ECC95CC4d01

----------------------- -----------------------

ValoriValori europeneeuropene înîn guvernarea locala guvernarea locala

----------------------- Page 2-----------------------

Valori europene în guvernarea locala

----------------------- Page 3-----------------------

Acest material a fost publicat în cadrul proiectului �Valori europene în guvernarea localã� derulat de cãtre Asociaþia Pro Democraþia cu sprijinul financiar al Uniunii Europene prin Programul Fondul Europa 2006 - Programul Phare de Micro-Proiecte de Comunicare.

Opiniile exprimate în acest raport aparþin autorilor ºi nu reflectã poziþia oficialã a finanþatorului.

Coordonatorul proiectului: Felicia Alexandru

© Asociaþia Pro Democraþia Publicat: Bucureºti, octombrie 2007

Mulþumim tuturor celor care s-au implicat în implementarea proiectului ºi, în mod deosebit, reprezentanþilor administraþiei publice locale din Blejoi, Folteºti, Frecãþei, Hemeiuº, Luizi Cãlugãra, Mihãlãºeni, Pucioasa, Slobozia Bradului, Techirghiol, Viziru, Vânãtori, Voluntari.

Asociaþia Pro Democraþia B-dul Maresal Al. Averescu nr.17 Pavilion F, Et. 3, Sector 1, Bucuresti

Telefon/fax: (+4021) 222 82 45, 222 82 54 E-mail: [email protected] Web: www.apd.ro

2

----------------------- Page 4-----------------------

Cuprins

Cuvânt înainte......................................................................................................5 PARTEA I............................................................................................................7 VALORILE EUROPENE ªI ADMINISTRAÞIA PUBLICÃ LOCALÃ..........7 1. Reforma administraþiei publice în România. Capacitate administrativã, descentralizare ºi dezvoltare localã.............................................................7 2. Valorile europene � fundament al democraþiei participative ......................8 2.1. Charta Europeanã a Drepturilor Fundamentale ................................. 10

2.2. Proiectul de Constituþie Europeanã.....................................................11 3. Valorile europene în administraþia publicã localã..................................... 12 3.1. Europenizarea administraþiei publice locale....................................... 12 3.2. Transparenþa actului decizional .......................................................... 13 3.3. Promovarea comportamentelor antrepenoriale................................... 13 4. Promovarea participãrii cetãþeneºti pe plan local la nivel european � Uniunea Europeanãºi Consiliul Europei................................................. 14 4.1. Carta Albã a Guvernãrii Europene....................................................... 14 4.2. Recomandarea Consiliului Europei cu privire la participarea cetãþenilor în viaþa publicã localã (Rec(2001)19).................................................... 15 5. Concluzii..................................................................................................... 16 PARTEA A II-A................................................................................................. 17 PROIECTE DE ACÞIUNE LOCALÃ. DESCRIERE, MODELE DE BUNÃ PRACTICÃ, RECOMANDÃRI ........................................................... 17 1. Consideraþii generale despre proiectul �Valori europene în guvernarea localã� ..................................................................................... 17 2. Consideraþii metodologice ......................................................................... 18 2. Criterii de analizã....................................................................................... 19 3. Prezentarea datelor..................................................................................... 20 3.1. Luizi Cãlugãra (Bacãu)........................................................................ 20 3.1.1. Descrierea aspectelor principale ale proiectului ........................... 20 3.1.2. Metode ºi instrumente de informare ºi consultare a cetãþenilor .. 20 3.1.3. Recomandãri.................................................................................. 21 3.2. Hemeiuº (Bacãu)................................................................................. 21 3.2.1. Descrierea aspectelor principale ale proiectului........................... 21 3.2.2. Metode ºi instrumente de informare ºi consultare a cetãþenilor .. 22 3.2.3. Recomandãri ................................................................................. 23 3.3.Slobozia Bradului (Vrancea)................................................................. 23 3.3.1. Descrierea aspectelor principale ale proiectului........................... 23 3.3.2. Metode ºi instrumente de informare ºi consultare a cetãþenilor .. 23 3.3.3. Recomandãri ................................................................................. 24 3.4.Vânãtori (Vrancea)................................................................................ 25 3.4.1. Descrierea aspectelor principale ale proiectului........................... 25 3.4.2. Metode ºi instrumente de informare ºi consultare a cetãþenilor .. 25

3.4.3. Recomandãri ................................................................................. 25 3.5. Folteºti (Galaþi) .................................................................................... 25 3.5.1. Descrierea aspectelor principale ale proiectului........................... 25

3

----------------------- Page 5-----------------------

3.5.2. Metode ºi instrumente de informare ºi consultare a cetãþenilor .. 26 3.5.3. Recomandãri ................................................................................. 27 3.6. Frecãþei (Tulcea).................................................................................. 28 3.6.1. Descrierea aspectelor principale ale proiectului........................... 28 3.6.2. Metode ºi instrumente de informare ºi consultare a cetãþenilor .. 28 3.6.3. Recomandãri ................................................................................. 29 3.7. Techirghiol (Constanta) ...................................................................... 29 3.7.1. Descrierea aspectelor principale ale proiectului........................... 29 3.7.2. Metode ºi instrumente de informare ºi consultare a cetãþenilor .. 30 3.7.3. Recomandãri ................................................................................. 30 3.8. Blejoi (Prahova) ................................................................................... 31 3.8.1. Descrierea aspectelor principale ale proiectului........................... 31 3.8.2. Metode ºi instrumente de informare ºi consultare a cetãþenilor .. 31 3.6.3. Recomandãri ................................................................................. 31 3.9. Pucioasa (Dâmboviþa) ......................................................................... 32 3.9.1. Descrierea aspectelor principale ale proiectului........................... 32 3.9.2. Metode ºi instrumente de informare ºi consultare a cetãþenilor .. 32 3.9.3. Recomandãri ......................................................................................... 323 3.10. Viziru (Brãila)..................................................................................... 33 3.10.1. Descrierea aspectelor principale ale proiectului ......................... 33 3.10.2. Metode ºi instrumente de informare ºi consultare a cetãþenilor. 33 3.10.3. Recomandãri................................................................................ 35 3. 11. Mihãlãºeni (Botoºani) ....................................................................... 35 3.11.1. Descrierea aspectelor principale ale proiectului.......................... 35 3.11.2. Metode ºi instrumente de informare ºi consultare a cetãþenilor. 35 3.11.3. Recomandãri ................................................................................ 36 3.12. Voluntari (Ilfov).................................................................................. 36 3.12.1. Descrierea aspectelor principale ale proiectului .............

............ 36 3.12.2. Metode ºi instrumente de informare ºi consultare a cetãþenilor. 36 3.12.3. Recomandãri................................................................................ 36 CONCLUZII ªI RECOMANDÃRI ................................................................. 37

4

----------------------- Page 6-----------------------

Cuvânt înainte

Administraþia publicã localã ar trebui sã fie unul dintre domeniile cele mai afectate de transformãri radicale ºi reformãri, dacã sunt luate în considerare dezbaterile demarate încã la începutul anilor 1990, fie cã acestea au adus în discuþie problema descentralizãrii sau a deconcentrãrii, a bugetelor locale limitate ºi a finanþãrii mult prea reduse, sau a deficitului de personal. În plus, accentul tot mai mare pus pe globalizare, pe provocãrile internaþionale tot mai intense ºi pe tendinþele de integrare regionale ºi globale presupun o dezvoltare concomitentã a administraþiilor naþionale în sensul capacitãþii de a acþiona ºi a reacþiona flexibil ºi coere

Practic, lista problemelor vehiculate în privinþa administraþiei publice locale din România este fãrã sfârºit. Între acestea, problema deschiderii administraþiei publice din România cãtre cetãþenii ºi, mai bine spus, a definirii unei relaþii constante ºi transparente cu aceºtia, cu alþi factori interesaþi ºi cu membrii societãþii civile de tip asociativ, este una de substanþã, având în vedere cã afecteazã raporturile esenþiale între administraþie ºi beneficiarii ei finali.

Pornind din acest punct, reforma administraþiei publice locale din România este un element esenþial în eficientizarea procesului de integrare instituþionalã, necesarã unei adaptãri veritabile a României la structurile europene. Mai mult decât atât, administraþia publicã localã este o entitate crucialã la nivel local atât ca promotor al dezvoltãrii locale, al atragerii investiþiilor pe plan local, cât ºi al mobilizãrii cetãþenilor în sensul abordãrii unui comportament antreprenorial ºi al ui atitudini proactive.

Dezvoltarea capacitãþilor autoritãþilor locale de a furniza ºi a gestiona eficient serviciile publice au drept componente esenþiale atât reforma funcþiei publice, dar ºi asigurarea resurselor umane necesare ºi redefinirea relaþiei cu cetãþenii. Implicarea cetãþenilor în luarea deciziilor publice ºi în activitatea administraþiei publice are, cu siguranþã, potenþialul de a accentua procesul de modernizare a administraþiei publice, dacã procesul consultativ este unul consecvent ºi eficient.

Punerea în aplicare a democraþiei participative la nivel local de cãtre autoritãþile publice constituie premisa dezvoltãrii unor parteneriate durabile pe plan local ºi contribuie, în acelaºi timp, la implementarea mai facilã a deciziilor luate, la creºterea legitimitãþii ºi a transparenþei autoritãþilor locale, creând o comunitate activãºi informatã. De asemenea, punerea în aplicare a modelului participativ al politicilor publice, prin metodele ºi tehnicile pe care le presupune, are efecte pozitive asupra eficienþei managementului serviciilor publice la nivel local.

Având în vedere acest scop legitim, materialul de faþã îºi propune analiza comparativã a unor experimente de participare cetãþeneascã în România la nivelul comunitãþilor locale. Prezentul raport încheie proiectul �Valori europene în guvernarea localã�, derulat de Asociaþia Pro Democraþia în perioada decembrie 2006 - noiembrie 2007 cu sprijinul financiar al Uniunii Europene prin programul Fondul Europa 2006. Acest proiect ºi-a propus creºterea nivelului de asumare a valorilor europene de cãtre aleºii locali ºi funcþionarii publici din doisprezece comunitãþi mici din România, atât din mediul urban, cât ºi din mediul rural.

Concret, conceptul de �asumare a valorilor europene� a fost definit în primul rând în termenii democraþiei participative aplicate la nivel local prin construirea unei relaþii constructive cu cetãþenii prin implicarea acestora în activitatea administraþiei publice comune.

5

----------------------- Page 7-----------------------

Obiectivul central al acestui raport este acela de a identifica modelele de bunã practicã în relaþia autoritãþilor locale cu cetãþenii, pe baza concluziilor evaluãrii celor 12 localitãþi implicate în proiect, punând accentul pe identificarea ºi implementarea celor mai potrivite tehnici de informare, consultare ºi implicare a cetãþenilor în procesul de luare a deciziilor de cãtre administraþia publicã localã.

Prima partea a acestui raport este dedicatã unei introduceri generale cu privire la reforma administraþiei publice din România a cãrei motivaþie implicitã este necesitatea abordãrii acestei tematici în contextul nevoii de depãºire a mecanismelor tradiþionale uzitate în cadrul structurilor administrative. Având în vedere accentul semnificativ pus pe descentralizare în discursul public, administraþia publicã localã devine un actor crucial în conceperea ºi implementarea strategiilor de dezvoltare localã.

Ulterior, sunt puse în discuþie valorile europene ºi modul în care acestea pot fi puse în

legãturã cu administraþia publicã localã din România. Partea cea mai amplã a acestui raport, aºa cum a fost deja menþionat, este dedicatã rezultatelor implementãrii celor 12 planuri de acþiune localã, pentru a cuprinde ulterior o serie de recomandãri generale cu privire la alegerea problemelor ºi a obiectivelor, utilizarea instrumentelor de informare ºi consultare ºi succesul acþiunilor întreprinse. Descrierile individuale sunt structurate în trei pãrþi: descrierea generalã a proiectului, aplicarea metodelor ºi instrumentelor de informare ºi consultare, ºi recomandãri. În final, sunt conturate unele concluzii ºi recomandãri vizând întregul proces de evaluare a activitãþii administraþiei publice locale din cele 12 comunitãþi. Analiza activitãþilor din cadrul acestui proiect a fost derulatã sub coordonarea domnului Sorin Cãldãraru, evaluator.

Rezultatele implementãrii proiectului, cuprinse in partea a doua a acestui studiu, pun în evidenþã pãrþile pozitive ºi negative ale derulãrii proiectului în cele 12 localitãþi. În consecinþã, scopul final al acestui demers este identificarea unor tendinþe în modul în care administraþia publicã din România reuºeºte nu numai sã aplice conceptul de convergenþã cu normele europene, dar internalizeazã valorile europene în privinþa asigurãrii unei relaþii transparente ºi constructive cu beneficiarii sãi.

Întrebãrile la care acest material ºi-a propus sã rãspundã în continuare privesc urmãtoarele aspecte: � Care sunt direcþiile de acþiune centrale ale proiectelor comunitare elaborate ºi implementate în cele 12 localitãþi? � Ce instrumente specifice de informare ºi consultare au fost selectate ºi aplicate în comunitãþile respective? � În ce mãsurã cunoaºte ºi utilizeazã administraþia publicã localã metodele dei participative în activitatea sa? � În ce mãsurã sunt iniþiativele administraþiei publice conforme cu practicile ºi valorile europene?

6

----------------------- Page 8-----------------------

PARTEA I Valorile europene ai administraoia publica locala

1. Reforma administraoiei publice în România. Capacitate administrativa, descentralizare ai dezvoltare locala

Momentul de faþã este unul fertil pentru a discuta despre nevoia de reformã a administraþiei în

contextul integrãrii europene. Din 1997, când a fost publicat primul Raport de Þarã de cãtre Comisia Europeanã, pânã în 2006, anul ultimului raport de monitorizare premergãtor aderãrii, reforma instituþionalãºi capacitatea administrativã au fost constant menþionate drept obstacole în integrarea în structurile Uniunii Europene (UE).

