COMUNET BISERICESCI GR. OR. ROMANE

A SFINTEI ADORMIRI

DIN

CETATEA BRAOVULUtCU ACTE SI DOVEpt

DE

BABTOLMA4111111LESCIT

BRASOVTIPOGRAFIA CIURCU & COMP.

n_ess_

YIA

,

4.

Din rodurile for vet cundscepre et

Math. c. 7, v. 20.

Biserica romans gr. or. a Sfintei Adormiri din

centrul cetatii Brasovului s'a cladit in and 1895-1896.

$cdlele romane gr. or. centrale din Brapv sail Gimnasiul roman, s'a cladit in ann. 1851-1854.

Precuventare.Pentru a scrie monografia unel comune bisericesci, pentru

a put presenta o icon/ credinciOsg despre inffintarea si esistinta.el, so recer o multime de acte si dovedi.

Nu este de ajuns Insirarea evenimintelor esteriOre, consta-tarea timpulul si pomenirea numelor bgrbatilor mat de frunte,call ad contribuit la deosebitele intemplgrf, pentru ca sg

pentru viitor un tablou plin de viatg, trebue se avem laindem'gng si documentele necesarie. Singure acestea, pot dovediprin ce lupte si. sbuciumarl s'a desvoltat comuna bisericOscg;singure acestea pot dovedi nedreptgtile si InfrAngerile indurateIn viata acestef comune.

§i totusi pre langa tOta umbra, care s'a asternut preste dileleel, sunt si puncte lumin6se vrednice de a nu fi date uitgrii.In ,sirul parochienilor strins legatf de biserica for s'ad ivit modelede suflete marl, earl au stgruit la desvoltarea acestel comune,jertfind averile for pentru inaintarea bisericei si a sc61e1or el.

Este deci interesant de a lua firul istoric chiar dela ince-putul infiintgrif acestef comune in vremurile de restriste alesecululul trecut, ca sg scie posteritatea, cat de gred s'a pututinsgheba acOsta parochie.

La anul 1786, pre cAnd in Romania- domniad Fanariotif,intrase si in bisericile nOstre ortodocse din Transilvania spiritulgrecesc find parte din bisericl sub influinta Archiereilor delaMuntele Athos, cart impuneall limba grecOscg.

De alta, parte Romgnif din Transilvania gemead In sclaviesi sub ngpastuirile regimelor, incat In s6rtea for vitrigg erailapasati atat de mult, Incat n'avead nicl dreptul sg-si ridice bi-serici in centrele oraselor.

Streinul pripasit avea mai multe drepturl decat pgmaAatOnul.SA, nu ne prindg deci mirare, dacg pe vremea aceea negutatorif

1*

infaiti-sgm

4

romanl, pentru ca sa-sI OM, cladi o biserica in interiorul cetatits6 alipirg, de diferitil comersantl grecl si bulgarI, venitI inBrasov.

Insa chiar nicI asa n'ar fi putut reusi, data Imp6ratul Iosifal 2-lea la anul 1785 n'ar fi dat edictul tolerant, ea, si Romaniigr. or. au drept still clad6sca bisericI prin cetatile din Tran-silvania.

In tovarasia acdsta Romanil deoparte sub nume de civi siGrecii de alta parte sub nume de companie grec6sca, cladirabiserica SfinteI Treimi din Brasov-Cetate. Dar ac6sta tovarasien'a fost durabila. GreciI doriag., sg, fie singurl stapanitori alacesteI biserici si dela inceput umblatt cu vrajbI, inhatind preRomani intr'un Indelungat proces. Din causa acestor ne'ntelegertRomaniI persecutatl ati fost silitI, sg, s6 deschilinesca de Grecirconstituindu-s6 insist intr'o comuna curat roman6sca in interiorulcetatil Brasovulul.

Adapostiti sub scutul capelei for propril in scurta vremeincepurg, a da dovect de interesul si zelul, cu care rovniail ladesvoltarea n6muluI tor. Presentam unele fotografil ale barba-tilor organisatorl al co munel bisericescl roman si ale unor fun -datorl spre recunoscinta.

Abia trecuse un an si sub auspiciele acestor cetateni s6infiinta o scola primara, inceputul mare' opere, care trebuia sas6 continue pe terenul instructiuniI.

Continuarea progresiva a Inv6tamentuluI s6 manifesta dince in ce mat mult. Zelosil cetatenl nutrias dorul de a Infiintao scold de comerchl Inca pre la anul 1836. Si data atunciac6sta dortnta nu s'a realisat, totusl deja la anul 1850/51 co-muna Sfintel Adormirl din cetate Impreuna cu comuna biseri-c6sca dela Sf. Nicolae pusera temelia falniculuI institut de culturkadeca: creara gimnasiul roman gr. or. din Brasov.

Cetatenii nu crutara nicI ostenele, nici jertfe de banl, pen-tru ea sä realiseze ac6sta mar6ta opera de cultura a n6mului tor.

Pe rend Infiintara gimnasiul, gremiul, casina roman& , o

saang, de frumOse fundatiunI de binefacere si scola realg, si co-merciala.

Marele Andreiti Saguna find corivins de dreptul Romanilorla biserica Sf. TreimI -gu autoritatea sa superiora, introdu-se In

5

anul 1857 preot cu limba romanOsca in biserica Sftei Treiml,desfiinta capela roman& si intruni de not. pre parochienil romans,cu Grecil la biserica Sf. Treimi.

Grecil so impotrivira, cautand dreptul for pe cale politicasi incurcand comuna romanOsca Orasl intfun indelungat proces,care stOrse puterile et Acest proces trecend pe cale juridica,sO sfersi in urma circumstantelor politice in defavorul Romani lor.

Cu tota acOsta infrangere suferita, Romanii sO reculesera si,esira din acest naufragiu nenorocit; strinsera Inca °data rOndu-rile, incepend cladirea unel propril biserici, situate Impreuna cu,rasa parochiala in centrul cetatil Brasovului.

AcOsta cladire, care dup6, grele staruinte astacy consacratapreda ca lacas dumnecleesc, va rOman6 un monument de vred-

nicia acestel comune napastuite, care n'a perdut nadejdea nisiin cele mai aspre cercarl indurate: Dumnecleil va binecuventaopera for si acest lacas va intruni pe credinciosil sOf in pace,adapandu-s6 de invetaturile Mantuitorulul Christos, si cu luminaei binefacOtOre va fi un far in calea desvoltaril culturale si morale.a until distins cero romanesc.

Bartolomeiti Baiulescu,protopop.

1. Formarea parochiei rnicste din Romani si Greci siinfiintarea bisericii St. Treimi in Cetatea Brasovului.

In tete vremurile orasele situate la frontierele terilorfost cele ma I insemnate puncte de comercid. Din causa acestasi orasul Brasov, situat nu numat la granita Rom'aniei, ci asadicend la granita Orientului, a fost de indelungate vremuri uncentru-4nsemnat, in care se facea schimbul comerciului.

Este lesne de Intel-es, cg transitiele tuturor ingrfurilor dinOrient, care so depunead in porturi, ggsiad desfacere in orasulacesta, de alta parte tote productele si manufactura terilor dinapus se transporta pe aid in Orient, incat acest oras deveniseun punt Insemnat pentru comerciul levantin.

Fara Indoialg, ca de-o parte prigonirea, ce suferiati crestiniidela Turd, de alta acest insemnat comercid atrggea negutatorIdin tote partile, cart veniad sa se stabilOscg in Brasov. In inte-lesul pacii fgcute intre Austria si Turcia la anul 1699 la Carlo-vit si in anul 1718 la Pasarovit, precum si in urma tractatuluiincheiat acolo, turcesci, sub call se intelegead Greci, Ro-mani si Bulgari, aveail dreptul sa faca negot in Austria, in Un-garia si in Transilvania.

Acesti suditi turcesci, pe basa pasaportului lor, erati indrep-tatitl sa parte negoturile lor farg sa fie Indatorati a-st improto-pola firmele sett declara capitalul lor.

Acosta se dovedesce afar de tractatele sus atinse si dinordinattunea guvernialg din 8 Aprilie 1796, care cuprinde urma-terele dispositiuni: ca suditil turcesci de religiunea cresting si denationalitate diferita, vents in Transilvania si Ungaria ca comer-santi, sa se recunosca ca corporafiune sub numele de companiegreased".

suditil

at

8

Acesti companisti, ca suditi turcesci so deosebiau de negu-tatoril indigent; cart prin cumporare de proprietag formail ungrup deosebit sub numele de Gives Graeci". Consemnarea ofi-cidsa a acestor negutatori, cart se ocupall cu comerciul levantinin al treilea patrar al secolului trecut, se vede din alaturata ta-bela de sub Nr. 1 din anul 1769, 16 Septembre si alta tabelgde sub anecsa 2, din anul 1786 si sub anecsa 3, din anul1792. Din alaturatele tabele se pdte vede, ca asa numitif viviera-a in mare parte Romani, cart insa in timpurile acelea nuputeatt fi deosebiti dintre Greci, decirece avea aceeasi religiune,incat chiar pana in (Tina de astacil negutatorul roman so nu-mesce de catra nemg Grieche, er de catra ungurl gorog.

Se vede insa, ca chiar pe vremea aceea era o ura intro ne-gutatoriT civi si compania greased. Acosta se privia ca o castaprivilegiata, avea o capela proprie in Tergul-boilor, oprind insacivilor folosirea acestei capele, proba cea mai buna, cg aceipti civitrebuiail sa fie deosebiti prin nationalitate de companistil greci,adeca in mare parte Romani.

Din causa acestor diverginto elves Graeci ritacs, ca Omen-teni si comersantf avuti hotarira, sa-si cladesca o bisericg. Sescie, ca pe timpul acola Romanif gr. or. nu aveati voe in oraselepamentulul regesc sa ziclesca biserici.

Ivindu-se insa, la anul 1785 un edict al liberalulul ImporatIosif II-lea, prin- care le dad voe si crestinilor ortodocsi, sa-sizidescg biserici, patru dintre fruntasil negutgtorT gr. or.: ConstantinDsanli, Demeter Dima, Cristof Mihail si Neculae Stefan ati Inaintato petitiune la Magistratul Brasovului, cerend concesiunea de acladi o biserica in interiorul cetatii Brasovului.

In scopul acesta a si cumperat in 15 Octobre 1785 douecase in interiorul cetatil dela Michail Kronenthal si Anton J. Lang.

Cu trite acestea suplica color 4 tundatorT fit respinsa cumotivarea, ca pentru 4 familii nu se pdte incuviinta infiintareaunei biserici.

In urma resolutiuniT acesteia mai multi negutatori din inte-riorul cetatil Brasovului, cart se ,4umesc pe sine negufeitorf greci

romans actul Nr. 4). se grupara pre Pawl cei patrufundatorl de mai sus si inaintarg Impreuna o petitiune catraMagistratul Brasovului redigeata in limba romang.

0, (vede

9

In acesta petitiune aratg, ca au cumpOrat loc si casg ininteriorul cetgtil sere a zidi o bisericg gr. or., care sei fie de folostuturora, cart voesc sd se Worth' ceitrei Dumnedeii cu rugeiciune.Intre acesti negukgtori sO ggsesc si semngturile dela 17 meseriasiromgmi locuitorl in nauntrul cetatii Bra§ovului, cum constatgactul 5).

Dar si acesta a doua petitiune a fost respinsa din motiv,ca fiind redigeatg in limba romang, 6r nu in limba oficiOsg, nu sepate lua in considerare.

Astfel ace§ti crestini gr. or. de mai sus au fost nevoiti, sgInainteze o a treia petitiune in limba latina, cum sO vede Inanecsa 6), cerend voe a zidi o biserica in nauntrul cetatii Bra-sovului pentru familiele negutgtorilor civi de ritul grecesc, prohuiatibus Coronensibus civibus Graeci ritus mercatoribus". AcOstapetitiune a fost subscrisk-de 49 cetgteni gr. or., scriind: ipsorumpetitionem nos infra scripti 49 hospites et elves Graeci ritusCoronenses, humillime sustineamus". Intre motivele puternicementionate In petitiune se pomenesce despre departarea pre-mare de celelalte bisericT; despre avantagiul, cel pot avO chiarmilitaril de religia gr. or.: regiis militibus, qui Graeci ritus sunt",

ca motiv principal .fleclarg, ca sunt civi supusi autoritdfilorlocale, 6r nu membri din compania grecOscg veniti cu pmapOrte.

Magistratul Bra§ovului, conform actulul 7), a Inaintat suplicala Guvern, OA, acesta la rendul sou a re'napoiatio cu indrumarea,sa fie resolvatg de Magistratul orasului.

Magistratul Brasovului inainte de a resolva concesinnea, acerut, dupg aclusa 8), urmatdrele informatiuni: 1. Cu ce cheltuOlgso va face cladirea bisericii? 2. Nu vor suferi fundatoril pagube?3. Ce drepturi isT reservOza ? §i 4. prin ce mijlOce sO vor sustin6preotii?

Conform Intrebgrilor acestora fundatoril au rOspuns : Ca sOobliga, a fi garanti pentru spesele cladirii bisericil. Averile fornu vor suferi pagube. i nu-si reserva ca fundatori nici un drept.-Era, pentru sustinerea preotilor declara venitele caselor cumpOratedela Kronenthal, (vec,1 actul Nr. 9).

Magistratul a cercetat locul destinat pentru cadirea bisericilsi a ord4nat, cum sO vede sub anecsa 10), numOrarea sufletelorapartingtOre acestel parochil, fAcendu-so conscrierea credincioOlor,

er

10

prin care s'ail'constatat 245 de suflete gr. or. locuitore in interiorulcetatil Brasov, ca cetateni ai orasului Brasov, ceea-ce sg vededin anecsa 11). Dupa nume acesti cresting se vOd a fi fost maTtotT Romani.

Sumele necesare pentru cladirea bisericii, afar& de daniileacelor 4 fundatorl, s'a1 colectat dela persOne particulare in sumade 15638 fl., ceea-ce se vede din anecsa 12).

Intre aceste sume obvine ca donator deosebit Panaiot HagiNica semnat cu 6300 fl., la care vom vedd pre companistil pro-vocandu-so, ca la un membru at ]or.

In cartea das Alto and Neue Kronstadt" edata de Oskarv. Meltzel II. Band, p. 235 so arata pe larg tot procesul bisericii.La pag. 330 arata, ca Costa Dsanli a adunat bath pentru cladireabisericil Sf. Treimi prin colecta dela boeril din Romania, si anumesuma de 7524 fl.

