ECATERINACEA MARE

SIMON SEBAGTraducere din englezide Veronica Tomescu

O POVESTE DE DRAGOSTE IMPERIAL;.

MONTEFIORE

TRCI

Cuprins

Ilustrayii

Mulpm;rl

Notd autorului k ediyia tn limba englezd

Prolog: Moarte in stepi

Partea lntii: Potemkin gi Ecaterina. 1739-17 62

1. BS"iatul din provincie 33

2. Ofigerul de gardi si Marea Ducesi: lovitura de palat a Ecaterinei 55

3. , Prima intilnirq iubitul nesibuit al impiritesei 74

Partea a doua: Mai aproape. 1752-1774 '

4. Ciclopul

5. Erou de rizboi

6. Cel mai fericit om din lume ,

Partea a treia: impreuni. 1774-1776

7. Iubire

8. Putere

9. Cisitoria: Madame Potemkin

10. Durere 9i intelegere

Partea a paffac Parteneriatul pasional. L7 7 6-1777

I 1. Favorigii ei

12. Nepoatele lui

13, Ducese, diploma;i si sarlatani

Partea a cincea: Colosul. L777-1783

14. Bizantul

15. Sfrntul impirat roman

16. Tiei cisitorii ;i o coroani.

17. Paradisul lui Potemkin: Crimeea

9

r3

17

r9

95

108

129

t45

.160

177

'lg5

2tt234

246

269

279

295

305

Partea a tirsea: Co-garul. l78Ll7S6.18. impiratul sudului

19. Arapi britanici si rizboinici ceceni

20. Anglomania: fraEii Bentham ln Rusia gi impiratul grldinilor21. tuapulAlb

22. O zi din viaga lui Grigori Aleksandrovici

Partea a $aptea: Apogeul. 1787-1790

23. TeatrulMagic

24. Cleopatra

25. Amazoanele

26. Cazacievrei gi amirali americani: rizboiul lui Potemkin

27. Lalupti.: asaltul Oceakovului

28. Reugitele mele iti apar;in

29. Deliciu qi cruzime: Sardanapal

30. O mare de singe: Ismail

Partea a opta: Ultimul dans. 1791

31. Frumoasa fanarioti

32. Carnaval si crizi.

33. Ultimul drum

Epilog: Via;a de dupi moarte

Personajeb

Note

Bibliografie selectiad

Hdrli

Arbori genealogici

Indzx

327

35?

365

386

406

433

448

464

478

497

512

528

549

561

570

585

593

613

5t7

7rr742

744

749

Biiatul din provincie

I

A9 prefera si aud ci ai fost ucis

decAt ci te-ai acoperit de rugine.

(Cuvintele unui nobil din Smolensk spuse fiului siu la inrolare)

L.N. Engelhardt, Mernorii

-Cand o si cresc mare", se spune ci se liuda micul Potemkin, ,,o si mi fac

om de stat sau arhiepiscop." Colegii lui de clasi probabil ci ii luau ln risrisurile, cici biiatul se niscuse intr-o familie provincidi respectabili, dar ftrimn€ sau avere. Nagul siu, care ii era mai apropiat, obisnuia si bombine ciblirtul ,,fie va avea parte de mari onoruri... fie igi va pierde capul".l Singura

orle prin care te puteai ridica rapid la o asemenea pozigie inalti in Rusia

eodor vremuri era prin favoarea monarhului - iar la vS.rsta de doulzeci gi

if de ani, acest provincial anonim reugise si cunoasci doui impirirese,nbele aflate la domnie.

Grigori Aleksandrovici Potemkin s-a ni.scut pe 30 septembrie 1739.

h situcul Cijovo, nu departe de vechiul orag-fortireagi Smolensk.hnilia Potemkin, care deginea o mogie modesti cu 430 de gerbi birbagi,rcra nici pe departe instiriti., dar nici siracS. nu era. insi stacutul siu oare-

m inferior, dat de lipsa de avere, era compensat de un comportament

Data na;terii este, la fel ca tot ce este legat de el, inviluiti ln mister, negtiindu-se exact nici la ce virstir-a mutat la Moscova gi s-a inrolat ln regimentul de gardi. Dupi nepotul siu, Samoilov, s-ar fi niscutb i742. DateJe se bat cap in cap cu registrele militare, insi acest fapt nu a d.at na;tere la o dezbatere

& nare inter&. Aceasti dati este cea mai probabile. (.AIa.)

