ECHINOXTEXTE TEORETICE

Seleclie texte, prefald, noti asupra edifiei:Horea Poenar, Rareq Moldovan

LIMES2018

COLECTIA ESEURI

Coordonator: $TEFAN BORBELY

Editor: Mircea PETEAN

Coperta: OANA STEPAN

Ilustralia copertei: OCTAVIAN COSMAN,,Oameni sub v0nt"

Descrierea CIP a Bibliotecii Na{ionale a Romf,nieiEchinox: texte teoretice / ed..: Horea Poenar, Rareq

Moldovan. - Floreqti:Limes,2018ISBN 97 8-606-7 99 -213 -7I. Poenar, Horea (ed.)II. Moldovan, Rareq (ed.)821.135.1 .09

LUCRARE EPANUTA CU SPRUINUL PRIMARTEI

$r coNsrl.rul.ur LocAL CLUJ-NAPOCA

@ Copyright Editura LimesStr. Castanilor, 3

4A7280 Floreqti, jud. ClujT el. : A264-5 44109 ; 07 23 - 19 4022

e-mail : edituralimes200S@yahoo. comwww.edituralimes.ro

CUPRINS

TEXTE PROGRAMATrCE........... ...-.......... 17

EUGEN URICARUJuvenes Dum Sumus .........r..............:.r..!!1.:................ l9

IUGEN URICARUSemnul existen1ei.... .............20

ION POPVoinfa de a aveaincredere .....................22

IONPOPtnceputul trecutului.... ................... ..........24

ION SIMUTGeneraf;e qi creafie

IONPOPParteade viitor...... ...............30

IONVARTIC .' . .

Despre Echinox qi pasirea Phoenix......DAN $AULEAN

A merge inainte ...........,.......33AURNLCOI}OBAN

Despir,tirea de Echinox. .......36REDACITn

Argument... .......38ADRIANA CEA}[

Crizd qi valoare ..................40CORIN BRAGA

O privire in conul de umbr6....RADU AFRIM

Noi, crizalii ......48CORNEL VILCU

Despre un fals conflict al genera1iilor................ ........50HOREA POENAR

Un a fi al Echinoxului............... ..............55HOREA POENAR

Portretul Echinoxului in tinerete...BOGDAN ODAGESCU

Echinox 2.0..........,... ...........65ION POP

Dupd 45 de ani......... ...........67

28

ESEURr..... .,........,.71

IONPOPImagine poeticA qi anti-imagine.............. .............,....73

LIVIU PETRESCUinsemniripentruo,,esteticiaamintirii". ..................80

IONVARTICMasci qi vanitate .................85

ION VLAI)Personalitateacriticului ............;r.........;.............. .....,89

DINU TLAMANI)Libertatea poeziei ................93

IONVARTICDe la Pirandello la Eugen Ionescu....... ..........,.....,.....97

EUGEN URICARUNote despre rom4n......... .,.... ... . . . 103

vrcToR rERoNrM srorcHrTAIftndinsky qi rizboiul impotriva criticii ..................108

NICOLAE MANOLESCUCinci tipuri de critici..... ..... 113

MIRCEA MUTHUConceptul balcanismului literar..... ....... 116

LAURENTIU ULICTV. Voiculescu - poetul ......L2L

ADRIAN MARINOHermeneutici qi model (fragment) .......1,26

IOA}IBUIIUCABiblioteca Babel. Ironie qi utopie

AUREL CODOBA}IEsteticd qi sociologia artei ."......... ......... 136

AL. CISTELECAI{lvinescu - Dimov - Puc5........ ..........,.. 140

GHEORGHE PERIANSemnele caracterului critic.......... .........I44

roAN GRO9ANCe citesc personajele ......... 150

NIIRCEA Z,ACIAComplexul culpabiliti1ii.................. ..... 153

PDTER MOTZANLucian Blaga qi Rainer Maria Rilke .......... ..............161

131

LWIUPETRESCUProcedes narative...... .........170

ALEXAIIDRU VLAI)Sudul, negrul qi timpul .....I74

MARIAN PAPAflAGICatsvacuvinte despre criticA........ .......I77

ANDREI MARGACarteade filosofie --Impasul unei filosofii................................182

NICOLAE MANOLESCUArca lui Noe sau despre ironie-An roman ................ 188

RADU G. TEPOSUPoeziaromdneascih l9?8....... ............193

IONPOPSemne noi de lirism......... .....................I97

IOANA EM PETRESCUTehnica romanesci intre mecanica newtonianiqi relativitatea generalizatl ...................200

RADU G. TEPOSUGdlceavapoetului cu poezia........ .........244

ALEXANDRU VLAI)Discurs inocent asupra prozei scurte

MIRCEA NEDELCIUDialogul in proza, scurti

- Transcriere qi construcfie -MIHAIMANIUTIUDespre actorul reprezentativ................. ..................216