In 5 Septembre 1787 fundatoriT bisericii prin un documentin limba romana (vecli anecsa 13)- au petrecut casele cumporatedela Kronenthal si Lang pe numele bisericil Sf. Treimi, ca pro-prietara,. Cladirea bisericiT s'a soversit in anul 1787, cand s'afost pus pe frontespiciul bisericii urmatorea inscriptiune: MeeSacra aedes Trinitatis tempore Augustissimi Imperatoris Iose )2hiannuente lnclitu Magistratu Coronensi, cunctis quidem orientalibusritus Graeci, praecipue vero civibus modernis, ac eorum heredibusdicata, ad perpetuam fundatorum memoriam anno 1787". Meltzelp. 169.

Sfintirea bisericiT acesteia s'a seversit in anul 1789.Acdsta este istoria cladiriT bisericii Sfintei Treimi din Bra-

sov-Cetate, din care acte lamurit se constatdza, a bisericaacesta s'a infiintat de crestinii grecl si romans fara caracternational, ci o biseric'd gr. ort. confesionald pentru toti credinciosiigr. or. din interiorul cetatii Brasovului.

2. Sfintirea bisericii si vrajba intre companisti si civT.

Membril companiel grecesci , carl pan& acum in putereaprivilegielor for aveait singurl capela in interiorul orasului, so de-prinsesera a predomina tote afacerile bisericescl, si dela inceput

cu ochl rOT la infiintarea nou61 bisericl, silindu-se a

II.

a priviau

11

zadarnici si cladirea ei, Pacend fel de fel de intrigi si invinuirlfundatorilor civi. Astfel reusira, c chiar inainte de sfintireaacesteI noul biserici se infiuinteze pe episcopul Nichitici, careera Serb, a-i indreptat4i si pre ei la noa biserica.

In urma acesta Episcopul Nichitici dada ordinul, ca capelacompanistilor din Tergul-boilor sa se inchida, er templa si oderelebisericesci sa, se transporteze in biserica noun a Sf. Treiml.Civil se impotrivira sa faca amestec cu veneticil streinl si ttacausa vrajbei, pare s'a desvoltat intr'un indelungat pro-ces de un secul.

Episcopul insa starui din noll si capela companiel grecescidin Tergul-boilor fu inchisa, era oddrele fury asedate in bisericanoun Sfintirea bisericil s'a seversit in anul 1787 si lacasul dum-nedeesc fu predat in folosinta credinciosilor. Episcopul dispuseca in locul preotulul grecesc, pe care it aveall compagnistil la ca-pela for fara concesie mai inalta, sa se aduca, alt preot si peMO el un preot roman, care allternativ Paceall servitiele divinein limba romanesca si grecesca.

Abia incapura companistii greci in biserica noun cu toteca nu contribuisera nicl cu un ban la cladirea el si i-ncepurasa faca zizanii. Incuragiag de mai nainte de privilegiele, ce leaveau, doriatl sa, fie stapanI la administratia bisericil si sa po-runcesca dupa voea Tor.

Dispositiunea Episcopulul nu-i indestuli, pentru-ca el nusuferiau nicl decum pe preotul roman si limba romanesca in bi-serica.

Pe basa, ca si eI au adus odOrele for in biserica noun secredeat'i indreptatiti la stapanire si faceau fel de fel de sicane,adresand chiar hartii cgtra autoritatile mai inalte, ca data inbiserica noun nu li-se recunOsce dreptul for eschisiv la ad-ministratie, cerura sa se folosesca acesta biserica spre altescopurl.

Fata de aceste nisuinte fundatorii remasera constanti de-clarand, ca biserica sf. Treimi nu s'a infiintat pentru o grupastreina de Omen', ci pentru to credinciogii de religiuuea gr. or.din Cetatea Braovului.

12

3. Impaciuirea.Episcopul Nichitici, yogi:end acOsta trista stare de lucrurl si

neintelegerea ivita din dispositiunea lul, veni de noil la BrasovIn Malt 1788, ca sa faca o Intelegere definitive intre cele douopartide. Deorece civil persistarg sus si tare pentru dreptul for defundatorl aT bisericil cu stgruinta de a pastra limba romanescala serviciul divin pe basa paritatit Episcopul fact o Impaciuirerecunoscutg si de autoritatile civile (anec. 14). AcOsta Impaciuiresub numele de Puncta complanationis" a fost subscrisa deopartede fundatoril bisericii numindu-s6 cives Coronenses Graeci ritus"si de alta parte de bireul si notarul companieT grecesci, precumsi de trei membri companieT.

So statoridt atat din partea civilor, cat si din partea corn-paniel grecescl epitropil si membril pentru administratia averilbisericesci, Or in ordinatiunea EpiscopuluT Nichitici din 1789Nr. 5046 (anec. 15) sO vede orenduiala facuta pentru lOfa si dato-riile preog, grec si roman. Preotul grecesc Cristofor are sa,slujascg In limba grecOsca si capelanul roman Macarie dela Ma-nastirea Sinaia sa slujasca in limba romanOsca.

Episcopul staruesce cu deosebire pentru dragostea si paceacrestinOsca intre sine precum si pentru impedecarea vre-unelresvratirI intro obsce, sa sO pazOscg punctele acute. Asemeneasa sO cetOsca Apostolul si Evangelia alternativ grecesce si ro-manesce, Or intr'o strand sa sO cante grecesce si luta Ita ro-manesce.

Cu -Lott, acOsta Impaciuire si cu -Lae ordinatiunile, compa-nistiT erati nemultamitI si cautati meret prilej de cOrta nun aTca sa pota dobandi de a fi singurl el stapanT pe biserica Sf.Treimi. ,Invinuirile contra fundatorilor sO continuarg si maT cusOma iT jignea limba romanOsca din biserica Sf. Treimi.

Astfel companistif Inaintarg o petitie la dieta tOril, cefendca inscriptiunea pusa de clvi pe edificiul bisericil, sä se nimi-cOsca, din motiv, ca eT nu voesc sa cunOsca ca fundatorl pecivil (anecsa 16), de-ore -ce partea cea mare din daniT fusese co-lectata, dela boerii romans din Romania. Cereag mai departe, capreotul roman, sa se delatureze preotul for grec se nu mai depindade Episcopul roman din Transilvania.

aT

ambilor

gi

13

De alta parte civil Inca, inaintaza o petitie contra cererelcompanistilor. Ambele petitil au datul Februarie 1789.

Theta teril a lint asupra acestor petitiunii urmatOrea deci-siune: Biserica Sf. Treimi sic se folosescci de top credincioqii gr. or.locuitori in interiorul cetafii Brasovului. Preotul grec va rernanesupus Episcopului gr. or. din Ardeal. Referitor la inscriptie aordonat in 29 Iulie 1790 urmatOrea schimbare. In locul cuvin-telor: Cunctis quidem . . . . praecipuli vero civibus" sa se pue cu-vintele: Omniunt Graecorum tam civium, quam Compagniae Graeco-rum Coronae residentium", adeca: pentru_ tog Grecil si civil gr. or.cars locuesc in cetatea Brasovului si pentru companistii grecl.

Cu cat castigall companistil greci teren la drepturile acesteibiserici, cu atat se obrasnician tot mai mult.

La 1791 cerura din nou, ca preotul for grecesc, sa fie ne-subordinat Episcopului gr. or. din Ardeal, era inscriptia sa cu-princda urmatorele: Templum Graecac Coronensis Compagniae etomnium orientalis ritus Graecorum", adeca: Biserica companiel§i a tuturor de ritul grecesc. tndrasnela for cea mai mare era,ca pretindeoa, sa scota pre cel 7 fundatorl civi de proprietarl,oferindu-le a le re'napoia contributiunile for propril in suma de7526 fl. Mai departe cereall, ca preotul romanesc de la bisericaSf. Treimi, sa se delatureze, si ce e mai mult pretindeat, caEpiscopul gr. or. sa se pedepsesca, pentru-ca so opusese laschimbarea inscriptiunil de pe frontespiciul bisericil, Meltzel p. 169.

Si pentru casul, cand aceste cererl nu li se vor satisfaceamenintan, ca isi vor lua -kite icOnele si ornamentele din bisericasi se vor re'ntOrce in capela for cea veche din Tergul-boilor.

urma acestor suplicl Guvernul terii Inca in an. 1789 esmiseun comisar spre cercetare in persona contelui Francisc Nemesdin S'angiorgin, de-Ore-ce Brasovul se Linea atuncl de Haromszek.

Comisarul a investigat causa in 27 Aprilie si in 24 Main1789 a asternut resultatele investigatiunii, cari se ved in proto-colul din anecsa 17).

Protocolul tontine cele mai insemnate date ale acestul proces.So dovedesce intentiunea fundatorilor, ca acesta biserica s'a inte-meiat pentru tots crestinii gr. or. din cetatea Brasovului, precumsi paritatea la serviciul divin In limba grecesca si romanesca.

A fost investigat cu intrebari particulare si Panaiot Hagi

2n

14

Nica, care contribuise ca cive cea mai mare suma la fundareabisericil, bra acum trecuse ca membru al companiei grecesci.

Dupa-ce fundatoril dovedira pe deplin dreptul for de pro -prietarl al bisericii, provocandu-s6 chiar la impaciuirea dinPuncta complanationis" §i la actele de fundare, reamintira corn-panistilor, ca Rind rugati nu ail. vrut, sa sd inscrie ca membri asbisericil celei noua, ci at preferat, sa r6mana in capela for proprie.Tot-odata sunt surprinsi, cum companiOil vor, sa delatureze limbaromana din biserica Sf. Treiml, pe cand in capela for proprieJiturgia sd tinuse in limba roman& de preotul Bucur din Brasovul-vechit.

Compania grecesca, din partea el staruia in tot chipul, savaliditeze biserica ca esclusiv national grecesca afirmand, canegutatorul Panaiot Hagi Nica, daruise la edificarea bisericil6000 taleri, ca sa fie zidita pe sama companiei grecesci.

Comisarul interoga §i pe Panaiot Hagi Nica, ca sa declare:ce conditiuni a pus la dania facuta de el? El nu putt r6spundealtfel, decat ca suma o a daruit pentru edificarea unel biseticipe sama tuturor celor de religia gr. ort.

Civil la staruintele compani§tilor, de a delatura limba ro-m'an6sca, din biserica, adaosera urmatdrele: Companiftii in zadar

sparg capetele cu aceea, de a impedeca serviciul divin in limbaromand, pentru-cd in Bralov nu e sari greased fi Romdnii gr. or.cari fac maioritatea nici nu cunosc limba grecescd. Aceste pers6neftird limba romand nu se vor pule folosi de cuventul lui D-deco ".Era la cererea compani§tilor de a trece biserica dela Episcopiadin Transilvania, civil s6 ap6rara (anecsa 17), ca bisericaSf. Treiml nu s6 tine de diecesa Archipelagului, ci de aTransilvanier.

Comisarul, Contele Nemes, reasumand resultatul investiga-tiunil sale, afla de drepte afirmatiunile civilor §i respinse aflrma-tiunele companistilor.

Referada gi parerea comisarulul furl, a§ternute Guvernulul,dr acesta ordona Episcopulul gr. or. din Ardeal Gerasim Adamo-vici, (care era de natiune serb) sa esecuteze afacerea ac6stabiseric6sca.

15

Episcopul viind la Brasov, fact o invoire noun intre partilecontroverse in fata unor do' membri al MagistratuluT Brasov,(actul 18).

Din acest act sO vede resultatul favorabil pentru civi depastra limba si preotul romanesc fn biserica, precum si in-

dreptarea companistilor de a fi admisI egal la administratia bi-sericii, desi nu contribuisera nimica la cladirea eT; perscinelealese ca curatorT aveaa sä fie civil, carT posedail case si averein Brasov' spre a avea o garanta pentru averea bisericiT. Acostadispositiune a Episcopulul AdamovicT fiz aprobata de Guvern side curtea aulica din Viena, urmand hotarirea Maiestatil Sale dinanul 1790, Nr. 2606 (vedl actul 19).

Si de asta-data so dovedi on deseversire dreptul fundatorilorcivi si respingerea cererilor companistilor.

Autoritatile politice voind, sa delatureze pentru totdOunaneintelegerile acestea, au esmis ordinatiunea aulica din 27 Ia-nuarie 1792, Nr. 456 (actul 20), in care se ordon6z5, schim-barea inscriptiunil la biserica SE Treiml in urmatorul chip :nTemplum SS. Trinitatis sacris Coronensium Graeci Mu* orientalisnclicatum Anno 1787".

Companistil insa neodichniti urmau meret cu pretensielelor, fusera insa respinsl la 1792 sub Nr. 4464 (actul 21) cuindrumarea de a fi dojenitl.

Cu trite acestea principala gresOla a civilor, din care a pro-venit ura contra limbef romanescl, este numirea for de GivesGraeci non uniti", fara sa amint6sca unde-va de nationalitateaTomana, avend curata for credinta, de a cladi o biserica confe-sionala, Or nu nationala. De altfel in seculul trecut nu era vorbade nationalitate, ci de religiune.

4. Invingerea Companistilor.

Din sicanele nenumOrate de can suferia preotul si proto-popul roman Haines, care functiona la biserica Sf. Treiml, s'anascut neintelegerl chiar si fata de Episcopul gr. or. din Sibiia.Companistif ura il persecutail pe acest preot pentru, ca eraroman.

a-sf

dr

si

16

In timpul acesta intra un not sistem de administratiuneIn Ardeal, Brasovul a devenit acum district autonom, nu se mattinea de comitatul Haromseculul si avea Magistrat sasescde sine statator. Totodata ajunse un sas din Brasov, anumeKronenthal" referent la curtea aulica din Viena, bgrbat de mareinfluinta. Sasil cum constatg Oscar Meltzel in publicarea conclu-selor comunitatil Brasovulul nu vedeau cu ochl bunt progreselesi desvoltarea poporulul romanesc, ci la diferite ocasiunl cereailsa -1 apese si sa-1 impedece in propkirea for (anecsa 22).

Astfel compania grecesca gasi un tovark puternic in Sallsi cerca, sa, se folosesca de ajutorul lor.

Companistil sciurg, sa cktige pe langa Panaiot Hagi Nicasi pe unit dintre fundatorT pe partea for si inaintara o plangereasupra preotuluT roman Haines la autoritatile mat inalte, Invi-nuindu-1 pentru diferite cause, cad prinsesera ura mare asupraluT. Atat de pasionata era acesta grupa de GrecT incat PanaiotHagi Nica promise o fundatiune de 20 mil fl. pentru o scOlagrecesca, data vor delatura dela acesta biserica pe capelanulroman. So vede, ca dupa, ce Incercara delaturarea de atatea onfara sg reusesca Intrebuintau acum si mijlOce neiertate pentrua-sT vede scopul realisat.

Guvernul rendui o investigatiune noue in pers6na primarulul orasului Brasov, anume Fronius". Acesta In adins fact cer-cetare nu numaT asupra preotulul roman, ci si in contra Episco-puluT gr. or. din Ardeal si asupra fundariT acesteT bisericT. Gu-vernul a desaprobat acesta investigatiune preste ordin estinsaInaintand-o cu acesta parere la curtea aulica, din Viena.

