„Bocºa culturalã” – 15 - banaterra.eu · Pune-n mine harul Tãu, Sã nu am în suflet rãu,...

BOCªA CULTURALÃ ½ 1

REVISTÃ TRIMESTRIALÃ DE CULTURÃ Anul XV, Nr. 1-2 (84-85)/ 2014

Gabriela ªerbanDirector Biblioteca Orãºeneascã „Tata Oancea” Bocºa

Redactor-ºef revista Bocºa culturalã

ªi iatã, am intrat în cel de-al 15-lea an de apariþie a revistei Bocºa culturalã. Emult? E puþin? Vã lãsãm pe dumneavoastrã, cititorii, sã apreciaþi.

Noi ºtim doar cã e frumos, cã e o bucurie, iar pentru oraºul Bocºa este un record(nici una dintre publicaþiile de dupã 1990 din Bocºa nu au rezistat decât foarte puþintimp)! Mai ºtim cã nouã, truditorilor, ne oferã o anume dozã de satisfacþie! Cã a fostgreu, cã „nebãnuite sunt cãile...” ºi ale unei publicaþii, cã nu a fost întotdeauna soare ºicã, uneori, cu greu am strãbãtut prin hãþiºurile Timpului. Dar tot Timpul a fost cel carea demonstrat cã aceastã modestã revistã este utilã, cã truda noastrã nu a fost, nu esteºi nu va fi în zadar.

Faptul cã multe dintre articolele revistei apar în lucrãri importante, cã revista estecitatã ºi cuprinsã în bibliografiile unor volume necesare, cã se face trimitere la date ºiinformaþii din aceastã publicaþie în lucrãri de referinþã, ne bucurã ºi ne dã încredere.Încredere într-un viitor.

Pentru cã Bocºa culturalãare viitor! Iar, pentru trecut,pentru prezent ºi pentru viitorse cuvine ca mãcar acum, laceas aniversar, sã mulþumescpersonal tuturor colaboratorilor,tuturor prietenilor care ne-ausprijinit ºi ne-au încurajat, ne-aufost alãturi la bine ºi la greu,tuturor celor mai puþin prieteni,pentru cã ne-au ambiþionat,tuturor celor care s-au strãduitsã menþinã aceastã paginã deistorie localã ieri, care încã sestrãduiesc s-o continue azi ºicare se vor strãdui pentru ziuade mâine, celor care cred înviitorul acestei reviste.

La mulþi ani, Bocºa culturalã, mândria bibliotecii bocºene!

„Bocºa culturalã” – 15

2 ½ BOCªA CULTURALÃ

EvenimentEvenimentEvenimentEvenimentEveniment

Ziua Naþionalã a CulturiiRomâne/Ziua poetului neperechea fost sãrbãtoritã, firesc, ºi înacest an la Biblioteca Orãºeneascã„Tata Oancea” Bocºa, vineri, 17ianuarie 2014, încheind osãptãmânã dedicatã luceafãruluipoeziei româneºti.

Din nou Sala Biblionet adevenit neîncãpãtoare, utilizatoriai serviciilor bibliotecii fiind ºide aceastã datã prezenþi în numãrmare pentru a-l omagia pe MihaiEminescu ºi pentru a cinsti ZiuaNaþionalã a Culturii Române,ceas de sãrbãtoare pentru toateinstituþiile de culturã din þarã.

Expoziþ ie de carte ,prezentarea colecþiei „Eminescu”e Editurii TIM din Reºiþa,simpozion: Latura spiritualã acreaþiei eminesciene, recital depoezie din opera eminescianã,proiecþie de film omagial„Eminescu – suflet de crin” au fosttemele propuse de organizatoriparticipanþilor la eveniment.

Expozeuri deosebit deinteresante au fost rostite decãtre prof. Stela Boulescu (LiceulTeoretic „Tata Oancea” Bocºa),pr. Doru Melinescu (BisericaNaºterea Maicii DomnuluiVasiova) ºi pr. prof. dr. Ionel

„Eminescu, iar ºi iar,/ la-nceput decalendar...”

P e t r i c ã(MãnãstireaSf. Ilie de laI z v o rVas iova ) ,iar elevi aiL i c e u l u iTe o r e t i c„ T a t aOancea” aup r e g ã t i tc â t e v a

montaje literare ºi recitaluri dincreaþia eminescianã, fiindremarcabil faptul cã Eminescueste, încã, cel mai citit, cel maiiubit ºi cel mai cunoscut poetromân.

Evenimentul a fostorganizat de Bib l io tecaOrãºeneascã „Tata Oancea” Bocºaîn parteneriat cu Liceul Teoretic„Tata Oancea” ºi Biserica NaºtereaMaicii Domnului Bocºa Vasiovaºi a demonstrat încã o datã cãEminescu este actual ºi poate fiîn continuare un model de muncãºi exerciþiu cultural pentru toategeneraþiile de azi ºi de mâine.



***

În Colecþia „Eminescu” aEditurii Timpul/ TIM din Reºiþase regãsesc diverse titluri aleunor diverse teme, studii, eseuri,comentarii, antologii, etc. toatemenite sã pãstreze actualitateamarelui Eminescu, sã propunãgeneraþiei de azi ºi de mâine unexemplu împotriva mediocritãþiiºi comoditãþii, un exemplu alasumãrii destinului ºi al asumãriiidentitãþii româneºti, un modelde muncã ºi consecvenþã:Luceafãrul ºi alte comentariieminesciene de ConstantinCubleºan (vol. 2, 1998); Eminescugând ºi cânt de Gheorghe Jurma(vol. 3, 1998); De ce Eminescu?de Eugen Todoran ºi G.I.Tohãneanu (vol. 4, 1999), MihaiEminescu – contextul receptãriide Mircea Popa (vol.5, 1999),Stelele cardinale: eseu despreEminescu, de ªtefan Cazimir (vol6, 1999), Eminescu. studii ºiarticole de Ion Buzaºi(vol. 7,1999), Mãiastra de G.I. Tohãneanu(vol. 8, 2000), Eminescu ºi Oraviþade Ionel Bota (vol. 9, 2002), Operspectivã asupra sonetuluieminescian de Paula DanielaEpurianu (vol.10, 2005), Vremetrece, vreme vine. Note emi-nesciene de Gheorghe Jurma (vol.11, 2007), Cartea care deschidelumea – note eminesciene- deGheorghe Jurma (vol. 12, 2010),Mihai Eminescu în fondurileBibliotecii Orãºeneºti din Bocºa:catalog de Gabriela ªerban (vol.13, 2013).

Gabriela ª[email protected]

Ediþia a VII-a a Concursului de creaþiiliterar artistice pentru elevi „Gânduri

cãtre Dumnezeu” – 2014

ªi în acest an, participanþii la Concursul de creaþii literar-artistice „Gânduri cãtre Dumnezeu” organizat de BibliotecaOrãºeneascã „Tata Oancea” Bocºa, sunt în numãr însemnat.

S-au înscris 113 participanþi , elevi de la clasele pregãtitoarepânã la cei de liceu. Dintre aceºtia, 53 ºi-au etalat talentulscriitoricesc, iar 60 au încântat juriul cu îndemânarea artisticã.

Jurizarea a avut loc la sediul instituþiei organizatoare, vineri,11 aprilie, iar juriul a fost constituit din 10 membri, cadre didactice,preoþi, precum ºi un reprezentant al altor culte.

Cei 113 elevi au fost îndrumaþi de 21 de cadre didactice:profesori de religie, de limba românã, învãþãtori sau profesori dedesen, dar ºi de pãrinþi ºi bunici.

Premierea a avut loc joi, 24 aprilie, ora 13.00, la sediulbibliotecii. Toþi participanþii la concurs au primit premii ºi diplome,iar cele mai reuºite lucrãri îºi vor gãsi loc în pagile revistei „Bocºaculturalã”, dar ºi în volumul VII al cãrþii Gânduri cãtre Dumnezeu.

Concursul de creaþii literar-artistice „Gânduri cãtre Dumnezeu”ediþia 2014 a fost organizat de Biblioteca Orãºeneascã „Tata Oancea”Bocºa, în parteneriat cu Centrul de Tineret Vasiova ºi instituþiileºcolare ºi cu sprijinul Primãriei ºi Consiliului Local Bocºa,Direcþiei pentru Culturã Caraº-Severin, Bibliotecii Judeþene „PaulIorgovici”, ANBPR Caraº-Severin, Fundaþia „Triumful inimii” Bocºaºi Asociaþia „Humanitas” Bocºa.

Premiile au constat în cãrþi, rechizite ºi jucãrii ºi au fostînmânate de preºedintele juriului, dna. prof. Stela Boulescu ºi unuldintre parteneri, dra. Clara Constantin, managerul Bibliotecii Judeþene„Paul Iorgovici” Caraº-Severin.

Aceastã ediþie s-a înscris în ciclul de manifestãri culturalederulate cu prilejul Zilei bibliotecarilor.

http://www.caon.ro/gandurile-gata-de-premiere/1407245Gabriela ªerban


Doamne, eu Îþimulþumesc

de CismãneanþuFilip Denis, cls. a VIII-a

Doamne, eu Îþimulþumesc

Pentru dragostea Tamare,

Cãci pe cruce aimurit

ªi ne-ai dat nouãsalvare!

Eu eram un pãcãtos,Tu-ai venit la mine

josSã-mi salvezi sufletul

meu,Din ghearele celui

rãu.

Iar acum vreau sãpãºesc

Pe calea Ta curatã,Viaþa-n pace s-otrãiesc,

Viaþa ce mi-ai dat-o!

Pune-n mine harulTãu,

Sã nu am în sufletrãu,

Dragoste nemãrginitãªi o soartã fericitã!

Coordonator:Prof. SãrãþeanuCristina

Doamne, Tu eºticel mai blând

de Dumitru DanaErica, cls. a VIII-a

Iatã, vreau sã-þi scriuceva,

Ce simt în inima mea,Simt un gol aºa înfiptÎn al meu suflet trudit.

Aºtept, ca din zãrialbastre,

Sã-mi trimiþi un semndin soare,

Raza de lumini dinglastre,

Ca în mine sã rãsare.

Scriu cu mânatremurând

ªi o lacrimã-mi rãsare...Doamne, Tu eºti cel mai

blând,Cu a ta luminã mare!

Tatã, Tu când vei citiAste rânduri de la mine,

Dã iubire la cei vii,Ca sã aibã inimi pline!

Coordonator:Prof. SãrãþeanuCristina

Þuc-o moºu

Stoina Cristine DariaClasa a VI-a A

ªcolala Gimnazialã Nr.1 Bocºa

Apare în fiecare an primãvara, pe stradanoastrã. Bãtrân, gârbovit, cu degetele mâinii stângistrânse, de la vioara cu care a cântat o viaþã. Afost 4 viorist aºa îi place sã spunã. Nu ºtiecum mã cheamã, dar când mã vede, bucuria îiapare pe faþã.

-Þuc-o moºu, ce mare te-ai fãcut.Mã bucur cã a mai trecut peste o iarnã.Vine în fiecare duminicã la bisericã. Aprinde

o lumânare care pâlpâie uºor în mâinile îmbãtrânite,strânse parcã pe vioarã ºi arcuº. Se opreºte laicoane murmurând o rugãciune,apoi cu paºi obosiþipleacã încet cãtre casã.

A venit primãvara. Þuc-o moºu nu a maiapãrut. S-a dus cred sã cânte îngerilor „Hristos aînviat“. Duminicã voi aprinde o lumânare pentruel. Somn uºor þuc-o moºu.

Maica Domnului

Ferciug MariaClasa a-II-a A

ªcoala Gimnazialã Nr. 1 Bocºa Prof.înv.primar Voina Maria

Maica Domnului HristosAre chipul luminos.Ne-nchinãm icoanei sfinte,Prin rugãciune fierbinte.

Ce nume frumos, Maria!Ea ne-aduce prieteniaªi iubirea pe pãmânt,În suflete ºi în cuvânt.

Mereu cerem în rugãciune:Respect, credinþã, înþelepciune,În viaþã oameni buni sã fim,Nicicând sã nu dezamãgim.


Doamne, Doamneluminate!

de Gruia Emilia Sefora,cls. a VI-a

Tatã, eu mã rog la TineCa sã-mi fie mereu bine,Tu-mi asculþi rugãciunileªi înfãptuieºti minunile!

Doamne, Tu-ai creatpãmântul

ªi toþi Te numescPreasfântul,

Tu-ai creat luna ºi cerul,Tu-Þi reverºi mereu

misterul!

Vreau sã-Þi cânt peveºnicie

Cântece-adorate Þie;Tu mi-ai dat frumosul

numeªi sã am un rost pe

lume!

M-ai fãcut copil iubitªi cu sufletu-mplinit;

Doamne, dã-mi o lungãviaþã,

Cu iubire ºi speranþã!

Pentru mine, eºtiminunat,

Pentru lume, împãrat;Glorie ºi slavã ÞieÞi-oi aduce pe vecie!

Vezi, Þi-am compus opoezie,

Sã-Þi aducã bucurie!Tu m-ajuþi mereu la

toate,Doamne, Doamneluminate!

Coordonator:Prof. Sãrãþeanu

Cristina

Îþi mulþumesc, o,Doamne,

de Stan Luciana Lola,cls. a VII-a

Îþi mulþumesc, o,Doamne,

Cã întruna mã pãzeºti,ªi când ziua-abia începe,

Tu-mi arãþi cã mãiubeºti!

Îþi mulþumesc cã ai grijãDe mine ºi ai mei

pãrinþi,ªi cu bucuria toatã

Mã ajuþi ºi mã alinþi!

Te rog sã mã ierþi, o,Doamne,

Poate cã Te-am supãrat,ªi ajutã-mi mai departe,

Ca sã ºtiu cã m-aiiertat!

Trimte-mi îngeraºii tãiSã-mi fie mie pãzitoriªi sã-mi fie somnul

dulce,Ca parfumul cel de flori!

Coordonator:Prof. Sãrãþeanu Cristina

Dumnezeul creatorul

de Dobre Oana CorinaFrancisca, cls. a VI-a

Dumnezeu e DuhulSfânt,

Ce-a dat viaþã pepãmânt,

El e Domnul unicatCa o floare de-mpãrat.

Dumnezeu a dat iubire,Sãnãtate, fericire,

Dumnezeu a dat unsoare

ªi o lunã sclipitoare.

La naturã a dat viaþã,Omului i-a dat speranþã,Râului frumosul glas,Animalelor curaj.

Gânduri cãtrGânduri cãtrGânduri cãtrGânduri cãtrGânduri cãtre Dumnezeue Dumnezeue Dumnezeue Dumnezeue Dumnezeu

Mãnãstirea dela Izvor

Desen deCaius Popuþa


Domnul meu iubit

de Dumitru DeborahTatiana, cls. a VI-a

Domnul meu iubit,Tu pe cruce ai murit,Fãrã vinã te-ai jertfit,Sã pot fi eu fericit.

Câtã dragoste-ai purtat,Tu, un miel nevinovat,Domnul meu, Tu m-ai

salvat,Iubitor ºi-adevãrat.

Eºti iubirea mea cea vie,Te-oi cânta o veºnicie,Viaþa mea fã-o sã fieCa o dulce melodie!

N-am cuvinte sã-þi vorbesc,Câte-aº vrea sã-þi mai

mulþumesc,Eu sunt micã, Te iubesc,ªi cu cinste Te slãvesc!

Coordonator:Prof. Sãrãþeanu Cristina

Recunoºtinþãde prof. Sãrãþeanu

Cristina

Eu ºtiu cã mi-ai tivit ogorulC-un strop de tinã,

din cea sfântã,ªi-ai stors-o dintr-a Ta

luminã,Amestecând floarea cu

dorul.

Iar carnea mea a tot sporitDin ochiul Tãu vioi,prinos de veghe,

ªi-n fiinþã credinciosmã-ndoi

S-aud izvorul ce mi-ailicãrit.

Mã laºi cotrobãind în stele,Nesupus de teamã,

ºi cuminte,Aºa cuvântu-Þi se destramãÎn mine fragede dantele...

Îmi dai mâhnire ºi speranþã,

Sã am ce sã anin,broboane-n frunte,

Sã-ncãtuºez iubire cu veninÎn stihuri grele de romanþã.

Cu haruri dulci mã oblojeºti,ªi timpul mi-l arãþi,

mai lasã-l!Crezul meu ca-n multe dãþiNu zori sã-l culci, mai pasã-l!



În cea de-a douazi de Paºti, PS Lucian,Episcopul Caransebeºului,s-a aflat în mijloculcredincioºilor din oraºulBocºa. A fost întâmpinatcu pâine ºi sare (dupãdatina strãbunã) deoficialitãþi locale, dar ºide copiii ºi credincioºiiBisericii Ortodoxe cuhramul „Sfântul IerarhNicolae” unde slujescpreoþii Silviu Ferciug ºiRãzvan Sas.

Înconjurat de unsobor de preoþi ºi diaconi,PS Lucian a sãvârºitSfânta Liturghie, la slujbãparticipând un numãrînsemnat de credincioºi,îmbucurãtor fiind faptulcã au fost prezenþi maimulþi copii, unii dintreaceºtia purtând straiulpopular bãnãþean.

De asemenea, PSLucian a avut alãturimembrii grupului psaltic„Ethos” al EpiscopieiCaransebeº, care au dat rãspunsurile liturgicecreând o atmosferã înãlþãtoare, de mare emoþiespiritualã.

Preasfinþitul Pãrinte Lucian vine des înmijlocul credincioºilor din Bocºa, iar slujbelesãvârºite de Domnia Sa sunt dintre cele maiemoþionante, menite sã meargã la sufletuloamenilor.

De aceastã datã, Preasfinþia Sa a avutun motiv în plus sã se afle la Bocºa: a fostinvitat de cãtre oficialitãþile locale pentru a ise înmâna, în mod oficial, Titlul de Cetãþean deOnoare al Oraºului Bocºa „pentru susþinerea cuosârdie a unitãþii Bisericii Ortodoxe în spaþiulcãrãºan ºi bocºan, pentru implicarea Sa constantãîn spiritualitatea ºi gospodãrirea patrimoniuluibisericesc din oraºul Bocºa, pentru menþinereatreazã a dreptei credinþe în rândul comunitãþiilocale.

Îi mulþumimPreasfinþiei SaleLucian pentruîntreaga saimplicare în totceea ce înseamnãactivitate spi-ritualã în oraºulnostru, îi dorimsãrbãtori fericite încontinuare ºi uncãlduros Hristos aÎnviat!”, a spusprimarul oraºuluiBocºa , Gabr ie lCismãneanþu, încuvântul adresat ladecernarea Titlului.

D e s p r ea c t i v i t a t e aPreasfinþiei SaleLucian, EpiscopulCaransebeºului, auvorbit prof. dr.Nicolae Bocºan,prof. dr. MihaiViºan, pr. SilviuFerc iug , P.On.Protopop Petru

Berbentea, iar un laudatio de excepþie a fostrostit de dr.ing. Sorin Frunzãverde, preºedinteleConsiliului Judeþean Caraº-Severin.

În încheierea festivitãþii, în faþa unuiimpresionant numãr de participanþi, PS Luciana vorbit simplu, cald ºi cu emoþie.

„Este o cinste ºi o onoare pentru mine casã primesc astãzi la Praznicul praznicelor acesttitlu de onoare, care mã bucurã dar în acelaºi timpmã ºi obligã sã fiu ºi mai aproape de preoþii ºicredincioºii oraºului Bocºa. De asemenea mãobligã sã fiu mai aproape ºi de toate activitãþileºi proiectele pe care Biserica împreunã cuautoritãþile locale, le desfãºoarã pe raza acestuioraº foarte important din Þara Banatului ºi dinEpiscopia Caransebeºului. [...] Acest titlu, deCetãþean de Onoare, ca ºi celelalte diplome ºititluri pe care le-am primit, le dau, cu toatãbucuria ºi din toatã inima, bisericii strãmoºeºtipe care o slujesc cu timp ºi fãrã timp, Bisericii

Preasfinþitul Pãrinte Lucian, cetãþean deonoare al oraºului Bocºa


Ortodoxe Române, bisericii locale, care, în BanatulMontan, se numeºte Episcopia Caransebeºului”.

Iatã cã bocºenii au avut parte de unimportant eveniment în cea de-a doua zi dePaºte, un eveniment de suflet dedicatPreasfinþitului Pãrinte Lucian, EpiscopulCaransebeºului, pentru munca pe care odesfãºoarã ºi la Bocºa, nu doar în judeþ, dinpunct de vedere spiritual, intelectual, educativºi administrativ.


Cuvânt rostit laînmânarea Titlului deCetãþean de Onoare al

oraºului Bocºa PSLucian, Episcopul

CaransebeºuluiProf.dr. NICOLAE BOCªAN

21 aprilie 2014

Episcopia ortodoxã româneascã aCaransebeºului a fost binecuvântatã de SfântulDuh încã de la întemeierea ei în anul 1865 dearhierei vrednici, cãrturari luminaþi, patrioþidevotaþi tãrii ºi neamului, ctitori ºi îndrumãtorispirituali ai creºtinilor pe care i-au pãstorit. De laprimul ei episcop, Ioan Popasu, continuând cuNicolae Popea, Elie Miron Cristea, Iosif TraianBadescu, Veniamin Nistor, Vasile Lãzãrescu, iardupã reactivare, Emilian Birdaº, Laurenþiu Strezaºi pânã la actualul întâistãtãtor al Episcopieinoastre a Caransebeºului, Dumnezeu a binecuvântatîn scaunul arhieresc pãstori care au ºtiut sã deaeparhiei pe care au pãstorit-o nu numai dimensiuneaspiritualã proprie bisericii, ci ºi una culturalã ºinaþionalã, transformând-o într-un focar de luminã,într-un pãstrãtor al tradiþiilor ºi obiceiurilor acestuicolþ de þarã.

Astãzi vechea aºezare de pe Valea Bârzaveieste onoratã de prezenþa Prea Sfinþiei Sale dr.Lucian Mic, episcopul Caransebeºului, care în adoua zi a Sãrbãtorilor Pascale a slujit o liturghiearhiereascã la biserica din Bocºa Românã.

Astãzi Primãria ºi Consiliul Local onoreazã

pe întâistãtãtorul eparhiei noastre cu titlul decetãþean de onoare al oraºului, binemeritat pentrutot ce a fãcut pentru Biserica Ortodoxã Românã,pentru cultura ºi spiritualitatea româneascã dinaceastã parte a pãmântului românesc.

Prea Sfinþia Voastrã

Vã onoreazã astãzi o comunitate cu vechitradiþii de muncã, de afirmare româneascã, careîn trecut a fost sediul unui tract protopresbiteralcondus de reputatul preot ºi protopop MihailGaºpar, reputat gazetar, scriitor ºi luptãtor naþionalîn anii regimului dualist, o comunitate din rândurilecãreia s-au ridicat preoþi ºi teologi de mare þinutã,slujitori ai Bisericii Ortodoxe Române în diverselocuri din þarã ºi din lume, o comunitate care adat þãrii artiºti renumiþi, oameni de ºtiinþã,profesori, scriitori, muzicieni.

