ION DUhlilTir'lii'-.;iviAtl l Al\ A h,{A)( I M E5[ U

'i;i [:;li'ffilR{H Ami;ASffiVUL[j. i'

..... ...r..;:... a:.:,tri::rrrrr;jiaii::i.::.

Dti\{ CF,Lf,': IVIAi VECI-{N'{'IhAPUR.ipAt"lA l-s iruce Pulrul, '': ':.

. -o te t" ,.\l- .-:* .J---) . ') ", ,\'\"

CU PRINS

5 EPOCA PIETREI ,

5 'De la preistorie la geneza etnici ' . I:i

- t tEpo."ibronzului [.ca 2,000 : 1-,150 i' cr'):O nPacafierului:' "' ', 't ,l :

13:EpOCafOmani '.''.,' ' ,, ,||:. , ,,'15,Continuitateadaeo,*romand "',',.. .,,,'

2l- Continuitate la inceputulrevului mediu timpuriu

21 ,EVU,L"MEDIU I ',,,' 25 DeL"ia cavalerii'teutoniila marea inVazie mongold,, (

,Zg prim,ele men.tiuni documentare ale Bfa;ovului ," . ', ' t

43 Administralia'ora$ului ' ' "' ': : ,','"' 'l

'.1

52 Relaliile politice cu Jdrile Romdne ' ::;

"': ':

"" '::

67 Me;teguguri 9i comer!

' 72 Honterus;i Cores ::

80, Monumente medievale '

99, planut cetigti bragovuluui necolt-i111],,,,,,,,,,,ru. , , .., j. ::::

101Demografie;ieconomieihveaculXIX9iinceputul,'.veacului XX

v

I 01 . .E'POCA MODERINA113 Administra!ia

116 Ittori; vielii politice bragovene in epoca modernd

ffe Sturti caracterizare a perioadei abiolutiste

119Bra$ovulgiRevolu!ialuiTudor.VladimiresCu72L Bragovul gi Revolulia romAni de la 1B4B-1849

128 Ac.tiuni ;i iniliative bragoVen,e in perioadaneoabsolutisti [1849:1860J ,,,, ,

132 Bragovul gi Unirea Principatelor136 Ac.tiuni ;i iniliative,biagonene in perioada

liberalS {1,B60rii867l,r OiOta ae:ta sibiu (1863-1864) gilqgislafia,,5l''..,' ::r , ,: .,, '

143 Instaurarea paffiluiftalist,f186f 9iconsecin,tele.,sale asupra mi;cirii nafionale.Ac.tiun! gi iniligtiGhraiovene:,,, ,'., '

' 746 Bra;ovul gi Pro4unciamOntUl.de,la nlaj fa68151 Bragovul:;i Indeperidenla de Stat a RomAniei160 Migcarea memorandiSti Si,Bragovul

, 11 6 Z.', Iitoria :cultuiii: b-rag oven e in ep oca mo de rn d

,16?' 'CaSina,rOmAnI ,ir. ': '1: '', " ': ::"

',.,!i Z' Re-uni,unearfemeil,or romAne,,''777 Societdli de lecturS. Biblioteci1 82,,,Reuniunea. de gimhesqid,,li cantari 9i muzi ca l:

Bragov

18 Z' Soiietatearp.entru.fond, de ieitru romAn gi artadrarnatici]a.Bfa$oV..::.....:.:.::

197 Alte asocialii civice 9i de culturl198 inv5ldmAntul iomAnesc bragovean in epoca

modernd

207 invdtdmAntul german bragovean

277 invildmAntul;maghiirlbragoveah . .,,,.

21,5 Presa bra!'cveand,in epoca modernd220 Arhitectufa'Bra;ovului in epoca moderni229 Pictura,rbrasoveand in secolul XIX

235 BIBLIOGRAF|E.S.ELECflVA

lo

.=o_oo

roN DUMITRA9CU

DE LA PREISTORIE LAGENEZA ETNICA

EPOCA PIETREI

f nceputul paleoliticului [ccaI r.zoo.ooo i, cr.J corespunde

geologic desfi ;uririi ePocii

glacialiiloq epocd in care au avut loc

importante modificiri in structurageomorfologicd. Este perioada

in care s-a conturat DePresiunea

Bragovului prin model5rile tectonice

ale mungilor inconjuritori 9i prinretragerea lacului pliocen [LaculBArsan), conturAndu-se astfel

;i releaua hidrograficd actual5'

