ECG de La Si Pentru Incepatori

93

description

despre ekg

Transcript of ECG de La Si Pentru Incepatori

  • un electrocardiograf un cablu pentru pacient cu 6 electrozi precordiali (V1 V6) si 4 electrozi membre un pacient

  • Electrozii precordiali

    V 1 spatiul intercostal IV parasternal dreptV2 - spatiul intercostal IV parasternal stangV3 - la mijlocul distantei dintre V4 si V2V4 - la apexul corduluiV5 intre V4 si V6V6 - pe linia medioaxilara, la acelasi nivel cu V4

  • Electrozii precordiali

  • Electrozii membrelor

    ROSU membrul superior drept GALBEN membrul superior stang VERDE membrul inferior stang NEGRU membrul inferior drept

  • 6 derivatii orizontale (precordiale, V1 V6) 3 derivatii unipolare ale membrelor (aVL, aVR, aVF) 3 derivatii bipolare sau standard (DI,DII, DIII)

  • unda P = depolarizare atriala complex QRS = depolarizare ventricularaSI Prima unda negativa a QRS este QPrima unda pozitiva a QRS este R Prima unda negativa dupa R este S unda T = repolarizare ventriculara

  • Cu ce viteza este realizata ECG? 10/25/50 mm/sec Cel mai frecvent se foloseste viteza de 25 mm/sec cand 1mm = 0.04 sec Este prezenta etalonarea de 1mV/10 mm? Sunt prezente toate derivatiile? Stabiliti exact momentul in care a fost executata ECG!

  • Ritmul este regulat sau neregulat? Metoda cartonasului! ATENTIE !: nu uitati de aritmia respiratorie (diferente R- R < 0.16 secunde sunt fiziologice!) Daca ritmul este regulat calculati frecventa cardiaca: 60/nr patratele mici dintre 2 unde R X 0.04. NORMAL : frecventa cardiaca este intre 60 100 bpm < 60 bpm = BRADICARDIE > 100 bpm = TAHICARDIE

  • Pentru a stabili tipul de ritm cardiac trebuie sa raspundem la 4 intrebari:

    Complexele QRS apar in mod regulat sau neregulat? Sunt prezente undele P? Care este relatia dintre undele P si complexul QRS? Complexele QRS sunt inguste sau largi?

  • Cauze: BRS, HVS, HAS, persoane scunde

  • Cauze : BRD, HVD, HPS, persoane inalte

  • aspect bifid, durata crescuta (> 0.12 secunde) se intalneste in situatiile in care AS este marit de volum (ex SM)

  • unda P are amplitudine crescuta si durata normala se intalneste in situatiile in care AD este marit de volum

  • TAHICARDIA SINUSALA EXTRASISTOLELE ATRIALE TAHICARDIA PAROXISTICA SUPRAVENTRICULARA (TPSV) FIBRILATIA ATRIALA FLUTTER UL ATRIAL

  • frecventa cardiaca : 100 160 bpm unda P identica cu cea a ritmului sinusal

  • apar mai devreme decat RS, sunt precedate de unda P(difera ca morfologie de cea a RS) Complexul QRS este ingust

  • AV= 160 220 bpm complexe QRS inguste precedate de unda P (de multe ori se observa greu, fiind ascunsa in unda T a QRS precedent)

  • ritm neregulat, nu se observa unda P este prezenta o oscilatie neregulata a liniei izoelectrice complexele QRS sunt inguste

  • se observa undele de flutter cu aspect de dinti de fierastrau se asociaza cu un BAV grd II 2:1 sau 3:1 . Uneori BAV este de grad variabil cand BAV este cu transmitere 2:1 , flutter-ul de diferentiaza greu de o TPSV

  • BLOCURILE Atrio Ventriculare se datoreaza unei intarzieri/blocari a conducerii la nivelul nodului AV

  • se produce ca urmare a incetinirii transmiterii impulsului la nivelul nAV. DAR toate impulsurile trec la nivel ventricular Intervalul PR are o durata > 0.21 sec

  • prelungire gradata a conducerii AV(intervalului PR) pana cand o unda P nu mai este urmata de complex QRS

  • o parte din impusurile sinusale nu ajung la ventricul , fiind blocate la nivel AVpot fi sistematizate : 2:1, 3:1

  • intrerupere completa a conducerii AV ventriculii sunt activati de un focar ventricular pe ECG nu exista nici o legatura intre activarea atriala (unda P) si cea ventriculara (QRS)

  • BLOCURILE DE RAMApar ca urmare a intreruperii conducerii pe unul din ramurile fascicolului HissPot fi blocuri de ram drept sau stangElementul definitor al BR este alungirea complexului QRS > 0.12 secSediul blocului este indicat de aspectul complexului QRS aspect de litera M in V1,2 pentru BRD si aspect de litera M in V5,6 pentru BRSSe insotesc de tulburari de faza terminala (segment ST si unda T) NU se mai poate face exact diagnosticul CI!

