8/16/2019 Echimoza, Excoriatie, Plaga

1/7

ECHIMOZA

Cunoscută sub denumirea populară de vânătaie, echimoza sau sufuziunea sanguină este o leziune traumatic

elementară fără soluţie de continuitate benignă, ce se prezintă sub forma unei coloraţii bine delimitate, iniţi

roşiatice, dar care se modifică în timp şi care nu dispare la digitopresiune.

Terminologic putem deosebi:

echimozele propriuzise, respectiv leziunile de forme şi dimensiuni diferite!

peteşiile, şi anume echimozele de mici dimensiuni, punctiforme!

vibices adică echimozele liniare, sub forma unor dungi subţiri, uneori discontinui."chimozele apar datorită rupturilor posttraumatice ale vaselor mici de sânge din zona locală de acţiune

agentului traumatic! sângele care iese din vas se fi#ează în ţesutul adiacent, ceea ce face ca această leziuntraumatică să poată fi evidenţiată şi la autopsie.

$echimea unei echimoze %data la care sa produs& poate fi apreciată în funcţie de modi. ficările de culoare pe ca

aceasta le parcurge în timp %fenomen datorat transformărilor hemoglobinei şi cunoscut sub denumirea de 'evoluţi

sau 'înflorirea( echimozei&! astfel, de la coloraţia roşiatică sau roşiaticăpurpurie iniţială, în câteva ore echimoz

devine albăstruie sau albăstruiviolacee %culoare ce persistă )* zile&, apoi cafenie %zilele *+&, verzuie, iar în fin

gălbuie %după apro#imativ - zile&.

"voluţia unei echimoze poate fi mai lentă %săptămâni& sau mai rapidă %zile&, în funcţie de mărime, zon

interesată, leziunile traumatice sau patologice asociate etc. /stfel sa constatat că echimozele se produc mai uşor

copii, bătrâni, persoanele obeze sau care urmează tratament anticoagulant ori suferă de ciroză hepatică, hemofil

etc.

0atorită grosimii neuniforme %infiltraţia sanguină este mai subţire la periferie& şi a modificării de culoare car

se produce centripet, după apro#imativ o săptămână se poate observa aşanumita 'echimoză tricoloră( cu centr

albăstruiviolaceu, la mi1loc verzuibrună, iar la periferie gălbuie.

2implificând, în activitatea practică medicolegală se acceptă că o echimoză este:

recentă, dacă nuanţa roşiepurpurie, roşiealbăstruie, albăstruie sau violacee nu este însoţită de culoarea verd

mai puţin recentă, dacă prezintă şi nuanţa verde!

veche, dacă coloraţia gălbuie sau cafeniegălbuie nu este însoţită şi de culoarea verde!3emarcăm faptul că echimozele subcon1unctivale %de la nivelul ochilor& sau cele submucoase %buze, organ

genitale& nu evoluează cu modificarea culorii %coloraţia roşie iniţială se păstrează, eventual cu modificări d

nuanţă&, ci dispar treptat, întrun timp mai lung, prin reducerea dimensiunilor.

4orma echimozelor poate indica obiectul vulnerant folosit: astfel, băţul, funia etc. produc echimoze liniare, lanţu

dungi echimotice neregulate, catarama echimoze geometrice %pătrate, dreptunghiulare etc&, cu tegument indem

%necolorat& în centrul conturului echimotic %echimoze 'în chenar( sau 'în ramă de tablou(& etc. 5ocalizar

echimozelor poate sugera anumite anumite

circumstanţe de producere: echimozele ovalaralungite %produse de degete& situate în regiunea gâtului orienteaz

către o sugrumare sau o tentativă de sugrumare, aceleaşi tipuri de echimoze localizate pe coapse, o agresiune c

conotaţie se#uală etc.0e cele mai multe ori, echimozele apar imediat posttraumatic, la locul de secţiune al agentului traumatic, caz

care se numesc echimoze precoce şi traduc, de regulă, un traumatism superficial.

/tunci când apar după un interval de timp posttraumatic %ore&, echimozele tardive semnifică o gravitate crescutătraumatismlui, cu leziuni profunde, cum ar fi, spre e#emplu: echimozele oculare, subcon1unctival sau la pleoapsuperioară fractură de eta1 anterior de bază craniană, sau de arcadă zigomatică, echimoză mastoidiană fracturde os temporal,echimoză faringiană fractură de bază de craniu etc. 0iferenţierea echimozelor de lividităţicadaverice se poate face necropsie %pe lângă alte caracteristici& şi prin secţionarea tegumentului şi spălarea zonrespective cu un 1et uşor de apă! fiind consecinţa fi#ării sângelui e#travazat, prin ruptura vasculară produsă timpul vieţii, echimoza nu 'se spală(, persistând în ţesutul pe care -a infiltrat.