34 EcarunrNe cle Mens ec Pot:truxru

considerat ciudat chiar gi dupi standardele zonelor mirginage ale Imperiu-lui Rus. Alcituiau cu rogii un clan numeros, de origine polonezi si, ca torinobilii, isi invenraserS. o genealogie dubioasi. Cu cAt mai modest era rangul,cu atat mai grandioasi. devenea genealogia, astfel ci Potemkinii pretindeau

ci sunt descendentii lui Telesin, pringul unui trib italian care ameninrase

Roma in jurul anului 100 i.Hr., si ai lui Istok, un print dalmat din secolul

al Xl-lea d.Hr. Dupi secole de obscuritate inexplicabili, acqri,italieni-dal-mad de vigi regali reapirea.u in gubernia Smolensk purtend un nume care,

in mod evident, nu era de origine latini: Potemkin sau, in varianta polonezS",

Potempski.

Familia a navigat cu pricepere pe apele tulburi dintre tarii moscoviti

9i regii polonezi, primind din ambele pirgi mogii in gubernia Smolensk.

Patriarhul familiei era Hans-trasii (o presupusl versiune a numelui Telesin)

Potemkin, care a avut doi fii, Ivan 9i Ilarion, de la care au pornit cele douiramuri ale familiei.2 Grigori era descendentul fratelui mai mic, Ilarion.Ambele familii se puteau liuda cu ofigeri de rang mediu;i curteni. incepindcu strS"bunicul lui Potemkin, familia ri.mi.sese de partea Moscovei, care recu-

pera treptat piminturile Kievului de la federagia polono-lituanian5".

Potemkinii au devenit stilpii nobilimii din Smolensk, fiind cu roliiinrudigi intre ei, prin cisitoria verilor, gi avlnd o identitate polonezi unici.ltrorem. ce nobilimea ruseascS" se numea duorianstuo, nobilii din Smolenskisi ziceau incd, szlachta, ca fra;ii lor polonezi. Smolenskul de astizi este siruatin cuprinsul Rusiei, dar pe vremea na;terii lui Potemkin se afla inci la granigi.in L739,Imperiul Rus se inrindea deja de la Smolensk ci.rre esr, trecAnd prinSiberia, citre granita cu China, iar in nord de la Marea Baltici pAnl in sud

la poalele Caucazului - dar inci nu pusese mAna pe prada supremi., MareaNeagri. Smolenskul fusese cucerir de tatil lui Petru cel Mare, tarul Aleksei,

abia in 1654, iar inainte aparlinuse Poloniei. Nobilimea locali era inci de

culturi. polonezi., aga cI garul Aleksei le-a confirmat privilegiile, i-a permisRegimentului din Smolensk si isi aleagi. ofiterii (dar acestia nu aveau voie si.

pi.streze legiturile cu Polonia) gi a decretat ci urmitoarea generatie de bir-bati trebuie s5" se insoare cu rusoaice, si nu cu poloneze. Poate ci. tatrl luiPotemkin purta pantalonii largi gi tunica lungl a gleahticilor si vorbea polo-neza in casi, dar in public probabil ci afisa uniforma in stil german a ofite-rilor rusi. Deci Potemkin a crescut intr-un mediu semipolonez gi a mogtenitlegi,turi mai apropiate cu Polonia decit majoritatea nobililor rusi."Aceasti.

legituri a devenit importantr mai tarziu: el a obtinut naturalizare polonezi,

Birrur DrN PRovrNcrE

s-a jucat cu ideea de a prelua tronul Poloniei si uneori pirea si creadi cieste polonez.l

Singurul strS.mo; celebru al lui Potemkin (degi descendent al lui Ivan)a fost Piotr Ivanovici Potemkin, talentat comandant militar si, mai tdrziu,ambasadorul tarului Aleksei si al succesorului acestuia, garul Fiodor, tatil gi,

respectiv, fratele lui Petru cel Mare. Acest Potemkin poate fi descris cel maibine ca intruchiparea unui incident diplomatic transeuropean.

in 1667; acest guvernator local gi ocolnici (un rang inalt de la Curte)a fost numit primul ambasador al Rusiei in Spania si Franga gi, mai apoi, in1680, trimis special in mai multe capitale europene. Ambasadorul Potemkin

a flcut toate eforturile ca si apere pr€stigiul stipinului slu intr-o lume care

inci tl mai considera pe tarul de la Moscova un barbar. Rugii, la rindul lor,

erau xenofobi si ii dispreguiau pe occidentalii neortodocsi, care in ochii lornu erau mai buni decdt turcii. La vremea cind togi monarhii erau foarte

preocupagi de titluri gi eticheti, rusii duceau lucrurile inci;i mai departe.

