STUDIU DE EVALUARE ADECVAT Ă PRIVIND …apmot.anpm.ro/anpm_resources/migrated_content... · ......

48
0 Str. Dr.V.I.Papilian bl. G6 ap.3 J 16 /347/ 1992 C.F. 2297669 Craiova tel/fax. 0251/532579 tel mobil: 0722/463625; 0766/298905 RO 27 CRDZ 006A 1725 7047 6001 Banca Romexterra suc. Craiova STUDIU DE EVALUARE ADECVAT Ă PRIVIND EFECTELE POTENTIALE ASUPRA MEDIULUI PRODUSE PRIN CONSTRUIRE BALASTIERĂ , COMUNA TESLUI, JUDETUL OLT Beneficiar: S.C. BORBAS S.R.L., Slatina Director, Dr. geol. Ion Pătruţoiu 2013

Transcript of STUDIU DE EVALUARE ADECVAT Ă PRIVIND …apmot.anpm.ro/anpm_resources/migrated_content... · ......

0

Str. Dr.V.I.Papilian bl. G6 ap.3

J 16 /347/ 1992 C.F. 2297669

Craiova

tel/fax. 0251/532579 tel mobil: 0722/463625; 0766/298905 RO 27 CRDZ 006A 1725 7047 6001

Banca Romexterra suc. Craiova

STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PRIVIND

EFECTELE POTENTIALE ASUPRA

MEDIULUI PRODUSE PRIN CONSTRUIRE

BALASTIERĂ , COMUNA TESLUI,

JUDETUL OLT

Beneficiar: S.C. BORBAS S.R.L., Slatina

Director, Dr. geol. Ion Pătruţoiu

2013

1

INTRODUCERE La alcătuirea prezentului studiu s-au folosit date din din memoriul tehnic, date (observaţii) personale, ortofotograme precum şi alte planuri – fotografii etc. Obiectivul principal al reţelei Europene de zone protejate NATURA 2000 - desemnate pe baza Directivei Păsări respectiv Directivei Habitate -, este ca aceste zone să asigure pe termen lung „statutul de conservare favorabilă” a speciilor pentru fiecare sit în parte care a fost desemnat. Deşi definiţia exactă a termenului „statut de conservare favorabilă” este cel puţin interpretabilă, România va trebui să raporteze periodic către Comunitatea Europeană, cu privire la îndeplinirea acestui obiectiv. În acest sens trebuie asigurat ca populaţiile în situri dar şi în afara acestora a speciilor de interes european, adică a celor periclitate, să nu se diminueze. Trebuie să înţelegem că Directivele (de Păsări şi Habitate) vizează populaţiile (şi habitatele) globale iar desemnarea unor situri este numai o unealtă recomandată pentru protecţia acestora şi nici decum suficientă pentru protecţia tuturor speciilor din conţinutul acestor acte. Modalităţile de conservare, precum şi unele aspecte care sunt atinse în acest capitol sunt prezentate în legislaţia naţională specifică din care, pentru corectitudinea termenilor şi a informaţiei prezentate în studiul de faţă trebuie să facem refrire după cum urmează: a) mediu natural - ansamblul componentelor, structurilor si proceselor fizico-geografice, biologice si biocenotice naturale, terestre si acvatice, avand calitatea intrinseca de pastrator al vietii si generator de resurse necesare acesteia; b)patrimoniu natural - ansamblul componentelor si structurilor fizico-geografice, floristice, faunistice si biocenotice ale mediului natural a caror importanta si valoare ecologica, economica, stiintifica, biogena, sanogena, peisagistica, recreativa si cultural-istorica au o semnificatie relevanta sub aspectul conservarii diversitatii biologice floristice si faunistice, al integritatii functionale a ecosistemelor, conservarii patrimoniului genetic, vegetal si animal, precum si pentru satisfacerea cerintelor de viata, bunastare, cultura si civilizatie ale generatiilor prezente si viitoare; c) bun al patrimoniului natural - componenta a patrimoniului natural care necesita un regim special de ocrotire, conservare si utilizare durabila in beneficiul generatiilor prezente si viitoare; d)arie naturala protejata - zona terestra, acvatica si/sau subterana, cu perimetru legal stabilit si avand un regim special de ocrotire si conservare, in care exista specii de plante si animale salbatice, elemente si formatiuni biogeografice, peisagistice, geologice, paleontologice, speologice sau de alta natura, cu valoare ecologica, stiintifica sau culturala deosebita; e) sit de conservare - sinonim cu arie naturala protejata; f) arie speciala de conservare - sit protejat pentru conservarea habitatelor naturale de interes comunitar si/sau a populatiilor speciilor de interes comunitar, altele decat pasarile salbatice, in conformitate cu reglementarile comunitare; g) arie de protectie speciala avifaunistica - sit protejat pentru conservarea speciilor de pasari salbatice, in conformitate cu reglementarile comunitare;

2

h) conservare in situ - ocrotirea si conservarea bunurilor patrimoniului natural in mediul lor natural de geneza, existenta si evolutie; i) conservare ex situ - ocrotirea si conservarea bunurilor patrimoniului natural in afara mediului lor natural de geneza, existenta si evolutie; j) coridor ecologic - zona naturala sau amenajata care asigura cerintele de deplasare, reproducere si refugiu pentru speciile salbatice terestre si acvatice; k) zona de protectie - zona inconjuratoare pentru un bun al patrimoniului natural, destinata sa previna impactul activitatilor antropice asupra acelui bun; l) reteaua nationala de arii naturale protejate - ansamblul ariilor naturale protejate; m) reteaua ecologica a ariilor protejate - ansamblul de arii naturale protejate, impreuna cu coridoarele ecologice; n) reteaua ecologica EMERALD - reteaua europeana de arii de interes conservativ special, creata in baza Conventiei privind conservarea vietii salbatice si a habitatelor naturale din Europa, Berna, 1979; o) reteaua ecologica NATURA 2000 – reteaua ecologica de arii naturale protejate constand in arii de protectie speciala si arii speciale de conservare, instituita prin Directiva 92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale, a faunei si florei salbatice; p) conservare - ansamblu de masuri care se pun in aplicare pentru mentinerea sau refacerea habitatelor naturale si a populatiilor de specii de fauna si flora salbatice, intr-o stare favorabila, in sensul lit. ş si ţ; q) habitat natural - zona terestra, acvatica sau subterana, in stare naturala sau seminaturala, ce se diferentiaza prin caracteristici geografice, abiotice si biotice; r) habitate naturale de interes comunitar - acele habitate care: (i) sunt in pericol de disparitie in arealul lor natural; (ii) au un areal natural mic ca urmare a restrangerii acestuia sau prin faptul ca au o suprafata restransa; sau (iii) reprezinta esantioane reprezentative cu caracteristici tipice pentru una sau mai multe dintre urmatoarele regiuni biogeografice: alpina, continentala, panonica, stepica si pontica; s) habitat natural prioritar - tip de habitat natural amenintat, pentru a carui conservare exista o responsabilitate deosebita; ş) stare de conservare favorabila a unui habitat - se considera atunci cand: (i) arealul sau natural si suprafetele pe care le acopera in cadrul acestui areal sunt stabile sau in crestere; (ii) are structura si functiile specifice necesare pentru mentinerea sa pe termen lung; si (iii) speciile care ii sunt caracteristice se afla intr-o stare de conservare favorabila; t) habitatul unei specii - mediul natural sau seminatural definit prin factori abiotici si biotici in care traieste o specie in orice stadiu al ciclului biologic;

3

ţ) stare de conservare favorabila a unei specii - se considera atunci cand: (i) specia se mentine si are sanse sa se mentina pe termen lung ca o componenta viabila a habitatului sau natural; (ii) aria sa de repartitie naturala a speciei nu se reduce si nu exista riscul sa se reduca in viitor; (iii) exista un habitat destul de vast pentru ca populatiile speciei sa se mentina pe termen lung; u) specii amenintate - specii periclitate, vulnerabile sau rare; v) specii prioritare - specii periclitate si/sau endemice pentru a caror conservare sunt necesare masuri urgente; x) specii de interes comunitar - specii care pe teritoriul Uniunii Europene sunt periclitate, vulnerabile, rare sau endemice: (i) periclitate, exceptate cele al caror areal natural este marginal in teritoriu si care nu sunt nici periclitate, nici vulnerabile in regiunea vest-palearctica; (ii) vulnerabile, adica a caror trecere in categoria speciilor periclitate este probabila intr-un viitor apropiat, in caz de persistenta a factotilor cauzali; (iii) rare, adica ale caror populatii sunt mici si care, chiar daca in prezent nu sunt periclitate sau vulnerabile, risca sa devina; aceste specii sunt localizate in arii geografice restranse sau sunt rar dispersate pe suprafete largi; (iv) endemice si necesita o atentie particulara datorita naturii specifice a habitatului lor si/sau a impactului potential al exploatarii lor asupra starii lor de conservare. Singurul indicator obiectiv şi cantitativ cu privire la statutul unei specii într-o anumită zonă este mărimea populaţiei respectiv schimbarea mărimii populaţiilor. Este deci esenţial ca impactul unor investiţii asupra acelor specii pentru care zona a fost desemnată ca sit Natura 2000 să fie evaluate prin metode ştiinţifice, unanim acceptate. În majoritatea cazurilor impactul poate fi minimalizat sau sensibil micşorat prin selectarea atentă şi implementarea corectă a metodelor de diminuare a impactului. Prezentul Studiu de Evaluare adecvata s-a intocmit in urma solicitarii Agentiei pentru

Protectia Mediului Olt pentru proiectul „Construire balastieră” in comuna Teslui, T136/2, P

1/1, judetul Olt.

Agentul economic intentioneaza sa obtina actul de reglementare (acord de mediu) pentru

realizarea investitiei.

Conform HG nr. 445/2009 si a OUG 57/ 2007 privind regimul ariilor naturale protejate,

conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice, studiul de evaluare adecvata

pentru proiect s-a facut in conformitate cu Ordinul Ministerului Mediului si Padurilor nr.

19/ 2010. Evaluarea este obligatorie pentru orice proiect care poate afecta in mod

semnificativ aria naturala protejata de interes comunitar, singur sau in combinatie cu alte

proiecte.

I. Informaţii generale

1.1 Denumirea proiectului

4

CONSTRUIRE BALASTIERĂ:

TITULAR:

- numele solicitantului: S.C. BORBAS S.R.L.

- adresa postală: Mun. Slatina, str. Independentei, nr. 1, jud. Olt

- GSM : 0722294309

- numele persoanelor de contact: Tobă Nicolae

1.2 Descrierea proiectului si a etapelor de realizare a acestuia

Amplasamentul proiectului

Perimetrul de exploatare a agregatelor minerale este situat in vechea albie a râului Olt,

T136/2, P 1/1, localitatea Teslui, jud. Olt, pe malul stâng al râului Olt .

Suprafata totală a terenului este de 32 834 mp

Suprafaţa perimetrului de exploatare 29 834 , in forma de patrulater;

Adâncime de exploatare = 3- 6 m;

P.O.T. – 90,86 %;

C.U.T. – 0,91

Justificarea Necesitatii Proiectului

Statutul actual al terenului este de teren neproductiv.

Obiectivul pus în discuţie a fost amplasat pentru exploatarea şi valorificarea

agregatelor minerale(materialului aluvionar), din albia majoră a Oltului.

5

Prin exploatarea acestui zăcământ se creează premisele obţinerii unor agregate

minerale utilizate la fabricarea betoanelor şi mortarelor şi la confecţionarea, întreţinerea şi

repararea drumurilor.

Scopul este de a exploata şi valorifica o parte a zăcământului de roci

aluvionare(agregate minerale) care se află în albia majoră a Oltului şi nu necesită un volum

mare de lucrări de deschidere şi pregătire.

Ţinând seama de faptul că cererea de materiale de construcţii este relativ mare,

obiectivul poate realiza produse care să îşi găsească piaţă de desfacere atât pe plan local cât

şi pentru zone mai îndepărtate.

Obiectivul are utilitate publică putând furniza materie primă pentru societăţile de

construcţii din zonă.

Amplasarea obiectivului într-o zonă accesibilă datorită drumurilor existente reduce

cheltuielile de exploatare, materialul putând fi valorificat la preţuri accesibile.

Terenul pe care se va construi balastiera este în extravilan. Amplasarea investiţiei este

compatibilă cu folosinţele din planul urbanistic general şi cu regulamentul local de

urbanism (certificat de urbanism nr. 84/25.06.2012 a cărui copie este anexată

prezentei lucrări).

Localizare geografica:

Perimetrul propus pentru înfiinţarea iazului este delimitat de următoarele puncte de

contur în sistem de proiecţie STEREO 1970:

Nr. pct

X Y

1 334.837,172 443.696,451 2 334.826,583 4437.36,312 3 334.790,970 443.807,883 4 334.751,590 443.845,703 5 334.715,780 443.889,068

19 334.623,583 443.986,485 20 334.625,925 443.736,931 17 334.646,897 443.726,508 18 334.767,250 443.703,171

6

Scopul si importanta obiectivului de investitii:

Oportunitatea investiţiei constă în crearea în zonă a unei balastiere pentru exploatarea

şi valorificarea agregatelor minerale si ulterior dezvoltarea unui obiectiv turistic de agrement

sportiv.

Terenul pe care se va construi balastiera este în extravilan. Amplasarea investiţiei este

compatibilă cu folosinţele din planul urbanistic general şi cu regulamentul local de

urbanism (certificat de urbanism nr. 84/25.06.2012 a cărui copie este anexată

prezentei lucrări).

Obiective generale:

1.Punerea în valoare a potenţialului natural, istoric, cultural, etnografic din aceasta zonă;

2.Îmbunătăţirea şi consolidarea produsului turistic;

3.Imbunătăţirea calităţii ofertei turistice în scopul atragerii turiştilor străini;

4.Dezvoltarea altor forme de turism: pescuit, vânătoare, drumeţii, etnofolcloric, climateric

şi peisagist, etc.