Cancelaria aulica din Viena Insa avend pe susnumitulKronenthal din Brasov, ca referent, a luat o hotarire cu totulultot' deosebita, ca pang acum. Mai cu sama, ca aperatorul Roma-nilor Episcopul Gerasim Adamovicl murise. Acesta hotgrire cudatul 30 Sept. 1796 (vedl documentul 23) tontine urragtOrele:Deorece o parte din civil grecl semnasera, protestul impreunacu companistil grecl, Curtea aulica, a considerat pe totT civil deGrad si declara biserica Sf. Treim! de greased' nacionalei" ; opripe preotul romanesc, sa mat tie serviciul divin in limba romanasi preda administratiunea averil bisericil pe mama, corapanieigrecesci. Declara de nebasata, deosebirea facuta intre civil po-

17

sesorl si compani§EI grecl cu cretrtrWta, din causa acesta s'arfi contrariat unit pre altil. De aid urm6za, ca, fiind el in bung,intelegere, vor put6 stapani acesta biserica ca proprietatea lor.

Dupa aceste principil false concese, sa, se aduca pe langapreotul grec si un capelan grec in locul celul romanesc, dinvre-o manastire a TurcieT. Er pe Romanil din Brasov -Cetate iTindrum64, s& folos6sca bisericile din suburbiele Brasovului.Ac6sta hotArire a fost transmisa civilor §i compani§tilor. ErGrecil ingamfati de isbanda lor incepura s& esecute ordinelecontinute IntrAnsa.

ET poruncira preotuluT roman Haines, sa iasa din casa pa-rochiala; acesta ins& nevoind, sa se departeze Bela sus numitabiserica, Grecil it silira, sa iasa din casa si mai cu s6ma ca Pa-naiot Hagi Nica a declarat, ca nu va num6ra banil promisipana cand va fi preot romanesc la biserica. Curtea aulica in12 Matti 1797 a dat ordin, ca pentru Romanil din Brapv-Cetatesä vie la biserica Sf. Treiml din cand in cand un preot dinScheib. spre a, implini in limba romana cele rituale.

urma ac6sia Panaiot Hagi Nica a depus la Camera dinViena 10 mil fl. banl ungurescl drept o fundatiune pentru osail& grec6sca §i alte 10 mil fl. drept o fundatiune pentru aju-torarea s6racilor (dupa das Alte and Neue Kronstadt de OskarMeltzel Nril Mag. 2668 2790/1797).

Civil, adeca, Romanil all suferit cu mare indignare ac6staInfrangere facuta pe nedreptate, din causa catorva civi de na-tionalitate grecesca, carT sL intovaralisera la infiintarea bisericil§i acum trecusera neleal in rendul compani§tilor, numindu-s6Greci.

Fundatoril, adeca Romanil r6mm1 inaintara la 10 Februarie1800 , cum arata actul 24, -o declaratiune , prin care dove-desc pe Cristof Mihail de roman ca dive in r8ndul lor, ca a fostfundator binefacaor al acestei biserici, ca, era In via si puteasa adeveresca, ca ac6sta biserica nu s'a Infiintat numaT pentrucre§tinil de nationalitate grecesca, ci pentru totI locuitorii de re-ligia gr. or., de 6rece ea, data ar fi altfel, ar trebui sa fie eschisTmulti chiar dintre compani§ti, nefiind totj de nationalitate gre-cesca.

2

in

18

Fundatorii in suplica for de sub Nr. 32 InaintOza Magistra-tului un conspect oficios al companistilor greci, aratand ca el,constail din membri de diferite nationalittql, -precum din .Serbs,Bulgari si chiar din Romani. Magistratul Brasovului recunosce, caconcesiunea zidirii s'a facut fara considerare de nationalitate, cipentru credinciosil de religia gr. or. tratand si conspectul, princare se adeveresce, ca o mare parte din companisti nu sentGreet

Ins& curtea aulica cu tote acestea hotaresce .cu contraclicere,ca Romanii din compania grecesca sa alba dreptul de a folosibiserica Sf. Treimi, pe cand Romanil civi, sa nu se folosOsca deea, pentru ca pretindeat serviciul divin in limba romana.

Companistil erati acum stapani pe biserica Sf. Treimi si cuvolnicie sustineat numai cultul divin In limba grecesca. El numai ascultarl nici de autoritatile bisericesci; si din causa acOstainaltele locuri bisericesci at facut aratare guvernului (vecli anecsa25 din 1806 Nr. 5826), ca sa se alOga la acOsta biserica un preotcare so scie limba grecesca si romanOsca, ca sa faca servichlpentru toti credinciosii neuniti templum disunitum commune"admonend pe companisti, ca preotul for trebue sä fie supusEpiscopului gr. or. din Transilvania.

0 asemenea dispositiune tontine si ordinatiunea (din 7Aprilie 1806). Astfel ceva mai tarc,ili Romanil rOusira , sapue la biserica Sf. !Treimi pe protopopul roman Neculae Pano-vici. Companistii intrigara si contra acestuia. 0 drcie de Greet,earl sO, refugiara dupa, revolutiunea lut Ipsilante la 1821 dinRomania la Brasov, InvOtati cu stapanirea fanariota din pra-romanesca, jidarira pe companisti mai aprig asupra Rom'anilor,incat ei princlOnd o indrasnela, delaturara formal pe preotul ro-manesc si-1 aruncara, afara din biserica cu tote cartile bisericesciin limba romana (an. 26). Pe timpul acesta principele romanGrigore BrancovOnu, care era refugiat la Brasov, %dr la anul 1823o Mare danie bisericii Sf. Treimi (v. Testamentul Nr. 27). Acostadanie a fost facuta In urma decesului mamel si surorei sale,cart aa fost Ingropate in cirnitirul acestei biserici. De formatestamentara, prin care se lasa bisericii grecescl dania, nu emirare. Cad atunci, precum arata D. N. Cretulescu, Riga, cape-tenia eteriilor grecesci, se afla in Brasov, si multi boeri romanserarl de ideea lui, sa se elibereze de Turd si sa fie sub Greet

19

Testamentul principelul confine daruirea mosielor SambOta-de-sus si Poiana-morului cu scopul de a so folosi jumOtate din venitelemosielor pentru milostivirea sOracilor, Ora cealalta jumOtate pen-tru o sc61a superiOra destinata copiilor ortodocsi, in care sa seinvete limba germana si filosofie.

Grecif ajungend la anul 1827 in posesia mosielor daruitede Principe le roman Grigore BrancovOnu, so ingamfara si maimult, meat nu mai voiail sl scie de Romani. Romani.' ca membriaT numitel bisericl nu sO folosia cu nimica din acest fond debinefacere; Or in scOla nu sO preda de loc limba romanOsca, cinumaT cea grecOsca, si germana. La anul 1828 Romani' furl cutotul respinsi din biserica Sf. Treimi.

2*

II-1. Formarea comunei bisericesd romane cu o caperg..

in Tergul-grauldi in cetatea Brasovului.

Romanii din Brasov, model de evlavie, neafland pacea silinistea, ce o cgutgu in bisericg, 'lief limba romanescg si satursi indignati find de atlta nedreptate indurate, din causa tovg-Alia for cu credinciosif greet de aceeasi religie, insa streinl denatiune, s6 hagrirg, sg s6 deschilin6scg de el cu totul, pgrasindbiserica Sf. Treiml, la care aveal drepturi, cum s'a dovedit.

Astfel o samg de cetateni romans inaintarg la 22 Julie 1828o cerere prin Episcopul 'Vasile Moga cltra Guvern cu scopul, dea forma el insist in lguntrul cetatii Brasovulul o comung biseri-c6sca cu o capela (oratorium), in care acesti credinciosT sg palinglta ruggciunile for cgtrg Dumne4e1 in limba romgalg, neturbu-ratl de sicanele si vrajbele Grecilor (ve41 anecsele 28 si 29). S6-fticu conscrierea oficidsg a sufletelor (vedi anecsa 30).

S6 dg voe Romanilor a av6 un oratoriu (ve4T an. 31-32).

Romanil printr'un contract s6 hotArirg, sg facg o colectgpentru infiintarea unel capele romlnescl (vec,1 anecsa 33) si adu-narea subscrierilor da'ruitorilor intr'o carte de danie numitg deaur, care avea urnagtorul tecst (vecll anecsele 34, 35, 36, 37).Top beirbacii cei vrednici prin puterea infelepciunii tor, avend dra-goste catrd Dumnedell, au severit lucruri mart. Nu este altd mai,mare facere de bine pentru sulletele omenesct, deceit a zidi casd lui.Dumnedea. In acestd casa a adund fiecare creftin spre a primilumina, spre a se corecta fi, spre curalirea pecatelor sale. Proniadumnedeescd a cuprins pre to Romeinii intr'un Band fi a hotaritsd zidescd o bisericd romdnescd in mijlocul cetdrii Brarvuluf, spre-cinstea nemului romdnesc.

Ican Iuga, Roman gr. or., nobil de Bacia, nascut in Brasov la 6 18 Oc-tobre 1789, fost comcrsant in Brasov si primul curator al Cape lci Sf. Ador-miri. Acest barbat a fost cel mai inflacarat Roman din Brasov pentru latireaculturii la Romani Din acest foc national jumetate din averea sa prestecinci-deci de mii florini o a destinat pentru fundatiuni culturale si humane(vedi anecsele 49, 62, 63 si 64). El a purtat negot in Romania cu cumnatu-seaHadgi Stoica, in Transilvania si in Banat cu verul seu Florea Iuga (tot de aid).Firma a fost pentru Transilvania I. & G. Iuga, s'a retras din comermil la 1850.

:] ",..!4:04.- .111. \

21

Episcopul inainta aceste corer! Guvernulul, argumentand, caRom'anil doresc sa auda cuventul Dumnezet in limba forromandsca, adaogand si documentele procesului for cu Grecilpan& la 1828.

in scurta vreme cetatenii romani reusira a aduna suma de.21,670 fl. pentru cumperarea unor case, in care sa se deschida ocapela (vecli actul 38).

in 16 Aug. 1832 Romanii facura din not un apel catra ce-tateni, din care se vede zelul deosebit si rgvna for pentru aceststop din urmatorele renduri:

Spre ccIstigarea unei neperitore mosiX , spre lauda nemuluinostru sd facem in fruntea Tergului - grdului o sfant'd biserica ro-manescd. Frafilor sd ne indemndm unii pre alriI spre acesta fa-cere de bine (vecli anecsa 39).

Yn anul 1832 cetatenii roman! reusira, sa cumpere in cen-trul Brasovului casele lul C. Bogits din rergul-graului. in curteIntr'o odae aranjara o capela, pe care o intocmira cu tote tolede lips& pentru serviciul divin.

n anul 1833 se sfinti acesta capela, ca preot roman fuales Vasile Greceanu.

Cetatenil romani facura acesta capela provisorie cu scopulde a cladi mai tarclit pe locul acesta in curtea fOrte mare obiserica corespuncletdre ; er casele si pravaliile din fat& , carefund in fruntea orasului si aduceau venite considerabile, le folo-siat spre sustinerea preotuluf si acoperirea speselor bisericii, incare to odata at destinat si locuinta preotului ca casa parochiala.

2. infiintarea uneT scb1e rornane gr. or. in cetateaBraovuluT.

Abia se adapostira acest! persecutati Romani sub aripilebiserici!, abia se linistira sufletele for sbuciumate de lupte s,i

vrasmasie prin tichna slujbelor ascultate In limba romana, ca sesi cunoscura rOdele binefacetOre.

Biserica intaritore de religiune si de moral& trebuia, saTospanddsca si lumina mintif imprejurul

1uT

22

Representanta bisericOscg in sedinta sa din 20 Aprilie 1835,dupg cum sO vede din anecsa 40, deschide pertractarea pentruinflintarea unel scoll romane in interiorul cetatil. Ea cum sungunele rendurT din protocolul luat : ,De poftesc representantil bi-sericii a sO face o fundatiune pentru o sc011 romana In cetate,care fundatiune o va administra tot acOstg representanta".Unanim se primi acOsta hotgrire (vecy anecsa 41), constatandu-s6neaperata lipsg a unel astfel de institutiunT. Curatoril D-1 GeorgeNica si G. Iuga, comersantl, sO insarcinOzg a face pasiT cuvenitlpentru insghebarea acestel fundatiunT.

In sedinta din 26 Aprilie 1835 sO si ceti predoslavia"(Cuventarea) despre intemeerea scolelor, fgcutg spre veclnica po-menire acelor dintga fundatorl al acestel Foie. Domnul G. Nicacu buna primire s'a ales Inspector de scdle si Domnul G. Iugas'a ales administrator.

In sedinta bisericOscg din 14 Septembre 1836 so hotgri(cum sO vede din anecsa 42) a sO angaja dol profesorl bunTpentru instructiunea limbelor: romanOscg, nemtOsca si latinOscg,salarul fu stipulat de 400 fl. pe an.

Pgrintil copiilor sO impartirg in trel clase, carT vor plati otacsa anuala, de 4, 6, pang la 8 fl. Din aceste tacse precum sidin venitul fundatiunif sg sO plgtOscg lefurile profesorilor. Afargde acestea catT-va binefgcOtorT so legarg cu deosebit contract aajutora fondul scOleT.

Unul dintre acestI profesorl pentru clasa a doua s'a alesD-nul George Baritiu in sedinta representantieT bisericescl din8 Oct. 1836, fost dupg acea publicist istoric, presedinte al Aso-ciatiunil transilvane si al Academiel romane de sciinte din Bu-curescl. In scrisOrea D-sale de sub anecsa. 43) arata si pre cel-lallI D-ni profesorl Andrei Muresanu, Precup si Ioan PopovicT(Pop escu).

3. infiintarea scolelor meal' romane.

Pornirea acestel desvoltari culturale sO manifesta din ce ince mal mult. Acest1 cetgteni roman]: la adgpostul bisericiT aveatiIn inima for via dorintg,, sa contribuOscg la propgsirea si bung-starea nOmului lor.

George I. Nica, Roman gr. or., nascut in 1792 la Prejmer, comersant inBrasov, pnmul curator si inspector at scold romane gr. or., din Brasov-cetate.Acest barbat, mai ales pentru aventarea culturil Romani lor din Brasov aremulte merite (vedI biografia sa in anecsa 41 sail 59).

23

Cata prevedere at. putut aye acesti cetatenT, data consi-deram, a ei la anul 1837 s'at cugetat, sa infiinteze in cetate prelanga sc6la cetatenesca o Fc6lii comercialci, dupa cum se vede dinhotarirea for (anecsa sub Nr. 44).