Astãzi oraºul nostru onoreazã ºi omagiazãarhiereul luminat, dãruit cu toatã viaþa sa bisericiipe care o slujeºte. Nu doresc sã mã refer laactivitatea Prea Sfinþiei Sale ca pãstor ºi conducãtoral bisericii de când a fost instalat în scaunularhieresc al Caransebeºului, impresionantã prindimensiunea ei pastoralã,socialã, educativã ºiculturalã. Doresc sã reamintesc activitatea decercetare ºtiinþificã ºi teologicã a Prea SfântuluiPãrinte episcop Lucian, care numai în câþva ania format în jurul scaunului arhieresc un centrude emulaþie stiinþificã ºi culturalã, transformândCaransebeºul ºi judeþul în puternice centre decreaþie teologicã, istoricã ºi general culturalã, aºacum au fost acestea cu mulþi ani înainte. Subpãstorirea Prea Sfinþiei Sale au fost reânviatemai vechile intreprinderi culturale ale Episcopiei,


Foaia diecezanã, calendarele, reuniunele. S-ainaugurat un program de cercetare a istorieiepiscopiei, a fost reconstruit Muzeul eparhial,arhiva,biblioteca, au fost organizate corurilebisericeºti ºi cele laice.

Însuºi Prea Sfinþia Sa dr. Lucian Mic aîncurajat cercetarea istoriei acestor locuri, atât acelei bisericeºti, cât ºi a celei laice, organizândmanifestãri ºtiinþifice, expoziþii de documente ºifotografii. Sub îndrumarea Prea Sfinþiei Sale înfiecare an se organizeazã manifestarea „Zilelecredinþei ºi culturii în Caraº-Severin”, ajunsã,dacã nu greºesc la a 8-a ediþie, o manifestare încare zilnic se succed variate activitãþi religioase,culturale, artistice ºi ºtiinþifice. În fiecare an laCaransebeº se întrunesc mitropoliþi, arhiepiscopi,episcopi, profesori de teologie, preoþi cãrturari,istorici din þarã ºi din strãinãtate la simpozionul„Credinþã ºi mãrturisire”. Peste o sãptãmânã seva deschide la Caransebeº a 8-a ediþie dedicatãSfinþilor Brâncoveni, Sf Euharistia comemoratãde Biserica ortodoxã în acest an.

Prea Sfinþia Sa a dezvoltat în ultimii optani o statornicã ºi apreciatã muncã de cercetareîn domeniul istoriei bisericii în general, cu deosebire

a istoriei Bisericii ortodoxe din Banat ºi a eparhieiCaransebeºului. A publicat studii ºi cãrþi valoroasedespre diferite personalitãþi ale vieþii ecleriastice,despre momente esenþiale din trecutul ºi prezentulbisericii, despre contribuþia bisericii la viaþanaþionalã. A susþinut un strãlucit doctorat laUniversitatea din Craiova, cu Î.P.S. mitropolit alOlteniei cu o lucrare despre Relaþiile dintre BisericaOrtodoxã Românã ºi Biserica Ortodoxã Sârbã dinevul mediu pânã la separaþia ierarhicã, publicatãnu de mult, a scris o carte despre episcopulCaransebeºului, Elie Miron Cristea, numeroasestudii despre trecutul ºi prezentul EparhieiCaransebeºului. A redat astfel faima ºi gloria decare s-a bucurat Episcopia Caransebeºului de-alungul istoriei sale, motiv pentru care omagiemastãzi ierarhul, teologul ºi omul de ºtiinþã P.S. dr.Lucian Mic.

Vã rog sã primiþi Prea Sfinþia Voastrãexpresia deosebitei mele consideraþii ºi omagiulcetãþenilor oraºului Bocºa.

Prof.univ.dr.Nicolae Bocºan

Bocºa, 21 aprilie 2014

POSTUL MARE CU ELEVI AI ªCOLII GIMNAZIALE NR.1 BOCªA

Sfântul ºi Marele post al Paºtelui a fost, pentru elevii ªcolii Gimnaziale nr.1 dinBocºa, un bun prilej de pelerinaj ºi întâlnire cu Hristos în Bisericã, de pregãtire pentruÎnvierea Domnului în spiritul credinþei ºi tradiþiei creºtine.

Anul 2014 este închinat Sfintelor Taine a Spovedaniei ºi Împãrtãºaniei, prilej cu careelevi ai ªcolii Gimnaziale nr.1 Bocºa au participat vineri, 21 martie, la Sfânta Liturghie aDarurilor mai înainte sfinþite, în biserica Sf.Nicolae din Bocºa Românã împãrtãºindu-se cuSfintele Taine. În cuvântul sãu, pãrintele paroh Silviu Ferciug a subliniat importanþa SfinteEuharistii în viaþa copiilor ºi tinerilor de astãzi ºi i-a invitat pe toþi elevii sã vinã la bisericãtot mai des ºi sã se roage lui Dumnezeu pentru sãnãtate ºi înþelepciune.La sfârºitulLiturghiei copiii au primit iconiþe sfinþite ºi dulciuri.

Sãptãmâna a V-a a Postului Mare a prilejuit întîlnirea în bisericã a altor clase deelevi ai ºcolii cu Mântuitorul Iisus Hristos prin împãrtãºirea cu Sfintele Taine.Dupãîmpãrtãºanie aceºtia au vizionat filmul Maria Egipteanca ºi,la sfârºit, pãrintele paroh a rostito catehezã în care a fãcut referire la viaþa sfintei ºi la întoarcerea celor rãtãciþi la Hristos.

O altã activitate desfãºuratã în cadrul proiectului de parteneriat educaþional dintreBiserica Sf.Nicolae ºi ªcoala Gimnazialã Nr.1 Bocºa a fost vizitarea cãminului de bãtrîni, ºisãvârºirea Sfântului Maslu, spre bucuria bãtrânilor care locuiesc în acel aºezãmânt.

Sãptãmâna „ªcoala altfel” a prilejuit desfãºurarea altor activitãþi spre cunoaºtereasemnificaþiei sãrbãtorilor pascale dar ºi vizionarea filmului „Iisus din Nazaret”,activitãþi careau fost întâmpinate cu mult entuziasm din partea elevilor.

Toate aceste activitãþi s-au desfãºurat pentru a ne pregãti cum se cuvine pentruîntâmpinarea Sfintelor Sãrbãtori cu sufletul curat ºi gândul cãtre Jertfa lui Hristos pe crucepentru mântuirea noastrã.

A consemnat, Prof. Gianina Murã


CORUL ,,ARMONIA’’ DIN BOCªA ÎN PELERINAJ,,Pace celor ce vin, bucurie celor ce rãmân,binecuvântare celor ce pleacã!’’

Este vineri, 28 februarie 2014, o dimineaþãînsoritã de primãvarã. Membrii Corului,,Armonia“ din Bocºa ºi câþiva credincioºi aiparohiei se pregãtesc de plecare într-o cãlãtoriede suflet spre Mãnãstirea Prislop (Hunedoara).

Dupã ce pãrintele paroh Silviu Ferciug,dirijorul corului, a rostit rugãciunea de cãlãtorie,în Biserica ,,Sfântul Ierarh Nicolae“ din BocºaRomânã, am pornit cu emoþie spre aceastã vechevatrã monahalã. În vreme ce se discuta despreviaþa pãrintelui Arsenie Boca ºi frumoasele saleînvãþãturi, priveam peisajul de basm oferit denaturã ºi observam, asemeni psalmistului David:,,Cât de minunate sunt lucrurile Tale Doamne,toate întru înþelepciune le-ai fãcut“. (Psalmi 103,25),pomi care au început sã revinã la viaþã, colþulierbii de un verde crud, crestele munþilor înzãpezite,cu adevãrat minuni create de Dumnezeu, într-operfectã ordine ºi armonie.

În aproximativ douã ore ºi jumãtate ajungemla poarta Mãnãstirii Prislop. Cu toþii suntemextraordinar de bucuroºi ºi cu multã evlavie intrãmîn curtea sfântului lãcaº, ne apropiem de bisericã,unde ne închinãm la sfintele icoane, lãsãm pomelniceîn care înscriem numele celor dragi ºi începem sãcântãm un imn liturgic spre slava lui Dumnezeu.La ieºire am realizat o fotografie pentru a aveamereu în suflete ºi înaintea ochilor aceastã zideosebitã, dupã care ne-am deplasat într-o liniºtedesãvârºitã ºi cu paºi mãrunþi spre mormântulpãrintelui Arsenie Boca. Mulþimea de credincioºi,florile, lumânãrile ºi candelele, rugãciunea ºi lacrimiletuturor ne-au copleºit. Am rãmas nemiºcaþi lângãcrucea pãrintelui timp de douã ore, ceea ce pãreacã a fost o clipã.

P a c e asufleteascã, credinþaºi speranþa, seciteau pe feþeletuturor, tineri sauvârstnici, bolnavisau sãnãtoºi, fericiþisau neîmpliniþi auvenit cu un gândsau o dorinþã pecare suntem con-vinºi cã Dumnezeu,prin rugãciunilepãrintelui Arsenie ova împlini.

Am urcat apoispre peºtera denevoinþã a SfântuluiPreacuvios Pãrinte

Ioan de la Prislop, pe o cãrare îngustã ºi anevoioasã,dar a meritat. Ne-am întrebat ce viaþã au avutaceºti oameni sfinþi, câtã ostenealã, câtã jertfãpentru Hristos ºi noi ce puþin din exemplul lor îlpunem în practicã în viaþa noastrã de zi cu zi.

Revenim în cimitirul mãnãstirii ºi fiecareprimeºte de la o mãicuþã câte o floare, simbol aldragostei ºi milosteniei creºtine, virtuþi pe carele-a avut pãrintele Arsenie Boca ºi toþi sfinþii luiDumnezeu.

Pãrintele Silviu ne-a binecuvântat ungându-ne cu untdelemn sfinþit din candelã apoi amaprins lumânãri, am cumpãrat cãrþi, icoane ºiobiecte sfinþite, de folos pentru familiile noastre.

Spre ieºirea din mãnãstire, în discuþiilenoastre mulþumeam neîncetat lui Dumnezeu pentruaceste momente de mare bucurie duhovniceascã,fãrã nici cel mai mic regret cã în aceastã zi depeste sãptãmânã, am lãsat toate cele lumeºti ºiam dedicat acest timp lui Dumnezeu ºi sufletuluinostru.

Am pornit apoi spre biserica Densuº, unadintre cele mai vechi biserici din þarã, chiar dinEuropa. Suntem impresionaþi de stilul deosebit ºifrumuseþea acestui sfânt lãcaº. Ne închinãm,cumpãrãm o Biblie ºi câteva calendare, apoi pornimtot în rugãciune spre casele noastre.

A fost un pelerinaj de suflet, ne-am simþitca într-o familie, aºa cum de altfel ne simþimîntotdeauna cei care facem parte din minunatulCor ,,Armonia’’, am realizat, pentru a nu ºtiucâta oarã, cã este important sã ne îndreptãmatenþia spre cele spirituale, sã alungãm pãcatul ºisã înmulþim virtutea ºi faptele bune, întãriþi fiind

în încercãrileaces te i v ie þ iefemere, sã nepregãtim încã deaici un loc în,,Casa TatãluiCeresc“ (Ioan14,3); sã ,,Cãu-tãm mai întâiÎmpãrãþia luiDumnezeu º idreptatea Lui ºicelelalte se voradãuga nouã“.(Matei 6,33)

Prof.Liana Ferciug


Pr. Prof. univ. Dr. Theodor Damian

Paºtile ca pâinea cea de toate zilele„Pâinea cea cereascã ºi paharul vieþii; gustaþi ºi vedeþi cã bun este Domnul.”(Liturghia Sf. Grigore Dialogul)

Omul este ceea ce mãnâncã. Teologul ortodox Alexandu Schmeman lega acest proverb deSf. Euharistie explicând nevoia de echilibru între mâncarea trupeascã ºi cea duhovniceascã.

Sf. Euharistie este singura hranã ce are în ea dimensiunea fizicã ºi cea spiritualã, careconþine moartea ºi învierea pentru cã materia moartã în timpul Sf. Liturghii devine însuºi trupulºi sângele Domnului Hristos. Cu alte cuvinte se aduce jertfã fireascã ºi ne împãrtãºim apoi cutrup firesc ºi duhovnicesc totodatã, cam aºa cum explicã Sf. Ap. Pavel când spune cã „seseamãnã trup firesc ºi înviazã trup duhovnicesc” (I Cor. 15, 44).

Aºa cum filosoful român Constantin Rãdulescu Motru zicea cã prin mâncare, produsele cecresc într-un anumit loc sau sol au influenþa asupra dezvoltãrii noastre fizice, dar ºi psihice, decipurtãm locul în noi, tot aºa e ºi cu Sf. Euharistie. O mâncãm ºi ce este în ea creºte ºi lucreazãîn noi, pe ambele planuri, fizic ºi spiritual. Devenim ceea ce mâncãm, sau, spune-mi ce mãnâncica sã-þi spun cine eºti.

În contextul celor spuse mai sus este ºi logic sã gândim cã trupul divin al DomnuluiHristos în Sf. Euharistie are, prin mâncare, efect de înduhovnicire a credinciosului.

Omul are nevoie de hranã zilnicã pentru a trãi. Acesta este un truism. Ceea ce însã parea nu fi truism este realizarea constantã cã hrana zilnicã vine de la Dumnezeu, fie direct, fieindirect. Direct, ca în cazul pelerinajului evreilor în pustie unde la un moment dat nu mai aveauce mânca ºi când Dumnezeu le-a dat mana ºi prepeliþele, zilnic, astfel cã dacã cineva încercasã opreascã ceva pentru a doua zi, ceea ce oprea se strica (Dumnezeu a rânduit acest lucrupentru ca poporul ales sã conºtientizeze dependenþa sa totalã, vitalã de El, zilnic) ºi indirect, caîn cazurile obiºnuite unde cu toþii mâncãm, ce vrem ºi ce putem, realizând însã cã, deºi noiproducem ceea ce mâncãm, muncim într-un fel sau altul pentru a mânca, totuºi capacitatea dea munci produsul pãmântului, vine tot de la Dumnezeu.

Necesitatea de a conºtientiza dependenþa noastrã totalã de Dumnezeu, impusã în VechiulTestament în exemplul citat, ºi lãsatã la libera alegere a omului ca în cazurile obiºnuite, esteconfirmatã de rugãciunea „Tatãl nostru” de unde se înþelege cã pâinea noastrã este zilnicã ºi sesubînþelege cã trebuie cerutã zilnic, chiar dacã putem opri pentru a doua zi sau pentru mai multezile.

Deci dacã pâinea, hrana zilnicã este vitalã pentru om iar Cel ce ne-o dã este Dumnezeu,înseamnã cã înainte de toate, relaþia zilnicã cu Dumnezeu este vitalã.

Sf. Euharistie, trupul ºi sângele Domnului reprezintã cea mai bunã pâine, dar ºi garanþiacelei mai intime legãturi a omului cu Dumnezeu. ªi chiar dacã omul nu trãieºte numai cu pâine,„ci ºi cu tot cuvântul care iese din gura lui Dumnezeu” (Matei 4, 4), cum zice însuºi Domnul cãtrediavolul care-L ispitea în pustie, pâinea euharisticã este tocmai Cuvântul, Logosul lui Dumnezeuîntrupat în istorie, dat lumii acum sub forma darurilor euharistice.

Invierea Domnului este ca „pâinea noastrã cea de toate zilele”, ºi mai mult decât atât,pentru cã fãrã Inviere nu existã viaþã veºnicã. Dacã nu credem cã Hristos a înviat, zadarnicãeste credinþa noastrã, avertizeazã Sf. Ap. Pavel (I Cor, 15, 17). Cu alte cuvinte, logica ecuaþieimântuirii este aceasta: Învierea Domnului nu este un act ocazional, ci permanent, „de toatezilele”, pentru cã la ea se participã în fiecare duminicã, în Bisericã, iar participarea plenarã seface prin împãrtãºirea cu Sf. Euharistie, trupul ºi sângele Domnului, „pâinea cea cereascã ºipaharul vieþii”, cum cântãm la Sf. Liturghie a darurilor mai înainte sfinþite.

Învierea Domnului este euharistia, Paºtile nostru cel de toate zilele. Este pâinea sfântã atrecerii „de la moarte la viaþã ºi de pe pãmânt la cer”. Trecerea nu este uºoarã, ea e primejdioasãºi dureroasã pentru cã este îngreuiatã de pãcat. De aceea este nevoie de vitamina întãritoare,de medicaþia salvatoare care te ajutã sã treci, sã strãbaþi, sã ajungi. ªi aºa cãlãtoreºti vestindcã Hristos a înviat din morþi, cu moartea pe moarte cãlcând” ºi îndemnând ºi pe alþii: „Gustaþiºi vedeþi cã bun este Domnul”, Amin.


Dimitrie Costa

Educaþia cea de toatezilele

11.

Dupã periplul prin greºelile de educaþiepe care le-au fãcut ºi le mai fac încã unele familiicu odraslele lor, cu grave consecinþe pe termenmediu ºi lung, care se manifestã inclusiv princorupþie ºi crizã moralã generalizatã, cu care neîntâlnim zilnic, greºeli mici pe departe epuizate,dar sper totuºi cã pe cele mai grave ºi maifrecvente, sã le fi atins, dupã acest periplu, sãmai zãbovim puþin ºi asupra celor pe care le-afãcut ºi le mai face încã instituþia ce are ca obiectde activitate chiar EDUCAÞIA în sensul cel maicuprinzãtor al cuvântului, adicã ªCOALA, sistemulde învãþãmânt în ansamblul sãu. Da, fiindcã ºcoalaîn mod organizat ºi profesionist face ( ar trebui sãfacã ! ) educaþie intelectualã, moralã, profesionalã,esteticã, religioasã,sanitarã, politicã, pentru muncã,juridicã etc. Am în vedere toate etapele ºcolarede la grãdiniþã pânã la masterat ºi doctorat.

Ca unul care am parcurs toate acesteetape, mai puþin ultimele douã, ºi am slujitcatedra 36 de ani (mai având ºi acum contacte cudãscãlia prin unii membri ai familiei ori foºticolegi, cunosc bine , din interior, aceastã instituþiede la ministru pânã la elevi ºi personalul didacticauxiliar implicaþi în actul educaþiei, direct sauindirect.

Sigur cã nu-mi propun o abordareexhaustivã ºi de profunzime – ar necesita tomuriîntregi – a problemei greºelilor din educaþiainstituþionalizatã cu bunele, dar mai ales cu releleei, ci doar pe cele considerate esenþiale aºa cumle-am cunoscut atât ca ºcolar cât ºi ca dascãl.

Oricât ar pãrea de paradoxal, copilulintrã în contact cu ºcoala chiar înainte de a-itrece pragul, fie printr-un frate ori sorã maimare, fie prin ce aude în familie ori în alte locuripovestindu-se despre ºcoalã, dascãli etc. mai noudin filme, emisiuni radio TV, internet, fapt cepoate avea un impact pozitiv ori negativ pentrudevenirea, evoluþia copilului, relaþiile lui afectivecu ºcoala mai târziu. Aici familia, anturajul copiluluiau un rol important.

O datã ajuns ºcolar copilul de vârstãmicã se ataºeazã afectiv de învãþãtoarea lui(învãþãtorii sunt foarte puþini azi), iar ce spunedumneaei e literã de lege, mamele, personajeprincipale pânã atunci pentru copiii lor, trec înplan secundar. Cum memoria ºi receptivitateacopiilor la vârsta aceasta sunt la cote foarteînalte, învãþãtoarea trebuie sã fie extrem de atentã

la tot ce spune ºi ce face în clasã, la þinutã,gesturile ºi toate manifestãrile, conºtientãpermanent cã trebuie sã fie un model pentruelevii ei în toate privinþele, inclusiv în exigenþa ºicorectitudinea faþã de ei. Elevul nu te iartã dacãeºti pãrtinitor, dacã favorizezi pe unii în defavoareacelorlalþi. Dascãlul de vocaþie, cel dãruit profesieiºtie aceasta ºi mai e conºtient ºi de rolul sãu defãuritor de conºtiinþeºi caractere, iar elevii îl simtºi chiar dacã sunt, chiar încântaþi de exigenþa luiprivind notele ºi mediile din catalog, inclusiv lapurtare, dacã este obiectiv în evaluare ºi consecvent,îl acceptã, iar mai târziu, când culeg roadeleînvãþãturii dobândite de la dumnealui îi suntrecunoscãtori. Existã exemple notorii în literaturãprecum D-l Trandafir al lui M.Sadoveanu, bãdiþaVasile al lui I.Creangã, ca sã nu citez decât pecele mai cunoscute.

Dar existã în literaturã ºi reversul lorîn persoana „pedagogului de ºcoalã nouã” MariusChicoº Rostogan, un autentic impostor al catedreiºi ca pregãtire intelectualã, vizibilã în celebrelesale definiþii date muzicii, gramaticii, geometrieietc. ºi ca „obiectivitate” în examinarea elevilor :Ftiriadi, fiul unui potent al vremii, cãreia-i este ºimediator particular îi aprobã cu „da domnule”rãspunsurile pe care le dã chiar profesorul laîntrebãrile puse de el „nu-i aºa cã pãmântul erotund ºi …” primeºte calificativul maxim, întimp ce copilul unei femei sãrace este lãsatrepetent, fiindcã n-a ºtiut niºte amãnunte derãspuns la întrebãri dificile.

În aceeaºi categorie se înscrie ºi profesorulPopescu din schiþa „Bacalaureat” a lui I.L.Caragialecare-i schimbã nota la Moralã din 3 în 6 elevuluiOvidiu Georgescu numai fiindcã-i de „familie bunã”;la fel profesorul din „Lanþul slãbiciunilor” ºi listapoate continua.

Din pãcate, dupã mai bine de un secol,când au apãrut aceste personaje în „Momente ºischiþe”,1901, specia aceasta de dascãli n-a dispãrut,ba în unele privinþe e chiar mai rãu….,iarconsecinþele se vãd la tot pasul. Toþi aceºti maricorupþi de care vuieºte presa scrisã ºi vorbitã, autrecut ºi ei prin toate treptele scolarizãrii, uniiau ºi doctorate, au avut ºi ei învãþãtori, profesori,diriginþi, iar aceºtia la rândul lor au avut directori,inspectori, miniºtri, prim-miniºtri care nu ºi-aufãcut întru totul datoria faþã de educaþie,învãþãmântul ºi sãnãtatea fiind mereu cenuºãrese.

Dacã filozoful grec Socrate, acum 24 desecole, avea dreptate, când spunea cã tot rãul dinlume vine de la educaþie cu sensul de lipsã deeducaþie ºi educaþia rãu fãcutã, ºi cred cã avea;când ºi în Constituþia României educaþia este

(Continuare în pag. 16)


Sã ne prSã ne prSã ne prSã ne prSã ne preþuim veþuim veþuim veþuim veþuim valorilealorilealorilealorilealorileAlexander Tietz la 116

ani de la naºterePentru Forumul Democratic al Germanilor

din judeþul Caraº-Severin ºi Asociaþia Germanãde Culturã ºi Educaþie a Adulþilor din Reºiþadata de 9 ianuarie înseamnã debutul anuluicultural al germanilor din suvestul þãrii. De ce?Findca în aceastã zi, în anul 1898, se nãºtea înReºiþa Alexander Tietz, cea mai importantã ºicomplexã personalitate a etniei germane dinBanatul Montan din secolul al XX-lea.