5.Asigurarea raportului real calitate-preţ în vederea asigurării competitivităţii;

Obiectivele urmărite necesită sprijin pentru investiţii în scopul:

1. Utilizării optime a infrastructurii existente;

2. Renovării calitative a infrastructurii existente;

7

3. Completării infrastructurii existente;

4. Armonizării exigenţelor turiştilor cu echilibrul şi particularităţile mediului rural, cu

valorile sale tradiţionale şi a patrimoniului cultural.

5. Elaborarea unor materiale promoţionale (pliante, machete, ghiduri turistice);

6. Participarea la manifestari profesionale turistice;

DESCRIEREA PROIECTULUI

- un rezumat al proiectului;

Beneficiarul doreşte construirea unei balastiere si continuarea cu amenajarea unui

amplasament turistic pentru practicare jocuri sportive.

Pe suprafaţa de teren destinată amenajării amplasament turistic pentru practicare

jocuri sportive se vor realiza construcţii specifice activităţii de turism sportiv:

- lac de agrement;

- drumuri de acces şi de întreţinere .

Descrierea procesului de producţie - Lucrări de exploatare

Exploatarea nisipului şi pietrişului din perimetrul Cherlesti-Mosteni va avea următoarele faze:

-) extracţia(exploatarea) agregatelor minerale, nisip si pietris ;

-) încărcarea agregatelor minerale extrase în autobasculante

-) transportul balastului la punctele de lucru sau la terţi.

Exploatarea utilului se face într-o singură felie orizontală de cca. 4,5 – 5,0 m grosime.

Operaţiunea se efectuează cu draglina sau excavatorul, sau prin împingere cu buldozere şi

încărcare cu un încărcător frontal. Randamentul cel mai mare se va obţine cu excavatoare pe

şenile, cu cabluri (dragline).

Pe măsura avansării lucrărilor se amenajează drumul tehnologic de acces la perimetru.

Exploatarea masei de nisip şi pietriş se face în fâşii direcţionale longitudinale de 10 – 15 m

lăţime.

Din grosimea totală a bancului, cca.3,5-4,0 m se va realiza sub nivelul hidrostatic care este

nivelul luciului apei râului Olt.

Caracteristicile balastierei:

• Suprafata totală a terenului este de 32 834 mp

• Suprafaţa perimetrului de exploatare 29 834 , in forma de patrulater;

• Adâncime de exploatare = 3- 6 m;

• P.O.T.pr. = 90,86 %

8

• C.U.T.pr. = 0,91

Se prezinta elementele specifice caracteristice proiectului propus:

- profilul si capacitatile de productie;

Lucrarea constă în construirea balastiere pe o suprafaţă de circa 29 834 mp.

- descrierea instalatiei si a fluxurilor tehnologice existente pe amplasament (dupa caz);

Nu este cazul.

- descrierea proceselor de productie ale proiectului propus, in functie de specificul

investitiei, produse si subproduse obtinute ,marimea, capacitatea;

Procesul tehnologic de exploatare are următoarele etape:

-) extracţia(exploatarea) agregatelor minerale, nisip si pietris ;

-) încărcarea agregatelor minerale extrase în autobasculante

-) transportul balastului la punctele de lucru sau la terţi.

- materiile prime, energia si combustibilii utilizati, cu modul de asigurare a acestora;

Energia va fi folosită numai pentru iluminat.

Combustibili utilizati sunt asiguraţi de la staţie de distribuţie carburanţi din zonă.

- racordarea la retelele utilitare existente in zona;

Racordare la energie electrică.

- descrierea lucrarilor de refacere a amplasamentului in zona afectata de executia

investitiei;

Nu este cazul.

- cai noi de acces sau schimbari ale celor existente;

Se folosesci căile de acces existente.

- resursele naturale folosite in constructie si functionare;

Agregate minerale pentru realizare maluri.

- metode folosite in constructie;

Excavarea, terenului.

- planul de executie, cuprinzand faza de constructie, punerea in functiune,exploatare,

refacere si folosire ulterioara;

Planul de execuţie constă în extragerea agregatelor minerale conform fluxului

tehnologic descris anterior.

- relatia cu alte proiecte existente sau planificate;

Nu este cazul.

- detalii privind alternativele care au fost luate in considerare;

Nu este cazul

9

- alte activitati care pot aparea ca urmare a proiectului (de exemplu, extragerea de

agregate, asigurarea unor noi surse de apa, surse sau linii de transport al energiei,

cresterea numarului de locuinte, eliminarea apelor uzate si a deseurilor);

Extragerea de agregate minerale de pe amplasamentul acestuia implica formarea

unei viitoare zone de agrement sportiv (caiac, canoe, etc.).

- alte autorizatii cerute pentru proiect.

- Documentaţie tehnică autorizaţie de construcţie;

- Documentaţia tehnică de organizare a execuţiei;

- Aviz S.G.A.

- Acord R.N.P. - Romsilva

- Aviz A.N.R.M.

Caracteristicile impactului potential, in măsura in care aceste informatii sunt

disponibile

O scurta descriere a impactului potential, cu luarea in considerare a urmatorilor

factori:

- impactul asupra populatiei, sanatatii umane, faunei si florei, solului, folosintelor,

bunurilor materiale, calitatii si regimului cantitativ al apei, calitatii aerului, climei,

zgomotelor si vibratiilor, peisajului si mediului vizual, patrimoniului istoric si cultural si

asupra interactiunilor dintre aceste elemente. Natura impactului (adica impactul direct,

indirect, secundar, cumulativ, pe termen scurt, mediu si lung, permanent si temporar, pozitiv

si negativ);

Impactul asupra populatiei, sanatatii umane

Relaţia dintre societatea umană şi mediul înconjurător este o reflecţie a gradului de

eficienţă cu care societatea extrage şi foloseşte resursele naturale, construieşte habitatul

uman şi elimină resturile şi deşeurile rezultate din aceste procese.

Amprenta pe care o lăsăm asupra mediului înconjurător este un barometru al durabilităţii

dezvoltării economice şi sociale. Conservarea mediului natural este astfel un dublu

deziderat: ea reprezintă atât o reflecţie a dezvoltării economice durabile cât şi un indice al

unui nivel superior de civilizaţie, care îşi planifică evoluţia pe termen lung cu scopul de a

îmbogăţi viaţa fiecărui membru al comunităţii, acum şi pentru generaţiile care urmează.

Factorul uman

10

- Perioada de executie: Impact pozitiv: crearea de locuri de munca;

- Perioada de exploatare: impactul va fi pozitiv, ca urmare a dezvoltarii locale si

regionale, imbunatatirii calitatii factorilor de mediu si a starii de sanatate a populatiei din

zonele învecinate, reducerii timpului de parcurgere a distantelor, care va rezulta după

punerea în funcţiune a investiţiei.

Impactul asupra solul, florei si faunei

- Perioada de executie: solul si vegetatia pot fi afectate ca urmare a operatiilor de

amenajare a obiectivului turistic, depunerilor de substante poluante pe sol si pe plante.

- Perioada de exploatare: impact nesemnificativ.

Impactul asupra folosinţelor

Impactul asupra folosinţei terenurilor adiacente balastierei pe perioada execuţie

amenajării şi amplasării dotărilor ,impact nesemnificativ.

Impactul asupra bunurilor material

Bunurile materiale nu sunt afectate.

Impactul asupra calităţii şi regimului cantitativ al apei

Lucrarile proiectate nu prezinta surse de poluanti pentru apele de suprafata, gradul de

poluare al acestora fiind mai redus prin amenajarea dispozitivelor de scurgere a apelor.

Apele de suprafata (din precipitatii) vor fi receptate si conduse catre emisar prin

intermediul scurgerilor actuale care nu supotă modificări.

Impactul asupra calităţii aerului

Sursele de poluanti pentru aer sunt substantele poluante ce insotesc emisiile generate de

funcţionarea motoarelor care acţionează utilajele grele folosite la amplasarea dotărilor (

grup sanitar ecologic, baraca depozitare materiale diverse), cele evacuate prin circuitul de

esapament, constand din gaze de ardere si din aditivi ai carburantilor si lubrifiantilor (care

contin metale grele cum sunt plumbul si cadmiul).

Impactul asupra climei

Nu este cazul.

Impactul asupra zgomotului şi vibraţiilor

Impact nesemnificativ (utilaje silenţioase în limitele reglementărilor).

Impactul asupra peisajului şi mediului vizual

Impactul asupra peisajului şi mediului vizual este pozitiv lucrarea îmbunătăţind din punct

de vedere peisagistic arealul care se realizează.

Impactul asupra patrimoniului istoric şi cultural şi interacţiunea dintre aceste

elemente

11

Nu sunt cunoscute in situl piese de patrimoniu istoric sau cultural care pot fi afectate de

lucrarea iniţiată.

I M P A C T U L

Natura impactului :direct

indirect

secundar

cumulative

Termen: scurt

mediu

lung

permanent

temporar

Calitatea: pozitiv

negativ

-extinderea impactului (zona geografica, numarul populatiei/habitatelor/speciilor

afectate);

Nu este cazul ,deoarece impactul temporar este local şi nesemnificativ.

- magnitudinea si complexitatea impactului;

Nesemnificativ;pozitiv

- probabilitatea impactului;

Minoră.

- durata, frecventa si reversibilitatea impactului;

Durată temporară pentru organizarea de şantier (maxim 6 luni), termen lung pentru

folosinţă, frecvenţă redusă, ireversibil.

- masurile de evitare, reducere sau ameliorare a impactului semnificativ asupra mediului;

Nu este cazul.

- natura transfrontiera a impactului.

Nu este cazul.

SURSE DE POLUANTI SI INSTALATII PENTRU RETINEREA, EVACUAREA SI DISPERSIA

POLUANTILOR IN MEDIU

1. Protecţia calităţii apelor

12

- sursele de poluanti pentru ape, locul de evacuare sau emisarul

Sursele de poluanti pentru ape sunt reprezentate de produsele petroliere sursă de

energie pe timpul organizării de şantier a utilajelor grele, care sunt bine gestionate astfel

încât să nu producă poluări accidentale.

Nu există canalizări publice sau alte canalizări în care să se deverseze poluanţii.

- statiile si instalatiile de epurare sau de preepurare a apelor uzate prevazute

În zonă nu sunt necesare staţii şi instalaţii de epurare sau preepurare a apelor uzate, se vor

folosi toalete ecologice pe amplasament.

2. Protecţia aerului

- sursele de poluanti pentru aer, poluanti;

Sursele de poluanti pentru aer sunt substantele poluante ce însotesc emisiile generate de

funcţionarea motoarelor care acţionează utilajele grele folosite la amplasarea

construcţiilor, cele evacuate prin circuitul de eşapament, constand din gaze de ardere şi din

aditivi ai carburantilor si lubrifiantilor (care contin metale grele cum sunt plumbul si

cadmiul).

- instalatiile pentru retinerea si dispersia poluantilor in atmosfera.

Având în vedere calitatea utilajelor şi a mijloacelor de transport, utilajele sunt dotate

cu instalatiile pentru retinerea si dispersia poluantilor in atmosfera care se încadrează în

directivele Uniunii Europene (acestea fiind de fabricaţie recentă cu catalizatori şi

implicit dotarea acestora cu motoare performante, de ultimă generaţie, cu grad de

poluare foarte redus), se poate afirma că impactul emisiei gazelor de eşapament

asupra atmosferei din zonă este mic, aceasta fiind în conformitate cu legislaţia aflată

în vigoare - nesemnificativ.

3. Protecţia împotriva zgomotului şi a vibraţiilor

- sursele de zgomot si de vibratii;

Surse de zgomot şi de vibraţii sunt motoarele utilajelor şi mijloacelor de transport

care sunt folosite pe durata amenajării iazului piscicol, care se încadrează în

reglementările actuale ale directivelor europene.

- amenajarile si dotarile pentru protectia impotriva zgomotului si vibratiilor.

Nivelul de zgomot produs de motoarele utilajelor şi mijloacelor de transport se

încadrează în limita admisibilă de 60 dB pe perioada existenţei organizării execuţiei.

13

4. Protecţia împotriva radiaţiilor

- sursele de radiatii;

Nu este cazul

- amenajarile si dotarile pentru protectia impotriva radiatiilor.

Nu este cazul

5. Protecţia solului şi subsolului

-sursele de poluanti pentru sol, subsol si ape freatice;

Sursele de poluanti pentru sol, subsol pot fi generate de scăpările accidentale de produse

petroliere (combustibili şi lubrifianţi) în timpul executării lucrărilor. Pentru aceasta se va

întocmi Planul de apărare împotriva poluărilor accidentale.

- lucrarile si dotarile pentru protectia solului si a subsolului.

Gestionarea utilajelor care participă la executarea lucrărilor astfel încât să nu

genereze scăpări de carburanţi şi lubrifianţi pe sol. Se va amenaja în afara incintei parcarea

auto în scopul prevenirii scăpărilor accidentale de carburanţi.

6. Protecţia ecosistemelor terestre şi acvatice

- identificarea arealelor sensibile ce pot fi afectate de proiect;

Executia lucrarilor se va realiza partial in situl Natura 2000 – Construire balastiera, face

parte din zona ROSPA0106 Valea Oltului Inferior iar local Comuna Teslui cu 28% din

teritoriu făcând parte din această zonă.

Legislaţia aferentă Natura 2000:

- OUG nr. 57 din 20 iunie 2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea

habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice

- H. G. nr. 1284 din 24 octombrie 2007 privind declararea ariilor de protecţie specială

avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România

- ORDIN nr. 1369 din 7 septembrie 2007 privind Procedura de stabilire a derogărilor de la

măsurile de protecţie a speciilor de floră şi faună sălbatică

- ORDIN nr. 1710 din 1 noiembrie 2007 privind aprobarea documentaţiei necesare în

vederea instituirii regimului de arie naturală protejată de interes naţional

- H.G .971 din 20 octombrie 2011 Hotarare pentru modificarea si completarea Hotararii

Guvernului nr. 1.284/2007 privind declararea ariilor de protectie speciala avifaunistica ca

parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 în Romania

14

O modalitate de a conserva patrimoniul natural este de a crea o reţea de arii

naturale protejate, reprezentativă pentru diversitatea speciilor şi habitatelor acestora,

arii ce trebuie protejate împotriva poluării.

