EA Ciceu case locuit PUZ - anpm.ro · ... structurilor si proceselor ... cultura si civilizatie ale...

Studiu de evaluare adecvată

pentru proiectul

Plan Urbanistic Zonal pentru zonă de locuit, comuna Ciceu, judeţul Harghita

Titular proiect: Bíró Tibor

Ciceu, mai 2012

Fişa proiectului

Titlu complet:

Studiu de evaluare adecvată pentru proiectul ”Plan Urbanistic Zonal pentru zonă de locuit”, com. Ciceu, jud. Harghita

Echipa de specialişti: Semnături:

Péter Pál, geograf ______________________________

Ambrus László, ecolog ______________________________

Szabó József, ecolog ______________________________

Acest raport a fost elaborat de Ecologis Consulting SRL în condiţii de deplină competenţă, atenţie şi capacitate profesională, în concordanţă cu clauzele contractuale stabilite cu Clientul, bazat pe legislaţia de mediu în vigoare la momentul elaborării din România.

Lucrarea s-a realizat pe baza documentelor puse la dispoziţie de beneficiar şi a observaţiilor efectuate pe amplasamentul studiat, respectiv consultarea factorilor interesaţi de către echipa de elaborare a raportului de mediu. Responsabilitatea corectitudinii datelor furnizate revine beneficiarului.

Prezentul raport a fost elaborat pentru Bíró Antal, iar Ecologis Consulting SRL nu va accepta nici o responsabilitate faţă de terţe părţi cărora li se face cunoscut, total sau parţial, acest raport. Orice terţă parte va utiliza acest raport pe risc propriu, având în vedere legislaţia privind drepturile de proprietate.

Introducere

La alcătuirea prezentului studiu s-au folosit date din din memoriul tehnic, date (observaţii) personale, ortofotograme precum şi alte planuri – fotografii etc.

Obiectivul principal al reţelei Europene de zone protejate NATURA 2000 - desemnate pe baza Directivei Păsări respectiv Directivei Habitate -, este ca aceste zone să asigure pe termen lung „statutul de conservare favorabilă” a speciilor pentru fiecare sit în parte care a fost desemnat.

Deşi definiţia exactă a termenului „statut de conservare favorabilă” este cel puţin interpretabilă, România va trebui să raporteze periodic către Comunitatea Europeană, cu privire la îndeplinirea acestui obiectiv. În acest sens trebuie asigurat ca populaţiile în situri dar şi în afara acestora a speciilor de interes european, adică a celor periclitate, să nu se diminueze. Trebuie să înţelegem că Directivele (de Păsări şi Habitate) vizează populaţiile (şi habitatele) globale iar desemnarea unor situri este numai o unealtă recomandată pentru protecţia acestora şi nici decum suficientă pentru protecţia tuturor speciilor din conţinutul acestor acte.

Modalităţile de conservare, precum şi unele aspecte care sunt atinse în acest capitol sunt prezentate în legislaţia naţională specifică din care, pentru corectitudinea termenilor şi a informaţiei prezentate în studiul de faţă trebuie să facem refrire după cum urmează:

a) mediu natural - ansamblul componentelor, structurilor si proceselor fizico-geografice, biologice si biocenotice naturale, terestre si acvatice, avand calitatea intrinseca de pastrator al vietii si generator de resurse necesare acesteia;

b) patrimoniu natural - ansamblul componentelor si structurilor fizico-geografice, floristice, faunistice si biocenotice ale mediului natural a caror importanta si valoare ecologica, economica, stiintifica, biogena, sanogena, peisagistica, recreativa si cultural-istorica au o semnificatie relevanta sub aspectul conservarii diversitatii biologice floristice si faunistice, al integritatii functionale a ecosistemelor, conservarii patrimoniului genetic, vegetal si animal, precum si pentru satisfacerea cerintelor de viata, bunastare, cultura si civilizatie ale generatiilor prezente si viitoare;

c) bun al patrimoniului natural - componenta a patrimoniului natural care necesita un regim special de ocrotire, conservare si utilizare durabila in beneficiul generatiilor prezente si viitoare;

d) arie naturala protejata - zona terestra, acvatica si/sau subterana, cu perimetru legal stabilit si avand un regim special de ocrotire si conservare, in care exista specii de plante si animale salbatice, elemente si formatiuni biogeografice, peisagistice, geologice, paleontologice, speologice sau de alta natura, cu valoare ecologica, stiintifica sau culturala deosebita;

e) sit de conservare - sinonim cu arie naturala protejata;

f) arie speciala de conservare - sit protejat pentru conservarea habitatelor naturale de interes comunitar si/sau a populatiilor speciilor de interes comunitar, altele decat pasarile salbatice, in conformitate cu reglementarile comunitare;

g) arie de protectie speciala avifaunistica - sit protejat pentru conservarea speciilor de pasari salbatice, in conformitate cu reglementarile comunitare;

h) conservare in situ - ocrotirea si conservarea bunurilor patrimoniului natural in mediul lor natural de geneza, existenta si evolutie;

i) conservare ex situ - ocrotirea si conservarea bunurilor patrimoniului natural in afara mediului lor natural de geneza, existenta si evolutie;

j) coridor ecologic - zona naturala sau amenajata care asigura cerintele de deplasare, reproducere si refugiu pentru speciile salbatice terestre si acvatice;

k) zona de protectie - zona inconjuratoare pentru un bun al patrimoniului natural, destinata sa previna impactul activitatilor antropice asupra acelui bun;

l) reteaua nationala de arii naturale protejate - ansamblul ariilor naturale protejate;

m) reteaua ecologica a ariilor protejate - ansamblul de arii naturale protejate, impreuna cu coridoarele ecologice;

n) reteaua ecologica EMERALD - reteaua europeana de arii de interes conservativ special, creata in baza Conventiei privind conservarea vietii salbatice si a habitatelor naturale din Europa, Berna, 1979;

o) reteaua ecologica NATURA 2000 – reteaua ecologica de arii naturale protejate constand in arii de protectie speciala si arii speciale de conservare, instituita prin Directiva 92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale, a faunei si florei salbatice;

p) conservare - ansamblu de masuri care se pun in aplicare pentru mentinerea sau refacerea habitatelor naturale si a populatiilor de specii de fauna si flora salbatice, intr-o stare favorabila, in sensul lit. ş si ţ

q) habitat natural - zona terestra, acvatica sau subterana, in stare naturala sau seminaturala, ce se diferentiaza prin caracteristici geografice, abiotice si biotice;

r) habitate naturale de interes comunitar - acele habitate care:

(i) sunt in pericol de disparitie in arealul lor natural;

(ii) au un areal natural mic ca urmare a restrangerii acestuia sau prin faptul ca au o suprafata restransa; sau

(iii) reprezinta esantioane reprezentative cu caracteristici tipice pentru una sau mai multe dintre urmatoarele regiuni biogeografice: alpina, continentala, panonica, stepica si pontica;

s) habitat natural prioritar - tip de habitat natural amenintat, pentru a carui conservare exista o responsabilitate deosebita;

ş) stare de conservare favorabila a unui habitat - se considera atunci cand:

(i) arealul sau natural si suprafetele pe care le acopera in cadrul acestui areal sunt stabile sau in crestere;

(ii) are structura si functiile specifice necesare pentru mentinerea sa pe termen lung; si

(iii) speciile care ii sunt caracteristice se afla intr-o stare de conservare favorabila;

t) habitatul unei specii - mediul natural sau seminatural definit prin factori abiotici si biotici in care traieste o specie in orice stadiu al ciclului biologic;

ţ) stare de conservare favorabila a unei specii - se considera atunci cand:

(i) specia se mentine si are sanse sa se mentina pe termen lung ca o componenta viabila a habitatului sau natural;

(ii) aria sa de repartitie naturala a speciei nu se reduce si nu exista riscul sa se reduca in viitor;

(iii) exista un habitat destul de vast pentru ca populatiile speciei sa se mentina pe termen lung;

u) specii amenintate - specii periclitate, vulnerabile sau rare;

v) specii prioritare - specii periclitate si/sau endemice pentru a caror conservare sunt necesare masuri urgente;

x) specii de interes comunitar - specii care pe teritoriul Uniunii Europene sunt periclitate, vulnerabile, rare sau endemice:

(i) periclitate, exceptate cele al caror areal natural este marginal in teritoriu si care nu sunt nici periclitate, nici vulnerabile in regiunea vest-palearctica;

(ii) vulnerabile, adica a caror trecere in categoria speciilor periclitate este probabila intr-un viitor apropiat, in caz de persistenta a factotilor cauzali;

(iii) rare, adica ale caror populatii sunt mici si care, chiar daca in prezent nu sunt periclitate sau vulnerabile, risca sa devina; aceste specii sunt localizate in arii geografice restranse sau sunt rar dispersate pe suprafete largi;

(iv) endemice si necesita o atentie particulara datorita naturii specifice a habitatului lor si/sau a impactului potential al exploatarii lor asupra starii lor de conservare.