MIRCEA NEDELCIUDialogul in prozd scur6 (IIf- Autenticitate, autor, personaj ..........223

ALEXAIIDRU MU$INAUnde se afli poezia? ..........227

RUXANDRA CESERDANUJorge Luis Borges - Construclii ,,imperfec1e",..........,................237

N. STEINHARDTSemnificant qi semnificatin Japonia lui Roland Barthes .....,.....242

OVDIU PECICA}I

'{H,*liJ*";;;;;

208

2rl

MIRCAA TICUI}EANNouA LUMENouA....... ............,......2s4

ANDREIBODIUSenzaf onale amdnunte despre iubirile poelilor tineri .. ...... .. ...... 25 8

CAIUS DOBRESCUMicile speranfe (2).............. ,.,...............267

SIMONAPOPASCUPoezia ca instinct ds conserva.re si model de comportament......265

ALEXANITRU MU$INADin nou despre Ceriuqireasa .................27I

CORINBRAGAPosfrnodernismul literar rom0nesc .......218

$TEFAN BORBELYPoveqti de adormit copiii......... .............294

STEFAN MANASIANoul poem ......300

HOREA POENARVenntori in zd.paddt

intoducere lapoeziacontemporan[................. .......303ArlRrAN OTOrU

Cine a gisit cutia neagrd a bicicleteisau Literatura romdnitrebuie si iasd din orfelinat.....................313

GABRIEL MARIANDavid Hockney. Serial in 7 episoade.. .....................317

CIPRIAN MIHALIDespre un ton balcanic adoptat mai nou in filosofie*sauAvataruriledeconstruc$eiinEst............. ..........325

ALEX. CISTELECANTlcerea mare qi tfucereamic5........... .....336

COSMIN PERTAPortretul poetului t4ndr........... ..............339

LIVIU.GABRIEL DOMBRIZece ani privifi din avion: Echinox in perioada Ion Pop .........,..342

VLAD ROMANCadavre qi buc5f, de cadavre ...."...........353

ALEX CISTDLECANCuriculum Vitae ......... .......355

OLGA$TEFANRolul intemetului in promovarea tinerei literaturi.Perspective E-volutive.. .....360

LAVINIAROGOJINACitindu-l pe Iag McEwan .....................366

ALEXANDRA GAUJAIIJulian Bames despre antieroi gi morminte ..........,....374

NIIRCEA LASLOCui i-e fric6de Ry[ Murakami.................. ..............379

SIMONAPOPESCUScriiceii...... ....383

RARE$ MOLTIOVANPurepixels .......388

SANDABTRCE,,Theoria" vs./qi,fragmata": Moartea teorieiqi ultima lecturd a textului?.. .................395

cosMrNA MoRo$ANSchizanalizasaudespreesteticapractic5...... ...........404

ALNXANDRU MATEITeoria literard qi spiritul luminilor.... ....407

LAURENTIU MALOMX'ALEANAvatar prin ochelarii lui Baudrillard ............ ...........411

CRISTINADIAMANTLost Girls qi fascinafia formalist6... ......4I4

TEXTE PROGRAMATICE

EUGENURICARU

JUVENES DUM SUMUS

el mai prefios capital al nostru este entuziasmul qi tinerefea.Trdim timpul unor mari prefaceri qi nimeni nu Ere

dreptul si renunfe la participarea sa activd in toate domeniileviefii na,tiunii noastre socialiste. Contribufia fiecdruia dintre noi poatefi hotftdtoare atunci cdnd este vorba de incd un pas pe caleaprogresului social. Suntem Ei ne considerim angEay pe frontulgrandioasei bitdlii pentru viitor. $i de aceea considerim ci nimic nuoste prea pufn atunci c6nd ne addugdrn eforturilor na,tiunii.

Suntem o revisti a tineretului universitar qi prima noastriddorie este si fim intotdeauna ecoul qi purtalorul de cuvdnt al miilorde tineri care tdiesc inaltatemperaturi a ereafei.

Misiunea noastri este aceea de a intregi profilul spiritual atintelectualilor tn devenire, de a suplini in limita posibilit5lilor golulcfeat de specializarea obligatorie qi necesard.

Vrem sa fim inaints de toate o revisti utila qi abia apoi otpvisti care se vrea deschizitoare de drumuri.

Suntem congientri c[ vom rimdne tineri at6ta timp cdt vom fiin primele renduri. Aceastd convingere esto garanfia pe carc o d5mcititorilor.