Nu s'a putut esecuta acest proiect atat de insemnat, de-Ore-ce o noun idee fu sugerata in cercul acesta prin dispositiuneatestamentary a PrincipeluT Brancoveanu, care destinase funda-tiunea pentru infiintarea uneb stole de filosofie.

In anil 1839-1844 Romanil din cetate at. staruit la Guvernpentru ideea de a crea conform dorintel testatorulul un gimnasiugr. or. In orasul Brasov, in care sa se predea limbile vechT sistudiile filosofice (vegli an. 45).

Comisarul provincial Thuri fu trimis spre cercetare si dupaindelungate controverse Guvernul dupa cum se vede din anecsa46 a sistat tOta cercetarea , declarand de suficienta scolagrecesca primara.

Eta decI adeverata obarsie a conceptiunii si infiintaril unuTgimnasiu roman in Brasov.

Dad, cetatenii romanT la anul 1844 n'at putut, sa reusescaa infiinta din dania unul principe roman acest gimnasiu, el to-tusi tinura strins si nu parasira, acesta idee, asteptand timpurimai bune pentru esecutarea ei.

La anul 1850 valorosul protopop de atunci, Joan Popasu, seuni cu acesta idee, cu dorul de a se pute infiinta acest gimnasiudin puterile propril romanesci, indemnand si pe representanta bi-sericii Sf. Nicolae din Scheiti, ca sa alatureze la acesta idee.Incepura, cele douo parochil din Brasov-cetate si dela Sfantul Nicolaeprintr'un contract (anecsa 47) pentru acest mare stop, adecaa pune temeit la un gimnasi1.

Dupa contractul incheiat se angajara cu subscriptiunT am-bele parochil impreuna cu fiecare fruntas dupa positia si avereasa, sa contribuesca in 4ece anT pentru subsistenta acestulgimnasiu (vec,i anecsa 48).

La 1-a Octobre 1850 s'a si deschis I-a clasa gimnasialain casele din. Strada- Ecaterinel, asta41 ale AlbineT, luate cu chirie.D-1 profesor Gavril Munteanu se insarcina cu propunerea tuturorobiectelor prescrise in acesta clasa.

sO

24

Intre tog eel mai zelos contribuitor a fost Ioan I. Iuga deBad, care in trei renduri dgrui cate dou6 si cate una mie florins,ffind cu o ingrijire pArint6sca pentru ac6sta institutinne. Er laanul 1851 facu un testament, prin care lass scOlelor si altorinstitute humunitare suma de 45.000 fl.

Pentru plata profesorilor obligat a plAti sume frumOsein 19 2111 (vedi anecsa 49).

CetAtenii dela ca ela romans din Brasov-cetate eraii, dupacum sO vede mai sus Apresentantif Sf. Adormiri din Brasov-ce-tate si representantil isericii Sf. Nicolae din Scheid intrunitla o sedinta micstA. Aid hotArirA, ss se incepA o colecta debans pentru cleidirea edificiului gimnasial (vedi anecsa 50).

In cetate i1 si _subscris _nNuatori1,6310 fl.

DupA cum g6 vede'clin'actill 51, 1J-1 Bucur Pop, luase asup-rasa, sa cumpere ca proprietar locul din Gr6ver destinat pentruclAdirea scOlelor romane. Pentru-ca nu cumva sa so pue im-potrivA municipalitatea Brasovuluf la clAdirea unui gimnasiurom'anesc. Locul fu cumpOrat de D-1 Bucur Pop pe numele sOtisi mai pe urma dAruit scOlelor romane, dupA cum sO vede dinactul sedintei representantiei bisericesci din 2 Sept. 1851.

La 28 Sept. 1851 sO incheie intre cele dou0 parochiT, a Sf.Nicolae din Scheid si a Sf. Adormiri din Brasov-cetate legamentulde sub anecsa 52 si la 1-a Oct. 1851: Or la 1-a Octobre 1851sO deschide si clasa II-a gimnasialA , trecend profesorul GavrilMunteanu In clasa acOsta si denumindu -sO D-1 diacon si profesorIosif Barac pentru clasa I-a.

In privinta regulAril locului pentru °Mire s'a cerut goeaMagistratului Brasovului, 6rA dupa ce comisiunea esita a mOsuratlocul si a regulat lima frontului s'a insarcinat architectul EmilianKertes cu facerea planului si devisului, Or maestrit Tischler siKertsch ati luat asuprOrle zidirea gimnasiuluT.

La 17 Septemvre 1851 in diva de Sfanta Sofie, Romaniidin Brasov ail pus pOtra fundamentals cu mare serbare, ffind defat& insusi archiepiscopul Andreill Saguna, care a tinut cuven-tarea festiva.

sail

s'ad

Bucur Pop, Roman gr. or , nascut in Campulung in Romania in anul1805, fost comersante in Brasov, membru al parochief si al representanteibisericil Sf. Adormiel din Brasov-cetate dela Infiintarea el 1833 ping. la 1855.In cele scolare are mare merit cum arata anecsa 49 si 51, a Inca dela anul1844 a cumperat locul pe care s'a cladit Gimnasiul. El precum arata. acestaMonografie dela 1833-1855 a fost neintrerupt membru al representantel bi-sericei si al Eforid scolare.

Ioan Manole, Roman gr. or. nascut in anul 1799, fost comersant inBrasov, membru al parochiel si al representantei bisericci Sf. Adormiri dinCetate 'ana la anul 1848. La anul 1833 infiintandu-se capela din Brasov-cetate el cum arata actele a fost intre cel dintai representanti, a plaitlame le imperatesci si le-a imbracat in argent. In cele scolare cum arata,Legamentul, anecsa 52 si 49 a fost unul dintre fundatorii Gimnasiului ro-manesc. Acest barbat avea o presenta adeverat crestinesca.

.

25

Acesta cladire s'a continuat cu marl jertfe din partea mem-arilor ambelor parochiT. Pomposul edificia a costat peste 80,000 ±1.si fa terminat la anul 1854 spre fala Romanilor brasovent

Clasele gimnasiale se deschisera pe rend pane, si a 4-aginniasiala, remanend astfel gimnasiul inferior In forma acestanoun anT de clile.

La 11 Sept. 1853 Mare le Archiereil Andreia Saguna a venitla Brasov, aducend cu sine decretul Guvernulul, prin care se In-cuviinteza deschiderea gimnasiulul inferior, dupe, ce s'a completatcu 6 profesorl: D-nil Gavriil Munteanu, Iosif Barac, Vasile Oroian,

avid Almasanu, Joan Petrie si George I. Nichifor.

La anul 1856 in 23 Martie s'a publicat in mod festiv intate bisericile romanescT din Brasov, ca gimnasiul inferior romandin Brasov a castigat dela In. Ministeriu dreptul de publicitatedecretul cu Nr. 8532/1856 din 28 Ianuarie.

La anul 1862 s'a deschis clasa a 5-a gimnasiala si astfelse forma gimnasiul mare, in trel anT scolarI de-a rendul tele-lalte trel clase ale gimnasiulul superior. La anul 1866 primisi gimnasiul superior dreptul de publicitate dupa anecsa 53 aInalteT CancelariT de curte cu datul 8 Iunie 1866.

La anul 1866 s'a dat primul esamen de maturitate cu profesoril: Domnil Gavriil Munteanu director, David Almasan, V.Oroianu, Stefan Iosif, Dr. loan Mesota, Joan Popea, Dr. VasileGlodaru, loan Lengeru, Joan Ionas, Iosif Fericeanu si suplentI:Ioan Moldovan si Nicolae Garoiu. Cele done comune conpro-prietare at mers inainte cu staruinta de a completa din ce Ince institutiunilo de invetament. Vechea dorinta a fostilor negu-tatorI se realise, la anul 1869/70, cand s'a infiintat prima clasareale, si prima clasa comerciala, care s'a completat In 4 anTde-arendul.

Eta, decT marea opera seversita, create, din propriele puterTale membrilor celor done parochil, contribuind cu obOlul lor, curevna, si cu zel la aceste institutiunl.

Edificiul gimnasial devenind nencapetor pentru t6te claselela anul 1871 s'a merit cu done aripi laterale.

26

Administrarea scOlelor s'a facut conform legamentului deDelegatiunile si Eforia scolarg cOmpusg din membril celor dou6parochii conproprietare.

La inceput in cele mal grele periOde, cgnd lipsiau cu totulfonduri pentru acoperirea platilor profesorilor, membril din cetate,ca negutgtori avuti, sgrirg totd6una in ajutor.

Dela anul 1851-1866 representatii fruntasi din cetate aufost loan Juga, Nicolae Teclu, Apostol E. Pop, George Nica, Va-sile Lacea, Rudolf Orghidan , George Juga, Mihail Flustureanu,Joan Alduleanu, Joan George Joan, Radu Radovici, Iordache David,Servian Popovici, Radu Pascu, Dimitrie S. Nicolat. Preseding alEforil afi fost D-1 I. Alduleanu, S. Datco , Const. Popasu si Nic.Str6voiu. Casierul D-1 Radu Radovici, dela anul 1859 a platain cas de nevoe in mai multe renduri din propria sa averesalariele profesorilor gimnasiali.

Parochia Sf. Adormiri din Brasov-cetate a jertfit pentrusustinerea scOlelor chiar fundatiunea de 12,378 fl. Impreuna cuprocentele el in suma de 27,000 fl., care era menitg pentru zi-direa unel biserici si Inc & alte 4000 fl., cum s6 vede din anecsele54 si 55 pentru sustinerea scOlelor.

La administratiunea scOlelor centrale gr. or. romAne dinBrasov in anil 1897/8 s'au ivit douo intemplgri ponder6se. Unadin jignirea paritatii conform legamentului, pentru-cg instruc-tiunea prov6cluta in p. VIII din legam6nt, desi o ceruse sinodulparochial din cetate Inc/ la a. 1870, nu s'a facut. Representantabiserici Sf. Nicolae in a. 1897 s'a folosit la alegerea Eforii sco-lare de 14 voturl, 6ra cea din cetate de 13 voturl si a alesmembri la Eforie din cetate, pe cars au voit eel dela Sf. Nicolae.Causa s'a inaintat cu recurs la V. Consistorid archidiecesan si cuapelatiune la V. Consistorit metropolitan; de aicl a urmat hota-Area (anecsa 56).

Alta intemplare de tot insemnatg s'a ivit din luptele par-tidelor din Romania, cart s'au folosit si de scOlele romgne dinBrasov cu aceea, cg ar capeta o subventiune anualg dela gu-vernul Romaniei. E adev6rat, ca biserica Sf. Nicolae in urma unorchrisOve primia o rentg. D-1 Ministru r. ung. Wlassits intelegendacesta, a dat o ordinatiune fOrte amenintatOre, care s6 vede in(anecsa 57). Prin acesta a pus alternativa, cg, de 6re-ce s'a cal-

27

cat ordinatiunea din anul 1875 si legea scolarg, art. XXX din a.1883, sou s6 inchid sc61e1e romgne centrale, sou sa core aju-torul de lipsg, scOleler dela Guvernul Ungaria Fats de acOstg,ordinatiune V. Consistoriq sub Nr. 3270/1898 a recvirat comu-nele bisericesci proprietare, dela Sf. Nicolae Scheit si din Brasov-cetate, pronunte prin sin6dele for parochiale: de cer ajutordela Guvernul Ungariel sal. nu? Acestea s'au pronuntat, ca nucer ajutor sc6lelor, cum sO vede din anecsa 58. In luna Iu lie1898 D-1 Ministru a trimis o comisiune de 7 persOne, sa cerce-teze tag, administratia scOlelor romgne, apoI va hia o horgriredeflnitivg.

4. In,fiinIarea Gremiului roman negutatoresc in Brasov.

Tot sub auspiciele comunel romAne dela biserica Sf. Ador-mirI din cetate s'a format si asa nurnitul GremiA negutgtoresc,o asociatiune pentru prosperarea si apOrarea drepturilor negu-tgtorilor romtual. Ideea precum si Inflintarea acesteI asociatiunIa luat nascere in consultgrile sedintelor representantel biseri-cesci, deja pe la anul 1830.

Forma,rea acesteI asociatiunI s'a recunoscut de GuvernnumaI la anul 1838, dupg cum sO pOte ceti in protocolul repre-presentantel bisericesci la pagina 38, unde so (lice: So publica.ac11 Inaltul Rescript imperatesc si milostiva hotgrire guverniallde sub Nr. 75761 ,din 9 Noemvre 1838".

Gremiul, care esistg pgng in cliva de astgcll, a avut scopul,de a sprijini comerciul intre Romani, fiindca erau din tote par-tile asupritI si ImpedecatI in desvoltarea economics. Totodata,era interpretul intre comersanti si autoritgtile civile. Din fondulGremiului sO Imprumutat membrif la lipsele lor. Totodata soInflinta, si o scOlg de sOra cu cursul de a sO preda limbile sisciintele comerciale si de contabilitate elevilor romani dela prg-vgliI. Acosta scOlg fu desffintatg, la anul 1887 de Ministrul decomerciu al Ungarief, pentru ca sO instruail gratuit si eleviidela meserii, ceeg ce s'a cps, ca este in contra legit de meserildin anul 1875.

Dacg, Gremiul in decursul timpulul a Tomas intr'o marginitg,desvoltare, neputend, sa-sI iea un avent spre inflorire, causa stg,

sa se

28

in multele napastuirl, earl as avut sa le Endure comerciantii ro-man' din Brasov de-o parte, multele jertfe aduse pentru cladireasi infiintarea gimnasiulul romanesc, care urma cam in acelasitimp cu greutati colosale, de alta parte, nefavorabile Intreprinderlla marea industrie (fabrica de Mite din Zernesti), in care fuse-sera legati ceT mai fruntasi negutttori roman'. Mai contribui stag-narea comerciulul si cu el reducerea activitatiT Gremiului. Maitarc,it referintele de comunicatiune, cat si rtsboiul vamal IntreAustra-Ungaria si Romania (1886) nimicira aprOpe cu deseversirecomerciul roman atat de faimos , care odinicira sub numele decomercia levantin avea in Brasov sediul cel mai Insemnat.

5. infiinIarea casinei romane din Brasov.

Tot negutatorif roman' concentrati ca obsce a comuneTbisericesci din Brasov-cetate at avut potrivita idea de a segrupa Intr'un fel de club de lectura, menit pentru desvol-tarea spirituluT national, cat si pentru Inchegarea intereselornationale. DecT el au infiintat la anul 1836 casing romana.

Aici so Intelniat dupa munca 4ileI negutatoril roman' de-lectandu-so cu cetirea foilor romanesci si streine, desbatend sidiscutand tot ()data cestiunele de interes national.

CasineT romane se atribue multe din progresele pe terenuldesvoltaril romanesci din Brasov.