La Madrid, ambasadorul - purtAnd barbi, invesmintat in caftan -

a cerut ca regele Spaniei si igi descopere capul de fiecare dati cind esre pro-nungat numele tarului. Ci.nd regele gi-a acoperit capul, Piotr Potemkin i-acerut explicagii. S-a luat la harEi cu spaniolii care puneau sub semnul lntre-birii titlurile tarului gi se supira foc cind titlurile erau enumerate in ordine

gregiti. Cind a revenit la Paris, a avut din nou o disputi legati de titluri gi

aproape ci s-a luat la bitaie cu vamegii, a refuzat si pliteasci vami pe icoa-

nele incrustate cu pietre scumpe 9i pe caftanele moscovite presirate cu dia-

mante, a bodoginit ci i se cer prea mulgi bani ;i i-a numit ,,pigAni murdari"si "ci.ini blestemaEi". Ludovic al XIV-lea a dorit si se concilieze cu aceasti

putere europeani nou-niscuti gi gi-a cerut personal scuze pentru neintelegeri.

La a doua misiune paiziand., ambasadorul a fost la fel de agresiv; apoi

a plecat la Londra, unde a fost primit de Carol al Il-lea. Se pare ci a fost

singura audienti din tntreaga sa carieri diplomatici ce nu s-a incheiat ridicol.Cind a vizitat Copenhaga gi l-a gisit pe regele danez bolnav, cdzut la pat,

Piotr Potemkin a cerut si ii fie aqezatlo canapea alituri; ambasadorul garului

ia intins pe ea, ca si negocieze dintr-o pozitie de egalitate incontestabili cu

qele. La intoarcere, cum garul Fiodor murise, Potemkin a fost mustrat sever

de regenta Sofia pentru bufoneriile pe care le fhcuse din exces de zel.- Se pare

;i ambele ramuri ale familiei aveau o predileqie penrru a ciuta gilceavi.a

' C2nd Grigori Potemkin, care avea si gocheze 9i mai tare sensibilitatea occidentalilor, a ajuns la mirirela Sankt-Petersburg s-a sim;it nevoia si i se Eiseasci un strimos celebru. S-a descoperit un porrrer

36 Ecatnnrue cEA MARE ec PorelrxrN

Tatil lui Grigori Potemkin, Aleksandr Vasitrievici Potemkin, era unuldintre acei militari excentrici si neciopliti care trebuie si fi fbcut ca viaga ingarnizoana de provincie din secolul al XWIIlea si fie gi chinuitoare, gi colo-rati.. Acest prototip rus timpuriu al colonelului Blimp era aproape nebun,permanent indignat si impulsiv pani la a fi nesibuit. Tanirul Aleksandra servit in armata lui Petru cel Mare in dmpul Marelui Rizboi al Norduluigi a luptat in bitilia decisivi de la Poltava din 1709, cand Petru l-a infrxntpe invadatorul suedez, Carol al XIIlea, apird.ndu-si astfel noul ora; Sankt-pe-tersburg si accesul Rusiei la Marea Baltici. Apoi a luptat la asediul Rigii,a contribuit la capturarea a patru fregate suedeze, a fost decorat qi maiapoi rinit.

Dupi rizboi, veteranul a fost silit si devini birocrat militar, organi-zind recensiminte plictisitoare ih provinciile indepirtate ale Kazanului qi

Astrahanului gi comandAnd garnizoane mirunte. Nu cunoastem prea multedetalii despre caracterul sau cariera sa, dar stim ci, atunci cind a cerut pen-sionarea din pricina rinilor grave gi a fost chemat in faga unei comisii aColegiului de Rizboi, unde dupi reguli i s-a cerur s5. se dezbrace de uni-formi gi si. arate cicatriciie, si-a dat seama ci unul dintre membrii comisieiservise sub comanda sa ca subofiter. S-a imbricat de indati si l-a aritat cudegetul: ,,Ce? EL si mi examineze PE MINE? NU voi tolera asa ceva. Maibine si riman in armat5., oricat de tare m-ar durea ri.nile!" $i a iesit valvartej,dupi care a mai ri.mas in armati, doi ani plictico;i. in final a iesit la pensie ca

locotenent-colonel, pe caz de boal5., in 1739, anul in care s-a niscut fiul siu.tBitranul Aleksandr Potemkin avea deja reputaqie de tiran in familie.

Prima sa nevast;. mai trria cend veteranul a zdrit-o pe Daria skuratova, pro-babil pe mosia Balsoia Skurarova de lingi Cijovo. Niscuti Daria VasilievnaKondireva, en deja, la douizeci de ani, vi.duva lui skuratorr proprietaruldecedat al mosiei. colonelul Potemkin s-a insurat imediat cu ea. Niciunuldintre acegti birbati varstnici nu era un sog pe gustul unei femei tinere, darSkuratovii probabil ci s-au bucurat si" scape de ea.