Binecunoscutul scriitor, etnograf ºi pedagogreºiþean Alexander Tietz (9.01.1898 - 10.06.1978)a editat în timpul vieþii un numãr de cinci cãrþiîn limba germanã, care conþin legende ºi povestiriculese de la mulþi locuitori ai acestui spaþiu. Ascris totodatã multe articole în presa germanãºi românã a timpului. Postum i-au apãrut 7cãrþi, editate la Reºiþa, Timiºoara ºi Bucureºti.De asemenea i-au fost selectate câteva poveºtipentru o înregistrare pe disc.

Alexander Tietz a fost unul dintre cei mairecunoscuþi pedagogi germani reºiþeni din secolultrecut, care a insuflat elevilor sãi dragosteapentru locul natal, pentru culturã, turism ºiprotecþia mediului.

La biblioteca germanãcare îi poartã numele, secþiea Bibliotecii Judeþene „PaulIorgovici“ din municipiul depe Bârzava, a fost organizatãîn aceastã zi de 9 ianuarieo evocare a personalitãþii luiAlexander Tietz ºi oexpozi þ ie tematicã dedocumentare din viaþa ºiopera sa.

În completareaevenimentu lu i a fos tprezentat CD-ROM-ul„Spurensuche der deutschenVergangenheit in Alt-Sadowa= Cãutarea urmelortrecutului german la SadovaVeche”, ca punct final alproiectului de tineret realizatde prof. Alexandra Damºea.

Erwin Josef Þigla

Costicã Gruescu la 90de ani!

Sâmbãtã, 12 aprilie, Costantin Gruescu dinOcna de Fier, a împlinit frumoasa vârstã de 90de ani.

Forumul Democratic al Germanilor dinjudeþul Caraº-Severin împreunã cu AsociaþiaGermanã de Culturã ºi Educaþie a Adulþilor dinReºiþa l-au sãrbãtorit pe cel care a pus în urmãcu mulþi ani bazele primului muzeu privat demineralogie esteticã din România, printr-un grupde dansatori ai formaþiei de dansuri popularegermane „Enzian = Geniana” - coordonatori:Marianne ºi Nelu Florea. Artiºtii amatori auorganizat un scurt program artistic dedicatsãrbãtoritului, dupã care au vizitat „Casa Binelui”,cum i se spune de cãtre toþi unicatului muzealcaraº-severinean.

Delegaþia reºiþeanã a fost condusã de GustavHlinka, coordonatorul cercului „Deutsche KunstReschitza” al Forumului German.

Erwin Josef Þigla

Constantin Gruescu înconjurat de copii, bucurându-se de viaþã, la cei90 de ani


Ioan Cãrmãzan, unul dintre frumoºii nebuni aiBocºei

Sã ne prSã ne prSã ne prSã ne prSã ne preþuim veþuim veþuim veþuim veþuim valorilealorilealorilealorilealorile

„Ioan Cãrmãzan, cel mai de seamã columbofilal literaturii române contemporane, vorbeºtehiperrealist despre marginile fericit nefericite alelumii noastre. Nu cunosc vreun regizor care, de laPlotin la Pãrintele Stãniloaie, de la Cioran ºi RubenDario la Fane Chiorul ºi la Tata Oancea de la Bocºa,sã strãbatã atâtea itinerarii de care sã-ºi lege, într-unfel sau altul, sintezele cinematografice.” afirmacriticul ºi istoricul literar Cornel Ungureanu înpostfaþa cineromanului Oameni din Cocioc, volumcare poartã semnãtura regizorului bocºean IoanCãrmãzan.

Volumul, apãrut în 2013 la editura clujeanãEcou Transilvan cu sprijinul Consiliului Local alOraºului Bocºa (primar Eugen Gabriel Cismãneanþuºi manager cultural Gabriela ªerban), a beneficiatde o festivã prezentare în 14 februarie 2014 lasediul Filialei Timiºoara a Uniunii Scriitorilor dinRomânia.E x i s t ãd e j atradiþia caf i e c a r eapar i þ ieeditorialãa scr i i -t o r u l u iI o a nCãrmãzansã f ies e m -n a l a t ãa i c i ,alãturi debibliotecabocºanã.

D e s p r ecarte ºiautor auv o r b i tprieteni ºiapropiaþiai lui Nuþu Cãrmãzan, scriitori ºi editori, pasionaþide lecturã.

Mai mult, profitând de eveniment ºi deprezenþa regizorului Ioan Cãrmãzan la Timiºoara,scriitorii Titus Suciu ºi Vasile Bogdan ºi-au prezentatºi ei ultimul volum realizat împreunã, unul dedicat

sportului bocºean – Frumoºii nebuni ai Bocºei (Bucureºti, Palimpsest, 2013, apãrut cu sprijinulConsiliului Local Bocºa ºi al sponsorului GheorgheVesa) - volum în care sportivul, de-astã datã,Ioan Cãrmãzan este foarte bine reprezentat. Paginiîntregi povestesc despre campionul naþional latenis de masã, Ioan Cãrmãzan, sau columbofilul,unul dintre cei mai cunoscuþi columbofili dinEuropa, Ioan Cãrmãzan.

Aºadar, sãrbãtoritul zilei a fost, fãrã tãgadã,Ioan Cãrmãzan, important scenarist ºi regizorromân, „cel mai de seamã columbofil al literaturiiromâne contemporane”, realizator de emisiuniTV, scriitor cu un condei excepþional care îmbinãarmonios proza ºi arta imaginii conturând „personajecu mâna fermã a prozatorului ºi proiectate pe unecran imaginar de un regizor de excepþie...” dupãcum îl descrie Traian Coºovei în prefaþa cãrþii

„Oamenid i nCocioc”.

Ace la º ivolum af o s tprezentatîn iunie2013 laBocºa, înc a d r u lZ i l e l o rbibliotecii(aniver-s ã r i icelor 60de ani debibliotecãpub l i cãla Bocºa),a t u n c icând af o s tsãrbãtorit

ºi Ioan Cãrmãzan la împlinirea a 65 de ani deviaþã.




Artele se împletesc la bibliotecã...Gabriela ªerban

Ca în fiecare an, de 1 ºi 8 Martie BibliotecaOrãºeneascã „Tata Oancea” din Bocºa oferãutilizatorilor sãi evenimente culturale menite sã-i destindã ºi sã le-aducã plãcere ºi bunã dispoziþie.

Continuând proiectul „Sã ne preþuimvalorile”, ziua de 7 martie 2014 a fost dedicatãtânãrului regizor ºi producãtor de film SabinDorohoi, iar sala Biblionet a bibliotecii bocºenes-a dovedit ºi de astã datã neîncãpãtoare.

Sabin Dorohoi s-a nãscut la Reºiþa în 8martie 1984 ºi a copilãrit la Bocºa, la bunicii dela Bocºa, pe dealurile Bocºei, prin pãdurile Bocºei„prin care nu te poþi pierde pentru cã vezi tottimpul lunca Bârzavei ºi deci poþi sã hãlãiduieºtipe unde vrei ºi nu vine nici dracul sã te întrebece cauþi acolo... „ afirma Sabin Dorohoi în 2010într-un interviu cu Vasile Bogdan pt. volumulBocºa din inimã.(2)

Pasionat încã din copilãrie de film, Sabinia drumul capitalei unde se reinventeazã, de astãdatã ca regizor, sub bagheta regizorului IoanCãrmãzan, carecrede în talentultânãrului studentºi îl ajutã sã facãprimii paºi înaceastã atât defrumoasã º icomplexã profesie,cea de regizor ºiproducãtor defilm. Tot de laIoan Cãrmãzan aplecat ºi ideea dea face un filmdespre drumulunui clopot, astfellu înd naºterefilmul „Clopotul”.(în volumul Bocºadin inimã 2 SabinD o r o h o ipovesteºte toateaceste lucruri,povesteºte desprelegãtura sa cu

regizorul Ioan Cãrmãzan, despre legãtura sa cuBocºa ºi ceea ce-l atrage aici )

Cert este cã, deºi tânãr ºi la-nceput decarierã, proiectele lui Sabin Dorohoi s-au bucuratde succes în lume. Spun „în lume” deoarecescurt metrajul „Calea Dunãrii” este singurulscurtmetraj din România care s-a calificat în 2013la Festivalul de la Palm Springs din USA, estescurtmetrajul care a câºtigat ºi premiul „YoungAudience Award” la competiþia oficialã aFestivalului Cinemed – Festival de FilmMediteraneen – de la Montpellier din Franþa

Tot anul trecut, la Reºiþa au fost lansateoficial ºi singurele studiouri de film din vestulþãrii, Western Transylvania Studious, prin careSabin Dorohoi doreºte sã aducã o alternativãviabilã ºi interesantã pentru cei din industriacinematograficã.

Un tânãr talentat, cu proiecte curajoase,despre care, cu siguranþã, vom auzi, deoarece


este abia la început de drum. Prevãd cã vadeveni un regizor important.

Deci, am încercat sã profitãm de prezenþasa la Bocºa, i-au fost puse întrebãri, a fostfelicitat (ºi cu prilejul zilei sale de naºtere)

Surprize plãcute au venit din parteaorganizatorilor care i-au pregãtit lui Sabin muzicãdin toate genurile: muzicã tânãrã, muzicã uºoarãcu încântãtorii Sens Unic, romanþe cu bocºeanulIoan Zelko ºi muzicã folk cu bocºenul IoanAfrenie.

Un public cald, de asemenea de toatevârstele; în final, Sens Unic ºi tot publicul i-acântat La mulþi ani lui Sabin Dorohoi de ziualui.

Organizatorii au pregãtit flori pentrudoamne ºi domniºoare, iar Sabin a fost cel carele-a împãrþit, urmând o binevenitã ºedinþã foto.

Manifestarea a fost organizatã de BibliotecaOrãºeneascã „Tata Oancea” Bocºa în parteneriatcu Forumul Democratic al Germanilor Bocºa ºicu sprijinul unor parteneri oameni de afaceri.

http://www.argument-cs.ro/content/un-cadou-de-la-tata-oancea-pentru-sabin-dorohoi

http://www.caon.ro/sabin-dorohoi-sarbatorit-intre-banatenii-lui/1392871

http://www.radio-resita.ro/de-la-bocsa-la-hollywood-si-retur/

http://www.caon.ro/sens-unic-pentru-sabin-dorohoi/1390427

menþionatã ca prioritate naþionalã, decieste recunoscut rolul ei decisiv pentruviitorul þãrii, când s-a dovedit de cãtremulte naþiuni cã investind masiv în educaþieau progresat uluitor, fiindcã investiþia îneducaþie pe termen mediu ºi lung aduceprofit garantat, când toate acestea suntarhicunoscute inclusiv de cei care ne-aucondus, mai ales dupã 1989, orice om debunã credinþã ºi cu scaun la cap se întreabãlegitim : de ce nu se investeºte cât trebuieîn educaþie? Rãspunsurile sunt mai multeºi le-au dat personalitãþi competente înmaterie, în diverse materiale de presãscrisã ºi vorbitã, în cãrþi, tipãrituri etc.,adevãrate rechizitorii la adresa aleºilornoºtri care fac legile, a celor care leaplicã, distribuie resursele naþionale înprograme de guvernare, rãspunsuri ce arputea fi sintetizate în acela dat de Socrateca principalã cautã a rãului ce-l trãim.

În continuare sã încercãm o scurtãincursiune în trecutul apropiat, am învedere perioada postbelicã, mai precis dupãreforma învãþãmântului din 1948 pânã în1989 ºi dupã 1989 pânã în prezent, punctândcâteva dintre erorile grave, intenþionateºi programatice sau nu.

- va urma -

Educaþia

Desen de Caius Popuþa

(Urmare din pag. 12)


De la Bocºa, la„capãtul

Pãmântului”...

Gabriela ªerban

Sebastian Tiberiu Stoia, bocºean, nãscut în 8februarie 1950 la Reºiþa, de profesie inginer geologºi un mare pasionat de turism. „ De fapt, credcã cel mai bine mã simt pe drumuri” afirmãTiberiu Stoia în volumul 3 al cãrþii „Bocºa dininimã”, într-un interviu realizat de scriitorul ºireporterul timiºorean Vasile Bogdan.* În acestinterviu deapãnã crâmpeie de viaþã, de la primiipaºi fãcuþi în biblioteca din Bocºa pe care mamasa a înfiinþat-o în 1953 – loc în care a descoperitsavoarea cãrþilor ºi ºi-a intuit spiritul de aventurã- pânã la fuga sa în strãinãtate, la fratele sãu dinGermania, ºi „zbaterile” sale între viaþa „normalã”,de familie, ºi „aventurile” cãlãtoriilor.

Tiberiu Stoia este recunoscut pentrucãlãtoriile sale extrem de atractive ºi interesante.A cãlãtori a devenit pentru el un mod de viaþã.Cu mult curaj, ia rucsacul în spate ºi porneºte...în lume. Fost sportiv de performanþã în echipanaþionalã de handbal tineret, este obiºnuit cuefortul fizic ºi, în ciuda vârstei, este capabil sãparcurgã pe jos kilometrii ºi rezistã cãlãtoriilorlungi, în condiþii extrem de modeste (se deplaseazãcu mijloace de transport în comun dintre celemai ieftine, doarme în cort ºi hostel-uri, etc.),astfel reuºind sã colinde mult cu bani puþini.

De curând s-a întors de la aºa zisul „capãtal pãmântului”, iar expoziþia de fotografii organizatãmai întâi la Biblioteca Orãºeneascã „Tata Oancea”din Bocºa (7 – 11 aprilie 2014), apoi la Librãria„Semn de carte” din Reºiþa (6 mai 2014), urmândUniversitatea de Vest din Timiºoara (12 – 20 mai2014) ºi încheind cu Baia Mare (locul în care alucrat ca geolog vreo 13 ani ºi unde încã mai areprieteni care-l aºteaptã cu drag), reprezintã

rezultatul celei mai recente cãlãtorii: timp deºase sãptãmâni a colindat pe traseul Uruguay –Argentina – Chile, „la capãtul pãmântului” pânãla Capul Horne, adicã la sub 1000 km. de Antarctica.

Cele aproape 50 de fotografii expusereprezintã imagini de pe întreg traseul: DeºertulAtakama, (în care sunt incluºi cei 25 km aitraseului raliului Paris-Dakar), capitala minerituluidin Chile: Copiapo, precum ºi cele mai importantepuncte turistice: Valparaiso, Villa Rica, San Martin,Bariloche, El Chaltel, El Calafate, Puerto Natales,Puntea Arelos, Capul Horne ºi Ushuaia.

Colaborarea bibliotecii bocºene cu TiberiuStoia are o anume vechime. Circa 15 - 16 ani. Înaceastã perioadã am organizat împreunã douãBurse Internaþionale de Mineralogie la Bocºa,iniþiativa aparþinându-i, evident, geologului TibiStoia. Pasionat de minerale, colecþionar cu relaþiiîn toatã lumea, nu i-a fost extrem de greu sãiniþieze cele douã Burse internaþionale deMineralogie, cuprinse chiar într-un cataloginternaþional de specialitate, evenimente ineditepentru oraºul nostru, care s-au bucurat de succes.

Între cãlãtorii, Tiberiu Stoia îºi fãcea timpsã vinã la bibliotecã. Sã simtã parfumul cãrþilor ºicãldura sufletelor care pãstoresc aceste cãrþi. Lafiecare aniversare a bibliotecii (la 50 de ani - 2003ºi la 60 de ani – 2013) a fost prezent. Aºa cã, nuputea lipsi dintre paginile unei cãrþi dedicateBocºei - Bocºa din inimã, carte apãrutã în treivolume, sub egida Bibliotecii Orãºeneºti „TataOancea”, în colecþia „Bocºa - istorie ºi culturã”.

Aºadar, seria expoziþiilor intitulate genericLa capãtul Pãmântului nu putea porni decât dela Bocºa, mai precis, de la biblioteca publicãbocºanã.

În perioada 7 -11 aprilie 2014, la BibliotecaOrãºeneascã „Tata Oancea” din Bocºa a fostorganizatã expoziþia de fotografii intitulatã La


* Bogdan, Vasile. Bocºa din inimã. Vol. 2. Reºiþa,TIM, 2011, p. 183-199.


capãtul Pãmântului aparþinând inginerului geologbocºean Tiberiu Stoia.

Evenimentul a coincis cu derulareaprogramului ªcoala altfel desfãºurat de instituþiileºcolare, astfel cã porþile bibliotecii au fost deschisetuturor doritorilor, mici ºi mari, tineri ºi maivârstnici, tuturor celor care au dorit sã-l cunoascãpe pasionatul cãlãtor ºi sã-i asculte poveºtile.

Ziua cea mai importantã a fost cea demiercuri, 9 aprilie, când a avut loc ºi vernisajulexpoziþiei ºi când vizitatorii au fost în numãrextrem de mare: 87 de copii ºi 32 de adulþi.

Statistic vorbind, în aceastã sãptãmânã aªcolii altfel, au trecut pragul bibliotecii 332 devizitatori, de vârste diferite, ºi s-au încheiatdouã parteneriate între bibliotecã ºi instituþii ºcolaredin oraº.

Copiii au fost încântaþi de numãrul mare decãrþi, de curtea în care au putut sã se joace, desala Biblionet în care au vizionat câte o poveste,dar mai ales au fost impresionaþi de „nenea cubarbã” care apãrea ºi pe ecran ºi care le povesteadespre Þara de Foc.

Elevii ºi profesorii au fost impresionaþi deexpoziþia lui Tiberiu Stoia ºi de pasiunea sapentru cãlãtorii, dar ºi de personalitatea acestuia.

În 6 mai 2014 aceeaºi expoziþie a fostvernisatã la Librãria „Semn de carte” din Reºiþa.Spaþiul a devenit neîncãpãtor, iar Tiberiu Stoia cugreu s-a strecurat între participanþi pentru a

prezenta fotografiile expuse.Tineri ºi bãtrâni, cei prezenþi au fost uimiþi

de spiritul tânãr de aventurã de care dã dovadãTibi Stoia, care se pregãteºte deja pentruurmãtoarea cãlãtorie – în Orientul Îndepãrtat.

Cuvinte frumoase au fost rostite de cãtreCamelia Duca, directorul instituþiei gazdã, de cãtreDoru Dinu Glãvan, preºedintele UZR ºi de cãtreprietenii bocºeni prezenþi la eveniment (Gabi ºiTibi ªerban).

Gabriela ªerban ºi Tiberiu Stoia, la expoziþiaorganizatã la Bocºa, în 9 aprilie 2014


IONEL BOTA

Salomeea Gabrielei ªerban, la aniversare

încã te mai caut, încã evoc al ºaptelea sunet de trâmbiþãpânã când dumnezeu va rechema apelepânã când mormântul unei seri va potopi oasele îmbãlsãmate în amintirile vieþii

ºi carnea acestui trup îºi va redobândi singurãtatea de la naºterea pruncului voi toþi mi-aþi luat tinereþea dar aþi uitat darul aducãtorului de privighetori

spre ziuã voi gãsi lacrimile în sertarul în care bunica adãpostea albumul regineiascuns între fotografii deja aud muzica pãtrunzând prin pereþii salonului

capul meu îl porþi pe o tipsie smulsã chiar visului tãuºi te îndoieºti de mine ºi mã osândeºti lângã fiinþa litereiºi sufletul meu sub palmier zideºte mirarea în miezul numãrului de aur”vie împãrãþia ta, facã-se voia ta!”

LA MULÞI ANI!

http://www.facebook.com/n/?serban.gabriela.758%2Fposts%2F206495906163200&mid=778cfe3G293a794eGac93a16G3a&bcode=1.1359925942.Abk-nrv2W-

NqffST&n_m=biblioteca_bocsa%40yahoo.com

NICOLAE SÂRBU

Rugã pãgânã unui reper abscons Motto: „Florile îºi poartã sub pleoape nu ochii, ci sexul.”

(L. Blaga)

De m-ai lãsa sã altoiesc în pãrFrisonul nud al florilor de mãr.

ªi obsesiv pe sânu-þi sã adunPanesc erecte florile de prun.

Zeiþã când din tine însãþi ieºiÎn plin orgasm al florii de cireºi.


RAPORT de activitateBiblioteca Orãºeneascã „Tata Oancea“ Bocºa

Anul 2013

MANAGERGABRIELA ªERBAN

I. Introducere

Biblioteca Orãºeneascã „Tata Oancea“ Bocºa este o instituþie publicã de lecturã, culturã ºiinformare, un centru educaþional care deþine variate informaþii. Are caracter enciclopedic ºi este uncentru de informare ºi culturalizare care asigurã accesul liber ºi gratuit la informaþie ºi lecturã.

Biblioteca Orãºeneascã “Tata Oancea” Bocºa funcþioneazã conform legislaþiei în vigoare, diniunie 2013 nu mai are personalitate juridicã (conform H.C.L. 105/ 25.07.2013 ºi H.C.L. 171/ 17.12.2013)ºi este subordonatã Consiliului Local ºi Primãriei Oraºului Bocºa, fiind finanþatã exclusiv de la bugetulde stat.

Funcþioneazã dupã principiul autonomiei ºi neangajãrii politice fãcând implicit ºi explicit doaro politicã a culturii, în beneficiul cetãþenilor ºi fãrã nici un fel de discriminare.

Biblioteca Orãºeneascã “Tata Oancea” Bocºa este coordonatã de un bibliotecar responsabil ºiare în organigramã 3 (trei) posturi: de specialitate (din care unul vacant).

Pentru Biblioteca Orãºeneascã „Tata Oancea” Bocºa anul 2013 a fost un an dificil. Pe de-o partea fost bun, cu câteva realizãri importante, pe de altã parte, s-au întâmplat lucruri mai puþin plãcute,puse pe seama unor legi. Adicã, o instituþie care face treabã de mulþi ani, a fost desfiinþatã la propriu.Abia în ultimile zile ale anului ºi-a recãpãtat o parte din statut, nu în întregime, motivaþia fiind…lipsa de personal.

Pânã în iunie 2013 managementul instituþiei a fost asigurat de Gabriela ªerban, conformcontractului de management nr. 14.668 din 01.11.2011. Din iunie 2013, biblioteca a fost coordonatã totde Gabriela ªerban ca bibliotecar coordonator sau bibliotecar responsabil.

a.1. Colaborãri - prezentare succintãBiblioteca Orãºeneascã “Tata Oancea” Bocºa

îºi desfãºoarã activitatea preponderent în ariaoraºului, dar, prin colaborãri ºi parteneriateimportante, aria de activitate se extinde ºi în altelocaþii, alãturi de alte instituþii care se adreseazãaceleiaºi comunitãþi în vederea informãrii ºi educãriinon-formale. De exemplu: prin parteneriatul cuLiceul Teoretic “Tata Oancea” Bocºa, BibliotecaPublicã deserveºte elevii din localitãþile din jurulBocºei (Ramna, Vermeº, Doclin, Biniº, Fizeº,Berzovia) precum ºi organizeazã diverse manifestãricultural-educative, colaboreazã cu profesorii învederea completãrii colecþiilor bibliotecii prinachiziþie de bibliografie ºcolarã spre a putea punela dispoziþia elevilor cât mai multe materiale destudiu; Printr-un contract de colaborare cuinstituþiile ºcolare din oraº am realizat activitãþide informare ºi consiliere ºcolarã destinatepreºcolarilor, precum ºi elevilor din clasele I-VIIIpe diverse teme: educaþie religioasã, educaþiepentru carierã, educaþie pentru cetãþeniedemocraticã, educaþie rutierã, educaþie prin sport,educaþie pentru valorile culturale (Ziua Naþionalãa Culturii Române - Mihai Eminescu; Unirea

Principatelor; despre artã ºi creatorii ei; TataOancea; etc), educaþie pentru sãnãtate, diverseactivitãþi literare, iar un exemplu elocvent esteconcursul de creaþii literare ºi artistice pe temãreligioasã - Gânduri cãtre Dumnezeu - derulatanual în parteneriat cu toate unitãþile ºcolare dinoraºul Bocºa.