Reţeaua „Natura 2000" este o Reţea Ecologică Europeană de Arii Speciale de

Conservare şi Arii de Protecţie Specială Avifaunistică, având la bază două directive ale

Uniunii Europene:

> Directiva Habitate (Directiva 92/43/CEE privind conservarea habitatelor

naturale, a florei şi faunei sălbatice)

> Directiva Păsări (Directiva 79/409/CEE referitoare la conservarea păsărilor

sălbatice)

Conform LISTEI ARIILOR DE PROTECŢIE SPECIALĂ AVIFAUNISTICĂ au fost identificate

zone de importanţă avifaunistică.

- ROSPA0106 Valea Oltului Inferior

Judetul Olt: Brancoveni (23%), Babiciu (20%), Cilieni (14%), Coteana (7%), Curtisoara

30%), Dobrosloveni (19%),Dobroteasa (10%), Draganesti-Olt (14%), Daneasa (48%), Falcoiu

(56%), Farcasele (50%), Gostavatu (15%), Gradinari (12%),Ganeasa (2%), Ipotesti (26%),

Izbiceni (21%), Milcov (38%), Maruntei (21%), Osica de Sus (26%), Piatra-Olt (6%), Plesoiu

(12%),Radomiresti (<1%), Rusanesti 16%), Scarisoara (21%), Slatina (2%), Slatioara (25%),

Sprancenate (52%), Stoenesti (20%),Strejesti (5%), Teslui (28%), Tia Mare (31 %), Teslui

(20%), Vulturesti (21 %)

Judetul Teleorman: Beciu (35%), Lunca (8%), Plopii-Slavitesti (43%), Saelele (73%),

Segarcea-Vale (<1%), Slobozia Mandra (38%), Uda-Clocociov (37%)

Judetul Valcea: Budesti (13%), Babeni (29%), Dragoesti (20%), Dragasani (11 %), Galicea (22%),

lonesti (34%), Mihaesti (2%),Olanu (14%), Orlesti (16%), Prundeni (13%), Ramnicu Valcea

(6%), Voicesti (35%)

Conform ART. 28 din OUG 57/ 2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea

habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice sunt precizate următoarele:

Caracteristici generale ale sitului:

In sit sunt incluse un numar de 7 lacuri de acumulare de pe raul Olt : Rm. Valcea, Raureni,

Govora, Babeni, Ionesti, Zavideni, Dragasani.

Urmare instalarii in acest bazin hidrografic a unor conditii favorabile cuibaritului si hranei

multor specii de pasari de apa s-a putut observa de la an la an o crestere semnificativa de

pasari atat ca diversitate cat si ca numar de indivizi in perioada de vara si de iarna.

15

Cod % CLC Clase de habitate

N04 5 331 Plaje de nisip

N06 25 511, 512 Râuri, lacuri

N12 33 211 - 213 Culturi (teren arabil)

N14 12 231 Păşuni

N15 6 242, 243 Alte terenuri arabile

N16 16 311 Păduri de foioase

N26 3 324 Habitate de păduri (păduri în tranziţie)

Calitate şi importanţă:

Acest sit gazduieste efective importante ale unor specii de pasari protejate.

Conform datelor avem urmatoarele categorii:

a) numar de specii din anexa 1 a Directivei Pasari: 14

b) numar de alte specii migratoare, listate in anexele Conventiei asupra speciilor

migratoare (Bonn): 81

c) numar de specii periclitate la nivel global: 2

Situl este important in perioada de migratie pentru speciile:

Aythya nyroca, Ciconia ciconia, Ixobrichus minutes, Burhinus oedicnemus, Coracias

garrulus, Mergus albellus, Cygnus Cygnus, Phalacrocorax pygmeus, Philomachus pugnax

Situl este important pentru iernat pentru urmatoarele specii:

Pelecanus crispus, Mergus albellus, Cygnus Cygnus, Phalacrocorax pygmeus, Anser

albifrons , toate speciile de raţe.

In perioada de migratie situl gazduieste mai mult de 20.000 de exemplare de pasari de

balta,fiind posibil canditat ca sit RAMSAR.

Vulnerabilitate:

Activităţile care pot avea impact asupra populaţiilor de păsări pe raza Judetului Olt ar

putea fi : tratarea culturilor agricole cu diferite substante fitosanitare de pe terenurile

agricole invecinate sitului si in interiorul acestuia, ar putea afecta populatiile de pasari ;

zone care au un impact negativ asupra mediului datorita impurificarii cu poluati a apei,

solului si panzei freatice.

- lucrarile, dotarile si masurile pentru protectia biodiversitatii, monumentelor naturii si

ariilor protejate.

Nu există surse posibile de afectare a ecosistemelor acvatice şi terestre, a

monumentelor naturii, a parcurilor naţionale şi a rezervaţiilor naturale.

16

Măsuri propuse pentru protecţia ecosistemelor, biodiversităţii şi pentru ocrotirea

naturii: folosirea utilajelor competitive (în conformitate cu directivele europene în

vigoare ratificate de ţara noastră) şi bine întreţinute, evitarea evenimentelor ce pot

produce poluări accidentale.

7. Protectia asezarilor umane si a altor obiective de interes public:

- identificarea obiectivelor de interes public, distanta fata de asezarile umane, respectiv fata

de monumente istorice si de arhitectura, alte zone asupra carora exista instituit un regim de

restrictie, zone de interes traditional etc.;

În activitatea prestată în cadrul acestei investiţii nu există emisii de poluanţi care să

pună în pericol calitatea habitatului uman.

Locuinţele din comuna Teslui, se află la cca. 2000 m faţă de perimetrul balastirei şi nu sunt

influenţate de activitatea desfăşurată în zona a acesteia.

- lucrarile, dotarile si masurile pentru protectia asezarilor umane si a obiectivelor protejate

si/sau de interes public.

Măsurile ce se impun, sunt cele existente, intervenţia investiţiei fiind favorabilă

habitatului uman.

8. Gospodarirea deseurilor generate pe amplasament:

- tipurile si cantitatile de deseuri de orice natura rezultate;

Deşeurile rezultate din procesul tehnologic de extragere agregate minerale vor fi

evacuate prin procedurile obişnuite, la platforma special amenajată (deşeuri menajere).

- modul de gospodarire a deseurilor.

Deşeurile menajere provenite de la personalul angajat vor fi colectate şi depozitate pe

termen scurt în europubele şi evacuate la depozitul de deşeuri menajere şi stradale

al localităţii.

9. Gospodarirea substantelor si preparatelor chimice periculoase

- substantele si preparatele chimice periculoase utilizate si/sau produse;

Nu se folosesc şi nu se utilizează substanţe si preparate chimice periculoase în

arealul amenajării.

- modul de gospodarire a substantelor si preparatelor chimice periculoase si asigurarea

conditiilor de protectie a factorilor de mediu si a sanatatii populatiei.

Nu este cazul.

17

5. PREVEDERI PENTRU MONITORIZAREA MEDIULUI

- dotari si masuri prevazute pentru controlul emisiilor de poluanti in mediu.

Nu este cazul

6. JUSTIFICAREA INCADRARII PROIECTULUI, DUPA CAZ, IN PREVEDERILE ALTOR

ACTE NORMATIVE NATIONALE CARE TRANSPUN LEGISLATIA COMUNITARA (IPPC,

SEVESO, COV, LCP, DIRECTIVA-CADRU APA, DIRECTIVA-CADRU AER, DIRECTIVA-

CADRU A DESEURILOR ETC.)

Nu este cazul

6. LUCRARI NECESARE ORGANIZARII DE SANTIER:

- descrierea lucrarilor necesare organizarii de santier;

Organizarea de şantier va avea loc în incinta terenului proprietate a beneficiarului, unde

constructorul îşi va amenaja atelierele necesare confecţionării materialelor pentru punerea

în operă.

Se vor respecta măsurile de protecţia muncii prevăzute în legislaţia actuală şi anume:

Legea 319/2006.

- localizarea organizarii de santier;

Perimetrul amenajării balastierei se află în partea de vest a satului Cherleşti din Deal, al

comunei Teslui, între satul Colibas şi DMS al acumulării Arceşti;

(vezi planul de situaţie anexat)

- descrierea impactului asupra mediului a lucrarilor organizarii de santier;

Ca urmare a celor descrise anterior referitoare la organizarea de şantier impactul

asupra mediului va fi nesemnificativ, utilajele folosite fiind dotate cu instalaţii de

purificarea gazelor arse conform normelor europene.

- surse de poluanti si instalatii pentru retinerea, evacuarea si dispersia poluantilor in mediu

in timpul organizarii de santier;

Singurele surse de poluanţi care pot afecta mediul în timpul organizării de şantier

sunt utilajele şi mijloacele de transport echipate cu motoare diesel de ultimă generaţie, care

nu vor produce un impact major şi de lungă durată asupra mediului înconjurător din zonă

pe perioada executării lucrărilor.

- dotari si masuri prevazute pentru controlul emisiilor de poluanti in mediu.

Datorită impactului nesemnificativ poluant pentru apă, aer şi sol nu s-au făcut dotări

pentru controlul emisiilor. Pentru măsurători se va apela la societăţi specializate.

18

7. LUCRARI DE REFACERE A AMPLASAMENTULUI LA FINALIZAREA INVESTITIEI, IN

CAZ DE ACCIDENTE SI/SAU LA INCETAREA ACTIVITATII, IN MASURA IN CARE ACESTE

INFORMATII SUNT DISPONIBILE:

- lucrarile propuse pentru refacerea amplasamentului la finalizarea investitiei, in caz

de accidente si/sau la incetarea activitatii;

La încetarea lucrărilor de construire a balastierei nu este nevoie să se ecologizeze

zona, această operaţiune realizându-se o dată cu terminarea lucrărilor de construire.

- aspecte referitoare la prevenirea si modul de raspuns pentru cazuri de poluari

accidentale;

În caz de poluări accidentale se va interveni cu personalul propriu sau se va apela la

firmele din vecinătate sau la firme specializate pentru astfel de intervenţii.

- aspecte referitoare la inchiderea/dezafectarea/demolarea instalatiei;

După terminarea lucrarilor de amenajare se va proceda la evacuarea utilajelor într-o

altă locaţie şi ecologizarea zonei.

- modalitati de refacere a starii initiale/reabilitare in vederea utilizarii ulterioare a

terenului.

După construirea balastierei nu va fi nevoie de refacerea stării iniţiale a terenului,

acesta fiind continuata cu un obiectiv turistic.

II. Informaţii privind aria naturală protejată de interes comunitar posibil afectată de

proiect

2.1. Aspecte generale privind reţeaua ecologică Natura 2000

Reţeaua "Natura 2000" reprezintă principalul instrumentul al Uniunii Europene

pentru conservarea naturii în statele membre. Natura 2000 reprezintă o reţea de zone

desemnate de pe teritoriul Uniunii Europene în cadrul căreia sunt conservate specii şi

habitate vulnerabile la nivelul întregului continent. Programul Natura 2000 are la bază

două Directive ale Uniunii Europene denumite generic Directiva Păsări şi Directiva

Habitate, directive transpuse în legislaţia naţională prin OUG nr. 57/2007 privind regimul

ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice.

19

La ora actuală, reţeaua Natura 2000, formată din Arii Speciale de Conservare (SCA)

desemnate pentru protecţia speciilor şi habitatelor ameninţate, listate în anexele

Directivei Habitate şi Arii de Protecţie Specială Avifaunistică (SPA) desemnate pentru

protecţia speciilor de păsări sălbatice în baza Directivei Păsări, acoperă aproximativ 20%

din teritoriul Uniunii Europene. Trebuie menţionat faptul că până la validarea Ariilor

Speciale de Conservare, aceste zone propuse pentru reţeaua Natura 2000 sunt etichetate ca

Situri de Importanţă Comunitară.

Siturile de Importanţă Comunitară şi Ariile de Protecţie Specială, incluse în reţeaua Natura

2000, acoperă 17% din suprafaţa României. Lista siturilor incluse în reţeaua Natura 2000 a

fost transmisă Comisiei Europene, care le va aproba până în 2010. Ulterior, autorităţile din

România vor trebui să elaboreze planurile de management pentru fiecare sit din Natura

2000, planuri care vor include măsurile speciale care trebuie îndeplinite pentru

conservarea habitatelor şi speciilor protejate.

Datorită capitalului natural deosebit de valoros pe care îl deţine România (două

bioregiuni noi pentru reţeaua ecologică, populaţii mari şi viabile de carnivore mari,

habitate neantropizate, etc.) şi având în vedere faptul că ţara noastră conservă o

biodiversitate mult mai ridicată în raport cu alte state membre ale Uniunii Europene,

aportul României la reţeaua Natura 2000 este unul semnificativ.

Obiectivul principal al reţelei Europene de zone protejate NATURA 2000 -

desemnate pe baza Directivei Păsări respectiv Directivei Habitate - este ca aceste zone să

asigure pe termen lung „statutul de conservare favorabilă” a speciilor pentru fiecare sit

împarte care a fost desemnat.

Deşi definiţia exactă a termenului „statut de conservare favorabilă” nu este bine

definit, România va trebui să raporteze periodic către Comunitatea Europeană, cu privire la

îndeplinirea acestui obiectiv. Singurul indicator obiectiv şi cantitativ cu privire la statutul

unei specii într-o anumită zonă este mărimea populaţiei respectiv schimbarea mărimii

populaţiilor.

Este deci esenţial ca impactul unor investiţii asupra acelor specii pentru care zona a fost

desemnată ca sit Natura 2000, să fie evaluat complet prin metode ştiinţifice. În majoritatea

cazurilor impactul poate fi minimalizat sau sensibil micşorat prin selectarea atentă şi

implementarea corectă a metodelor de diminuare a impactului.