Mai mult decât o problemã localã sau naþionalã, reforma instituþionalã a fost privitã în întreregiune a Europei Centrale ºi de Est ca o oportunitate ºi o ameninþare în acelaºi timp, având în vedere cã presupune schimbarea de ansamblu a sistemului instituþional, a structurilor, a tuturor procedurilor de recrutare, monitorizare ºi evaluare din cadrul sistemului. Principalele aspecte ale reformei din acest punct de vedere au privit în principal, dimensiunile centralizãrii ºi birocratizãrii excesive, lipsei de profesionalizare a funcþionarilor publici atât la nivel central, cât ºi la nivel local, precum ºi interferenþei politicului în funcþionarea administraþiei publice sau capacitãþii reduse de absorbþie a fondurilor structurale. Dar, ca ºi în celelalte state est-europene, conceptul de reformã care a fost dezvoltat s-a concentrat pe reglementare ºi adoptarea unui numãr în exces de noi reguli, care, în mod evident, nu au rezolvat problemele sistemice.

Întârzierile cu care reforma administraþiei publice a fost iniþiatã în România au survenit pe fondul instabilitãþii politice, economice ºi sociale. Alãturi de influenþa mediului extern, capacitatea administrativã, componentã principalã a reformei sistemului administrativ din România, a depins în mare mãsurã de caracteristicile organizaþionale ºi instituþionale, precum ºi de resursele umane din sistem.

Aceste realitãþi au demonstrat lipsa de viziune a factorilor de decizie în sensul introducerii reformelor sistematice în administraþia publicã localã, dar ºi lipsa de determinare a acestora în realizarea de schimbãri fundamentale. În primul rând, este vorba de modificãrile instituþionale ºi legislative, inclusiv promovarea transparenþei în procesul de luare a deciziilor ºi reglementare a raporturilor dintre nivelurile administraþiei publice. În al doilea rând, o componentã de bazã a fost reglementarea statutului funcþionarului public, care acoperã o paletã largã de aspecte. Între acestea, menþionãm transparentizarea procesului de selecþie a funcþionarilor, definirea unor criterii clare de performanþãºi implementarea unor proceduri clare de monitorizare ºi evaluare a activitãþii, formarea continuã a funcþionarilor publici, calitatea serviciilor furnizate cãtre beneficiari, într-un cuvânt profesionalizarea administraþiei publice centrale ºi locale.

Relaþia cu beneficiarii este una dintre cele douã mari modalitãþi d

e mãsurare a eficienþei administraþiei publice româneºti, alãturi de eficienþa în elaborarea de bugete conforme cu nevoile existente ºi aplicarea lor în consecinþã. Cu atât mai mult la nivelul administraþiei publice locale, relaþia cu cetãþenii ºi cu celelalte grupuri interesate de la nivel local trebuie sã aibã la bazã transparenþa ºi conceptul de parteneriat. Reforma administraþiei publice locale a fost generatã în

7

----------------------- Page 9-----------------------

primul rând prin accentul pus pe descentralizare, definitã drept un proces de transfer de autoritate ºi atribuþii de la nivelul central cãtre subnivelurile administraþiei publice.

Mai concret, Programul de Guvernare 2004 � 2008 menþioneazã, în capitolul destinat reformei administraþiei publice, existenþa a trei obiective principale: reforma serviciilor publice de bazãºi a utilitãþilor publice de interes local, consolidarea procesului de descentralizare administrativãºi fiscalãºi întãrirea capacitãþii instituþionale a structurilor din administraþia publicã centrala ºi localã. În privinþa descentralizãrii, Programul menþioneazã cã intervenþia autoritãþilor centr avea loc doar când diverse programe sau servicii nu ar putea fi implementate cu resurse locale ºi doar de cãtre autoritãþile locale, limitând astfel sfera de intervenþie a centrului doar la situaþii excepþionale. Procesul de descentralizare în viziunea acestui document programatic se bazeazã pe trei componente principale: întãrirea autonomiei locale, descentralizarea administrativãºi descentralizarea fiscalã.

Având drept motivaþii reducerea cheltuielilor, creºterea eficienþei în furnizarea serviciilor publice prin trecerea lor în responsabilitatea administraþiei publice locale ºi mãrirea flexibilitãþii prin apropierea actului de decizie de beneficiari, descentralizarea acordã o importanþã deosebitã autoritãþilor locale prin mãrirea controlului acestora asupra resurselor proprii ºi asupra serviciilor publice furnizate. Cu toate acestea, comunitãþile mici, cu resurse fiscale proprii insuficiente, sunt în situaþia de a nu beneficia de pe urma descentralizãrii, atât timp cât rezultatele depind, în cea mai mare parte, de mãsura în care administraþiile publice locale pot negocia cu autoritãþile centrale.

În abordarea oricãror aspecte ale problematicii reformei administraþiei publice în România, devine evident faptul cã rolul integrãrii europene ºi necesitatea adoptãrii acquis-ului comunitar

este unul semnificativ. Încã din 1995, Consiliul European reunit la Madrid a accentuat rolul primordial al ajustãrii structurii administrative pentru îndeplinirea criteriilor de aderare. Ulterior, fiecare raport al Comisiei Europene a fãcut referire la aspectele negative survenite din întârzierea reformei administrative ºi la capacitatea administrativã limitatã, componentã esenþialã a reformei administrative ºi înþeleasã drept o monitorizare a modului de funcþionare a structurii administrative din România.

Dincolo de aceste aspecte tehnice ºi de capacitatea administrativã, discuþia urmãtoare va lua în considerare modul în care spaþiul european s-a constituit într-un spaþiu normativ, a cãrui importanþã trebuie înþeleasãºi de administraþia publicã localã autohtonã. În plus, vor fi aborprincipalele reglementãri ale participãrii cetãþenilor la luarea deciziilor, cu scopul de a fundamenta evaluarea din partea a doua a acestui raport.

2. Valorile europene � fundament al democraoiei participative

Noþiunile de valori europene ºi cetãþenie sau identitate europeanã sunt interconectate ºi au devenit tot mai importante pe agenda publicã în anii 1990, o datã cu dezmembrarea marilor entitãþi fondate pe criterii ideologice, reinventarea democraþiei în statele post-comuniste, presiunile asupra cetãþeniei din partea imigranþilor ºi a refugiaþilor, globalizarea economicã, erodarea statului-naþiune, agravarea �deficitului democratic� al instituþiilor democratice ºi reducerea progresivã a ratei de participare la alegeri sau la dezbaterile civice1.

1 Cezar Bîrzea, Cetãþenia europeanã, Editura Politeia, SNSPA, 2005, p. 7.

8

----------------------- Page 10-----------------------

Argumentând în sensul existenþei unor valori la nivel european, Guibernau stabileºte o listã de cinci caracteristici care au influenþat acest proces:

� memoria istoricã a celor douã rãzboaie mondiale;

� experienþa imperiilor coloniale;

� emergenþa unei culturi politice transnaþionale;

� apariþia unor mijloace de contestare ce reclamã o nouã ordine socialã;

2 � globalizarea .

Pentru clarificarea termenului folosit excesiv ºi în sensuri destul de vagi, unii autori au

considerat cã noþiunea de �valori europene� e utilizatã în principal în trei sensuri:

� valori fundamentale, de bazã, care stau la baza formãrii Comunitãþii Europene. Acestea au o valoare politicã, însã sunt suficient de concrete pentru a fi introduse în tratate;

� diverse poziþii ideologice, care apar mai ales în contextul dezbaterii despre identitatea europeanã. Acestea se referã mai ales la convingerile individuale ºi nu capatã decât foarte rar valoare legalã.

� valorile aflate la baza acquis-ului comunitar în privinþa conceptelor de protecþie a drepturilor omului ºi a libertãþilor fundamentale, domnia legii, libertate sau democraþie.3

Aceste trei tipuri de valori existente la nivelul UE sunt diferite în termeni de observare, monitorizare, control sau grad de consens la nivelul cetãþenilor Uniunii. Chiar ºi în privinþa ultimul tip, al principiilor legale comune, nivelul consensului este unul redus. În general, UE este descrisã drept o entitate cãreia, la nivel politic, îi lipseºte consensul asupra valorilor, iar din punct de vedere legal, este dominatã de o multitudine de actori, nivele ºi valori.

Aºadar, diversitatea este o caracteristicã de bazã a Uniunii din punctul de vedere al valorilor iar, de multe ori este, consideratã o valoare în sine, care este regãsitã în mecanismele de a garanta identitãþile naþionale în acelaºi timp cu recunoaºterea unei identitãþi europene, dar viziunea policentricã asupra Uniunii.

Încã de la formarea sa, Uniunea Europeanã a fost supusã oscilaþiei între a fi doar un spaþiu al cooperãrii economice ºi impulsului de transformare într-o entitate politicãºi valoricã. Discuþia despre normele existente la nivel european a fost dominatã însã, chiar ºi înainte de constituirea Comunitãþii Europene, de nenumãrate discuþii în privinþa valorilor ºi a normelor comune.

Deºi iniþial a fost bazatã strict pe cooperarea în domeniul economic, treptat s-a pus din ce în ce mai mult problema drepturilor politice, a valorilor care fundamenteazã cooperarea statelor în cadrul Uniunii, a valorilor europene. Care sunt valorile care stau la baza democraþiei europene? Existã un concept de cetãþenie europeanã? Care sunt drepturile ºi responsabilitãþile cetãþenilUniunii Europene? Unitatea politicã ca etapã ulterioarã celei economice a presupus cel puþin

2 Guibernau citat în Cezar Bîrzea, Ibid. 3 Gabriel Toggernburg, �The Debate on European Values and the Case of Cultural Diversity�, European Diversity and

Autonomy Paper, 1-2004, p. 7.

9

----------------------- -----------------------

trei noi elemente: statul supranaþional, personalitatea juridicã a Uniunii ºi o nouã identitate valoricã colectivã4.

Articolul 6 al Tratatului Uniunii Europene semnat în 1991 la Maastricht afirmã cã: �Uniunea este bazatã pe principiile libertãþii, democraþiei, respectului pentru drepturile omului ºi libertãþile fundamentale, domnia legii, principii care sunt comune toate statelor membre�. Cu atât mai mult în ultimii ani, se rediscutã problema valorilor la nivel european. Începând cu Carta Europeanã a Drepturilor Fundamentale, schimbãrile intervenite dupã 11 Septembrie 2001, ºi pânã la Convenþia Europeanã în cadrul cãreia s-a redactat proiectul de Tratat Constituþional, este tot mai evidentã încercarea de a defini o serie de valori de bazã ale Uniunii Europene ºi de a aborda chestiunea construcþiei identitare la nivel supranaþional.

Unificarea europeanã, încã de la început, a pus accentul pe anumite principii, uºor de identificat în discursul european la mai multe niveluri: de la limbajul tratatelor, la discursurile reprezentanþii instituþiilor europene sau transpus în politicile promovate de-a lungul timpului. Între acestea, pacea, prosperitatea ºi solidaritatea se aflã la baza construcþiei europene ºi formeazã punctul de pornire al unor politici precum Politica de coeziune sau Politica Externãºi de Securitate Comunã.

Mai mult decât atât, alte valori des invocate sunt: unitatea, egalitatea, libertatea, statul de drept, pãstrarea identitãþii ºi tradiþiilor naþionale, toleranþa, ºi pluralismul. Rãmâne însã de discutat modul în care aceste valori sunt cele care motiveazã deciziile statelor europene sau dacã ele sunt prezente în interacþiunea pe care UE o are cu alte state ºi entitãþi internaþionale.

2.1. Charta Europeanã a Drepturilor Fundamentale

Charta Fundamentalã a Drepturilor Fundamentale s-a proclamat în timpul Consiliului European de la Nisa din anul 2000. Pentru prima datã de la crearea Comunitãþii Economice Europene în 1957, Carta descrie ansamblul drepturilor sociale, economice, civile ºi politice de care beneficiazã toþi cetãþenii europeni.

Charta reflectã drepturile, principiile ºi valorile pe care instituþiile UE trebuie sã le ia în considerare atunci când construiesc ºi aplicã legislaþia europeanã. Deºi deocamdatã nu a fost integratã în tratatele UE, ea a fost integratã în proiectul de Tratat constituþional al UE

.

Charta este divizatã în ºase capitole: demnitatea, libertãþile, egalitatea, solidaritatea, cetãþenia ºi justiþia. Mai mult decât un document sintetizator al drepturilor recunoscute cetãþenilor din interiorul Uniunii, Charta Drepturilor Fundamentale reflectã un set de valori agreate la nivel european.

Carta expune, într-un singur text, ansamblul drepturilor de care beneficiazã toþi cetãþenii europeni:

� drepturi civile: drepturile omului ºi dreptul la justiþie, garantate de Convenþia Europeanã a Drepturilor Omului adoptatã de Consiliul Europei; � drepturi politice: care derivã din cetãþenia europeanã stabilitã prin Tratate;

4 Cezar Bîrzea, Cetãþenia europeanã, Politeia SNSPA, Bucureºti, 2005, p. 7.

10

----------------------- -----------------------

� drepturi sociale ºi economice: care includ drepturile stabilite de Carta Comunitarã a Drepturilor Sociale ale Muncitorilor, adoptatã pe 9 decembrie 1989 la summit-ul de la Strasbourg al ºefilor de stat ºi guvern din Statele Membre, sub forma unei Declaraþii.