Singurul indicator obiectiv şi cantitativ cu privire la statutul unei specii într-o anumită zonă este mărimea populaţiei respectiv schimbarea mărimii populaţiilor. Este deci esenţial ca impactul unor investiţii asupra acelor specii pentru care zona a fost desemnată ca sit Natura 2000 să fie evaluate prin metode ştiinţifice, unanim acceptate. În majoritatea cazurilor impactul poate fi minimalizat sau sensibil micşorat prin selectarea atentă şi implementarea corectă a metodelor de diminuare a impactului.

Prezentarea proiectului

I. Denumirea proiectului: Plan Urbanistic Zonal pentru zonă de locuit

II. Titular

Beneficiar: Biró Tibor

Localitatea: CICEU –extravilan

Pr. nr.: 990/2011

Faza de proiectare: PLAN URBANISTIC ZONAL (PUZ)

Proiectant: S.C. KONTUR S.R.L. Miercurea-Ciuc, str. Kossuth Lajos, nr. 26/B

III. Descrierea proiectului:

III.1. Prezentare generală

Proiectul constă din construirea de case de locuit pe proprietăți private, funcţiunea clădirilor va avea deci funcţiunea de locuit.

La rezolvarea urbanistcă, alcătuirea parcelelor, respectiv amplasarea clădirilor in cadrul parcelelelor s-a luat in consideratie urmatoarele aspecte:

� considerente functionale

� orientarea terenului faţă de punctele cardinale

� forma şi dimensiunile terenului

� proprieteţile asupra terenurilor

� tradiţia locală si a zonei

Avînd in vedere faptul că unele proprietăţi sînt loturi inguste si lungi, fără posibilitate de a fi construite, trebuie efectuat o reparcelare a loturilor.

Astfel s-a adoptat reaprcelare obţinînd parcele aproximativ dreptunghiulare si perpendiculare cu latura lungă pe drumurile de deservire. Laţimea minimă va fi de 16 m.

In cadrul loturilor casele de locuit se vor amplasa in mod tradiţional pe limita vestică a parcelelor, la parcelele ce au direcţie nord sud, respectiv pe limita nordică la parcelele ce au direcţie est vest .

Clădirile de locuit vor avea volume simple si alungite, dispuse perpendicular pe strada.

Eventualele cladiri anexe se vor realiza tot in mod traditional in spatele caselor de locuit, la fundul loturilor.

In total s-a obţinut un număr de 10 loturi posibil a fi construite.

Casele vor fi retrase faţă de drumuri cu 6 m.

III.2. Organizarea circulaţiei

Organizarea circulaţiei carosabile – se va realiza în felul urmator :

� drumul de exploatare dinspre nord va fi modernizat, transformîndu-se în drum cu doua benzi în continuarea drumului din PUZ Nr.956/2010.

� drumul de exploatare din sud, pe marginea pîrîului va fi modernizat, transformîndu-se deasemenea in drum cu doua benzi. Aceaste drumuri vor fi realizate ca străzi cu două benzi de circulaţie, cu lăţime de 5,50 m, cu acostamente de 0,50 m si şanţuri de 0,50 m, pe ambele parţi.

� la mijlocul zonei se va realiza un drum cu 2 benzi de circulaţie, cu laţime de 5,50 m, cu acostament de 0,50 m si şanţuri de 0,50 m, pe ambele părţi. Acest drum va va fi legat de drumul de sud-vest, cel lingă pîrîu.

Străzile vor fi legate de D.J.

Organizarea circulaţiei pietonale: circulaţia fiind limitată nu se prevăd trotuare.

III.3. Regim juridic, circulaţia terenului

Teritoriul în discuţie se află în proprietate privată.

Din terenul de 38699 mp suprafeţele drumurilor noi de 3865,00 mp vor terece in domeniul public.

Terenul privat in suprafaţa de 36190 mp va trece in intravilanul localităţii Ciceu.

Suprafaţele clădirilor preconizate va fi de maxim S= 200 mp/ lot. Deci clădirile de locuit vor avea in total o suprafaţă construită maximă de 2000 mp. Se pot construi clădiri anexe (garaje, magazii) cu suprafaţă maximă de 100 mp/ lot, in total de 1000 mp pe terenul in proprietaţi private.

III.4. Regim de aliniere

Aliniamentul propus reprezinta limita de construire a cladirii. Sunt permise retrageri de la aliniamentul propus. Nu sunt admise avansari fata de la aliniamentul propus.

III.5. Regimul de înalţime

Astfel regimul propus este de S+P, S+P+1,sau S+P+M.

III.6. Modul de utilizare a terenului

Au fost stabilite valorile maxime pentru procentul de ocupare a terenului (POT) si coeficientul de utilizare a terenului (CUT) si anume pe intreg teren studiat, aflat in proprietate:

POT - S teren liber/ Ac constructii = 9%, CUT = 0,25

Aceste indici se referea la suprafaţa intregului teren din proprietatea privata. In aceasta zona nu se propune parcele mai mici de 1000 mp.

Avînd in vedere faptul ca terenul este deja retrocedat si parcelat, iar suprafetele pe proprietati trebuie respectate, va rezulta ca cea mai mica parcela de teren va fi 1040 mp, (unde POT max. va fi de 29%, CUT max = 0,8)

III.7. Plantaţii

In terenul studiat nu exista plantatii.

In continuare se vor executa plantaţii noi:

� -plantaţii de aliniament la marginea carosabilelor - plantatii de marime mijlocie, plantaţii autohtone

� -plantaţii în curţi: plantaţii de ornament autohtoni si pomi fructiferi de marime mici si mijlocii.

III.8. Echipare edilitară

Alimentare cu apă: Alimentarea cu apa a parcelelor se face din puturi individuale existente, respectiv realizate in viitor, pina la executia sistemului de alimentare cu apa a comunei.

Canalizarea menajeră: Apele uzate menajere vor fi colectate si evacuate în bazine vidanjabile individuale, pina la executia sistemului de canalizare a comunei.

Canalizarea pluvială: Apele meteorice de pe acoperisuri, terase, platforme, trotuare, vor fi vacuate in şanţuri deschise. Strazile vor fi realizate cu santuri/rigole deschise.

Alimentare cu caldură: Necesarul de caldura va fi realizat individual cu centale termice proprii cu combustibil solid: lemn, peleti, bricheti.

Alimentare cu energie electrică: Constructiile vor fi racordate la retea de energie electrica din zona.

Gospodărirea deşeurilor: Deşeurile menajere rezultate vor fi colectate de beneficiari in pubele si transportate de societatea de salubrizare in halda de gunoi autorizată din zonă.

III.9. Date tehnice

Suprafaţă teren studiat : 38699 mp

Suprafaţă teren în proprietate privată 36190 mp

Număr loturi: 10 buc.

Suprafaţă construcţiilor: 3000 mp

-din care: locuinţe: 2000 mp

posibile anexe 1000 mp

Suprafaţă carosabila: 3865 mp

-din care: -drum acces din cadrul terenurilor din proprietatea privata: 2384 mp

-drum de acces in afara terenurilor din proprietatea privata: 1471 mp

III.10. Bilanţ teritorial pe terenuri din proprietatea privată:

Teritoriul din propr. privată Existent Propus

mp % mp %

Clădiri 0,00 0,00 3000,00 8,29

Suprafeţe agricole 36190,00 100 0,00 0,00

Grădini 0,00 0,00 30806,00 85,12

Drumuri de acces 0,00 0,00 2384,00 6,59

Total 36190,00 100 36190,00 100

III.11. Localizarea proiectului:

� Folosinţele actuale şi planificate ale terenului atât pe amplasament, cât şi pe zone adiacente acestuia

Folosința actuală a terenurilor este fâneață și arabil.

Zona PUZ

� Arealele sensibile

Zona este situată la marginea sitului N2000 ROSPA0034 Depresiunea și Munții Ciucului, dar situl nu are încă plan de management aprobat, astfel nu știm cu exactitate în ce zonă este situat amplasamentul, dar probabil această zonă va fi desemnat ca și zonă de dezvoltare durabilă.