Alte contracte ºi parteneriate au continuatºi au derulat diverse activitãþi prin care au fostpromovate instituþia, cartea, dar ºi calculatorul,având în vedere cã existã ºi funcþioneazã nesperatde bine Serviciul Programului Biblionet.

Pe lângã aceste contracte, biblioteca a maiavut bune colaborãri în anul 2013 cu alte structuriinstituþionale: Primãrie, Consiliul Local, ConsiliulJudeþean, Biblioteca Judeþeanã „Paul Iorgovici”Reºiþa, Direcþia pentru Culturã Caraº-Severin,Centrul de Creaþie ºi Civilizaþie Tradiþionalã Caraº-Severin, Forumul Democratic al Germanilor Reºiþaºi Bocºa, Editura “Tim” Reºiþa, alte edituri, Librãria“Semn de carte” Reºiþa, Radio Reºiþa, TVRTimiºoara, Uniunea Scriitorilor din România FilialaTimiºoara, reviste ºi asociaþii culturale din judeþºi din þarã, Muzeul “Constantin Lucaci” (Bocºa) ºiMuzeul “Constantin Gruescu” (Ocna de Fier), etc.;


Pe tot parcursul anului 2013 ne-au fostalãturi dl. preºedinte Sorin Frunzãverde ºi dna.director Liubiþa Raichici, iar sprijinul acestora, înmulte situaþii, a fost vital.

a.2. Participarea instituþiei în calitatede partener la programe ºi proiecte culturale -scurtã descriere:

În anul 2013 Biblioteca Orãºeneascã “TataOancea” a participat/organizat în calitate de partener16 proiecte culturale.

1. 15 ianuarie 2013 – Lansarea volumuluiMihai Eminescu în fondurile BiblioteciiOrãºeneºti “Tata Oancea” Bocºa – în parteneriatcu Librãria “Semn de carte” ºi editura TIM(Reºiþa)

2. 23 ianuarie 2013 – Mihai Eminescu, poetulnepereche ºi Unirea Principatelor – proiecþii ºidiscuþii ale elevilor – în parteneriat cu LiceulTeoretic “Tata Oancea” Bocºa (înv. VioricaMarincat)

3. 30 ianuarie 2013 – Arta în bibliotecã –proiecþii ºi discuþii – în parteneriat cu LiceulTeoretic “Tata Oancea” Bocºa (înv. MarianaPetruþ)

4. 14 februarie 2013 – Campania de promovarea cãrþii: Îndrãgostiþi de carte, ed. a III-a – înparteneriat cu Direcþia pentru Culturã Caraº-Severin (dir. Liubiþa Raichici)

5. 25 februarie 2013 - Campania de promovarea cãrþii: Îndrãgostiþi de carte, ed. a III-a ( DeDragobete iubim româneºte) – în parteneriatcu Direcþia pentru Culturã Caraº-Severin (dir.Liubiþa Raichici)

6. 1 martie 2013 – Expoziþie artã textilã deElena Hãbãºescu la Direcþia pentru CulturãCaraº-Severin – în parteneriat cu instituþiagazdã

7. 3 aprilie 2013 – recital de poezie – înparteneriat cu ªcoala nr. 2 Bocºa (prof.Manuela Stãniloiu)

8. 4 aprilie 2013 – simpozion ºi prezentarede cãrþi: Scriitori bocºeni ºi cãrþile lor – înparteneriat cu Liceul Teoretic “Tata Oancea”Bocºa ºi editura TIM Reºiþa (prof. MirelaViºan)

9. 5 aprilie 2013 – lansare de carte Povestirisimple de Alexandru Dragomir Fãgeþeanu –în parteneriat cu ªcoala nr. 1 Bocºa (prof.Murã Gianina)

10. 24 aprilie 2013 – Ziua bibliotecarului.Festivitatea de premiere a câºtigãtorilorconcursului de creaþii literar-artistice “Gânduricãtre Dumnezeu” – în parteneriat cuHumanitas Bocºa (dir. Mircea Grecu) ºiANBPR Filiala Caraº-Severin (preº. ClaraMaria Constantin)

11. 25 aprilie 2013 – Expoziþie de desene petemã religioasã – în parteneriat cu instituþiileºcolare din oraº

12. 2 iunie 2013 – partener la Festivalulinternaþional de poezie organizat de Direcþiapentru Culturã Caraº-Severin (dir. LiubiþaRaichici)

13. 28 iunie 2013 – lansarea volumului I alcãrþii: Eu, Don Quijote al Banatului: Fantasticaviaþã a lui Tata Oancea de Vasile Bogdan – înparteneriat cu USR filiala Timiºoara (preº.Cornel Ungureanu)

14. 7 noiembrie 2013 – lansare de carte AdrianGeorgescu la Mãnãstirea Sf. Ilie de la Izvor(pr.dr. Ionel Petricã)

15. 7 decembrie 2013 – concurs “Sã necunoaºtem credinþa” în parteneriat cu BisericaOrtodoxã Bocºa Vasiova (pr. Doru Melinescu)

16. 19 decembrie 2013 – ºezãtoare literarmuzicalã Iatã vin colindãtori – în parteneriatcu Liceul Teologic Baptist filiala Bocºa

a.3. Acþiuni de publicitare a proiectelorproprii ale instituþiei.

- Lansãri de cãrþi;- Întâlniri cu autori ºi editori;- Întâlniri cu presa (conferinþe de

presã)- Expoziþii;- Realizare de tipãrituri: revista „Bocºa

culturalã”, pliante, afiºe, cãrþi (Gânduri cãtreDumnezeu vol. VI, Biblioteca între datorie ºipasiune: 60 de ani de lecturã ºi bibliotecãpublicã la Bocºa – autor Gabriela ªerban; Eu,Don Quijote al Banatului: Fantastica viaþã alui Tata Oancea, vol 1 - autor Vasile Bogdan; MihaiEminescu în fondurile Bibliotecii Orãºeneºtidin Bocºa – autor Gabriela ªerban)- Colaborãri la diverse publicaþii : Jurnalde Caraº -Severin (Reºiþa), „Reflex” (Reºiþa; RevistaAgora: ªcoalã ºi interculturalitate în DKMT(Timiºoara); „Bibliomagazin” (Bucureºti), Revista“Eminescu” (Timiºoara), Revista “Icoane bãnãþene”(Timiºoara), volumele “Cãrãºeni de neuitat” de PetruCiurea ºi Ctin. Falcã (Timiºoara), “Tãt Banatu-ifruncea” (Lugoj), etc. sau prin realizarea unorprefeþe sau alte articole incluse în diverse volumeºi publicaþii (ªtefan Pãtruþ, cãrturarul de obºte,Lugoj, 2003 – autori Ion Cãliman ºi Ion Ghera).

a.4. Acþiuni întreprinse pentruîmbunãtãþirea promovãrii/ activitãþi dePR/ de strategii mediaªi în anul 2013 activitãþile de mediatizare

a fondului de carte ºi a serviciilor bibliotecii aufost permanente prin organizare de diversemanifestãri culturale, prin mass-media – presã,radio, TVR, prin publicaþii de specialitate (revistaBocºa culturalã…), prin editare de publicaþii (revistã,


cãrþi, pliante, afiºe, fluturaºi, etc), prin reþele desocializare (Facebook), prin deplasãri în instituþiidin localitate ºi în afarã.

În anul 2013 am organizat , 32 demanifestãri culturale prilejuite de evenimenteistorice ºi literare, aniversãri ºi comemorãri,materializate în: lansãri ºi editãri de cãrþi,întâlniri cu autori ºi editori, dezbateri,expoziþii, etc. (de care s-au bucurat 1218participanþi) Toate acestea au fost mediatizateprin intermediul mass-media – presã, radio sauteleviziune ºi prin reþele de socializare(Facebook).

Deplasãri în instituþii ºcolare ºi altetipuri de instituþii. S-au organizat expoziþii ºiprezentãri de carte în cadrul unor instituþii ºcolare,precum ºi alte tipuri de instituþii (biserici,Mãnãstirea Sf. Ilie, asociaþii, Uniunea ScriitorilorFiliala Timiºoara, cenaclul “Semenicul” (Reºiþa),cenaclul “Virgil Birou” (Anina), primãrii – Lugoj,Mehadia, Belinþ, librãrii, etc).

Participãri la diverse evenimente. Prinastfel de participãri se pot lega relaþii în beneficiulinstituþiei, poate fi promovatã instituþia ºi serviciilepe care le oferã într-un mod mai direct, maieficient, discuþiile fiind purtate de la om la om. În2013 angajaþii bibliotecii au participat la 48 deevenimente în afara instituþiei (ca invitaþi ºi/sau co-organizatori).

Acordare de premii, diplome, însemneculturale. Este o altã modalitate de a promovainstituþia, de a stimula colaboratorii ºi utilizatorii,de a ne arãta recunoºtinþa pentru partenerii deactivitate. Aceºtia au fost recompensaþi ºi în 2013cu diplome ºi/sau însemne ale bibliotecii lamajoritatea dintre evenimentele culturaleorganizate. În acest fel au fost promovate: imagineabibliotecii, a oraºului, precum ºi acte culturaledeosebite. (ex. aniversarea celor 60 de ani debibliotecã publicã la Bocºa; concursuri de creaþiiliterar-artistice; etc.)

a.5. Apariþii în presa de specialitateToate manifestãrile culturale au fost

semnalate în presa vremii: „Jurnal de CaraºSeverin”, mediatizate de cãtre Radio Reºiþa, unelede Radio Timiºoara, Radio Actualitãþi. Dar acesteevenimente culturale sunt detaliate în revista“Bocºa Culturalã” pentru a rãmâne în istoriaculturalã a oraºului ºi pe site-ul “Banaterra”.

De asemenea, directorul bibliotecii a semnatarticole în presã ºi a redactat liste bibliograficeºi cataloage (vezi volumul Mihai Eminescu înfondurile Bibliotecii Orãºeneºti din Bocºa sau listapublicaþiilor seriale Banatica din Biblioteca “TataOancea” Bocºa) pentru a veni în sprijinulutilizatorilor, cititorilor, dar ºi menite sã promovezeactivitatea ºi imaginea bibliotecii, a oraºului ºi apersonalitãþiilor ºi evenimentelor locale.

a.6. Profilul beneficiarului actualBeneficiarul actual al Bibliotecii Orãºeneºti

“Tata Oancea” Bocºa poate fi caracterizat pe bazaanalizei datelor statistice ale utilizatorilor înscriºiîn noua perioada de referinþã 2011 - 2015, avândîn vedere criteriile statutului ocupaþional, al vârsteiºi preferinþelor de lecturã.

Utilizatorii înscriºi la Biblioteca “TataOancea” Bocºa sunt în numãr de 3430, din careîn 2013 au fost activi 1604. ( În 2013 s-auînscris 159 de utilizatori)

Beneficiarul principal al serviciilor biblioteciirãmâne cel din mediul educaþiei formale (elev/stud. cca 60%), de vârstã tânãrã (între 14 - 25 ani)ºi preferã lectura de informare ºi documentare,în special bibliografie ºcolarã. Serviciul ProgramuluiBiblionet a adus mai mulþi utilizatori ºi a sporitnumãrul evenimentelor culturale (în parteneriatcu instituþiile ºcolare de pe raza oraºului suntorganizate diverse activitãþi de culturã ºi educaþie)

În cursul anului 2013 Serviciul Relaþiicu publicul a avut urmãtori i indici deperformanþã:- numãr utilizatori înscriºi – 3430- numãr utilizatori activi - 1604- utilizatorii noi înscriºi în 2013 - 159- numãr vizite la bibliotecã (frecvenþã) – 3685- numãr documente difuzate – 7490 ( din care7075 cãrþi; 360 periodice; 55 alte tipuri dedocumente)- fond existent la începutul anului 2013 – 62738volume (29383 titluri)- intrãri în cursul anului 2843 volume (2332titluri)- ieºiri în cursul anului -- total fond de carte existent la începutul anului2014 – 65581 volume (31715 titluri)- total populaþie oraº – 14.307 locuitori

- Estimãri pentru atragerea altorcategorii de beneficiari

Întrucât oraºul este destul de întins, iarbiblioteca “Tata Oancea” este singura bibliotecãpublicã în tot oraºul, iar bibliotecile ºcolare nufac faþã cererilor nici cantitativ ºi nici calitativ,ele ne având alt fond de carte decât bibliografieºcolarã ºi nici aceea completã, se poate estima cãdeschiderea unei filiale va putea creºte numericgrupa beneficiarului principal, dar ºi grupapersoanelor care au diverse probleme: de sãnãtate,materiale, etc. (pensionari, casnici, ºomeri, ceeace statistic ar însemna ceva de cca 20%) ºi persoanecu dizabilitãþi fizice.

O altã modalitate de a atrage ºi alte categoriide beneficiari am considerat a fi punerea ladispoziþie a altor medii de informare: de exemplu:sã aibã la dispoziþie internet la sala de lecturã a


bibliotecii; amenajând o astfel de salã am înfiinþatun nou serviciu la sediul bibliotecii alãturându-ne proiectului “Biblionet – lumea în bibliotecamea”, serviciu care este foarte frecventat, iarsala este foarte utilã, aici desfãºurându-semajoritatea manifestãrilor culturale (pânã în 52de locuri), iar proiecþiile sunt cele mai savuratede cãtre public.

În 2013 au frecventat serviciul Biblionet1728 utilizatori.

Vorbind despre Serviciul Relaþii cu publicultrebuie sã precizez cã în anul 2013, pe perioadade varã, acest serviciu nu a funcþionat, din pricinalucrãrilor majore care s-au efectuat în interiorulinstituþiei, în cele douã sãli cu acces liber la raft(literaturã românã ºi universalã ºi sala celorlaltedomenii).

a.7. Realizarea unor studii vizândcunoaºterea categoriilor de beneficiari –mãsurãtori cantitative ºi calitative efectuate înperioada raportatã

Beneficiarul þintã al activitãþii:- Pe termen scurt – utilizatorii activi actualiai serviciilor de bibliotecã care sunt în cea maimare parte locuitori ai oraºului Bocºa, mai puþinidin împrejurimi (Biniº, Ramna, Berzovia, Tirol,Fizeº, Doclin, Vermeº, etc. sau din Reºiþa.)- Pe termen lung – alþi utilizatori atraºiprin deschiderea unei filiale ºi prin diversificareaserviciilor de bibliotecã astfel încât sã fie orientateºi spre educaþie, cercetare, informare (ºi prinmediul virtual), dar ºi loisir.

Parametrii principali care ilustreazã activitateacu beneficiarii pe anul 2013:Frecvenþa – 3685 din care 1728 la serviciulBiblionetDocumente difuzate - 7490 din care: 861 consultate la sala de lecturã7075 cãrþi 360 periodice 55 alte tipuri de documente Cititori înscriºi – 3430 din care:2219 – elevi ºi studenþi 403 – pensionari 380 – funcþionari 190 – muncitori 71 - ºomeri 167 – alte categorii1563 – utilizatori cu vârsta cuprinsã între 14-25ani 698 – sub 14 ani 450 – între 41 – 60 de ani 380 – peste 61 de ani 339 – între 26 – 40 de aniDupã naþionalitate:3400 utilizatori sunt români 30 sunt de altã naþionalitate

Dupã sex: 1274 – masculin 2156 - feminin1604 – utilizatori activi în 2013

Pentru o cunoaºtere cât mai realã a beneficiarilors-au realizat ºi diverse sondaje de opinii, anchetecu ajutorul chestionarului, dar pentru obibliotecã de nivelul Bibliotecii Oraºului Bocºa,adicã medie, într-un oraº cu aprox. 14.307 locuitori,cele mai importante instrumente sunt rapoartelestatistice, iar cea mai realã modalitate decunoaºtere a beneficiarilor este observaþiadirectã, comunicarea bibliotecar - beneficiar.Atunci este cel mai deschis ºi adevãrat rãspunspe care-l dã beneficiarul, încât bibliotecarul îipoate contura un profil individual, nivelul decunoaºtere, de pregãtire, precum ºi nevoile salede informare.

a.8. Utilizarea spaþiilor instituþieiSediul Bibliotecii Orãºeneºti “Tata Oancea”

este situat în oraºul Bocºa pe strada TudorVladimirescu nr 11 A, o aºezare strategicã, înbeneficiul elevilor, în special, fiind plasatã întreinstituþiile de învãþãmânt din Bocºa Montanã, lagraniþa cu Bocºa Vasiova; la câþiva paºi de LiceulTeoretic “Tata Oancea” unde învaþã elevi de petoatã raza oraºului ºi din toatã zona Bocºei.

Biblioteca Orãºeneascã “Tata Oancea” Bocºaare o suprafaþã totalã de 615 mp, însã doar pe320 mp existã clãdiri, iar acum spaþiul a devenitinsuficient. Este compusã din 9 (nouã) încãperidestinate cãrþilor ºi birourilor ºi un grup sanitar.Curtea este importantã deoarece aici suntorganizate, pe vreme bunã, activitãþi culturale înaer liber (sãptãmâna lecturii, ºcoala altfel, 1 iunie,etc.), iar o parte este destinatã activitãþilorgospodãreºti: lemne pentru foc (unele teracotefuncþionezã cu lemne), depozitarea unor materiale,etc.- Sala de primire este una destinatã cãrþilorpentru copii, aceºtia având acces liber la raft.Cãrþile din aceastã salã pot fi împrumutate ladomiciliu.- Sala de lecturã destinatã studiului la sediulbibliotecii, dispune de 15 locuri, cuprinde materialede referinþã: enciclopedii, dicþionare, albume, ediþiide lux, etc. Tot în aceastã salã se aflã ºi biroulbibliotecarului de la serviciul de prelucrare, estedotat cu un calculator destinat prelucrãriidocumentelor, precum ºi a unor materiale pentrupublicaþiile editate de bibliotecã.- Împrumutul pentru adulþi a fost împãrþit îndouã sãli distincte – salã de literaturã românãºi universalã ºi sala celorlalte domenii ( cuacces liber la raft)- O salã a fondului special, care conþine cãrþi ºireviste, lucrãri cu autograf, carte veche, materiale


audio-video; sala are 15 locuri destinate celoraplecaþi spre cercetare, deoarece acest fond nu seîmprumutã la domiciliu.- O salã a fiºierelor – alfabetic ºi sistematic –devenitã Sala prof.dr. Vasile C. Ioniþã prin donaþiaimportantã de carte de specialitate primitã dinpartea renumitului filolog.- Biroul directorului dotat cu raftul de cãrþiaferent, computerul cu imprimantã ºi scanner;- Serviciul Biblionet – dotat cu 6 calculatoareconectate la internet, imprimantã, proiector.

Depozitul de carte a fost mutat în Corpul2 al primãriei oraºului Bocºa, spaþiu care urmeazãsã fie amenajat pentru a fi funcþional.

a.9. Îmbunãtãþiri aduse spaþiilorBiblioteca Orãºeneascã „Tata Oancea” din

Bocºa a aniversat in acest an 60 de ani decând seaflã în slujba comunitãþii ca instituþie publicã deculturã.

În actualul sediu biblioteca funcþioneazãdin 1968, de-a lungul timpului suferind diversemodificãri ºi reamenajãri. Fiind o clãdire veche,sediul bibliotecii necesitã în permanenþã reparaþii,iar înainte de 1990 acestea nu s-au prea fãcut.Dupã 1990, timid, au început sã se miºte lucrurile:în 1995 a fost renovatã sala serviciului deprelucrare; în 1997 au fost renovate anexele fiindtransformate în sãli - depozit, salã pentrumanifestãri culturale ºi grup sanitar; în 2001 afost refãcut sistemul electric în întreaga bibliotecã,iar în câteva sãli s-au efectuat reparaþii ºi zugrãveli;în 2004 s-au efectuat reparaþii interioare: au fostschimbate podelele în trei sãli, a fost zugrãvitã oparte din clãdire ºi a fost schimbatã uºa de laintrare. În 2008 am reuºit sã schimbãm geamurile,iar în 2010 s-au efectuat lucrãri de reparaþii la

faþadã ºi am reuºit sãschimbãm ºi câteva uºi cuunele de tip termopan.

În anul 2012, luândparte la proiectul naþionalBiblionet – lumea în bibliotecamea, am mutat depozitul decarte într-un spaþiu al primãrieidin Bocºa Românã ºi amamenajat sala Biblionet, o salãîn care sã-ºi desfãºoareactivitatea acest serviciu dince în ce mai solicitat.

Niciodatã bugetulalocat bibliotecii nu a fostsuficient pentru a realizalucrãri mari, ci doar „cârpeli”,reparaþii (de acoperiº, de sobe,de tencuieli, etc.). De 60 deani biblioteca se strãduie sãsupravieþuiascã. Oferã atât câtpoate oferi în condiþiile date

(întotdeauna condiþii de crizã) ºi cere doar unstrop de suflet, o picãturã de înþelegere.

Iatã cã în 2013, an aniversar pentrubiblioteca bocºanã, autoritãþile locale hotãrãsc sãrenoveze douã dintre sãlile „ocolite” de noi pânãacum, fiind cele mai grele dintre sãlile bibliotecii.Este vorba de sala destinatã literaturii – româneºi universale – ºi sala celorlalte domenii. Înaceste douã sãli existã peste 100 de rafturi ºicâteva zeci de mii de cãrþi. Dupã informaþiilemele, aceste douã sãli nu au fost zugrãvite decirca 40 de ani. Motivele sunt clare: insuficienþafondurilor financiare, dar, mai ales, volum extremde mare de muncã.

Autoritãþile locale au alocat în 2013, pentrurenovarea acestor douã sãli, 20.000 lei (înlocuireapodelelor cu gresie, reparaþii ºi zugrãveli, iarîntr-una dintre sãli a fost montat un tavanfals), iar timp de mai bine de trei luni bibliotecaa fost închisã, cei trei angajaþi montând ºireparând rafturi, cãrând cãrþi, reorganizândfondul de documente, fãcând curãþenie ºiamenajând spaþiul din întreaga bibliotecã.

Aºadar anul 2013 poate intra în istoriabibliotecii ºi dintr-un astfel de motiv special ºibenefic, pe lângã altele mai puþin onorante.

(Va urma)


E Anul Nou, e Anul Nou...1 Ianuarie 2014

Se-aude dinspre anul dusCuvântul meu ca un ecouCu bucuria cea de sus-E Anul Nou, e Anul Nou!

Din el cu Dragoste îþi spun,Sã îl primim cum se cuvineÎn gândul nostru cel mai bunPe cel ce-n casa noastrã vine.

În toate fãrã-asemãnareNe fie dar întreg ºi sfânt,Cuvântul nicio vârstã n-are,El este veºnic pe pãmânt...

Aurul uneºte, dar el ºi dezbinã...17 Septembrie 2013

Aurul uneºte dar el ºi dezbinã,A intrat o vâlvã între Moþii mei,Chiar acum cuvântã colo sus pe binãªi-i atâta urã în cuvântul ei!