Aºadar, Charta Europeanã a Drepturilor Fundamentale proclamã valori precum protecþia drepturilor ºi libertãþilor fundamentale, dreptul la viaþã, libertatea, demnitatea, egalitatea de ºanse între femei ºi bãrbaþi, solidaritate, educaþia, protecþia mediului ºi îmbunãtãþirea calitãþii vieþii, protecþia copiilor5.

2.2. Proiectul de Constituþie Europeanã

Convenþia privind Viitorul Europei din 2003 � 2004, prin adoptarea proiectului de Constituþie Europeanã, este cea care a continuat procesul de integrare a Chartei Drepturilor Fundamentale în dreptul comunitar, ºi prin statuarea valorilor aflate la baza acestui demers.

Mai mult decât atât, documentul afirma cã: �[�] Uniunea se întemeiazã pe valorile respectãrii demnitãþii umane, libertãþii, democraþiei, egalitãþii, statului de drept ºi a respectãrii drepturilor omului, inclusiv drepturile persoanelor aparþinând minoritãþilor. Aceste valori sunt comune statelor membre într-o societate caracterizatã prin pluralism, nediscriminare, toleranþã, justiþie, solidaritate ºi egalitate între bãrbaþi ºi femei.[...]".6

Principalele pãrþi pozitive ale acestui proiect au fost simplificarea procesului decizional la nivelul UE, formularea clarãºi comprehensivã a drepturilor omului pe teritoriul UE, ºi facilitarea procesului de luare a deciziilor în actuala organizaþie de 25 de State Membre.

Respins în 2005 în Franþa ºi Olanda, viitorul acestui document a fost incert pânã la reuniunea Consiliului European din iunie 2007, care a decis reformularea tratatului constituþional într-un Tratat de Reformã. Aceste modificãri au fost aprobate în octombrie 2007, prin ceea ce va deveni Tratatul de la Lisabona prin ratificarea din decembrie. Introducând modificãri substanþiale la nivelul modului de luare a deciziilor de cãtre instituþiile europene, Tratatul menþine însã accentul pus pe apãrarea drepturilor fundamentale ºi, odatã cu intrarea în vigoare a acestui document, Charta Europeanã a Drepturilor Fundamentale va deveni obligatorie pentru statele membre UE. Totodatã, a fost, de asemenea, inclus un protocol în care se precizeazã cã documentul ratificat nu va crea noi drepturi sociale ºi sindicale, deºi sunt incluse principii referitoare la echitatea pe piaþa muncii sau dreptul la sãnãtatea muncii sau instruire.

5 Carta europeanã a drepturilor fundamentale: Un text esenþial pentru drepturile sociale ºi sindicale,

http://www.etuc.org/r/287 6 Tratatul de instituire a unei Constituþii pentru Europa, Institutul European din România, decembrie 2004, p. 41

11

----------------------- -----------------------

3. Valorile europene în administraoia publica locala

3.1. Europenizarea administraþiei publice locale

Fiecare administraþie publicã are drept scop principal buna gestionare a necesitãþilor ºi rezolvarea problemelor membrilor comunitãþii a cãror voinþã o reprezintã. Însã în contextul aderãrii la Uniunea Europeanã, se contureazã o dimensiune europeanã a politicilor publice, dincolo de modificãrile produse la nivel de structuri ale administraþiei publice. Aºadar, din acest punct de vedere, abordarea ºi discutarea valorilor europene care au impact asupra activitãþii administraþiei publice locale este esenþialã.

Unii autori au enumerat modificãrile principale pe care aderarea la structurile europene le-a produs la nivelul administraþiei publice:

� � ºefii de state ºi guverne ºi-au instituit propriile structuri de expertizã ºi analizã a politicilor europene (de exemplu, Secretariatul European în Marea Britanie);

� � miniºtrii de resort contribuie direct la activitatea comitetelor specializate ale Consiliului ºi interacþioneazã continuu cu omologii lor europeni;

� � coordonarea politicilor pro-europene la nivel naþional se face fie centralizat, prin structuri interdepartamentale coordonate de primul ministru (Franþa, Suedia, Danemarca), fie prin comitete exterioare administraþiei centrale (Italia, Germania, Belgia);

� � în fiecare minister, cu excepþia Spaniei, s-au înfiinþat unitãþi interne de implemente a politicilor europene; � � în implementarea �europenizãrii� este implicat în special executivul, ceea ce duce la � �deparlamentarizarea� politicilor publice; � � s-au constituit ministere specializate în integrarea europeanã dar care, cu excepþia Franþei, au un rol minor în cadrul cabinetelor; � � s-au instalat misiuni permanente pe lângã Comisie.7

Dincolo de aceste influenþe generale asupra administraþiei publice, este cu atât mai important de analizat valorile europene în guvernarea localã ºi modelele de bune practici din Uniunea Europeanã, pornind de la premisa impactului puternic pe care activitatea administraþiei publice locale îl are asupra cetãþenilor.

Peste tot în lume existã administraþii locale eficiente ºi administraþii locale ineficiente. Succesul sau insuccesul lor a fost explicat de sociologi din mai multe perspective: accesul la resurse financiare, stilurile manageriale practicate, sistemele motivaþionale, circulaþia informaþiilor, tipurile de comunicare folosite, relaþiile politice utilizate. În ultima perioadã însã, cercetãrile internaþionale au arãtat cã administraþiile de succes sunle care armonizeazã cât mai mult valorile lor cu cele comunitare. Din aceastã perspectivã, diferenþele dintre instituþiile publice se explicã prin diferenþele culturale dintre comunitãþi8.

7 C. Bârzea, op. cit., p. 105.

8 �Incursiune în psiho-sociologia administraþiei publice locale din România�, în Atitudini ºi valori în administraþia

public ã localã, Editura BCS, 2001.

12

----------------------- Page 14-----------------------

Ca ºi în celelalte þãri supuse regimurilor totalitare, administraþiile locale din România se aflau, în 1990, la acelaºi nivel sau la niveluri apropiate de dezvoltare. Centralismul ºi egalitarismul au fost valori apreciate ani îndelungaþi chiar ºi dupã cãderea comunismului. În vederea reducerii problemelor, autoritãþile centrale au adoptat în ultimii ani o serie de legi, hotãrâri ºi ordonanþe în numele unor valori pentru care s-au purtat serioase bãtãlii politice: descentralizare, autonomie, privatizare, proprietate, etc. Aplicarea acestor legi nu a avut efectul scontat: dezvoltarea, implicarea ºi participarea cetãþenilor, transparenþã, echitate, rentabilitate. Modernizarea administraþiei publice locale are douã componente: una �hard�, instituþionalãºi una �soft�, cultural-valoricã, care presupune adoptarea unor seturi de valori asigurând ºi participarea cetãþeneascã la formularea valorilor, compatibilitatea între administraþie ºi populaþie. Principalele valori la care se face referire dina cest punct de vedere sunt: spiritul civic, cooperarea, spiritul comunitar, democraþia participativã, capacitatea de dezvoltare comunitarã prin atragerea de investiþii private sau publice, transparenþa etc.

3.2. Transparenþa actului decizional

Lipsa transparenþei decizionale ridicã bariere semnificative între autoritãþile publice locale ºi cetãþeni ºi determinã, printre altele, o încredere scãzutã în actul deciziona care îºi pierde legitimitatea prin modificãri succesive în absenþa consultãrilor publice. Principiul transparenþei ºi, în particular, existenþa unei legi a transparenþei în administraþia publicã localã, sunt idei foarte valorizate la nivel european ºi au drept motivaþii principale implicarea beneficiarilor finali în modul în care politicile publice care îi privesc, informarea diverselor publicuri-þintã pentru a genera o implicare semnificativã ºi coerentã din partea acestora, precum ºi asigurarea existenþei punctelor de vedere ale celor afectaþi de o anumitã politicã. În consecinþã, transparenþa este în mod clar legatã de o noþiune a participãrii cetãþeneºti, cpresupune în acelaºi timp o compatibilitate a valorilor administraþiei publice locale ºi ale cetãþenilor în sensul existenþei unui demers de includere a nevoilor ºi valorilor indivizilor ºi comunitãþii în luarea deciziilor la nivel local. Aceste idei sunt detaliate în douã dintre documentele de bazã existente la nivelul Uniunii Europene ºi al Consiliului European ºi care vor fi descrise mai jos, cu accent deosebit pus pe participare cetãþeneascãºi bunã guvernare.

3.3. Promovarea comportamentelor antrepenoriale

Pentru Osborne ºi Gaebler, o bunã guvernare localã de tip antrepenorial are la bazã urmãtoarele principii: � Descentralizeazã autoritatea, promovând conducerea participativã; � Împuterniceºte cetãþenii prin mutarea controlului din mâna birocraþiei în cea a comunitãþii; � Se centreazã nu pe oferirea de servicii publice ci pe catalizarea acþiunii tuturor sectoarelor - publice, private ºi voluntare - pentru a rezolva problemele comunitãþii; � Promoveazã competiþia între ofertanþii de servicii;

13

----------------------- Page 15-----------------------

� Mãsoarã performanþa propriilor agenþii, centrându-se nu pe input-uri, ci pe rezultate; � Se conduce dupã propriile scopuri, propriile misiuni - nu dupã reguli ºi reglementãri; � Redefineºte proprii clienþi ca beneficiari ºi le oferãºanse de alegere - dintre ºcoli, dintre programe de instruire, dintre opþiuni de locuire; � Previne problemele înainte de a apãrea, în loc ca pur ºi simplu sã ofere servicii ulterior; � Investeºte energii în câºtigarea de bani, nu în cheltuirea acestora;

9 � Preferã mecanismele pieþei celor ale birocraþiei .

4. Promovarea participarii cetaoeneati pe plan local la nivel european � Uniunea Europeana ai Consiliul Europei

Implicarea cetãþenilor în activitatea administraþiei publice locale este o temã frecventã în discursul existent la nivel european dar în tratatele de bazã, mai precis în Tratatul instituind Comunitatea Economicã Europeanã din 1957 ºi Tratatul Uniunii Europene din 1992, accentul cade pe cooperarea cu asociaþiile de solidaritate. În plus, Tratatul de la Amsterdam (1997) are anexat un Protocol privind aplicarea principiilor subsidiaritãþii ºi proporþionalitãþii, în care se precizeazã necesitatea de a organiza consultãri pentru orice proces legislativ la nivel european.

Însã practica consultãrii ºi a implicãrii cetãþenilor în luarea deciziilor este descrisã pe laalte documente prezente la nivel european, care vor fi prezentate în continuare.

4.1. Carta Albã a Guvernãrii Europene

Documentul a fost publicat de Comisia Europeanã în 2001 ºi marcheazã începutul procesului de implicare a cetãþenilor ºi a entitãþilor neguvernamentale în elaborarea politicilor publice la nivel european.

Principiile care stau la baza redefinirii modului de adoptare a deciziilor la nivel european prin implicarea beneficiarilor de la nivel statelor membre privesc: � Dialogul sistematic cu guvernele regionale ºi locale ºi cu societatea civilã din statele membre; � Flexibilitatea în implementarea legislaþiei prin luarea în considerare a condiþiilor locale; � Stabilirea unor standarde minime privind consultarea asupra politicilor UE � Aplicarea de metode suplimentare în elaborarea participativã a politicilor europene în anumite regiuni specifice

Reforma guvernãrii definitã de Carta Albã a Guvernãrii Europene se referã la modul de a folosi învestirea de cãtre cetãþeni cât mai eficient, prin punerea în aplicare a unei game cât mai ample de instrumente politice (legislaþie, programe de acþiune, dialogul social etc.). Conform acestui document, principiile care stau la baza bunei guvernãri ºi în acelaºi timp fundamenteazãºi democraþia ºi respectarea legii sunt: � Deschiderea instituþiilor europene faþã de statele membre ºi accesibilitatea

9 D. Osborne ºi T. Gaebler, Reinventing Government. How the entrepreneurial spirit is transforming the public sector,

New York, 1993

14

----------------------- Page 16-----------------------

� Participarea la întregul proces de luare a deciziilor � Rãspunderea ºi responsabilizarea instituþiilor � Eficienþa prin proporþionalitate ºi luarea deciziilor la cel mai potrivit nivel � Coerenþa sau abordarea consecventã a întregului proces

Deºi creatã pentru a îmbunãtãþi percepþia cetãþenilor de cãtre instituþiilene, Carta conþine principii care se aplicã în egalã mãsurã guvernãrii naþionale ºi locale, având în vedviziunea asupra elaborãrii politicii prin accentuarea valorilor democratice.

4.2. Recomandarea Consiliului Europei cu privire la participarea cetãþenilor în viaþa publicã localã (Rec(2001)19)

Documentul adoptat în 2001 de Comitetul de Miniºtri din cadrul Consiliului Europei reuneºte principalele mecanisme ale implementãrii democraþiei participative pe plan local ºi enumera modalitãþile esenþiale de asigurare a standardelor minime în aceastã privinþã.