� Variante analizate

Având în vedere situația terenurilor din zona studiată și regimul de proprietate nu am analizat alte variante.

Prezentarea speciilor de păsări pentru care a fost desemnat situl N2000

Consideraţii asupra speciilor de păsări pentru care siturile au fost desemnate

Mai jos am descris speciile de păsări de interes comunitar, statul lor de conservare, habitatul

specific, distribuţia lor în cadrul ariei, populaţia din sit precum şi importanţa acestora la nivel

naţional sau european (unde este cazul), precum şi efectele anticipate în cazul realizării

proiectului. Am tratat speciile din sit făcând referire la elementele descrise mai sus pentru fiecare

specie în fiecare sit. Impactul preconizat la fiecare specie în parte am redat într-un tabel în care

am însumat nivelul pierderilor la nivelul populaţiilor fiecărei specii de interes comunitar.

Cristel de câmp Crex crex

Habitat

Aparţine tipului de faună european, preferănd habitatul amfibiu. În Romănia este oaspete de vară (în lunile IV-IX) şi cuibăreşte în lunile V-VI. Este frecventă în toate zonele umede, în unele terenuri cu culturi agricole apropiate de ape sau mlaştini, de la cămpie şi deal ajungănd pănă în poienile mlăştinoase de la poalele munţilor (Ciochia, 1992). În Carpaţi este doar la altitudini joase, pe versanţii văilor largi, în depresiuni intra şi extracarpatice, pe terenuri ierboase umede, unde încă predomină agricultura tradiţională extensivă.

Ca biotop, preferă locurile umede, răcoroase cu vegetaţie ierboasă mai mică din pajişti bogate, mai ales în lunci, culturi agricole de trifoi, lucernă, cereale păioase. După recoltare se retrage în porumbişti, pârloage, ierburi cu tufe.

Cuibul şi-l instalează pe sol, între ierburi, fiind foarte bine camuflat; este alcătuit din ierburi şi alte resturi vegetale.

Efective din Romănia

După studiul realizat în anul 1997 de către Societatea Ornitologică Romănă, coordonator Carmen Gache (preluat şi în CARTEA ROŞIE A VERTEBRATELOR DIN ROMÂNIA, ediţia 2005, Bucureşti) efectivul acestei specii ar fi de cca 20000-22000 perechi, cu o abundenţă maximă pe văile din ţinuturile de dealuri joase. Datele insă, cu care s-au lucrat la desemnarea SPA în România au fost 10000-22000 de perechi, potrivit BirdLife Europe.

Cauzele micşorării populaţiilor

Pe plan european principalele cauze care afectează populaţiile de Crex crex sunt : drenarea luncilor umede şi intensificarea agriculturii în aceste zone, inclusiv transformarea pajiştilor naturale în culturi agricole, cositul mecanic, vânătoarea. Şi la noi desecările şi reducerea culturii de păioase pot fi factori de diminuare a numărului

Măsuri de protecţie necesare

Menţinerea ca atare a pajiştilor umede din lunci sau din apropierea lacurilor şi a bălţilor.

Relevanţa sitului pentru specie

Cele 150-200 de perechi cuibăritoare reprezintă aproximativ aproape 1 % din populaţia naţională. În sit prezenţa masculilor cântători a fost semnalată în special în zonele inundabile ale văilor, cele mai mari densităţi fiind înregistrate pe lunca Oltului. Populaţia locală se află la o distanţă considerabilă de amplasament.

Efectul anticipat al proiectului asupra speciei.

În perioada de migraţie, masculi activi pot apăra şi în zona amplasamentului, dar în număr mic şi neînsemnat pentru populaţia locală a speciei, mai ales că specia nu cuibăreşte pe amplasament.

În acest context se poate afirma că implementarea proiectului nu va afecta direct populaţia cristelului de câmp din SPA.

Acvilă ţipătoare mică Aquila pomarina

Habitat

Dintre acvile este specia cea mai frecvent întâlnită, migratoare de origine europeană, care cuibăreşte la noi. Perechile clocitoare sunt dispersate în ţinuturile păduroase din Carpaţi şi din zona dealurilor înalte, mai puţin în pădurile de şes.

Biotopul speciei este reprezentat de păduri mari, mai ales de foioase, situate adesea în apropierea zonelor umede. Se hrăneşte în terenurile deschise, păşuni, fâneţe şi terenuri agricole cu un procent ridicat al vegetaţiei naturale . Preferă pentru cuibărit pădurile mai mici din vecinătatea zonelor umede aflate la diferite altitudini. Cuibul şi-l instalează în arbori bătrâni înalţi, la înălţimi variabile (4-29 m, însă niciodată pe vârf), preferând marginea pădurii sau a unor poieni mai întinse. Cuibul este folosit mai mulţi ani consecutiv astfel că poate ajunge la înălţimi de 0,6-1,0m şi la peste 60 cm diametru. Efective din România

Oaspete de vară (lunile III-X) şi de pasaj, migrează în număr apreciabil prin România, mai ales prin Dobrogea, dar şi prin Transilvania, astfel că populaţiile de la noi se amplifică datorită păsărilor ce se află în tranzit spre nord sau spre sud. Înainte de 1950 era una din cele mai numeroase şi larg raspândite păsări de pradă din România. Prin acţiunea de combatere a răpitoarelor, păsările au dispărut din pădurile de luncă şi de câmpie, reuşind să se menţină în masivele forestiere colinare şi subcarpatice ferite de prezenţa umană. O redresare a efectivului s-a produs prin anii 1970, dar în ultimii 20 de ani se pare că are loc o nouă reducere din cauze necunoscute.

Cea mai mare densitate de păsări clocitoare este în Podişul Transilvaniei. Efectivul actual ar fi probabil de 400-800 perechi (CARTEA ROŞIE, 2005) după alte studii mult mai mare, apropiat de 3000 perechi. Cauzele micşorării populaţiilor Deteriorarea condiţiilor de existenţă, atât a celor de cuibărit (defrişarea pădurilor, tăierea arborilor bătrâni în care cuibăresc de obicei răpitoarele, distrugerea cuiburilor) cât mai ales a celor de hrănire (agricultură intensivă, intoxicarea cu pesticide, reducerea resurselor trofice) au cauzat declinul speciei.


Depistarea cuiburilor şi paza lor efectivă în perioada de reproducere. Creşterea artificială a puilor eliminaţi din cuib pentru repopulare ulterioară.

În cazul tuturor răpitoarelor care cuibăresc în arbori, este esenţială măsura de menţinere a copacilor mari şi bătrâni, mai ales a celor situaţi în apropierea lizierelor, care sunt locurile de predilecţie pentru cuibărit.


Aici cuibăreşte o însemnată populaţie de acvilă ţipătoare mică (18-20 perechi), densitatea cea mai ridicată fiind atinsă pe versanţii munţilor din valea Oltului.

Efectul anticipat al proiectului asupra speciei.

Din verificările din teren, nu s-a înregistrat prezenţa vreunui cuib în împrejurimi.

Exemplare aparţinând speciei au fost observate în valea Oltului asupra zonelor agricole.

Cu alte cuvinte habitatele specifice cuibăritului speciei Aquila pomarina nu sunt afectate de proiect. Nici resursele trofice (diferite mamifere, păsări, broşte, şerpi, şopărle) nu au fost decăt sporadic semnalate pe amplasament, datorită eroziunii superficiale a solului şi a lipsei zonelor umede.

Deci micşorarea şi diminuarea calitativă a terenurilor de hrănire reprezintă un impact local puţin semnificativ şi nu poate determina scăderea efectivului populaţiei speciei Aquila pomarina.

Viespar Pernis apivorus

Habitat

Cuibăreşte în păduri de foioase şi conifere în care găseşte copaci în vârstă. Cuibul şi-l construieşte exclusiv pe copaci. Hrana şi-o procură din pădure sau lizieră, poieni, pajişti şi alte terenuri deschise, cu condiţia existenţei apidelor şi a altor insecte de sol.


În Romănia viesparul are o distribuţie generală şi uniformă. Lipseşte din zonele întinse fără păduri şi la altitudini peste limita pădurii (1700 m). Este mai rar în zonele de şes, fiincă aici găseşte mai puţine locuri favorabile pentru cuibărire.

Populaţia din Romănia este apreciată a fi aproximativ 2.000-2.600 perechi, pe baza celor mai recente evaluări efectuate de Asociaţia Grupul Milvus.