Unii vreau cianurã, alþii mediul viu,Mã întreb ca unul ce le-a fost ortac:Cine-s vânzãtorii? pe vânduþi îi ºtiu,Dar cobor în minã obosit ºi tac

ªi la gura minei, cum fãceam ‘nainte,Spun un Tatãl nostru, pânã ies afarã,Din adâncul firii eu Te rog fierbintePune rânduialã între Moþi ºi-n Þarã!

Potoleºte duhul vremii tulburatªi adu-ne pacea-n care-am fost odatã,Vedereazã hoþii care ne-au furatªi le dã pedeapsa binemeritatã!

Scoate adevãrul, Doamne, la luminãªi minciuna pune-o în celula ei,Aurul uneºte, dar el ºi dezbinã,A intrat iar vâlva între Moþii mei...

Adevãr trist, frumuseþe tristã...5 Noiembrie 2013

„Adevãr trist, frumuseþe tristã”,Cuvintele acestea le aud mereu,Adevãrul ºi Frumuseþea existãDe când le-a lãsat pe pãmântDumnezeu.

Adevãrul în toate e Unul singur,Nici fericit ºi nici trist,ªi frumuseþea aceasta, desigur-Frumuseþea cã exiºti ºi exist...

Acasã...5 Noiembrie 2013

M-am odihnit în cuvântul Acasã,Îmi era trupul greu de tãceri,Simþeam veºnicia cum îl apasãCa duhul aurului peste mineri...

Vã sorcoveºte gândul meu...1 Ianuarie 2014

Din Anul Nou ca un OrfeuCu lira lui vindecãtoareVã sorcoveºte gândul meuAici, acum, pe fiecare.

Eu fãrã voi zadarnic sunt!Vã fie casa voastrã plinãªi sufletul de pe pãmântDe cea mai harnicã luminã!

De roada ei sã aveþi parte,Sã vã înfloreascã-n viaþã meriiÎn Noul An ºi mai departePânã la capãtul vederii...

Sã fiþi în toate sãnãtoºi,Iar sãnãtatea sã vã fie,Preasorcoviþii mei frumoºi,Cea mai deplinã avuþie!

Întotdeauna sã îl rostim cu folos,Cuvântul Acasã nu are mãsurã,Nu-i nicãierea un loc mai frumos,Mai plin de luminã ºi de cãldurã!

Adãpostul acesta, ca un veºmânt,Omul nu-i om dacã nu-l are!Toate durerile de pe pãmântNumai Acasã îºi gãsesc alinare...

Poezii de Nicolae Nicoarã-Horia


Sãptãmâna „ªcoala altfel” la final!

În perioada 7 -11 aprilie 2014, la Biblioteca Orãºeneascã „Tata Oancea” din Bocºa a fostorganizatã e expoziþie de fotografii intitulatã La capãtul Pãmântului aparþinând ingineruluigeolog bocºean Tiberiu Stoia.

Evenimentul a coincis cu derularea programului ªcoala altfel desfãºurat de instituþiileºcolare, astfel cã porþile bibliotecii au fost deschise tuturor doritorilor, mici ºi mari, tineri ºi maivârstnici, tuturor celor care au dorit sã-l cunoascã pe pasionatul cãlãtor ºi sã-i asculte poveºtile.

Ziua cea mai importantã a fost cea de miercuri, 9 aprilie, când a avut loc ºi vernisajulexpoziþiei ºi când vizitatorii au fost în numãr extrem de mare: 87 de copii ºi 32 de adulþi.

Statistic vorbind, în aceastã sãptãmânã a ªcolii altfel, au trecut pragul bibliotecii 332 devizitatori, de vârste diferite, ºi s-au încheiat douã parteneriate între bibliotecã ºi instituþiiºcolare din oraº.

Copiii au fost încântaþi de numãrul mare de cãrþi, de curtea în care au putut sã se joace,de sala Biblionet în care au vizionat câte o poveste, dar mai ales au fost impresionaþi de „neneacu barbã” care apãrea ºi pe ecran ºi care le povestea despre Þara de Foc.

Elevii ºi profesorii au fost impresionaþi de expoziþia lui Tiberiu Stoia ºi de pasiunea sapentru cãlãtorii, dar ºi de personalitatea acestuia.

Tot în aceastã sãptãmânã a avut loc jurizarea concursului Gânduri cãtre Dumnezeu, ediþiaa VII-a.


http://www.caon.ro/de-la-bocsa-la-capatul-pamantului/1404022h t t p : / / w w w . f a c e b o o k . c o m /

l.php?u=http%3A%2F%2Fresita.ro%2Findex.php%2Factualitate%2Fitem%2F1075-de-la-bocsa-la-capatul-pamantului&h=nAQGjUBWO


Oare dac-aº fi …

Oare dac-aº fi o stea cãzãtoareM-ai prinde când o sã cad în braþele tale?Oare dac-aº fi o floareAi adora a mea culoare?Oare dac-aº fi o coalã de hârtieVei scrie pe mine cea mai frumoasã poveste deiubire?Oare dac-aº fi o chitarã acordatãVei face cu mine o serenadã?Oare dac-aº fi cheia solM-aº regãsi în cântecele tale de dor?Oare dac-aº fi un tablou multicolorM-ai aºeza deasupra patului tãu ca decor?Oare dac-aº fi un strop de ploaieM-ai lãsa sã cad pe faþa ta bãlaie?Oare dac-aº fi o brizã de varãM-ai lãsa sã-þi mângâi trupul în fiecare searã?Oare dac-aº fi o pãlãrioarãM-ai purta la vreo ocazie specialã?Oare dac-aº fi iubireAi avea nevoie de mine?Oare dac-aº fi un aparat de fotografiatAi imortaliza cu mine momente de neuitat?Oare dac-aº fi tot ce îþi doreºtiMi-ai spune cã mã iubeºti?

Molnar Isabela cls. a XI -a C Prof. coord. Mircea Odiseea

Poeme de toamnã deIulian Barbu

Toamna

Mã ridic din toamnãÎnspre fereastraPrin care intrãdimineaþaSã mã aºeze în cuvânt.

Muza mea e frunzaUscatã din parcJumãtate de lunã,Mereu plinãUimitã de joculRamuluiÎn bãtaia ceasului

Peste toamnãHãrãzit e codrulJurãmântului popositLa izvorul sãu

Toamna 2

Toamna e vinulCare se scurgeDin ochii lui DumnezeuPeste paradisulÎn care copaculAjunge pânã în visulCopilului pãrãsitPe puntea dintrecuvinte

Muzicã de toamnã

Peste poet cerulAºterne muzicaAdãpostitãÎn metafora de toamnã


Doru Popovici

Bucureºti

OmagiucompozitoruluiNicolae Ursu

Într-un jurnal al meu, din anul 1943, pecând am fost elev al Colegiului ,,ConstantinDiaconovici Loga” din Timiºoara, am consemnaturmãtoarele:

-,, Am o deosebitã preþuire pentru profesorulde muzicã, domnul Nicolae Ursu. Ne învaþã multe.Ne-a predat teoria ºi solfegiul ºi ne-a prezentatmarile epoci creatoare: preclasicismul, clasicismul,romantismul. M-a impresionat profund lecþia despreBeethoven“.

Tot în acel jurnal am mai consemnat:-,, Profesorul Nicolae Ursu a creat corul

Colegiului ,,Constantin Diaconovici Loga“. Orelede cor sunt minunate. Am învãþat sã cântãmpiese de Porumbescu, Kiriac, Chirescu ºi Castaldi.Cele mai expresive îmi apar ,,Tricolorul“, ,,Pe-alnostru steag“ de Porumbescu ºi ,,Mama“ deChirescu. Nu mai puþin atrãgãtoare mi-au apãrutcântecele populare bãnãþene, prelucrate de acestminunat profesor al nostru. ªtie sã fie sever,când trebuie, dar ºtie sã fie ºi bun cu noi.Datoritã lui, în mare mãsurã, orele de muzicã,mã pasioneazã în mod deosebit“.

Am mai consemnat urmãtoarele:- ,,Azi, profesorul Nicolae Ursu ne-a dictat

din cugetãrile lui Nicolae Iorga:,,ªcoala cea mai bunã e aceea pe care o

doreºte ºi o iubeºte mai mult ºcolarul decâtprofesorul“.

,,ªcoala cea mai bunã e aceea în care înveþiînainte de toate a învãþa“.

,,ªcoala cea bunã e aceea în care ºcolarulînvatã pe profesor“.

De fapt, orele de muzicã sunt astfelconcepute, încât profesorul izbuteºte sã facã strânseasociaþii cu literatura ºi istoria noastrã. Multe amînvãþat, multe am înþeles“.

În cartea mea ,,Muzica coralã româneascã“– apãrutã în anul 1966 – i-am închinat un portret:

„Muzician multilateral, înzestrat compozitor,valoros dirijor de cor, folclorist ºi distins profesor,Nicolae Ursu a reuºit sã se impunã prin creaþiasa bogatã, ce cuprinde un mare numãr de miniaturivocale, în majoritatea lor prelucrãri ale cântecelorºi jocurilor populare româneºti din Banat. Pieseca Urâtu mã duce-n lume, Toatã lumea ar vrea sãmor, Eu cu dor…, Iedera, Du-te dor, La mândra,Lino, Leano, De doi, Ca la Brebu, Linã ºi Gherghinã,

Puiculiþã din ogradã, Sus pe Semenic, Mândra meae bãnãþeanã, Joc etc. – înscrise în repertoriulpermanent al unor reputate formaþii- ºi-au câºtigato caldã preþuire în sãlile noastre de concert, iarautorul lor a devenit pe drept cuvânt, unul dincei mai populari compozitori bãnãþeni din zilelenoastre.

În muzica sa, Nicolae Ursu ne dovedeºtenu numai dragoste nemãrginitã pentru folclorulbãnãþean, ci ºi o cunoaºtere profundã a acestuia,respectând în minunatele melodii culese tot ceeace este mai autentic. E.S.P.L.A. a scos de subtipar o culegere de coruri, care înmãnuncvheazãun numãr de zece din cele mai reprezentativecântece populare prelucrate de Nicolae Ursu, pecare le vom analiza în studiul nostru.

Cele mai simple înlãnþuiri armonice pun învaloare duioasa melodie a cântecului Urâtu mãduce-n lume. Foarte bine gãsitã este coda , prinintroducerea modului lidic ºi cadenþarea pe traptaV. Dacã acest cântec prezintã o ritmicã clasicã,piesa Toatã lumea ar vrea sã mor impresioneazãprin ritmul mai liber, apropiat de sistemul parlandorubato. Acelaºi ritm liber, atrãgãtor prin lipsaaccentelor regulate, poate fi înâlnit în cânteculEu cu dor… Cântecul de dragoste Du-te dor lamândra degajã un sentiment de tristeþe, dartotodatã releveazã puternica vibraþie liricã, cucontingenþã eminescianã, pe care o conþineinspiratul text folcloric. În jocul ce-i urmeazã seimpune o ritmicã capricioasã, de mare efect,specificã pentru dansurile populare din Vestulpatriei noastre. Cine nu încearcã adânci emoþiiascultând populara cântare Linã,Leano,- De doi,strãbãtutã de motive melodioase ºi uºor de reþinutdar ºi de sonoritãþi variate, plãcut timbrate, de omare frumuseþe. Ca la Brebu farmecã prin discursulmuzical luminos, plin de vigoare, amintindu-ne,prin atmosfera generalã optimistãce se contureazã,de nemuritoarea Anã Lugojanã a lui Ion Vidu.Delicat ºi sensibil este cântecul Linã ºi Gherghinã.El contrasteazã puternic cu Allegreto gicoso ce-iurmeazã un robust dans popular. Aceeaºi prospeþimeºi culori vii pot fi întâlnite ºi în celãlalte piese aleculegerii. Puiculiþã din ogradã, Sus pe Semenic,Mândra mea e bãnãþeanã, cântec cu o introducereinteresantã, cu melisme expresive, redate în stilpolifonic. Nicolae Ursu a scris ºi numeroase cântecede masã, inspirate din viaþa muncitorilor dinReºiþa ºi împrejurimi, din viaþa nouã a þãranilorbãnãþeni, precum ºi entuziaste cântece cu uncaracter patriotic.

Situatã pe linia creaþiei corale a lui IonVidu, îmbogãþitã uneori cu armonii mai evoluate,muzica coralã a lui Nicolae Ursu este realizatã,atingându-ºi scopul propus, de a prelucra simpluºi eficient ceea ce este mai caracteristic în folclorulbãnãþean. Stilul compozitorului este armonic ºireliefeazã un conþinut liric, expresiv, larg accesibil,ºi redã imensul decor al vieþii rustice“.


JURNAL DE RÃCÃªDIA

Revista Jurnal de Rãcãºdia, „Publicaþieafiliatã Asociaþiei Publiciºtilor Presei Ruraledin Banat” este editatã de Primãria ComuneiRãcãºdia, având ca director onorific pe d-ling. Mirco Lechici. Apare din anul 2009 ºi sevrea un „magazin” al localitãþii, în care sã segãseascã de toate. La început a apãrut în 4pagini, iar mai apoi în 8 ºi, de negee, Sf. MãriaMare, 2013, în 12 pagini, color.

În jurnal apar informaþii despre oameniicare au fost ºi au lãsat urme pe pânza vremii,vorbe înþelepte, de suflet, din partea parohuluidin sat, sfaturi diverse, glume, „cuvinte înþelepte”,sfaturi practice, sport, din lumea ºcolii … „detoate pentru toþi”.

Sufletul ziarului este prof. univ. dr.Constantin Falcã, care „din ardoare” pentrusatul sãu „a pus osteneala” ºi „a dat la ivealã”ºi aceastã foaie, pe lângã cele 23 (ºi vor urma!) de volume din „arca” „Cãrãºeni de neuitat”.În colegiul de redacþie sunt menþionaþi Ioan-Nicolae Cenda, Constantin Falcã, Iosif Nica,Elena Opriþescu ºi Gheorghe Þibuleac. „Jurnalde Rãcãºdia” se t ipãreº te la EdituraEurostampa din Timiºoara ºi apare lunar.

Locuitorii comunei (ºi nu numai !) suntinteresaþi de publicaþia care le aduce „ºtirile delângã noi”, de acasã, care sunt mai cãutatedecât cele de departe, din lumea mare.

Multe localitãþi rurale din Banat, au avutºi au, spre fala lor, publicaþii proprii. Este otradiþie, în care, la loc de cinste se situeazã„Suflet nou” din Comloºu Mare care împlineºteopt decenii de la prima apariþie. Cum satul este„centrul lumii” ºi Rãcãºdia „sat în toatã putereacuvântului”, este un „axis mundi”.

Primãria, având în frunte pe Lechici (celtânãr) sponsorizeazã revista ºi înþelege cã esteºi aceasta „un obiectiv necesar”.

Prof. univ. dr. Alexandru Stupariu-ªirianu, comentând partea a XX-a din saga„Cãrãºeni de neuitat” îºi intitula articolul: „Oimpresionantã reuºitã”. Cred cã putem „plagia”acest titlu ºi pentru Jurnalul de Rãcãºdia.

„Într- o lume ce pute a bani, a indiferenþã”,… a prostie ºi prea multã politichie, în satul luiEmilian Novacovici, oamenii mai citesc ºi suntinteresaþi ºi de cuvântul scris, dând speranþe cãverbul „a citi” nu va deveni un arhaism.

Prof. loan-NicoIae CENDAOraviþa

Invitat cu ,,Vocaþia prieteniei”la Uniunea Scriitorilor din

Timiºoara

Edith Guip-CobilanschiTimiºoara

Poate cã aºa s-a dorit, poate a fost oîntâmplare, ca tocmai în 24 Ianuarie a.c.– ziuaUnirii principatelor – sã-l avem în mijlocul nostrupe scriitorul Mihai Prepeliþã, nãscut în Bucovina,copilãrit în Basarabia, trãit la Moscova, acum maimult în România (cum zice dumnealui ,,acasã lanoi”) decât dincolo. Om cu trei cetãþenii ºi treipaºapoarte, cu dosar pentru premiul Nobel, înurma confidenþelor din cele 67 de cãrþi scrise, avenit la Timiºoara, unde a monologat timp de oorã cu dl. prof.univ. dr. C. Ungureanu. Apoi ni s-a prezentat nouã, mãrturisindu-ne cã pe lângãdorul unei patrii certe are vocaþia prieteniei. Dealtfel îl trãdeazã apariþia monahalã: o barbã albãgen Lev Tolstoi îi încadreazã chipul, zvelteþeatrupului dã miºcãrilor sale o oarecare graþie, iargesticulaþia permanentã trãdeazã un sufletneliniºtit.

,,Dosarul de Nobel” este trecut din mânã înmânã printre cei prezenþi. Îmi notez Comitetul dedecernare al premiului Nobel:

- Per Wästbery (Chairman - preºedinte alunui premiu, al unei organizaþii).

- Kjele Espmark- Kristina Lugn- Horace Engdall- Katarina Frostenson- Peter EnglundProf. Ungureanu ºtie cã prof. Racheriu este

criticul competent al literaturii bucovinene ºibasarabene, aºa încât îl roagã sã-l prezinte pescriitorul Prepeliþã, ca un cunoscãtor. Auzim cãtoate cãrþile maestrului invitat sunt o expresie aromânismului, de parcã l-ar mãcina o ,,bolniþãgravã” - dorul de casã. În cãutarea acestei ,,case”autorul a devenit un ,,pelerin disperat”; a vizitatîntreaga Europã, dar ºi o parte a Americii. Acumfiind liber scrie în disperare,pentru cã a trãit aniîn ºir într-un Gulag : plecat din comuna Bahrineºti(acum Ucraina, fost judeþ Rãdãuþ) a poposit înBasarabia cu soþia sa armeanã, împrietenindu-secu poeta Leonida Lari.Cu aceastã poetã, cu unsfârºit nefericit a debutat în literaturã în 1969.Universitatea din Chiºinãu ,,l-a jumulit”, deºi eradeja poet, actor, pictor avangardist. Explicabildacã scria versuri ca :

,,Pedeapsa e mai grea ca vina

(Continuare în pag. 31)

Corespondenþe


Anul 2014 a început în forþã. Dacã în primazi lucrãtoare a acestui an (6 ianuarie 2014) autrecut pragul Bibliotecii Orãºeneºti „Tata Oancea”Bocºa 42 de utilizatori (din care 12 atraºi decalculatoarele serviciului Biblionet), tot din primelezile ºi-au fãcut apariþia ºi câþiva donatori dedocumente. Spun documente, deoarece n-au fostdonate bibliotecii doar cãrþi, ci ºi alte purtãtoarede informaþ i i : documente audio -v ideo ,corespundenþã, fotografii.

O valoroasã donaþie a deschis porþile achiziþieide carte a anului 2014. Aceasta a venit din parteaDlui. Vasile Buruleanu de la Bucureºti. ªi deaceastã datã, prin donaþia sa, dl. Vasile contribuiela dezvoltarea fondului special de documente dinBiblioteca Orãºeneascã „Tata Oancea” Bocºa, donaþiasa constând în carte cu autograf.

Pe cele ºapte volume dãruite biblioteciibocºene apar dedicaþii ale unor importantepersonalitãþi: Teodor Baconsky, col. Dr. LionedeOchea, Mitropolit Nicolae Corneanu, George Stanca,pr.conf.dr. Alexandru I. Stan, pr.prof.dr. Ioan G.Coman ºi Arhimandrit Chesarie Gheorghescu.

Menþionez cã aceasta nu este unica donaþiecare vine din partea Domnului Vasile Buruleanuspre biblioteca noastrã. Sãrace sunt cuvinteleprin care aº putea mulþumi acestui veritabil fiu alBocºei pentru importantele ºi valoroasele publicaþiidãruite, pentru contribuþia sa la dezvoltarea unuifond important, dar deosebit de pretenþios ºipreþios pentru tagma bibliofililor ºi, implicit, ladezvoltarea unei biblioteci de provincie, dar careprin muncã ºi pasiune a trecut pragul centrelorculturale în devenire.

O altã donaþie de carte a sosit în acest andin partea scriitorului Vasile Fetescu din Iaºi.Aceasta constã în ºapte volume de poezie ºi prozãcare au semnãtura talentatului pedagog moldovean.Iar pentru aceastã donaþie se cuvine sã mulþumimatât scriitorului Vasile Fetescu, cât ºi profesoruluiIoan Remelei, cel care a intermediat acest act deculturã. Scrierile Dlui. Vasile Fetescu au ajunsla sufletul nostru ºi, cu siguranþã, vor ajungeºi la sufletul cititorilor noºtri pentru cã, dinpaginile acestora rãzbate un iz tineresc,adolescentin, iar temele abordate sunt dintrecele mai diversificate: iubirea, creaþia, istoria,viaþa, trecerea ireversibilã a timpului; pentrucã autorul ºi-a fãcut condei din oiºtea de la CarulMare, cu peniþã din geanã de soare...

ªi, dacã am amintit deja de valoroaseledonaþii ale domnilor Vasile Buruleanu(Bucureºti) ºi Vasile Fetescu (Iaºi), vreau sãmulþumesc ºi doamnei Viorica Opriºan, fostãîmpãtimitã cititoare a bibliotecii, actualmente

Cãrþi în dar...

La finele anului 2013 am primit un coletpentru Biblioteca Orãºeneascã „Tata Oancea”.Acesta conþinea opt cãrþi ºi o scrisoricã:

Stimatã Doamnã Directoare,La îndemnul prof. Ion Remelei, bunul meu coleg defacultate, vã trimit câteva dintre volumele ce îmipoartã semnãtura.

Sunt onorat cã mãcar unele dintre cãrþilemele se vor afla în fondul de carte al bibliotecii pecare o conduceþi.

Cu rugãmintea de a-mi confirma primirea,vã urez sãnãtate ºi tot mai multe împliniri înactivitatea profesionalã.

Cu stimã, V. Fetescu

Noi vã mulþumim, Domnule Profesor,pentru darurile trimise. Suntem onoraþi sã vã„gãzduim” cãrþile ºi sã vã promovãm creaþiile.Suntem bucuroºi sã descoperim oameni dedicaþiprofesiei ºi cuvântului scris, sã descoperimfrumuseþea ºi înþelepciunea transpuse în rândurilescrise de dascãlii ºcolii româneºti.

De asemenea, mulþumim Domnului ProfesorRemelei, Omul care a intermediat „întâlnirea”noastrã. Cu siguranþã, dacã ar fi fost pasionat descris, aþi fi putut fi ºi colegi în Uniunea Scriitorilor,dar dl. Remelei nu s-a dedicat scrisului; a preferat

stabilitã în strãinãtate, care ºi-a donat peste 300de volume din biblioteca proprie (beletristicã, maiales colecþia de dragoste) bibliotecii bocºene, darºi domnului consilier local Mircea Grecu,directorul Humanitas Bocºa, un om minunat, cusuflet mare, care, nu doar oferã premii ori decâte ori solicitãm pentru sute de copii, ci aduce ºialtfel de ajutor: logistic ºi de achiziþie prin donaþiide carte ºi alte documente.

De astã datã dl. Mircea Grecu a donatbibliotecii 29 de seturi de CD-uri ºi casete audio/video. Sunt deosebit de importante, deoareceacestea conþin muzicã clasicã, ceea ce ne poatefi de un real ajutor în proiectele noastre organizateîmpreunã cu instituþiile ºcolare ºi nu numai.

Mulþumim tuturor pentru sprijin ºi daruri!

Cãrþi în dar


a bine – cuvânta, ca un veritabil dascãl de limbãromâneascã.