20

2.2. Date privind aria de Protecţie Specială Avifaunistică “Valea Oltului Inferior”

(ROSPA0106).

Situl Natura 2000 SPA “Valea Oltului Inferior” a fost propus de către Societatea Ornitologică

Romană “S.O.R.”, este în suprafaţă de 54.074,8 ha şi se întinde pe teritoriile administrative

ale judeţelor Olt, Teleorman şi Vâlcea.

Situl “Valea Oltului Inferior” desemnat ca IBA conform următoarelor criterii elaborate de

BirdLife International: C1, C2, C3, C4, C6.

Acest sit gazduieste efective importante ale unor specii de păsări protejate. Conform

datelor avem urmatoarele categorii:

a) numar de specii din anexa 1 a Directivei Pasari: 14

b) numar de alte specii migratoare, listate in anexele Conventiei asupra speciilor

migratoare (Bonn): 81

c) numar de specii periclitate la nivel global: 2

Situl este important in perioada de migratie pentru speciile: Ayţya nyroca, Ciconia ciconia,

Ixobrichus minutus, Burhinus oedicnemus, Coracias garrulus, Mergus albellus, Cygnus

cygnus, Phalacrocorax pygmeus, Philomachus pugnax.

Situl este important pentru iernat pentru urmatoarele specii: Pelecanus crispus,

Mergus albellus, Cygnus cygnus, Phalacrocorax pygmeus, Anser albifrons şi toate speciile

de raţe. În perioada de migraţie situl gazduieste mai mult de 20.000 de exemplare de pasari

de balta, fiind posibil canditat ca sit RAMSAR.

21

Fig. 1. Localizarea proiectului analizat în relaţie cu situl SPA „Valea Oltului Inferior”

Vulnerabilităţile la care este supus SPA “Valea Oltului Inferior” sunt următoarele: 1. 1. -

managementul forestier general, 2. - creşterea animalelor, 3. - pescuit

profesionist(industrial) 4.- pescuit sportiv, 5.- vânătoare, 6 - extragere de nisip şi pietriş,

7.- drumuri, drumuri auto, 8.- linii electrice, 9.- diguri, îndiguiri, plaje artificiale, 10. –

Fabrici, 11 - depozitarea deşeurilor industriale, 12.- depozitarea deşeurilor menajere, 13 -

stocuri de materiale, 14.- cultivare, 15.- păşunatul, 16. vânătoarea in timpul cuibăritului

prin deranjul şi zgomotul cauzat de către gonaci; 17. vânătoarea în zona locurilor de

cuibărire a speciilor periclitate; 18. împăduririle zonelor naturale sau seminaturale

(păşuni, fânaţe etc.); 19. industrializarea şi dezvoltarea zonelor urbane; 20. lucrări

îndelungate în vecinătatea cuibului în perioada de reproducere

22

Lista speciilor pentru care au fost desemnate siturile Natura 2000 potenţial afectate de proiect

Statutul de conservare a speciilor din Aria de Protecţie Specială Avifaunistică “Valea Oltului Inferior” (ROSPA0106)

Nr.

crt.

Cod

Natura

2000

Nume specie Denumire

populară

Mărimea

estimată a

populaţiilor

rezidente

Clocitoare Oaspeţi

de

iarnă

Pasaj Populaţie Conservare Izolare Evaluare

globală

1. A021 Botaurus

stellaris Buhai de baltă >6i D C C C

2 A133 Burhinus

oedicnemus

Pasărea

ogorului 30-60 P D C C C

3. A031 Ciconia

ciconia Barză albă 78-82 P D B C C

4. A082 Circus

cyaneus Erete vânăt

700-

800i D B C C

5. A231 Coracias

garrulus Dumbrăveancă

20-

40i D C C C

6. A038 Cygnus

cygnus

Lebadă de

iarna 10-30 P B B C B

7. A027 Egretta alba Egretă mare 240-310i B B C B

8. A022 Ixobrychus

minutus Stârc pitic 30-50i D C C C

9. A339 Lanius minor Sfrâncioc cu

frunte neagră 30-90i D C C C

23

10. A177 Larus

minutus

Pescăruş

mic

300-

800i D C C C

11. A068 Mergus

albellus Ferestras mic

1000-

2000 i D C C C

12. A151 Philomachus

pugnax Bătăuş

1200-

2000i D C C C

13. A132 Recurvirostra

avosetta Ciocîntors 8-10 P D C C C

24

2.3. Principalele specii de păsări

În acest capitol prezentăm speciile importante de păsări atât cele pentru care a fost desemnat situl cât şi acelea care sunt de importanţă conservativă, însă nu se regăsesc în Formularul Standard al ariei. Dintre acestea putem amintii Chira mica sau Piciorongul ambele cu populaţii importante pe plan naţional.

Cormoran mic – Phalacrocorax pygmeus

Este cel mai mic dintre cormorani, având 50 de cm lungimea corpului.

Cormoranul mic se deosebeşte de celelalte specii de cormoran, datorită dimensiunilor mult mai mici ale corpului, precum şi datorită proporţionării diferite. Capul este mai mic, ciocul mai scurt, iar coada mult mai lungă. În penajul nupţial capul şi gâtul sunt maro-castaniu închis, corpul negru-verzui strălucitor, cu pete mici lunguieţe albicioase, prezente la ambele sexe. În timpul verii aceste pete dispar, iar bărbia devine albicioasă şi pieptul capătă nuanţe maro-roşiatice. Juvenilii sunt maro închis pe spate, cu bărbia şi abdomenul albicioase şi ciocul gălbui. Habitat: Preferă regiunile cu mlaştini şi bălţi de apă dulce sau semi-sărată,

habitatele din deltă şi braţele lente a râurilor mari. În migraţie de multe ori este prezent şi în apropierea apelor încet curgătoare. Iernează de-a lungul unor râuri din peninsula Balcanică. Cuibăreşte în colonii, pe copaci (primordial salcie), de multe ori cu alte specii ce cormoranul mare şi diferitele specii de stârci. Se hrăneşte cu peşti de talie mică.

Distribuţie: Este prezent în apropierea bălţilor, râurilor mai mari. Cuibăreşte în număr mare în Delta Dunării şi localizat în câteva colonii de-a lungul Dunării.

Populaţia din România: Specie a cărei populaţie cuibăritoare globală este concentrat în Europa, populaţia din Europa fiind situat între 28-39.000 de perechi. Populaţia din România cu cei 11,500-14,000 de perechi este cea mai importantă populaţie naţională pe plan global.

Relevanţa sitului pentru specie: Zonele umede din sit sunt folosite de câteva sute de exemplare în timpul migraţiei. În situl învecinat „Confluenţa Olt-Dunăre” cuibăresc 350-450 de perechi pe insula de pe Dunăre.

Efectul anticipat al activităţilor propuse: În incinta sitului „Valea Oltului Inferior” Cormoranul mic foloseşte habitatele cu apă deschisă. Aici nu este menţionată ca şi specie calificatoare, deşi după observaţiile noastre numărul indivizilor care iernează în zonă poate ajunge la 6000 de exemplare. În zona vizată de proiect, Cormoranul mic poate fi observat cu precădere în amonte de pod, unde pe partea superioară a lacului (râului) se adună, pentru înnoptare. Partea inferioară a lacului este şi ea folosită pe parcursul iernii, însă numai ca şi zonă de procurarea hranei. Potrivit proiectului nu se va intervenii în structura vegetaţiei lacului, şi ne referim aici la copacii care sunt folosiţi pentru înnoptare de specie, astfel nu se preconizează nici un impact care ar afecta specia în cazul în care planul va fi realizat în forma propusă.

Stârc pitic – Ixobrychus minutus

25

Stârcul pitic apare primăvara, la sfârşitul lunii aprilie, începutul lunii mai în multe bălţi cu stufărişuri din ţară. Penajul are un colorit general gălbui, negru pe spate fiind cel mai mic reprezentant al stârcilor. Cuibăreşte izolat în stufărişurile şi păpurişurile dese, vechi. Ponta îşi depune în luna mai. Stârcul pitic, ca şi Buhaiul de baltă, ia, la apropierea primejdiei, o poziţie imobilă, complet verticală, cu ciocul în sus, fiind greu de observat, deoarece dungile verticale de pe gât imită tulpinile stufărişului între care se află. Chiar la bătaia vântului, pasărea se leagănă odată cu mişcarea stufului. Datorită traiului permanent în stuf este foarte rar văzut de către om.

Habitat: Preferă aproape exclusiv zonele întinse de stufăriş cu apă dulce sau semi-sărată. Preferă stufărişurile dense, cu un nivel scăzut de apă şi cu tufişuri/copaci de sălcii sau arin în habitat. Ocazional ocupă şi tufărişuri dense de pe marginea râurilor sau lacurilor. Cuibăreşte în perechi izolate în stuf sau tufişuri. Se hrăneşte cu peşti, insecte, amfibieni,

etc.

Distribuţie: Este prezent în apropierea bălţilor şi râurilor de şes în habitate cu stufărişuri de diferite dimensiuni. Cuibăreşte în număr mare în Delta Dunării şi în habitatele propice în zonele umede de şes dar în număr mai redus şi în habitatele propice din zonele colinare.

Populaţia din România: Specie cu o distribuţie globală imensă, cuibărind într-o zonă de aproximativ 10 milioane de km2, cu o populaţie puţin cunoscută situată între 82.000-590.000 de exemplare. Populaţia din Europa fiind situat între 60-120.000 de perechi este important pe plan global. Populaţia din România este de 8,500-10,000 de perechi şi este unul dintre cele mai importante populaţii pe plan European (cel mai important din UE) şi este concentrat (din punct de vedere numeric) în Delta Dunării.

Relevanţa sitului pentru specie: Pe baza documentaţiei de desemnare a sitului, cuibăresc între 40-50 de perechi în situl Valea Oltului inferior, populaţie care nu este important pe plan naţional.

Efectul anticipat al activităţilor propuse: Potrivit proiectului nu se va intervenii în structura vegetaţiei lacului, astfel nu se preconizează nici un impact care ar afecta specia în cazul în care planul va fi realizat în forma propusă.

Buhai de baltă – Botaurus stellaris

Buhaiul de baltă are penajul ruginiu gălbui cu pete de culoare închisă. Picioarele şi identificare labele sunt verzi-albăstrui. În zbor, îşi ţine gâtul tras pe spate, iar bătăile de aripi sunt rapide şi regulate, ca la speciile de stârci mici. În repaus stă nemişcat, bine ascuns în stufăriş. În caz de pericol adoptă o poziţie rigidă, având capul şi gâtul perfect ridicat în sus, asemănător unui fir de trestie

26

Habitat: Preferă aproape exclusiv zonele întinse de stufăriş. În migraţie apare şi în zone cu stufăriş unde nu cuibăreşte. Preferă stufărişurile dense, cu un nivel scăzut de apă (aprox. 30cm) cu fluctuaţii reduse în nivelul apei, şi cu un mixt de zone cu stuf nou şi stuf uscat. Cuibăreşte în perechi izolate în stuf, însă în zone favorabile ocazional formează colonii răzleţe de câteva perechi. de multe ori asociat cu alte specii de stârci. Se hrăneşte cu peşti, insecte, amfibieni, reptile, păsări, etc.

Distribuţie: Este prezent în apropierea bălţilor şi râurilor de şes în habitate cu stufărişuri întinse (peste 20 de hectare). Cuibăreşte în număr mare în Delta Dunării şi în habitatele propice în zonele umede de şes.

Populaţia din România: Specie cu o distribuţie globală imensă, cuibărind într-o zonă de aproximativ 10 milioane de km2, cu o populaţie globală situată între 110.000-340.000 de exemplare. Populaţia din Europa fiind situat între 34-54.000 de perechi este important pe plan global. Populaţia din România cu cei 1,500-2,000 de perechi nu este foarte semnificativă pe plan European (însă este probabil subapreciat) şi este concentrat în Delta Dunării.

Relevanţa sitului pentru specie: Pe baza documentaţiei de desemnare a sitului, iernează peste 6 exemplare în situl Valea Oltului inferior, populaţie care nu este importantă pe plan naţional (sub 1% a populaţiei Române) din punct de vedere numeric însă reprezintă o populaţie importantă la marginea distribuţiei.

Efectul anticipat al activităţilor propuse: Activităţile prevăzute nu vor afecta habitatele iernare a buhaiului de baltă.

Habitat: Cuibăreşte în regiuni deschise, pe islazuri, păşuni eventual cu copaci izolaţi şi tufişuri. De cele mai multe ori îl întâlnim pe terenuri agricole şi păşuni, unde cuibăreşte pe sol. Distribuţie: Cuibăreşte în afara curburii carpaţilor, la noi în ţară, fiind o specie sudică se presupune că populaţia cea mai însemnată se găseşte în Dobrogea. Populaţiile din sudul Olteniei, sunt puţin cercetate. Populaţia din România: : Populaţia din România este estimată în jur de 3000 perechi, iar în Europa se află la

39 000 – 60000 perechi cu un trend populaţional puternic negativ de perechi cuibăritoare, dar foarte probabil acest număr este rezultatul unei supraevaluări semnificative anterioare. Populaţia din ţară este aparent stabilă. Relevanţa sitului pentru specie: În situl alea Oltului inferior cuibăresc între 30-60 de perechi dar nici o pereche nu a fost semnalizată din aria proiectului propus. Habitatul preferat în zona potenţial afectată: Terenuri agricole, cu vegetaţie naturală, în special păşuni, islazuri sau terenuri cu vegetaţie stepică (habitat primordial). Densitatea speciei: aproximativ 2 perechi pe km2 unde îşi găseşte habitat propice. Efectul anticipat al activităţilor propuse: Nu anticipăm un efect negativ asupra acestei specii. Stârc de noapte - Nycticorax nycticorax

Pasărea ogorului – Burhinus oedicnemus

27

Stârcul de noapte este o specie acvatică care se întâlneşte în ţinuturi cu bălţi, stufărişuri şi sălcii, unde îşi instalează coloniile de cuiburi. Cuibăreşte în colonii simple sau mixte, în sălcii sau stufăriş vechi. Cuibul cuprinde 3—5 ouă verzi-albăstrui; clocitul este asigurat de ambii parteneri; incubaţia durează 21—22 de zile. Schimbarea soţilor la clocit se face cu un ritual deosebit. Puii se caţără pe crengi înainte de a deveni capabili de zbor. Coloritul corpului este cenuşiu, creştetul şi spatele fiind negre. Puii au penajul uniform cafeniu, cu pete mărunte albicioase. Vânează şi pe întuneric şi în amurg.