8/16/2019 Echimoza, Excoriatie, Plaga

2/7

.

EXCORIATIA

"#coriatia este o leziune traumatică externă, considerată o formă simplă a leziunilor traumatice elementare c

 soluţie de continuitate, deoarece se caracterizează prin faptul că nu interesează toate straturile pielii, ci numa

epidermul şi, uneori, dermul. 0in acest punct de vedere se pot deosebi e#coriaţii:

superficiale, cu lezarea doar a epidermului, caz în care leziunea traumatică respectivă nu sângerează şi, î

timp, se acoperă cu o crustă gălbuie!

profunde, care interesează şi dermul, drept pentru care se produce o sângerare redusă cantitativ! în tim

această leziune traumatică se acoperă cu o crustă brună sau brungălbuie.

0in punct de vedere medicolegal %şi nu numai terminologic& se face distincţie între:

leziunea liniară denumită e#coriaţie sau zgârietură care, de fapt, reprezintă denumirea comună sub care su

cunoscute aceste leziuni traumatice, deci inclusiv zonele e#coriate!

leziunea întinsă în suprafaţă denumită zonă e#coriată sau 1upuitură.

6n timp, e#coriaţia evoluează, dar în mod diferit la persoane faţă de cadavre, astfel:

a& la persoane %evoluţie stabilită încă din -78* de către 9. 6. 3aisi& se descriu:

faza iniţială în primele -) ore, e#coriaţia se prezintă ca o suprafaţă umedă %limfă, în cele superficiale, salimfă şi sânge în cele profunde& situată sub planul tegumentului adiacent!

faza de formare a crustei după -)); ore, prin uscare apare crusta %semn macroscopic de reacţie vitală& dur

gălbuie, în cele superficiale, sau brungălbuie uneori cu nuanţe roşiatice

%iniţial& sau negricioase %ulterior&, în cele profunde! pe măsura formării crustei e#coriaţia se apropie de plan

tegumentului adiacent, pe care ulterior îl va depăşi!

faza de detaşare a crustei, după *; zile %în periferie& până la +-) zile %în centru&! crusta se desprind

centripet!

faza de reepitelizare între + şi -8 zile! după desprinderea crustei, rămâne o zonă netedă, fină, rozacee car

în timp, recapătă culoarea şi consistenţa tegumentului indemn.

0e cele mai multe ori, vindecarea nu se soldează cu sechele cicatriceale. b& la cadavru e#coriaţia

 pergamentează, rezultând o zonă gălbuietransparentă, dură, fără caracter vital.

6n ceea ce priveşte direcţia de producere a e#coriaţiei, aceasta poate fi apreciată după anumite caracteristici,

anume: la debut %capul e#coriaţiei& este mai adâncă şi sub formă de pantă, iar la sfârşit %coada e#coriaţiei& s

observă o rampă care se superficializează treptat. 5a acest nivel, uneori, poate e#ista un depozit redus format di

mici fragmente de piele detaşată, pământ etc.

5ocalizarea şi forma e#coriaţiilor poate sugera anumite împre1urări de producere: e#coriaţiile semiluna

%produse de unghii& situate în regiunea gâtului sugerează o sugrumare sau o tentativă de sugrumare, după cum

aceleaşi e#coriaţii localizate la nivelul sânilor şi

8/16/2019 Echimoza, Excoriatie, Plaga

3/7

întâlnite în mod curent în activitatea practică medicolegală plăgile pot fi clasificate după mai multe criterii, c

mai frecvent folosite fiind:

/. 6n funcţie de adâncime:

-. plăgi superficiale, ce interesează numai pielea %nu depăşesc aponevroza&!

). plăgi profunde care pot fi:

a& nepenetrante!

 b& penetrante în cavităţile naturale =toracică %pleurală, pericardică&, abdomina

etc.>! acestea, la rândul lor, pot fi: perforante, ce pătrund întrun organ sau ţesut!

transfi#iante, care traversează organul sau ţesutul respectiv.

?. în funcţie de gravitate:

-. uşoare %simple&!

). grave, ce evoluează cu complicaţii %infecţie&!

*. foarte grave, de regulă cele perforante sau transfi#iante %care, în timp, vor genera infirmitate&!

;. mortale %spre e#emplu, o plagă ce interesează un vas de sânge important, cu hemoragie masivă şi dec

rapid&.