Similar documentului existent la nivelul Uniunii Europene, descris anterior, sunt descrise principiile care fundamenteazã participarea cetãþeneascã la nivel local:

� Garantarea drepturilor cetãþenilor de a avea acces la informaþii clare ºi detaliate despre probleme de interes în comunitatea localã � Cãutarea de noi cãi de a îmbunãtãþi implicarea cetãþenilor ºi promovarea unei cultu democratice împãrtãºitã de comunitãþi ºi de autoritãþile locale � Dezvoltarea spiritului de apartenenþã ºi încurajarea cetãþenilor de a deveni responsabili pentru comunitate � Acordarea unei atenþii deosebite comunicãrii între autoritãþile publice ºi cetãþeni ºi încurajarea liderilor locali de a promova participarea cetãþeneascã � Adoptarea unei viziuni ample asupra acestui tip de participare, în conformitate cu democraþia directã posibilã la nivel local, dar ºi cu principiile democraþiei reprezentative � Acordarea unei atenþii deosebite grupurilor de cetãþeni cu dificultãþi de implicare în viaþa localã � Recunoaºterea unui rol important pentru asociaþii ºi grupuri de cetãþeni, care pot deveni parteneri cheie în susþinerea unei culturi a participãrii � Dezvoltarea schimbului de informaþii cu privire la cele mai bune practici în domeniul participãrii ºi sprijinirea autoritãþilor locale în implementarea celor mai bune instrumente de stimulare a implicãrii cetãþenilor

Astfel, un rol esenþial în promovarea participãrii cetãþeneºti este recunoscut autoritãþilor lale în contextul descentralizãrii, iar posibilitãþile de implicare cuprind aplicarea metodelor de educare formalãºi non-formalã, îmbunãtãþirea transparenþei în modul de luare a deciziilor ºi ametodelor de comunicare cu publicul, implicarea beneficiarilor în diferite stagii ale procesului de luare a deciziilor ºi dezvoltarea de mecanisme eficiente de feed-back..

15

----------------------- Page 17-----------------------

5. Concluzii

Documentele existente la nivel european reprezintã un punct de plecare semnificativ în îmbunãtãþirea modului de relaþionare a administraþiei publice locale cu beneficiarii sãi finali. Însã aplicarea coerentã a principiilor democraþiei participative nu poate avea loc în afara definirii exacte a condiþiilor locale specifice, inducând transformãri însemnate chiar în cadrul regiunilor care împãrtãºesc trãsãturi sistemice similare.

În ciuda acestui fapt, importanþa acordãrii atenþiei implementãrii unor standarde minime de implicare a cetãþenilor în modul de luare a deciziilor la nivel local va fi ideea centralã a pãrþii secunde a acestui raport.

16

----------------------- Page 18-----------------------

PARTEA II Proiecte de acoiune locala, descriere, modele de buna practica, recomandari

1. Consideraoii generale despre proiectul �Valori europene în guvernarea locala�

Aceastã analizã a modelelor de acþiune localã a fost realizat în cadrul proiectului �Valori europene în guvernarea localã�, desfãºurat între decembrie 2006 ºi noiembrie 2007 ºi care ºi-apropus creºterea gradului de asumare de cãtre aleºii locali din 12 localitãþi a valorilor europene care stau la baza principiilor de bunã practicã în guvernarea localã, în sensul apropierii actului administrativ de modelele europene de guvernare.

Localitãþile în care s-a derulat proiectul au fost: Pucioasa (Dâmboviþa), Voluntari (Ilfov), Blejoi (Prahova), Slobozia Bradului, Vânãtori (Vrancea), Viziru (Brãila), Folteºti (Galaþi), Techirghiol (Constanþa), Frecãþei (Tulcea), Luizi Cãlugãra, Hemeiuº (Bacãu) ºi Mihãlãºeni (Botoºani).

Proiectul de faþãºi-a propus sã ajungã la cetãþean ºi sã îi atragãºi menþinã e aderarea României la Uniunea Europeanã prin abordarea unor probleme care privesc direct propria viaþãºi comunitatea din care acesta face parte. În plus, justificarea selecþiei acestor comunitãþi are la bazã studiile conform cãrora existã o diferenþiere calitativã din perspectiva gradului de informare în favoarea regiunilor vestice ale României.

Pornind de la nevoia ridicatã de informare cu privire la aspectele instituþionale, politice, sociale ºi economice ale aderãrii României la Uniunea Europeanã, principalele obiective ale acestui proiect au fost:

� Creºterea nivelului de informare în rândul a 48 de reprezentanþi ai administraþiei publice locale (aleºi locali ºi funcþionari) din localitãþile implicate în proiect cu privire la valorile europene care stau la baza principiilor de bunã practicã în guvernarea localã;

� Implementarea unui plan de acþiune comunitarã bazat pe una sau mai multe valori europene, la nivelul fiecãrei localitãþi implicate în proiect, prin care se încurajeazã elaborarea de produse concrete cu influenþã directã asupra comunitãþii în ansamblu;

� Diseminarea informaþiilor privind cele mai de succes modele de bunã guvernare localã bazate pe valori europene, în rândul a 1000 de instituþii publice locale ºi publicului larg.

Elaborarea ºi implementarea planurilor de acþiune localã, activitãþi centrale ale proiectului, au fost desfãºurate de echipele de lucru de la nivelul fiecãrei administraþii publice locale, asistate de coordonatorul local al Asociaþiei Pro Democraþia. Atât în faza de elaborare, cât ºi cea de

17

----------------------- Page 19-----------------------

implementare a planurilor de acþiune, s-a acordat o atenþie deosebitã participãrii cetãþenilor la stabilirea prioritãþilor localitãþii prin aplicarea unei serii de instrumente specifice consultãrii.

De asemenea, pe perioada procesului de elaborare ºi implementare a proiectului, a fost avutã în vedere ºi promovarea valorilor europene aplicate în acþiunea comunitarã, prin intermediul interacþiunilor pe care echipele de proiect le-au avut cu cetãþenii, fie în procese de consultare pentru identificarea problemelor prioritare din comunitate, fie în cadrul formelor mai persistente de dialog comunitar.

2. Consideraoii metodologice

Modul de implementare a planurilor de acþiune comunitarã a fost urmãrit prin desfãºurarea a douã sesiuni de evaluare: una intermediarãºi una finalã. Sesiunea intermediarã a avut loc la sfârºitul perioadei de elaborare a planurilor de acþiune localã, moment în care a fost generatã etapa de implementare propriu-zisã. Sesiunea finalã a fost desfãºuratã la încheierea implementãrii celor 12 planuri ºi a avut în vedere existenþa unor criterii de validare ºi de performanþã.

În realizarea raportului au fost parcurse urmãtoarele etape:

A. Planificarea vizitelor de lucru

În aceastã etapã:

� s-a stabilit monitorizarea planurilor de acþiune localã realizate în fiecare localitate în vederea identificãrii:

o modului în care membrii echipelor de implementare din fiecare localitate ºi coordonatorii APD ºi-au definit ºi asumat roluri specifice în realizarea activitãþilor propuse;

o percepþiei reprezentanþilor administraþiei publice locale asupra rolului ºi importanþei

cetãþenilor în implementarea planurilor realizate;

o gradului de apreciere a utilitãþii proiectului din partea administraþiei publice locale;

o tipului de relaþii existente între echipele locale ºi cetãþenii din localitãþile în care se desfãºoarã proiectul;

� s-a stabilit ce resurse sunt implicate în evaluare, cum vor fi folosite rezultatele;

� a fost realizat un ghid de interviu ca instrument de lucru;

� au fost stabilite criteriile de evaluare;

� s-a realizat planificare vizitelor de lucru în fiecare localitate implicatã în proiect.

B. Desfãºurarea propriu-zisã a vizitelor

Putem distinge urmãtoarele momente:

� Cercetare de birou în cadrul cãreia au fost analizate planurile de acþiune localã disponibile ºi alte materiale din cadrul proiectului;

18

----------------------- Page 20-----------------------

� Realizarea, în douã etape, a unor vizite de lucru în cele 12 localitãþi în cadrul cãrora au ut loc întâlniri cu echipele de implementare a planurilor de acþiune localãºi coordonatori locali ai Asociaþiei Pro Democraþia. În cadrul acestor vizite accentul a fost pus pe acordarea de asistenþã echipelor locale în implementarea planurilor, cu precãdere în prima etapã. Au fost urmãrite de asemenea criteriile de analizã stabilite în faza de planificare;

� Analiza informaþiilor obþinute în cadrul întâlnirilor menþionate anterior;

� Elaborarea unor concluzii ºi recomandãri.

C. Redactarea raportului intermediar de evaluare

2. Criterii de analiza

Demararea procesului a fost caracterizatã de necesitatea de a identifica anumite criterii pe baza cãrora sã aibã loc analiza stadiului în care se aflã planurie de acþiune comunitarã din localitãþile implicate în proiect, în vederea stabilirii succesului proiectelor propuse pe plan local ºi al aplicãrii metodelor de informare ºi consultare cetãþeneascã.

Cu atât mai mult, gradul ridicat de heterogenitate a planurilor avute în vedere de echipele de

proiect, generat de caracteristicile de bazã diferite ale celor 12 localitãþi, de condiþiile particulare ºi de alte variabile incidente, au generat necesitatea de a deþine un instrument de evaluare pe baza cãruia acþiunile sã poatã fi comparate.

Astfel, criteriile de analizã considerate corespunzãtoare tratãrii unitare a proiectelor implementate au fost urmãtoarele:

1. gradul în care proiectul face referire la valorile europene;

2. aplicarea metodelor de transmitere a valorilor europene în cadrul acestui proiect;

3. numãrul de acþiuni realizate în cadrul proiectului;

4. varietatea metodelor de informare ºi consultare utilizate;

5. numãrul de produse elaborate în cadrul proiectului;

6. mediatizarea proiectului/ mãsura în care autoritãþile publice locale informeazã comunitatea în legãturã cu activitãþile sale;

7. mãsura în care autoritãþile publice locale realizeazã consultarea ºi participarea factorilor interesaþi la procesul de luare a deciziilor;

8. gradul de satisfacþie a cetãþenilor;

9. posibilitãþi de continuarea ºi replicare a proiectului.

19

----------------------- Page 21-----------------------

3. Prezentarea datelor

3.1. Luizi Cãlugãra (Bacãu)

3.1.1. Descrierea aspectelor principale ale proiectului

Membrii echipei locale de implementare împreunã cu coordonatorul Asociaþiei Pro Democraþia au generat un plan de acþiune localã, având ca scop informarea ºi consultarea cetãþenilor din localitate cu privire la prioritatea ºi oportunitatea realizãrii unor investiþii în comunitate.

Au fost stabilite urmãtoarele activitãþi: a) Informarea cetãþenilor cu privire la prioritãþile administraþiei publice locale (APL) în domeniul investiþiilor; b) Informarea cetãþenilor cu privire la resursele financiare disponibile pentru investiþii în cursul anului 2007; c) Aplicarea unui chestionar de consultare la un numãr de 400 de cetãþeni pentru

identificarea opiniilor lor cu privire la modul în care sã se facã investiþiile banilor publici; d) Crearea unui mecanism permanent de consultare a cetãþenilor cu privire la soluþiile problemelor importante pentru comunitate.

3.1.2. Metode ºi instrumente de informare ºi consultare a cetãþenilor

Pentru informarea cetãþenilor au fost folosite urmãtoarele metode/mijloace: 1. �postul de radio� local (staþie de amplificare cu difuzoare distribuite în fiecare casã); 2. fluturaºi trimiºi pãrinþilor prin elevi; 3. afiºe; 4. întâlniri ale primarului cu cetãþenii; 5. discuþii ale consilierilor cu cetãþenii din zona în care locuiesc.

Modalitatea prin care cetãþenii au fost consultaþi a fost distribuirea a 400 de chestionare autoaplicate. Dintre acestea, au fost completate ºi înapoiate echipei de proiect 71 de chestionare. Ordinea preferinþelor cetãþenilor pentru investiþii a fost urmãtoarea: alimentarea ºi distribuþia de gaze naturale în localitãþile Luizi Cãlugãra ºi Osebiþi, canalizarea apei rezidle în Luizi ºi Osebiþi, asfaltarea a 5 km de drum principal comunal, ºi amenajarea unei pârtii de schi, deºi valorile pentru cele patru investiþii sunt destul de apropiate, aºa cum este indicat în Graficul 1.

partie schi alimentare gaze 17% naturale 34%

1

2

3

4

asfaltare 25%

canalizare 15%

Grafic 1: Identificarea prioritãþilor de investiþii locale de cãtre cetãþeni în comuna Luizi Cãlugãra (Bacãu)

20

----------------------- Page 22-----------------------

Pentru instituirea unui sistem transparent ºi eficient de administrare a localitãþii în care ºi cetãþeanul sã fie parte activã, în cadrul urmãtoarelor întâlniri organizate ordonatorul APD împreunã cu echipa localã de implementare a planului de acþiune au stabilit cã este necesarã realizarea unui mecanism permanent de consultare a cetãþenilor.

În acest context, a fost constituit un Comitet Consultativ Cetãþenesc format din 5 persoane familiare cu modul de funcþionare a administraþiei publice locale. Membrii Comitetului au fost instruiþi de coordonatorul APD cu privire la scopul, obiectivele ºi sarcinile pe care ar trebui sãºi le asume: consultarea ocazionalã a cetãþenilor pe probleme majore de dezvoltare a comunitãþii, identificarea prioritãþilor resimþite de cetãþeni, participarea la ºedinþele Consiliului Local pentru a evidenþia în cadrul dezbaterilor punctul de vedere al cetãþenilor.

3.1.3. Recomandãri

Aceste activitãþi pun în evidenþã interesul administraþiei publice locale pentru informarea cetãþenilor ºi încurajarea de structuri cu caracter consultativ la nivelul comunitãþi locale, valorificând principiul transparenþei ºi responsabilitãþii administraþiei faþã de cetãþeni.

Recomandãrile principale pentru acest proiect de acþiune comunitarã privesc:

� Informarea permanentã a cetãþenilor cu privire la stadiul demersurilor de introducere a gazelor naturale în comunitate (cu atât mai mult cu cât Primãria are deja realizate documentaþiile tehnice ºi contacte avansate cu investitorii); � �Restructurarea� Comitetului Consultativ Cetãþenesc astfel încât, din componenþa acestuia, sã facã parte cetãþeni a cãror autoritate moralãºi integritate sã fie recuncute la nivelul întregii comunitãþi. În formula actualã existã posibilitatea ca aceastã structurã cetãþeneascã sã nu fie apreciatãºi sprijinitã de cetãþeni având în vede membrii acesteia sunt percepuþi de o parte dintre locuitori ca fiind �oamenii primarului�.