Scrierile Dumneavoastrã au ajuns lasufletul nostru ºi, cu siguranþã, vor ajunge ºi lasufletul cititorilor noºtri pentru cã, din paginileacestora rãzbate un iz tineresc, adolescentin, iartemele abordate sunt dintre cele mai diversificate:iubirea, creaþia, istoria, viaþa, trecerea ireversibilãa timpului; pentru cã v-aþi fãcut condei din oiºteade la Carul Mare, cu peniþã din geanã de soare...

Vasile Fetescu s-a nãscut la 23 decembrie1929 în localitatea Dorobanþi, comuna Nicºeni,judeþul Botoºani. A absolvit cursurile Facultãþiide Filozofie din Bucureºti, specializarea Pedagogie,în 1955. A fost profesor ºi director la prestigioaselicee din Bârlad ºi Iaºi. Concomitent cu activitateadidacticã se preocupã de cercetãri ºi studiipsihopedagogice pe care le publicã în ziare ºireviste.

Volumul de debut – Preocupãri pedagogice– vede lumina tiparului în douã ediþii: în 1982,reeditat în 1995, ºi înmãnuncheazã aceste materialeapãrute în diverse publicaþii.

Debutul literar se produce în 2002, cu unvolum de poezii – „Flori târzii” ºi continuã cu altevolume de poezie, aforisme, prozã scurtã.

Scriitorul Vasile Fetescu figureazã înDicþionarul scriitorilor ºi publiciºtilor ieºenicontemporani (2009); Enciclopedia personalitãþilordin România ed. a V-a Who’s Who (2010); dicþionarScriitori ºi publiciºti botoºãneni (2013) ºi face partedin USR - filiala Iaºi.

Bibliotecii Orãºeneºti „Tata Oancea” Bocºaa dãruit volumele: Gânduri diamantine (aforisme,cugetãri, 2008), Poeme pentru veºnicie (2009),Cântecul lebedei (poeme, 2009), Testament (poeme,2010), Clipe de infinit (poeme, 2011), Dincolo de timp(poeme, 2012), Duminicã (poeme, 2012), Chemareaamintririlor (prozã scurtã, 2013).

„Aflat mereu într-o stare de graþie, specificãciocârliei ºi privighetorii, cântecul de lebãdã alpoetului sondeazã imperceptibile forme ideatice,aflate sub zodia beneficã a ºtiinþei ºi învãþãturii...”(Constantin Mãnuþã), iar poetul însuºi declarã:„Mi-am fãcut condei/ din oiºtea de la Carul Mare,/cu peniþã din geanã/ de soare,/ ca sã scriu./ Scriucu cernealã/ Din pulbere de stele/ pentru a dastrãlucire/ ºi veºnicie/ cuvintelor dãltuite./ Scriucu litere/ de luceferi,/ pe felii de Lunã,/ ca sã luminezcalea/ gândurilor mele./ Scriu pentru/ a consona/cu lumile ce populeazã/ alte astre din galaxiile/Universului./ Scriu...

Scrieþi, Domnule Profesor, ºi bucuraþi-nesufletul cu multe alte poeme pentru veºnicie!

Cu mulþumiri ºi deosebitã consideraþie,Gariela ªerban

http://www.caon.ro/la-bocsa-s-a-dat-startul-donatiilor-de-carte/1377961

Eu sunt nãscut în Bucovina”.Scriitorul ºi reporterul Ilie Chelaru

l-a denumit pe Mihai Prepeliþã atât literatcât ºi istoric. Poveºtile sale te acti-veazã,pentru cã are o unicã proprietatepersonalã: istoria sa personalã ºi din 1994,de când locuieºte la Bucureºti are ºi ocamera personalã la mansardã de 6,14m².Chelaru a impresionat prin paralelaprezentatã între deportarea bãnãþenilor înBãrãgan, a germanilor în Rusia sovieticã ºia bucovinenilor ºi basarabenilor. Primii aupãrãsit apoi þinutul natal, ceilalþi au fost,,neantizaþi” .

Scriitorul Prepeliþã a fost impresionatde primirea care i s-a fãcut aici în Timiºoara,pe care o comparã cu cea de la Lugoj –capitala românismului din Banat. Dar ultimasa carte tipãritã ,,În casa de nebuni” va filansatã la Timiºoara ºi nu Lugoj. În fiecarean îºi petrece 5 luni în diferite judeþe aleþãrii. Doreºte însã ºi o orientare justã aþinutului Herta înspre Uniunea Europeanã.Pleacã des la Lvov, la Kiev. A întâlnitoameni minunaþi ºi la Cernãuþi, dar l-aîntristat profund vandalizarea statuii poetuluinaþional Mihai Eminescu lângã Cernãuþi. Ascris poezii ºi un eseu ,,Dialog cu sinelebatjocorit”, cu acest prilej. Ne-a citit poeziiminunate pe aceastã temã, stârnind aplauzerepetate. Deºi a vorbit cu înflãcãrare despreiubirea de neam, a menþionat, cã este unpaºnic, este dupã a sa pãrere,,unicul româncu nici-un proces pe rol”. Cred cã multorale vor rãmâne în memorie consideraþiile D-sale despre revoluþia noastrã din 1989. Celeauzite provin din peregrinãrile scriitoruluiprin Ardeal dupã 1990, când scrie,,Condamnat pe viaþã”.

Cunoscutul pictor Flondor, originardin Bucovina a încheiat discuþiile cenacluluidin Piaþa Sf. Gheorghe cu omagii ºimulþumiri.

Cred, cã este bine, sã cunoascã ºicetitorii noºtri din Banatul Montan amãnuntedespre interesanta întâlnire cu un confrateîncrezãtor în viitorul þãrii.

Prof. E. G. Cobilanschi Timiºoara, Ianuarie 2014.

Invitat cu ,,Vocaþiaprieteniei”

(Urmare din pag. 29)


EvenimenteEvenimenteEvenimenteEvenimenteEvenimente

De 1 Iunie Porni Luceafãrul...Gabriela ªerban

Ca în fiecare an, ziua de 1 Iunie este sãrbãtoritã ºi de cãtre Biblioteca Orãºeneascã „TataOancea” Bocºa prin organizarea unor evenimente cu ºi pentru copii.

În acest an, în parteneriat cu Centrul de Tineret Bocºa Vasiova, evenimentul a fost unul desuflet: dedicat memoriei poetului Mihai Eminescu.

La Biserica Ortodoxã „Naºterea Maicii Domnului” din Vasiova, tinerii: Loredana Pãcurariu,Andreea Izvernar, Borduz Rãzvan, Sybille Jaba, Cosmina Megheleº, Rãzvan Vâlceanu, îndrumaþi dedna. prof. Steluþa Boulescu au prezentat sceneta „Porni Luceafãrul...”, adaptare dupã poemul Luceafãrulde Mihai Eminescu.

În semn de mulþumire ºi apreciere, aceºtia au primit în dar de la pr. Doru Melinescu câte oicoanã.

Mai târziu, la sediul Centrului de Tineret copiii au sãrbãtorit de ziua lor cu pizza, suc,ciocolatã ºi jucãrii.

Eminescu omagiat de tinerii Bocºei la biserica din Vasiova



Porþile poeziei s-au deschis ºi la Bocºa...Ediþia a IV-a a Festivalului

Internaþional de Poezie „Porþile poeziei”s-a desfãºurat în acest an în perioada29 mai – 1 iunie 2014 ºi a reunit ºide aceastã datã poeþi importanþi dinCehia, Ungaria, Serbia, USA, Grecia,Italia, Slovenia, Bulgaria, Franþa,Muntenegru, Japonia, Lituania, Cipru,Rusia ºi România.

Meeting-urile de poezie s-audesfãºurat, ca de obicei, la Reºiþa,Bocºa, Oraviþa ºi Caransebeº.

Vineri, 30 mai 2014, ora 11.00,Meetingul Internaþional de Poezie aajuns la Bocºa, de astã datã gazdãfiind Biserica Ortodoxã „Sf. Nicolae”din Bocºa Românã pãstoritã de preoþiiSilviu Ferciug ºi Rãzvan Sas.

Oaspeþii au fost întâmpinaþicu pâine ºi sare de copii în straiepopulare, dar ºi de oficialitãþi locale în frunte cu primarul oraºului, ec. Eugen Gabriel Cismãneanþu.

Dupã cuvântul de salut din partea edilului ºef, corul „Armonia” , sub bagheta dirijoralã a pr.Silviu Ferciug, a deschis Porþile poeziei, lãsând cale liberã poeþilor ºi versurilor sale în mai multelimbi.

Liubiþa Raichici, directorul festivalului, a prezentat poeþii prezenþi, traducerea fiind asiguratãde poetul N.D. Vlãdulescu ºi scriitoarea Ela Iakab.

ªi la aceastã ediþie publicul a trãit momente înãlþãtoare care doar într-o bisericã pot fisimþite... Un eveniment de suflet organizat de Consiliul Judeþean Caraº-Severin ºi Direcþia pentruCulturã în parteneriat cu Primãria ºi Consiliul Local Bocºa, Casa de Culturã ºi Biblioteca Orãºeneascã„Tata Oancea” Bocºa, Biserica Ortodoxã „Sf. Nicolae” Bocºa Românã, dar ºi preoþii prezenþi laeveniment (Doru Melinescu, Gheorghe ªtefan, Caius Negrea), membrii ai corului bisericii, elevi ºiprofesori (Dorel Cherciu, Manuel Laþcu), enoriaºi.

Nu pot sã nu menþionez efortul organizatorilor judeþeni de a oferi ºi în acest an oaspeþilor„mapa” care de astã datã a fost o straiþã în care ºi-a gãsit locul Caietul festivalului ed. a IV-a, realizatde Editura TIM din Reºiþa (red. Gheorghe Jurma), iar toate acestea au fost posibile datoritãsprijinului venit din partea Consiliului Judeþean Caraº-Severin (preº. Sorin Frunzãverde), CEZ GroupRomânia ºi Fundaþia Activity Reºiþa.

„Dupã cum s-a stabilit încã din 2011, de la prima ediþie, Festivalul urmãreºte douã aspecte: deprezentare literarã, turisticã, artisticã, religioasã ºi, bineînþeles, a valorilor de patrimoniu ale judeþuluiCaraº-Severin ºi, pe de altã parte, de cuprindere a judeþului nostru pe harta festivalurilor din þarã ºi strãinãtate.Unii poeþi vin prima oarã acum, mulþi sunt prezenþe constante, venind cu toatã încrederea pe meleagurilenoastre”, afirma poeta Liubiþa Raichici, directorul festivalului ºi organizatorul principal.

Iar despre Caietul festivalului spunea cã îmbinã „cuvântul ºi imaginea, istoria ºi creaþia,exprimând dorinþa de bine ºi frumos, de promovare a valorilor care înalþã omul ºi omenirea”.

Acelaºi lucru s-a întâmplat ºi la Bocºa unde, pentru câteva ore, cuvântul, istoria ºi creaþias-au alãturat, bucurând oamenii ºi promovând valorile, binele ºi frumosul...

Gabriela ªerban


În dupã-amiazazilei de vineri 28,februarie, copiii ºitinerii din Bocºa,part i c ipanþ i laproiectul „Tineri înBisericã” derulat deE p i s c o p i aCaransebeºului auavut bucuria de aavea în mijlocul lorpe Preas f inþ i tu lPãr inte Luc ian ,E p i s c o p u lCaransebeºului.

Vizita ierarhuluia fost prilejuitã debinecuvântarea unuispaþ iu ded icatactivitãþilor cu tineriiºi copiii din Bocºa -Vasiova, în cadrulunui partener iatîncheiat în acest senscu Bib l io tecaorãºeneascã „Tata Oancea” din localitate. Laeveniment au participat, alãturi de copii ºi pãrinþiilor, cadre didactice, preoþi din localitate,reprezentanþi ai autoritãþilor publice locale, înfrunte cu primarul oraºului Bocºa, EugenCismãnenaþu, precum ºi gazda întâlnirii, doamnaGabriela ªerban, directoarea bibliotecii bocºene.

Dupã slujba de sfinþire a sãlii destinateactivitãþilor noului centru de tineret de cãtrePreasfinþitul Lucian, a urmat o scurtã prezentarea specificului activitãþilor cu tinerii din EpiscopiaCaransebeºului ºi a proiectelor aflate în derulare,de cãtre coordonatorul Departamentului de Tineret,pãrintele Mihai Ciucur.

În finalul întâlnirii, dupã cuvântul demulþumire al pãrintelui Doru Melinescu,coordonatorul nou-înfiinþatului centru de tineretºi dupã cel al primarului Eugen Cismãneanþu,Preasfinþitul Lucian a adresat un cuvânt deîncurajare ºi învãþãturã. În cuvântul sãu, ierarhula felicitat pe toþi cei implicaþi în acest parteneriatpentru generaþia de mâine ºi i-a încurajat pe ceitineri sã fie alãturi de Bisericã, atât la activitãþile

din centru cât, mai ales, prin prezenþa în bisericã,la sfintele slujbe.

Centrul de tineret Vasiova îºi propune sãofere copiilor din clasele gimnaziale posibilitateaparticipãrii la activitãþi artistice, culturale ºieducative cu caracter duhovnicesc, scopul finalfiind cunoaºterea ºi însuºirea valorilor Bisericiinoastre de cãtre generaþia de mâine.

La orele serii, Preasfinþitul Pãrinte Lucian,Episcopul Caransebeºului înconjurat de un soborde preoþi ºi diaconi a sãvârºit Taina SfântuluiMaslu la Complexul de servicii sociale comunitarepentru persoane adulte din Reºiþa. La slujbã auparticipat conducerea, ostenitorii precum ºibeneficiarii aºezãmântului social. La final fiindajunul zilei de 1 martie toate doamnele au primitmãrþiºoare ºi buchete de ghiocei. Complexul deservicii sociale comunitare pentru persoane adultedin Reºiþa deserveºte peste 176 de persoanevârstnice.

(articol preluat de pe site-ul EpiscopieiCaransebeºului)

Misiune cu tinerii ºi filantropie înProtopopiatul Reºiþa



Centrul deTineret Bocºa

VasiovaCoordonator pr. Doru

Melinescu

Centrul de Tineret BocºaVasiova este o structurã ceaparþine de Departamentul deTineret a l Episcop ie iCaransebeºului;

A luat fiinþã în 28februarie 2014 ºi funcþioneazãîn sala Biblionet a BiblioteciiOrãºeneºti „Tata Oancea” Bocºa.În fiecare sãptãmânã aici au locdiverse activitãþi.

Scopul acestui Centru îlreprezintã crearea unui nucleude tineri ºi copii ºi educareaacestora în spiritul unor valoriprecum: frumosul, binele,comuniunea , dragostea ,rugãciunea ºi moralitatea prinparticiparea la activitãþi deeducaþie non-formalã (artistice,culturale, recreative ºi cucaracter religios).

Beneficiarii activitãþilorCentrului de Tineret BocºaVasiova sunt copii ºi tineri dinBocºa cu vârste cuprinse între6-18 ani. La activitãþi iau partecirca 15-25 de copii ºi tineri (pânãîn prezent).

Coordonatorii activitãþilorsunt voluntari: cadre didactice,elevi, studenþi, oameni de culturã,preoþi.

Activitãþi desfãºurate deCentrul de Tineret Bocºa-Vasiovaîn parteneriat cu BibliotecaOrãºeneascã „Tata Oancea” Bocºaºi în colaborare cu alte instituþii:

1. Lecturi publice (scriitor,preotul, bibliotecarul,profesorul);

2. Atelier de teatru ºi poezie(actor, student, profesori);

3. Concurs de recitare (ºiîn grai);

4. Sã vorb im corect .Prob leme de l imbãromânã ( prof. StelaBoulescu ºi prof.dr. VasileC. Ioniþã);

5. H a n d m a d e - u r i :confecþionare ornamente,bijuterii, etc. (artistplastic, student, cadred idact i ce : Ste luþaDamaschin ºi DanielaDomºik);

6. Meditaþii de limbi strãine(profesori, studenþi)

7. Proiecþii de filme (cucaracter religios)

8. Navigare on- l ine ,descoperiri de site-urieducative, religioase.

9. Atelier de desen/picturã( artist plastic ViorelCoþoiu, elevã CristineStoina);

10. Cor, muzicã, grup vocal/instrumental (preoþi,cadre didactice, prof.dr.Constantin Tufan Stan);

11. Excursii tematice12. ªezãtori literar-muzicale,

spectacole artistice (cadredidactice, studenþi, elevi);

13. Participare la slujbelereligioase ºi la cântareaîn stranã;

14. Poveºti de viaþã. Întâlniricu personalitãþi (oamenide culturã).

15. Concurs de creaþii literar-artistice „Gânduri cãtreDumnezeu” (iniþiator ºi

d irector de proiectGabriela ªerban);

16. Workshop-uri17. Expoziþii cu vânzare în

scopuri caritabile, etc.Între obiectivele Centrului deTineret Vasiova amintim:

- Creºterea gradului decunoaºtere ºi promovareavalorilor creºtin-ortodoxeîn rândul copiilor ºitinerilor;

- Dezvoltarea abilitãþilorpract i ce de lucruindividual ºi în echipã acopiilor participanþi;

- Dezvoltarea capacitãþii deinteracþiune ºi socializareîn rândul tinerilor ºiin tegrarea cop i i lorproveniþi din familiidefavorizate;

- Familiarizarea copiilor cuactivitãþi cultural-artistice;

- Deprinderea copiilor curugãciunea ºi cântareareligioasã;

- Socializarea într-un modcât mai plãcut prinorganizarea de activitãþirecreative ca alternativela calculator ºi televizor.



DASCÃL IDASCÃL IDASCÃL IDASCÃL IDASCÃL I

DE FRUNTEDE FRUNTEDE FRUNTEDE FRUNTEDE FRUNTE

IOAN REMELEIII.

Sunt 60 de ani decând a fost înfiinþat liceul laBocºa: din 1953.

Eu am funcþionat caprofesor din 1956, din 1960am fost numit directoradjunct ºi am rãspuns de

învãþãmântul seral. Ca o caracteristicã a liceului aºvrea sã menþionez faptul cã, încã de la formare, nuau fost doar clase liceale, ci ºi clase primare ºigimnaziale. Ori acest lucru era diferit de alte liceeunde erau doar clase de liceu.Povesteºte cu mândrieºi vãditã emoþie dl. profesor Ioan Remelei. Apoiîºi aminteºte de prima promoþie a liceului bocºean,„o clasã de excepþie”: Apahideanu, Filipaº, Boulescu,Ungureanu, etc. ªi povestea curge cu emoþie,dar, în acelaºi timp, cu mare atenþie.

Treptat, numãrul elevilor a crescut. În 1968numãrul a ajuns la peste 1200. Am avut cursurila zi, seral ºi fãrã frecvenþã. Spaþiul a devenitneîncãpãtor ºi am gãsit loc în Vasiova, la ºcoalafãcutã de Nicolae Boulescu, ºcoala la care aînvãþat în 1888 ºi Tata Oancea.

La acea vreme era director adjunct HetmannIosif ºi, împreunã cu Novac de la primãrie, amurmãrit construcþia localului, iar în 1972 ne-ammutat aici.

Vorbind despre conducerea liceului pot spunecã primul director a fost învãþãtorul TismãnarPetru (1953 - 1957); apoi, din 1957 a venit NicaAdam, profesor de românã, a avut ºi dreptul, eraun director cu coloanã vertebralã, ºi am sã povestescun simplu exemplu: în 1959, la admitere, a fostnumit preºedinte de comisie. Pe vremea aceea,dupã ce se termina examenul, trebuia sã trimiþio listã cu rezultatele la partid ºi aºteptai sã vinãaprobarea, rezultatul. El nu a mai aºteptat aprobareapartidului ºi, dupã examen, o listã a afiºat-o ºiuna a trimis-o la partid. Ãia de la partid l-au tãiatde pe listã pe unul Peia, ieºit pe locul trei, cumedia aproape 9, ºi l-au pus pe unul Cega, cunota 3 ºi ceva. Dar, lista fiind deja afiºatã, n-auputut sã-i impunã directorului aceastã modificare.Însã, neascultarea l-a costat funcþia. A ºi plecatpe la Reºiþa ºi, cu timpul, a ajuns inspector. Apoi,a venit director Manta Virgil, din 1960 pânã în1965. Din cauza conflictelor permanente pe carele avea cu Nicolae Trãilã, au fost detronaþi amândoi.

În acea perioadã eu eram la Bucureºti laniºte cursuri de economie politicã, filozofie, socialismºtiinþific; când m-am întors m-au numit director,

din 1965 pânã în 1978.Putem aprecia ca evenimente deosebite în

aceastã perioadã faptul cã a crescut numãrulelevilor, cã profesorii erau foarte buni, cã amrealizat bustul lui Tata Oancea (bustul care seaflã în curtea liceului). Despre acest demers alnostru pot sã vã spun câteva cuvinte. Tibi Secoºanera preºedintele comitetului de pãrinþi, om bun,sufletist, un om excepþional. ªi el a venit cuideea sã-i facem un bust lui Tata Oancea. El s-adus la Oraviþa, a adus bustul din gips, l-a dus lauzinã; aici m-au ajutat Geanãu ºi Pubi Brindza,care erau elevi la seral. Au luat materialul, l-auturnat, dar, la terminare, cei de la culturã s-auopus. Nu ne-au lãsat sã-l amplasãm în faþa liceului,chipurile, pe motiv cã scria motto-ul „Munciþi,cetiþi, cãlãtoriþi”. Bustul l-am fãcut în 1975, scrieºi pe el, cred. A stat vreo doi ani bustul princancelarie pentru cã nu aveam aprobãri. Greul-au acceptat pe Tata Oancea, pentru cã a scrisversuri regelui. Cam dupã doi ani, noi, profesorii,era ºi prof. Ionel Furdui, am hotãrât sã amplasãmbustul în curtea ºcolii.1

Cum în 1977 liceele teoretice s-au desfiinþat(a rãmas doar la Reºiþa Liceul de Matematicã-Fizicã), noi am fost puºi pe lista neagrã.

Ca director, m-am dus la Bucureºti ºi atuncia intervenit Carol Loncear, pentru a doua oarã.Prima datã a intervenit în 1956, când am primitlocalul pentru liceu, a existat ºi un documentprin care el a solicitat aprobare pentru liceul dinBocºa. Acum, în 1977, l-am sunat ºi i-am spus cãne desfiinþeazã. ªi el a cãutat o soluþie. A vorbitcu ministrul industriei grele de la acea vreme,unul Avram, ºi au decis sã transforme liceul înunul industrial. La Bocºa mai exista un liceuindustrial, nr. 1, deci era mai greu ca un orãºelsã rãmânã cu douã licee. Atunci ministrul aintervenit la Galu, directorul uzinei din Bocºa ºia stabilit ca Liceul Industrial nr. 2 sã facã practicãîn uzinã ºi, la rândul lui, liceul sã angajeze câþivaingineri care sã predea aici. Atunci au venit înliceu inginerii Borozan Constantin ºi Iþu Cornel.

În 1978 am fost schimbat din funcþia dedirector pentru cã aveam un cumnat în Germania.Mi s-a interzis sã mai predau în liceu, fiindconsiderat un pericol în educarea comunistã. Amfost eliberat din post fãrã preaviz. Mi-a luat loculVlãduþ Nicolae.

Am primit un post de logoped la ªcoala nr.2 din Montana unde era director Petriºor Nicolae.M-au pus la „dos”undeva, într-o încãpere micã,sub niºte scãri.