(Nr. 1i1968)

19

EUGENURICARU

SEMNUL EXISTENTEI

onstal cu uimire cum cea mai putemici dorinli a colegilor meide generalie qi a mea este aceea de a fi infelepfi. Al treileacuvfint in ordine era,girnire" qi asta deoarece de c6nd e lumea

tinerii nu s-au grdbit niciodatd si g6ndeascd lumea. intotdeauna lucrulacestaa fost l[sat in seama bitrf,nilor, doar ei au timp si contemple. $itotugi dorinfa aceasta de a deveni infelep! incepe s[ fie caracteristicadefinitorie a tinerilor.

Arbitrard dar inevitabild impirlire a oamenilor dupd c6te ziles-au scurs de la na.qterea lor! Ar tebui s5 ne convingem odati cd

important este altcev4 nu timpul, ci, si spunem, numlrul de pilde,. nudeprinse ci desprinse de viala po carc fiecare ins le poafe oferi altuiaspre meditalie.

Pentru fiecare din noi trdieqte altcineva mai dureros, mai greu,mai periculos, qi asta pentru ca la un moment dX si put€m scur&a

cirarea fEri teama de a fi ignorat ceva important qi profund.Adevir este ci gesturile de frondi qi marile jigniri aduse

spiritului oomun sunt aduse in numele altui sistem de infelegere a

vie$i. De aici uimirea mea atunci c6nd constat ,goana dupiinfelepciune" a mea Ei a prietenilor mei. Bun sau riu, gestul qi cuvdntullor qi al meu iqi cauti repede, cu disperarea ultimei respirafi, spnjinint-un sistem, intr-un ansarnblu de concept'i caf,e sunt frcute pentru a

dovedi un singur lucru: lumea aceasta este judecafid, lumea aceasta este

genditn qi nu laintAmplare. Cdt de adevhrat este sistemul fiecdruia este

o intrebare de al cirui rdspuns alAxndintegrarea sau dezintegra.rea con-cepfei sale despre lume. O intdmplare povestiti mie la o v6rsti c6ndtoate intimplirile lumii erau capitale md face si meditez asupftImomenhrlui de adevir, atunci cdnd concepfia despre lume a unui omigi verifici potenla. O convingere ann, momentul nu trebuie si fieneapirat conlinut intr-o situa$e liminad.

Prietenul tatilui meu, pe numele sIu Ion Purcaru, inseamndpentru mine o pati de s6nge maronie asemdndtoare unei amprente a

20 21

(Nr. 171970)

degetului marc pe o fotografie, actun sentimentali. Este fotografia pecare o purta in buzunarul de la piept dunci cdnd a plecat ?n misiune decercetaf,e in munfi Tatra. Este fotografia in civil a tatilui meu ce va fiinsemndnd pentru el, acum in nefiin14 semnul aducerii aminte aprieteniei de pace, altceva dec6t cea de rdzboi.

A fost prins, a fost schingiuit, qi cdnd a fost gisit de citresoldafi romdni nu mai era decit un mort. Este greu de infeles astAa cdIon Purcaru nu mai avea chip, nu mai avea nimic dupi care si fienumit cu numele siu. Fotografia tatilui meu a fost singura dovadi cicel ce se gisea acolo aveatotuqi o legdturi cu cei ce I'au gdsit. A fostnevoie ca altcineva si-qi continue viafa qi sd-qi invie amintirile penkuca omul ucis acolo sd nu fie ucis qi in memoria celor ce i-au supra-viefuit.

Apoi a redevenit Ion Purcaru a cirui moarte inseamni maimult dec0t toati viap lui. Nu Etiu cum ardta, singurul semn alexistenfei sale este pata de sdnge de pe fotografia ce mi-a fost ardtati lao vdrsti cdnd toate faptele par fundamentale.

Am adus aici aceasti int6mplare pentru a completa: lumeafebuie intr-adevdr gdnditn qi ne silim si ajungem la tngelegerea ei cdtmai repede, pentru aceasCa scurtim cdrare4 dar un lucru este maiimportant decft tode, s5 nu uitdm nici o clipd ci aceastd lume in caretrlim se spnjini pe cAteva adev[ruri simple, inconfirndabile cu carefrobuie si ne intilnim neapirat. Momentul siu de adevir a fost atuncic6nd trebuia sI moard qi s-a g6ndit, cred, ci toturyi a plecat voluntar pefront. A cdqtigat bitdlia cu sine accept6nd moartea.

Momentul de adevlr al tatitui msu, sunt sigur, a cuprins qi

clipele c6nd a fost intrebat, t6rziu dupi rdzboi" de un ziarist gdbit qi cumulti imagina,tie * Cine anume a fost Ion Purcaru?

Meditez. In momenhrl adevlrului meu voi descoperi oare ciIon Purcaru este una din rafiunile pentru care exist5 aceasti lume peosre md str;dui sd o gdndesc? Atunci poate voi fi ?n1elept, aqa cum imidoresc acum.

