FERNANDO VALLEJO (niscut in 1942 Ia Medellin, Columbia) este

romancier, regizor gi eseist. A inceput studii de filosofie 9i litere la Bogotd,

dar, dupi numai un an, le-a abandonat in favoarea celor de biologie,

pe care le-a 9i terminat.Critic asiduu al Bisericii Catolice, al politicii din Eara natali' al ipocri-

ziei gi al falsei moralitili, Fernando Vallejo gi-a petrecut cea mai mare

pafie a vie,tii ln Europa, SUA gi Mexic, cele uei filme ale sale ;i aproape

,o"r" ,orn"rr.le (dintre care cinci Fotmeazi" un ciclu autobiografic) au

subiecte inseparabile de Columbia, descriind violenga, pederastia, pro-

blema drogurilor, viala adolescengilor si moartea omniprezenti, deqi,

cum remarca cineva, tema lui principali e viaEa. Cel mai cunoscut

roman este La Virgen dz hs sicarios (Sftnta Fecioard a ucigEilor phtili;apirut in 1993 9i ecranizat in 1999); pentru El desbanancadero ($i uom

rnerge toli in infem,200l) a primit prestigiosul premiu literar R6mulo

G"ll.gor. Aceste doui romane se claseazi pe primele 15 pozigli din lista

celor mai bune cir;i in limba spanioli, intocmiti de 81 de scriitori 9i

critici hispanici.in 2012 Vallejo a fost recunoscut drept unul dintre cei ,'zece cei mai

infuengi intelectuali din America Latini" de citre cititorii revistei

Foreign Policy.

FERNANDO VALLEJO

Sfhnta Fecioaraa ucigaqilor pletiti

Traducere din spanioli gi note de

EUGENIAALEXE MUNTEANU

cuRTEA(c.VECHE

Descrierea CIP a Bibliotecii Nalionale a RomAniei

VALLEJO, FERNANDOSftnta Fecioari a ucigagilor plitili / Fernando Vallejo ;

trad. gi note de Eugenia Alexe Munteanu. -

Bucuregti : Curtea Veche Publishing, 2016

ISBN 978-606-588-883-8

I. Alexe Munteanu, Eugenia krad.) (note)

821.t34.2-31=135.1

Editor: Grigore Arsene

Redactor: Rizvan Petrescu

Tehnoredactor: Chirachila Dogaru

CURTEA VECHE PUBLISHINGstr. Aurel Maicu nr. 35, Bucure$ti,020091

redacgie: 0744 55 47 63

distribugie: 021 260 22 87,02r 222 25 36,0744 36 97 21

. fax 021 223 1688redactie@curteaveche.ro

comenziPcurteaveche.ro

www.curteaveche.ro

FERNANDO VALLEJOIAVIRGEN DE LOS SICARIOS

@ Fernando Vallejo, 1994

@ 1994,1998, Distribuidora y Editera Aguilar, Altea, Taurus, Alfaguara, S.A.

Romanian edition published by arrangement with Agen,tia Literari Livia Stoia

@ CURTEA VECHE PUBLISHING, 2016,

pentru prezenta versiune romineasci

ISBN 978-606-588-883-8

Era in imprejurimile Medellinului un sar linistit sipatnic care se numea Sabaneta. il gtiam foarte binedeoarece in apropierea sa, pe toseaua care ducea spreEnvigado, era alt sar, si la jumi.tatea drumului dintrecele doui sate, la ferma Santa Anita a bunicilor mei,cXnd vii pe mena srAngi., mi-am peffecur copiliria. Sigurci.l stiam. Se afa la sfrrgitul acelei sosele, la capitullumii. Mai deparre nu era nimic, acolo pi.mAntul ince-pea si coboare, si. se rotunjeasci., si se intoarci. $i deasta mi-am dat seama in dupi-amiaza cind am inilgatcel mai mare lampion zburltor pe care l-a vizut ceruldin Antioquia, un romb fr.cut din o sutl douizeci decoli imense, rosu, rogu, rogu ca si sari. in ochi pe albas-trul cerului. N-o si. mI credegi cit ende mare, dar cegtid dumneavoastrl ce sunr lampioanele zburi.toare!Stigi ce sunr? Sunr romburi sau cruci sau sfere fhcutedin hArtie de bambus subtire, si inluntru au o limpiElaprinsi. care le umple de fum ca si se ridice. Fumul este,cum se zice, sufletul lor, iar llmpiga, inima. Cd.nd se

umplu de fum si incep si urce, cei care le inalgi le daudrumul, le lasi libere, gi lampionul se duce, se duce in

cer cu inima aprinsi, palpitind, precum Inima lui Iisus.