C. 6n funcţie de evoluţie:

-. simple, ce se vindecă fără un efort terapeutic deosebit!). complicate, ce evoluează cu suprainfecţie sau se soldează cu apariţia un

cicatrici inestetice.

0. 6n funcţie de timpul scurs de la producere:

-. recente, sub @ ore, ce reprezintă 'perioada de aur( în care riscul dezvoltării infecţiei este redus şi implic

efortul terapeutic mai mic!

). vechi, peste @ ore, cu dezvoltarea locală a infecţiei, complicaţie care amplifică efortul terapeutic.

". 0in punct de vedere medicolegal şi criminalistic %cu conotaţie 1uridică&, se pdeosebi:

-. plăgi de atac, care vizează anumite regiuni ale corpului victimei, în funcţie de scopul urmărit de agreso

moartea victimei, caz în care plăgile interesează proiecţia unor organe vitale, desfigurarea, situaţie în care plăgi

sunt localizate mai ales la nivelul viscerocraniului , ameninţarea , când localizarea plăgilor interesează cu precăde

regiunile a căror funcţionalitate nu este de importanţă vitală!

). plăgi de apărare ca urmare a incercărilor victimei de a se apăra./ceste plăgi pot fi :

ofensive sau plăgi de apărare activă, localizate in special la nivelul palmelor victima incearca să apuce arm

albă!

defensive sau plăgi de apărare pasivă, localizate , de regulă, la nivelul antebraţelor victima incearcă să parez

lovitura.

4. în funcţie de aspectul morfologic %menţionăm că în activitatea practică medicolegală şi criminalistică plăgi

sunt denumite în funcţie de mecanismul de producere&:

1. Plaga contuză

Alaga contuză, denumită şi plaga zdrobită, ce se poate produce prin lovire cu sau de corp dur, ori pri

comprimare, are următoarele caracteristici:

profunzime mică %şi în consecinţă, sângerare redusă&!

8/16/2019 Echimoza, Excoriatie, Plaga

4/7

margini neregulate, zdrenţuite, dinţate, ce alternează uneori cu suprafeţe de piele intactă&, inegale ca mărim

cu zone e#coriate şi

8/16/2019 Echimoza, Excoriatie, Plaga

5/7

forma este dependentă de diametrul

8/16/2019 Echimoza, Excoriatie, Plaga

6/7

în care plaga tăiată este situată întro regiune cu foliculi piloşi, aceştia vor fi tăiaţi la debutul şi în porţiune

medie a plăgii, în partea sa finală firele de păr fiind intacte!

adâncimea plăgii tăiate este de regulă mai mică decât lungimea sa cutanată! fiind mai superficială, plaga tăia

interesează mai rar oasele!

plăgile vitale sunt dehiscente, spre deosebire de cele produse postmortem, în care marginile sunt apropiate %

lipseşte reacţia vitală&.

#. Plaga înţeaî$tă"ată

4recvent întâlnită în practica medicolegală, plaga înţepattăiată sau plaga în1unghiată %când este lungă şi adâncă numeşte şi plagă spintecată, situată mai frecvent la nivelul abdomenului& este produsă cu arme înţepătortăietoar

ce acţionează în doi timpi: de inţepare penetrare şi de tăiere D secţionare.

/ceste plăgi :

insumează caracteristicile plăgilor inţepate şi ale celor tăiate,

$lungimea plăgii cutanate de regulă nu este egală cu lăţimea lamei %aceasta, după ce a pătruns în ţesut, alunecă

direcţia lamei tăietoare când este retrasă, mărind astfel lungimea plăgii cutanate&!

pereţii canalului sunt netezi!

profunzimea plăgii în1unghiate diferă faţă de lungimea lamei %când lama pătrunde în totalitate şi mâner

comprimă ţesuturile moi, traiectul este mai mare! dimpotrivă, când lama nu pătrunde în întregime, canalul va fi m

mic&!