6. Inceputul uneT literaturi prin tiparire de carti bi-sericesci, cemerciale si foea duminecii.

Negutatoril Constantin si Ioan BogicT Inca la anul 1806 atinceput se tiparesca cart' bisericesci in tipografia nastra infiin-Oa in Brasov. in anul 1835 a tiparit Ciaslovul mare, care seafia mai in -bite bisericile gr. or. din Ardeal. A tiparit un ma-nual pentru comercit Pravila comerciala" In anul 1837 deGeorge Nica, era pentru ftea duminecii arata, adresa negutatorulufRudolf Orghidan din anul 1837, anecsa 59.

Rudolf Orghidan, Roman gr. or., nascut in Brasov, comersant si unuldin primii curators' ai comunel romane gr. or. din cetatea Brasovului. Acestbarbat a staruit, sa s6 infiinteze o parochie romans in Bralov-cetate. El a is-alit in numele comund bisericescr contractul de cumpErarea caselor (anecsa39) din Tergul-graului dela Constantin Bogits; el a staruit la anul 1837 culoan Bort: a s6 eda aFoia Dumineci& (anecsa 59), infiintand si o tipo-grafie proprie in casele comund bisericesci.

Ioan G. Ioan, Roman gr. or., nascut in anul 1824 in Brasov, corner-sant, representant al comuneI romane gr. or. din Brasov-cetate dela anul1846-1894; membru al Eforiei scolare, fost easier al Eforiel scdlelor centraleromane gr. or. din Brasov. Intre cel-ce au incheiat legamentul pentru infiin-tarea scolelor romane centrale figural si numele acestui barbat. Pentru re-staurarea bailor de abur ale scolelor nOstre el a lucrat forte mult, condu-cendu-le in 16 aril, de aceea are mare merit. El a fost si secretar dela anul1848-1856 al comunei romane bisericesci din Brasov-cetate. A staruit cu unzel deosebit, pentru ca sa se zidesca o biserica romans ortodocsa in centrulBrasovului si a facut cu sotia sa o fundatiune de sese mil lei in folosul sera-cilor roman: din Brasov (anecsa 66).

I

Dimitrie G. loan, Roman gr. or., nascut in Brasov la anul 1810, co-mersant. Inca la anul 1846 a Dicta o fundatiunc de 4200 fl. m. c. in folosulRomani lor se'raci dm Brasov (yelp anecsa 60).

29

7. Fundatiunile de binefacere, acute sub scutul bise-ricii Adormiri din Brasov-cetate.

Urmatorele fundatjunI al fost donate de piosil parochienTpentru diferite scopurl de binefacere. Conform statutulul organica fost administrate de representantii parochiel si arata la anul1897 sporul de mar jos:

1. Fundatiunea Dimitrie G. loan, facuta In anul 1846 (vedianecsa 60) in favorul s6racilor romans din Brasov, In suma de4200 fl.

2. Fundatiunea pentru zidirea unei biserici, facuta la anul1856 (vec,1 anecsa 61) de Joan Iuga, Ioan Secareanu, Vasile Bu-retia si Zamfir Radut. Acdsta fundatiune a avut la anul 1897suma de 12,000 fl. Acesta suing a fost imprumutata, EforiT sea-lelor romane centrale, 6r1 la anul 1881 a fost daruita impreunacu procentele el in suma de 27,000 fl. de catra, sinodul parochialdin cetate ScOlelor centrale ca ajutor pentru lipsele for (ved1anecsa 61).

3. Fundatiunea pentru pomenire, facuta la anul 1856 deVasile Buretia, loan Secareanu, George Joan si Zamfir Radut siPetru Hagi Mihali in suma de 2276 fl. (vec,11. anecsa 62).

4. Fundatiunea loan Iuga cu capital neatingibil In sumade 13.460 fl. facuta in anul 1856 (vedl anecsa 63).

5. Fundatiunea U -a Joan Iuga pentru inzestrarea fetitelorromane s6race din anul 1856 in suma de fl. 1874.80. (veclianecsa 64).

6. Fundatiunea Dimitrie si Zoe lonciovici, facuta la anul 1888,pentru pomenirl si parastase in suma de 3000 lei (vec,1 an. 65).

7. Fundatiunea Ioan si Efrosina loan G. IOn in folosul s6racilorromanT, facuta la anul 1895 In suma de 6000 lei (vedl an. 66).

8. Fundatiunea iubitilor r6posat,1 din anul 1890, are ac11suma de 1006 fl., Infiintata de D-na Zoe T. Ciurcu cu fiicele sale(vec,1 anecsa 67).

9. Fundatiunea loan N. Bidu pentru pomenire, facuta inanul 1897 in suma de 3001. fl.

Sf.

30

8. infiintarea cimiterulur comunei bisericesci dinBrasov - cetate.

Obscea romana din cetate neavend cimiter, membril el erausiliti, sa cOra locurT de inmormentare pre la cimiterele altor bise-rid. De alta parte o comuna bisericOsea, neputend fi recunoscutade maters, pans ce n'are cimiterul soil propriti, parochul cetatiIB. Baiulescu propuse comitetului parochial Inca la anul 1872Infiintarea unul cimiter apartinetor .comunel bisericesci din cetate.Comitetul avend incuviintarea SinoduluT parochial lua hotarireasa se cumpere gradina cea mare impreuna cu casa calugaruluI delaD-1 I. Petric. intinderea loculul consta din 695 stanjinl patratI sise vendii cu pretul de 3500 fl. AcOsta grading find in imediataapropiere de cetate pe locul din GrOverI de langa promenadade sus si find fOrte potrivita in trite privintele, fu cumperata sidupe concesiunea llagistratuluf (vedl actul Nr. 68) fu intrebuin--tata indata ca oimiter.

De-Ore-ce pre MO, acOsta incuviintare Magistratul cerea, sase faca si o casa rece pentru eventualele mortI molipsit6re si tot-odata decedand la anul 1873 marele Metropolit Andreiu Sagunasub a carer autoritate decurgea procesul bisericesc, obscea roma-nOsea din Brasov-cetate, lua conclusul, sa se faca nu numal ocasa rece, ci si o mica capela in forma de paraclis, pentru ca laorl-ce eventualitate credinciosil sa pOta fi adapostitI.

Domnul Rada Paseu a luat afacerea asuprall si princontribuiri suma de 9-200 fl., cum se vede din anecsa 69. Templai ornamentele capeleT din rergul-graulul furl asedate in ca-

pela din cimiter.

>6-- ,----. or--1.----).<-4

Dimitrie Ionciovici, Roman gr. or., nascut in Craiova in Romania, co-mersant in Brasov, a fost epitrop al bisericii Sf. Adormiri din Brasov-cetatesi membru al Eforil si al Delegatiunilor scolare. Ufa averea sa de opt-decimiI lei, inteles cu sotia sa Zoe, o a daruit scdlelor ndstre pentru mai multescopuri scolare. Cel principal este: a se infiinta un internat pentru scolariiroman! seracI dela scolele ndstre de aid (vedi anecsa 65). El a infiintat si ofundatiune de trei mil lei pentru pomenirea la jertfclnic a sufletelor lor.

Acesti capea romans a fost zidita (vedi anecsa 69) in anul 1874.

,g . Q.: t- .

k i,,

.. ,;.... --.. moor's;. 4 '' : -'. .4'...;.. 4

...i.. .., . ' O.. _..,

61; !!!....ne.4"..'r " 9.;., ... ' . 7,:i 1.!....1, 6 . iall16.R., ..,_,.". -har.i..-7.,,,____ _...4.;,,,,.. -

V. -

1Olt( i1/4

222.

1. Reinoirea procesului intre Romani' si Grecii dinBrasov pentru biserica Sf. Treimi pe cale bisericesca.

Cu tOta eschiderea Romanilor dela biserica Sf. Treimi laanul 1833, cand formara o parochie roman cu capela Sf.Adormiri, -Lotus' o same de Romani rOmasera la biserica Sf.

TreimI ascultand serviciul divin in limba grec6sca cu sperantaca totusi vor veni timpuri ma' bane.

De alta parte si noua comuna roman& nu abdisese dedrepturile eT la Sf. Treime. Astfel la anul 1845 ail inaintat Gu-vernulul t6riT rugarea, prin care cereati dupe decretul imp6ratescdin anul 1806 si preot roman la acesta biserica. Hotarirea gu-vernulul in favorul Romani lor, nu s'a luat in consideratiune decompanistii Greet El la fendul for luara recurs la Curtea aulicadin Viena. Curtea aulica abia la 10 Febr. 1848 a dat decretul desub anecsa 70, prin care ordon6za din noti cercetarea actelorfundationale. Ac6sta cercetare a trebuit insa sa fie amanata dincausa revolutiunil din aril.' 1848/9.

Tocmal la anul acesta fu intarit si sfintit Vicarul denumitla 1845 ca Episcop gr. or. al Transilvaniel, vrednicul PretatAndreia §aguna. Acesta ocupand scaunul episcopesc a purtatviu interes tuturor cestiunilor din Diecesa gr. or. a Transilvaniel.Cu tote ca avea o multime de afaceri in Episcopia devastate derosboiul revolutionar, totusi ochiul s611 parintesc urmaria cu.grije si sOrtea cetatenilor roman' din Brasov-cetate.

La anul 1857 intra acest proces intr'o noua periOda,Oficiul protopopesc din Brasov fact. aratare Episcopulul AndreidSaguna contra nesubordinatului calugar grecesc. Dendrinosdela biserica Sfant. Treimi, care ar duce o viata nemorala

IsT

32

Episcopul A. Saguna city pe numitul cgluger inaintea Consisto-rulul spre rectificare, erg acesta a declarat, Ca nu recum5sce inEpiscopal gr. or. al Ardealulul pe superiorul sail. Con sistoriul inurma acesta pe basa investigatiunil si a martorilor, a constatatimoralitatea acestul cgluggr si l'a destituit dela biserica Sf. Treiml,or provisor denumi in functiunea acesta pe parochul BartolomeiilBaiulescu ca om de incredere, find indelunga vreme in cancelariasa. Prin actul acesta Grecil hug s'au revoltat declarand, ca nunumal cg nu vor recunosce pe preotul denumit de administratordar cg nu recunosc nicl chiar pe Episcopul gr. or. al Transilva-niel de cap al bisericel lor.

Renitenta si nerecunascerea canonic/ din partea obscel gre-cescl stirni indignaroa Episcopulu!, care li pedepsi aspru, puindu-Isub anatema, dupg cum arata anecsa 71.

Tote bisericile din Archidiecesg primirg ordin, ca preotil lorsa nu seversOscg nicl un fel de servitiu pentru acesti anatemisati.

Administratorul primi Ins/ ordin, ca pre acel parochieni albisericil Sf. Treiml, ca.rl sO vor pocai si vor declara, ca recunoscpe Episcopul gr. or. din Sibiiu ca cap al bisericil lor, sa -T arateEpiscopulul, pentru ca sa fie deslegatI de sub anatema.

Obscea grecOscg ins/ nu a voit sa sg supue de loc, indirjitlfaceat sgomot prin jurnale, publicand injuril la adresa Episco-pului A. Saguna, Or la intemplarea, cand unul din membril gre-cescl reposase, el it ingropara, far/ preot. Guvernul ins/ fiind in-cunosciintat de acest fapt a provocat obscea grecdscg, sä se

supue Episcopulul, pentru ca sa inceteze astfel de scandalurb.La dojana guvernului representantil bisericel grecesci sO muiargsi sO presentarg la admtnistratorul B. Baiulescu, pred'andu-I oadresa, prin care it invitark sa incOpa functiunea bisericOsca, laSfta Treime, ceea ce so vede din anecsa 72.

Administratorul promite, cg va cere incuviintarea Episco-pulul A. Saguna declar'and, ca obscea grecOscg este silpusaLa anul 1857 In Dumineca dupg Sfta Maria administratorul ainceput In biserica St. Treiml serviciul divin in limba romanosca.Totodatg ins/ fiind privit ca preot grecesc dupg ordinul Episco-pulul Saguna, Administratorul a voit sa faca o parte din servicillsi in limba grecesca mai cu sama ea spiritul Episcopulul eraeonlucra la o impaciuire si domolirea vrajbel din biserica, darGrecil oprit.fail

33

Administratorul s'a silit totd6una a urma aceste principilsi a lucra cu spiritul pacii, probl ca, a avut rabdare in decursde 10 ani, sa, sluj6scA ca preot grecesc suferind tOte sicanele siporuncile Ecsadei grecesci. Grecil cautag mereu pricing, candordonand prescurtarea serviciulul divin in biserica, candschimband Ore le serviciulul divin; cand oprind a sa ceti cercu-larele episcopesci in biserica. Din cancelaria for esiat ordinelesuperiOre, dupg care preotul trebuia sA s6 acomodeze, ajungendadesea in colisiune cu. ordinele Episcopulul si cu prescrierile ti-piculul. Cu tOte acestea administratorul pentru scopul, ce s6urmaria de A. Saguna, suferi farA cartel& imbunand si impa-ciuind cu blandete, dupg, cat i-a stat in puteri, incat nu s'a pututved6 nici-odatg plangere dela Ecsada grec6sca, In contra sa, cutOte ca, in timpul acesta neintrerupt s6 adresara, cu petitiY laGuvern, cerend delgturarea preotulul romanesc si recunOscereapreotulul for grecesc.

2. Trecerea membrilor comunei romanesci la bisericaSf. Treimi.

Zelul si interesul, cu care marele Archiepiscop ducea inindeplinire tote chestiunile bisericescl, indemnand pe membrilobscel romanesci ,din cetate, sa apeleze la parint6sca lul ingrijirefa-0, de drepturile, ce le aveau prin mostenire la biserica Sf. Treimi.

scopul acesta inaintarg la anul 1861 petitiunea din an.73), in care s6 rugait de Archipastorul, sa, intrevie pentru dreptul]or la ac6sta, bisericg, de unde fusesera scosi pe nedreptate,adlogand, ca capela for provisorie a devenit neincapetOre pentrutog parochienil bisericil. Desi nu urma nici-o resolutiune laacOsta petitiune, multi dintre Romani ascultail serviciul divin inlimba roman6sca, la biserica St Treimi.

Inca la anul 1864, cand Archiepiscopul A. Saguna a fostdenumit de Maiestatea Sa de Metropolit al Romanilor, obscea ro--mana, din cetatea BrasovuluT in sesiunea din 14/26 Decembrefact propunerea, ca de-Ore-ce comuna biseric6scg s'a inmultit deo parte, de alta, parte fiind-ca capela din Tergul-graului estef6rte slabg, sa sa c6rA inchiderea capelel si trecerea Romanilorla biserica Sf. Treimi (yap anecsa 74).

3

Tn

34

Cu tote acestea, trecerea s'a amgnat pang in anul 1866and parochul capelet romene Toma Vasiliu a roposat. In sedintadin 30 Tulle 1866, dupg anecsa 75) s6 hotAri trecerea definitivgla biserica Sf. Treiml.