Deteriorarea condiţiilor de existenţă, atăt a celor de cuibărit (defrişarea pădurilor, tăierea arborilor bătrăni în care cuibăresc de obicei răpitoarele, distrugerea cuiburilor) căt mai ales a celor de hrănire (agricultură intensivă, intoxicarea cu pesticide, reducerea resurselor trofice) au cauzat declinul speciei Măsuri de protecţie necesare În cazul tuturor răpitoarelor care cuibăresc în arbori, este esenţială măsura de menţinere a copacilor mari şi bătrăni, mai ales a celor situaţi în apropierea lizierelor, care sunt locurile de predilecţie pentru cuibărit.


În această arie protejată cuibăreşte o însemnată populaţie de viespar (35-40 perechi).

Efectul anticipat al proiectului asupra speciei

Zona nu reprezintă interes pentru specie nici din punct de vedere al procurării hranei, nici din punct de vedere al cuibăritului. Nu anticipăm efecte negative asupra populaţiei de viespar din arie.

Şerpar - Circaetus gallicus

Habitat: Cuibăreşte în zonele muntoase xerofile cu stâncării, unde găseşte păduri cu copaci bătrâne favorabili pentru amplasarea cuibului şi habitate cu reptile, hrana lui preferată. În estul Europei cuibăreşte şi în alt tip de habitat: în zone muntoase cu multă pădure şi păduri de şes etc.

Distribuţie: În România distribuţia şerparului nu este uniformă, majoritatea populaţiei cuibăreşte în sud – vestul ţării, Muntenia şi Dobrogea. Există populaţii punctiforme în zonele de deal în Transilvania, Banat, şi Moldova. Izolat cuibăreşte în Carpaţii Orientali Meridionali şi Munţii Apuseni dar cu densitate foarte redusă. Lipseşte din zonele întinse fără păduri şi altitudini mari peste 1700 m.

Populaţia din România: Pe baza celor mai recente evaluări populaţia din România este situată între 300-500 de perechi cuibăritoare.

Relevanţa sitului pentru specie: În sit cuibăresc 2-5 perechi de Şerpari, această populaţie se află sub 1% din populaţia naţională.

Habitatul preferat în zona potenţial afectată: Păşunile şi terenurile agricole cu zone cu vegetaţie naturală folosite ca teren de hrănire de şerpari nu se află în perimetrul zonei afectate şi nici nu am identificat cuiburi în acastă zonă

Densitatea speciei: Şerparul este o specie de răpitoare destul de rară, în literatura de specielitate nu am găsit date relevante despre densitate.

Efectul anticipat al proiectului asupra speciei: Şerparul rareori apare în habitate similare, şi mai ales în migraţie. Nu există intereferenţe între preferinţele acestei specii şi investiţia propusă.

Erete vânăt – Circus cyaneus

Habitat: Specia cuibăreşte în nordul Europei, fiind oaspete de iarnă în România. Iernează în zone deschise, preferând habitate bogate în rozătoare ca terenuri agricole şi pajişti.

Distribuţie: distribuţia speciei nu este uniformă, preferând anumite zone tradiţionale de iernat, în număr redus însă poate să apară în orice zonă a ţării cu excepţia zonelor muntoase înalte. Terenul de hrănit în timpul iernii al unui exemplar variază între 16 şi 250 hectare, medianul fiind 3,3 exemplare/km2 (Craighead & Craighead, 1956). Aceste date provin din America de Nord, dintr-o zonă geografică, care este unul din principalele locuri de iernat al eretei vânăt. Din acest motiv aceste date sunt mult mai mari decât cele din ţara noastră. Din păcate nu sunt date exacte despre efectivelor de erete vânăt care iernează în România.

Populaţia din România: Nu există informaţii bine fundamentate cu privire la efectivele care iernează în România.

Relevanţa sitului pentru specie: În perioada pasajelor apar 20-30 de exemplare în sit.

Efectul anticipat al activităţilor propuse: Eretele vânăt parcurge zone întinse în căutarea hranei pe parcursul pasajului. Efectivele de iernare sunt de regulă numărate în locurile de înnoptare unde se adună după apusul soarelui. Aceste zone – de regulă stufărişuri întinse în zone umede lacuri etc. – trebuie protejate pentru menţinerea populaţiilor hivernale. Deşi, poate specia apare rareori în zona vizată de proiect nu putem anticipa un efect negativ asupra efectivelor care străbat în migraţie în aria Natura2000 şi zonele din jurul acesteia.

Erete sur Circus pygargus

Este o specie monotipică. Dimorfismul sexual în ceea ce priveşte coloritul penajului este particular şi la această specie ca şi la toate celelalte specii de ereţi. Masculul adult are un colorit general gri-albăstrui în contrast cu remigele primare negricioase. Contrar celorlaltor specii de ereţi de la noi, prezintă o bandă neagră longitudinală pe remigele secundare. Pe subalarele aripilor şi flancuri are stropi mici de culoare roşcată.

Habitat: În habitatele naturale sau seminaturale cuibăreşte mai ales în vecinătatea râurilor, în văi, platouri, marginea lacurilor, bălţi şi stepe. În diverse regiuni s-a adaptat la cuibăritul în zone cu tufăriş sau plantaţii tinere de conifere.

Când nu au la dispoziţie astfel de habitate, se stabilesc pentru cuibărit în câmpuri umede, fânaţe sau chiar câmpuri agricole, mai cu seamă în cele de cereale cu spic cum sunt grâul, orzul şi ovăzul.

Relevanţa sitului pentru specie: Specia apare în pasaj 20-30 exemplare,

Efectul anticipat al activităţilor propuse: Nu anticipam efecte negative asupra populaţiilor migratoare care străbat situl în perioada migraţiilor.

Erete de stuf – Circus aeruginosus

Masculul are penele brun-roşcate, cu aripile şi coada cenuşii; femela este cafenie cu capul şi bordurile aripilor bej. Cuibăreşte în stuf. Depunerea pontei are loc spre sfârşitul lunii aprilie. Cele 4—5 ouă albicioase-albăstrui sînt clocite timp de 32—33 de zile, mai mult de către femelă. Iarna, migrează în Africa centrală şi de nord-vest. În iernile blânde se întâlnesc şi la noi unele exemplare.

Habitat: Cuibăreşte în principal în zone umede cu stufărişuri întinse, ocazional şi în zone agricole din apropierea habitatelor acvatice respectiv umede.

Populaţia din România: În România populaţia era estimată la 1700-2500 perechi în 2004, aceste figuri sunt posibil puţin subapreciate.

Distribuţie: Un procent foarte semnificativ al populaţiei naţionale cuibăreşte în Delta Dunării respectiv în zonele umede situate de-a lungul Dunării. În interiorul ţării cuibăreşte doar localizat şi în număr redus.

Relevanţa sitului pentru specie: Populaţia cuibăritoare din sit este mică şi nesemnificativă pe plan naţional, se limitează la apropierea suprafeţelor mai mari de apă cu stufărişuri întinse.

Efectul anticipat al activităţilor propuse: Implementarea proiectului nu va afecta negative populaţia cuibăritoare a speciei în sit, neavând nici un efect asupra habitatelor preferate de specie.

Caprimulg Caprimulgus europeus

Habitat

Specie migratoare ce iernează în zonele tropicale şi de est ale Africii, soseşte la noi pentru clocit. Migrează noaptea în grupuri mici, Dobrogea şi zona litorală reprezentând un important culoar de trecere. Are nevoie de păduri pentru cuibărit şi de terenuri agricole cu vegetaţie naturală pentru hrănit. Este frecvent întâlnit în pădurile rare, cu poieni şi arbori seculari, dar şi pe terenuri cu vegetaţie de stepă cu tufişuri sau copaci mici sau lângă păduri tinere. Evită trupurile mari de pădure, compacte. Cuibăreşte pe sol făcându-şi câte o mică scobitură, adesea lângă un trunchi de copac căzut la pământ. Zboară mai ales în crepuscul hrănindu-se cu insecte crepusculare, îndeosebi lepidoptere.

Efective din România

Caprimulgul trăieşte în Banat, Podişul Transilvaniei şi Moldova, dar este prezent pe alocuri şi în munţi până la altitudinea de 1500m. Cloceşte de la nivelul mării - în perdele de protecţie, până în zona jneapănului. Populaţia stabilă din România cu un efectiv de 2000-6000 de perechi cuibăritoare este una din cele mai sănătoase de pe continent, fiind importantă pe plan continental.