$tigi cine e? Noi aveam unul in salon; in salonul casei

din strada Peru din ora;ul Medellfn, capitalaAntioquiei;

in casa unde m-am niscut, in salon, la loc de cinste

(pentru ci gtiu ci n-avegi cum si ;tigi), binecuvAntat

cAndva de preot. Lui i se inchini Columbia, patria mea.

El este Iisus gi igi arati pieptul cu degetul, 9i in pieptul

deschis inima sd.ngerind; picituri de sAnge roqu viu,

aprins, precum limpiga din lampionul zburitor; sin-gele pe care-l va virsa Columbia, acum ;i pururea 9i in

vecii vecilor amin.Dar cevispuneam despre lampion, despre Sabaneta?

A, da, ci lampionul zburi.tor a urctt' 9i a urcat, 9i, impins

de vint, lisind in urmi gi mai jos vulturii pleguvi, s-a

indreptat spre Sabaneta. $i noi care dergim spre ma;inigi brrr demarim si ne ducem si-l urmi.rim pe gosea tn

Hudsonul bunicului meu. Ba nu' nu era Hudsonul

bunicului meu, era rabla lui taici-meu. Ba da, era

Hudsonul. Nici nu mai gtiu, e atita timp de-atunci,

nu-mi mai amintesc... imi amintesc ci mergeam din

hi.rtoapi in hArtoapi, zdrang, zdrang, zdrang, pe dru-

meagul ila desfundat, gi magina s-a distrus de tot, a;a

cum ni s-a distrus apoi Columbia sau, mai bine zis,

cum,,li" s-a distrus lor, pentru ci mie nu' eu nu eram

aici, eu m-am intors dupi aceea, dupi ani 9i ani, zeci

de ani, cAnd eram deja bitrin, ca si mor. CAnd lam-

pionul a ajuns la Sabaneta a ocolit pimAntul, pe cea-

lalti parte, gi a dispirut. Cine gtie unde s-o fi dus, in

China sau pe Marte, gi a ars; hArtia lui subgire, fragili

6

se aprindea ugor, era de ajuns o scAnteie de la limpiti,cum a fost de ajuns o scA.nteie ca si. ni se aprindi apoiColumbia, si,,li" se aprindi., o scAnteie de care nimeninu stie de unde a s5.rit. Dar de ce mi mai interes eazd. pemine Columbia, daci nu mai este a mea, imi e strlini?

La intoarcerea in Columbia m-am dus din nou laSabaneta cu Alexis, insogindu-l in peregrinirile lui.Alexis, da, aqa il cheami. Frumos nume, dar nu i l-ampus eu, i l-a pus maici.-sa. Cu moda asta printre si.racide apune copiilor nume de bogagi, extravagante, srriine:Thyson Alexander, de exemplu, sau Fdber, r"u Eder,sau \Wilfer, sau Rommel, sau Yeison, sau mai stiu eucum. Nu inteleg de unde le scot sau cum le inventeazi..Este singurul lucru pe care il pot da copiilor lor ca sifaci primii pqi in aceasti. viaEi, mizerabill, un frivol,un stupid nume str5.in sau inventat, ridicol, de un luxaparent. Mi. rog, ridicol gAndeam eu ci.nd le-am auzitla inceput, acum nu mai gA.ndesc asa. Sunt nume deucigasi plitigi pi.tate de si.nge. Mai ri.suni.toare decA.to impugcituri. incircati. de url.