Oficiul protopopesc insgrcing tot-odatg pe administratorulB. Baiulescu sg ingrijeseg de lipsele sufletescT ale membrilor dinparochia sa, (vecli anecsa 76).

Obscea roman6scg cera dela Ven. Consistori4 reintregireamembrilor comunel romane la biserica Sf. Treimi.

Consistoriul -prin ordinatiunea sa Nr. 913/866, actul 77) de-clarg capela de necorespuncletOre si indr6ptg pre Romani gr. or.din cetate la biserica Sf. TreimT. Green ins& erati forte nemul-tamig cu ac6sta Indrumare si protestara contra el la guvern, baInca merserg cu indrgsn6la for asa departe, incgt publicara inf6ea germang localg declaratiunea, cg Romlnil sunt numaT suferigin biserica for ca si cet din Blumena (suburbit, unde locuescTiganif) (an. 78).

Romanii indignag de acestg nedemng purtare trimiserg odeputatiune la Metropolitul cu plengere contra defaimelor Grecilor,cerend sg fie deelarag de membri ai bisericel Sf. Treimi.

Metropolitul A. Saguna urmand duehul pgcit si al intelegerildoria sg facg o egala indreptatire, pentru ambele pgrtl. In -ve-derea ac6sta Consistoriul sub Nr. 85/868 (vec11 actul 79) a hotaritparitatea limbelor: romgng si grec6scg, precum si la administratiein biserica Sf. Treimi, si denumi pe parochul Dositeill Georgiude preot grecesc si pe Bartolomeid Baiulescu de preot rom'anesc,dandu-le singelil pentru blserica Sf. TreimT.

3. Pornirea procesului bisericesc pe cale politicsadministrative.

Green nesupusl nu se multgmira nicT cu ac6stg hotgrireconsistorialg, nu apelarg nicT la consistoriul metropolitan, ci por-nirg procesul la ministerul unguresc, declargnd, el nu vor sarecunOscg pe Andreia ,vctguna de Metropolitul lor.

Metropolitul mahnit de aces-a cutezare anticanonieg, pedepsipe obscea gree6sca din noil cu anatemg , inchic,end biserica

35

Sf. Treimi (vecli an. 80), Or preotul B. Baiulescu primi poruncade a seversi servitiele divine numal in casurl de gray pericul, casa nu morn necuminecati. In timpul acesta ministrul Baron_Dikes primi si dela principele Grigorie Brancovenu in calitate denepot al decedatulul donator o adresa (vecjI anecsa 81), prin careeste rugat, sa cerceteze actele de donatiune ale rOposatuluImos, de-drece el scia, ca fundatiunea nu era facuta, numal pentruGrecl, ci pentru totl crestinil ortodocsl. Ministrul trimise o co-misiune ministeriala pentru cercetarea actelor. MetropolitulA. Saguna protesta asupra acesta comisiunT trimise Fara con-simtOmentul sell. Atuncl ministrul sista lucrarea comisiunil sisub Nr. 6753/868 dupa aclusul 82, recunoscit in parte hotarireaconsistoriala de sub Nr. 85, admitend paritatea limbilor roma,-nOsca si grecdsca in biserica Sf. Treimi; dar tot-odata lasand insuspenso chestia administraril averil bisericesci. In basa acestelhotariri Metropolitul, cum se vede sub Nr. 717/868, actul 83, aridicat interdictul si biserica Sf. Treiml se redeschise in 6 Sept.1868 cu paritatea limbilor alternativ cu slujba romandsca inteoseptOmana si cu slujba grecesca intr'alta sOptemana.

Grecil forte nemultamiti, ca totdOuna, afland, ca in dieta.,Ungariei s'a presentat proiectul de lege IX. ex 1868 pentru con-fesiunea gr. ort., staruira prin mal multi deputatl, ca sä so pre-vada la acel articul un adaos §. 9, care sä acordeze ca admi-nistrarea bisericilor si averilor grecesci, sa se faca si pe viitor caIn trecut. Legea cu acest adaos a fost prima& si. sanctionata.De alta parte pentru lamurire ministrul Eaves rendui la 8 Fe-bruarie 1869 o a doua comisiune micsta in persOnele comisarululguvernial Gr. Beldi si a comisarilor consistoriall ArchimandritulNicolae Popea si Protopopul _loan Bac pentru ca sa cerceteze dupa.acte, de este biserica Sf. Treiml national-grecescei sea confesionala.

Comisiunea Met cercetari minutiose in -kite actele bisericitSf. Treimi, asculta apOrarea Grecilor si a Romanilor, studiind cude-amOruntul actele in 14 (file de-a rendul. Cu tote acestea co-inisiunea nu s'a putut uni intro parere. Comisarul guvemialsustina parerea, ca biserica Sf. Treimi e national-grecOsca, penand comisaril consistoriall declarara, ca, biserica Sf. Treiml esteconfesionala pentru tog cresting gr. or. din Brasov-cetate. Acestoperat este forte insemnat si se cuprinde intr'o brosura volumi-ndsa tiparita.

3*

see

36

Cu tota acesta ne'nt,elegere ministrul Bar. Edtves prinrhea sa Nr. 9561 sub Nr. 19019, vegli anecsele 84, a recunoscutInca °data paritatea limbilor la biserica Sf. Treimi, dispunend,ca atat preotul grecesc cat si eel romanesc, sa se platesca dincutia bisericii. Grecil nu recunoscura nici acesta hotarire ministe-riala §i apelara la dieta Ungariei.

Romanii luand cunoscinta de acesta apelaOune trimiseradin partea for o deputatiune de 5 persOne cu un memorand ce-1inaintara dietel Ungariel. Acest memorand se afla tiparit intr'obro§ura.

La anul 1871 dicta Ungariei pertractand acesta causa, aluat conausul urmator: ,Partea dreptulul de administrare asupraaverii bisericii Sf. Treimi sa se decidti pe calea tribunalelor Ua-gariel ".

Rom'anii, condu0 de spiritul pacii, cu tote ca nu aveallparte la administrare si cu tote ca preotul roman nu se platiadin cutia bisericii, totusi se multAmira sa asculte serviciul divinin limba romanesca si nu facura nici un pas spre calea proce-sulul indrumat de dicta. Astfel starea lucrurilor in status quo adurat pang la anul 1881, cand luptele politice deveniail din diin di mai_ nefavorabile pentru Romani.

hota-

si

1. Incercari de impaciuire intre Romani i GreciTdin cetatea Brasovului.

Nu se p6te contesta, ca, din partea Romanilor s'a facut derepeVte-orT incercari de pace, de carea insa Grecil nici-odata

voit sä scie.Atat Mare le Archiepiscop qi Metropolit Andreiii Baron de

?aguna, dupe, cum se vede din anecsa 79, anul 1868, a incercatImpaciuirea pentru acesta nenorocita, cause,, cat qi tumatorulson, Metropolitul Procopie Ivacicovici, dupe. cum se vede dinanecsa 85, a incercat in anul 1874 asemenea lucru, insa siacesta incercare a remas fare, nici-un succes.

Asemenea s'a mai facut incercari de Comitele suprem alBrasovului Szentivciny in anul 1879 In calitate de comisar mi-nisterial, dupe, cum se vede din anecsa 86. Dar ac6sta incercarenu a avut nicT -un resultat. Nu e mirare, pentru-ca, atunci, candeste cineva in posesiune si are incurajatori, anevoe so 'Ateapleca la o intelegere, hind -ca se vede si se, simte stapan.

A incercat si D-1 Nicolae Strevoiu, advocatul Romani lor,tractand cu conducetorul Grecilor, D-1 Loan Alexi, inse, si acestaincercare a fost zadarnica. to timpul, cand administrarea averilbisericil Sf. TreimT a luat'o guvernul Ungarief din mama Grecilor1881-1887, presedintele comitetulul parochial Bart. Baiulescu,dupe, cum se pomenesce la mai multe pagine ale protocoluluiseditAelor Comitetulul parochial din cetate, a propus o pace fare,considerAiunea de a se Impartasi Romanii la adrninistraVa averilbisericiT Sf. TreimT, din motiv, ca averea e a bisericil. In basaac6sta si a celul mai lesnicios mijloc a tractat cu conducetorulspiritual al Grecilor, D-1 George Ioanidis, insa pare ce, eraa sig-guri, ca vor castiga; cad Ina D-Sa nu s'a lasat in pertractare,

2V.si

n'at

38

dicend: nu sunt membru al Ecsadei grecesci. Le-am Intonat:Domnilor! consider* mcicar sumele, sute de mix, elite se speseet,dela bisericci pentru proces dati-ne macar din acelea ceva, cete peat sa se risipescd band prin proces. Alt motiv am disconsider*, cei suntem cre.stini ortodocsi, frail de o lege, ca suntem-betrdni 3si mergem de aici inaintea lui Dumneddi Fi tocmai la bi-serial 0 'Mire persons civilisate este pecat mustrcitor de cuget sa nemai judeccim. Si pentru-ce? N'avem a impcirti nimica, ci sa Jim cu,to iii laolaltti in biserial, precnm am lost 30 de ani lard sci fi per-dut cineva ceva. Cand politica di de di era in contra intereselorromanesci; c'and esistent:a cre§tinilor Greci saraci depinde dela,biserica; cand Mamonul este la mijloc, de prisos era ori-ce in-cercare de pace; Sf. Evangelie dice: lid Dumnecleii 0 Mamonuluinu puteti sluji" si acestea erail causele, ca partile nu at. pututsa ajunga nici chiar la o pace stramba.

2. Procesul bisericii Sf. Treimi pe calea tribunalelorregesci din Ungaria.

Dupa decedarea MareluT Prelat, Metropolitului Andreial Baronde ),Slaguna, intemplata la 16/28 Iunie 1873 a urmat ca Metro-polit Prea SE Sa Procopiu Ivacicovici. fn anul 1874 fiind ales dePatriarch al S"erbilor, Congresul national bisericesc tot in anul1874 a ales de Archiepiscop §i Metropolit pe Escelenfia Sa D-1Miron Romanul, Episcopal Aradului.

Cu trite ca din partea Romanilor din Brasov nu sa factnicl-un pas spre cautarea drepturilor lor, Grecii umblat meretpe la ministerit, ca sa delatureze pe Romani dela biserica Sf.Treimi.

urma acOsta, la anul 1879 D-1 Ministru r. ung. de miteinsarcina pe consiliarul serb Mandici cu studierea acestel causeprocesuale. Acesta fiind informat de contrail §i avend tot-odatainterese propril serbesci, §1-a dat parerea, ca biserica Sf. Treimi,fiind grec6sca, urna6za sa tr6ca sub administrarea Patriarchululserbesc din Carlovit.

Romanii informaV de ac6sta parere, intrevenira la D-1 mi-nistru cerend: ca procesul sci se decida in consiliul de ministri,de-Ere -ce D-1 referent este preocupat. Tot-odata advocatul Romanilor

ca ed

In

ea:

39

facu arOtare Ministrulul, c& nicl RomaniI n'aa Incredere, ca ad-ministrarea averil bisericif Sf. Treimi sO face de Ecsada grec6scacorect in sensul testamentelor, pentru scopurile prescrise de bine-facere, dovada actele din anecsa 87.

ha August 1880 D-1 Ministru Trefort veni la Brasov, sprea lua informatiuni personale in causa bisericel Sf. Treimi. Atatdin partea Grecilor cat si din partea Romani lor se presentaradeputatiunl la d-1 Ministru. Romani lor le promise, ca va lua ohotarire juste.

In adevOr, ca in anul 1881 apartfi asa numita hotarire re-g6sca, fiind semnata de Maiestatea Sa Regele Francisc Iosif I,cu datul 14 Februarie 1881 (vedl anecsa 88). Prin ac6sta se re-cunosce basa paritatii la folosirea bisericil Sf. Treimi, cu rendulserviciulul dumned.eesc Intr'o sOptOmana in limba roman6sca siIn cealalta in limba grec6sca. Ac6sta hotarire continea si dispo-sitiunea, ca atat preotul si cantoril grecesci, cat si preotul sicantoril roman! ail sa so plat6sca din cutia

Ceea-ce sO atinge de averea bisericii Sf. Treimi prevede, casO va decide pe calea judecator6sca. Pan& atund administrareaaveril se va Indeplini de un comisar ministerial cu o comisiunecompusa din 4 membri grecI si patru membri roman!. Ambeleparg procesuante orl cat de dr6pta, se vede a fi hotarirea ac6stanu erau multamite cu dispositiunea InalteI hotariff.n'au vrut s& is parte la administrare sub un comisar ministerial.Romanil ingrijatl de Indreptarea for pe tale judecator6sca, decare Mare le A. ,(aguna Inca in anul 1871 cand s'a pertractatcausa ac6sta in dieta Ungariei si a fost luat conclus, ca sa sedecida causa biseric6sca de tribunale, s'a esprimat: Nu e bine !"Afara, de ac6sta Romanii din Brasov-cetate, sciaii, ca causa bi-seric6sca s'a decis totd6una dupe Imprejurarile politice. Braso-venil romanl nu mal urmail politica de activitate: nu mal ale-sera deputat dietal; de ac6sta nol, ca parochieni al bisericil Sf.Treimi am Intempinat o yrea incureciturci, de Ere -ce ni-s'a cerut siaverea acestel comune romane bisericescY, sa, fie administrate decomisarul ministerial. Ac6sta Ingerinta putea merge si air!. FiindInsa averea compusa numal din fundatiunI cu menitiune spe-tiala, de binefacerl si constatandu-s6 ac6sta cu documente, nus'a putut stramuta administratiunea el.

bisericil.

GreciLnicl

40

Grecil erail cu deseversire malcontenti, incat nicT nu s'allinduplecat sa trimita delegatil provocluti in inalta hotgrire de aforma comisiunea administrativd.

Domnul ministru Trefort a denumit in locul membrilor greetbgrbati de alte confesiunl. Grecil insg, ea sa nu dureze tnultacOstg stare esceptionalg, inaintarg in sensul hotaririi prO-inalteo petitiune prin o deputatiune la Ministeriul r. ung. de culte, princare cereail, sä se incOpa procesul pe calea tribunalelor. ET anga-jail, pe advocatul Teleszky, un deputat de mare influintg, ca ap6-rator al causer lor. Inainte de a porni procesul bisericesc peacOstg tale trebuia sa so facg o lege anumita. Domnul advocatTeleszky a staruit si Domnul Ministru a presentat un proiect delege, Ora dieta Ungariel l'a acceptat si Maiestatea Sa Regele Un-gariei l'a sanctionat si a intrat in putere de lege, (anecsa 89).AcOstg lege prevedea dispositiunea, ca causele bisericesci gr. or.din Ungaria au sa ,se hotarasca de tribunalele din Budapesta. Totatuncl Domnul advocat Teleszky a fost denumit de prim secretarla ministeriul de justitie; el a primit denumirea, insg nu a intratin post si numal dupe -ce s'a finit acest proces.