Dupã vreo lunã, mã întâlnesc din întâmplare

1 Acest eveniment este relatat ºi de Marcu MihailDeleanu în articolul Alte gânduri ºi mãrturii despre TataOancea în revista reºiþeanã Reflex, an. II (serie nouã),nr. 10 (13), octombrie, 2001, p. 45-46.


în Bocºa cu cineva de la Reºiþa, o doamnã caremã cunoºtea ca profesor, ca pregãtire. Din vorbãîn vorbã, îi povestesc ce-am pãþit. Ea mã apreciafoarte tare (zicea cã i-am fost profesor la niºtecursuri care i-au folosit foarte mult în carierã) ºimã trezesc cã mã propune director la ªcoala nr.2, în locul lui Petriºor care plecase la ªcoalaSpecialã.Aici am deþinut funcþia de director pânã în 1988,apoi am rãmas profesor de limba românã.

Dupã revoluþie, în 1990, m-am întors laliceu pe postul meu (interesant era cã în toatãaceastã perioadã, din 1978 pânã în 1990, postulmeu a fost blocat); am predat din ianuarie pânãîn iunie, pe perioada de vacanþã am plecat învizitã în Germania. M-am întors în septembrie,dar postul meu era ocupat. Îl scoseserã la concursºi l-a ocupat Cioloº Ioan. Am întrebat de ce mi-audat postul ca fiind liber ºi mi s-a rãspuns într-unmod destul de ironic: „Numai proºtii se întorc dinGermania”. Am fost dezamãgit. Abia atunci aapãrut ideea de a pleca definitiv din þarã. Ceea ceam ºi fãcut.

Pot spune cã am avut o viaþã de directordestul de lungã: 18 ani la liceu ºi 10 ani la ºcoalageneralã. Nu existau aceste mijloace moderne deinformare, iar cultura generalã era importantã.Am avut norocul sã lucrez cu profesori deosebiþide-a lungul timpului. Aº enumera câþiva: EricaHettman (matematicã), Iudita Perian (rusã), DãneþAna (Cluj), Fritlovschi (chimie), Vlãduþ (matematicã),Vasile Boulescu (matematicã), Moldovan(matematicã), Oþa (fizicã), Florescu (matematicã),Anþilã Petru, Grecu Petru (istorie, cel mai bunpe care l-a avut liceul), Doina Dãneþ (românã),Matei, Furdui Ionel (istorie), Rusu, a fost elevulnostru, apoi a venit profesor aici, apoi a luatconcurs de inspector la Timiºoara. Cãrmãzan,Biolãnescu, buni profesori.

În anul 2003 sau 2004 m-am întâlnit la Ulmîn Germania cu 20 de profesori de la liceul nostrucare au luat drumul strãinãtãþii. Aºadar, nu numaidoctorii au plecat din þarã, ºi dascãlii..., iar în glasuldascãlului se simte o umbrã de tristeþe. Însã,revine la poveste cu repeziciune, mai ales cãîntrebarea mea se dovedeºte a fi salvatoare: „Careeste prima carte pe care aþi citit-o?”

Basme de Petre Ispirescu, am luat-o de labiblioteca ºcolii din Zorlenþul Mare, mi-a dat-oînvãþãtoarea. Mi-a plãcut sã citesc.

În 1942 au venit sã epureze cãrþile, le-auscos ºi le-au ars. Copii fiind, am cãutat cãrþi cucoperte mai mari sã ne facem cãrþi de joc ºi le-am aruncat peste un gard.din cãrþile acelea amluat douã volume despre educaþie: Emil (deRousseau). Le-am þinut pânã în 1952-53 când, lafacultatea, mi-au gãsit aceste douã cãrþi. Dar euam spus cã le-am luat de la bibliotecã, deoareceaveau datele bibliotecii pe ele. N-am avut probleme,

dar mi le-au confiscat.Nu aveai voie sã deþii cãrþi,doar sã citeºti de la bibliotecã.

Apoi, povestirea Domnului Profesor seîntoarce la liceu, la liceul din Bocºa de care arãmas atât de ataºat. De altfel, orice ar povesti,tot la perioada liceului se întoarce.

În acea perioadã, profesorii aveau o activitateculturalã deosebitã. Jucam teatru, aveam echipãde handbal de care se ocupau soþii Lepºi, organizamfestivitãþi cu elevii, serbãri ºcolare, coruri (deacestea se ocupau Pancan ºi Petriºor).

Ca rezultate, liceul din Bocºa era printreliceele fruntaºe, de exemplu, la elevi admiºi lafacultate deþineam locul 4 între cele 18 licee dinregiunea Banat. Internatul ne-a adus copii bunide la Vermeº, Ramna, Berzovia ºi la internataveam pedagogi buni.

Am participat la douã mari evenimente:200 de ani de învãþãmânt românesc (în limba românã)1776–1976 ºi 50 de ani de la înfiinþarea liceului în2003. Ne-am întâlnit colegii, elevii, a fost frumos. Amvenit cu familia: soþia ºi fata mea.

Când vorbeºte despre familie, faþa DomnuluiProfesor se lumineazã. E mândru de familia sa,de soþia sa ºi de familia fetei sale.

Soþia mea a fost profesoarã de limba românãla ºcoala generalã. ªi cu ea am avut aºa, „ociudãþenie” ºi am sã vã povestesc.

În 1961, când am vrut sã mã cãsãtoresc cuHilde, soþia mea, nu mi-au primit actele la primãrie,pe considerente etnice, ea fiind de etnie germanã:Pospesch Hildegard.

Împreunã cu prietenul meu Vasile Boulescune-am dus pe ascuns, fãrã sã spunem cuiva, ne-am dus în satul meu, la Zorlenþ, ºi ne-am cãsãtoritacolo.

În 1964 s-a nãscut Claudia, fiica noastrã.Astãzi se numeºte Remelei Grigorean Claudia, aterminat medicina ºi profeseazã în Germania. Larândul ei are un bãiat de 27 de ani care lucreazãîn Elveþia, este consultant bancar.

Am o familie frumoasã, fiica mea mãîngrijeºte, eu având probleme cu inima, ea estedoctorul casei.

Îl ascult povestind ºi, inevitabil îmi pun ºiîi pun întrebarea: „de ce nu scrie? De ce n-apublicat nimic ? Nu l-a pasionat scrisul? Unprofesor atât de bun, un narator talentat, de cenu scrie?“

N-am fost pasionat de scris niciodatã. ªi laexamene, eram mai bun la probele orale, îmiplãceau mai mult. ªi Ciprian Foiaº îmi spuneasã-mi scriu poveºtile, fiindcã eu mai mult povestesc.Dar n-am avut rãbdare sã scriu.

L-am apreciat ºi am fost prieten bun cu IonPãtraºcu Stan Muzeu de la Zorlenþ; vorbeammult, îl vizitam totdeauna ºi, s-a nimerit sã fiu înþarã când a murit, am fost la înmormântare ºiam vorbit acolo despre el. M-am întristat, dar în

ààààà


Rubricã de Prof. Stela BoulescuLiceul Teoretic „Tata Oancea”

Sã vorbim corect româneºte!

În vocabularul românesc, ca de altfel în al tuturor limbilor vorbite în lume, schimbãrilesunt permanente. Lexicul se îmbogãþeºte prin mijloace interne, dar mai ales prin cele externe.

Unii lingviºti criticã folosirea abuzivã a anglicismelor, fãrã a se þine seama de contextul încare ele sunt folosite. Importul de termeni noi poate fi benefic limbii atunci când aceste cuvintenu au corespondente româneºti, iar sensurile lor creeazã vorbitorilor posibilitatea de a-ºidiversifica mesajul. Este însã necesarã adaptarea lor la sistemul morfologic ºi fonetic al limbiinoastre.

Exemplele din rândurile urmãtoare s-au integrat în vocabularul românesc, punândprobleme celor care nu le cunosc înþelesul:

- a abroga – a anula o lege, o dispoziþie oficialã- a (se) abrutiza – a face sã-ºi piardã sau a-ºi pierde însuºirile morale, specific umane,

a deveni insensibil, asemãnãtor cu o brutã, a (se) dezumaniza- a (se) aglutina – a se lipi prin adeziune (despre particulele unor materiale); a se lipi

formând un singur cuvânt- calin – cãruia îi place sã se alinte, drãgãstos, mãgulitor, linguºitor, ipocrit; a nu se

confunda cu paronimul canin- compresibil – care îºi poate micºora volumul, care se comprimã când creºte presiunea

exterioarã la care este supus; comprimabil- cupid – avid de câºtig, lacom; sinonim cu rapace- a (se) decava – a pierde sau a face sã piardã toþi banii; a da sau a lua cuiva toþi

banii; a rãmâne sau a lãsa pe cineva fãrã bani; a (se) ruina- disolut – corupt, decãzut- elucubraþie – combinaþie haoticã de elemente absurde; aberaþie; divagaþie- fezabil – realizabil, care se poate face, posibil- friabil – care se sparge, se fãrãmiþeazã uºor- fragrant – mirositor, parfumat; a nu se confunda cu paronimul flagrant – evident,

izbitor, care sare în ochi- imanent – care este propriu naturii obiectului; care existã ºi acþioneaxã prin sine

însuºi; nedeterminat de factori exteriori; a nu se confunda cu iminent - inevitabil

- ineluctabil – care este de neînlãturat; care nu poate fi îndepãrtat- labil – nestatornic, instabil, schimbãtor- a ostraciza – a înlãtura pe cineva dintr-un colectiv, a exclude; a proscrie; a persecuta- solicitudine – atitudine plinã de grijã, de bunãvoinþã, de prietenie- veros – necinstit; suspect

Neologismele incomplet sau deloc adaptate legilor limbii române, cunoscute ca„anglicisme”, vor constitui subiectul unui alt articol.

Va continua!

acelaºi timp m-am ºi bucurat cã aºa s-a nimerit,sã fiu acasã.

Timpul s-a scurs... întâlnirea noastrã a luatsfârºit. Mi-a fãcut mare plãcere sã stau ºi sãascult poveºtile de viaþã ale unui Dascãl ºi Omminunat. Relatãrile domnului profesor Remeleiatestã încã o datã, la câte nedreptãþi este supus

intelectualul român, indiferent de etapele istoriceale þãrii. Cu toate acestea, trãieºte cu demnitateºi discreþie ºi „ca un pãstor de suflete, dascãluldãruieºte un leac împotriva cinismului, blazãrii ºinonvalorii”.

Gabriela ªerbanBocºa, septembrie 2013


RADU THEODORU

CALEA ROBILOR– roman –

PÂNZARUL „DACHIA” ªI CÃPITANULPETRE BÂRLÃDEANUL-MORUNU.ÎNTÂMPLÃRI PE MAREA NEAGRÃ. TAINELEUNUI HAGIU, O FURTUNÃ, DE NEªTEOSTROVENI ªI ALTE ÎNTÂMPLÃRICURIOASE

3

Vântul de la Marea Neagrã intrã bezmeticîn strâmtoare. „Dakia” are în babord târguºorulSaryer, dincolo, în Anadol se vãd meterezelecenuºii ºi donjoanele de la Anadolu Kavak, peo mãgurã stã posomorât bastionul GenevizKalesi, bastion durat de genovezi atunci cândstãpâneau negoþul din Marea Neagrã. Celedouã dubasuri trag „Dakia“ în limanul dinspatele capului Rumeli, adãpostit de vântul dinmiazã noapte de coasta înaltã, prãvãlitã sãlbaticpânã-n buza apelor. În vreme ce unul dindubasuri lopãteazã uºor, pe loc, celãlalt vine lacorabie ºi se lipeºte în babord, lopãtarii ridicândlopeþile drept în sus, cu mai multã strãºniciedecât cei de pe corãbiile de rãzboi. Fãrã oporuncã se lasã scara de pisicã ºi cârmaciuldubasului se caþãrã sprinten pe punte, de undeurcã scara pe dunetã.

– Poruncã, stãpâne!Este ºi acesta vlah din Vlahiile Mari, îºi

spune Mârzea auzindu-l cum vorbeºte ºi nu sepoate sã nu fi fost pirat, prea are faþa crestatãde fier, buza de jos despicatã de i se vederãdãcina dinþilor, sprâncenele zbârlite, douãdegete de la dreapta retezate, este înalt, aþos ºise þine falnic de parcã ar fi împãrat, nu cârmaci.

– Lasã oamenii sã hodineascã un ceas,spune Morunul … Dã-le câte douã linguri demiere ºi câte o nararmzã, sã prindã puteri. Tucum zici, Costa.

– Eºti grãbit?– Sunt.– Vrei sã ieºi la mare înainte de asfinþit?– Vreau!– Te scoatem în patru volte… Mã-nþeleg

cu Barba Dinas. Sã nu schimbe murele decât

dupã ce schimbãm noi de bord, sã-ajutãm dinlopeþi.

– Cum þi se pare marea?– Rea!... Mâine în zori se schimbã vântul.

Treizile are s-o þinã din miazã-zi.– Aºa zic ºi eu!... Pânã ne întoarcem

vegheazã asupra marangozi lor. Sã nutrândãveascã.

– Aºa va fi!Omul este stãpânit, poartã pletele împletite

într-o coadã, cercel în urechea stângã, bazmaalbastrã înodatã la ceafã, este desculþ, în restîmbrãcat ca toþi ai Morunului cu nãdragi ºibluzã din pânzã de velã scorþoasã, gãlbuie,fiartã în ulei de in. Mârzea a bãgat de seamãde multã vreme cã oamenii Morunului ºi aiCasei se poartã cu stãpânii lor fãrã nici oþeremonie. Nu se frâng din ºale dupã obiceiulþãrigrãdean, nu bat temenele, nu le zicstãpânilor nici luminãþie, nici altcumva, decâtstãpâne ºi-atât. Acest Costa, ras dupã modavenezianã, se ºopocãie cu Barba Dinas, coboarãîn dubas, doi vâslaºi împing dubasul ºi cândcârmaciul strigã: hei, toþi odatã lasã vâslele, leprind în strapazane ºi la al doilea „hei“, începlopãtatul ritmic ºi puternic. Barba Dinas fluierãodatã lung din fluieriþa de os pe care-o poartãagãþatã de gât cu un ºnur roºu împletit mãiestru.Tot ce este corãbier se adunã pe punte. Atuncise vãdeºte alt obicei vechi þinut cu strãºniciepe corãbiile Casei „Bârlãdeanu ºi Fiii”. În faþacatargului ºi în spatele lui se saltã de pe puntedouã mese lungi cu picioarele strânse sub ele.Picioarele au ciocuri de bronz care se prind înplãci tot de bronz bãtute pe punte. Clopotulnavei bate de trei ori.

– La masã, porunceºte Morunul.Iatã cã prânzul la „Dakia“ este cu

þeremonie. Oamenii au scos ghiordele cu apãdin Bosfor. Se spalã pe mâini. Ilie Bârlãdeanuo ajutã pe soaþa lui sã coboare pe punte, ceeace jupâneasa o face sprinten. Radu o ajutã peZamfira dupã care vine ªana ajutatã de unuldin falºii cârcaºi, un zdrahon chior având labrâu douã hangare cu plãsele de os. Oameniilui Barba Dinas aduc niºte bãnci ºi un singurscaun pe care-l aºazã în capul mesei dinsprepupa. Jupâneasa cu soþul ei Ilie trec la masaechipajului. Doi oameni de-acolo vin la masacãlãtorilor. Când toatã lumea stã în picioarepe lângã mese, coboarã Morunul, bocãnind cupiciorul de lemn. Spune Tatãl Nostru ºi seaºazã. Corabia se leagãnã uºor. De la cuhneaaflatã într-un kioºc în prova vine bucãtarulurmat de doi musi bãieþandrii. Aduc castroaneadânci cu icre ºi brânzã, cu mãsline, pastramãºi peºte afumat, castroanele sunt din alamã,lingurile ºi furculiþele din lemn de tei afumat,


lipia ºi pesmeþii stau în coºuri de rãchitã, totuleste lesne de spãlat, uºor, corãbierii îºi scotlingurile de la brâu, cãlãtorilor li se dau stacanede alamã în care vistavoii toarnã un vin uºor,amestecat cu apã, corãbierii beau cuviincios perând, din aceeaºi stacanã.

– Când primeºti jaloba, stãpâne, spuneunul din cei doi aºezat în dreapta lui Mârzea.

Morunul lângã care stã Zamfira îºi ridicãsprâncenele albe cu dosul palmei.

– Ai tu sã te jeluieºti, mã Pãstrugã?– Auziþi-l, auziþi!... Cum adicã sã mã

jeluiesc? La ce sã mã jeluiesc. Auziþi-l, auziþi?Omul este scundac, slãbuþ, pare firav,

hlãpãie mãslinele una câte una, repede, desfacepeºtele cu degetele, are un clonþ care-i cade înmustãþi, râde ºi îºi ºterge degetele unsuroasede nãdragi.

– Pãi atunci ce-i cu jaloba aia? Teprigoneºte Barba Dinas? Þi-a poprit cinevaleafa? Nu þi-a dat partea?

– Auziþi-l, auziþi, se mirã acel Pãstrugã…Pãi unde s-a mai pomenit: Dacã-mi mai scapãcâte-o sarma Barba Dinas, cui nu-i scapã?Cine-a murit din asta?

– Zi-i Pãstrugã, spune Barba Dinas, aºezatla dreapta jupânesei.

– Ce tot te sclifoseºti, zice un corãbiervoinic, chior de stângul.

– Auziþi-l, auziþi? Ha! Adicã cum mãsclifosesc? Ai?

– Stãpâne, zice Barba Dinas… Pãstrugãa împlinit contractul.

Ieri a fãcut trei ani la „Dakia“. Asta-i!– Te mai prinzi pe trei ani, Pãstrugã,

întreabã Morunul.– Cu voia ta, nu mã mai prind.– Ilie… Ia-i socotit cât i se cuvine peste

leafã?– Nu i-am socotit, tatã! Cã n-a zis nimic!– Sã-i socoteºti ºi sã adaugi zece din sutã

cã a slujit în credinþã.– Asta-i, cã sã nu-mi adauge, asta-i jaloba,

se fâstâceºte Pãstrugã.Morunul se lasã pe speteaza înaltã a

scaunului. Îl aþinteºte pe Pãstrugã cu ochii luiverzi, luminoºi.

– Ce vrei mã, cã acu ne ridicãm de lamasã!

Pãstrugã se roºeºte tot. Îi ies stropi desudoare pe frunte. Parcã-ºi face vânt sã sarãpeste bord. Pune fruntea în jos ºi spune repede.

– Sã mã ajuþi sã ridic han la ChiliaNouã, asta-i jaloba. Cu înscrisuri în câþi anisã-þi întorc banii. Proþenturile alea sã le scriila dobândã… Auzi?

Se face o liniºte de mormânt. Se audþipetele ascuþite ale pescãruºilor. Scârþâitul

vergilor ºi al scripeþilor. Clipocitul apei pe lângãcorabie. Morunul îºi mângâie barba. Tot echipajulstã cu ochii pe el.

– Adicã sã ridici han la Chilia Nouã?– Sã-l ridic!– Ce pricepere ai tu mã la crâºmãrit?– De asta sã nu te temi… Alelei!

Pãstrugã? Pãi ºtii matale ce-a fãcut Pãstrugãla viaþa lui?

– ªtiu mã, ºtiu!– Adicã de unde ºtii?– Uite cã ºtiu! Cã dacã n-aº fi ºtiut nu

erai în leafã la mine, sã te pui pe picioaredupã ce þi-a ars Sefer Mârzea crâºma aia de laFântâna Zânelor, cã acolo te-ai gãsit sã-þi facitu crâºmã mã Pãstrugã.

– Pãi unde s-o fi fãcut, auziþi-l, auziþi,dacã-s din Alexandreni, cã m-am ruºinat sãmã arãt boierului Radu, cã atunci eram rãzãº,uite-aºa purtam pletele ºi-aveam opt boi ºi ºasesirepi ºi ce oi avea Podaru, cã nu mã cheamãPãstrugã, auziþi?

– Te-am cunoscut Gheorghe, spune RaduDecusearã.

– Auziþi-l, auziþi? L-a cunoscut peGheorghe Podaru!... Auziþi?

Iarãºi liniºte.– Ce mai face mã Podarule-Pãstrugã

mãtuºa aia colþoasã cu viile de la CetateaAlbã? Podaru-Pãstrugã îºi face cruce. Îºi scuipã-n sân.

– Pe asta de unde-o ºtii?– O ºtiu!... Cã am negoaþe cu ea, o

cunosc mã de când rãmase vãduvã, cã vinulãsta nu-i mã din poamã pãsãreascã amestecatcu poama fetei, din viile ei din spre Criva?...ªi-atunci de ce sã aduci tu vinul de la CetateaAlbã, când poþi sã te duci tu la vin?

Podaru-Pãstrugã se mirã în tãcere.– Cam aºa-i, zice careva.– Îi mai bun Vadu Chiliei.– Galaþiu colo la Prut.– Aduci mã vin de la Huºi, cã-i al doilea

dupã Cotnari.– Ori de la Nicoreºti, cã-l cobori pe Siret

ºi de la Galaþi ºtii tu drumul pe apã.– Vinu-i una, hanu-i alta, mormãie

Pãstrugã. La Chilia vine „Dakia“, mai aducemasline ºi fistic ºi pistil. Asta-i… Han fãrãhangiþã unde se pomeneºte? Trag nãdejde cabietul Tudoricã sã se fi mântuit cã tare-l rodearacul ºi-atunci se chiamã cã Solomia…

– Sã nu-ºi fi gãsit pe altul, zice BarbaDinas, cu cuviinþã.

– Fie ºi la Chilia, spune Morunul, îºi facecruce ºi se ridicã. De la dubasuri se fluturã onãframã galbenã. Este un murmur surd lamese.


– La Chilia sã vii la mine. Alegem loculºi intru cu jumãtate, mã Pãstrugã, spune Morunuºi urcã bocãnind pe dunetã.

Mârzea ªoimul pãtrunde din ce în ce maiadânc în tainele Casei „Bârlãdeanu ºi Fiii”, caºi în cele care leagã Moldova de Þara Soarelui,asta neîmpiedicându-l sã se uite ponciº laZamfira care-l ghionteºte pe sub masã cu vârfulcismuliþei ºi se mironoseºte cu nasul în bliduldin care alege cu vârful furculiþii niºte feliuþesubþiri de pastramã, le tãvãleºte prin blidul cuboia iute, le ronþãie cu dinþiºori mãrunþi ºidupã fiecare bucãturã îºi moaie buziºoarelerumene în cana cu vin de Cetatea Albã, amestecde poama fetei ºi poamã pãsãreascã, vin alb,dulce-acriºor, uºure… Ce-o vrea diavoliþa?

Barba Dinas bate clopotul ºi toatã lumease ridicã de la masã.

„Bucuria Învierii”

Centrul de Tineret Vasiova, înparteneriat cu Biblioteca Orãºeneascã „TataOancea” Bocºa, au organizat în data de13 aprilie 2014, la Biserica Ortodoxã„Naºterea Maicii Domnului” din BocºaVasiova, o expoziþie tematicã, cu vânzare,intitulatã Bucuria Învierii.

Ornamentele au fost confecþionatede copiii ºi tinerii de la Centrul de Tineret,coordonaþi de doamnele prof. StelaDamaschin ºi Daniela Domºik.