Un element special care trebuie menþionat este faptul cã în comunã existã o staþie de amplificare prin intermediul cãreia orice problemã importantã poate fi mediatizatã în rândul cetãþenilor. acest context, folosirea regulatã, eventual dupã un program bine stabilit, a �postului local de radio� ar fi foarte utilã.

În condiþiile în care noul plan se realizeazã într-un timp optim, având în vedere popularitatea de care se bucurã primarul comunei precum ºi experienþa anterioarã a administraþiei în consultarea

cetãþenilor, putem spune cã sunt asigurate condiþiile necesare pentru creºterea gradului de utilizare a valorilor europene în actul de guvernare localã.

3.2. Hemeiuº (Bacãu)


Planul de acþiune localã vizeazã informarea ºi consultarea cetãþenilor in legãturã cu proiectul amplu de reabilitare ºi modernizare a drumurilor comunale ºi sãteºti pe care administraþia publicã localã intenþioneazã sã îl realizeze.

Principalele activitãþi stabilite în cadrul planului de acþiune localã sunt evidenþiate mai jos:

21

----------------------- Page 23-----------------------

a) Informarea majoritãþii cetãþenilor cu privire la prioritãþile administraþiei publice locale în domeniul investiþiilor; b) Informarea majoritãþii cetãþenilor cu privire la resursele financiare disponibile pentru investiþii în cursul anului 2007; c) Aplicarea unui chestionar de consultare la un numãr de 400 de cetãþeni; d) Crearea unui mecanism permanent de consultare a cetãþenilor cu privire la soluþiile problemelor importante pentru comunitate.

Prioritãþile autoritãþii locale asupra informãrii ºi consultãrii cetãþenilor sunt:

� reabilitarea si modernizarea drumurilor sãteºti; � realizarea reþelei de canalizare a apei uzate; � modernizarea iluminatului stradal prin diminuarea consumului de energie electricã si eficientizarea gradului de iluminare a strãzilor din comuna Hemeiuº; � amenajarea si modernizarea unui trotuar pe DN 15 �Calea Moldovei� din localitatea Hemeiuºi lung de 4 km.


Pentru consultarea cetãþenilor au fost distribuite 400 de chestionare cãtre cetãþeni urmând ca aceºtia sa le returneze, dupã ce le completeazã, într-o urnã special amenajatã la sediul primãriei.

Din cele 400 de chestionare, au fost completate ºi returnate de cãtre cetãþeni un numãr de 260 de chestionare. Din centralizarea datelor rezultatele a reieºit preferinþa locuitorilor pentru investiþii în domeniul asfaltãrii principalelor strãzi, urmatã de modernizarea iluminatului stradal, de reabilitarea grupului ºcolar din localitate ºi de amenajarea trotuarului. Datele sunt obþinute prin însumarea cifrelor date de subiecþi în ordonarea opþiunilor în funcþie de importanþa, aºa

r punctajul cel mai mic reflectã preferinþa cea mai mare a cetãþenilor (Grafic 2).

1,000 827 iluminat st radal 716 800

600 514 483 asf alt are st razi

400 reabilit are grup scolar 200 amenajare t rot uar 0

1

Grafic 2: Identificarea prioritãþilor de investiþii locale de cãtre cetãþeni în comuna Hemeiuº (Bacãu)

22

----------------------- Page 24-----------------------

3.2.3. Recomandãri

Ceea ce este de remarcat în cazul comunei Hemeiuº este faptul cã primarul (a cãrui disponibilitate de a participa activ la realizarea ºi implementarea planului de acþiune locala este evidentã) a ºtiut clar care sunt paºii urmãtori în implementarea planului.

Suplimentar faþã de activitãþile prevãzute în planul de acþiune în sensul omovãrii valorilor europene în guvernarea localã, s-a realizat o întâlnire publicã în localitatea Hemeiuº cu ocazia împlinirii a 50 de ani de la intrarea in vigoare a Tratatului de la Roma. Numãrul de cetãþeni care au participat la aceasta acþiune a fost de 53. În cadrul întâlnirii s-au distribuit fluturaºi cu texte privitoare la importanþa evenimentului din 25 martie 1957 în cadrul istoriei Uniunii Europene. Au fost distribuite, de asemenea, 20 de exemplare din broºura �Avantajele integrãrii României în Uniunea Europeanã�, tiparitã de Clubul APD Bacãu. Au susþinut alocuþiuni: dl Mihãilã, primarul comunei Hemeiuº, coordonator regional al APD, trei consilieri locali ºi patru cetãþeni din localitatea Hemeiuº.

Recomandarea esenþialã pentru reprezentanþii administraþiei publi

ce locale este legatã de transpunerea opþiunilor cetãþenilor în politici publice concrete la nivel local. Informarea ºi consultarea cetãþeneascã reprezintã doar o etapã în elaborarea participativã a politicilor publice.

3.3.Slobozia Bradului (Vrancea)


Planul de acþiune localã a vizat consultarea ºi implicarea cetãþenilor în realizarea ºi punerea în funcþiune a unui Centru Comunitar Multifuncþional. Clãdirea în care urmeazã sã funcþioneze Centrul este în faza de finalizare. Prin activitãþile pe care ºi le-au propus echipa localã împreunã cu coordonatorul APD se numãrã: identificarea în cadrul unor consultãri publice a unor criterii de selecþie a 20 de copii care sã beneficieze de serviciile unui Centru de zi care va funcþiona în cadrul Centrului Comunitar Multifuncþional. Prin gãsirea unor astfel de criterii se are în vedere asigurarea unui tratament egal pentru toþi copii din localitate, sprijinirea familiilor care nu au cu cine sã lase copii acasã (atunci când membrii familiei sunt plecaþi la serviciu). O altã preocupare a echipei locale este identificarea unor voluntari care sa participe la amenajarea curþii centrului.

Paºii pentru implementarea planului au fost: � identificarea cadrului în care sã funcþioneze Comitetul Consultativ local al comunei Slobozia Bradului pentru abandon ºcolar ºi stabilirea componentei acestuia; � stabilirea agendei întâlnirilor publice în cele trei sate din Slobozia Bradului cu risc sporit de abandon ºcolar; � documentare privind posibile finanþãri externe/ guvernamentale pentru Centrul Comunitar multifuncþional vizat de planul de acþiune localã.


În asistarea echipei de lucru din Slobozia Bradului, s-a decis ca metoda cea mai beneficã de popularizare a ideii planului de acþiune identificat sunt discuþii directe cu cetãþenii, pãrinþi ai copiilor potenþiali beneficiari ai Centrului.

23

----------------------- Page 25-----------------------

O situaþie specificã comunei este determinatã de numãrul mare al locuitorilor de etnie romã. Problemele sociale, de relaþionare, au fost rezolvate de administraþie datoritã faptului cã reprezentanþii sãi au inþeles sã încurajeze formarea unor grupuri comunitare ale romilor care sã

fie parteneri de dialog ai autoritãþilor locale. Pe baza unor consultãri permanente cu aceste grupuri comunitare sunt gãsite soluþiile la diversele probleme pe care le are populaþia romã.

Eveniment realizat la Consiliul Local Slobozia Bradului cu ocazia împlinirii a 50 de ani de la înfiinþarea Comunitãþii Economice Europene

3.3.3. Recomandãri

Situaþia specialã existentã în localitate face ca proiectul de acþiune comunitar sã fie unul foarte oportun în contextul discuþiei despre valorile europene ºi despre modul în care solidaritatea ºi asigurarea de ºanse egale sunt valorizate la nivel european. Având în vedere cele de mai sus, selecþia metodelor de consultare a beneficiarilor finali devine una crucialã, nevoia de a fi realizatã cu transparenþãºi profesionalism de cãtre reprezentanþii administraþiei publice locale fiind evidentã.

Existenþa unei organizaþii neguvernamentale rome în comunã este de asemenea o oportunitate care a fost folositã deja în sensul atragerii de resurse din exteriorul comunitãþii precum ºi în rezolvarea unor situaþii conflictuale apãrute în comunã.

24

----------------------- Page 26-----------------------

3.4.Vânãtori (Vrancea)


Planul de acþiune localã a avut în vedere revitalizarea vieþii social-culturale a comunei Vânãtori, prin dezvoltarea infrastructurii culturale comunitare ºi valorificarea potenþialului uman ºi material existent la nivelul comunitãþilor.

S-a realizat un studiu de fezabilitate necesar pentru obþinerea de finanþare pentru realizarea cãminului, a fost transmisã cãtre Ministerul Culturii a unei adrese prin care se solicitã sprijinul financiar. Cu privire la participarea cetãþenilor la luarea deciziilor privind amplasarea cãminului cultural într-unul din satele componente ale comunei ºi la planificarea ºi conceperea unor programe culturale care sã se adreseze comunitãþii reprezentanþii echipei de proiect ºi-au exprimat scepticismul. Distanþa destul de mare dintre comunãºi unele sate aparþinãtoare este un alt motiv care va îngreuna participarea cetãþenilor la consultãri.


În comuna Vânãtori, s-a decis, de asemenea, aplicarea unui chestionar în rândul cetãþenilor. Chestionarul a avut drept tema percepþia acestora faþã de înfiinþarea unui centru cultural comunal ºi posibilele tipuri de activitãþi cultural-artistice sau sportive care sã se deruleze la nivelul comunei. În urma rezultatelor va fi realizat un calendar de activitãþi culturale comunitare bazat pe nevoi reale ale cetãþenilor. Pentru creºterea gradului de informare ºi conºtientizare a cetãþenilor cu privire la existenþa planului, echipa localã a folosit ca metode de informare ºi consultare: � transmiterea unor comunicate de presã cãtre mass-media localã (Focºani); � postarea unor afiºe în locuri intens circulate din localitãþile aparþinãtoare ale comunei; � discuþii directe cu cetãþenii; � realizarea unei dezbateri publice în cadrul cãreia au fost prezentate ºi analizate posibilitãþile de finanþare pentru realizarea Cãminului cultural.

3.4.3. Recomandãri

Aºa cum a fost descris ºi anterior, o problemã este generatã de problemele persistente la nivelul relaþionãrii ºi a percepþiilor reciproce existente între reprezentanþii administraþiei publice locale ºi cetãþeni. Menþinerea la nivelul administraþiei publice locale a opiniilor conform cãrora cetãþenii nu se implicã în viaþa comunitãþii este de naturã nu numai sã peueze aceste stereotipuri, însã este un obstacol major în adoptarea de iniþiative de implicare, sub diferite forme, a cetãþenilor în luarea deciziilor la nivel local ºi în soluþionarea chestiunilor cu impact major asupra vieþii indivizilor.

3.5. Folteºti (Galaþi)


Cu ocazia aniversãrii a 460 de ani de atestare documentarã a comunei Folteºti, administraþia publicã localã îºi propune amenajarea centrului civic al comunei, idee asupra cãreia cetãþenii din

25

----------------------- Page 27-----------------------

comunitate s-au pronunþat de mai mult ori afirmativ, în consultãrile care au fost realizate cu diferite ocazii.

Drept paºi intermediari în realizarea acestui scop, echipa localã împreunã cu coordonatorul APD ºi-au propus: � identificarea unei firme specializate care sa elaboreze studiului de fezabilitate necesar;

� identificarea posibililor finanþatori ºi sponsori; � informarea ºi consultarea cetãþenilor; � atragerea cetãþenilor pentru implicarea directã în realizarea obiectivului propus; � iniþierea demersurilor pentru realizarea amenajãrii propuse.


Sprijinul oferit de coordonatorul APD s-a axat, în principal, pe componenta de informare ºi consultare a cetãþenilor.

Pentru informarea cetãþenilor s-au editat afiºe ºi fluturaºi, care au fost postaþi în locurile cu cea mai mare afluenþã de cetãþeni ºi cu o bunã vizibilitate (Primãrie, ºcoalã, C Cultural, Biserica), ºi distribuite cetãþenilor. La sediul primãriei s-a afiºat planºa cu proiectul de amenajare a centrului civic. La informarea cetãþenilor a contribuit ºi primarul, prin discuþiile purtate cu aceºtia cu ocazia audienþelor ºi a întâlnirilor cu diferite alte prilejuri.

Consultarea cetãþenilor s-a realizat atât prin aplicarea unui chestionar cât ºi prin organizarea unei dezbateri publice. Rezultatele chestionarului relevã aspecte importante despre relaþia dintre cetãþeni ºi administraþia publicã localã din Folteºti, care se constituie pe baza încrederii reciproce, ºi a interesului cetãþenilor pentru participarea la activitãþile Primãriei ºi la ºedinþele Consiliului Local: 55% dintre respondenþi considerã cã cetãþenii pot influenþa în foarte mare mare mãsurã deciziile luate de administraþie, iar aproximativ aceeaºi proporþie declarã cã au fost consultaþi în trecut de cãtre administraþie. În acelaºi timp, figura cea mai vizibilã pe plan local rãmâne primarul, care este considerat drept actorul cu cea mai mare legitimitate pe plan local pentru a interveni decisiv în soluþionarea problemelor. Este de remarcat, de asemenea, percepþia cetãþenilor asupra implicãrii în acþiuni comune la nivelul comunitãþii, având în vedere cã aproximativ 88% declarã cã ar acþiona împreunã cu alþi cetãþeni ptru rezolvarea unei probleme în comunitate.

