpla ca pasãrea cerului sã-þi ducã vorba, ºi un sol înaripat sã-þi dea pe faþã vorbele.

21

Ce ar trebui sã facã/sã nu facã cetãþenii þãrii?v. 18______________________________________

v. 19______________________________________

v. 20______________________________________

În lumina sau în umbra celui mai mare rãu, eclesiastul oscileazã între înþelepciune ºi nebunie, între valorile eterne ºi cele vremelnice... Da, de la nivelul de sub soare, aceeaºi soartã au toþi, moartea fizicã. Dar de la nivelul eternitãþii, soarta oamenilor este foarte diferitã: viaþa veºnicã sau moartea veºnicã. Oamenii nu sunt stãpâni pe soarta lor, ci Dumnezeu. Totuºi pot alege viaþa veºnicã ºi pot evita moartea veºnicã. Alege viaþa ca sã trãieºti!


Analizeazã-þi concepþia despre viaþã ºi moarte. Este biblicã? Scrie pe scurt ce înseamnã viaþa ºi moartea pentru tine, din perspectiva creºtinã.________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Dã câteva exemple de influenþe necreºtine regãsite în concepþia românilor despre viaþã ºi moarte.______________________________________________________________________________________________________________________________

În ce crezi cã va consta judecata de apoi?__________________________________________

Cum poþi da dovadã de înþelepciune ºi nu de nebunie în privinþa vieþii, a morþii ºi a judecãþii divine?____________________________________________________________________________________


22


Înainte de a recomanda cititorilor sãi cea mai importantã datorie a oricãrui om (12:13, 14), eclesiastul mai are câteva recomandãri pentru cei de sub soare.

Ce recomandã eclesiastul în 11:1-2?____________________________________________________________________________________

Ce înveþi practic despre investiþii ºi dãrnicie din aceste versete?____________________________________________________________________________________

Ce înveþi din versetele 3-4?____________________________________________________________________________________

Dar din versetele 5-6?____________________________________________________________________________________

Ce legãturã este între versetele 4 ºi 6?__________________________________________

Pe ce trebuie sã te bizui în munca de semãnat? (v. 5)__________________________________________

E c l e s i a s t u l 1 1 : 1 Aruncã-þi pâinea pe ape, ºi dupã multã vreme o vei gãsi iarãº! 2 Împarte-o în ºapte ºi chiar în opt, cãci nu ºtii ce nenorocire poate da peste pãmânt. 3 Când se umplu norii de ploaie, o varsã pe pãmânt. Ori încotro ar cãdea copacul, fie spre miazãzi, fie spre miazãnoapte, în locul unde cade, acolo rãmâne. 4 Cine se uitã dupã vânt, nu va semãna, ºi cine se uitã dupã nori, nu va secera. 5 Cum nu ºtii care este calea vântului, nici cum se fac oasele în p â n t e c e l e f e m e i i însãrcinate, tot aºa nu cunoºti nici lucrarea lui Dumnezeu, care le face pe toate . 6 Dimineaþa, samãnã-þi sãmânþa, ºi pânã seara nu lãsa mâna sã þi se odihneascã, fiindcã nu ºtii ce va izbuti, aceasta sau aceea sau dacã amândouã Sunt deopotrivã de bune. 7 Dulce este lumina ºi o plãcere pentru ochi sã vadã soarele. 8 Deci, dacã un om trãieºte mulþi ani, sã se bucure, în toþi anii aceºtia, ºi sã se gândeascã ce multe vor fi zilele de întuneric. Tot ce va veni este deºertãciune. 9 Bucurã-te, tinere, în tinereþea ta, fii cu inima veselã cât eºti tânãr, umblã pe cãile alese de inima ta ºi plãcute ochilor tãi; dar sã ºtii cã pentru toate acestea te va chema

23

Lec

þia

6 Încheierea tuturor învãþãturilor

Versetul de memorat Sã ascultãm, deci, încheierea tuturor învãþãturilor:

Teme-te de Dumnezeu ºi pãzeºte poruncile Lui. Aceasta este datoria oricãrui om.

Cãci Dumnezeu va aduce orice faptã la judecatã, ºi judecata aceasta se va face cu privire la tot

ce este ascuns, fie bine, fie rãu.Eclesiastul 12:13-14

Despre ce deºertãciune vorbeºte eclesiastul în v. 8b?

Pentru cã “tot ce va veni este deºertãciune”, ce recomandã eclesiastul? (v. 7-8a; 9-10)________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

De ce anume este umbritã bucuria ºi plãcerea vieþii? (v. 8)__________________________________________

Ce anume trebuie sã tempereze bucuria tinereþii? (v. 9b, 10b)____________________________________________________________________________________

Crezi cã mai poate exista bucurie realã gândindu-te la judecata de apoi? De ce?____________________________________________________________________________________

Care sunt îndemnurile date tinerilor în v. 9-10?____________________________________________________________________________________

Dar avertismentele?____________________________________________________________________________________

Eclesiastul spune cã „tot ce va veni este deºertãciune”. Cum crezi cã poþi schimba viitorul din deºertãciune în desfãtare? De ce crezi cã dictonul „trãieºte clipa” nu este soluþia cea mai bunã?__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Dumnezeu la judecatã. 10 Goneºte orice necaz din inima ta, ºi depãrteazã rãul din trupul tãu; cãci tinereþea ºi zorile vieþii sunt trecãtoare.