Tectonismul a dat nagtere nu numai

unei depresiuni caracterizati prinnetezimea ei, ci gi unei unitdli de

relief ca verigi de legdturi intre

provinciile istorice Transilvania,

Moldova, Jara RomAneascd ;iDobrogea. Pe acesttemei s-a

dezvoltatin mare misurd rolulimportant jucat de-a lungul istoriei

noasffe de Jara BArsei gi indeosebi

de Bragov,

Varialiile climatice produse inpaleolitic ;i mezolitic au determinatimporlante modificiri ale florei;ifaunei, Preponderenla pinului gi a

bradului din paleoliticul mijlociuera urmati in mezolitic, odatd cu

incilzirea climei, de rdspAndirea

;i a altor specii c-a stejarul gi

mesteacinul. Cercetdrile arheologice

au pus in eriCen'e existenla ursului,

DE LA PREIS;C; : -: ;:\EZA efNtCA I t

caprei, cerbului, zimbrului, vulpii, inacelea;i epoci istorice.

Cele mai vechi urme ale agezdrilor

umane in lara BArsei sunt atestate

de cercetirile arheologice dinpaleoliticul mijlociu, cultura

musteriane [c.c.a.60.000 - 30.000

i. CnJ. Descoperirile de la Pegtera

Gura - Cheii [RAgnovJ, Pegtera Valea

Coacizei gi Pe;tera Mare [satulPegtera, com. Moeciu) demonstreaziexistenla grupelor de vAnitorineanderthali eni. Aceste agezlriumane au continuitate in paleoliticulsuperioq, culturile aurignaciani gi

gravetiand [cca 25.000 - 10.000 i.Cr')

de cAnd dateazl.;i prima descoperire

antropologici a unui femur de

homo sapiens fossilis [Pe;tera, com.

Moeciu), purtetorii acestor culturi.in mezolitic fcultura tardenosianiJ

apar gi agezirile umane in aer liberaga cum demonstreazd descoperirile

din Valea Bridetului gi Cremenea

[com. Sita Buziului). Progresele

inregistrate de oamenii primitivi dinaceste ageziri aparlinAnd culturilorpaleolitice gi mezolitice din JaraBArsei erau atAt in diversificareaindeletnicirilor cdt gi in evoluliauneltelor din piatri precum gi a

armelor.

Neoliticul fcca 5.500 - 2.000 i. Cr.)

este atestat de un numir sporit de

agezdriumane in Jara BArsei la:

Bragov, Hdrman, (upea, Feldioara

6 | DE tA PREISTORIE LA GENEZA ETNICAI

loN DUMITRAsCUMARIANA MAXIMESCU

Bod. A;ada4, potrivit actualului

stadiu al cercetdrilor, cele maivechiurme materiale care atestd locuirea

municipiului Bra;ov sunt din neolitic.

Punerea in valoare a vestigiiloristorice vechi gi medii a urbei a

fost posibild datoritd contribulieideosebite aduse de Julius Teutsch,

Gustav Treiber, Alfred Prox gi

Hermann Schroller incepAnd cu

1900, continuatd gi in perioada

interbelici. Pentru perioada

urmitoare, incepAnd cu anii'50,este remarcabild in studierea istorieivechi a Bragovului activitateacercetitorilor Alexandrina D.

Alexandrescu, Mariana Marcu, Florea

Costea 9i Ion Pop.

Pentru neoliticul timpuriu [cca5.500 - 4.200i. Cr.) cercetdrile au

pus in evidenl5 a;ezirile umane dinValea Cetdlii incepdnd din culturaCrig [neoliticul timpuriuJ gi pAni incultura Cucuteni - Ariugd [3.500 -2.500 i. Cr.J. Din picate, construclia

cartierului de locuinle in zond nu

a permis conservarea vestigiilorla Muzeul fudelean de Istorie.Ocupali ile purtitorilor acestei

culturi erau in principal: cultivareaplantelo4 cre;terea animalelor,olSritul, torsul, lesutul - ocupaliidezvoltate de-a lungul culturilorneolitice.

fr**t*,",

roN DUTVilTRASCU

IMARIANA MAXIMESCU

Cultura ceramicii lineare, incadratlde unii specialigti in neoliticulmijlociu (4.200 - 3.500 i. Cr.), este

atestatd de descoperirea unui vas

fragmentar in punctul Lutdriespre Stejerig. Ultima perioadia neoliticului este reprezentatdpe teritoriul oragului Bragov de

splendida culturi Cucuteni. Agezdrile

neolitice ating cel mai inalt grad

de dezvoltare, aspect evidenliat de

progresele inregistrate in cultivareaplantelor [plugul), in ol5rit [cuptorulcu reverberafie), in perfeclionarea

uneitelor indeosebi prin apariliametalurgiei cuprului [topoarede cupru), in realizarea primelorfigurine zoomorfe gi antropomorfe.

in perioada de tranzilie la epoca

bronzului (2.500 - 2.000 i. Cr.) pe

fondul local al culturilor neoliticeapar elemente ale culturii materialea pdstorilor nomazi venili din stepele

nord - pontice [protoeuropoizi).Cercetirile intreprinse la inceputulsecolului )il( de citre f. Teutsch

la vest de poarta principald a

Bisericii Negre [str. P. Richter) au

scos Ia Iumini un mormAnt cu

ocru, caracteristic ritului funerar al

acestor triburi seminomade.