26

----------------------- Page 28-----------------------

Realizarea sondajului de opinie publicã în comuna Folteºti

Dezbaterea publicã a fost popularizatã printr-un afiº care a fost postat la sediul primãriei ºi în alte puncte importante din comunã, iar evenimentul a reunit 24 de persoane, reprezentanþi ai administraþiei ºi cetãþeni. Întâlnirea a fost moderatã de primarul comunei, dupã ce tot acesta fãcut o prezentare a proiectului argumentând pentru fiecare obiectiv din cadrul proiectului atât

necesitatea cât ºi posibilitãþile de finanþare ºi termenele propuse pentru realizarea lor. Principala problemã întâmpinatã de echipa de lucru a fost asigurarea finanþãrii investiþiilor propuse. În acest sens, s-au realizat asocieri pe unele obiective cu Consiliul Judeþean dar, din pãcate, se pare cã în acest an nu vor fi alocate fonduri. Se analizeazã de asemenea ºi oportunitatea contractãrii unui credit bancar.

3.5.3. Recomandãri

În ceea ce priveºte implicarea cetãþenilor, se poate aprecia într-adevãr disponibilitatea declaratã a celor consultaþi de a sprijini acest proiect, inclusiv prin participarea voluntarã la activitãþile de realizare a obiectivelor din proiect, ºi în general la activitãþile ce þin de viaþa comunitãþi

27

----------------------- Page 29-----------------------

Valorile de investiþii sunt foarte mari, raportate la capacitatea de atragere de fonduri a comunei pe o perioadã aºa de scurtã. Cu toate acestea, chiar dacã nu se vor realiza toate obiectivele propuse în termenele dorite, sunt condiþii ca, pe termen lung, toate obiectivele sã fie finalizate, iar în acest sens primãria are o strategie pentru accesarea fondurile structurale.

De remarcat este faptul cã o firmã de construcþii a început mãsurãtorile în comunã pentru a putea realiza eventualele studii de fezabilitate, studii tehnice necesare pentru reabilitarea monumentului ºi reabilitarea construcþiilor din centrul civic.

3.6. Frecãþei (Tulcea)


Perioada iniþialã a proiectului a fost caracterizatã de organizarea mai multor întâlniri publice cu scopul identificãrii problemei care sã constituie obiectul planului de acþiune localã. Pe baza consultãrilor iniþiale, de sprijin extensiv a beneficiat ideea înfiinþãrii unei Asociaþii a producãtorilor agricoli, având în vedere potenþialul agricol al zonei. Ulterior, din discuþiile cetãþenilor cu reprezentanþii administraþiei locale a reieºit, cã tema potrivitã pentru un plan de acþiune care sã promoveze valorile europene, ideea revitalizãrii tradiþiilor culturale în cele patru sate componente ale comunei. O atenþie sporitã este acordatã renovãrii cãminelor culturale ºi realizãrii unor programe culturale în care sã fie implicaþi cetãþenii ºi reprezentanþii autorir locale.


Aplicarea chestionarelor a fost realizatã într-o primã etapã, înainte de modificarea planului de acþiune localã. Aceastã activitate s-a realizat în satele Frecãþei, Cãtãroi, oºta ºi Teliþa. Din analiza rãspunsurilor la chestionare a reieºit cã, în privinþa problemelor care ar trebui urgent rezolvate la nivel local, în Frecãþei, preferinþele se distribuie egal între înfiinþarea asociaþiei micilor producãtori (40%) ºi achiziþionarea unui autobuz pentru transportul elevilor la Tulcea (40%). În Cãtãroi ºi Poºta, prima opþiune, care a obþinut 40% din preferinþe, a fost reabilitea cãminelor culturale, tema aceasta devenind componentã centralã a planului de acþiune localã.

Sondajul a relevat, de asemenea, lipsa de informare a cetãþenilor despre valorile europene, ilustratã de procente semnificative ale non-rãspunsurilor. În plus, respondenþii nu asociazã aceste valori cu activitatea administraþiei publice locale, iar comunicarea cu administraþia este evaluatã relativ negativ.

Activitãþile stabilite în cadrul proiectului, care sunt încã în curs de finalizare, cuprind:

� Redactarea documentaþiei pentru obþinerea unei finanþãri prin Programul Naþional pentru construirea de aºezãminte rurale precum ºi pentru reabilitarea, modernizarea ºi dotarea aºezãmintelor culturale de drept public din mediul rural ºi urban mic. Cu aceste fonduri se estimeazã dotarea cãminului cultural Frecãþei cu logistica necesarã unei instituþii de gen de nivel european (computere si logisticã aferentã, mobilier modular); � Demararea lucrãrilor de renovare în sala mare a Cãminului Cultural (materialele necesare vor fi achiziþionate de Consiliul Local, iar renovarea se va face prin munca voluntarã a membrilor comunitãþii);

28

----------------------- Page 30-----------------------

� Amenajarea uneia dintre cele doua sãli mai mici ale cãminului Cultural pentru a putea servi drept spaþii pentru desfãºurarea unor activitãþi de petrecere a timpului liber (cenaclu literar, cerc de picturãºi desen, jocuri de societate); � Înfiinþarea unui mic �Mic Muzeu al Satului� aºezat în spaþiul Cãminului Cultural Frecãþ în care vor fi prezentate obiecte mai vechi de 100 de ani donate de membrii comunitãþii.

Întâlnirea publicã realizatã pentru dezbaterea împreunã cu cetãþenii a chestiunilo legate de renovarea, dotarea ºi funcþionalitatea Cãminului Cultural au dus la cooptarea a unui n

umãr de trei cetãþeni în echipa de proiect, care pot constitui baza de pornire a unui grup de iniþiativã localã în frecãþei.

3.6.3. Recomandãri

Este esenþial ca planurile de modernizare ºi investiþii ale administraþiei publice locale sã încerce sã echilibreze, într-un mod optim, opiniile relativ eterogene ale cetãþenilor din diferitele pãrþi componente ale comunei. În acelaºi timp, este important sã fie încurajate, de cãtre administraþie, constituirea grupului de acþiune localã care poate aduce un input semnificativ la dezvoltarea comunitarã. Componentã finalã a planului de acþiune, desfãºurarea de întâlniri comunitare periodice în vederea introducerii chestiunilor de interes pe ordinea de zi a ºedinþelor de Consiliu Local, este o dimensiune care trebuie continuatã, având în vedere efectele benefice pentru relaþionarea cu cetãþenii.

3.7. Techirghiol (Constanta)


Consultarea ºi implicarea cetãþenilor în construirea unei staþii de transfer deºeuri, în conformitate cu normele de mediu europene, inclusiv a facilitãþilor de colectare selectivã a deºeurilor menajere este ceea ce ºi-a propus autoritatea localã din Techirghiol.

Pentru atingerea acestui scop au fost stabilite ca ºi obiective: � Informarea ºi consultarea cetãþenilor cu privire la necesitatea construirii unei astfel de staþii de transfer deºeuri; � Identificarea surselor de finanþare ºi a posibililor parteneri în cadrul acestui proiect; � Implicarea cetãþenilor în colectarea selectivã a deºeurilor.

Activitãþile avute în vedere au fost: � informarea cetãþenilor cu privire la implicarea în acest proiect; � informarea cetãþenilor cu privire la înfiinþarea sistemului de colectare selectivã a deºeurilor ºi construirea staþiei de transfer deºeuri, prin realizarea de materiale informative (pliante, fluturaºi ºi anunþuri în buletinul de informare al Primãriei); � consultarea cetãþenilor cu privire la modalitãþile de realizare a acestui sistem (tipul de echipamente, costuri, amplasare) prin realizarea unei serii de dezbateri publice la nivel local pe cartiere, dar ºi a unei dezbateri la care sa participe principalii reprezentanþi ai agenþilor economici din zona, împreunã cu reprezentanþii administraþiei publice locale; � documentare cu privire la potenþialele surse de finanþare pentru construirea staþiei de transfer, activitate realizatã de echipa de lucru ºi coordonatorul local al

APD;

29

----------------------- Page 31-----------------------

� Iniþierea colaborãrii cu reprezentanþii Consiliului Judeþean Constanþa în vederea dobândirii parþiale a fondurilor pentru aceasta investiþie; � Stabilirea unor parteneriate cu ONG de profil din judeþ, interesate in protejarea calitãþii mediului.

Au mai fost avute în vedere: realizarea de materialele informative care vor sugera riscurile lipsei de respect pentru mediu, anunþuri la sediul Primãriei ºi afiºe, care vor încuraja implicarea cetãþenilor în procesul de luare a deciziilor, realizarea unor evenimente comunitare, în care reprezentanþi ai organizaþiilor de mediu locale vor realiza o serie de activitãþi de conºtientizare a opiniei publice cu privire la necesitatea colectãrii selective.


Componenta de informare în cadrul proiectului cu privire la activitãþile principale avute în vedere s-a realizat prin intermediul anunþurilor postate la Primãrie ºi a distribuirii de fluturaºi în rândul cetãþenilor din oraº.

Ulterior, drept metodã principalã de informare ºi consultare, a fost aleasã organizarea unei adunãri publice, la care participanþii - cetãþenii ºi agenþii economici ai oraºului Techirghiol � au fost invitaþi sã dezbatã pe marginea necesitãþii realizãrii unei noi locaþii pentru groapa de gunoi a oraºului. Prezenþa preponderentã a fost asiguratã de cetãþenii oraºului ºi de eprezentanþi ai Primãriei ºi ai Consiliului Local, beneficiind ºi de prezenþa unui inspector pe probleme de urbanism. Accentul în cadrul dezbaterii a fost pus pe necesitatea de a respecta normele europene de mediu ºi de a crea noi dotãri ºi facilitãþi. În urma avizelor primite de la Ministerul Mediului s-a luat mãsura de a se realiza un studiu de fezabilitate în vederea realizãrii unei noi gropi menajere. Acest ultim aspect a fost subiectul central al discuþiilor purtate în adunarea publicã, accentuându-se necesitatea staþiei de transfer. O altã componentã a dezbaterii, esenþialã de altfel, a fost nevoie de educaþie a cetãþenilor în sensul protecþiei mediului înconjurãtor.

3.7.3. Recomandãri

Recomandãrile în acest caz vizeazã stabilirea de obiective realiste pentru proiectele pe care administraþia publicã localãºi le propune, pentru a asigura implementarea coerentãºi conform

graficului de timp a activitãþilor.

Existã totuºi premisele pentru implementarea corespunzãtoare a planului care vizeazã implicarea comunitãþii în colectarea selective a deºeurilor: sunt identificate deja ºase locaþii în care vor fi amplasate punctele de colectare selectivã, existã un teren de aproximativ douã hectare în care se va realiza staþia de transfer, echipa localã are în vedere realizarea unui sondaj în rândul cetãþenilor pentru a identifica disponibilitatea lor de implicare.

Aºa cum a fost menþionat anterior, proiectul este unul de amploare ºi de duratã, însã ale cãrui efecte multiplicatoare vor fi substanþiale. Pentru un impact major, este într-adevãr necesar sã fie conceput un program coerent de educare a cetãþenilor, ºi de implicare a acestora în selecþia colectivã.

30

----------------------- Page 32-----------------------

3.8. Blejoi (Prahova)


În aceastã localitate, planul de acþiune localã a vizat înfiinþarea unui serviciu de voluntariat pentru situaþii de urgenþã. Echipa localã de implementare împreunã cu coordonatorul local al APD ºi-au propus sã creascã gradul de conºtientizare a cetãþenilor din Blejoi privind necesitatea înfiinþãrii serviciului de voluntariat ºi mai ales sã îi determine pe aceºtia sã se implice aiv în realizarea serviciului.

Au fost avute în vedere doua direcþii de acþiune: campanie de informare în rândul cetãþenilor cu privire la necesitatea ºi beneficiile existenþei serviciului în comunitate ºi asigurarea cadrului legal pentru înfiinþarea ºi funcþionarea serviciului.


În acord cu prima direcþie de acþiune, echipa localã împreunã cu coordonatorul local al APD au realizat urmãtoarele activitãþi: � publicarea unor articole în buletinul informativ al primãriei �Info Blejoi�; � realizarea unor pliante care sã fie distribuite cãtre cetãþenii celor trei sate componente ale comunei; � transmiterea unor invitaþii cãtre potenþiali membrii ai acestui serviciu; � organizarea unor întâlniri publice în cadrul cãrora a fost prezentat serviciul cu avantajele sale pentru întreaga comunitate; � identificarea de voluntari care sã se implice în funcþionarea serviciului.

În cadrul celor douã întâlniri organizate, cetãþenii au propus soluþii, ºi-au prezentat punct de vedere participând astfel la procesul de luare a deciziilor. Echipa de proiect a beneficiat de expertiza unui specialist din partea Inspectoratului pentru Situaþii de Urgenþã.

Cu privire la cea de-a doua direcþie de acþiune a fost deja adoptatã o hotãrâre a Consiliului Local privind înfiinþarea serviciului. Autoritatea localã a stabilit ºi acordarea unor facilitãþi fiscale pentru cei care se vor implica în funcþionarea serviciului. În bugetul local sunt prevãzute deja resurse financiare pentru asigurarea pregãtirii de specialitate a voluntarilor ºi atestarea acestora.

3.6.3. Recomandãri

Proiectul de acþiune localã din Blejoi a fost caracterizat de coerenþã, adaptarea activitãþilor în funcþie de resursele existente ºi de o abordare consistentã cu scopul propus, evidente în realizarea în totalitate a obiectelor propuse. În aceste condiþii, este de remarcat mobilizarea administraþiei publice locale pentru realizarea proiectelor pe termen scurt, mediu ºi lung, ºi deschiderea cãtre implicarea populaþiei în activitãþile propuse.