Tanira nevasri a colonelului a triit o surprizi" foarte nefericiti. cand erainsi.rcinati cu primul copil, o fati care avea si. se numeasci Marta Elena,a descoperit ci Potemkin incd. era cisdtorit cu prima'lui sogie, care trlia insat. Se poate presupune ci intreg satul cunostea foarte bine secretul colone-lului, iar Daria trebuie sr se fi simtit ginta batjocurii propriilor ei serbi.

al ambasadorului dezagreabil, xenofob gi tipicar de pe vremea Regelui-Soare ;i Monarhului vesel,poate un dar din prtea Ambasadei Angliei, care a fost atArnat in Ermitajul Ecaterinei cea M are. (N.a.)

Biiq:rur DrN PRovrNcrE

Bigamia nu incilca mai pugin edictele bisericegti si de stat decAt in prezent,dar Cijovo era un loc atAt de indepi.rtat, registrele atAt de haotice, iar puterea

birbagilor asupra femeilor absoluti, incAt nu erau rare cazurile de bigamie ale

mo;ierilor provinciali. Cam in acelagi timp, generalul Abraham Hannibal,bunicul abisinian al lui Pqkin, se rec5.s5.torea, torrurAndu-gi in acelasi timpprima sotie intr-o pivniti pAni cAnd aceasta a fost de acord si intre la minis-tire; iar unul dintre fiii sii a repetar aceasti. performangi.6 Tortura nu era de

obicei necesari. pentru a le convinge pe nevestele rugilor si. intre la m5.n5.stire,

eliberAndu-gi astfel birbagii, care se puteau recisitori. Daria a vizitat-o pe

prima solie a colonelului si a rugat-o cu lacrimi in ochi si devini cilugirigi,ca si poati legitima propria-i cisitorie, altfel bigami

Stim destul de multe lucruri despre aceasti c5"s5"torie ca si. putem spune

ci. era profund nefericiti: Aleksandr Potemkin isi tinea sotia aproape mereu

insircinati". Aceasta a niscut cinci fete si un biiat - Grigori a fost al treilea

copil. insi irascibilul stipan avea;i mania de a fi gelos. Cum geloziaincura-jeazi. de obicei lucrul cel mai de temut, tAnira nevasti nu ducea lipsi de

admiratori. Aflim dinr-o sursi ci, inainte de nagterea lui Grigori, colonelul

Potemkin nutrea binuieli legate de vi,rul si.u Grigori Maweevici Kizlovskivenit in viziti., care avea si fie nagul lui Grigori, om de lume, functionar de

rang inalt de la Moscova. E de inteles ci biiatul a primit numele nagului, dar

si fi fost acesta tatil siu natural? Efectiv, nu se ftie: Potemkin a moEtenit firea

maniacall si morocinoasi a tatilui. De asernenea, l-a iubit pe Kizlovski ca pe

un tati., dupi moartea colonelului. Thebuie s5" ne confrunt5.m cu fapul pro-

zaic ci., pAni gi in imoralul secol al XVIII-lea, se mai intAmpla totugi ca uniicopii si fie concepugi de tatil lor din acte.

Stim mult mai multe despre mama lui Potemkin decAt despre tatil lui,pentru ci. ea a triit cAt si-l vadi pe Grigori ajuns primul om din imperiu.Daria era frumoasi, capabili si inteligenti. Un portret tdrziu ne arare o

bitrAni cu bonet5., cu un chip aspru, obosit, dar siret, un nas proeminent gi

borcinat gi o birbie ascutiti. Avea tri.si.turi mai grosolane decAt fiul ei, degi

s€ spunea c5. el semS.na cu ea. Cind descoperise c5" era din nou gravidi, in1739, pentru a treia oari, semnele erau bune. Localnicii din Cijovo inci mai

povestesc cum ea a visat ci vede soarele desprinzAndu-se de pe cer ;i cizindu-ipe pintec - dupi care s-a trezit. Ghicitoarea satului, Agrafina, a interpretatrisul ca prevestind nasterea unui biiat. Dar colonelul tot a gisit o cale si iiumbreasci fericirea.T CAnd i-a venit sorocul, Daria sti.tea si nasci,in bania,sau baia) din sat, qutati. probabil de slujnicele sale. Sotul, dupi cum maipovestesc inci localnicii, a rimas treaz toatl, noaprea, imbitindu-se cu vin

37

38 EcernnrNa cEa Mene c poreMKnt

tare de coacize frcut in casi. Au vegheat cu el si terbii - voiau cu togii unmogtenitor, dupi cele doui fiice. cind s-a ni"scut Grigori, s-au rras clopotelede la biserici. $erbii au dinguit si au biut pxnr in zori,s se niscuse in rocurpotrivit, deoarece bania din palatul de Iarni urma si. fie locul frecvent alintAlnirilor amoroase cu Ecaterina cea Mare.