Folosirea excesivă a chimizării agrocenozelor a dus la poluarea sursei de hrană - insecte ce au acumulat doze subletale de pesticide - determinând sterilitate şi scăderea potenţialului vital al speciei. Şi lucrările de defrişare a perdelelor forestiere din zonele agricole, exploatările forestiere, turismul au afectat populaţiile de caprimulg, care au înregistrat un puternic declin în perioada 1970-1990. Şi în continuare se înregistrează o scădere de efective, dar cu intensitate mai mică.


Populaţia de caprimulg, cuibăritoare în acest sit este formată din 20-35 perechi.


Zona de implementare a proiectului nu se intersectează cu habitatul speciei. Nu anticipăm efecte negative asupra populaţiei cuibăritoare.

Barza albă Ciconia ciconia

Habitat

Specie migratoarecare care în anumite zone din România a dispărut iar în celelalte se află în regres. Specie vulnerabilă pe plan european.

Biotopul specific: sate şi periferiile unor oraşe, în ţinuturile joase; rară în unele depresiuni intramontane. Cuibăreşte aproape în exclusivitate în zone antropizate - pe şură, case, coşuri, claie, pomi, ruine sau pe stâci. În ultimele 4 decenii a început să-şi construiască cuibul pe stâlpi de joasă tensiune. Condiţia prezenţei perechilor clocitoare este existenţa unor habitate convenabile de hrănire -pajişti umede, smârcuri, mlaştini în apropierea locurilor de cuibărit.


Conform recensământului speciei din ultimii ani, există cca. 5500 perechi în ţară.

În România, datorită mai ales desecării excesive a zonelor umede în multe părţi ale ţării populaţia a suferit o diminuarea accentuată. Se constată o preferinţă a berzelor faţă de ţinuturile pericarpatice, relative umede.

Măsuri de protecţie necesare Extinderea metodei de protecţie a cuiburilor prin montarea de suporturi pe stâlpii de beton ai reţelelor de joasă tensiune, în toată ţara, în localităţile populate de berze (măsură experimentată cu succes în mai multe judeţe.


Aproximativ 0,1% din populaţia naţională cuibăreşte în acest sit (110-130 perechi). Aceasta este o populaţie de mărime relativ mare, importantă pe plan local şi naţional. Efectul anticipat al proiectului asupra speciei

Nu se poate afirma că implementarea proiectului nu va afecta populaţia de barză albă din SPA.

Barza neagră Ciconia nigra

Habitat

Face parte din tipul de faună european preferănd ca locuri de cuibărit numai zonele cu păduri întinse, cu copaci bătrâni şi înalţi, neafectate de prezenţa umană, situate în apropierea unor ape curgătoare sau stagnante, cu zone mlăştinoase, pajişti nedrenate, ca habitat trofic. Cuiburile amplasate în copaci mari şi bătrăni, cu coroană bogată, din zone căt mai ferite de zgomot sau de prezenţa umană, sunt folosite mulţi ani la rănd. Specie vulnerabilă pe plan european.


Această specie este rară în fauna clocitoare a ţării noastre, de fapt ca în tot arealul său cunoscut. Oaspete de vară, se observă mai des în perioadele de pasaj, mai ales în estul ţării. Se întălneşte mai ales în pădurile de fag şi molid din munţi şi de la poalele munţilor, în pădurile de luncă, cea mai importantă populaţie de acest fel fiind de-a lungul Dunării. Se poate găsi şi în zona colinară, nicăieri însă nu poate fi considerată o specie comună. Populaţia din Romănia era estimată la 160-250 perechi în 2004, pe baza unor studii recente, populaţia poate fii apreciată ca fiind de peste 300 de perechi.


Restrăngerea suprafeţelor păduroase, tăierea arborilor bătrăni, reducerea abundenţei faunei acvatice.


Conservarea arboretelor în care sunt identificate cuiburi, oprirea activităţilor umane din aceste zone în perioada de reproducere.


Cele 1-2 perechi cuibăritoare reprezintă o populaţie importantă pe plan regional, şi sunt foarte importante din cauza rarităţii şi stării vulnerabile a acestei speciei.


Pe parcursul vizitelor noastre nu am putut identifica această specie. Nu au fost găsite nici bălţi de o asemenea întindere să ofere habitat propice pentru specie. Nu anticipăm efecte negative asupra populaţiei de Barză negră.

Sfrâncioc roşiatic Lanius collurio

Habitat

Este o specie migratoare ce populează ca oaspete de vară zonele în care se găsesc trupuri de pădure, hăţişuri, păduri cu poieni şi mult subarboret (Crataegus sp., Prunus spinosa ş.a.) dar şi de-a lungul văilor cu vegetaţie arborescentă sau arbustivă, începând de la nivelul mării până în zona golurilor subalpine. Densitatea perechilor clocitoare este foarte variabilă, deoarece, fiind o specie rapace, are un teritoriu cu o rază de circa 250-300m.


Se distribuie uniform în zonele deluroase cu terenuri agricole mixte cu păşuni şi pajişti din Transilvania şi Moldova. În Ţara Românească este mai rar din lipsa habitatelor corespunzătoare. Populaţia din România este estimată la 1.380.000 - 2.600.000 de perechi cuibăritoare şi este aparent stabilă.


Efectivul din acest sit este apreciată la 3000-3500 de perechi. Această arie protejată este de importanţă regională pentru această specie, aici cuibăreşte 0,25 – 0,35 % din populaţia ţării. Pe plan european este specie ameninţată.


Pe amplasament nu s-au identificat caracteristicile habitatului optim pentru sfrânciocul roşiatic şi nu se apreciază producerea unui efect negativ asupra acestei specii datorat implementării proiectului.

Ciocănitoare de grădini Dendrocopos syriacus

Habitat: Cea mai antropizată specie de ciocănitoare, majoritatea populaţiei cuibărind în grădini sau în apropierea localităţilor, respectiv în habitate secundare lievzi parcuri etc. Este prezentă în păduri, parcuri, păşuni împădurite sau grădini, de la nivelul mării până la altitudini de 650m. Pentru cuibărit preferă în mod deosebit copacii aflaţi în localităţi. Specie cu o distribuţie largă dar discontinuă, în unele zone poate fi considerată comună iar în altele accidentală.

Populaţia din România: este apreciată la 24000 - 32000 de perechi.

Relevanţa sitului pentru specie: Numărul perechilor cuibăritoare în sit este estimată la 10-20 perechi.

Efectul anticipat al activităţilor propuse: Implementarea planului nu va afecta direct populaţia ciocănitoarei de grădini din SPA nefiind nici o interferenţă ăntre habitatul acestuia şi proiectul propriu zis.

Ciocănitoare cu spate alb Dendrocopus leucotos

Habitat Este locuitor al pădurilor întinse de fag (sau de amestec în care specia predominantă este fagul), din regiuni colinare şi muntoase din Carpaţi, unde şi cuibăreşte. Cuibul il face în trunchiuri de arbori în curs de putrezire sau în ramuri foarte groase, de asemenea intrate în putrefacţie.

Efective din România Populaţia din România este apreciat a fi între 16000 - 24000 de perechi.

Relevanţa sitului pentru specie În sit pădurile întinse de fag lipsesc, ceea ce ne îndreptăţeşte să afirmăm că populaţia ciocănitoarei cu spatele alb nu poate să fie mare, cuibăresc doar aproximativ 13-17 perechi. Însă şi acest efectiv este important în structura metapopulaţională a speciei.


Nu există nici o interferenţă între proiectul propus şi habitatul speciei, nu anticipăm nici un efect asupra populaţiilor speciei.

Ghionoaie sură Picus canus

Habitat

Este un locuitor frecvent al pădurilor de foioase, preferând asociaţiile de sălcii şi de plopi din lunca Dunării şi de-a lungul râurilor interioare, plopi sau pădurile rare de foioase din regiunile colinare şi muntoase (chiar până la 1400m altitudine, Munţii Călimani). Nu pătrunde în interiorul pădurilor de răşinoase, vizitează numai lizierele. Păşunile împădurite pot fi considerate ca habitat secundar pentru specie. Cuibul îl construieşte în tulpina unui arbore sau ocupă scorburi deja existente.


Specie cu o distribuţie largă, în unele zone poate fi considerată chiar comună. Populaţia din România este apreciată la 45000 - 60000 de perechi.


Aproximativ 12-15 perechi cuibăresc în sit. Pe plan european este specie importantă ameninţată.


În cadrul ieşirilor noastre nu am notat prezenţa acestei specii, considerăm că implementarea proiectului nu va afecta populaţia ghionoaiei sure din SPA.