În acelaºi timp, este necesarã implementarea unei strategii de duratã pentru cooptarea ºi menþinerea interesului cetãþenilor de a implica în funcþionarea serviciului a cãrui înfiinþare fost decisã; aceasta are drept mecanisme principale aplicarea unor metode informare continuã, de mobilizare ºi consultare, precum ºi de a atragere a resurselor umane necesare pentru funcþionarea serviciului de voluntariat.

31

----------------------- Page 33-----------------------

3.9. Pucioasa (Dâmboviþa)


Scopul planului de acþiune localã din localitatea Pucioasa a fost implicarea crescãtorilor de animale din oraºul Pucioasa în implementarea, la nivel local, a reglementãrilor europene privind creºterea animalelor, prin emiterea de norme la nivelul Consiliului Local cu privire la reglementarea creºterii animalelor în oraº.

Pentru atingerea acestui scop, membrii echipei locale de implementare a planului ºi-au propus ca direcþii de acþiune: � Realizarea profilului comunitãþii Pucioasa din perspectiva crescãtorilor de animale ºi

organizarea acestora în vederea acþiunii comunitare, � Elaborarea unui plan de intervenþie localã pentru aplicarea reglementãrilor europene privind creºterea animalelor, sub forma de proiect de act normativ; � Participarea activã a cetãþenilor alãturi de autoritatea localã la implementarea planului de acþiune localã.

Membrii echipei locale au identificat principalele zone din oraº unde se cresc animale, a fost realizatã o hartã a comunitãþii în care sunt evidenþiate toate zonele în care încã se mai cresc animale. Pe baza informaþiilor pe care deja le are echipa localã a realizat o analizã a principalelor caracteristice socio-economice ale crescãtorilor de animale.


În cadrul unei întâlniri publice s-a realizat o analizã a factorilor interesaþi de planul de acþiune localã cu scopul de a valorifica maximal sprijinul persoanelor/ instituþiilor care susþin planul ºi de a identifica mijloacele care pot fi folosite pentru a determina sprijinul persoanelor afectate într-o mãsurã mai micã sau mai mare de activitãþile din planul de acþiune localã.

Pentru a asigura succesul implementãrii planului, echipa localã a realizat, de asemenea, un plan de mobilizare a comunitãþii precum ºi un grup de implementare al cãrui rol principal a fost acela de a informa cetãþenii oraºului cu privire la prevederile reglementãrilor europene privind creºterea animalelor ºi necesitatea aplicãrii acestora la nivel local. Pe tot parcursul implementãrii planului comunitar implicarea directã a cetãþenilor a fost apreciata de echipa localã ca o condiþie esenþialã pentru asigurarea succesului proiectului. Din acest motiv, în cadrul unor întâlniri cu cetãþenii organizate de autoritatea localã a fost analizatã respectarea reglementãrilor europene privind creºterea animalelor la nivelul oraºului Pucioasa, au fost identificate principalele cauze ºi efecte ale nerespectãrii acestor reglementãri la nivel local, au fost identificate direcþii de intervenþie în vederea aplicãrii acestor reglementãrii ºi a minimalizãrii impactului negativ asupra crescãtorilor de animale.

În final, a fost realizat un plan de intervenþie pentru aplicarea reglementãrilor europene pentru creºterea animalelor la nivel local, care va fi prezentat consilierilor locali urmând a fi aprobat în ºedinþa de consiliu.

Echipa localã a prevãzut inclusiv activitãþi de mediere a conflictelor apãrute ºi de identificare a soluþiilor la problemele apãrute pe parcursul implementãrii planului.

32

----------------------- Page 34-----------------------

3.9.3. Recomandãri

Aºa cum se remarcã anterior, esenþial în cadrul proiectului de acþiune localã din Pucioasa este capacitatea de mediere a celor din echipa localã de proiect, ºi implicit a tuturor reprezentanþilor administraþiei publice locale, în sensul identificãrii celor mai bune soluþii pentru crescãtorii de animale care se vor spune noilor reglementãri ºi constrângerilor urbanizãrii. Mai mult decât atât, impactul pozitiv al proiectului asupra cetãþenilor nu va fi la fel de semnificativ fãrã implicarea autoritãþilor în domeniul mediului ºi sanitar-veterinar de pe plan local ºi regional.

Simultan, informarea ºi consultarea cetãþenilor odatã cu avansarea implementãrii noilor norme trebuie sã fie o constantã, pentru a asigura acomodarea diverselor interese de la nivel local ºi ºansele de succes pe termen mediu ºi lung.

3.10. Viziru (Brãila)


Primãria comunei Viziru ºi-a propus asumarea unui rol proactiv în cadrul comunitãþii locale, cu scopul revigorãrii activitãþii culturale. În acest sens, planul de acþiune localã ºi-a propus reabilitarea ºi reamenajarea cãminelor culturale din comunele Viziru ºi Lanurile, ca spaþii destinate manifestãrilor cultural-artistice, sociale, civice.

Un rol important a fost atribuit cetãþenilor ºi unor forme asociative ale acestora ca parteneri ai autoritãþilor ºi instituþiilor locale. Din acest punct de vedere, reprezentanþii autoritãþii locale au evidenþiat intenþia de a susþine înfiinþarea unui Grup Comunitar de Iniþiativã, care ulterior sã fie formalizat prin înfiinþarea unei organizaþii neguvernamentale. Premisa de la care se pleacã în realizarea unui asemenea demers este aceea cã existã foarte multe programe de finanþare care se adreseazã organizaþiilor neguvernamentale prin intermediul cãrora ar putea fi atrase resurse financiare, care sã fie utilizate pentru revigorarea activitãþilor culturale din Viziru.

Autoritatea localã a evidenþiat necesitatea realizãrii unui astfel de plan pornind de la: � starea de degradare a spaþiilor destinate cãminelor culturale; � neutilizarea acestora pentru diverse acþiuni cu caracter cultural educativ; � existenþa unei nevoi acute de programe de implicare civicã în cadrul cãrora sã fie valorificat potenþialul tinerilor ºi al cetãþenilor din localitate.


Echipa localã, susþinutã de un consultant extern ºi-a propus abordarea nevoilor ºi a prioritãþilor comunitãþii, prin consultarea ºi implicarea cetãþenilor în elaborarea strategiei de dezvoltare ºi în stabilirea de obiective investiþionale culturale locale. A fost conceput ºi aplicat un chestionar prin care s-a urmãrit raportarea populaþiei la administraþia publicã, încrederea pe care o acordã aleºilor locali (primar, consilieri locali), ataºamentul faþã de anumite valori europene care ar trebui sã stea la baza activitãþii administraþiei locale dar ºi disponibilitatea populaþiei de a se implica direct în activitatea acesteia.

33

----------------------- Page 35-----------------------

O atenþie specialã a fost acordatã identificãrii unor programe de finanþare (Consiliul Judeþean, Ministerul Culturii ºi Cultelor) prin care ar putea fi obþinute resursele financiare externe pentru amenajarea cãminelor culturale (cu atât mai mult cu cât existã deja preocupãri ale autoritãþii în acest sens: sunt pregãtite/ realizate studii de fezabilitate, proiecte tehnice pentru renovarea ºi reabilitarea clãdirilor cãminelor culturale, situaþii cu necesarul de achiziþii pentru dotarea celor douã cãmine).

O problemã specialã este legatã de faptul cã peste 20% dintre locuitorii celor douã comunitãþi, Viziru ºi Lanurile, sunt de etnie romã, comunicarea cu aceºtia realizându-se destul de dificil. Soluþia avutã în vedere de echipa localã a fost implicarea autoritãþii locale în realizarea unor Grupuri de Iniþiativã Comunitarã ca instrumente de comunicare dintre cetãþeni ºi autoritãþi ºiacelaºi timp, ca mijloace de participare a cetãþenilor la procesul de luare a deciziilor. A fost avutã în vedere, de asemenea, implicarea cadrelor didactice în activitãþi cultural-educative adresate tinerilor ºi copiilor din cele douã localitãþi.

Întâlnire comunitarã în comuna Viziru

Cele douã dezbateri organizate au scos în evidenþã dorinþa de implicare a cetãþenilor în activitatea administraþiei publice locale într-o cât mai mare mãsurãºi necesitatea de a gãsi soluþii atât pentru cele mai importante probleme ale comunitãþii cât ºi pentru nivelul de educaþie scãzut în rândul populaþiei rome, ºi implicit pentru lipsa de ºanse egale de acces pe piaþa muncii. În cadrul întâlnirilor a fost, de asemenea, demarat procesul de constituire a unor grupuri de iniþiativã comunitarã la care sã adere un numãr cât mai mare de cetãþeni.

34

----------------------- Page 36-----------------------

3.10.3. Recomandãri

În aceste condiþii, este de dorit ca administraþia publicã localã sã dezvolte cele mai bune mecanisme de implicare a cetãþenilor în soluþionarea problemelor comunitare, având în vedere cã, de cele mai multe ori, aceºtia reprezintã o resursã semnificativã pentru activitatea administraþiei, pentru dezvoltarea comunitarã ºi a spiritului comunitar. De asemenea, administraþia sã dezvolte instrumente de comunicare ºi de cooperare cu grupurile de iniþiativã cetãþeneascã, dar în acelaºi timp sã asigure o reprezentare echilibratã a diverselor tipuri de interese existente pe plan local, punând accentul de asemenea pe reprezentarea nevoilor grupurilor defavorizate ºi cu acces scãzut la informaþie ºi resurse în general.

3. 11. Mihãlãºeni (Botoºani)


Scopul planului de acþiune localã la nivelul comunei Mihãlãºeni a fost implicarea cetãþenilor din localitate în realizarea unui proiect de construire de poduri ºi podeþe, pentru a facilita dezvoltarea cãilor de acces.

Obiectivele stabilite de echipa localã, împreunã cu coordonatorul APD au fost: � Realizarea profilului comunitãþii Mihãlãºeni, din perspectiva cãilor de acces sau de legãturã dintre principalele puncte de interes comunitar ºi organizarea acesteia în vederea acestei acþiuni; � Elaborarea unui plan de intervenþie localã sub formã de proiect de act normativ; � Implementarea ºi evaluarea proiectului de intervenþie la nivel local.


Având în vedere obiective propuse, a fost organizatã o întâlnire publicã la care au participat membri ai comitetului de iniþiativã realizat la nivelul comunitãþii, ºi în care au fost prezentate punctele de vedere diferite ale reprezentanþilor diferitelor grupuri sociale din comunitate, salariaþi, ºomeri, agricultori, pensionari, pentru a conºtientiza importanþa realizãrii la nivel local a acestui proiect. Discuþiile au evidenþiat un numãr mare de opinii împotriva realizãrii acestui proiect, argumentând în sensul existenþei altor prioritãþi la nivel local. În final, s-a ajuns la un consens prin implicarea lor directã în desfãºurarea acestui proiect.

În plus, s-a aplicat un chestionar pentru a surprinde percepþiile cetãþenilor cu privire la investiþia care urmeazã sã se realizeze în comunitate. Aplicarea chestionarului a reliefat un int

eres crescut al cetãþenilor faþã de activitatea administraþiei publice locale, deºi diferenþele se contureazã mai degrabã în funcþie de vârstã, având în vedere cã tinerii au fost cel mai puþin interesaþi de investiþiile care se realizeazã la nivelul localitãþii, aceºtia având intenþia de a pãrãsi locatea.

Reprezentanþii administraþiei publice locale au demarat, de asemenea, o campanie de informare a potenþialilor finanþatori pentru realizarea podurilor ºi a podeþelor care vor facilita accesul în ºi din comunã.

35

----------------------- Page 37-----------------------


Problema crucialã în desfãºurarea planului de acþiune vizat de echipa de proiect a fost finanþarea necesarã realizãrii investiþiilor, ceea ce a creat obstacole în respectarea planificãrii iniþiale. Cu toate acestea, aplicarea metodelor de informare ºi consultare a cetãþenilor a fost oportunã, dând ocazia administraþiei publice locale sã aibã o viziune mai amplã asupra percepþiei cetãþenilor cu privire la prioritãþile comunitãþii ºi la disponibilitatea de a se implica în alte potenþiale iniþiative.

3.12. Voluntari (Ilfov)


Scopul proiectului a fost stimularea informãrii ºi a implicãrii cetãþenilor în funcþionarea serviciului de voluntariat pentru situaþii de urgenþã la nivelul oraºului Voluntari.


Obiectivele ºi activitãþile stabilite de echipa localãºi de coordonatorul APD au fost:

� realizarea unei campanii de informare cu privire la necesitatea ºi obligativitatea înfiinþãrii unui serviciu de voluntariat pentru situaþii de urgenþã la nivelul oraºului Voluntari; � Stimularea implicãrii directe a cetãþenilor în funcþionarea serviciului; � Instruirea celor interesaþi, sã participe pe tema prevenirii incendiilor ºi a tehnicilor de oprire a incendiilor; � Implementarea propriu-zisã a serviciului.


În condiþiile dificultãþilor de comunicare cu autoritãþile naþionale º judeþene pentru implementarea planului, proiectul de creare a unui serviciu pentru situaþii de urgenþã este în curs

de implementare, iar recomandãrile se referã la o mai bunã mobilizare a resurselor existente la nivelul administraþiei publice locale, semnificative, de altfel, în sensul unei mai bune implicãri a cetãþenilor în procesul de luare a deciziilor.

În plus, administraþia publicã localã are experienþã în implicarea cetãþer în activitãþile demarate ºi în desfãºurarea de procese de informare, care vor facilita implementarea proiectului propus ºi buna funcþionare a serviciului public.