Strãdania copiilor a fost rãsplãtitã:expoziþia s-a bucurat de succes ºi toateornamentele au fost vândute (la preþurimodice).

Dar, bucuria copiilor a fostnemãsuratã pentru cã au reuºit sã realizezecâteva obiecte care sã placã oamenilor,acum, în perioadã de bunã credinþã, înprag de Sfinte sãrbãtori pascale.

Pãrintele Doru Melinescu amulþumit coordonatorilor ºi partenerilor,dãruindu-le câte o icoanã, iar copiii,îndrumaþi de doamna preoteasã, aususþinut un recital de poezie ºi muzicãbisericeascã.

Dar misiunea tinerilor nu s-aîncheiat. În aceeaºi sãptãmânã au pregãtitfelicitãri ºi ornamente pentru bãtrânii dela Cãminul de persoane vârstnice dinBocºa pe care i-au vizitat ºi le-au împãrtãºitbucuria Învierii.


O revistã, o bibliografie aunei reviste

A apãrut revista REFLEX, nr. 1-6,ianuarie-iunie 2014. Sumarul obiºnuit, cuautori din judeþ ºi din afara lui, adaugã olucrare ineditã, necesarã ºi binevenitã: estevorba de Bibliografia revistei „Reflex“,Reºiþa, 2000-2013, tipãritã de la paginile 70la 100 în acest numãr. Bibliografia esterealizatã de Gabriela ªerban, autoare a unorlucrãri de specialitate bine cunoscutã ºiapreciatã în lumea bibliologilor. În acestnumãr sunt doar o parte din cele 2500 depoziþii cât cuprinde lucrarea, urmând ca înviitoarele numere sã se continue fiºele, iar înfinal indexul alfabetic. Materialul este ordonatpe ani, pe genuri ºi teme, inventarul total fiindimpresionant.


ManumescBoboescuAuricanumelemeu defatafiindMocanu.Loculunde m-am nascut este Localitatea Greci,judetul Tulcea, in datat de 5.05.1974. Amcopilarit in judetul Timis , localitatea Dudesti-Vechi si in prezent locuiesc in Bocsa.

In 1992 am absolvit Liceul TeoreticTata Oancea Bocsa, la profilul Matematica-Fizica. Pe 24 octombrie in acelas an, m-amcasatorit. In prezent am 2 copii, un baiat invarsta de 11 ani si o fata in varsta 15 ani.

Din anul 2003 si pana in prezentlucrez ca educatoare la Centrul de PlasamentHumanitas Pro Deo, Casa Tabita Bocsa.

La indemnul prietenilor si al familieiam inceput sa pictez dupa o pauza de 25 deani, si asa am plecat pe un drum nou alartei. Pictura este autoinvatata, nu pictezdupa anumite reguli ci pur si simplu cum simt,nu am scoli de specialitate. Nu pot spune caam o tehnica, fiecare tablou fiind diferit infunctie de imaginatie si starea de spirit. Intimp imi voi personalize stilul si imbunatatitehnica de lucru, dar deocamdatat asta sunt.

Am inceput sa pictez din anul 2010. Inanul 2010 am pictat doar pe carton in tempera,iar in 2011 pictez pe panza in ulei si acrilicfara indrumarea nimanui fiind autodidacta.

Ma straduiesc sa urc treptele artei,indiferent la ce nivel voi ajunge,iubesc arta, frumosul si nu ma voi dabatuta, voi munci si cu ajutorul luiDumnezeu sper sa recuperez aniipierduti. Dumnezeu cand da un talent,il da cu un scop, ca sa-l folosim. LaDumnezeu toate lucruile sunt posibile.

Picturã,naturã,

viaþã

Aurica Boboescu: Primãvarã cu narcise

Aurica Boboescu: Primãvarã cu magnolii

Aurica Boboescu: Farmecul iernii


Eu ºi frunza mea

Un vânt se iscã din seninAlerg pe cãrare ºi suspinRostogolitã pe-n gusta cãrareEa cautã lumina cu disperarePuterea vântului, frunza izbeºteDe copaci ca din povesteEa se fãramã. Frumoasã-i culoarea

Se risipeºte, se pierde în zareªi vântul o duce prin aer mereu,Pribeagã-i ca sufletul meu. Groza Andreea Corina cls. a-X-a A

Viseazã codrul

Viseazã codrul ape liniºtiteªi ciute sprintene în salturi

Luna Plantãrii Arborilor la BocºaVineri, 28 martie 2014, începând cu ora 13.00, la Biblioteca Orãºeneascã „Tata Oncea” Bocºa s-

a desfãºurat un eveniment inedit cu prilejul derulãrii proiectului „Luna Plantãrii Arborilor” ediþia2014, proiect iniþiat ºi desfãºurat de RomSilva în parteneriat cu alte instituþii.

Astfel, la Bocºa, ºi-au dat mâna Ocolul Silvic Bocºa Montanã, condus de ing. Lucian Rusu ºiBiblioteca Publicã, sub conducerea Gabrielei ªerban, oferind publicului prezent câteva ore de recreereºi bunã dispoziþie.

Programul a fost diversificat ºi atractiv, adresându-se publicului larg: copii, tineri, adulþi,pensionari.

Prezentarea tânãrului ing. George Rotariu – „Pãdurea, izvor de sãnãtate” – a fost pe gustul celorprezenþi, bucurându-se de succes, iar intervenþile specialiºtilor Gheorghe Abrudan ºi Adrian Cârmu aucompletat în mod plãcut ºi util informaþiile oferite publicului cu privire la protecþia mediului, precumºi despre importanþa ºi beneficiile aduse de pãdure; de asemenea, expoziþia de desene „Pãdureacopilãriei” a fost îndelung admiratã, iar creaþiile literare ale elevilor pe tema „Viseazã codrul” aureuºit sã stârneascã ropote de aplauze. Talentul ºi creativitatea tinerilor au fost rãsplãtite de cãtrecolegii de la Ocolul Silvic prin diplome ºi dulciuri, iar profesorii coordonatori: Stela Boulescu, StelaDamaschin ºi Martonaº Anamaria au primit aplauze ºi mulþumiri din partea organizatorilor.

În mod firesc, întâlnirea s-a finalizat cu plantarea unor arbori în parcul ºi în curtea instituþieigazdã , momentulînsemnând deliciulîntâlnirii.

„Luna PlantãriiArborilor” este un proiectal RomSilva desfãºuratîn perioada 15 martie-15aprilie, cu scopul de aeduca ºi conºtientizacomuni tatea loca lãprivind protecþia mediuluiºi de a reaminti, înfiecare an, importanþapãdurii.

Gabriela ªerban

http://www.caon.ro/luna-plantarii-arborilor-la-bocsa/1401431

C R E A Þ I I L I T E R A R E D E D I C AT E P Ã D U R I I


ªi zbor de vulturi spre înalturiªi peºteri printre stânci pitite.

Viseazã codrul liniºte prin ramuriªi luna luminând poteci de-argintªi vântul cu uºor alint,Cum trece paºnic peste neamuri.

Viseazã codrul susur de izvor,ªi multe, multe necuvântãtoare,Sã uite omul de topoareªi sã adune-n suflet numai dor.

Viseazã codrul liniºte deplinãªi omul sã îi fie prieten bunSã nu se teamã vajnicul gorun,ªi apa sã-i rãmânã cristalinã.

Stoina Cristine Daria cls. a-VI-a A ªcoala Gimnazialã nr. 1 Bocºa.

O perlã, pãdurea

O, pãdure, tu loc sacru,Plin de cântec ºi de pomiEºti asemenea unui ampluTemplu, simfonii de culori.

Tu comoara lumii noastreNe surâzi ºi ne asculþi,Cu-ale tale flori mãiastreZi de zi, tu ne încânþi!

ªi cum maiestuasã eºtiNoi, ai tãi locuitori,Sã te þinem încã-n viaþãFãrã de securi ºi nori.

Tu, perlã a lumii viEºti a noastrã sursã dulceDe luminã ºi-ntr-o ziFãrã defriºãri vei fi!

Tripon Robertacls.a-IX-a A

În pãdure

În pãdure am plecatTotul este minunatAnimale mari ºi miciCe faceþi voi toate aici ?

Aþi venit sã alergaþiAþi venit sã ne amuzaþiªi sperãm ca voi acum

Sã ne arãtaþi un drum.

Drumul ni l-aþi arãtatªi împreunã am plecatPe cãrare am gãsitFrunzuliþe de argint. Maricuþu Miriana

Visul pãdurii

Liniºtea pãdurii este divinul absolut. Rouadimineþii stã calmã pe firele de iarbã blând legãnatede vânt.

Soarele pãtrunde cãlduros prin ramurilecopacilor înverziþi.

Primãvara aurie este simbolul perfectpentru pãdure.


Florile invadeazã aerul cu un parfumîmbietor, iar culorile lor pastelate bucurã ochiicelor ce au fericirea de ale privi.

Pãsãrelele ciripesc de parcã ar fi îngeri aifarmecului divin ce mângâie lin viorile infinitului.

Pacea ºi cãldura pe care o simþim înlãuntrulnostru nu o gãsim decât într-un loc atât deasaltat de magie ºi farmec cum este pãdurea.

Iubirea mamei naturã se revarsã misteriospeste codru.

Marx Cristine

Cele douã tãrâmuri

Dumnezeu a creat douã tãrâmuri, însãdoar unul este magic. El se numeºte ,,Pãdurea”. Ce cuvânt minunat ! Nu este prea rostitde cãtre oameni, însã este rostit de animãluþe. Noi, oamenii trãim pe tãrâmul numit,,Oraº”. Noi trebuie sã stãm în condiþii foartebune : la curent, la aparate electronice, la masã,pe scaune, la magazine ºi în maºini, însã animalelenu fac lucrurile în stilul nostru, ci ele le fac înstilul lor. În tãrâmul animãluþelor totul este pictatîn culori vii, copacii cresc unde vor ei, floriceleledomnesc prin culorile lor, frunzele parcã sunt uncovoraº care îºi schimbã culoarea de la un anotimpla altul, bolta albastrã parcã zâmbeºte numai laanimale ºi copaci, iar soarele dãruieºte pãduriirazele sale jucãuºe, blânde ºi cãlduroase. Dacã ar fi sã aleg dintre tãrâmul meu ºitãrâmul numit ,,Pãdure”, aº alege pãdurea.Deoarece dacã nu ar fi ea, nu am avea lemne defoc,oxigen ºi animãluþele nu ar mai avea casã. De aceea iubesc pãdurea ºi vreau sã oprotejez în fiecare zi ! Sã protejãm pãdurea!!!

Mãrgineanþu Elena cls.a-V-a

Pãdurea-i o carte

Din valul miresmelor iscatePãdurea prezintã o carte.O carte cu-n infinit de poveºtiPe care necontenit o citeºti.

Cu freamãtul ei fidel ºi chemãtorNe îndeamnã zi de zi cu mult dorSã ne-ndreptãm paºii spre ea, pãdurePrin susur de fragi ºi mure.

Din primãvarã, când totu-i lãstar,Pãdurea ne-îndeanmã cu al ei har.Trezitã din somnul de hibernareNe-aratã a sa frumuseþe mai mare.

ªi vara de trece, ea tot povesteºteÎn toamnã, cartea pãdurii nu se opreºteEa creºte mereu cu-ale ei povestiriTrezindu-mi în suflet eterne iubiri.

Groza Andreea Corina cls.a-X-a A

Viseazã codrul

Viseazã codrul ca omul sã-l înconjoare cu grijã ºidragoste. Sã-l apere ºi sã-l îngrijeascã pentru caapoi aerul pe care îl respirãm sã fie pur, sã neputem purta paºii pe cãrãrile care strãbat verdeleetern, sã ne bucurãm de umbra deasã ºi liniºteadin zilele de varã.Viseazã codrul palmele oamenilor sãdind puieþiplãpânzi care îºi vor înãlþa vîrfurile cãtre cervegheaþi de zborul pãsãrilor.Viseazã codrul liniºte.

Stoina Cristine Daria cls.aVI-a A ªcoala Gimnazialã nr.1 Bocºa

Pãdurea

Locul liniºtit care te încarcã cu energiepozitivã ºi îþi învioreazã sufletul este pãdurea.

În acest spaþiu parcã de poveste poþi uitade grijile de zi cu zi ºi te poþi bucura de atmosferacãlduroasã ºi primitoare, de culorile copacilorcare adãpostesc sute de vietãþi.

Ciripitul pãsãrilor, adierea vântului ºimiresmele florilor care dau o patã de culoareacestui loc, constituie magia ºi farmecul codrului.

Mai mult decât atât, ar trebui sã fimconºtienþi cã pãdurea este principala sursã deviaþã ºi de energie pozitivã dãruindu-ne oxigenulde care avem nevoie. Mulþimile de plante ºianimale care se gãsesc la un loc, te fac sãrealizezi cât de minunatã este natura ºi câtebeneficii îþi oferã.

Fiecare plantã sau vietate în parte arerolul ei ºi frumuseþea specificã, iar neglijenþaunor oameni poate duce la distrugerea acesteiminunate lumi.

Iubirea pentru pãdure ºi naturã înseamnãiubirea pentru propria-þi viaþã.

Rionesei Beniamin cls.a-IX-a A


Frumuseþea pãdurii

Frumoasã-i pãdurea de s-o cunoºti vreiSã asculþi zumzetul frunzei de tei,Sã descifrezi bârfa frunzelor picate,Sã respiri aerul, sã-þi iei sãnãtate.

Cã e salcâm, mesteacãn sau teiMireasma pãdurii îþi dãruieºte idei,Printre ramuri pãsãrelele ciripescFrumuseþea pãdurii ele vestesc.

O poveste încântãtoare în suflet ne-a intrat,Pãdurea respirã cântecu-i nepãtat.Ea ne aratã priveliºti de vis,Pe mine plãcerea iar m-a cuprins.

Pãdurea frumoasã ºi iubitoare,,Pãdurea copilãriei” e ca o floare.

Groza Ionel Andrei Liceul teoretic ,,Tata Oancea” Cls.a-V-a

Pãdurea

Mireasma pãdurii îmi îmbatã simþurile, mãapropii cu grijã de ea pentru a nu o deranja ºi oprivesc minute în ºir. Mã încarcã cu un sentimentcare mã copleºeºte. Atât de tãcutã ºi liniºtitã, aºacum o ºtiu dintotdeauna, dar atât de prezentã înviaþa noastrã, a oamenilor.

Fragilã, dar rezistentã în acelaºi timp, nuºtie sã se supere. ªtie doar sã vieþuiascã.

Indiferent de cât rãu îi facem, îi tãiemcopacii, îi rupem crengile ºi frunzele, ea seîncãpãþâneazã sã reziste. Dar nu orice fel derezistenþã, ci una demnã ºi falnicã precum copaciiseculari care cresc în ea.

Într-o iarnã, una din cele mai grele dinultimii ani, jumãtate dintre copaci au îngheþat.Unii au rezistat în picioare, iar alþii din genunchiau continuat sã lupte. Cu toþii au suportat povaragrea a omãtului, s-au luptat cu dârzenie, cuviforul ce ameninþa sã crape ºi pietrele.

Zi dupã zi pãdurea a aºteptat nerãbdãtoarevenirea primãverii. A sperat cu fiecare crenguþãºi rãdãcinã, cã mai prinde o primãvarã.

Deºi nu pare, pãdurea este asemenea nouãoamenilor. Dacã petreci mult timp cu ea, îi poþiauzi glasul ºi îi poþi înþelege foºnetul neîntrerupt.Dimineaþa, lacrimi de rouã se scurg de pe braþelepãdurii, lacrimi care o învioreazã, o hrãnescdeopotrivã. Seara, liniºtitã, pãdurea îºi întindeobositã crengile ºi îmbrãþiºeazã cu cãldurã amurgulrece al nopþii. Pãdurea face parte din viaþa noastrãca o fiinþã dragã ºi protectoare.

Madina Denisa

Pãdurea, simbol al vieþii

Dis de dimineaþã, razele soarelui se aratãtimid printre ramurile copacilor înfloriþi.

Dupã povara grea a omãtului, pãdurea ereadusã la viaþã. Pãsãrelele murmurã în coracompaniind cântul lin al izvoarelor cristaline.

Vietãþile pãdurii ies uºor din scorburi,nerãbdãtoare sã simtã mirosul primãverii.

Timid, într-un colþ retras, se aratã primiivestitori ai primãverii, albi puri precum roua cese revarsã dimineaþa devreme asupra vegetaþiei.Mireasma pãdurii îmbãlsãmeazã parcã simþurilenoastre ducându-ne în starea euforicã, de vis tipiccodrului.

Chiar dacã nu pare, pãdurea trãieºte prinnoi, ºi noi prin ea.

Maruºca Olivia Cls.a-IX-a C

Desen de Caius PopuþaAurica Boboescu : ,,Povestea Verii”-ulei pe panza


Lia ºi Pãmântul

- basm -

Într-un þinut de basm la graniþa dintre paradisul iubirii ºi etern trãia un cioban careavea o fiicã pe nume Lia care se iubea pe ascuns cu fiul altei familii de pãstori.Pe tânãr îl chemaBogdan ºi de fiecare datã când urca dealul cu oile se ruga la Dumnezeu sã protejeze iubireadintre el ºi fatã de rãutatea pãrinþilor deoarece aceºtia nu priveau cu ochi buni iubirea lor.

Soarele dimineþii devenea un crai blond cu ochi albaºtri când lumina lui se contopeacu iubirea paradisului.

Apa izvorului era versul ce adormea în fiecare noapte pe tâmpla lunii. Într-o searã sub tei Bogdan îºi aºtepta iubita ca de obicei cântând din fluier pânã când

aceasta apãru þinând în mânã un buchet de lãcrãmioare culese din grãdina ei ºi îi zise bãiatului:-Pentru tine iubitule mã rog în fiecare seara la Sfânta Fecioarã sã te ocroteascã de

primejdii.- ªi eu m-am rugat sã ne uneascã în sfârºit destinele, apoi ea îºi culcã capul pe umãrul

ºi rãmaserã aºa pânã a doua zi dimineaþã.Pãrinþii pentru cã întârziase atât de mult i-au interzis sã mai pãrãseascã casa când se

întunecã deoarece era pogoditã soarelui.În paradisul iubirii soarele ºi pãmântul erau doi crai fraþi ce locuiau într-un castel pãzit de

îngeri ºi nici unul dintre pãrinþii tinerilor nu ºtiau cã paradisul se întruchipase în Bogdan.Lunacare cunoºtea acest secret i s-a arãtat Liei în spunându-i cã se va mãrita cu un fecior deîmpãrat.

Fata îi mãrturisi visul sãu preotului satului care o îndemnã sã lase lucrurile sã-ºi urmezecalea fireascã,iar apoi fata plecã cântând,

O mamã, mamãSunt fiica lacrimilor taleCe inundã RaiulCu mulþumirea meaTatãl fetei o chemã ºi îi spuse:-Fiica mea tu de acum în trei sãptãmâni vei deveni mireasa

soarelui, la care fata clãtinã din cap ºi nu mai zise nimic gândind cã trebuie sã se întâlneascãcât mai repede cu Bogdan.

Într-o searã luna i se arãtã soarelui la fereastra palatului ºi de atunci soarele înnebunisede iubire pentru ea hotãrînd sã rupã logodna cu fata ºi s-o cearã de mireasã.

Lângã izvor cei doi tineri au hotãrât sã treacã graniþa în etern ºi astfel fata ºi paradisuliubirii aveau sã-ºi uneascã destinele.

Soarele îi spuse în cele din urmã tatãlui fetei cã vrea sã rupã logodna deoarece mireasalui e luna.

Dragostea pentru pãmânt a Liei ºi a familiei sale a frânt eternul unde domneºte cupãmântul crai de împãrat ºi în zilele noastre.

Tata îºi înfigePalmele bãtãtorite în þãrânãModelând iubireaÎn inima mea

Iulian Barbu


BIBLIOTECAORÃªENEASCÃ

„Tata Oancea” BOCªAORGANIZEAZÃ

CONCURS DE CREAÞIILITERARE – PROZÃ

SCURTÃ

REGULAMENT

Cu prilejul aniversãriicelor 15 ani de apariþie,Revista „Bocºa culturalã”organizeazã concurs de creaþiiliterare ¬ prozã scurtã: poveºti,povestiri, nuvele, sketch-uri,scenarii, eseuri.

Concursul se adreseazãbocºenilor de pretutindeni,care scriu în limba românã, carenu au debutat încã în volumpropriu ºi a cãror lucrare (lucrãri)se încadreazã în condiþiileprevãzute de prezentu lRegulament. (prin „bocºeni”înþelegem persoane nãscute înBocºa sau elevi ºi /sau absolvenþiai ºcolilor bocºene)

Se vor atribui mai multepremii:Premiul I în valoare de 500 leiPremiul II în valoare de 400 leiPremiul III în valoare de 300 leiMenþiunea I, II ºi III în valoarede 100 fiecare.Vor exista premii speciale dinpartea unor edituri, reviste,asociaþii ºi instituþii culturale,scriitori, parteneri.

Manuscrisul (lucrarea/lucrãrile) trebuie sã îndeplineascãurmãtoateler condiþii:

- Sã fie trimis prin e-mailsau pe un CD;

- Sã fie scris cu caractereTimes New Roman, corp12, redactat în Word,pagini numerotate (nuPDF) (lucrãrile nu conþinnumele autorului; suntsemnate cu pseudonimsau un motto)

- Sã nu depãºeascã 15pagini A4

- Sã fie înscris în concurs

în perioada 15 februarie – 15septembrie 2014,

fie trimis la adresa de [email protected]

fie trimis prin poºtã la adresaBiblioteca Orãºeneascã „TataOancea” Bocºa, str. TudorVladimirescu nr. 11, Bocºa, Caraº-Severin, 325300, fie adus personalla sediul bibliotecii, persoanã decontact Gabriela ªerban.

Manuscrisul va fi însoþitde urmãtoarele acte:

- Un CV literar (dacã estecazul) sau date personale;

- O fotografie;- Date de contact: adresã,

numãr telefon, adresãemail.

Jurizarea va avea loc înperioada 16 septembrie – 1octombrie 2014.

Premierea va avea loc înperioada octombrie-noiembrie2014 în cadrul unui momentaniversar dedicat Revistei „Bocºaculturalã” la 15 ani de la apariþie.

Nu sunt admise înconcurs lucrãri:- care nu au semnele diacritice;- care au greºeli de ortografie,- care sunt scrise de un scriitorcunoscut deja (cu volum propriu)- care au ajuns la bibliotecã dupã15 septembrie 2014

Manuscrisele nu seînapoiazã, iar revista are dreptulsã publice lucrãri sau fragmentedin lucrãri înscrise în concursfie ca sunt sau nu câºtigãtoare.

Înscrierea în concursconfirmã acceptarea condiþiilorprezentului Regulament.

Gabriela ªerbanRedactor-ºef Bocºa culturalã

http://www.facebook.com/l.php?u=http%3A%2F%2Freper24.ro%2Fbiblioteca-oraseneasca-tata-oancea-bocsa-organizeaza-concurs-de-creatii-literare-proza-scurta%2F%23more-913&h=oAQETLhGF

„Bocºa culturalã” – 15 - banaterra.eu · Pune-n mine harul Tãu, Sã nu am în suflet rãu,...

Documents

Transcript of „Bocºa culturalã” – 15 - banaterra.eu · Pune-n mine harul Tãu, Sã nu am în suflet rãu,...