Huhurez mare Strix uralensis

Habitat

Pasăre sedentară în ţara noastră, este legată de habitatul de pădure, cu precădere cele de fag, dar pot fi întâlnite şi în cele de amestec cu cvercinee, carpen dar şi în păduri pure de conifere. Ca zone de cuibărit preferă pădurile bătrâne şi întinse, la altitudini de la 300 la peste 1800 m, instalându-şi cuibul în scorburi mari, la peste 10 m înălţime, în interiorul pădurii.


Pe baza ultimelor evaluări populaţia din ţară este apreciată între limitele 12000-20000 perechi iar densitatea este foarte variabilă în diferite locuri din ţară.


Aproximativ 18-23 de perechi de Huhurez mare cuibăresc în sit 0,325 – 0,541% din populaţia naţională. Nu am reuşit să identificăm specia pe amplasamentul propus, numai în partea nordică a sitului unde am notat efective mari în timpul iernii.


Nu anticipăm efecte negative asupra populaţiei din sit.

Ciocănitoare neagră – Dryocopus martius

Habitat: În România specia a fost considerată ca una specializată pe pădurile de fag şi molid din

zonele montane. În ultimele decenii însă a devenit o specie larg răspândită în toate tipurile de

păduri de la zonele montane până la pădurile de luncă. Ciocănitoarea neagră are o distribuţie

generală dar nu uniformă în România. Lipseşte din zonele întinse fără păduri şi la altitudini peste

limita pădurii (1700 m).

Populaţia din România: populaţia din România este apreciat a fi între 40,000 – 60,000 de

perechi.

Relevanţa sitului pentru specie: populaţia cuibăritoare din sit nu este foarte ridicată nefiind

una importantă pe plan naţional, populaţia estimată fiind de 35-40 perechi.

Efectul anticipat al activităţilor propuse: Habitatul tipic al speciei nu este prezent în zona

potenţial afectată, nu anticipăm efecte negative asupra populaţiei cuibăritoare din sit.

Muscar mic – Ficedula parva

Habitat: Cuibăreşte în pădurile cu frunze căzătoare sau de amestec, cu vegetaţie luxuriantă,

umbroase, cu subarboret des. Favorizează zonele mai abrupte şi mai umede ale pădurilor, de cele

mai multe ori îl întâlnim în apropierea pârâurilor sau izvoarelor. Distribuţia acestei specii nu este

uniformă, are mai multe populaţii localizate în anumite zone ale ţării cu păduri naturale, umede şi

abrupte, unde local este abundent. Este prezent în Bazinul Gheorgheni, Valea Cernei, Porţile de

fier, Piemontul Retezat, Făgăraş etc.

Populaţia din România: Populaţia din România este estimată între 360.000 - 512.000 de

perechi cuibăritoare şi este aparent stabilă.

Relevanţa sitului pentru specie: Conform formularului standard, în sit cuibăresc 120–160

perechi de Muscar mic.

Efectul anticipat al activităţilor propuse: Nu există nici o suprapunere între habitatul preferat al speciei şi investiţia propriu zisă

Muscar gulerat – Ficedula albicollis

Habitat: Cuibăreşte destul de frecvent în pădurile de foioase cu poieni şi subarboret, în grădini

şi parcuri cu vegetaţie densă. Îşi construieşte cuibul exclusiv în scorburi. Distribuţia este uniformă

în pădurile din zona deluroasă. Niciunde nu este prezent în număr mare, dar îl întâlnim oriunde,

unde sunt păduri de foioase în stare apropiată de cea naturală.

Populaţia din România: Populaţia din România este estimată între 460.000 - 712.000 de

perechi cuibăritoare şi este aparent stabilă.

Relevanţa sitului pentru specie: 900-1100 perechi cea ce reprezintă aproximativ 1,39 - 2,152 %

din populaţia naţională a speciei.

Efectul anticipat al activităţilor propuse: Nu anticipăm efecte negative.

Ieruncă – Bonasa bonasia

Habitat: Ierunca de obicei trăieşte în păduri de conifere mature nederanjate dar poate fi prezent şi

în păduri mixte sau foioase, de exemplu în paduri de fag. De obicei preferă pădurile închise cu

molizi şi larici înalte, cu arini şi mesteacăn pe marginile poienilor. Preferă pădurile mai umede, de

multe ori fiind prezent în apropierea pârâurilor, izvoarelor montane. Are nevoie de prezenţa

tufărişului des, preferă deasemenea vegetaţiile de tranziţie dintre diferite asociaţii arboroase.

Distribuţie: este distribuit în zonel colinare şi muntoase ale ţării, distribuţia speciei este limitată de

existenţa habitatelor necesare, păduri mature cu multe poieni, arborete şi surse bogate de apă.

Populaţia din România: În România populaţia este aproximată a fii între 10,000-13,000 de perechi,

populaţia este aparent stabilă.

Relevanţa sitului pentru specie: populaţia cuibăritoare din sit nu este foarte ridicată nefiind una

importantă pe plan European, pe plan naţional populaţia (80-100 perechi) este mică dar

semnificativă.

Habitatul preferat în zona potenţial afectată: Nu anticipăm efecte negative.

Minuniţa - Aegolius funereus

Habitat: păduri dese, cu poieni şi cu zone mlăştinoase. Specie mai mult sedentară, dar femelele şi tinerii deseori migrează spre sud. Cuibăreşte în scorburi (de multe ori în cele părăsite de ciocănitoarea neagră)

Distribuţie: Distribuţia speciei este limitată de existenţa pădurilor întinse de molid.

Habitatul preferat în zona potenţial afectată: în zona proiectului propus lipesc locurile preferate pentru cuibărit şi de hrănire.

Impactul estimat: nu se prevede un impact negativ asupra speciei.

Ciuvica – Glaucidium passerinum

Habitat:. Este o pasăre sedentară, cuibăreşte în scorburile arborilor bătrâne. Habitează în pădurile întinse de molid, cuibărind în cuiburile părăsite de ciocanitoare de munte.

Distribuţie: Distribuţia speciei este limitată de existenţa pădurilor întinse de molid.

Habitatul preferat în zona potenţial afectată: molidişurile bătrâne lipsesc din zona proiectului propus

Impactul estimat: nu se prevede un impact negativ asupra speciei.

Ciocănitoarea de munte – Picoides tridactylus

Habitat: pădurile de conifere întinse, bătrâne dar şi în pădurile de mesteacăn subalpine. Îşi construieşte cuibul în scorburi realizate la înălţime mică în arbori vii sau morţi.

Ciocanitoarea cu trei degete este singura specie de ciocanitori din România specializat pe habitate montane, si anume păduri de conifere sau mixte predominate de conifere. Este un adevărat specialist de habitate, in Romania cuibarind exclusiv în pădurile de conifere de munte până la limita superioară a acestor păduri. Nu cuibăreşte in păduri conifere extrazonale sau în plantaţii de conifere din zone joase. Este ataşat de habitatul tipic pe tot timpul anului, coborând doar ocazional in timpul hoinăritului respectiv iarna la nivelul pădurilor mixte.

Distribuţie: Distributia speciei este limitată de existenţa habitatelor necesare

Habitatul preferat în zona potenţial afectată: nu s-au găsit cuiburi (scorburi) în zona afectată, doar urme de hrănire (decojirea molizilor bolnavi)

Impactul estimat: Nu anticipăm nici un declin cauzat de dezvoltarea proiectului propus.

Cocoşul de munte – Tetrao urogallus

Habitat: favorizează pădurile de conifere mature, diverse din punct de vedere al speciilor de copaci cu părţi deschise şi cu o vegetaţie interioară bogată. Îi plac pădurile de molid şi brad, amestecate cu mesteacăn, larice. O întâlnim de cele mai multe ori în păduri montane bătrâne cu multe luminişuri.

Distribuţie: este distribuită în pădurile de conifere montane din Munţii Carpaţi la atitudini mai mari de 800 m.

Populaţia din România: Pe baza celor mai recente evaluări populaţia din România este situată între 4,500-5,200 de perechi cuibăritoare.

Relevanţa sitului pentru specie: situl nu prezintă o importanţă pentru această specie, numărul perechilor cuibăritoare fiind destul de redusă.

Habitatul preferat în zona potenţial afectată: Habitatul preferat de această specie este prezentă în apropierea zonei afectate de proiect.

Impactul estimat: Nu anticipăm nici un declin cauzat de dezvoltarea proiectului propus.