IONPOP

vorNTA DE A AvEA incnnorRn

remea gnrpdrilor literare s pare ci a frecut. Abia iegit dinv6:sta primelor cuvinte incredinfde h6rtiei, scriitorul incepe sd

simtd presiunea aftnosferei comunitare, o povari pe care nu maivrea ori nu mai poate s5 qi-o asume. Orgoliul singularei afirmdri saunumai timpuria teamd de anonimat il frc sd deteste rapid oricesubordonare, ca pe o primejdie acuti. Obsedat de ,,uniformizale", elfuge mai mult decft oricind de ,,etichetele" generalizatoare, iarin aceste

condifii pasiunea qi entuziasmul unui numir de inqi uni$ sub sernnulunei increderi ce nu pode fi imediar explicat4 nu e de loc exclus sd i se

pari ,,suspecte".Acflrl de crealie e, desigur, in uhiml instanp (a$a cum s-a spus

de atAtea ori), un ,,ritual solitar", qi numai dupd ce s-a scufirndat in sine

,Ja marc addncitne", in cealaltd lume, a revelaf;ilor pe cont propriu,poenil se poate intoarce cu adevdrat in lumina inalt4 mai mult sau maipufn echilibralA, a zilei tuturor. Singut ?n sine, el cauti marilor intrebiriticute un rdspuns numai at sfi+ ori aproximafa lui, in temdtoare potriviride cuvinte. Acolo, pe distanfa dintre vArtejul din singe qi gramatica dincemeal5, in int6rzierea mai niciodati invinsd, bragrl sdu urmeazd a se

inqpiimeffa ca de cenuq6.inne aceste doud adjective - solitar qi solidar - sE tocmai

diferenp dintre timbnrl consonantic. Ce depdrtare, tofirqi, qi citnmelancolie de stribitutl Cnci dincolo de satisfacfia de a rdm6nesingurul, in iluzia intruc6tva necesari a demiurgiei proprii, sentimentrlrupnrrii de o colectivitate sufleteqte inchegata ar tebui si rim6ni ca orani deschisd pentu totdeauna. A nu fi in stare sd partictpt la un ideal cedep5qeqlre perimefiul mai mult sau mai pu$n ingust al penoanei tale mise pare o claridovaddde infirmitate a spirinrlui.

Nu mi g6ndesc, desigur, vortind despre solidaritatea creatoare,la o comodi, repudiabil[ mentalitate grcgarlt de n*uri a anihila, incidin clipa saltului inif;al, orice avdnt al eului menit si zguduie cu un nouimpuls de vitalitxe reliefirl ameninl* de plaitudine al cutirui,program" restrictiv. O asfel de ,polidaritate" n-ar fi decdt penibilasumi aunor&agmente de inerfe - qi nimeni nu-qi mai poate frce astizi

22 23

Nn12/1972\

un ideal din inaintarea ca pe abla de qah, pe o laturi a pibafirlui alb saunegru, ori pe diagonala lui. Cit de ad6nc incurajatoare este, in schimb,acea liberi comwriune spirituala de loc ?mpotriva individualitnf,i propriifiecdruia dinne participanli, acea solidaritde de dincolo de epitenrl festivgi retorig niscutd diirtr-o prietenie fird limitele ,Brogramului", crescf,ndpe o fericiti indlnire de gdnduri qi de drumuri! Cum ca4lFIA duncilnfeles orice gest al tnu rispunzdnd gestului celuilalt, cum crege obaricadd de sunete m6ndre qi demne

Nu pot pricepe, astret gfoidind, de unde atita invequnare aunora impotriva ideii de generapie. E un cuv6nt mrc pe mine nu m[ facecAtuqi de pufin sI mi simt oprimag umiml de alSturi nu-mi st6njeneqtienici o clipd miqcarea" vocea tova/aqului de drum oferd singuritifi meleo limitinecemrd gi glasului meu un adaos de onzont. E un cwdnt ciruianu-i pot gdsi mai exacti echivalenp decSt in voinp de a avea incredere:o credinfi cd inerfia de atftea ori ameninfitoare a existenlei noastrepoat€ fi infrant4 c6,,nimic din ce e nobil, suav qi dulce n-amurit".

S-ar putea replic4 desigur, cd marile, autenticele talente s-auafirmat nu o dati impotriva ,generafei", c4 de fapt, prea pufine cn$lnsemnate sunt rodul colabordrii a doi sau mai mul! scriitori. Aqr6spunde ahrnci intrebend ce s-:lr fi int6mplat in cultura noastrd flrd aceade nescris solidaritate in mdrefe qi suferinp a $colii Ardelene, fidfervoarea romanticd a Daciei literare?