24


Care este sfatul eclesiastul din v. 1?____________________________________________________________________________________

Când ar trebui sã-þi aduci aminte de Creatorul tãu?

v. 1_______________________________________

v. 2_______________________________________

v. 3_______________________________________

v. 4_______________________________________

v. 5_______________________________________

v. 6_______________________________________

v. 7_______________________________________

Când crezi cã este vremea potrivitã pentru cineva sã-ºi aducã aminte de Fãcãtorul lui: copilãria, adolescenþa, tinereþea, maturitatea sau bãtrâneþea? De ce?______________________________________________________________________________________________________________________________

Când spune Biblia cã trebuie sã-L cãutãm pe Dumnezeu? (Isaia 55:6)__________________________________________

Când ar trebui un om sã se pocãiascã? (Faptele Apostolilor 17:30-31; Evrei 4:6-7)__________________________________________

De ce crezi cã e bine sã asculþi de Dumnezeu din zilele tinereþii tale, pânã nu vin zilele cele rele?__________________________________________

Eclesiastul 12:1 Dar a d u - þ i a m i n t e d e Fãcãtorul tãu în zilele tinereþei tale, pânã nu vin zilele cele rele ºi pânã nu se apropie anii, când vei zice: „Nu gãsesc nici o plãcere în ei”; 2 pânã nu se întunecã soarele, ºi lumina, luna ºi stelele, ºi pânã nu se întorc norii îndatã dupã ploaie; 3 pânã nu încep sã tremure paznicii casei (mânile), ºi sã se încovoaie cele tari (picioarele); pânã nu se opresc cei ce macinã ( d i n þ i i ) , c ã c i s - a u împuþinat; pânã nu se întunecã cei ce se uitã pe ferestre (ochii); 4 pânã nu se închid cele douã uºi dinspre uliþã (buzele), c â n d u r u i t u l m o r i i slãbeºte, te scoli la ciripitul unei pasãri, glasul tuturor cântãreþelor se aude înãbuºit, 5 te temi de orice înãlþime, ºi te sperii pe drum; pânã nu înfloreºte migdalul cu peri albi, ºi de abia se târãºte lãcusta, pânã nu-þi trec poftele, cãci omul merge spre casa lui cea veºnicã, ºi bocitorii cutreierã uliþele; 6 pânã nu se rupe funia din argint, pânã nu se sfarmã vasul din aur, pânã nu se sparge gãleata la izvor, ºi pânã nu se stricã roata de la fântânã; 7 pânã nu se întoarce þãrâna în pãmânt, cum a fost, ºi pânã nu se întoarce duhul la Dumnezeu, care l-a dat.

25

De ce crezi cã oamenii îºi doresc ca în tinereþe sã se distreze, iar de pocãit vor sã se pocãiascã la bãtrâneþe?Care este momentul limitã pânã la care te poþi întoarce la Dumnezeu, dupã care nu se mai poate? (v. 7)Coreleazã cu Marcu 2:10.____________________________________________________________________________________

Dacã astãzi ar fi ziua în care þi se cere înapoi sufletul, iar trupul ar merge în þãrânã, ce ai regreta din viaþa de pânã acum? Ce ai face altfel dacã ai putea trãi din nou o altã viaþã? Eºti sigur cã ai ajunge la Dumnezeu? Pe ce bazã?______________________________________________________________________________________________________________________________


În ce capitol ai mai întâlnit exclamaþia din v. 8?__________________________________________

Care sunt deºertãciunile din:

v. 9_______________________________________

v. 10______________________________________

v. 11______________________________________

v. 12 _____________________________________

De ce scrie Solomon aceastã carte? (v. 12a)__________________________________________

Unii cercetãtori considerã cã Eclesiastul este de fapt rugãciunea de pocãinþã a lui Solomon. Atunci când a realizat cât s-a abãtut de la calea înþelepciunii lui Dumnezeu, când ºi-a dat seama cã pãcatul este cauza deºertãciunii pe care o experimenteazã, atunci s-a

Ecles iastul 12:8 O , d e º e r t ã c i u n e a deºer tãc iuni lor, z ice Eclesiastul; totul este deºertãciune. 9 Pe lângã cã Eclesiastul a fost înþelept, el a mai învãþat ºi ºtiinþa pe popor, a cercetat, a adâncit ºi a întocmit un mare numãr de zicãtori. 10 Eclesiastul a cãutat sã afle cuvinte plãcute, ºi sã scrie î n t o c m a i c u v i n t e l e adevãrului. 11 Cuvintele înþelepþilor sunt ca niºte bolduri; ºi, strânse la un loc, sunt ca niºte cuie bãtute, date de un singur stãpân. 12 Încolo, fiule, ia învãþãturã din aceste lucruri; dacã ai voi sã faci o mulþime de cãrþi, sã ºtii cã n-ai mai isprãvi, ºi multã învãþãturã oboseºte trupul. 13 Sã ascultãm, deci, încheierea tuturor învãþãturilor: Teme-te de Dumnezeu ºi pãzeºte poruncile Lui. Aceasta este datoria oricãrui om. 14 Cãci Dumnezeu va aduce orice faptã la judecatã, ºi judecata aceasta se va face cu privire la tot ce este ascuns, fie bine, fie rãu.