Legendă:

Habitat

- P – habitat de pădure inclusiv lizieră

S-au notat toate speciile observate de-a lungul observaţiilor inclusiv cele care au fost observate lângă complexul hotelier de la Balvanyos.

Metodologia de evaluare a popula țiilor de p ăsări în Ariile de Protec ție Special ă Avifaunistic ă (SPA) folosit ă în prezentul studiu

Metoda nr. 1: Evaluare directă din puncte de observare elevate

Metoda aplicată: Această metodă este folosită pentru evaluarea populațiilor de păsări de talie mare, cu

zbor planat (răpitoare, berze etc.). Aceste păsări folosesc coloane de aer cald pentru a se înălța, după care

se deplasează cu zbor planat. Datorită acestui comportament tipic sunt uşor de observat şi de identificat de

la o distanţă semnificativă. Din mișcarea lor în perioada de reproducere se pot trage concluzii cu privire la

numărul perechilor, teritoriile şi terenurile de hrănit. Observatorii stau pe o înălţime (culme de deal) de

unde au o vedere bună asupra ariei cercetate. Fiindcă aceste păsări pot fi observate şi identificate de la

distanţe mari, este ideal dacă de pe punctul respectiv se poate vedea la o distanţă de 2-3 kilometrii.

Observatorii veghează cu binocluri și telescoape păsările cu zbor planat, notează speciile observate, timpul

observației şi mişcarea păsărilor pe hartă. Observaţiile sunt efectuate simultan de pe culmi diferite, astfel se

pot observa toate păsările de pe terenul respectiv. Beneficiul acestei metode constă în faptul că cu efort

relativ mic se poate stabili eficient populaţia de păsări cu zbor planat de pe o arie relativ mare.

Precizia metodei: Rezultă date precise despre mărimea absolută a populaţiei respective.

Metoda nr. 2: Recensământul cristelului şi alte specii înrudite (Porzana, Rallus)

Metoda aplicată: Această metodă trebuie aplicată special cristelului de câmp, care este o specie

nocturnă periclitată pe plan global. Cu ajutorul unui aparat GPS şi a unei hărţi detaliate în timpul zilei va fi

stabilit traseul de parcurs noaptea. Evaluatorii trebuie să se apropie de fiecare punct al habitatului speciei la

aproximativ 350m (protocolul nr. 1.) sau 500 m (protocolul nr. 2.), astfel terenul poate fi explorat în benzi

late de 700 m respectiv 1 km. Traseul va fi parcurs şi noaptea între orele 23-03 (perioada de activitate

maximă a masculilor cântători), cu ajutorul unui magnetofon portabil va fi difuzat sunetul speciei, la care

masculul răspunde. Cristeii sunt păsări foarte teritoriale, poate fi apropiat la 15-20 m, poziţia masculului va

fi aproximată cu aparatul GPS sau poziţionată cu ajutorul busolei prin triunghiulare şi notată pe hartă.

Numărul masculilor cântători ne arată numărul teritoriilor ocupate, pe baza căruia se poate aprecia foarte

exact numărul perechilor cuibăritoare din zona respectivă.

Precizia metodei: Rezultă date precise despre mărimea populaţiei respective.

Metoda nr. 3: Recensământ din puncte fixe

Metoda aplicată: Această metodă este folosită pentru recensământul păsărilor de talie mică,

(ciocănitoarele, păsări cântătoare) şi poate fi aplicată atât în pădure cât şi pe teren deschis. Punctele de

observaţie sunt aşezate într-o reţea dreptunghiulară, unde distanţa dintre puncte este de 250 m. Acest

traseu alcătuit din puncte trebuie parcurs primăvara, între orele 5 şi 9 dimineaţa, când păsările sunt active

(şi activitatea nu se schimbă semnificativ în cursul implementării). În fiecare punct vor fi petrecute cinci

minute cu observarea vizuală şi ascultarea vocalizării sau ciocănitului păsărilor. Astfel se vor cunoaşte

speciile prezente, locaţia şi numărul teritoriilor lor (a perechilor cuibăritoare).

Precizia metodei: Cu ajutorul acestei metode se estimează mărimea populaţiei respective.

Metoda nr. 4: Evaluare pe trasee lineare

Metoda aplicată: Această metodă este folosită în terenuri deschise pentru recensământul păsărilor de

talie mică. Într-un km2 dis de dimineaţă (de la 5 la 9) vor fi parcurse două trasee cu lungimea de 1 km. Pe

ambele părţi ale traseelor vor fi stabilite benzi cu lăţimi diferite. În cazul fiecărui specimen observat va fi

notată distanţa acestuia faţă de traseu, iar poziţiile exacte ale păsărilor vor fi trecute pe hartă. Astfel se vor

cunoaşte speciile prezente, locaţia şi numărul teritoriilor lor (a perechilor cuibăritoare). În timpul lucrărilor

se poate veghea de asemenea mişcarea berzelor pe zona respectivă. Această metodă nu dă rezultate atât de

precise ca metoda nr. 3, este însă corespunzătoare pentru evaluarea populaţiilor din porţiunea izolată de

drum.

Precizia metodei: Cu ajutorul acestei metode se estimează mărimea populaţiei respective.

Metoda nr. 5: Recensământ de răpitoare în timpul iernii

Metoda aplicată: Această formă a evaluării este folosită pentru estimarea numărului de erete vânăt care

iernează pe un anumit teritoriu. Această specie cuibăreşte în nordul Europei, în ţara noastră este oaspete de

iarnă. O întâlnim pe terenuri deschise (pajişti, mlaştini, terenuri arabile etc.) unde sunt şi câţiva copaci, tufe

pentru înnoptare. Perioada de activitate a acestei specii este maximă începând cu trei ore înaintea apusului

de soare până la lăsarea serii. În acest interval de timp poate fi uşor detectată şi determinată de la distanţe

mari. Evaluarea va începe cu trei ore înaintea apusului de soare, păsările observate vor fi notate iar poziţia

lor va fi trecută pe hartă.

Caracteristicile impactului potenţial

Conform legislației în vigoare, la elaborarea studiului EA trebuie luate în vedere următoarele tipuri de impact:

1. direct şi indirect;

2. pe termen scurt sau lung;

3. din faza de construcţie, de operare şi de dezafectare;

4. rezidual;

5. cumulativ

Tipurile de impact sunt prezentate functie de parametrii fata de care se face raportarea, si anume:

� scara (perioada) de timp:

- impact pe termen scurt (0-1an),

- mediu (1-5 ani) si

- lung (mai mult de 5 ani).

� aria de aplicare:

- impact singular al proiectului,

- impact cumulativ (împreuna cu alte planuri si/sau proiecte relevante din vecinatate).

� efect exercitat:

- impact direct ,

- impact indirect.

Toate efectele potentiale asupra speciilor de interes comunitar, identificate pentru fiecare activitate care este supusa evaluarii impactului sunt analizate pentru a se determina valoarea impactului final.

Valoarea impactului reprezintă relația: Impact = Consecință X Probabilitate

Consecințele sunt evaluate pe baza valorilor dintr-un matrix:

Prezentarea consecintelor

Valoare Grad de afectare Consecinta riscului asupra speciilor de interes comunitar

5 Dezastruos Disparitia a 81-100% din specii sau reducerea populatiilor locale cu acest procent

4 Foarte serios Disparitia a 61-80% din specii sau reducerea populatiilor locale cu acest procent

3 Serios Disparitia a 41-60% din specii sau reducerea populatiilor locale cu acest procent

2 Moderat Disparitia a 21-40% din specii sau reducerea populatiilor locale cu acest procent

1 Nesemnificativ Disparitia a 0-20% din specii sau reducerea populatiilor locale cu acest procent

Categoriile de probabilitate sunt cele descrise în tabelul de mai jos

Valoare Probabilitate Descriere

5 Inevitabil Efectul va apărea sigur

4 Foarte probabil Efectul apare frecvent

3 Probabil Efectul apare cu frecvență redusă

2 Improbabil Efectul apare ocazional

1 Foarte improbabil Efectul apare accidental

Matricea de impact, calculata în functie de probabilitatea aparitiei pericolului si a consecintelor maxim previzibile se prezinta astfel:

Matricea de impact

Probabilitate

Inevitabil 5 5 10 15 20 25

Foarte probabil 4 4 8 12 16 20

Probabil 3 3 6 9 12 15

Improbabil 2 2 4 6 8 10

Foarte improbabil 1 1 2 3 4 5

Consecințele

1 2 3 4 5

Nes

emn

ific

ativ

Mo

der

at

Seri

os

Foar

te s

erio

s

Dez

astr

uo

s

Analiza nivelului impactului este facuta în functie de consecintele si probabilitatea fiecarui efect identificat tinând cont si de gradul de ireversibilitate al efectelor exercitate în vederea evaluarii finale. Produsul acestor doua caracteristici este definit ca nivel al impactului final.