Nu e nevoie, binein;eles, sI vL explic ce esrer\rl tr rrsvuls, urrrsrrllglgs, sa va expllc ce este unucigas plitit. Bunicul meu, desigtrr, ar fi avut nevoie,dar bunicul meu a murit cu ani gi ani in urmi.. A muritbunicul meu, s5.racul, firi si. gtie ce esre un meffougi nici ce sunr ucigagii plitigi, fumind giglri Victoria decare dumneavoastri pariez ci nici n-ati auzit vorbin-du-se. ligirile Vicroria erau basuco-ul bi.trAnilor gibasuco este cocaina cu impuriti.ti care se fumeazi, pecare o fumeazl, tinerii in ziua de azi ca si vadi mai

I

l

I

l!L$

strambi strimba realitate, sau nu? CorectaEi-mi' daci'

gretesc. Bunicule, daci intimplitor mi pogi auzi din

cealalti parte, a eternititii, am si-gi sPun ce este un uci-

gag plltit: un tinerel, uneori un copil, care are contract

si ucidi. $i birbagii? Birbagii in general nu, aici uciga;ii

plitiEi sunt copii sau tinerei, de doisprezece, cincispre-

zece, ;aptesPrezece ani, ca Alexis, dragostea mea; avea

ochii verzi, profunzi, sinceri, de un verde mai intens

decit toate tonurile de verde din savani. Dar daci pri-

virea lui Alexis era sinceri, inima li era coruPti' $iintr-o zi, cdndil iubeam cel mai mult, cind nici nu miatteptam, l-au omorit, cum au si ne omoare pe to!i'Ne ducem in aceeagi groapi cu cenugi, pe aceleasi

Tirimuri ale Tihnei.Sfhnta Fecioari din Sabaneta este acum Maria

Auxiliador a, dar nu era in copiliria mea; era Sfinta

Maria de pe muntele Carmel 9i parohia era cea din

Sfrnta Ana. Pe cit ingeleg eu aceste lucruri (nu prea

mult), Maria Auxiliadora era Proprietatea cilugirilorsalesieni*, iar in parohia din Sabaneta slujeau preogi

mireni, nu calugS.ri. Cum a nimerit Maria Auxiliadora

acolo? Nu gtiu. CAnd m-am intors in Columbia am

gisit-o acolo la loc de cinste, prezidAnd biserica de

pe altarul din stAnga, ftcAnd minuni. Din toate car-

ti.r.l. gi din toate pirgile Medellfnului o mulfme

de oameni ajungeau in fiecare marli la Sabaneta, unde

* Membri ai ordinului cilugiresc Sfhntul Francisco de Sales (Congre-

gagia Salesienilor), fondat de SfrntulJuan Bosco in 1859'

8

era Fecioara, ca si se roage, si ceari, si ceari, ci asta

;tiu cel mai bine si faci siracii in afari. de a face copii.Si in acest pelerinaj tumultuos bliqii din cartiere,

rv . . i n I .ucigagii plitigi. In vremea aceea Sabaneta nu mai era

un sat, ci devenise unul din cartierele Medellfnului,oragul ajunsese pini la el, tl inghiEise; ;i Columbia,intre timp, ne-a scipat de sub control. Eram, de

departe, lara cu cea mai mare criminalitate din lume,gi Medellinul, capitala urii. Dar lucrurile acestea nuse sPun, se gtiu. M5. scuzaEi.

Pentru Alexis m-am intors deci la Sabaneta, inso-

gindu-I, in dimineaga care a urmatnopfii in care ne:am

cunoscut. Cum pelerinajele sunt marfea, ne cunoscu-

seri.m probabil intr-o luni, in apartamentul prietenu-lui meu cu care mi vedeam rar, Josd Antonio Vdsquez,

supravietuitor al acelui Medellin antediluvian care s-a

extins, 9i al cirui nume ar trebui sil omit aici, darn-am si-l omit, pentru simplul modv ci inti"mplirilenu se pot povesti ftri nume. Nici ftri nume de fami-lie? Daci n-ai nume de familie pogi fi confundat cu

altul gi pe urmi. pofi fi omorAt pentru altceva.

- iEi ofer acum frumusegea asta care are deja laactiv cam zece morfi, mi-a spus Jos6 Antonio cAnd mil-a prezentat pe Alexis.