copiii Dariei s-au niscut intr-o casi, aflati sub brestemul paranoiei tati-lui. cisitoria ei trebuie si-9i fi pierdut orice farmec cand femeia a descoperitbigamia sotului. Acuza,tiile lui de infidelitate probabil ci au inriutitit si maimult lucrurile: era atit de gelos, incit la nunta fetelor le-a interzis ginerirorsi-i sirute mana Dariei,_c1 nu cumva atingerea buzelor birbitegti pe pieleamoale si duci, inexorabil, la picat. La nagterea mostenitorului, printrealgii care au venit si il felicite, colonerur a primit vizita vi,rului siu sergheiPotemkin, care l-a informat ci Grigori nu era fiur lui. Motivere lui sergheinu erau nici pe departe filantropice: ar fi vrut ca familia lui si mosteneasci"mosiile. Bi.tranul soldat a fost cuprins de o furie oarbi si a cerut anulareacisitoriei ;i declararea lui Grigori bastard. Daria, vizi.nddeja curn se lnchidin urma ei porgile ministirii, l-a chemat pe Kizrovski, nagul interept, cuexperiengi ca om de lume, care a venit gribit de la Moscova si l-a convins pesopl pe jumitate senil si renunre la petigia de divorg. Artf.i, mama gi tatillui Grigori n-au avur incotro gi au rimas impreuni.e

in primii gase ani ai viegii sare, rumea rui Grigori potemkin urma sd. fiesatul tatilui. cijovo se afla pe malul raului civo,Lr ..r^ de api cu o arbiemici, abrupti gi noroioasi, sipati in campia vasti. Era ra mai multe ore demers de smolensk, iar de-aici Moscova era la alte 350 de verste depi.rtare.sankt-Petersburg era la 837 de verste distanqi. vara era o cilduri de re coceai,dar iernile de campie erau aspre, cu v6.nturi mugcatoare. peisajul era frumos,

.luxuriant gi verde. Era si mai este inci" o campie silbatici, un peisaj arractivsi odihnitor penrru un copil.

Din multe puncte de vedere, satul era un microcosmos al societitiirusesti: statul rus se caracteriza prin doui idei esentiale la vremea respectivi.Plima era insdnctul perpetuu, elementar al imperiurui de a-gi extinde grani-,tele in orice direcgie posibili: cijovo se afla pe graniga vestici", instabili.A doua era separarea nobililor si serbilor. satul natal al lui potemkin eradivizat in aceste doui jumitd,ti, vizibile poate chiar si astd.zi, degi satul in sineabia daci mai existi in zilele noastre.

Ridicatr pe un mic dear deasupra pxrdului, prima casi a lui potemkinera un conac modest de lemn, tari, etaj, cu o fagadi frumoasi.. Nici nu ar fi

Birgur DrN PRovrNcrE

putut si fie mai diferiti decAt conacele magnatilor instirigi, aflaEi mai sus

pe scara sociali. De exemplu, peste citeva decenii, mo;ia contelui KirilRazumovski, mai spre sud, in Ucraina, ,,se asemina mai mult cu un ori.sel,

decAt cu o casi de gari.. . cu 40 sau 50 de acareturi ... cu pazi, un cArd de

seryitori si o band.i de muzican;i'10. La Cijovo, singurul acarer din preajma

conacului era probabil baia unde se niscuse Grigori, pesemne situat5. mai sus

de piriu si de frntini. Bania era parte integranti a viegii rusetti. Jiranii de

ambele sexe se imbiiau impreuni, ceea ce l-a qocat enorm pe un inv5.t5"tor

frzncezsosit in vizit4 deoarece ,,persoane de toate virstele si de ambele sexe

o folosesc impreuni, iar obignuinga de avedea totul dezviluit de la o vArsti

fragedi amorteste simturile".ll Pentru rusi, baniaera o extensie confortabili,cu rol social si relaxant a casei.