Domnul Ministru prin ordinatiunea sa din 15 Aprilie 1882provocg pe Romkiii (anecsa 90), ca in timp de sOse lunI sä in-cepa procesul la tribunale din Budapesta. Romani' incercarg VitomijlOcelej mar ales din causa speselor, sa, scape de a intra intr'unnot'i proces atat de cheltuitor, care numal daung va aduce am-belor comune bisericesci, aratand prin petitie Inaltulul Ministeriti,ca, Romani' nu cer sa fie proprietarT la avere si cg prin urmaren'az'i necesitate a causa prin proces vre-un drept spetial; ei vornumal sa fie recunoscup de membri di biscricii Sf. Treinti, o intre-bare, care nu are sa o deslege tribunalele (anecsa 91). Zgdarnicga fost tOtg aperarea, fiind-ca Domnul Ministru r. ung. de cultedin noil a provocat pe Romani' din cetate cu amenintare de apargsi biserica Sf. Treiml, data nu vor incepe procesul pe caleatribunalelor din Budapesta.

0 comung bisericOscg nu 'Ate purta proces farg concesiuneaVen. Consistoriii. in sedinta consistorialg s'a desbatut In modfOrte scrupulos intrebarea: &I se dea voc comune bisericesci dinBrapv-cetate seg nu de a merge in proces pe calea tribunalelor?"

41

In Consistorit. at Tost doue pgrerI preoum mi s'a spus, oparere ca nicI decum sä nu s6 dea voe comunel bisericescI de apurta proces, alt& parere, ca sa s6 dea voe. Maioritatea membrilorVen. Consistorig, din motiv, ca dieta Ungariel in anul 1871si ca prin Rescriptul Pry -inalt regesc s'a hotArit: decidereacauses acesteia sa urmeze pe calea tribunalelor, ysi prin urmare tre-bue sa dea camunei bisericesd voe a incepe proces, ceca -ce i s'a

dat".

In circumstantele acestea Romanis cetateni erat ingrozitIde urmarile procesulul. Din partea RepresentanteI bisericesds'a esmis o comisiune juridica, care era ins6rcinatA, sa stu-dieze t6ncurile de documente si problema : data Romanis dinBrarv-cetate ad drqtal sed nu la averea bisericis Sf. Treimi, ca sao caute pe tale procesuale. E de notat, ca nimenea nu temeade aceea, ca limba romana introdus& de autoritAtile bisericescI sirecunoscuta de Inaltul Ministerit'i va fi delAturatA din bisericaSf. Treimi, prin urmare Romanii n'at ce perde.

Comisiunea juridica a fost compusa, din Domnil advocatp-Nicolae Strevoiii, Iosif Puoarid, Simion Damian, Octavian Sorescusi notarul regit. Petru Nemq, cum arata anecsa 92. Dupt, o pro-fund& studiare a documentelor comisia unanim a declarat, caRomani' dup6, actele fundationale all deplina dreptate la admi-nistrarea averil bisericiI Sf. TreimI, ca membri al el.

Sinodul parochial, cum arata anecsa 93, a autorisat pe co-mitetul parochial, sa inc6pa proces pe calea tribunalelor dinBudapesta indatorandu-1 sa angajeze in Budapesta un advocat,ceea-ce comitetul a si facut, angaiand pe renumitul advocatHodosy Imre, presedintele camerel advocatilor din Budapesta, carecu advocatul N. Strevoid a studiat de notl intregul proces.

Mal bine niminea nu cunoscea procesul in tote fasele lulcu II. Sa Domnul Cavaler loan Pwcarid, care in anil 1867-1870la rugarea marelul Metropolit Andreih Baron de ;Saguna a lucratmulte luni de Bile si l'a studiat. Ilustritatea Sa Inca a fost depArere: sa se incepd procesul, ca Romdnii ad drept la bisericaSf. TreimS.

Eta deslusirea celor neinitiatl in causa, cart invinuiad peComitetul parochial, pentru inceperea procesulul pe tale juridica.

se

$

sO

42

Romanil ate fost constr4n0 a intra pe calea procesuluT la tribu-nalele din Budapesta.

Ca sa scape de acOsta, calamitate in timpurile de aspras6rte, s'a veclut, ca nu a fost posibil. Contrarii, fiind asiguratir canicY -pdata nu a fost timp mal priincios, ca acum, s'ar'i hotarit ascapa odata pentru tot-dOuna de pretensiunea Romanilor la bise-rica Sf. Treimi.

Cetitorul so va fi convins pe deplin, data a urmPixit cuatentiune esposeul acesta basat pe acte si scris fara preocupa-tiune; sO va fi convins, ca Romanii nid-odata nu ate fost pdritori,ci tot-dOuna fngaduitori si tutus' eT at. fost fortatI in continuu,sä so apere. incercat'au cu rabdarea, incercat'au, cum s'a vOclutprin repetite impaciuiri, sa ajunga, in biserica la o intelegere.Tote acestea ins& furl. zadarnice, fiind-ca nu putura esi cu pace,ca fiil lul Dumneopl, din acesta indelungata vrajba.

Intonaram pacea, fiind-ca deli at fost in-cercari, totusi in-cercarea autoritatilor juridice provecluta de legea din anul 1881(anecsa 89) nu a premers.

Dupa-cum ne temeam din motivul, ca membril comunelroman dela 1816 incoce nu au participat la administrarea averilbisericesci si dupa scrierile jurnalistice contrare Romanilor sOprevedea, ca tribunalele din Budapesta nu vor recun6sce Roma-nilor nicl un drept la administrarea averil bisericesci, ci vorrOman6, precum erail, a sO folosi numal de biserica. Instanta I.si a II. a recunoscut Romanilor folosinta bisericil Sf. Treimi. LaCurie s'au aventat contraril prin apelatiune si Curia, ceea-ce nus'a cerut, decide: ca in actele fundationale nu obvine numele deRomani, ci Cives- Graeci" in lupta cu Compania GrecOsca sidupa acte sO vede, ca si Cives Graeci" §i companistii erati.Greci. Astfel fiind (ve4I sentinta Curiel sub anecsa 94) decide:Biserica Sf. Treimi se recunosce de nafional-grecescci fi prin urmarea Grecilor, er Romanif caute a ridica altd biseritd.

Nu ne-am amestecat in argumentele procesulul spre a cliceceva: de ail apOrat advocatii causa bine sda at1 negligiat ceva.Procesul intreg sO afla tiparit cu tote documentele lul in maimulte esemplare; eel ce cunosc limba maghiara si ate curiositatesi voe, it pot ceti si pot sa-si faca si observarile lor.

sci-f1

43

EA am avut In vedere a scrie numal si numal o Nollografie.Sentinta nefasta a Curiel regie din Budapesta din Iu lie Nr.1001/887,indata dupa primire s'a asternut Escelentiel Sale Metropolitululnostru Miron Romanul, care prin ordinul sea (anecsa 95) Inca-nosciinteza pe comuna bisericesca romana, ca cele religiOse dinbiserica Sf. Treimi, nu sunt atinse in sentinta Curiel regie dinBudapesta, de aceea ordoneza, ca credinciosil romans folo-sesca de biserica Sf. Treimf si mai departe, diva hotaririle con-sistoriale de pang, acum.

Parochul roman. ins& in 26 Oct. 1887 voind a incepe ser-viciul divin, nu i s'a mai deschis biserica Sf. Treimi, declarandu-Tepitropia grec6sca, ca dupa. sentinta Curial regie biserica ac6staeste national-grec6sca si preotuluT _romanesc nu-I mai concedesa -tin& servithl divin in biserica grec6sca.

Preotul a luat act in fata prin notarul regid publicde conturbare, ceea-ce se vede in anecsa 96 si tot - °data cuacest act a facut aratare Ven. Consistorill archidiecesan.

In urma ac6sta Escelentia Sa Metropolitul Miron Romanul,venind in aceste part,' la sfintirea bisericil din Arpatac in Octobre1887 a venit si la Brasov si a incercat cu Grecil neat pentru celerituale sel nu faca conturbare, pang, -ce va lua Consistoriul o nnuahotarire, ci sa fie ingaduitorl fata de Romani si sa urmeze ser-viciul divin, ca pan& aci.

Incercarea Inaltulul Prelat nu a avut nice -un resultat, desi erau el fix sufletescl subordinati, totusi dupa-ce s'au veclutinvingetori, n'ail mai vrut sa asculte nicl de sfatul si ordinularchiepiscopesc. Ba ce e mai mult, dupa scurt timp ceruraGrecil la Ministerili r. ung., s& fie trecut,' de sub archidiecesaSibiiului sub diecesa serbesca din Budapesta. Escelentia SaD-nul Ministru a facut propunere la curte si astfel far& a fiascultat pe Consistoriul archidiecesan din Grecil all trecutsub diecesa serb6sca din Budapesta. Et& un fapt, care nu s'aputut realisa altadata.

Nisuinta acesta, cum s'a veclut din acte all avut'o antece-soril Grecilor dela inceputul acestul secul IncOce, ins& de si erauvremurT grele si religia gr. or. suferita, totusr nu s'ati. Incumetatguvernele de pe atuncl s& calce candnele bisericil gr. or., precums'a intemplat in aceste timpurT.

s(1, s6

Sibihl,

lobulul

44

3. Urmarile procesului.

Comuna romana gr. or. din Brasov-cetate napgstuitg, cutOte ca fit aspru lovitg in starea el financiara prin spesele celemarl cu advocatil de dece mil florins, trebuirg sa mai lupte 'Incasi cu un al doilea proces intentat de Greci, pentru despAgubire.Pretensiunea Grecilor era, ca in ultimil sOpte ant, in cars parochulsi cantoril romans, dupg rescriptul regesc din anul 1881, furyplatiti din cutia bisericil Sf. Treimi, sg, li s6 replatOsca, acestibani. Romgnii prin Domnul advocat G. Szerb so apOrarg, Cafunctionaril romani bisericescl all servit bisericil si GrecilorAsa n'ar fi just a re'napoia aces bani. Pre rang& acOsta DomnulLoan G. _roan a Intrevenit la Grecl cu rugarea: de-Ore-ce InvinstOte, sO daruOsca acea pretensie drept ajutor la cladirea uneibisericl romgne. Ei insg avend spiritul din orient, nu all voit safie mai pre sus, ci at1 urmat, procesul. Sentinta tribunalulul dinBudapesta ddto 10 Novembre 1890, Nr. 30719 condamng peRomani la plgtirea sumel de 11,989, plus spesele procesului600 fl. Apelatiunea Romanflor atat la Tab la, cat si la Curiaregie din Budapesta a fost respinsa si in 5 Iu lie 1892, subNr. 4390 (anecsa 97) Comuna bisericOscg romana a fost osan-dita sa plgtOscg 14,215 fl. 92 cr.

Comuna romana storsa acum pang la ultima picatura, de-6re-ce contrarii puseserg si secvestru pe realitatile ei, fiz silitgsa facg un imprumut, ca sa, plgtOscg si sa scape de asta-datgpentru ultima ord. din ghiarele acestei nefaste tovardsii concepute toun secul iruzinte intre Grecii si Romanis din Brasov-cetate de aceeasireligiune.

inainte de a termina acest trist capitol, de proces si Orproces mai mentionez, ca afar& de documentele aici anecsate,archiva parochialg tontine un voluminos dosar de acte si docu-mente nefolosite o brosurg: Von einem Unbefangenen, pe cart Tolasgm sa le studieze, de va voi generatiunea viitOre. Ceti-toruL sO va manglia cu aceea, ca din luptele cu Grecii a esitin Brasov sinztul national rondinesc fi infiintat scdlele medif,romanesei fi s'a mai infiintat si o bisericd romeinesca in centralBrasovului. Acestea hind Romanii la olaltd cu Greta nu se in-

all

Insist.

sail

fting:di%

45

4. Cladirea nouei biserid romane gr. or. cu hramulSf. Adormiff din centrul Brasovului.

Dupa acest naufragiil nenorocit Romanif din interiorul cetatilBrasovulul remasera fara biserica din Octobre 1887 pant, inin Februarie 1888.

Scie-sO, ca biserica are de scop propagarea religiositatii simoraleY. Dela 1866-1887, in 21 de ani cat at. fost Romani' avi-sati s& cerceteze biserica Sf. Treimi, ea nu a fost alta de cat orola pentru Romani, de a remane departe de biserica, fiind-ca nuputeai'i suferi limba grecdsca ne'r4elOsa §i observarile G-recilor,ca sunt suferiti in acea biserica. Mai fiind §i spiritul ante religios,un barbat s'a esprimat: me mir, cum ai putut pastra hied simculreligios la Ronidmii retaceni dupei atatea nemulteimiri, cite su-feriti On ce rOt IV are si partea bunt,. De Inuit° on fostRomanii invinsf ins& tot-deuua national at progresat.

Acesta imprejurare si acea stare de lucruri, c& parochienifroman' erat fOrte mahnitl sufletesce, Comitetul propuse si Sinodulparochial hotari a sO cere dela Ven. Consistorit (vedi anecsa 98)voea si binecuvOntarea, sa incdpa provisoriu serviciul divin incapela cimiterulul roman din Graveri. De-Ore-ce acOsta capela eradestinata numai de cash rece pentru ceremonil funebre, s'a inaintatrugarea Escelentiei Sale Metropolitulul Miron Romanul, care cumse vede din anecsa 99 a dat voe si binecuventare, sa se Inc Opt,serviciul dumnedeesc provisoriti, sOversind liturgia in capela cimi-terului din Grciveri.

Parochul cetatii seversi decl din Februarie 1888 pant, astadiserviciele dumnedeesci in acea capela, care sO dovedi prO-mica,destul de neincapetOre si de tot necorOspundOtOre pentru tainelereligiose. Pre Fang& acestea intr'o departare, in care parochieniT petimp ploios si Orna nu o pot cerceta.

Cetatenil roman', cugetara si sO hotarira a realisa dorintadecedatilor bOtrani de a cladi o biserica romand fit centrul Braco-vului pe realitatea cumperata de fundatori spre acest scop sfant in

Cetatenii roman' at un merit, care li so va recunasce si inviitorul eel mai departat, ca at sustinut si afi esecutat dorintafundatorilor repausati in Domnul; au pastrat nimbul §i onorea

le-adat

Tergul-graului.

46

comunel bisericescl romane fata de streini; ate sustinut spiritulde inaintare si nu de decadintg fata de Romanil din jar si dindepgrtare.