Alexis a rAs, gi eu la fel, gi bineingeles ci nu l-amcrezut, sau mai bine zis da.

- Hai, duJ pe ista si cunoasci camera futurilor.,,.4.sta" eram eu, gi ,,camera fluturilor" o odiigi in

fundul apartamentului pe care, daci imi permitegi,

o si v-o descriu in treacit, repede, in drum spre ea, ftristilul incircatbalzacian; incircatl cum BaJzac nici nuvisase, cu mobile gi ceasuri vechi, ceasuri, ceasuri gi

ceasuri vechi;i strivechi, de perete, de masi", in duzini

9i pe mirimi, oprite toate la diferite ore, bitAndu-gi jocde eternitate, negind timpul. Erau mai pestrige cea-

surile acelea decit locuitorii Medellfnului. De undeaceastS. obsesie a prietenului meu pentru ceasuri? Dum-nezeu gtie. Cealalti. obsesie de care s-a vindecat de-a

lungul anilor era cea a biiegeilor; treceau prin apar-

tamentul gi prin viaga lui ftri si-i atingi. Perfecgiune

Iacare eu inci n-am ajuns, dar pe care sunt aproape s-o

ating; tot atat de aproape cum sunt de moarte gi de

viermii ei. in sfrrgit, prin acest apartament a lui JosdAntonio, printre ceasurile lui incremenite ca nigte date

sipate pe pietrele funerare din cimitire, treceau o infi-nitate de biiegei vii. Adicl, vreau si spun, 'az*rvii;i mAine

morfi, ci asta este legea viegii, lnsi asasinati; tineri asa-

sini asasinaEi, scutiEi de josniciile bitrineEii gratie cru-dului pumnal sau milostivului glong. Ce frceau acolo?

in general nimic; in loc si se plictiseasci afari" veneauv l.si se plictiseascl lniuntru. In acel apartament nicio-

dati nu se bea, nici nu se fuma, nici marijuana, nicibasuco, absolut nimic. Era un templu. $i nici mi.carasta, fir-ar si fie; ducegi-vi la catedrali sau la bazilicametropolitani ca si. vedeti proxeneti fumAnd mari-juana pe bincile din spate. Facegi bine deosebirea din-tre miros gi fum, ca si nu le confundati cu timiia. Dar,in fine, intre ati.tea ceasuri ticute trona un televizor

IO

furibund ce transmitea telenovele, gi intre o telenovelS.

si alta, ;tirile violente: ci. azi l-au omorit pe cutiricigi azi-noapte pe atafia gi atAgia alEii. Ci pe cuti.rici l-auomorA.t ucigagii plitigi. $i uciga;ii plitigi din apar-

tament, foarte seriosi. Ce mai stire! CA.t de depfuitesunt telejurnalele. Fiindci asta va continua si fie o lege

a lumii; moartea cilitore;te intotdeauna mai repede

decit gtirile.

$i ce cAgtigaJos6Antonio cu acest du-te-vino al biie-gilor, al criminalilor, prin casa lui? SiJ fure? Si.l omoare?

Sau apartamentul lui era cumva un bordel? Fereasci

Dumnezeu. Josd Antonio e cel mai generos personaj pe

care l-am cunoscut. $i spun personaj, si nu persoani.

sau fiingi. umanl, pentru ci asta este, un personaj,ca scos dintr-un roman nemaiintdlnit in realitate, ci.ci,intr-adevir, cui ln afar| de el i-ar trece prin cap si diru-iasci biiegei, un cadou aga de pretios?

- Bliegii nu sunt ai niminui, spune el, sunt ai

celor ce au nevoie de ei.

Asta, spus asa, lnseamni comunism; dar cum o

punea el in practici.erao fapti cregtineasci., a cincispre-zecea care lipsea din catehism, cea mai mireagi., cea

mai nobili, mai mireagi gi mai nobili decAt de a da de

biut insetatului sau de a ajuta un muribund si moari..