in a{araproblemelor cisniciei piringilor sli, in rest probabil c5. era unmediu fericit, degi nesofisticat, pentru un copil. Ne-a ri.mas o istorisire des-

pre un copil din mica nobilime care a crescut in gubernia Smolensk desi

niscut cu treizeci de ani mai tirziu, Lev Nikolaevici Engelhardt, rudi cu

Potemkin, a povestit cum se desfrgura viata intr-un sat din apropiere, proba-

bil intr-un fel foarte sirnilar. I se permitea si alerge pe afari desculg ;i incimagi: ,,Din punct de vedere fizic, educa;ia mea se asernuia cu sistemul

recomandat de Rousseau - nobilul silbadc. Dar acum gtiu ci bunica nunumai ci. nu auzise de lucrarea respectivi, dar nici nu prea cunostea regulile

de gramatici rusi."12 Un alt autor de memorii, de asemenea inrudit cu

Potemkin, igi amintqte: ,,Cel mai instirit mogier din zoni nu avea mai multde o mie de suflete" si ,,avea... un rAnd de linguri de argint pe care le ageza

in faga oaspetilor devaz[., iar ceilalgi se descurcau cu linguri de cositor"l3

Grigori, sau Griga, cum i se zicea, eraviitorul proprietar al satului si, in

rfari de taici-slu, singurul birbat intr-o familie de femei - cinci surori 9imama lui. Thebuie si fi fost in centrul atenflei, iar atmosfera din farnilie

probabil ci i-a determinat caracterul, pentru ci urma si atragi toate privirile,tot restul viegii. De-a lungul carierei sale, s-a descris pe sine ca fiind ,,copilulrisfrgat al sortii'. Simgea nevoia si iasi in evidengi qi si domine. Copiliriapetrecuti intr-o casi plini de femei l-a frcut si fie complet relaxat in toviri-

9ia femeilor. La maturitate, cele mai apropiate prietene ale sale au fostfemei - iar cariera sa a atarnat de cum s-a cornportat mai des cu una dintreele. Aceasti gospodirie primitivi, insufletiti de prezenga feminini, nu purea

Obiceiul s-a pistrat pAni in 1917. CAnd dugmanii lui Rasputin i s-au plins lui Nikolai al Illea ciacesta fac baie cu credincioasele sale, ultimul ;ar a replicat ci a;a obignuiesc omenii de rAnd. (N.a.)

39

4

Ciclopul

Natura l-a ftcut pe Grigori Orlov ti.rangi aga va rimAne pAni la capit.

Durand de Distroff

Cind impiriteasa si sublocorenentul grrzilor'ci.lare se inta.lneau pe sutele demridoare ale Palatului de larni, Potemkin cidea in genunchi, o prindea demini si declara c5. este indrigostit cu pasiune de ea. Nu era neobignuit si selnrilneasci astfel, deoarece Potemkin era Kamme(unber. oricecurtean purea.ireralmente si dea nas in nas cu suverana undeva prin palat

- cu totiic redeau zilnic. De fapt, oricine putea pi.trunde in palat daci" era imbricatar'iincios 9i nu purta livrea. insi comportamentul lui potemkin

- si. si.ruteaana Ecaterinei in genunchi gi si igi declare dragostea - era de-a dreptulrcibuit. Nu il salva de la a fi intolerabil decit farmecul lui... gi cochetiriati permisivi.

Erau probabil mai mulgi tineri ofiteri la curte care se socoteau indri-*osrigi de ea - si mulgi algii care s-ar fi prefrcut indrigostiti, de dragul cari-r:rei. De-a lungul anilor, fusese respins cu blindege un sir lung de pretendenti,-nclusiv zahar cernisev gi Kiril Razumovski. Dar potemkin nu voia si.mbrdtigeze nici purtarea comrentionali a curteanurui, nici pe cea dominantdr t]rlovilor. Mergea mai departe decit oricine altcineva. Majoritatea curte-:rlor se fereau de fratii care uciseseri un impirat. potemkin insi se impiunari curajul siu. cu mult inainte de a ajunge la putere, dispreEuia ierarhia der Curte' il tachina pe seful poligiei secrete- Magnatii il tratau circumspect pe

96 EcerERrNe cne Manr er Potnurrx

$egkovski, dar Potemkin se spune ci il lua in ris pe mAnuitorul cnutului,intrebindu-l: ,,CAgi oameni ai si bagi cu cnutul astizi?"r

Nu ar fi avut cum si i;i permiti si se comporte asdel fagi de Orlovi,

daci n-ar fi primit o oarecare incurajare din partea impiritesei, care ar fi

putut cu uguringl si il opreasc| dacl. ar fi dorit. Dar nu dorea. Exista o oare-

care f}girnicie in cochetiria ei, cici nici nu ar fi putut fi vorba ca Ecaterina

se il accepte pe Potemkin ca amant in l753l4.Le datora Orlovilor *onul.Potemkin era inci prea tenir. Asadar, Ecaterina nu putea si il ia in serios. Era

indrigostiti de Grigori Orlov;i, dupi" cum i-a spus mai tlrziu lui Potemkin,

era loiali gi dependenti de obi;nuingi. il considera pe chipegul - dqi nu

prea talentatul - Orlov partenerul ei permanent gi ,,ar fi rimas pentru tot-

deauna impreuni daci nu ar fi fost el primul care si se sature de ea".2

Cu toate acestea, pirea si isi dea seama de empatia deosebiti dintre ea gi

Potemkin. La fel 9i Kamme(unker-ul care se sriduia si ii iasi in cale cAt mai

des, in timpul indatoririlor sale.