Valoarea impactului este reprezentata dupa cum urmeaza:

Nivelul impactului

Semnificativ (12-25)

Moderat (5-12)

Nesemnificativ (1-4)

Un impact semnificativ este caracterizat de afectarea majora a speciilor si populatiilor locale, cu sanse minime de refacere a echilibrului initial chiar si pe termen lung, având deci un puternic caracter de ireversibilitate.

Impactul de tip moderat presupune o afectare semnificativa a speciilor si a populatiilor locale a acestora, a carui caracter de ireversibilitate este scazut, refacerea starii initiale a mediului fiind posibila însa de-a lungul unei perioade îndelungate.

Impactul nesemnificativ presupune o alterare minima a componentelor naturale, inclusiv a speciilor si populatiilor locale, pe termen scurt, cu un puternic caracter de reversibilitate, astfel încât refacerea starii initiale are loc de la sine, pe o perioada mica de timp, fara eforturi suplimentare.

Indicatorii cheie pentru evaluarea nivelului impactului sunt reprezentati de numarul de specii afectate pe de o parte si de numarul de indivizi ai populatiilor locale afectati pe de alta parte, acestia permitând cuantificarea consecintelor asa cum au fost descrise mai sus.

Alaturi de acesti doi indicatori, gradul de ireversibilitate al efectelor asupra mediului, ajuta la evaluarea finala a nivelului de impact asociat planurilor si proiectelor.

Impact direct si indirect, singular, pe termen scurt, mediu si lung

Ca urmare a analizei activitatilor ce pot avea efecte negative asupra mediului, conform matricei de impact, s-au putut obtine valorile impacturilor individuale, asa cum au fost identificate mai sus, acestea fiind urmatoarele:

Impact Termen scurt Termen mediu Termen lung

direct indirect direct indirect direct indirect

Singular 2 1 3 3 4 3

Cumulativ 2 1 3 4 4 3

Se poate observa astfel, ca pentru activitatile care sunt efectuate pe termen scurt, nivelul impactului direct este nesemnificativ, deoarece aceste activitati, desi au un usor impact negativ, este exercitat doar pe termen scurt.

Pe termen scurt, în cazul impactului indirect este rezultatul activitatilor de transport al materialelor de constructii, a utilajelor, deseurilor si a personalului în vederea sustinerii etapelor de amenajare si constructie . Nivelul rezultat este moderat deoarece aceste activitati presupun un deranj nesemnificativ pentru arealul tranzitat.

Impactul direct al proiectului la nivelul întregii rețele Natura 2000, consideram ca este nesemnificativ pentru habitatele și speciile pentru care au fost instituit aria protejată de interes comunitar.

Impactul generat în faza de construcție

Fazele tehnologice pentru realizarea proiectului sunt în sinteză următoarele :

� amenajare și organizare de șantier;

� construirea clădirilor şi amenajare;

� lucrări de ecologizare la sfârșitul celorlalte faze.

În faza de constructie, impactul va fi ușor negativ datorită emisiilor de aer și zgomotului produs de utilaje, și moderat sau semnificativ, dacă nu se iau în vedere cele propuse în capitolul de propunei a prezentului studiu.

În aceasta fază, impactul este direct, pe termen scurt, limitat la durata executiei, nu este rezidual si nici cumulativ (dacă se ia în vedere propunerile făcute în capitolul respectiv).

Impactul generat în faza de exploatare

Impactul generat în această fază este directă, pe termen mediu sau lung, nu are efecte reziduale. Impactul generat în faza de funcționare se vor acumula cu alte impacte negative, astfel impactul cumulat asupra factorilor de mediu va fi pe granița nesemnificativ / moderat.

Impactul rezidual

S-a luat în calcul încă de la analiza inițială a proiectului, astfel încât nu va exista un impact rezidual.

Impactul cumulativ

Nu putem vorbi de efecte cumulative semnificative.

* efect existent

- lipsă efect

Surse de poluanţi şi instalaţii pentru reţinerea, evacuarea şi dispersia poluanţilor în mediu

1. Protecţia calităţii apelor:

Apa potabilă va fi asigurată dintr-un puț, apele uzate vor fi colectate și tratate conform legislației în vigoare. Nu vor fi poluate nici apele de suprafață, nici cele subterane în nici-un fel, în faza de construcție se vor folosi utilaje și mașini în stare perfectă de funcționare – din grija constructorului.

2. Protecţia aerului:

Poluare aerului: este nesemnificativă, consumul de combustibil fiind de aprox. 10 l/100 km.

3. Protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor:

Zgomot va exista numai în faza de construcție

4. Protecţia împotriva radiaţiilor:

Nu este cazul.

5. Protecţia solului şi a subsolului:

Pe amplasament nu sunt prevăzute procese sau materiale care ar putea contamina solul sau subsolul.

6. Protecţia ecosistemelor terestre şi acvatice:

Casele de locuit nu vor avea impact negativ asupra speciilor de păsări, dinpotrivă, plantațiile de pomi vor fi benefice pentru unele specii ca loc de cuibărire.

Cod Specie Populaţie:

Rezidentă Cuibărit Iernat Pasaj

Sit

Pop. Impact

Aspecte de mediu afectate

Posibile efecte asupra mediului, elemente ale acestuia

Semnifi-cative

Secundare Cumula-tive

Sinergice Termen scurt

Termen mediu

Termen lung

Perma-nente

Temporare

Păsări * * - - * * * * *

Apă - * - * - - - - -

Aer - - - - * - - - -

Sol - - - - - - - - -

Peisaj - - - - - * - - -

Relațiile dintre aceștia

- * - - - * - * -

Total 1 3 - 1 2 3 1 2 1

A031 Ciconia nigra 1-2 p C 0

A072 Pernis apivorus 35-40 p B 0

A082 Circus cyaneus 20-30 i C 0

A089 Aquila pomarina 18-20 p C 0

A104 Bonasa bonasia 70-100 p C 0

A122 Crex crex 150-200 p C 0

A223 Aegolius funereus 20-30 p C 0

A217 Glaucidium passerinum 10-15 p C 0

A220 Strix uralensis 18-23 p C 0

A224 Caprimulgus europaeus 20-35 p C 0

A236 Dryocopus martius 35-40 p C 0

A429 Dendrocopos syriacus 10-20 p D 0

A239 Dendrocopos leucotos 13-17 p D 0

A241 Picoides tridactylus 20-40 p C 0

A234 Picus canus 12-15 p D 0

A320 Ficedula parva 120-160 p D 0

A321 Ficedula albicollis 900-1100 p C 0

A338 Lanius collurio 3000-3500 p C 0

A108 Tetrao urogallus 70-90 i C 0

A081 Circus aeruginosus 2-5 p 50-70 i C 0

A080 Circaetus gallicus 2-5 p C 0

A119 Porzana porzana 10-30 p C 0

A031 Ciconia ciconia 110-130p B 0

A084 Circus pygargus 20-40 i D 0

Astfel, analizând tabelul mai sus putem enunţa următoarele referitor la statutul de conservare favorabilă a populaţiilor de păsări din sit:

� aria naturală a speciilor nu va fi afectată de proiect

� funcţiile şi structurile necesare pentru supravieţuirea populaţiilor speciilor din sit există şi nu vor fi afectate prin implementarea proiectului

7. Protecţia aşezărilor umane şi a altor obiective de interes public:

Nu este cazul.

8. Gospodărirea deşeurilor generate pe amplasament:

Deșeurile vor fi colectate selective, în recipient etanș, acoperite și transportate pe bază de contract cu societăți comerciale specializate, pe categorie de deșeu.

9. Gospodărirea substanţelor şi preparatelor chimice periculoase:

Nueste cazul.

Prevederi pentru monitorizarea mediului:

Deoarece este vorba de case de locuit, nu este cazul monitorizării mediului nici în timpul construcțiilor și nici în perioada de exploatare..

ANEXE

Fotografii

EA Ciceu case locuit PUZ - anpm.ro · ... structurilor si proceselor ... cultura si civilizatie ale...

Documents

Transcript of EA Ciceu case locuit PUZ - anpm.ro · ... structurilor si proceselor ... cultura si civilizatie ale...