36

----------------------- Page 38-----------------------

Concluzii ai recomandari

Activitãþile de implementare a planurilor de acþiune localã în cadrul proiectului �Valori europene în guvernarea localã� evidenþiazã o serie de iniþiative deosebite, a cãror oportunitate ºi eficienþã a fost ilustratã în cadrul activitãþilor desfãºurate în intervalul de aproximativ ºai în care implementarea planurilor a avut loc. Cele mai multe dintre iniþiativele promovate de administraþia publicã localã s-au caracterizat prin coerenþã, adaptare la condiþiile locale ºi regionale, specificitate ºi echilibru.

Însã, aºa cum era anticipat ºi în partea iniþialã a acestui raport, planurile de acþiune promote în cele 12 localitãþi s-au adresat unei arii largi de probleme; cu toate acestea, scopul final al implicãrii tuturor administraþiilor publice locale a fost promovarea valorilor democraþiei participative ºi a valorilor europene în relaþia cetãþeni � autoritãþi locale. Asocierea acest scop final cu diferite prioritãþi existente în comunitate, implicã, la nivel global, posibilitatea clasificãrii planurilor de acþiune în trei mari categorii.

Astfel, prima categorie de proiecte se referã la promovarea primordialã a iniþiativelor de informare a cetãþenilor, ºi din aceastã categorie fac parte proiectele implementate în Hemeiuººi Luizi Cãlugãra (judeþul Bacãu) ºi în Pucioasa (judeþul Dâmboviþa). Acestea au avut drept scop principal îmbunãtãþirea relaþiei dintre autoritãþile locale ºi cetãþeni,e de o parte, ºi intensificarea consensului cu privire la dezvoltarea comunitarãºi direcþiile de acþiune pe plan local.

În al doilea rând, existã o categorie amplã a proiectelor care au vizat realizarea unor obiective de infrastructurã, fie cã este vorba de cãi de acces, renovãri ºi amenajãri de obiective deja existente, sau construirea de centre comunitare. În aceastã categorie intrã proiectele din Folteºti (judeþul

Galaþi), Frecãþei (judeþul Tulcea), Mihãlãºeni (judeþul Botoºani), Slobozia Bradului ºi Vânãt(judeþul Vrancea), Techirghiol (judeþul Constanþa) ºi Viziru (judeþul Brãila). Reprezentând investiþii de mare valoare, au fost generate dificultãþi ale echipelor locale de a raporta rezultate concrete la sfârºitul planului de acþiune localã, fiind vizate doar etapele iniþiale ale implementãrii ºi, în principal, asigurarea componentei de informare ºi consultare cetãþeneascã.

În al treilea rând, o ultimã categorie de proiecte cuprinde iniþiativele de înfiinþare de servicii publice comunitare. Aceasta a fost situaþia în Blejoi (judeþul Prahova) ºi Voluntari (judeþul Ilfov), unde administraþiile publice locale au decis implicarea în proiecte care au drept scop organizarea de servicii de intervenþii în situaþii de urgenþã.

Repartizarea proiectelor în cele trei mari categorii ilustreazã tendinþa reprezentanþilor administraþiei publice locale de a acorda o atenþie semnificativã obiectivelor majore de la nivel local, cu scopul creºterii capacitãþii administrative prin creºterea capacitãþii acestor autoritãþi în furnizarea de servicii publice ºi gestionarea eficientã a serviciilor publice descentralizate.

Performanþele proiectelor s-au înscris într-un registru destul de variat, însã cu certitudine se poate afirma cã echipele de proiect au selectat ºi aplicat un numãr mare de metode de informare ºi consultare. Cu toate cã au existat ºi unele disfuncþionalitãþi, esenþialul a fost acela de a demara niºte procese de implicare a cetãþenilor, care, deºi nu au fost o noutate absolutã pentru unele

37

----------------------- Page 39-----------------------

administraþii, au reprezentat în primul rând o oportunitate realã de asimila noi metode ºi instrumente de interacþiune cu cetãþenii. În al doilea rând, planurile implementate s-au constituit în modele de relaþionare între administraþie ºi alþi actori din comunitate, fie cã sunt cetãþeni, grupuri de iniþiativã, asociaþii de cetãþeni sau alþi factori interesaþi.

Acest proiect a plecat de la o viziune despre participare publicã care cuprinde trei mari componente:

� Informarea cetãþenilor � în cadrul cãreia administraþia oferã informaþii re îl fac pe cetãþean sã înþeleagã natura problemelor, soluþiile posibile, beneficiile ºi riscurile acestora. � Consultarea cetãþenilor � în cadrul cãreia cetãþenii îºi exprimã un pe vedere cu privire la propunerile de soluþii sau la deciziile administraþiei, care est

e avut în vedere de cãtre autoritãþi în procesul de luare a deciziei finale. � Participarea cetãþenilor � administraþia ºi cetãþenii dezbat eunã problemele, identificãºi propun soluþii ºi alternative.

Informarea comunitãþii în legãturã cu activitãþile autoritãþilor

Pentru a putea vorbi de o relaþie eficientã între autoritatea localãºi cetãþeni, trebuie inevitabil sã avem în vedere faptul cã primul pas este o informare corectã a cetãþenilor, informare care nu trebuie sa fie un scop în sine, ci sã urmãreascã: � Evidenþierea clarã a activitãþii administraþiei � Pregãtirea cetãþenilor în vederea consultãrii pe o anumitã problemã � Educarea cetãþenilor pe o anumitã problemã pe care administraþia doreºte sã o rezolve � Asigurarea unui cât mai mare grad de transparenþã în actul decizional

Informarea cetãþenilor cu privire la dezbaterile planificate în ºedinþele Consiliului Local, la datele la care vor avea loc ºedinþele, ar trebui sã aibã un caracter permanent, iar informaþia sã fie larg diseminatã la nivelul comunitãþii. Publicarea Hotãrârilor Consiliului Local ºi a proceselor verbale de ºedinþã ar trebui de asemenea fãcute publice prin mijloacele pe care autoritãþile le au la dispoziþie. Pentru creºterea gradului de transparenþãºi responsabilitate în actul de guvernare localã, atât primarii cât ºi consilierii locali ar trebui sã facã publice rapoarte anuale de activitate care, eventual, sã fie analizate ºi dezbãtute în cadrul unor ºedinþe publice ale Consiliului Local.

Aplicarea mecanismelor de informare directã a cetãþenilor în cadrul acþiunilor comunitare cuprinse în acest proiect au generat noi posibilitãþi de relaþionare cu cetãþenii. Instituþionalizarea unor astfel de mecanisme (audieri publice, dezbateri tematice regulate pe prioritãþi de dezvoltare a comunitãþii, scrisori de informare transmise cãtre cetãþeni etc.) ar fi de naturã sã asigure o mai bunã comunicare dintre autoritãþi ºi cetãþeni, ar avea efecte directe asupra gradului de informare a cetãþenilor ºi, indirect, asupra nivelului de participare la procesul de luare a deciziilor. În aceeaºi linie se înscrie ºi înfiinþarea /consolidarea unui compartiment (sau delegarea unei persoane) care sã aibã responsabilitatea realizãrii comunicãrii ºi a consultãrii permanente a autoritãþii locale cu cetãþeanul (organizarea unor întâlniri publice pe teme de interes pentru comunitate, realizarea ºi distribuirea de eventuale buletine informative etc.).

Alte mijloace care ar putea fi folosite de autoritãþile locale din cele 12 localitãþi ar putea fi: � Realizarea / îmbunãtãþirea paginii web de prezentare a activitãþii autoritãþilor ºi a

38

----------------------- Page 40-----------------------

informaþiilor publice de interes general pentru comunitate � crearea / consolidarea unei bune relaþii cu presa localã (transmiterea de comunicate de presã, realizarea regulatã a unor conferinþe de presã) � realizarea ºi distribuirea cãtre cetãþeni a unui buletin informativ lunar al autoritãþii locale (informaþia redactatã într-o formã accesibilã ar trebui sã conþina cel puþin: date dpre Hotãrârile adoptate de Consiliul Local, agenda dezbaterilor Consiliului ºi programul acestora, etc.)

Consultarea ºi participarea cetãþenilor la procesul de luare a deciziilor

Pentru creºterea transparenþei ºi responsabilitãþii autoritãþilor locale º nu în ultimul rând, pentru eficientizarea procesului de guvernare localã, decidenþii ar trebui sã stimuleze participarea cetãþenilor la ºedinþele Consiliului Local ºi, mai ales, sã invite la dezbateri cetãþenii interesaþi în mod special de o anumitã problemã aflatã pe ordinea de zi.

În niciuna dintre cele 12 comunitãþi nu sunt organizate întâlniri regulate între membrii Consiliului Local ºi cetãþeni. De cele mai multe ori, consilierii locali ºi primarii se întâlnesc sporadic ºi într-un cadru informal cu cetãþenii. Din acest punct de vedere, este evidentã necesitatea organizãrii unor întâlniri programate ale autoritãþilor cu cetãþenii, astfel încâtia sã fie parte activã la procesul de luare a deciziilor. Acest lucru este recomandat cu atât mai mult cu cât interesul cetãþenilor de a participa la luarea deciziilor este destul de mic din cauza lipsei activismului comunitar, pe de o parte, iar pe de altã parte din cauza lipsei de preocupare a autoritãþii pentru încurajarea cetãþenilor în a participa la decizia care îi priveºte în mod dt.

Stabilirea unui program lunar de întâlniri între consilierii locali ºi cetãþeni, pentru discutarea unor teme de interes general sau specific unei anumite categorii de cetãþeni ar fi o modalitate prin care ar creºte pe de o parte gradul de informare al cetãþenilor ºi de ce nu, gradul de participare a acestora la luarea deciziilor, iar pe de altã parte ar creºte nivelul de transparenþãºi de responsabilitate a aleºilor locali, cu efecte directe asupra actului de guvernare localã.

A fost remarcat anterior cã în unele localitãþi au fost stabilite grupuri de acþiune ºi de iniþiativã cetãþeneascã cu rol consultativ la nivelul comunitãþii. Este esenþial însã ca în cazul acestorie definite atribuþii ºi responsabilitãþi specifice ºi clare pentru toþi cetãþeni implicaþi. Limitarea activitãþii acestui tip de grupuri la participarea la unele ºedinþe n

u fac decât sã imprime un caracter formal procesului de consultare, care este subminat în acest mod.

Aceasta atrage dupã sine alte douã probleme conexe, ºi anume organizarea de consultãri cu o mizã realã, ºi alegerea oportunã a instrumentelor folosite în procesele de informare ºi consultare. În primul rând, informarea ºi dezbaterea problemei trebuie sã aibã loc în toate fazele de elaborare a unei politici publice, ºi nu în faza de încheiere a activitãþilor principale, având în vedere cã în acest caz specific cetãþenii vor valoriza negativ procesul de consultare. În al doilea rând, instrumentele de consultare selectate trebuie sã fie corespunzãtoare temei alese, obiectivelor propuse ºi procesului de consultare aprobat de echipa de proiect.

Aplicarea unui numãr semnificativ de instrumente de consultare ºi de implicare a cetãþenilor în luarea deciziilor la nivel local, implicarea echipelor de proiect în realizarea acestui proiect, ca ºi cooptarea cetãþenilor în acþiunile comunitare, au evidenþiat interesul celor mai multe dintre administraþiile publice locale în asumarea principiilor democraþiei participative. Deºi limitat în timp, proiectul a avut drept scop principal creºterea gradului de asumare a valorilor europene de

39

----------------------- Page 41-----------------------

cãtre aleºii locali din comunitãþile implicate.

Proiectul derulat a evidenþiat existenþa unor principii ºi valori care fundamenteazã alegerile acþiunilor pe plan local. O listã nu foarte exhaustivã cuprinde: egalitatea de ºanse pentru persoane de etnii diferite, solidaritate, asigurarea dreptului la educaþie ºi culturã, protecþia mediului înconjurãtor, asigurarea respectului pentru normele europene din diverse domenii, promovarea mobilitãþii sau a accesului la informaþie.

Modul de desfãºurare a planurilor de acþiune comunitarã, activitãþile organizate ºi valorile pe al cãror fundal au avut loc acþiunile formeazã imaginea unei administraþii publice capabile de a induce transformãri, de a se moderniza ºi de a asuma valori europene. Reprezentanþi ai unor comunitãþi mici ºi medii, reprezentanþii administraþiilor publice locale recunosc drept o provocare majorã integrarea europeanãºi consecinþele implicate de acest eveniment pentru modul de funcþionare a administraþiei publice din România.

Rezultatele prezentate anterior situeazã în centrul atenþiei valorile transparenþei decizionale ºi principiile democraþiei participative. Demararea acestor procese de consultare a c

etãþenilor ºi de cooperare cu factorii interesaþi de la nivel local au avut rolul creãrii de parteneriate la nivel local între autoritãþi ºi alþi actori pentru promovarea de interese comune ºi pentru promovarea managementului comunitar de tip european.

40

----------------------- Page 42-----------------------

Acest material a fost produs de cãtre Asociaþia Pro Democraþia în cadrul proiectului �Valori europene în guvernarea localã� finanþat de Uniunea Europeranã prin Programul Fondul Europa 2006.

Conþinutul acestui material nu reprezintã în mod necesar poziþia oficialã a Uniunii Europene.

Publicat: Bucureºti, octombrie 2007

Asociaþia Pro Democraþia B-dul Maresal Al. Averescu nr. 17 Pavilion F, Et. 3, Sector 1, Bucuresti

Telefon/fax: (+4021) 222 82 45, 222 82 54 E-mail: [email protected] Web: www.apd.ro

ECC95CC4d01

Documents

Transcript of ECC95CC4d01