Habitat: Preferă regiunile cu mlaştini şi bălţi de apă dulce sau sărată. De multe ori este prezent şi în apropierea apelor încet curgătoare (râuri, canale). Cuibăreşte în colonii mici, pe copaci (salcie, arin), uneori cu alţi stârci. Se hrăneşte cu peşti mici, insecte, broscuţe.

Distribuţie: Este prezent în apropierea bălţilor, râurilor mai mari, de multe ori şi în vecinătatea unor zone umede artificiale (ex. eleştee). Cuibăreşte în număr semnificativ de-a lungul Dunării şi în Delta Dunării.

Populaţia din România: În Europa cuibăreşte în număr relativ mic (60,000-120,000 perechi). Populaţia română cu cei 8,500-10,000 de perechi este important pe plan european.

Relevanţa sitului pentru specie: Stârcul de noapte apare în stoluri însemnate pe parcursul migraţiilor (peste 80 de exemplare în iunie a.c.), iar colonii au existat la Drăgăşani, barajul Strejeşti, şi este de aşteptat ca specia să se întoarcă în cazul ăn care deranjarea locurilor posibile de cuibărit se va reduce. Cea apropiată populaţie cuibăritoare se află în situl Confluenţa Olt-Dunăre, este de aproximativ 12-20 de perechi ceea ce este important în special din cauza diminuării alarmante a populaţiilor satelit din afara Deltei Dunării.

Efectul anticipat al activităţilor propuse: Activităţile prevăzute nu vor afecta perechile cuibăritoare a stârcului de noapte din SPA colonia fiind localizată pe insula de pe Dunăre.

Egretă mare - Egretta alba

Are aproximativ aceleaşi dimensiuni cu ale stârcului cenuşiu, dar penajul este complet identificare alb, cu scapulare alungite şi nu are în penajul nupţial, pene ornamentale pe cap.

Porţiunea golaşă din jurul ochilor este verde-albastru. În perioada cuibăritului, baza ciocului este galbenă şi vârful negru, iar în restul anului, ciocul este galben. Păsările imature au tibia de culoare închisă, astfel că, de la distanţă, picioarele par negre. Indivizii clocitori au degetele de culoare închisă, iar tibia maro-gălbuie sau roşiatică.

Habitat: Cuibăreşte destul de rar în colonii în stufărişurile întinse şi intacte, mlaştinile, deltele şi lagunele din sud-estul Europei. Deseori şi pe sisteme de eleştee mari. Preferă, dacă în stufăriş sunt şi câţiva copaci (salcie, arin).

Distribuţie: Cuibăreşte în număr mare în Delta Dunării. Din cauza lipsei stufărişurilor mari şi nederanjate, nu prea cuibăreşte în alte regiuni ai ţării. În afara perioadei de înmulţire poate fi

28

întâlnit pe lacurile mari cu apă puţin adâncă, pe malurile râurilor sau pe terenurile agricole învecinate marilor corpuri de apă.

Populaţia din România: Populaţia europeană este mică (11,000-24,000 perechi) dar în creştere masivă. Numărul egretelor mari creşte şi în România, în prezent cuibăresc 900-1000 de perechi.

Relevanţa sitului pentru specie: Terenurile agricole respectiv zonele umede din apropierea apelor stătătoare din situl Valea Oltului Inferior sunt zone de hrănire în timpul migraţiei şi a iernării pentru 200 de egrete mari, situl a fost desemnat pentru o populaţie de 50 ex. În perioada de iarnă şi de migraţie însă numărul acestora în realitate este mult mai mare (de exemplu în ianuarie 2010 erau 441 de Egrete mari, iar în luna octombrie de 266 în sit).

Efectul anticipat al activităţilor propuse: Populaţiile de Egretă mare nu vor fi afectate de investiţia preconizată

Lopătar – Platalea leucorodia

Lopatarul are penajul alb, ciocul lat şi foarte lung, latit la capat – de unde provine denumirea populara a speciei. În zbor, spre deosebire de starci, tine gatul intins. În penajul nuptial prezinta un mot lung de pene pe ceafa şi un „colan” de pene galbenauriu pe piept. La adulti picioarele sunt lungi şi negre. Juvenilii au varfurile aripilor negre. Puii sunt acoperiti cu puf, avand varful matasos şi de culoare alba, zona obrazului, a ochilor şi barbia fiind lipsite de puf. Inainte de aparitia penelor apare şi un rand de puf scurt, gros, de culoare alb-crem. Ciocul este roz, de culoare carnii. Picioarele şi labele, de culoare galben-pal, spre gri. De obicei este tacut dar, uneori, clampaneste. Habitat: Prefera lacurile şi baltile putin adanci, intinse cu stufaris compact. Se hraneste în ape cu adancime mica, în locuri mlastinoase aflate în apropierea coloniei de cuibarit.

Distribuţie: Populatia europeana este estimata intre 8900 şi 15000 de perechi. În Europa, a suferit o diminuare majora în perioada 1970 – 1990, ulterior, populatia fiind stabila. În perioada 1990 – 2000, în Rusia, populatia cunoaste un continuu declin, fiind estimata intre2500 – 3000 de perechi.

Populaţie: În Romania, cuibaresc în prezent intre 900 – 1300 de perechi (conform AIA).

Relevanţa siturilor pentru specie: În situl Valea Oltului este o apariţie rară cu un efectiv cuibăritor (într-o colonie mixtă de stârci) de apoximativ 3 perechi.

Efectul anticipat al activităţilor propuse: Populaţiile de Lopătar nu vor fi afectate de investiţia preconizată

Barză albă – Ciconia ciconia

Barza albă este singura specie de pasăre de talie mare din România, care trăieşte aproape în exclusivitate în apropierea omului. Este o pasăre de baltă de talie mare, cu penaj predominant alb, cu excepţia remigelor primare şi secundare care sunt negre. Ciocul şi picioarele lungi sunt roşii, iar coada este relativ scurtă şi albă. Degetele picioarelor sunt legate printr-o membrană. Nu există dimorfism sexual în penaj, femela şi

29

masculul sunt identice. Masculul este de obicei mai mare şi mai greu, însă sexele nu se pot diferenţia pe teren. Păsările tinere au ciocul negru în primele săptămâni, culoarea acestuia se schimbă treptat în roşu până în iarnă.

Habitat: Cuibăreşte aproape în exclusivitate în zone antropizate - pe şură, case, coşuri, claie, pomi, ruine sau pe stânci. În ultimele 4 decenii au început să-şi construiască cuibul pe stâlpi de joasă tensiune. Supravieţuirea pe termen lung a speciei depinde de menţinerea în stare cât mai naturală a locurilor de hrănit preferate de berze – fâneţe, păşune, zone umede în apropierea locurilor de cuibărit.

Distribuţie: Este răspândită în toată ţara, dar populaţii mai însemnate are în partea de vest a ţării (jud. Satu-mare, Timiş, etc.) respectiv în sud-estul Transilvaniei (jud. Sibiu, Braşov, Harghita).

Populaţia din România: Conform ultimului recensământ sunt cca. 5500 perechi în ţară.

În România, datorită mai ales desecării excesive a zonelor umede în multe părţi ale ţării populaţia a suferit o diminuarea accentuată. Relevanţa sitului pentru specie: Populaţia din situl Valea Oltului Inferior (70-82 perechi) este unul semnificativ pe plan regional.

Efectul anticipat al activităţilor propuse: Deşi Barza este o pasăre care foloseşte zone

agricole şi sau umede în mod frecvent, ea nu a fost observată în ariile vizate de proiect.

Lebădă de iarnă – Cygnus cygnus

Este specie de talia aproape cea mare dintre speciile de lebede de la noi. Adulţii sunt uniform albe, iar exemplarele tinere au o culoare de gri cenuşiu. Nu există dimorfism sexual vizibil între mascul şi femelă, însă fiecare exemplar are desen unic pe cioc, iar femela este de obicei mai mare ca şi masculul.

Habitat: Cuibăreşte în extremitatea nordică a Europei, în tundră pe lacuri cu vegetaţie acvatică densă şi mlaştini. Preferă lacurile înconjurate cu stuf sau pădure, dar poate cuibări şi pe râuri, lagune, estuare. În timpul migraţiei urmăreşte coastele maritime, reţele fluviale, sau reţele de lacuri. Pentru iernat preferă habitatele umede, deseori se hrăneşte pe terenuri arabile.

Distribuţie: În România este oaspete destul de rar în timpul iernii, poate fi întâlnită pe lacuri naturale sau artificiale puţin deranjate aflate în stare semi-naturală, în număr mai mare în Delta Dunării.

Populaţia din România: Efectivul populaţiei care iernează la noi este apreciată între 2000 – 4500 de individuali. Populaţia care iernează în Europa este stabilă, însă în ţara noastră este în declin.

Relevanţa sitului pentru specie: 240-310 indivizi folosesc acest sit ca loc de odihnă în timpul migraţiei şi în timpul iernii în situl Valea Oltului Inferior. Deşi acest număr este relativ mic, este important, fiindcă populaţia mondială este în declin.

30

Efectul anticipat al activităţilor propuse: În timpul iernii, Lebăda de iarnă preferă lacurile întinse, iar hrana constă, în resturi vegetale şi mai cu seamă în grâul de toamnă. Nu se întrevăd efecte negative asupra acestei specii.

Ferestraş mic – Mergus albellus

Poza: Ferestraşi mari şi Ferestraşi mici iarna pe Olt

Este cel mai mic dintre ferestraşi, lungimea corpului ajunge la 40 cm. La masculul predomină culoarea albă, dar prezintă o pată neagră în zona oculară, de asemeni este marcat cu dungi negre caracteristice, de la cioc la ochi, pe ceafă, pe aripi şi pe spate. Pe cap are un moţ alb mărginit de pene negre. Femelele şi juvenilii se disting prin obrajii albi şi creştetul capului închis la culoare, roşu - maroniu. Obrajii şi gâtul sunt albe. Picioarele şi ciocul sunt negricioase. Ciocul este puţin lăţit, cu vârful încovoiat şi prezintă margini zimţate. Zborul este rapid şi agil.

Habitat: Cuibăreşte în taigaua nordică în păduri bătrâne şi nederanjate în scorburi de copaci, lângă ape mici şi mijlocii stătătoare sau lin curgătoare. Evită apele repezi. Iarna pe bazine de acumulare, lacuri, ocazional în golfuri. Iernează pe râuri şi lacuri, preferă apa dulce, dar poate fi întâlnită şi pe mare. Pescuieşte în zonele mai puţin adânci.

Distribuţie: În România este oaspete de iarnă rară cu o distribuţie relativ uniformă. Poate fi întâlnită oriunde în ţară pe eleştee sau râuri. În număr mai mare iernează pe Dunăre şi Olt.

Populaţia din România: La noi iernează aproximativ 1400-2600 de exemplare, această populaţie este în uşoară creştere. Această populaţie este foarte importantă, fiindcă în majoritatea ţărilor europene iernează efective mult mai mici, şi populaţia din Rusia este în declin puternic.

Relevanţa sitului pentru specie: Habitatele cu luciu de apă deschis din acest sit sunt folosite de specie ca loc de odihnă şi de hrănit în timpul migraţiei respectiv în timpul iernii cu un efectiv de până la 2000 de exemplare în Valea Oltului Inferior.

Efectul anticipat al activităţilor propuse: Investiţia nu va afecta ferestraşul mic din sit, fiindcă această pasăre în timpul migraţiei şi iernării preferă suprafeţele deschise de apă.

Erete vânăt – Circus cyaneus

31

Habitat: Specia cuibăreşte în nordul Europei, fiind oaspete de iarnă în România. Iernează în zone deschise, preferând habitate bogate în rozătoare ca terenuri agricole şi pajişti.

Distribuţie: distribuţia speciei nu este uniformă, preferând anumite zone tradiţionale de iernat, în număr redus însă poate să apară în orice zonă a ţării cu excepţia zonelor muntoase înalte. Populaţia din România: Nu există informaţii bine fundamentate cu privire la efectivele care iernează în România.

Relevanţa sitului pentru specie: Situl este între primele 30 Arii de Protecţie Specială Avifaunistică ca importanţă pentru efectivele de iernare a acestei specii, care se situează la până la 40 de indivizi în situl Valea Oltului.

Habitatul preferat în zona potenţial afectată: Terenurile arabile, păşunile şi terenurile agricole cu zone cu vegetaţie naturală sunt locuri bune de hrănit pentru eretele vânăt.

Densitatea speciei: Terenul de hrănit în timpul iernii al unui exemplar variază între 16 şi 250 hectare, medianul fiind 3,3 exemplare/km2 (Craighead & Craighead, 1956). Aceste date provin din America de Nord, dintr-o zonă geografică, care este unul din principalele locuri de iernat al eretei vânăt. Din acest motiv aceste date sunt mult mai mari decât cele din ţara noastră. Din păcate nu sunt date exacte despre efectivelor de erete vânăt care iernează în România.

Efectul anticipat al activităţilor propuse: Implementarea proiectului nu va afecta negativ cuibăritul acestei specii fiind oaspete de iarna, ne având nici un efect asupra habitatelor preferate de specie (pajişti întinse)

Piciorong - Himantopus himantopus

Se recunoaşte repede după picioarele foarte lungi, roşii închis sau roz. Penajul este alb cu aripi negre. Prezintă un cioc lung, drept, subţire şi ascuţit, adaptat pentru vânarea animalelor mici ascunse în mal şi sub pietre. Se hrăneşte cu nevertebrate mici. Bune zburătoare pe distante | scurte.