Cultura Colofeni, specifici acestei

perioade, este reprezentati de

materialul arheologic descoperitla Pietrele lui Solomon. Purtdtoriiculturii Glina III - Schneckenberg

intrerup evolulia acestei culturimarcAnd inceputul epocii bronzului.

EPOCA BRONZULUI(ccA 2.ooo - 1.150 i. cR.)

/[ ;ezdrile din epoca bronzului.{-La" pe teritoriul municipiuluiBragov sunt mai numeroase gi

ampiasate de regul5 pe inilgimi.Toponimia descoperirilor de aici a

dat numele unor culturi arheologicerecunoscute in plan gtiinlific

[Schneckenberg, Noua). in primaperioadi a bronzului s-a impuscultura Glina III - Schneckenberg

numiti astfel dupi atezareadescoperitd pe Dealul Melcilor

[Schneckenberg - germ.). A. Prox

a r ealizat prima mono grafie aacestei culturi, identificAnd a;eziriumane pe Dealul Melcilor gi pe

Dealul $prenghi. Inventarul bogatal acestor ageziri indici existenlaunor centre de prelucrare a

metalelor [$prenghi). Este cazultopoarelor - ciocane perforate dinbronz, dar gi a podoabelor [brildrispirale, inele din aur) descoperitein ,,vatra oragului" sau la $prenghi,dar aflate in custodia Muzeului de

Preistorie din Berlin. Ceramica a

iost lmpantitd in uzualS in formdde bo:can cu pasti neuniformi gi

ce.a-:"::: mai fin cu gura in formi;= : .:-. sau cu gAtul lung. Au fost

I

7

Spitald de aur;

descoperiti peDealul Sprenghi

t- 0,038 -

'

@ Figurina zoomorfd,descoperitd pe Dealul $Prenqhi

.,^-ii,lf,yKi,fiH:u | ftr*r*,"

fost ficute descoperiri aparlinAndculturii Tei pe Dealul $prenghiprecum gi in Valea Cetifii.

Fragmente ceramice specificeculturii Wietenberg au fost puse inevidenli pe un amplasament de Peactuala strade Calea Bucuresti si inValea Cet5lii.

Ultimei p5rli a epocii bronzului iieste specifici cultura Noua [sec.XIV - KII i. Cr.), care s-a rSsPinditdin centrul Transilvaniei Pdni laNistru. in 1903 f. Teutsch a publicat

descoperirea primelor mormintedatAnd din aceasti perioadi la Noua

- suburbia Bragovului, ceea ce a

impus aceasti culturd specialigtilor.

Principalele ocupalii ale acestei

populalii erau: pistoritul,agricultura, pescuitul, vAnitoarea,

oliritul gi prelucrarea uneltelor.

Ceramica specifici acestei culturi

@

rnFlO.O

descoperite figurine antropomorfegi zoomorfe. Pentru cultura Tei,

aparlinAnd bronzului mijlociu[cca 1.500 - 1.300 i. Cr.), primelemateriale p e baza descoperirilordin Bragov au fost publicate de |.Teutsch in L900, iarin L940 A. Proxa publicat o sintezi a descoperirilorculturii Tei din S-E Transilvaniei. Au

@ Ceramica Schneckenberg,descoperitS la Bragov

8 | DE LA PREISTORIE LA GENEZA ETNICAI

:ri:. I

Asrort,o ToNDUIyilTRASCULI)RAsovt L'' I ;'onicin H,riir-visc,,

D ] 'iv'^'|\'|/

constd in vasele in formi de sac,

cegti cu toarte sau butoni, strachina

semisfericd sau tronconicd.

Populalia din epoca bronzuluireprezinti noua sintezd. etno-

Iingvisticd tracicd pe fondul neolitic1ocal. Civilizalia locali a bronzuluirelevd organizarea comunitSlilorin obgti formate din oameni liberi,unite in triburi, eventual sclavaj

patriarhal.