în funcţie de numărul marginilor tăietoare ale obiectului înţepătortăietor, se pot întâlni:

plăgi 'în săgeată( sau 'în pană de despicat(, rezultat al acţiunii armelor cu o lamă ascuţită şi cu part

netăietoare mai lată de ,- cm %cuţitul finlandez&. /ceste plăgi au un unghi ascuţit şi unul rotun1it sau în form

literelor slave '9( ori 'A( %cu formarea unor unghiuri suplimentare la acest nivel, numite de Aroop citat de 2

Bngurean 'codiţe de rândunică(&!

plăgi 'în butonieră(, generate de instrumentele vulnerante cu două lame tăietoare %pumnalul& sau de cele cu

lamă ascuţită şi cu o muchie netăietoare sub ,- cm lăţime, caz în care ambele unghiuri sunt ascuţite!

plăgi stelate, triunghiulare etc, produse de agenţi traumatici cu mai multe lame tăietoare! acestea vor prezen

mai multe unghiuri ascuţite, corespunzător numărului muchiilor ascuţitetăietoare ale obiectului vulnerant./tunci când obiectul înţepătortăietor este rotit după ce a pătruns în corp, prin e#tragerea acestuia se formeaz

o plagă cutanată particulară, denumită plagă 'în coadă de rândunică(, cu cel puţin două unghiuri ascuţi

determinate unul de pătrunderea lamei tăietoare, iar celălalt de ieşirea acesteia, prin alt loc de această dată.

Plaga %e&"cată

9ai corect denumită plagă tăiatdespicată, acest tip de leziune traumatică elementară este rezultatul acţiun

unor obiecte dure, grele, prevăzute cu o lamă tăietoare %mai mult sau mai puţin ascuţită&, numite şi instrument

contondenttăietoare. în astfel de situaţii leziunile traumatice sunt consecinţa forţei de lovire %determinată de vitez

cu care se acţionează şi de greutatea obiectului vulnerant&, ascuţimea lamei având rol favorizam

Alaga despicată prezintă următoarele caracteristici:

însumează caracteristicile plăgilor tăiate %ce predomină când lama este bine ascuţită& şi a celor contuze %m

evidente când lama este boantă&!

este profundă %adâncimea plăgii depăşeşte, de regulă, lungimea lamei&! se însoţeşte frecvent de leziu

traumatice grave ale ţesuturilor subiacente: rupturi sau zdrobiri de organe, fracturi etc!

marginile plăgii cutanate, îndepărtate una faţă de cealaltă %plagă dehiscentă&, pot fi regulate, netede, dacă lama es

ascuţită, sau neregulate cu anfractuozităţi dacă lama este tocită sau foarte groasă! de cele mai multe ori, marginil

 prezintă zone e#coriate, e#plicate prin frecarea lamei de tegumentul care iniţial este comprimat %datorită fibre l

8/16/2019 Echimoza, Excoriatie, Plaga

7/7

elastice, pielea 'se mulează( pe lamă, cu atât mai bine cu cât aceasta este mai groasă& şi ulterior este tăiatrupt! d

asemenea, datorită forţei cu care se acţionează, adiacent marginilor apar echimoze de diferite dimensiuni!

în funcţie de profunzimea pătrunderii lamei, plaga cutanată poate fi:

a & liniară %'în butonieră( sau 'în fus(&, când lama pătrunde incomplet, numai cu mi1locul tăişului şi, ca urmar

 plaga prezintă două unghiuri ascuţite!

 b& dreptunghiulară atunci când iama pătrunde pe aproape toată lungimea sa %spre e#emplu până în vecinătat

cozii toporului&! unghiurile plăgii sunt rotun1ite sau în forma literei '9(!

c & triunghiulară, realizată cu un unghi al lamei %vârful sau călcâiul&! un unghi al plăgii este ascuţit, iar celăla

în forma literei '9( sau rotun1it!

d & arcuită cu lambou, în situaţia în care lama acţionează sub un anumit unghi faţă de planul tegumentulu

determinând detaşarea incompletă a acestuia! cu cât unghiul este mai ascuţit, cu atât zona e#coriată de

nivelul tegumentului nedetaşat este mai lată.

unghiurile plăgilor cutanate despicate prezintă, în mod frecvent, mici plăgi suplimentare superficiale!

versanţii plăgii %pereţii& sunt neregulaţi, anfractuoşi %rupturi tisulare& şi îndepărtaţi! cu toate acestea, da

lama este subţire şi bine ascuţită, pereţii pot fi netezi!

lungimea plăgii cutanate se identifică, de regulă, cu lungimea lamei. 0eoarece în activitatea practică medic

legală leziunile traumatice evidenţiate pe corpul victimei nu pot permite întotdeauna stabilirea caracteristiciloobiectului vulnerant cu care au fost produse, ori de câte ori este posibil, instrumentul folosit de făptuitor trebutrimis instituţiei medicolegale pentru a oferi medicului legist posibilitatea de a compara leziunile traumatice cobiectul care se presupune că lea produs, astfel încât concluziile e#aminării medicolegale să fie cât mai apropiade realitate şi totodată să constituie o probă greu de combătut.