Dar increderea in proliria generafie, participarea la un idealcomun nu pot fi ir*regi dacd nu rdspund celeilalrc increderi, a intoarceriigi recuperhrii, infr-un trecut solidar - sentiment in stare sb ne fortificemnqtiinla cd ffiim cu adevdrat int-un cosmos al omului, implinit. imigtirtrie ?n minte, aplec6ndu*ni asupra aces8or lucruri, spusa unuia dintre

F6fenii plecapi de curfind dintre noi, ce poate pdrea multora paradoxald.Inaintnm - ncnael - cu spatele sprc viitor. Privireanoasbd e pururi qpre

tr€cut... $i nu era un sceptic qi un ,paseist'sl, ca^re g6ndise atdtea pentruo lume ce mai pode si fie. Invdfase, desigur, in intreaga-i viap" cdtsmeiul acelei voinp de a avea incredere, iinpotiva singuritdtii gi

mo4ii, nu poate fi altul dec0t indesfuctibilul sentimentde comuniune cucei care-au fost, cu cei care noi inqine am fost; cI nu putem inlelegenimic fhrd si ne infelegem. Iar cdnd o asemenea infelegere este atinerefi, viitorul insuqi tnceteazd de a mai fi o frumoasa intangibilShimerd.

TON POP

INCEPUTUL TRECUTULUI

And intr-un miez de iama insSin prelungireaunei primiveri, aapirut Echinox-ul, nici unul dinte cei c0fiva foarte tineristudenli ai Universitipii clujene nu"qi inchipuia cd lumeaincepe cu el. Credeau ins6, tofi, qi cu cAtd romantici thlie, &

ceva ar putea, prin ei, si continue. Cel mai spectaculos deceniu allit€raturii gi culturii noasffe de dupi iazboi, pe cale de a se incheiaatunci, frcuse dovada capacit5filor de recuperare qi noui construcfie,urmdnd unei epoci de dramatice dislocdri qi transformdri in spaliulsocial-cultural. O alti tinerele se afi.rmq intre mai limpezi punctecardinale, o virsti info;find, matur4 fervoarea imnicd cu luciditateameditaliei asupra oondiliei umane, dubla deschidere a cuvfintului spreun fecund in afari gi intoarcerea cdfure indtlrtrul fluctuant qi nesigur alsunetelor, in necesar4 din timp in timp, autocontemplare. $i i-a fostda a*fel acestei tinerepi sd lanseze, ea cea dint6i, tulburdtoare4 cwatachemare la lupta cu iner,tia... Prin geometrii incepuse sd circule unsinge nou, podurile ridicate o vrems ale cetd,Li se rea$ezau pepimdnturi mai sigure, sinonimele nemiqcdrii trebuiau s5 pileascd dince in ce mai mult in dicpionarul reeditat al creaf;ei. C[ nu se mai putsascrie oricum, incepitorul o $ha prea bine; un orizont culturalimbogdf! sentimentul grav al solidaritilii cu tot ceea ce trecutrlintemeiasb durabil petttto spiritualitatea nafionald, receptivitate a fap,de un prezent dinamic qi in plin proces de rnaturizare il invdpu sd evitefacititatea, dddeau tndrdznelii lui juvenile necesarul echilibrumeditativ.- ----tott-un

asemenea spafu de gAndire qi sensibilitate, emblemaprimdvdratici a echinoxului voia si numeasci un oricit de modest^fiagment.

in locul unor ,,table de legi" zgomotos afirmate, noii venipiiqi propuneau mai intii s5 descopere, sd invefe ei inqigi 6i, descoperind;si se descopere. Multiplele energii intelectuale crescute an.dupi an inbfincile Universitdfii transilvane urmau si gdseasci in proaspetelepagini locul de multi vreme visd al liberei ucenicii, un teren deincercare a puterilor de creafie, de pregitire pentu mai bine qi maifrumos. Pragul apiruse, trebuia numai decizia unui pas. Iar acel pas,

plin de incredere qi luminat de neascunse sperante de viitor, s-a numitEchinox - inainte qi innoire, intoarcere qi demn echilibru, senindsuccesiune de vdrsle identificatd ritmicei unui cosmos deplin, al uneipafrii qi eteme, qi intinerind cu istoria.