Ecaterina se trezea la gapte in fiecare dimineagi, iar daci se trezea mai

devreme, igi aprindea singurl focul ca si nu igi trezeasci servitorii, Apoi lucra

pAni la unsprezece, cu minigtrii sau cu secretarii de cabinet, iar uneori acorda

audienge la ora noui. Scria cu md'na ei enorm de mult - ea insigi numea

aceasti pasiune ,,grafomanie" - 6111s nenumiragi corespondengi, de la

Voltaire gi Diderot la doctorul Zimmerman, Madame Bielke 9i mai tArziu

baronului Grimm. Scrisorile erau pline de calduri, franchege 9i vioiciune, ;ide umorul ei cam nesirat.3 Era epoca epistolari: persoanele cu educagie se

mAndreau cu stilul si continutul scrisorilor 1or. Daci. soseau de la un personaj

important aflat intr-o pozigie interesanti. - de exemplu, pringul de Ligne,

Ecaterina cea Mare sau Voltaire -, erau copiate gi citite cu voce tare insaloanele europene, ca o combinafie intre relatirile unui corespondent de

presi gi un material publicitar.a Ecaterinei ii plicea si scrie, nu doar scrisori.i. r-Ii phcea si compuni gi si scrie cu mina ei decrete - uctse - gi instrucgiuni.

in jurul anului 1765, scria deja instrucgiunile generale, Nakazul, pentru

Marea Comisie pe care urma si o convoace in 1767 pentru intocmirea unui

nou cod de legi. Copia porgiuni insemnate din cirgile pe care le studia din

adolescengi, in special Beccaria si Montesquieu. Numea aceasti indeletnicire

,,legislomania" ei.

La unsprezece igi ftcea toaleta si ii primea in dormitor pe cei pe care iigtia cel mai bine, cum ar fi Orlovii. Apoi, uneori, ieseau cu togii la plim-bare - in timpul verii, Ecaterinei ii plicea in mod deosebit si se plimbe prin

97IICLOPUL

gridinile Palatului de Vari unde putea fi abordati de public. Cind Panin i-ainlesnit lui Casanova intilnirea cu ea5, era insogiri doar de Grigori Orlov si

de doui doamne de onoare. Minca de prAnz la ora unu. La doud si jumi"tate,

r intorcea in apartamentele sale, unde citea pini la sase, ,,ora indrigostiti-br", cAnd il primea pe Orlov.

Dac5" seara la Curte avea loc un eveniment, se imbrica in tinuti de galii' isi frcea aparigia. Moda la Curte era haini.lungi. pentrubdrbati, h la

-tanEaise, iar pentru doamne rochie cu m6.neci lungi si treni. scurt5., cu corset.

i.n parte, pentru ci rugilor avuli le plicea si se impopotoneze si, in parte,

Jenuu ci fiind o Curte care avea nevoie si. igi demonstreze legitimitacea, atAt

rtmeile, cAt gi bi"rbagii se intreceau si ornamenteze cu diamante tot ce se

surea: nasturi, cararame, teaca sibiilor, epolegi si borul piliriei, impodobitedesea cu cAte trei siruri de diamante. Cu togii, femei gi birbati deopotrivi",r impodobeau cu panglici si esarfe ale celor cinci ordine cavaleresti dinlusia: Ecaterina insS.si purta cu plicere pe umir qarfa Sfrntului Andrei

-rosie, tiviti cu fir argintiu si presi.rati. cu diamante - 9i pe cea a SfrntuluiGheorghe, la gAt colanele SfAntului Aleksandr Nevski, Sfintei Ecaterina si

Srintului Vladimir, iar in piept, in partea stAngi, cele doui stele -r Siintului Andrei 9i a Sfrntului Gheorghe.6 impiriteasa mostenise luxulqsmintelor Curgii elisabetane. ii pli.cea fastul, apreciat ca fiind util in poli-sri. 5i nu ftcea deloc economie, dar nici nu mergea pAni la exrravaganga

rcsdmentarS. a Elisabetei, ba chiar mai tdrziu atenuind pompa etalati la

heputul domniei. A inteles ci prea multi strilucire submineazi tocmai

tulerea pe care trebuia si. o reprezinte.