26

pocãit din toatã inima. ªi dovada este chiar cartea Eclesiastul în care are loc o spovedanie publicã, dupã cum publicã i-a fost ºi nebunia. Dupã cum David când s-a pocãit de pãcatul lui a fãcut-o ºi public, lãsând posteritãþii Psalmii 32 ºi 51, tot aºa ºi Solomon a lãsat Eclesiastul ca sã ne înveþe sã nu facem ca el ºi sã ne pocãim din toatã inima.

Scrie mai jos cinci lucruri pe care le-ai învãþat din cartea Eclesiastul.__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Care este încheierea tuturor învãþãturilor? (v. 13)____________________________________________________________________________________

De ce sã te temi de Dumnezeu ºi sã pãzeºti poruncile Lui? (v. 14)__________________________________________

Ce va judeca Dumnezeu? (v. 14b)__________________________________________

Coreleazã cu alte pasaje din Biblie care vorbesc despre judecata de apoi. Ce înveþi din Biblie despre judecata de apoi?________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Crezi cã oamenii trebuie sã fie credincioºi de frica judecãþii? De ce?____________________________________________________________________________________


27

Ce altã motivaþie ar trebui sã aibã oamenii de sub soare pentru a fi credincioºi Creatorului lor?____________________________________________________________________________________

Spre deºertãciune sau spre desfãtare? Încotro se îndreaptã viaþa ta zi de zi?


Solomon a adunat într-o vreme "pâinea" numai pentru el ºi s-a trezit tot mai flãmând. El le recomandã cititorilor sãi sã-ºi împartã pâinea. Ce înseamnã pentru tine sã împarþi pâinea în ºapte sau în opt ºi s-o arunci pe ape?________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Ce versete din Biblie te motiveazã sã împarþi pâinea cu cel flãmând?____________________________________________________________________________________

Ce te descurajeazã sã dãruieºti?____________________________________________________________________________________

Cum gãseºti echilibrul între libertatea de a te bucura de viaþã, indiferent de vârstã, ºi responsabilitatea de a trãi dupã voia lui Dumnezeu, ºtiind cã El te va judeca într-o zi?________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Teme-te de Dumnezeu ºi pãzeºte poruncile Lui. Aceasta este datoria oricãrui om. Deci, ºi datoria ta.


28

29

R E C A P I T U L A R E

Nu iubiþi lumea (bogãþia, plãcerea, faima)! Cum te-a ajutat Eclesiastul sã te lecuieºti de atracþia lumii?_______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Ce decizii crezi cã aºteaptã Dumnezeu sã iei în urma acestui studiu?____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Scrie câteva desfãtãri pe care le-ai experimentat studiind mesajul eclesiastului?____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Scrie mai jos câteva desfãtãri veºnice pe care le-a pregãtit Dumnezeu în cer pentru cei credincioºi, dar pe care le poþi experimenta încã de aici de pe pãmânt?____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Care este cea mai importantã lecþie pe care ai învãþat-o de la Eclesiastul?__________________________________________________________________________________________________________________________

Scrie mai jos rezumatul cãrþii Eclesiastul folosind expresiile-cheie: goanã dupã vânt, sub soare, deºertãciune, fericire, teme-te de Dumnezeu, pãzeºte poruncile Lui.____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Desfãtare sau deºertãciune

Identificã deºertãciuni ale secolului XXI ºi scrie-le în coloana din stânga, iar în dreapta trece desfãtãrile veºnice corespunzãtoare.

DEªERTÃCIUNI DESFÃTÃRI

_____________________________ __________________________________________________________ __________________________________________________________ __________________________________________________________ __________________________________________________________ __________________________________________________________ __________________________________________________________ __________________________________________________________ __________________________________________________________ __________________________________________________________ __________________________________________________________ __________________________________________________________ __________________________________________________________ __________________________________________________________ __________________________________________________________ __________________________________________________________ __________________________________________________________ __________________________________________________________ __________________________________________________________ __________________________________________________________ __________________________________________________________ __________________________________________________________ __________________________________________________________ __________________________________________________________ __________________________________________________________ __________________________________________________________ __________________________________________________________ __________________________________________________________ _____________________________

...mãcar cã pãcãtosul face de o sutã de ori rãul ºi stãruieºte multã vreme în el, eu ºtiu cã fericirea este pentru cei ce se tem de

Dumnezeu ºi au fricã de El. (Eclesiastul 8:12)

30

Eclesiastul · 2016-03-17 · Un început bun nu garanteazã un sfârºit bun. ªi nici un început...

Documents

Transcript of Eclesiastul · 2016-03-17 · Un început bun nu garanteazã un sfârºit bun. ªi nici un început...