EPOCA FIERULUI

prima epocd a fierului sau

t Hallstatt $azele A-D cca

1.150 - 400 i. Cr.) marcheaziindividualizarea ramurii nordice

a tracilor - daco-gefii.Inilial inTransilvania civilizalia tracicihallstattiand a avut un ritm lentde dezvoltare. Pentru Hallstattulmijlociu au fost realizate pulinedescoperiri de obiecte de fier inTransilvania. De aceea descopeririledin Hallstattul timpuriu de

pe teritoriul ora;ului Bra;ovatesti inci prezenla metalurgieibronzului. Asemenea descopeririarheologice s-au realizat pe Dealul

$prenghi, pe Dealul Melcilol la 3-4

km. nord de Bragov spre pArAul

Ghimbigel [consideratd de citreFl. Costea una din cele mai mariageziri hallstattiene), la Mdgurele

@ Pumnal akinakes de fier,

descoPerit la Bragov

gi in zona Cimitirului Central. O

agezar e hallstattiani importantdeste pe Dealul Pdticel unde a fostdescoperiti o fortificalie ovald

apdrati de doud ganluri in partea

exterioari. in aceasti a;ezare, ca

de altfel gi in celelalte menfionate,a fost descoperiti din abundenliceramici de formi bitronconici sau

strdchini, ceramici de reguld neagrd

sau bruni in exteriol rogiatici in::trior, decoratd cu caneluri si

!:: =:rinenfe. in Hallstattul tArzius = = =:. :ralizeazd folosirea fierului

: : -: ;; : STORIE LA GENEZA TTNICA ]

@ Ceramicd din Hallstattulmijlociu 5i inal, BraSov

in principal datoriti progreselor

comunit5lilor ffacice locale, cAt

9i a influenlei scitice [V. VasilevJ'

Urmele civilizaliei scitice in

municipiul Bragov nu sunt Prea

numeroase: un Pumnal akinakes

de fier [nelocalizat), iar pe Dealul

$prenghi un rest de craniu uman

allturi de vase bitronconice' Tot in

zona cartierului Bartolomeu s-au

descoperit vase ceramice de origine

tracici aparlinAnd Hallstattului

tArziu.

in a doua epocd a fierului sau La

Tine [incepAnd cu secolul IV i' Cr'J

civilizalia dacici din Jara BArsei

cunoa$te o perioadi de inflorire'

D ezvoltarea tuturor domeniilor

vielii materiale 9i spirituale trebuie

1o I o, lo pRElsroRlE LA GENEzA rrNtcAI

^^^-i?ilf,vKTfiH:u J ft**""pusi in leglturi in Primul rAnd

cu rolul comunitdlilor locale

dacice. Influenla celticd, singura

resimliti de altfel, se limiteazd

pentru teritoriul oragului Bragov la

descoperirea unor vestigii celtice in

$chei.

Un aspect important este acela al

identificdrii uniunii tribale dacice

care cuprindea;i comunitilile de

pe teritoriul urbei noastre. Punctul

de pornire Pentru acest demers ilreprezinti,,indreptarul geografic"

al matematicianului, astronomului,

geografului Ptolemaios din

Alexandria, lucrare scrisi la sfArgitt

secolului II d, Cr' 9i care explici 9i

comenteazd o harti a lumii antice

alcituiti pebazaunor izvoare mai

vechi. S-a stabilit ci informaliileoferite de geograful antic privind

cele 15 triburi geto-dace se referila situalia din vremea lui Octavian

Augustus [31i'Cr' - 14 d'Cr.J' Pe

baza interPretirii lui A' VulPe, H'

Zahariade gi Fl. Costea a hirlii lui

Ptolemaios Putem afirma ci dacii

aflali in zona oragului Bragov de

astSzi ficeau parte din marele tribal cotensilor -Descoperirea in 19 3 9

a cunoscutei inscriplii din castrul

roman de lAngi RAgnov care atesti

existenla Cumidavei [indicati 9i

de geograful Ptolemaios) a mai

adus un element in identificarea

tribului in care se incadrau dacii

Qinruvo,",

roN DUMTTRASCUIVARIANA NAAXIMESCU

Cin Jara BArsei. in lumina ultimelor,nterpretdri ale sensului termenului

-umidavensrs din inscripfia amintitdse poate atribui dacilor din JaraSArsei, implicit autohtonilor din:ona oragului nostru de astdzi,

:-umele etnic de cumidavensi.