Habitat: Preferă climatul cald, este răspândit în regiunea mediteraneană şi zonele mai calde ale Eurasiei cu climat temperat, dar poate fi întâlnit şi în zone cu vegetaţie de stepă şi deşert. Evită climatul rece şi ploios, dar toleră bine vântul puternic. Preferă zonele de şes, apele puţin adânci stătătoare sau lin curgătoare cu productivitate mare, bogate în nevertebrate. Habitatele preferate sunt lagunele, mlaştinile, delte, estuare, eleştee, terenuri irigate (de ex. de orez) etc.

Distribuţie: Specia se concentrează în parte sudică a ţării, populaţia cea mai mare cuibăreşte în Delta Dunării, dar este prezent şi în valea Dunării şi pe eleşteele mai mari din Ţara Românească.

Populaţia din România: În ţara noastră cuibăresc aproximativ 400-600 de perechi, acest efectiv este în creştere uşoară.

Relevanţa sitului pentru specie: Conform observaţiilor noastre în anul 2009 au cuibărit cu efective de peste 200 de perechi în Valea Oltului Inferior. Efectul anticipat al activităţilor propuse: Zonele de cuibărit precum şi de hrănit nu se suprapun cu investiţiile propuse de prezentul plan.

32

Are un colorit predominant alb cu creştet, cioc şi anumite pene din aripă negre. Picioarele albăstruie şi ciocul încovoiat în sus sunt caracteristice şi fac specia inconfundabilă cu alţi reprezentanţi din fauna ţării. Femela nu poate fi deosebită de mascul Habitat: Cuibăreşte în colonii destul de mari, în golfurile marine puţin adânci, în lagune şi pe lacuri din stepe (mai ales salmastre), unde preferă bancurile de nisip sau de pietriş. Îi place climatul continental foarte cald şi uscat, dar cuibăreşte şi în zone de coastă cu climatul oceanic. Dacă condiţiile sunt adecvate, este prezent şi la altitudini mai mari. În România

cuibăreşte pe eleştee puţin adânci cu vegetaţie naturală, lacuri de sărătură.

Distribuţie: În România ciocântorsul cuibăreşte în număr mai mare Delta Dunării şi în lagunele, lacurile de sărătură din Dobrogea, dar în număr mic cuibăreşte şi în zonele umede aflate în apropierea Dunării.

Populaţia din România: Populaţia europeană este mică (sub 57000 de perechi) dar în uşoară creştere. În România cuibăresc 300-500 de perechi, populaţia este stabilă.

Relevanţa sitului pentru specie: Conform documentaţiei de desemnare cuibăresc până la 10 perechi în Valea Oltului Inferior, însă conform observaţiilor noastre acest număr poate să ajungă până la 200 de perechi (în anul 2009).

Efectul anticipat al activităţilor propuse: Implementarea proiectului nu va afecta negativ populaţia migratoare a speciei în sit, neavând nici un efect asupra habitatelor preferate de specie.

Bătăuş - Philomachus pugnax

Este o specie de limicolă, întâlnită şi la noi, care prezintă cel mai puternic dimorfism sexual dinordinul din care face parte. Masculii, de regula de talie mai mare decat femelele, poseda în perioada rutului un guler în jurul gatului, pe care il ridica în timpul ritualului nuptial.

Habitat: Este o specie comună în Europa. Cuibăreşte în mlaştinile şi bălţile cu vegetaţie scundă din zonele muntoase, colinare şi de şes, în număr mai mare în tundra nordică. De multe ori cuibăreşte şi pe pajişti umede în apropierea lacurilor.

Distribuţie: În timpul migraţiei poate fi întâlnit peste tot în ţară lângă corpurile mai mari de apă. Migrează în număr mare şi prin Delta Dunăre şi pe litoral.

Populaţia din România: Populaţia europeană este estimată la 200,000-510,000 de perechi şi suferă un declin puternic. Această specie nu cuibăreşte în România, este în pasaj în ţara noastră în număr mare numai în timpul migraţiei. Nu sunt cunoscute date exacte.

Ciocântors – Recurvirostra avocetta

33

Relevanţa sitului pentru specie: În timpul migraţiei situl este vizitat de aproximativ 1000-1200 exemplare din această specie, care se opresc pentru hrănire la lacuri şi pe terenurile agricole, păşunile umede

Efectul anticipat al activităţilor propuse: Implementarea proiectului nu va afecta negativ populaţia migratoare a speciei în sit, neavând nici un efect asupra habitatelor preferate de specie.

Habitat: Este o specie nordică care străbate România pe parcursul migraţiilor de primăvară – toamnă.

Distribuţie: În România apare ca specie migratoare, însă numere însemnate (peste 1000) apar numai în Dobrogea, mai cu seamă pe malul mării respectiv lacurile lagunare, Techirghiol.

Populaţia din România: Populaţia ce traversează România poate fi estimată la 3000-4000 de indivizi pe sezon. Populaţiile europene cuibăritoare 12000-25000 cu un trend foarte pozitiv în ultimii ani.

Relevanţa sitului pentru specie: Valea Oltului Inferior găzduieşte 300-800 indivizi într-o perioadă de migraţie.

Habitatul preferat în zona potenţial afectată: Ape deschise, rar terenuri agricole.

Densitatea speciei: Nu putem estima o densitate reală însă în stolurile mixte cu specii de chirighiţe pe parcursul migraţiilor apare regulat şi această specie

Efectul anticipat al activităţilor propuse: Nu anticipăm un efect negativ asupra acestei specii.

Chira mică – Sterna albifrons

Este cea mai mica dintre toate speciile de chire şi isi pastreaza fruntea alba tot timpul anului. Ciocul este galben, cu varful negru în timpul primaverii şi la inceputul verii. Picioarele de tip palmat sunt galbene. Calota capului este neagra, penajul fiind alb, cu partea superioara a aripilor cenusie. Juvenilii prezinta pete intunecate pe partea superioara a aripilor, ciocul negru şi picioarele galbene. Coada este scurta şi adanc scobita la mijloc. Zborul este rapid cu batai iuti de aripi, poate realiza plonjari

bruste, agitate în succesiune rapida. Este o specie activa şi zgomotoasa, ce emite o gama variata de sunete ascutite şi aspre: „cri-ic”, „chiri-chiri” sau „pret-pret”.

Habitat: Prefera tarmurile apelor dulci sau sarate, mlastini cu vegetatie palustra. Este prezenta în apropierea lacurilor, raurilor, precum şi în apropierea marii.

Pescarus mic – Larus minutus

34

Distribuţie: Arealul de raspandire este discontinuu, din regiunea palearctica, pana în sudul şi sud – estul Asiei. În Romania este raspandita în special în Dobrogea, în estul Munteniei, precum şi pe valea Oltului.

Populaţia din România: În Europa, populatia clocitoare este estimata la aproximativ 35.000 de perechi, cu efective foarte mari în Italia, Spania, Ucraina şi Rusia. În Romania sunt estimate aproximativ 400 de perechi clocitoare în lunca Dunarii şi în Dobrogea.

Relevanţa sitului pentru specie: Populaţiile cuibăritoare în situl „Confluenţa Olt – Dunăre” ajung la 4-6 perechi iar populaţia care apare în pasaj a fost estimată la 70-140 indivizi. În situl „Valea Oltului de regulă nu cuibăreşte, însă în anii 2009 şi 2010, cu ocazia unor lucrări de întreţinere a barajelor, unele lacuri au fost parţial golite iar pe prundişul, care a apărut în urma scăderii niveluilui, au cuibărit 140 respectiv 60 de perechi.

Efectul anticipat al activităţilor propuse: În cazul în care investitia se realizează fara pastrarea meandrei existente efectul asupra populaţiilor cuibăritoare din situl „Confluenţa Olt-Dunăre” va fi mare în sensul în care acestea vor dispărea. Prin adoptarea variantei I cu pastrarea vechiului meandru al râului în aval de baraj, sunt şanse ca această specie să reapara în efective mai mari.

Chiră de baltă - Sterna hirundo Cea mai comună specie de chiră de la noi. Poate fi recunoscută în zbor, după forma corpului asemănătoare cu rândunica dar proporţional mai mare, al coloritului alb al corpului şi a aripelor, respectiv după culoarea roşie a ciocului.

Habitat: Preferă o gamă largă de habitate de la regiunile costale şi lacuri continentale până la cele semi-aride şi tropice. Cuibăreşte mai

ales în zonele de şes, în perechi izolate sau colonii mici. Preferă mlaştinile, lacurile, lagunele costale bogate în peştişori.

Distribuţie: Are o distribuţie relativ uniformă, este prezent în toată ţara în habitate acvatice naturale şi semi-naturale întinse. Populaţii mai mari se găsesc în Delta Dunării luncile râurilor mari. Populaţia din România: În România cuibăresc 5500-7500 de perechi, populaţia este stabilă.

Relevanţa sitului pentru specie: Populaţiile cuibăritoare în situl „Confluenţa Olt – Dunăre” ajung la 10-20 perechi iar populaţia care apare în pasaj a fost estimată la 200-400 indivizi. În situl „Valea Oltului de regulă nu cuibăreşte, însă în anii 2009 şi 2010, cu ocazia unor lucrări de întreţinere a barajelor, unele lacuri au fost parţial golite iar pe prundişul, care a apărut în urma scăderii niveluilui, au cuibărit 400 respectiv 260 de perechi.

Efectul anticipat al activităţilor propuse: În cazul în care investitia se va realiza fara pastrarea meandrei existente, efectul asupra populaţiilor cuibăritoare din situl „Confluenţa Olt-Dunăre” va fi mare în sensul în care acestea vor dispărea. Dacă se va folosi alternatia I propusă, reinundarea meandrei raului în aval de baraj, sunt şanse ca această specie să reapare în efective mai mari.

35

Dumbrăveanca – Coracias garrulus

Este o pasare de mărime medie, cu corpul robust. Penajul este foarte variat, deoarece în bătaia soarelui pare albastru intens ultramarin, iar seara albastru verzui. Partea inferioara a corpului, capul, gatul şi parţial coada sunt albastru deschis. Spatele este brun deschis, tectricele alare sunt albastru strălucitor, iar remigele mari sunt negre. Coada este de un albastru foarte intens cu reflexe violet iar picioarele sunt de culoare galbena. Capul este mare, ciocul este puternic şi are culoare albastra spre violet. Juvenilii au un colorit mai şters şi mai maro, gatul şi

pieptul fiind dungate cu maro cenusiu. Zborul este mai rapid şi cu batai mai viguroase din aripi, decât stancuta. Zborul nuptial este format din plonjări şi inlinări ale corpului intr-o parte şi alta, asemănător cu zborul nagâţului. Poate fi observata stand pe sârmele de telegraf sau cioturi de copac. Scoate sunete asemănătoare cu gaiţa, coţofana şi stăncuţa.

Habitat: Prefera pădurile bătrâne şi rare cu arbori scorburosi din zonele de campie şi lunca, dar şi din livezi. Populează şi malurile lutoase, precum şi zonele cu alunecări de teren.

Distribuţie: În Europa, efectivul clocitor este estimate la 50.000 – 110.000 perechi clocitoare. Cea mai mare populaţie clocitoare este prezenta în Rusia şi Turcia. În România sunt intre 4600 şi 6500 de perechi clocitoare

Relevanţa sitului pentru specie: În situl “Valea Oltului Inferior” cuibăresc 10 – 30 de perechi. Densitatea populaţiei: Pretutindeni, cloceşte intr-un număr foarte mic, aproximativ 2 – 3 perechi la 10 km2. Diminuarea efectivelor se datorează şi distrugerii habitatelor, a locurilor de cuibărit şi folosirii excesive a pesticidelor.

Efectul anticipat al activităţilor propuse: Este foarte puţin probabil ca această specie să fie afectată de investiţie, locurile de cuibărit fiind din cadrul sitului fiind departe de zona de interes al investiţiei.

Sfrâncioc cu fruntea neagră – Lanius minor

Habitat: Cuibăreşte în regiuni deschise cu copaci izolaţi şi tufişuri. De cele mai multe ori îl întâlnim pe terenuri agricole şi păşuni, unde cuibăreşte în grupuri mici de copaci. De multe ori îl întâlnim pe plopurile de pe marginea şoselelor. Favorizează zonele calde, de şes.

Distribuţie: Se distribuie uniform în ţară datorită faptului, că locul favorit de cuibărit sunt plopii de pe marginea drumurilor, pe care le întâlnim peste tot în ţară. Niciunde nu este

abundent, dar este mai frecvent în Tara Românească şi Dobrogea, fiindcă preferă zonele de şes mai calde.

36

Populaţia din România: Populaţia din România este estimată între 364000 - 57000

de perechi cuibăritoare, dar foarte probabil acest număr este rezultatul unei supraevaluări semnificative. Populaţia din ţară este aparent stabilă.

Relevanţa sitului pentru specie:

Habitatul preferat în zona potenţial afectată: Terenuri agricole cu vegetaţie naturală, habitate cu tufe şi arbori. În zona vizată de plan nu a fost găsită specia.

Densitatea speciei: 10 perechi/km2 în habitatele optime (Averin & Ganya, 1970)..

Efectul anticipat al activităţilor propuse: Nu anticipăm un efect negativ asupra acestei specii.