- Hai, duJ pe ista sI vadi camera fluturilor, i-a

spus lui Alexis, ;i Alexis m-a condus rizAnd.Inciperea era o cimiruli minusculi. cu baie gi cu

un pat intre patru perefi care, fari si se clinteasci dinloc, au vizutceea ce eu n-am vizutumblind prin toati.

II

lumea. Dar ceea ce n-au vizut acegti patru perefi suntfuturii, pentru ci in aga-numita incipere nu existau

futuri. Alexis a inceput si mi dezbrace, gi eu pe el;

el cu o spontaneitate plini de candoare, de parci m-arfi cunoscut dintotdeauna, de parci ar fi fost ingerulmeu pizitor. VI scutesc de orice descriere pornogra-fici gi mergem mai departe. Mergem mai departe spre

Sabaneta in taxiul in care ne afim, pe acela;i drumdesfundat de acum o suti de ani, din groapi in groapi;

;ti;i, Columbia se schimbl, dar rimAne la fel, suntnoile fege ale unui vechi dezastru. Oare porcii igtiadin guvern nu sunt in stare si asfalteze o gosea a;a de

importantl, care-mi imparte viaga in doui jumitigi?Gonoree! (Gonoree este cea mai mare jignire in car-

tierele mirginage ale comunelor suburbane, iar comu:I v v i.

nele o si vi explic eu pe urmi. ce sunt.)Pe gosea am sesizat ceva neobignuit: intre noile car-

tiere cu case uniforme au rimas in picioare, identice,

cAteva dintre vechile cisuge girlnegti din copiliria mea

9i locul cel mai miraculos din univers, circiuma Bombay,

care avea lAngi ea o pompi de benzini, adici o benzi-nirie. Pompa nu mai era, dar cArciuma da, cu aceleagi

tavane din bArne gi aceiagi perefi din vilituci v5.ruiti.

Mobilele erau din zilele noastre, dar ce conteazi, sufe-tul ei continua inchis acolo;i l-am comparat cu cel dinamintirea mea si era acelagi, circiuma Bombay era

aceeasi cum eu am fost intotdeauna eu: copil, tAni.r,

matur, bitri.n, aceeasi ranchiuni. obositi care uiti. toate" ^i e lene sl-si aminteasci.,rgrunle Pentru ca r ,

t2

Nu gtiu daci. intre acele cisuge Eirinegti rimase era

qi cea cu ieslea, adici, vreau si spun, cu cea mai fru-moasi Iesle* pe care o ftcuseri vreodati oamenii de

cind se impi.mintenise obiceiul si monreze in decem-brie Nasteri ale Domnului sau Iesle pentru a sirbi.torisosirea pe pimi.ntul acesta mizer intr-un staul, lntr-oIesle, a Pruncului Iisus. Toate cisugele tirinegti de lagosea, clnd mergeam pe jos de la Santa Anita spre

Sabaneta aveau Iesle, si deschideau ferestrele de lacamerele ce dideau in pridvor ca s-o vedem. Dar nicioIesle nu era mai frumoasl ca aceea de la clsuta de care

vi. spun eu; ocupa doui. camere, ceadin fagi gi cea dinspate, pline de minunitii: lacuri cu gigte, turme, pi.s-tori, vaci, c5suge, stri.duge, un tigru, gi sus la munte,sus de tot, Ieslea unde pe douizeci si patru decembrietrebuia si se nascl Pruncul Iisus. Dar eram abia ingaisprezece, ci.nd incepea nouenA*x si ci.nd fh"ceam ies-

lele, ;i mai erau exacr opr zile pini in noaptea aceleizile, cea mai fericiti. Opt zile in asreprarea unei inter-minabile fericiri. Alexis, ru, spre deosebire de mineai avantajul ci. egti t6.ni.r, iar eu am si mor curdnd, dardin nefericire pentru tine nu vei tri.i niciodati. feri-cirea pe care am tri.it-o eu. Fericirea nu poate existain aceasti lume a ta de televizoare si de casete, si depunkisti, gi de rockeri, si de meciuri de fotbal. Cind

* Reprezentare la scari redusi a Ieslei de la Bethleem, care, de Crlciun,se monteazi in case, institutii si locuri publice.