  • BLOCUL DE RAM DREPT

  • BLOCUL DE RAM DREPT

  • BLOCUL DE RAM DREPT

  • BLOCUL DE RAM DREPT

  • BLOCUL DE RAM DREPT

  • BLOCUL DE RAM STANG

  • BLOCUL DE RAM STANG

  • BLOCUL DE RAM STANG

  • BLOCUL DE RAM STANG

  • HEMIBLOCURILESe datoreaza blocarii conducerii la nivelul unuia din cele doua ramuri anterior si posterior ale ramului stangHemiblocul anterior stang(HAS) deviaza axa electrica la stanga, fara alte modificari ECG.Hemiblocul posterior stang (HPS) deviaza axa electrica la dreapta , fara alte modificari ECG

  • HAS

  • BLOCURILE BIFASCICULAREReprezinta blocarea conducerii pe 2 din cele 3 ramuri ce transmit in final impulsul la miocard: - Ramul Drept - Ramul anterior al RS - Ramul posterior al RSCea mai frecventa asociere este BRD cu HAS datorita faptului ca cele doua ramuri sunt vascularizate de aceeasi artera

  • BLOC BIFASCICULAR

  • BLOC BIFASCICULAR

  • BLOC BIFASCICULAR

  • CARDIOPATIA ISCHEMICA Cea mai des intalnita modificare ECG care insoteste CI este subdenivelarea segmentului ST. Pentru a avea semnificatie patologica subdenivelarea trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: - trebuie sa fie orizontala sau descendenta - trebuie sa fie de cel putin 2 mm in derivatiile precordiale si de 1 mm in cele standard

  • CIC

  • INFARCTUL DE MIOCARDModificarile ECG din infarctul de miocard trec prin urmatoarele faze(in imagine directa): - stadiul I(1 ora) unda T inalta si ascutita

    - stadiul II(1 zi) ST supradenivelat, apare unda Q patologica

    - stadiul III(1 saptamana) - ST revine spre normal, se mentine unda Q patologica

    - stadiul IV (>1 saptamana) unda Q patologica se mentine, ST izoelectric, T pozitiv/izoelectric/negativ

  • INFARCTUL DE MIOCARDLocalizare IMA(in functie de derivatiile in care apare imaginea directa de IMA):

    1. IMA Anterior imagine directa V1,V2,V3,V42. IMA Antero Septal V1,V2,V33. IMA Apical V3,V44. IMA Anterior Extins V1 in V5/V64. IMA Inferior DII, DIII, aVF5. IMA Antero Lateral V1,V2,V3, aVL, DI6. IMA Lateral DI, aVL si V6

  • IMA anterior std II

  • IMA antero septal std III

  • IMA antero septal std III

  • IMA Anterior extins si Lateral

  • IMA inferior

  • IMA inferior std IV

  • IMA infero - posterior

  • Extrasistolele VentriculareReprezinta batai premature cu origine ventricularaNu sunt precedate de unda PComplexul QRS al extrasistolei este larg > 0.12 secExV cu origine in VS au aspect de BRDExV cu origine in VD au aspect de BRS

  • Extrasistole Ventriculare

  • Extrasistole Ventriculare

  • Extrasistole Ventriculare

  • Extrasistole Ventriculare

  • Extrasistole Ventriculare

  • Extrasistole Ventriculare

  • Extrasistole Ventriculare

  • HIPERTROFIILE VENTRICULARECriterii hipertrofie VS(HVS): - cel mai mare S din V12 + cel mai mare R din V56 > 35 mm(indice Sokolow Lyon) - unda R in V56 > 27 mm - unda R in aVL > 11 mmHVS se insoteste de tulburari de faza terminala(modificari ale ST si T) acestea vor fi intotdeauna de sens contrar undei celei mai ample a complexului QRS

  • HVS

  • HVS

  • HVS

  • HVS

  • HVS

  • HVS

  • Hipertrofiile VentriculareHipertrofia Ventriculara Dreapta este sugerata de catre

    - voltajul undei R > voltajul undei S in V1 - complex QRS de aspect qR in V1 - unde S mari in V5,6

  • HVD

  • HVD

  • PACE MAKER VENTRICULAR

  • PACE MAKER ATRIO VENTRICULAR

  • PACEMAKER ATRIOVENTRICULAR

  • PACEMAKER DEMAND

  • Cea mai mare parte din traseele EKG prezentate au fost reproduse cu permisiunea Prof Univ Frank G YanowitzUniversitatea de Medicina a Statului UTAHSUAcaruia ii multumesc foarte mult!