III. Identificarea şi evaluarea impactului

Pentru identificarea si evaluarea impactului trebuie sa tinem cont de intensitatea si extinderea activitatii generatoare de impact , cat si de tipul de impact ce are loc in habitatul respectiv . Impactul asupra habitatelor , in speta asupra valorilor si functiilor acestora se pot incadra in patru categorii : ■ distrugerea habitatului; ■ fragmentarea habitatului; ■ simplificarea habitatului; ■ degradarea habitatului. Natura impactului depinde de tipul de stres exercitat de fiecare activitate asupra habitatului . De exemplu, activitatea de defrisare include inlaturarea arborilor , uscarea asociata a substratului pe care s-a aflat padurea , eroziunea si sedimentarea solului din imediata vecinatate si disturbarea habitatului prin zgomot si activitate umana. Pot fi factori stresanti �i următoarele procese : ■ decopertarea; ■ deshidratare si inundare; ■ acidificare; ■ salinizare; ■ incălzire termica; ■ contaminare cu toxine; ■ disturbare fonica; ■ introducerea de specii . Acesti factori stresanti /procese pot avea urmatoarele efecte asupra habitatelor: ■ mortalitatea directa asupra speciilor native ; ■ stres fiziologic si diminuarea functiei reproductive ; ■ intreruperea comportamentului si activitatilor normale ; ■ modificarea interactiunii intre specii si invazia speciilor alohtone Pe langa aceste efecte pe care habitatul le resimte in urma actiunii factorilor stresanti, este important sa luam in considerare impactul cumulativ cu efectele multiple si indirecte pe care activitatea antropica le poate genera in cadrul unui habitat. III.1. Distrugerea Este ultima faza a degradarii unui habitat , prin schimbarea categoriei de folosinta a acestuia . In cadrul fiecarei astfel de schimbari , caracteristicile naturale originale ale terenului sunt eliminate

37

, astfel si valorile habitatului sunt modificate. Ocazional, terenuri salbatice a caror categorie de folosinta a fost schimbata catre terenuri cu activitati agricole sau silvice , pot fi reabilitate pana intr-un stadiu similar , totusi nu identic cu cel natural. Dimpotriva, terenurile ce au avut folosinta urbana sau industriala nu-si vor recapata niciodata integritatea naturala sau valorile naturale a habitatului. Alterarile fizice de diferite feluri cauzeaza distrugerea habitatelor. In cadrul habitatelor terestre in principal decopertarea , cu disparitia vegetatiei ( arbori, arbusti, specii ierboase ) este factorul stresant. Taierile rase si suprapasunatul pot saraci de asemenea habitatul si vegetatia sa nativa. Pentru planul supus avizarii activitatile de extrac�ie nisipuri �i pietri�uri nu vor genera distrugerea habitatelor amplasate in arii protejate, deoarece alegerea amplasamentului, a traseului de drumuri de acces s-a realizat in asa fel incat acestea sa nu fie afectate . III.2. Fragmentarea Daca activitatile mentionate mai sus pot avea ca efect distrugerea habitatului per ansamblu , fragmentarea poate avea ca rezultat distrugerea unei parti a habitatului, lasand alte portiuni intacte . In functie de intensitatea impactului si de scara pe care intervine activitatea antropica, multe cazuri de distrugere locala a habitatului sunt privite ca si fragmentare de habitat . Aceasta fragmentare este cauza principala a disparitiei speciilor stenobionte extreme , ce depind exclusiv de un habitat si constituie o amenintare serioasa asupra biodiversitatii biologice. Consecintele fragmentarii habitatelor includ urmatoarele aspecte: ■ amplificarea izolarii si mortalitatii speciilor; ■ extinctia speciilor ce au nevoie de areal mare pentru hranire si supravietuire; ■ disparitia speciilor de interior si a speciilor stenobionte; ■ diminuarea diversitatii genetice in randul speciilor rare; ■ cresterea abundentei speciilor ruderale , euribionte. Acest proiect de exploatare materiale de construc�ii nu va conduce la fragmentarea habitatelor și distrugerea speciilor comunitare/prioritare din situl Natura 2000. III.3. Simplificarea Simplificarea habitatelor include disparitia din acestea a componentelor ecosistemului cum ar fi arborii cazuti sau a bustenilor (lemnul mort), disparitia microhabitatelor (cuiburile sau vizuinele) sau care au fost facute de neutilizat prin actiune antropica. In mod normal, alterarea structurii verticale a habitatului duce la reducerea diversitatii speciilor. Diversitatea structurala a habitatului ofera mai multe microhabitate si permite interactiuni mult mai complexe intre specii. In timp ce taierile intr-o padure sunt atat o forma de distrugere a habitatului , cat si o forma fragmentare a acestuia, taierea preferentiala a anumitor arbori din acea padure reprezinta o forma de simplificare a habitatului. In timpul taierilor selective , nu numai compozitia in specii se schimba . Taierile creaza multe microclimate extreme care sunt de obicei mai calde, mai reci, mai uscate si mai putin ferite de vant decat in padurile naturale. III.4. Degradarea Degradarea habitatelor presupune si fragmentarea sau simplificarea structurii habitatului, dar in mod specific se refera la inrautatirea starii de sanatate sau diminuarea integritatii ecologice a acelui habitat intact initial. Contaminarea cu substante chomice rezultate din aerul sau apa poluata constituie o cauza semnificativa a degradarii habitatelor.

38

De exemplu, solurile sunt degradate prin eroziune si compactare , fenomene deseori intalnite ca urmare a practicilor agricole abuzive ( suprapasunat ). Raurile si vaile pot fi degradate ca urmare a imbogatirii cu nutrienti, a cresterii turbiditatii si in consecinta , a depunerilor. Apele subterane au o contributie particulara in cadrul mentinerii integritatii ecosistemelor si pot fi degradate de activitati ce duc la coborarea stratelor acvifere (compactarea unor versanti). Invazia speciilor alohtone poate duce la o degradare severa a sistemelor naturale prin modificarea interactiunilor din cadrul sistemelor . Nu in ultimul rand trebuie mentionat fenomenul de schimbare climatica , ce conduce la cresterea temperaturilor si a expunerii la radiatia UV-B cu potential de modificare a habitatelor la toate nivelurile sale . III.5. Vulnerabilitate la impact Impactul activitatilor cu potential degradativ asupra habitatelor depinde de vulnerabilitatea acestora, precum si de contributia relativa a impacturilor cumulative si interactive. Sensibilitatea habitatelor este determinata de rezistenta acestora la schimbari (capacitatea de a rezista degradarilor) si vitalitate (capacitatea de a retabili conditiile originale). Habitatele rezistente sunt caracterizate de soluri stabile, fertile, cu miscari moderate ale apei si regimuri climatice moderate, lanturi trofice functionale si diverse , continand indivizi si/sau specii adaptati la stres. Habitatele ce opun cea mai mare rezistenta sunt cele situate din punct de vedere topografic la altitudini mici sau cele situate in proximitatea unor habitate din care lipsesc componentele de stres si presiunea antropica , ce contin specii cu mobilitate si capacitate de colonizare mare. Speciile sunt de obicei mult mai vulnerabile fata de impactul antropic atunci cand ele se regasesc in efective populationale reduse, distributie geografica ingusta, cerinte spatiale extinse , specializare inalta ( stenobiontie), intoleranta fata de agenti disturbanti, dimensiuni crescute, rata reproductiva redusa , etc. Caracteristicile vulnerabilitatii habitatelor (a agentului de stres fata de care acestea sunt vulnerabile) sunt : ■ inconsecventa managementului; ■ oligotrofie ( alterarea ciclurilor trofice prin extragerea de materie organica ); ■ sub-saturare ( invazia unor specii ); ■ izolarea; ■ scaderea suprafetelor ( cresterea efecturlui de margine );

■ proximitatea fata de zone de locuire.

Tipurile de impact sunt date func�ie de parametrii fa�ă de care se face raportarea, �i anume:

scara (perioada) de timp:

■ impact pe termen scurt (0 - 1 an), ■ mediu (1 - 5 ani) si ■ lung (mai mult de 5 ani); aria de aplicare: ■ impact singular al planului �i ■ impact cumulativ al planului, împreuna cu alte proiecte �i planuri relevante din vecinătate; efect exercitat: ■ impact direct �i

39

■ impact indirect.

3.1 Analiza impactului posibil asupra speciilor/habitatelor pentru care au fost

propuse SPA “ Valea Oltului Inferior”

Conform îndrumarului „Managing Natura 2000 sites : The provisions of Article 6 of the

‘Habitats’ Directive 92/43/EEC”:

Degradarea habitatelor: este o degradare fizică ce afectează un habitat. Conform art. 1

pct.e). al Directivei 92/43/CEE - Directiva Habitate, statele membre trebuie să ia in

considerare impactul proiectelor asupra factorilor de mediu mediului (apă, aer sol) şi

implicit asupra habitatelor. Dacă aceste impacturi au ca rezultat modificarea statutului de

conservare al speciilor/habitatelor într-unul mai puţin favorabil faţă de situaţia anterioară

impactului, atunci se poate considera ca a avut loc o deteriorare a habitatului.

Disturbare: disturbarea nu afectează parametrii fizici ai unui sit, aceasta afectează în mod

direct speciile şi de cele mai multe ori este limitată în timp (zgomot, surse de lumină, etc.).

Intensitatea, durata şi frecvenţa elementului disturbator sunt parametrii ce trebuie luaţi in

calcul.

Proiectul de „construire pensiune”, sat, Cucuieţi, judeţul Olt se află situat în interiorul Ariei

de Protecţie Avifaunistică „Valea Oltului Inferior”. În Directiva Păsări la Art. 1 se stipulează

că “Prezenta Directivă se aplică pasărilor cât şi la ouă, cuiburi şi la habitate“. În acest sens,

regulile privind degradarea habitatelor, respectiv disturbarea speciilor pentru care au fost

declarată SPA „Valea Oltului Inferior” sunt aplicabile pentru proiectul analizat în prezentul

studiu.

Considerăm necesară analiza a impactului pe care proiectul „construire pensiune”, îl are

asupra integrităţii sitului.

Integritatea ariei naturale protejate este legată atât în mod specific de obiectivele de

conservare ale ariei cât şi în general de totalitatea aspectelor ariei naturale protejate.

Integritatea ariei naturale protejate este asigurată atunci când este menţinută coerenţa

structurii ecologice şi a funcţiilor acesteia, pe întreaga arie, sau a habitatelor, complexului

de habitate şi/sau a populaţiilor de specii pentru care aria naturală protejată a fost

constituită.

O arie naturală protejată poate fi definită ca având un nivel ridicat de integritate atunci

când respectarea obiectivelor de conservare este realizată şi capacitatea de autoregenerare

în contextul unor condiţii dinamice este menţinută, fiind necesare doar un minimum de

intervenţii din exterior care vizează managementul conservării.

40

Structura şi funcţiile ariilor naturale protejate şi obiectivele acestora de conservare sunt

cele de care trebuie să se ţină cont când se evaluează efectele semnificative ale unui plan,

program, proiect.

În cazul siturilor Natura 2000 obiectivele de conservare fac trimitere directă la speciile

şi/sau habitatele pentru care respectivul sit a fost declarat, în cazul de faţă specii de păsări

prioritare alături de habitatele folosite de acestea.

Având în vedere că proiectul presupune schimbarea destinaţiei şi folosinţei terenului din

teren agricol în teren cu construcţii şi ţinând cont de definiţiile referitoare la degradare,

respectiv disturbare, enunţate anterior, posibilele impacte pe care proiectul le are asupra

integrităţii sitului sunt următoarele:

• degradarea habitatelor speciilor de interes conservativ;

• disturbarea speciilor de interes conservativ.

3.2. Impactul (direct/indirect, pe termen scurt) a lucrărilor în perioada de

construcţie (degradare habitate/disturbare specii)

Avându-se în vedere suprafaţa pe care se va amplasa proiectul, în evaluarea

avifaunei s-au folosit următoarele metode :

Metoda nr. 1: Evaluare directă din puncte de observare

Aceastã metoda este folosita pentru evaluarea populaţiilor de păsări de talie mare, cu zbor

planat. Aceste păsări folosesc coloane de aer cald pentru a se înălţa, după care se

deplasează cu zbor planat. Datorită acestui comportament tipic sunt uşor de observat şi de

identificat de la o distanţã semnificativã. Din mişcarea lor în perioada de reproducere se

pot trage concluzii cu privire la numărul perechilor, teritoriile şi terenurile de hrănit.

Fiindcă aceste păsări pot fi observate şi identificate de la distanţe mari, este ideal dacă de

pe punctul respectiv se poate vedea la o distanţã de 2-3 kilometrii. Beneficiul acestei

metode constă în faptul cã cu efort relativ mic se poate stabili eficient populaţia de păsări

cu zbor planat de pe o arie relativ mare.

Metoda nr. 2: Evaluare pe trasee lineare

Această metodă este folosită în terenuri deschise pentru recensământul păsărilor de

talie mică. Dis de dimineaţă (de la 5 la 9) vor fi parcurse două trasee cu lungimea de 1 km.

Pe ambele părţi ale traseelor vor fi stabilite benzi cu lăţimi diferite. În cazul fiecărui

specimen observat va fi notatã distanţa acestuia faţă de traseu, iar poziţiile exacte ale

păsărilor vor fi trecute pe hartã. Astfel se vor cunoaşte speciile prezente, locaţia şi numărul

teritoriilor lor (a perechilor cuibăritoare). În timpul lucrărilor se poate veghea de

asemenea mişcarea berzelor pe zona respectivă.

41

În urma evaluării din teren în zona amplasamentului proiectului şi în vecinătatea acestuia

au fost observate următoarele specii:

Specii prezente şi absente în zona lucrărilor

Nr. crt.

Cod Natura 2000

Nume specie Denumire populară

Absent / Prezent pe suprafaţa de desfăşurare a lucrărilor

Prezent / absent în vecinătatea zonei de desfăşurare a lucrărilor

1. A021 Botaurus stellaris Buhai de baltă A A

2 A133 Burhinus

oedicnemus Pasărea ogorului

A A

3. A031 Ciconia ciconia Barză albă A P

4. A082 Circus cyaneus Erete vânăt A P

5. A231 Coracias garrulus Dumbrăveancă A A

6. A038 Cygnus cygnus Lebadă de iarna A A

7. A027 Egretta alba Egretă mare A A

8. A022 Ixobrychus minutus Stârc pitic A A

9. A339 Lanius minor Sfrâncioc cu frunte

neagră

A P

10. A177 Larus minutus Pescăruş mic A A

11. A068 Mergus albellus Ferestras mic A A

12. A151 Philomachus

pugnax Bătăuş

A A

13. A132 Recurvirostra

avosetta Ciocîntors

A A

În general, în perioada de execuţie de lucrări de construcţie, este posibilă apariţia unor

efecte negative asupra speciilor şi/sau habitatelor pentru care a fost declarat situl. Aceste

efecte se pot concretiza în tendinţa de retragere a faunei în zone limitrofe, motivul fiind

zgomotul generat de lucrările de construcţie.