$ Nouena, slujbi religioasi.ln ritul catolic, ce se rine timp de noui zile.

r3

oamenii se agazi pe curul lor in faga unui televizor

ca si vadi douizeci ;i doi de adulgi infantili dAnd cu

piciorul intr-o minge, nu mai e nicio speranli. Ti se

face sili, 1i se face mili., i;i vine si le dai oamenilor un

gut in cur gi si-i azvirli in pri.pastia eternitigii, si dis-

pari de pe pimAnt, si. nu se mai intoarcS' niciodati'Dar nu tine cont de pireteamea, ci eu igi vorbesc

despre lucruri frumoase, despre decembrie, despre

Sfbnta Anita, despre Iesle, despre Sabaneta. Ieslea de la

cisuga de care-gi vorbesc era imensi, privirea gi se pier-

dea intre nenumiratele ei detalii, fbri si ;tii de unde

si incepi, pe unde si continui, unde si sfrrqegti. Cisu-

;ele din Iesle de pe marginea drumului erau precum

cisuEele de pe marginea goselei din Sabaneta, cisuEe

girinegti cu acoperiguri de ;igli 9i verandS'. Adici era

ca gi cum realitatea diniuntru conlinea realitatea de

afari, si nu viceversa, cici pe goseaua spre Sabaneta

era o cisugi cu o Iesle care avea alt drum ce ducea

la Sabaneta. Thecerea de la o realitate la cealalti era

cu mult mai halucinanti decit oricare alt vis Provocatde marijuana. Marijuana igi paruIizeazi. sufetul, nu

gi-l deschide spre nimic. Marijuana te tamPefte'

$tii, Alexis, eu aveam pe atunci opt ani 9i stind pe

veranda acelei ci.suge, in faga ferestrei cu gratii, Pri-vind Ieslea, m-am vizut bitrin gi mi-am vlzutintreaga

viagi. $i m-am ingrozit intr-atAta, incit m-am cutremu-

r", gi "* plecat. N-am putut suporta brusc, dintr-odati,ciderea in abis. Dar si lisim asta, si continui-m cu

noaptea aceea in drum spre Sabaneta. Mergeam cu togii,

r4

piringii mei, unchii mei, verii mei, fragii mei, gi noaptea

era ci.ldugi gi in cildura nopgii clipeau stelele neincre-

ziltoare; nu le venea s5. creadl ce vedeau, ci aici, jos,

pe o simpli;osea, putea fi ati.ta fericire.

Taxiul a trecut prin faEa cArciumii Bombay, a oco-

lit hArtoape, apoi altele, ;i altele, gi a ajuns la Sabaneta.

O mulgime intr-un continuu du-te-vino umpleasatul. Era pelerinajul din fiecare marti, devotat, sear-

bi.d, mincinos. Veneau si ceari. favoruri. De unde

aceasti manie de a cere ;i a cere? Eu nu sunt de aici.

Mi-e rugine de aceasti rasi certetoare. itr "ceste

valuride mulgime, intre sfhriit de lumAniri si rugiciuni in

;oapti, am intrat in bisericl. Murmurul rugiciunilorse ridica spre cer ca un zumzet de albine. Lumina de

afari se filtra prin vitralii ca si ne ofere, in imaginimulticolore, spectacolul pervers al pasiunii: Iisus

biciuit, Iisus ci.zut, Iisus crucificat. in multimea ano-

dini de bitrini gi bitrAne i-am ciutat pe biiegi, pe

ucigasii plitigi, si intr-adevir erau acolo, misunau.Aceastl devogiune neagteptati. a tinerilor m-a uimit.

,Si eu care credeam ci biserica era mai falimentari decitcomunismul... Nici vorbi, este vie, respiri.. Omenirealure nevoie de mituri si minciuni ca si tr5.iasci.. Dacivezi adevirul gol igi tragi un glont in cap. De aceea,

Alexis, nu-!i ridic pistolul care !i-a clzut cAnd te-ai

clezbricat, cAnd gi-ai scos pantalonii. Daci.l ridic mi-lindrept spre inim5. gi trag. Si n-am si sting scinteiacle sperangl pe care mi-ai aprins-o tu. Si aprindem

r5