Cine ar putea descrie cum se cuvine orele de febrl gi

tulburare, zilele qi nopf,le at$tor planuri, disputele pasionate in jurulint6ilor randuri tipdrib? Cine va putea numi emofia cu care arndescoperiX pe rdnd, lumea fabuloasi a tipografiei: din hambarul deFunete literele se alegeau ca sdm0nfa curatS, jgheaburile subfri alezepriei erau tot atAtea canale de irigalie pentru vocile tn aqteptare,urcchea se umplea de un tandru fognet germinativ,.. Cine va fi in stare,mai ales, sd transcrie luminoasa diagramd a celei mai pure prietenii?Trcceam gilagioqi qi nepdsStori pe strizile inguste ale cetdfii, cuoxemplarele proaspft irnprimate sub braf de impnrgit in sdlile deaeminarii, fericili de reuqite ori mdhnigi de erorile de gAnd qi de tipar,ne regiseam sub bolta medievald a odiii redacfonale tn veqnici,boem5, neorfnduiald, alergam intre doui cursuri la tipografie cutgancul de corecturi revizuite, ne fotografiam, altildaf1" solemni, in falalupoaicei romane, p€ntru albumele altei vdrste... Peni si strdbatempexada Pia,ti a Libertdf;i, numdnrl urmitor al ,,foii" noastre iqi qi gdseacolaboratorii: la un coll apdre4 grav, filosofrrl, timidul poet se sfscuraprin mulfmea studenfilor in drum spre amfiteatre, tmducitorul Eteptaln fap vreunei vitrine, criticul se hsa acostat qi interogat despre ultimaoarte citit5...

Dar serile de vineri ale cenaclului din sala ou numirul 5 aFacultElii de Litere, cu zecile de participanf fideli, incruciqfindtndr[zne1i argumente ori ascultfind, ?n cea mai desdv6rqitd ticere,trdemnul poetului: ,].{u striga * va cddea un somnambul/ De pemuchia catedralei in mare"? $i somnambulii trsceau nev5tima$ peoatedrale imaginare, c6ntdreau cenupd de pisiri, pierdeau o siluetShnsparenti prin lanwile de in, ori se trezeau nansfiguraf in tundtoarercnuri de org5. Se numeau Adrian Popescu, Ion Mirce4 DinuFlfunend, Mariana Bojan, Nicolae Diaconu, Aurel $orobetea... $i frazamolodios-aluvionari a prozelor lui Eugen Uricaru, scrisul grav qi

lust€r al lui Marcel Runcanu, replicile pline de miez din piesele luiMircea Ghifulescu... Din sali se ridicau apoi vocile criticilor, c6ndlplauzele nu leo luau inainte. Vorbe4 cu finefea qi eleganp ei unicenouitata Olimpia Radu (cum ne-:rm putea invip cu g6ndul ci a qi

tsocut printre umbre?), se auzea glasul, cfind grav, cdnd ironic, al.,oronicarului" Petu Poant6, ori intervenf;a lui Marian Papah4gi, cel ce

avea sA umple cu studii docte qi alese echivalen,te romdneqti alepoelilor din aria romanicd, plicurile trimise mai t6rziu din CetateaEtem[...

Paralel, coleclia revistei creqteq ?ntruninq pontu intAia oarfldupi rizboi in frnleqtile pagini, cele trei limbi ale acestui colf de fal5.Acelaqi spirittindr gi generos ne une4 rom6ni, maghiari sau germani -l6ngi kinyi Kiss Ferenc, Balla Zgoflo sau Gadl Gydrgy pundndu-giinspiratele semndturi tinerii de aleasd cultur[ Peter Motzan, BemdKolf, Frmz Hodjak... Ca in virtutea u{ror cosmice cicluri, sub semnulcdrora destinul revist€i se agezase, trunchiului prim echinoxist iioregleau an de an ramuri noi. De la poef,i $t€fan Damian, GavrilIVfrcldovan, N6meti Rudolfl Alexandru Olar-Pintpscu, Vasile Sav,Wemer S<illner, Mark6 Bdla, Dan Darnaschin, Virgil Mhaiu, ValentinRadu, pdni la prozatorii Vasile Sildjan, Constantin Zimescu, IoanRadin, Adrian Grdnescu, de la critioii Ion Vartic, Ion Marcoq,Constantin HArlav, Nicolae Opre4 Cilin Manilici, Valentin Lepddatu,pdni la comentdori ai filosofiei qi fenomenului mai larg cultural caIon Cristoiu, Ioan Ma:rim Danciu, Rostas Zoltin, Livia ZLpilrlan,Ovidiu Mureqan ori Aurel Codoban - numele vechilor gi noilorechinoxiqti ar umple singure niqte pagini. $i cum am putea uitaofranda celor c6fiva colegi plasticieni, ctre s-au ingrijit in timp deinfrfqarea revistei - Florin Creangd" Mircea Baciu, Gheorghe Pogan,Constantin Mutic5? Dar colaborarea ?ntotdeauna prefioasd qi plinl deinviliminte a nenumdra$lor prieteni ai Echinox-ului, de la stimafidascdli ai Univenitilii, p6ni la scriitorii din toate generafiile care pringeneroasa lor adeziune au incurajat tn timp, mersul sdu inainte?