42

Din analiza datelor din proiectul tehnic corelate cu informaţiile furnizate de vizita în teren

(Fig. nr.2.) se constată suprafaţa pe care se vor desfăşura lucrările de construcţie se afla

înr-o zonă intens antropizată, delimitată prin PUZ-ul obţinut anterior ca şi zonă de interes

turistic.

Fig. 2. - Relaţia dintre amplasamentul studiat şi caracteristicile terenurilor învecinate

Factor disturbator: zgomotul şi vibraţiile

În câmp deschis zgomotul utilajelor este influenţat de mediul de propagare a acestuia,

respectiv de existenţa unor obstacole naturale sau artificiale intre surse (utilajele de

constructie) şi punctele de măsurare. Limitele maxim admisibile, pe baza carora se

apreciaza starea mediului din punct de vedere acustic în arealul unui obiectiv sunt

prevazute în STAS 10009/88 (Acustica urbană - Limite admisibile ale nivelului de zgomot).

Acest standard se refera la limitele admisibile de zgomot în zonele urbane şi pe categorii

tehnice de străzi.

Zgomotul este un agent de disturbare care se disipează mult în mediu, deşi este foarte greu

de măsurat comparativ cu noxele şi praful, acesta este considerat unul dintre factorii

majori de poluare. Păsările par a fi foarte sensibile la zgomotul, deoarece acesta

interferează în mod direct cu comunicarea intrespecifică prin intermediul sunetelor şi în

43

acest mod afectează indirect comportamentul de teritorialitate şi rata împerecherii

(Reijinen and Floppen, 1994).

Numeroase studii au documentat densitatea redusă a populaţiilor de păsări din zonele cu

trafic intens. Pe pajiştile din zona de trafic intens s-a observat declinul populaţional acolo

unde zgomotul de fond depăşeşte 50 db, de asemenea păsările din păduri manifestă efecte

la un nivel de 40 db A. Cu toate acestea particularităţile terenului precum şi tipurile de

habitate de pe marginea drumului pot influenţa propagarea zgomotului şi implicit

densitatea populaţiilor de păsări. Dacă pe marginea drumului se găsesc habitate rare care

lipsesc din restul sitului, densităţile populaţionale ale speciilor pot rămâne constante chiar

dacă poluarea şi disturbarea reduc calitatea habitatului respectiv (Laursen, 1981, Warner,

1992, Meunier et al. 1999). În cazul de faţă, calitatea habitatului pentru speciile de păsări

nu va avea de suferit, proiectul analizat propune realizarea unei pensiuni turistice pe o

păşune din apropierea localităţii Cucuieţi. Se poate constata că în zona proiectului (Fig. 2.),

nu sunt prezente habitate rare sau intens utilizate de către speciile de păsări de interes

conservativ pentru care a fost declarat situl, suprafaţa studiată precum şi cele aflate în

imediata vecinătate sunt terenuri neproductive, saraturi .

3.3. Impactul lucrărilor în timpul perioadei de operare (disturbare specii de interes

conservativ)

Impactul disturbator asupra speciilor de păsări în perioada de utilizare a balastierei se

consideră a fi minim, lacul ulterior format are funcţionalitate recreativă si în perioada de

operare va fi minim..

3.4. Soluţii alternative care să respecte în cea mai mare măsură integritatea ariei

naturale protejate:

1. varianta 0 – proiectul să nu se realizeze;

În acest caz, habitatele şi speciile din cadrul sitului (ROSPA0106 Valea Oltului Inferior) nu

sunt afectate, sunt îndeplinite obiectivele de îndeplinirea obiectivelor de conservare a

sitului. Beneficii/costuri sociale nu sunt.

2. varianta 1 – proiectul să se realizeze în locaţia aleasă de beneficiar;

În acest caz, habitatele şi speciile din cadrul sitului (ROSPA0106 Valea Oltului Inferior) nu

sunt afectate, integritatea ariilor protejate este menţinută, sunt asigurate îndeplinirea

obiectivelor de conservare a sitului. Prin realizarea investitiei ulterior se va dezvolta un

44

turism ecologic, iar în viitor pensiunea poate să dezvolte “birdwatching“, observarea

păsărilor pentru care a fost declarat acest sit .

Evaluarea unor posibile efecte cumulative;

În imediatea vecinătate a proiectului nu există alte proiecte care prin dimensiune şi

caracteristici să inducă un efect cumulativ.

Concluzie

Proiect evaluat:

- varianta 0 – proiectul să nu se realizeze - nu are impact negativ semnificativ

asupra integrităţii şi elementelor ţintă din situl (ROSPA0106 Valea Oltului Inferior);

- varianta 1 – proiectul să se realizeze în locaţia aleasă de beneficiar - nu are

impact negativ semnificativ asupra integrităţii şi elementelor ţintă din siturile (ROSPA0106

Valea Oltului Inferior);

SE RECOMANDA varianta 1 – proiectul să se realizeze în locaţia aleasă de beneficiar

deoarece presupune o dezvoltare durabilă a zonei, în zonă se va dezvolta un turism

ecologic, prietenos cu mediu, să dezvolte “birdwatching“, observarea păsărilor pentru care

a fost declarat acest sit de către turişti.

IV. Măsuri de diminuare a impactului asupra speciilor/ habitatelor în perioada de

construcţie, respectiv utilizare

În conformitate cu O.U.G. 57/2007, art. 33, pentru toate speciile de păsări protejate

sunt interzise:

■ uciderea sau capturarea intenţionată indiferent de metoda utilizată;

■ deteriorarea, distrugerea şi/sau culegerea intenţionată a cuiburilor sau ouălor

din natură;

■ culegerea ouălor din natură şi păstrarea acestora chiar dacă sunt goale;

■ perturbarea intenţionată, în special în perioada de reproducere, de creştere şi

migraţie;

■ deţinerea exemplarelor din speciile pentru care sunt interzise vânarea şi

capturarea;

■ comercializarea, deţinerea şi/sau transportul în scopul comercializării în stare vie

ori moartă sau a oricăror părţi provenite de la speciile protejate.

45

Pentru a fi cunoscute de personalul angajat, în perioada de construcţie şi de către cei ce vor

lucra şi în perioada de exploatare, propunem prezentarea într-un panou la loc vizibil, a

fotografiilor cu speciile de păsări ce trebuiesc protejate.

Implementarea proiectului propus impune o serie de masuri de protecţie a mediului,

respectiv de protecţie în special a ecosistemelor SPA-urilor şi a speciilor ce ocupa acest

habitat, masuri care sa fie adoptate încă din faza de proiectare şi care vor consta în: • Antreprenorul va delimita zona de lucru pentru a preveni/minimiza distrugerea

suprafeţelor vegetale;

• Evitarea afectării de către infrastructura temporară creată în perioada de desfaşurare

a proiectului, a habitatelor naturale şi semi-naturale din incinta SPA-ului;

• Restrângerea la minimul posibil a suprafeţelor ocupate de organizarea de şantier,

amplasarea materialelor de construcţie se va realiza doar pe proprietatea beneficiarului, în

perimetrul studiat;

• Se va evita amplasarea directă pe sol a materialelor de constructie. Suprafetele

destinate pentru depozitarea de materiale de constructie, de recipienti goliti şi depozitare

temporara de deşeuri vor fi impermeabilizate în prealabil, cu folie de polietilenă;

• Se interzice circulaţia autovehiculelor în afara drumurilor trasate pentru funcţionarea

şantierului (drumuri de acces, drumuri tehnologice), în scopul minimizării impactului

acustic asupra speciilor de importanţă comunitară;

• Constructorul se va obliga să folosească numai utilaje silenţioase în scopul

minimizării impactului asupra speciilor de păsări prezente în apropierea suprafeţei

analizate;

• Se interzice montarea de capcane, sau folosirea armelor de foc pentru alungarea

speciilor de pasari ihtiofage

V. Concluzii:

� În vecinătatea amplasamentului se găsesc următoarele specii de interes comunitar:

Ciconia ciconia, Circus cyaneus, Lanius minor. Starea favorabilă de conservare a

populaţiilor acestor specii nu este efectată deoarece nu se constată:

- modificarea suprafeţei zonelor împădurite produsă din cauza proiectului

(construire pensiune);

- schimbări asupra vârstei, compoziţiei pe specii şi a tipului fundamental de pădure;

- distrugerea sau alterarea habitatelor speciilor de plante incluse în Cartea Rosie;

46

- distrugerea populaţiei de plante sau animale de interes conservativ ridicat;

- alterarea semmificativă a habitatelor utilizate de speciile de păsări, mamifere,

amfibieni, reptile şi nevertebrate;

totodată se constată:

- modificări locale şi minore asupra habitatului de păşune prin realizarea iazului;

- deranj minim asupra câtorva specii de păsări, în perioadele de realizare a

balastierei;

� Deşi caracterul modificarilor datorate lucrarilor de constructie este ireversibil

integritatea ariei naturale protejate este asigurată. Complexul de habitate şi specii de

păsări pentru care situl Natura 2000 a fost desemnat nu va fi afectat;

� Impactele identificate sunt nesemnificative şi nu au ca rezultat modificarea

statutului de conservare al speciilor/habitatelor de interes conservativ;

� Realizarea investitiilor prevăzute prin proiect nu va avea impact semnificativ direct

asupra speciilor de păsări de interes conservativ;

� Pentru eliminarea oricăror impacte accidentale posibil să apară în perioada de

execuţie, respectiv operare, a obiectivelor proiectului se impune respectarea măsurilor

identificate în prezenta evaluare.

Referitor la speciile de păsări care constituie obiectivele protecţiei şi conservării

sitului Natura 2000 - SPA "Valea Oltului Inferior" şi a habitatelor acestora, datorită

faptului că atât în aval cât şi în amonte de zona generatoare de impact

nesemnificativ, temporar, caracteristicile habitatului sunt similare cu ale zonei

studiate, se poate estima că, pot folosi pentru hrană şi odihnă aceste zone.

Ţinând cont de sursele de emisii ale activităţii din zona studiată, de

configuraţia acestei zone şi pe baza analizei aspectelor fenologice şi biologice

caracteristice celor 13 specii de păsări care constituie obiectivele de protecţie şi

conservare ale sitului Natura 2000 - SPA Valea Oltului Inferior, se poate estima:

■ impact neutru atât pentru zona amplasamentului proiectului cât şi

peteritoriul SPA Valea Oltului Inferior, asupra a 13 specii de păsări A021 Botaurus

stellaris, A133 Burhinus oedicnemus, A031 Ciconia ciconia, A082 Circus cyaneus,

A231 Coracias garrulus, A038 Cygnus cygnus, A027 Egretta alba, A022 Ixobrychus

minutus, A339 Lanius mino,r A177 Larus minutu,s A068 Mergus albellus, A151

Philomachus pugna,x A132 Recurvirostra avosetta

■ impact negativ nesemnificativ în zona amplasamentului proiectului sau

zonele învecinate, pe perioada implementării ( de lucru efectiv), şi impact neutru pe

teritoriul SPA Valea Oltului Inferior, asupra a 9 specii de păsări A021 Botaurus

47

stellaris, A231 Coracias garrulus, A038 Cygnus cygnus, A027 Egretta alba, A022

Ixobrychus minutus, A339 Lanius mino,r A177 Larus minutu,s A068 Mergus albellus,

A151 Philomachus pugna,x A132 Recurvirostra avosetta

În concluzie, implementarea proiectului nu va afecta starea de conservare a nici unei

specii de păsări, deci, nici a celor 13 specii de păsări care constituie obiectivele de

conservare ale sitului Natura 2000 SPA Valea Oltului Inferior, fiind asigurată din

acest punct de vedere, menţinerea populaţiilor speciilor pe termen lung.

VI. Bibliografie selectivă

1. BirdLife International, 2004 – Birds in the European Union: a status assemsent.

Wagwninen, The Netherlands: BirdLife International;

2. BirdLife International, 2007 – BirdLife Species Factsheets - www.birdlife.org;

3. Daróczi J. Sz., Zeitz R., 2003 – Guide for protection of diurnal birds of prey in

Romania. Methods, recommendation and suggestions, the complete checklist of the species

and subspecies. – Published by Milvus Group Association. Tîrgu Mureş;

4. Forsman, D., 1999 – The Raptors of Europe and the Middle East - T.&A.D. Poyser,

London;

5. Jaarsma, C. F. – van Langevelde, F. – Botma, H., 2006 - Flattened fauna and

mitigation: Traffic victims related to road, traffic, vehicle, and species characteristics. -

Transportation Research Part D 11: 264–276;

6. Laursen, K., 1981 - Birds on roadside verges and the effect of mowing on frequency

and distribution. Biol.Conserv. 20, 59-68;

7. Meunier, F.D., Verheyden, C. and Jouventin, P., 1999 - Bird communities of

highway verges: Influence of adjacent habitat and roadside management. Acta Oecologica-

International Journal Of Ecology 20, 1-13;

8. Munteanu, D. (ed), (2002) – Atlasul păsărilor clocitoare din România – Publ. Soc.

Ornitologică Română Nr. 16, Cluj Napoca;

9. Reijnen, R. and Foppen, R., 1994 - The effects of car traffic on breeding bird

populations in woodland. 1. Evidence of reduced habitat quality for willow warblers

(Phylloscopus trochilus) breeding close to a highway. J.Appl.Ecol. 31, 85-94;

10. Seiler, A., 2002 - Effects of infrastructure on nature. In: Anonymus, 2003. COST 341.

Habitat fragmentation due to transportation infrastructure. The European review.

European Commission, Directorate-General for Research, Brussel;

11. Warner, R.E., 1992 - Nest ecology of grassland Passerines on road right-of-ways in

central Illinois. Biol.Conserv. 59, 1-7.