in timp ce garda patrula prin faga palatelor, apartamentele suveranei

-rr pizite de o forgi de eliti, infiingati de Ecaterina in 1764 gi compusi dinlnbili - cei gaizeci de Chevaliers-Gardes purtau haini albastri cu

@r rogu, impodobiti cu danteli argintie. Totul era argintat, de la bandu-jirri la carabini, pAni gi cizmele. Pe cap purtau coif argintiu cu panas inalt.k ipate aveau brodati acvila ruseasci., ce le orna si apiritorile argintii de pe

F:Te. genunchi ;i piepr, prinse cu lanturi de argint si gnururi argintii.T

Duminica seara era recepgie la Curte; luni se punea in sceni o comedie:imcezi; joi, de obicei, o tragedie francez|si apoi un balet; vineri sau simbirin inea adesea bal-mascat la palat. La aceste festivitigi vaste, semi-publice,

au'ncipau in jur de cinci mii de invitagi. Ecaterina si Curtea isi etalau splen-,nt!reg. in faga ambasadorilor stri.ini, dar qi unii altora. Cine ne-ar putea.m;rie mai bine o astfel de seari. decit Casanova? ,,Balul tine de gaizeci de

m-.- Pretutindeni vid bucurie, libertate gi o mare risipi de lumAniri..."

Ec,trBnrNl cEA MARI ac Porsvxri.r

il aude pe un oaspere mascar cum spune; ,,Iati. impi.ri.reasa... il vei vedeaindati.;i pe Grigori orlov; are porunci. sI" o urmeze la o oarecare depirtare..."Invitagii s-au preft"cut ci. nu o recunosc. ,,Toari lumea il gtia dupi statura deuriag qi dupi felul in care isi dnea capul aplecat in fati." casanova, profitorulinternagional, a m6"ncat pe siturate, a admirat un cadril contredance executarperfect in stil francez, iar apoi, fiind cine era, a dat de o fosti amanti. (acum

intreginuti de ambasadorul polonez) ale c5.rei delicii le-a redescoperit, uitindcu desivir;ire de impiriteasi.s

Ecaterinei ii plicea si se costumeze ;i si poarte masci.. Odati, deghizatiin ofiger, cu dominou roz (pelerini larga gi masci in partea superioari. a fegei),

noteazi conversa;iile usor erotice avute cu oaspe,tii care nu stiau cine e. O prin-gesi. a crezut c5" era un tAnI,r chipeg si a dansat cu ea. Ecaterina i-a goptir:

,,Ce fericit sunt", si a flirtat cu ea. Ecaterina i-a sirutat mAna; printesa a rogit.

,,Te rog, spune-mi cine esti", a rugat-o fata. ,,Sunt al t[u", i-a rispuns Ecaterina,

dar a refuzat si. isi spuni numele.e

Ecaterina rar minca muk seara 9i de obicei se culca la zece gi jumitate,impreuni cu Grigori Orlov. Nu ii plicea si stea treazi dupi unsprezece.loDisciplina ei zilnici influenga viaga publici de la Curue, dar spiritualulPotemkin a izbutit si pitrundi in viaga privatl a Curgii. Astfel, se afla sub

ochii vigilengi ai violengilor Orlovi, dar gisea gi prilejul si" ii demonstrezeimpiritesei ardoarea pasiunii sale. Potemkin avea si pliteasci scump aceasti.

nesibuingi.

CAnd se li.sa seara, Ecarerina isi invita apropiagii - vreo optsprezece la

numir - in apartamentele sale, iar mai tarziu in aripa noui a Palatului deIarni pe care a botezat-o Micul ei Ermitaj. Printre cei care frecventau seratele

ei se numi.rau atr5,gi.toarea contesi Bruce, cS"reia Ecaterina avea increderesi-i spuni cele mai intime lucruri; Maestrul Cailor, Lev Nariskin, ci.ruia iizicea,,clovnul ei inni.scur"r1, prototipul nobilului rus bogat 9i frivol; orlovii,firegte * gi, printre ceilalti, din ce in ce rnai des, Potemkin.

Regulile de la curtea ruseascS" erau mult mai putin rigide Ei formaledecat la multe curti din Europa Occidentali, inclusiv cea a lui George al III-lea.chiar;i cand Ecaterina primea ministri care nu ficeau parte dintre apropiatiiei, se asezau cu togii si lucrau impreuni, nu ca prim-ministrul englez care eranevoit si stea in picioare in prezenga lui George al IIIlea, cu exceptia cazu-rilor rare cand acesta ii acorda privilegiul de a sta jos. in Micul Ermitaj alEcaterinei, aceasti. lipsi de formditate era dusi si mai departe. Ecaterina jucacirti * whist sau faraon, de obicei - pind" pe la zece. ofigerii de gardi ca