O weme er4 cdnd ne credeam nemuritori... Prietenia neajunge4 increderca ne proteja ca o zeili bHndd, timida iubire pentrulitera scrisi Si tipiriti punea nesesara sufdini zgomotului ispititor cucare cetele tinere intri de obicei in aren6. $tiam de la inceput sivo$im la plural, frr.6 a ne simf stinjenigi unii de al1ii, fortifica,ti,dimpotrivd, de o credinfd solidari. Fdrd reguli qi legi, fdri ,programul"echivalabil mai intotdeauna cu foarfeca pentru gadul viu, zecile qi

sutele de pagini s-au umplut de poeme qi de ,jstori", orele Echinox:ului au devenit zile qi ani. Fdri reguli qi legi, cdci qtam ci fiecaretrebuie sd-qi descopere qi plstreze propia voce, ci - cel pufin inliteratrrd - dreptatea nu poate fi una singurd. Cum spune, undev4 unmare scriitor romf;n, referindu-se la un indepfirtat coll de lume,,pimeni nu este newednic cd primeascdvizita unui zeu... Zeii nu seinstaleaei niciieri in lume"...

S-a consumat totuqi o vreme - qi iati ci a*nzi incheiem unprim ,Justru". incepe trecutrl, se contureazi un fragment de istorie, celpulin pentru acei cd,tiva a ciror intiie, supertd" de neprefuit tinere,te numai poate fi de acum inainte despdr.titd de emblema unui echinox. Sdsc fi ndscut intr-adevir, in acest timp comun, ceea ce numim indeobqteo ,generafe"? Inffa-vor oare mdcar cdteva nume in avangarda unuitpirit nou, menit sd continue, printre zig-zagui, linia dreapti actntecului general? Cuvdntrl incurajator a fost rosti! tenacitatearolidar[ a unui grup de creafie n-a rtmas neobservati, s-a vorbit despreo posibili ,generafe 47". Anii de ucenicie s-au implinit de pe acum ino$teva cdqti, ori sunt pe cale de a se implini. Semne bune, promisiunihoep6nd si fie. Alf ani de ucenicie se anun!{ pentru tat atitnapromolii studenfeqti, pentru tot at6tea cdutflri creatoare, confirmdnduna dintre propozifile dintii ale Echinox-ului ce se voi4 juvenes dumtumus, un loc de tuecere. Un prag gi un inceput de drum - nu ins6oricare qi parcurs oricum. Cei ce l-au trecut qi str[b5tut, cei ce-l vortrcce qi stdbate de acum inainte au qtiu! qi vor trebui si qtie cd actul deculturi nu este o aventurl oatecare, un capriciu al clipei - ci unmgajarnent grav, matur qi responsabil, intru descoperire4 numirea gilibora afirmare a unor adevdruri esenfiale.

Si fie nevoie de un alt ,program"? Simte cineva lipsa vreuneirigide geometrii de idei, a unui cod estetic exclusivist? Cu mult maitniemnatd ni se pare astizi fotificarea unei etici superioare arcriitorului t6nIr, a unui sdn[tos spirit constructiv, a unei demnitdliotremplare a scrisului. Nu uitim ci tinerii incepdtori de azi vor fi; vortrcbui sd fie creatorii culturii de mdine. $i avem nevoie de oamenicultivaf, in stare si prefuiasci, sd transmiti qi si sporeasci valorileryiritului. Supusi at6tor seisme ?ntr-un trecut adesea dramaiic, culturanoasfi€ are qi va avea mereu nevoie sd adauge la fondul de gravitatemostenit. Nici un efort, pe acest drum, oricdt de modest ar fi el, nu ellpsit de valoare - iar Echinox-ul s-a strddui! cdti-afost cu putinS, sdrc aldture Ercestor nobile nnzuinf . Cici ceea se n-a lipsit in nici un cazprcmotorilor sdi a fost ddruirea qi increderea intr-un rost aI creapiei,voinfa de a afirma.

,,Cine din noi va muri/ inainte ca tnrpul s5-i moari?"Tulburitoarea intrebare a poetului ,,lupt€i cu ine4ia" ne-o mai punemlnc[ o dat[ - acurn, c&rd Echinox-ul ineepe s5 aibd un trecut. Dar unttpcut ca de arbore tfndr, ca de poarti deschisi spre primdvari.

27

{Nr. 1l-1211974)

ION SIMUT

GEI\ERATIA $I CREATIE

in cAnd in cAnd se ridici din mulf;me cdte un tAnir scriitor Ei

cere cu sfiali (pe un ton intotdeauna politicos) DREPTULLA GENERATIE. Stamett€ in vecinitate rumoare, dar - vai!