- rterpretarea izvoarelor narative

':rtice referitoare la dacii din:poca La Tdne ne Pot ajuta si:econstituim 9i o posibili istorie. dacilor cumidavensi. Pentru sec'

-, i, Cr, Trogus Pompeius [,,lstorii:ilipice" rezumate de lustinus).e referd la regele Oroles care

.- conduce pe daci in luptele

.npotriva bastarnilor iar la scurt:mp aminte;te un posibil succeso{,

:egele Rubobostes [,,cregtereaputerii dacilor sub regeleSubobostes"J. Mai mulli autori:onsiderd ci ambii conducdtori au

s-;ipAnit spaliul intracarpatic; decijacii cumidavensi erau cupringi

.n formaliunea lor [M. Marcu, Fl.

JosteaJ. Aceste uniuni tribale au

:ost unificate la inceputul secoluluii i,Cr. de citre Burebista care ,,a:ltemeiat o mare stipAnire". Dupd

noartea lui Burebista, marelesdu regat s-a dezmembrat, Studii

rumismatice coroborate cu

nateriale arheologice gi interpretiriale unor izvoare narative antice

rndicd, dupi pirerea unor autori, cd

.n secolul I d. Cr. dacii cumidavensi

ficeau parte din regatul lui Dicomes

famintit de Plutarh in conflictuldintre Octavianus ;i Antonius).Agezdrile dacice din zona urbeinoastre cunosc o inflorire invremea lui Decebal. O atestd sPre

exemplu fortificalia 9i agezarea

dacicd de la Pietrele lui Solomon

care s-a dezvoltat in perioada de la

Burebista la Decebal.

Alituri de agriculturi ;i Pistorit,dacii cumidavensi au dezvoltatmetalurgia fierului [pluguri,armeJ, oliritul [generalizarea roliiolarului) gi comerlul [adoPtareamonedei).

Se admite de citre specialigti cd

ritul funerar specific geto-daciloreste incineralia, fapt pus in evidenldgi de descoperirile arheologice dinmunicipiul Bra;ov. Pentru sec. IV -III i. Cr. a fost descoperitd ceramica

dacicd in apropiere de satul Stupini,

in punctul numit Pe Canal. Una

din cele mai mari a;eziri civile

descoperite in zona oragului Bragov

este localizatd in Valea Cetelii. Au

fost scoase la iveali vestigii ale unorlocuinle rectangulare sau ovale cu

vetre, cAt;i ceramica, Tot o agezare

civili precum gi o necropold cu

morminte de incineralie [groPiin formi de sac cu oase umane

calcinateJ a fost descoperiti in

zonastrdzii Hirmanului. O irarevarietate de ceramici dacrci' l:::a:a

DE LA PREISTORIE LA GENEZA ET\ :: 11

cu mana sau la roati [fructiere,fragmente de chiup, oale, borcane)a fost scoasd la lumini incd din1901 in Bartolomeu. in aceeagi

zoni,pe Dealul $prenghi a existato a$ezare dacici, fapt indicat degropile de provizii, ceramici dacicigi mormintele de incinerare.

O categorie aparte de descoperiridin epoca La Tdne o reprezintidescoperirile monetare, eleilustrAnd deopotrivi progreselesociedlii dacice, cdt gi legdturilecomerciale cu grecii sau romanii. Ogtanli monetari gisitd intr-unamplasament intre Biserica Neagrigi Piala Sfatului, indicd existenlaunui atelier monetar dacic. Existiun tezaur monetar compus din13 monede dacice (descoperirenelocalizati) cele mai multeimitalii dupi monede macedonene

roN DUMTTRASCUMARIANA MAXIMESCU

[Filip II gi Alexandru cel Mare),tetradrahme din Thasos gi imitaliidupd tetradrahme. S-au flcut gi

descoperiri izolate de monede:imitalii de tetradrahme fFilipII, Filip III, Alexandru cel Mare)de diferite tipuri, monede dinDyrrhachium, aurei din wemeaimpiralilor Otho [ian.69 - aprilie.69d.Cr.J gi Titus [79-81 d.Cr).

Importanti este insi identificareala Bragov a unui tipar pentru denariromani din vremea lui Iulius Cezar.

Aldturi de ceramica de facturigreac5, aceste descoperiri monetareintiresc concluzia contactelornegustorilor greci, eventual romani,cu autohtonii acestor locuri.

Un punct important in ilustrareaperioadei dacice din istoriaBra;ovului il reprezinti fortificaliadacici de Ia Pietrele lui Solomon.

@,@ @,,w

w'www

@ Fig.l-2. lmitalii dacicedupd monedele luiFllip ll

Fig.3. Monede defacturd celtic;, imitaliedupi monedele luiFilip ll

Fig. 4. Tetradrah miemisd de oragulgrecesc Amphipolis

Fig.5-5.Tetradrahmi,imitalii dacice dupdmonedele thasiene

I

12 |

or n pRErsToRrE LA GENEzA erxrcA