* aceasla ii acoperf, glasul qi spusele sale nu tulbura adunarea. Existi onoul generagie? lxA intrebarea lansati de tineri scriitori cu infrigurarespre a-i gisi tnsemnele care si defineascd ,promofia" neliniEtitflcompartimentul ei literar in care noile nume si se poati a4eza insecuritate: ea exprim[ nevoia ardenti de repere, de situare qi oorientare in geografia nesiguri a actualitSlii. Mai indreptdfit5, mailucid5 ar fi fost o alti formulare: existi o nou[ crea]ie, un nou spiritliterar, care sd aibi tdria de a dialoga - evident: nu de a se opune -aceleia a lui Nichita Stinescu, Cezar Baltag, Ioan Alexandru, IonGheorghe etc.? (Ne limitim la situagia poeziei, pentru ci problema

unei noi generalii de prozatori este prematur a fi discutat5;i oricum -curios! * prozatorii sunt mai orgolioqi, dovadi c5, in afara unorincercdri timide, nu s-a incetilenit p6nd acum alcituirea vreunui frontcompact, gr].rpdndu-se mai mult dupi fonnule decfrt dupd spiritulgeneraliei). In comentariul la cir,tile de poezie ale lui Dan Verona,Mircea Dinescu, Horia Bidescu, Dorin Tudoran, Dinu Fldmdnd,Adrian Popescu, Comel Regman identifici (semnificativ!) o mul$mede influenle qi (ceea ce este qi mai simptomatic) reminiscenfe vizibilecu ochiul liber: exigentul comentator trimite la Geo Dumitrescu,

Caraion, Tonegaru, Jebeleanu, Gellu Naum, Adrian Piunescu, IonGheorghe, Ioan Alexandru (in cazul lui Mircea Dinescu) sau A. E.

Baconsky, iaraqi Adrian Pdunescu (,,cdt de greu e astdzi si te sustragiritnrului imprimat de uriaqa roatd, dinlath numitd Adrian Pdunescu" -adaugh criticul) qi Marin Sorescu (cdnd e vorta de Dan Verona). La atreia sau a patra carte qi allii sunt inci in ciutarea timbrului propriu:vocea nesiguri n-a prins si se stabilizeze. Al patrulea volum al luiNichita Stinescu era 11 elegii (1966), al treilea al lui Cezar BaltagRdsfrAngeri (tot 1966). Porniti cu grabi sd se defineasci, posibila noui

28 29

gcneraf,e n-a a$teptat si se cristalizeze bine fo4a unei creafi noi: dealtfel, nevoia acuti de fundamente teoretice Ei situare incontemporaneitate particuladzeazdinci fragila sa personalitate.

Dreptul la generafe a mai fost cerut de cdteva ori: dar trebuie

;tiut ci el nu se acordi ca o distincfe autorilor, ci vine (sau nu vinecoea ce nu e grav) din profunda originalitate qi afinitatea de spirit. FacMarius Robescu, Dumitru M. Ion, Nicolae Prelipceanu, Ion Cocora,Adi Cusin, George Alboiu q.a. (poefii mai noi uitd de mezini) o ,,altdgcnerafie"? Nu fac dec0t o coincidenfi de aparifii: fapt ce nu are,bineinteles, cum si fie o scuz5, fiind o simpld constatare, o opinie.

Evenimentele ultimilor ani fuugine) in domeniul poeziei auvcnit mai mult din partea generagiei '60: reeditarea lui NichitaStinescu ?n Starea poeziei, Unicom in oglindd al lui Cezar Baltag,Noimele lui Ion Gheorghe: aparigi mai pugin insemnate au produsclcziluzii: Imnele Transilvaniei, Pimentul deocamdati, Desc6ntoteca(:rcestea din urmd rur ,,experiment" inconsistent degenerAnd, probabilvoit, in prozaism); Ana Blandian4 Constanla Buzea, GabrielaMclinescu, Ileana Mil5ncioiu qi-au confirmat vocalia unor modalitililrdce proprii. Deqi nu pot fi uitate aparilii ca ale lui Cezar Ivdnescu,Mircea Dinescu, Dorin Tudor:an, Dan Damaschin, Adrian Popescu (casa amintim pe cele mai comentate) in mod vddit, multe din noilelllrmiri lirice sunt prelungiri, nu intotdeauna epigonice, ale innoirilorrrxrjore consacrate de generafia anilor '60. Noul spirit artistic nu s-acpuizat incd qi nu qi-a incetat evolufa: o vor seconda noi promolii.f tiirrd prea devreme, o altil genera$e literari (qi o noud generagie,

;rrrtcntic[, e agent al mfucirii novatoare) nu paro s[-qi pregiteascdtlcrocaundati aparifa: rdmAne si se desiv6rqeascd Ei sf, fie fructificat,.'lrurul noului spirit; impulsul innoitor declanqat ahidatL mai are inedr Lrsrrrse pentru inaintare.

(Nr.8-9/1977)