-In acesta piOsa suvenire, precum si din motivul neapOrateTnecesitgg religiose, In care sO gasiau Romanil cetatiT de a nuput6 cerceta capela din Gr6verT. Mal flind si casa parochiala instare ruinata si farg a put6 aduce venitele neaperat pecesariespre sustinerea parochiel, Sinodul parochial in Februarie 1889 aitfat eonclus (anecsa 100): Scl se eh:Wadi o biserica romana gr. or.conform dorinfer fundatorifor in rirgul-grdulier tot -coat sa serezidescd casa parochiald.

Fara indoelg, ca ac6stg dupla intreprindere dupg atateadesastre pecuniare era o cutezare pre -mare; era o sarcind forteBrea pentru comuna biseric6sca romana din Brasov-cetate, cares'a fost luptat cu nenumOrate obstacule si lipse banesci; inset' inlupte se vede omul si o comma vrednica. Cel ce se lasd a decade,deceidut va ramble.

Fundatiunea facuta de negutatoril botranT la anul 1856, s'afost dat in vremI de nevoe scOleler centrale romane. SO vededin acest fapt, cat de legatg este biserica cu sc6la si cat de multa tinut obscea biseric6sca romana din cetate la inflintarea siesistenta acestul institut, sacriflcand pentru el chiar si fondulclgdiril bisericil (anecsa 101).

Si de asta-data in timpurl forte grele Romanil ceta-tPni in grab semnarg si numerarg din pungile for suma de13,765 fl., cu care s'a Inceput clgdirea. Pentru suma fondululzidiril bisericil de 27,000 fl. dgruig sc6lelor, Sinodul a luat conclussi a imprumutat dela casa de pgstrare din Brasov (anecsa 102)suma de 25,000 fl. si sa so c6rg voe dela Ven. Consistoriti de aintreprinde o colecta pentru cladirea acestel biseria Concesiuneas'a dat, cum so vede sub Nr. 341.4/889 bis. (anecsa 103).

In sensul acesta comitetul parochial a indreptat un apel(anecsa 104) cu scopul de a atrage pre tog Romanil bunt a con-.tribui pentru clgdirea bisericil din centrul Brasovului si _a colectain cercurile for ofrande, dand mama de ajutor la cladirea acestelbisericl.

Prin colecta acesta a intrat suma de 21,017 fl. 34 cr. cu cele desus 69,782 fl. 34 cr, cum se vede din jurnalul Epitropiel. Pe basa

#

47

acesteT sume Comitetul reportand SinoduluT, acesta a luat con-clusul (anecsa 105), sa se Insarcineze architectul G. Bruss, casa faca planul si devisele cladirif bisericil si a easel parochialedin Tergul-grauluT.

anul 1893 Comitetul presenta planurile si devisele %cutede architectul G. Brus, earl provedeail spese de 53,000 fl. Sinodulparochial, dupa o studiare amenuntita fault& de comisiunea al6s6,in acest scopr a primit si devisele-.

Acestea s'ail asternut Inclitulul Magistrat ca oficiil de cla-dire sub Nr. 1769/894, si atl fost aprobate (anecsa 106).

Cu acesta aprobare Comitetul asternt planurile si deviseleVen. Consistorin archidiecesan , carele re'napoindu-le in douerendurT, parte pentru a cladi biserica intr'un loc liber, carele inmijlocul parochiel nu se putea capeta si nicl- se putea abate deladestinatia fundatorilor si dela mijlOcele modeste de banl, partepentru ca sa se Intardsca turnurile cu traverse maT sigure,-Satisfacend observarilor juste din urma, Ven. Consistoriu in anul1895, 11 Februarie sub Nr. 1176/Ep. a aprobat planurile si devi-sele privitore la zidirea bisericil si-a easel parochiale (anecsa 107).Dupa acesta aprobare se publica in diferite jurnale concurs pentruantreprenorl de cladire, si Comitetul parochial a aflat avantagidsesi a primit ofertele Domnilor Martin Simmer pentru zidarie, CarlLiven pentru lemnarie, Rudolf Bernhardt pentru ferarie, VasilePopovidi pentru tampla'rie si Franz Schmidt pentru luerarile deteracota.

Sinodul parochial, cum arata anecsa 101{3 a ales con-form regulamentuluT de cladire o comisiune de supraveghere aesecutarilor si schimbarilor la cladire, constatatore din Domnil:notarul regin Petra Nemq, ca presedinte; Constantin de Steriu,George B. Pop, Dr. George Baiulescic, ca membri, 6r DomnulNicolae Fluftureanu in calitate de Epitrop, ca cassar; si suplentT. Spuderca.

Dupa, Incheerea contractelor prin Domnul notar P. Nemeccu antrepenoril si dupa aprobarea acestor contracte de Ven. Con-sistorin archidiecesan sub Nr. 3707/895 se Incepti la 7 Main 1895darimarea caselor vechi parochiale si apol Insesi cladirile. Condi--tiunile din contract provedeail, ca, la 1 August 1896 sä fie cla-dirile gata, asa ca sa se pOta Inchiria si folosi boltele si odaileeasel parochiale.

planurile-

to

48

Dupti, demolarea caselor parochiale, cum arata anecsa 109,s'au constatat de comisiune Ore -earl lucrarl si cheltuell neprove-(lute in contract in suma de 19,600 fl. Astfel fundamentele dupafelul terenulul trebuirg, sg, se sape cu dol metri mal adenc, decatcum provedea planul de zidire. Asemenea trebuir& unele intregirila casele vecinilor, cart fiind forte vechl si ne mal fiind sprijinitede casa nostra parochial& all suferit crepaturl si au causat daufteproprietarilor lor.

La 9 Iunie 1895 se seversi in mod solemn serbarea punerilpetrel' fundamentale prin sfintirea apel si cetirea molitvelor pre-scrise. Actul, care s'a pus in fundament, se vede in anecsa 110.

Din causa multor pedecl, dupa reclamarea vecinilor, precumsi din lipsele b&nescI cladirile s'all terminat numal la 20 Sept.1896. Boltele s'att inchiriat imediat cu ate 1200 fl., una locuintadin catul I. cu 800 fl. Locuinta din catul II. fiind menita decasg, parochial& asa s'a si destinat. Locuinta cea de din darapts'a dat cu 480 fl. cu preturi avantagiOse Rind puse in frunteacetatil Brasovului. Casa are in parter doua pravalif marl spatiosesi frumese; are douo etage in front, cum so vede din fotografie,si are 6 ferestri. Ea representand cladirea cea mal ales& dinBrasov de tot noun, si modern facuta in stil Rohbau cu un

`turn in fata in stil bizantin ca semn de biserica si intrare.Biserica este cladita In centrul curtil in forma, cum o arata

fotografia. Ea are 26 m. 60 cm. lungime si 12 m. 30 cm. la-time, de-o parte si alta in jurul el are doi si jumetate metrispatit. gol. Din strad& se vede in biserica pana la Sf. Altar.Biserica are un turn, in care sunt aseclate clopotele si o cupol&in stil bizantin si acustica bunk'.

Clopotele s'ar'i comandat la renumita firma: Seltenhofer et fiIdin Sopron, care avea o recomandatiune dela Escel. Sa Metropolitulnostru. S'aU comandat cu sunetul Fis moll si cu pretul pentru100 klgr. 180 fl. Suma la trel clopote 2710 fl. cu greutatea eelmare de 1300 klgr., eel de mijloc de 700 klgr. si eel mic de 400klgr. All sfing turnatl: cel mare Sfanta Adormire cu inscriptia:Treii-vei clik indelungate s6 pleingl cu cei ce jelesc, Cu sunete indo-iopte se impaci pre eel ce se cclesc.

Al doilea clopot are pe Sf. Loan Gurei-de-aur, cu inscriptia:Tonal tea ca f i invepturile Sf. Ioan Gura-de-aur sd umple inimiledmenilor cu ,credinp".

49

Al treilea clopot dedicat Sf. Vasilie, are inscriptia : Pace 0,armonie vecinic vestescti sunetul tar.

Biserica In interiorul el' este destul de spat:log; ea pOtecuprinde comod 600 persdne.

Templa altarulul sculptata si aurita, este facuta de J. Kuptsay,directorul scOleI de sculpture din Brasov, si costa 2000 fl. Templapresents ca iconostas trel rendurl: rendul cuprinde IcOneleImparatescI; rendul al II-lea in mijioc Sfcinta Treime si prasnicele;si al III-lea rend invierea Domnului Chri,stos si Sfintil Apostoll.

Icdnele si zugravirea paretilor sunt facute de pictorulH. Bulhardt cu pretul de 3000 fl.

Amvonul, scaunul episcopesc, iconostasul si galeria dela po-disorul bisericil sunt scuiptate si aurite tot de Domnul J. Kuptsay.

Dace cladirea bisericil si a easel' parochiale afi putut fi sa-versite, avem a esprima multamita si recunoscinta, Escel. SaleMetropolitulul Miron Ronianul si Ven. Consistoria, earl ne-au datvoe a zidi. Trebuesce apol a recunosce meritul comitetulul paro-chial si deosebit al comunei romane bisericescI din Brasov-cetate,ceea-ce s'a si recunoscut de Sinodul parochial, precum arata anecsa.Incontestabil este, ca comitetul parochial a, jertfit timp si munca;a lucrat si a staruit necontenit pentru saversirea acestel bine-cuventate opere.

In spetial merita, recunoscinta comisiunea de zidire, carecu deosebit zel si mare munch a condus si a supravegheat ese-cutarea cladirilor. In acest sens Sinodul parochial, conform an. 100,a esprimat multamita Domnului presedinte Petru Nemes si Domnilormembri at comisiunii: Constantin de Steriu, George B. Pop, Dr, GeorgeBaiulescu si Nicolae Flusturean.

Sinodul parochial multamesce tuturor Domnilor colectangsi altor marl binefacaori, call au dorit a nu fi pomenitI.

5. Statistica despre cele intemplate in parochie.

Adaogem o statistics si unele date si acte despre cele celucrat in parochia bisericil Sf. Adormiri, anecsele 101-102,

103, 104, 105, 106, 107 si 108.4

I-itt

salt

50

Comitetul ,parochial dela Sf. Adormire, din Brasov-cetate,predg deci astacy spre folosire crestinilor romani si tuturor urma-silor for acest modest lams, pe care dupg puterT a nisuit sg-1severs6scg cu piosa aducere aminte de ace' venerabill negutgtorireposatf, cart puseserg acest gaud si facuserg o fundatiune spreacest stop si spre odichna si linistea suflet6scg a tuturorcrestinilor roman' din Brasov-cetate.

Acest lgcas dumnedeesc dorim sg, fie un scut, sub careRomani.' gr. or. apgratf de inv6taturile dumnedeesci sa spotgconlucra ma' departe la Inflorirea acesteT parochil, precum siin depling' intelegere frat6scg cu membril dela biserica Sf. Nicolaepentru sustinerea si prosperarea scOlelor nOstre centrale romanegr. or. din Brasov.

In urmg dicem: Sei fie binecuventap tor' ace' crestinf, car'vor trece pragul acestei Sfinte biserici cu hramul Sf. Adormirl, in-chinate Tatcilui ceresc atotflitorul, FiuluT lui Dumnedeii celui man-tuitor si Duchului Sfant , lumincitoruha mind' qi al sufietclornostre

1.

Tab ellasuburbii Coronensis Bolgarszeg commorantium Graecorum etValachorum in conformitate benignissime Commissionis ExcelsiRegii Gubernii Mag. Principatus Traniae per Incl. Magis. Coro-nensem stilo Germanino quidem communicatae, ac juxta viresintellectu acceptae sequenti cathalogo humillimae submissae, Anno1769 die 20 Junii. Annexo Privilegio Divi quondam AugustissimiImperatoris Domini Domini Leopoldi de A. 1701. Die 16 Sep-

tembris emanati.

MercatorumNomina

Quibus praecipueMercatorum? Qua-les mercer praeterordinarias diven-

dere solet

Cuius Ju-risdictio-nis intui-to merca-turae sit

Unde oriundus sit?Quam diu hic locinempe Coronae

commoratur ?

1, Mihail AlexiConsociusNicola Rotz

1

lEx Corona collectasres venales ad locaTurcica effert, in-

de ad haec loca Go si-ilium, lanam, Seri-cum, Gosipiumpiet.et bacamas Turci-cas, habet fornicem

in Civitate.

Sub In-stantiaMagis-tratusCoro-

nensisdegit

Ortii Prior exTurcia ab Anno1750 Graecus natione. Secundus

consocius exBolgarszeg na-tione Valachus.

2. Nica JuonSimpliciter

Gosipio.

Sub

I. M. C

Ortus ex Turcia,Ab anno 1735

Graecus natione.

3. Hatsi RaduInasu, Apostol etDumitru, hi tres

fratres et consocii

1

Ex Corona a cae-his collectas resvenasle ad ca

Turcica indeGosipium, lanamelles,solealesCeram' ac vulgoscumpiam infert.

SubIrtol.iur

magCoro_

nensi

Oriundus exBolgarszeg natusibidem Valachus

natione.

4. Juon Lazar

Coronae fornicemproprium rebus

venalibus ex Triestadlatis habet, ex

Corona collectas adloca Turcict, effert,

inde hue feram.

Subkola.Mag.CorOn.

Oriundus exBolgarszeg Va-lachus natione.

1

44

2guE.

Hab

ent S

o-da

les

1

Tyr

ones

52

MercatorumNoraina

Quibus praecipueMercatorum? Qua-les merces praeterordinaries diven-

dere solet

Cuius Ju-risdictio-nis intui-tumerca-turae sit

Unde oriundus sit?Quam dm hit locinempe Coronae

commoratur ?

5. Hatsi Radu

Praecup_

Ex Corona collectasad loca Turcica

effert, inde huc la-nam, piper, vinum

in grosso, pelles,soleales, gosipium,

et bacanias.

SubIncl.

Mag.Coron.

Oriundus exBolgarszeg Ya-lachus nation.

6. Hatsi Juan

Suan

Ex Corona collectasad loca Turcicaeffert, inde, huc

evehit polies, sole-ales, gosipium in

super fornicem ha-bet in Civitate

Coronensi.

SubIncl.mag.

Coron.

Oriundus exBolgarszeg -Fa-lachus natione.

7. Const. Joanconsocius fraterJuon Constandi

2 1

Coronae habitatfornicae variis

mercibus infusatisVienne, pano, cera." ..ex Triest

senceatibus Ianaliisque necessaries

utensilibus.

SubIncl.

ma

Coron.

Oriundus exBolgarszeg Va-lachus natione.

8. Zacharia Nicolaconsocius fraterNicola Nicolaie

2 2

Fornicem Coronaehorns ex Vienna etTriest allatis in fu-sam habet, in superex locis Turciciscera et gosipio.

bub,SubIncl.Mag.

Coron.

ex locisTurcicis Graecus,hie tamen in Bol-garszeg natus, tern-pus accesus genito-rum ab anno 1709.

9. Radii Bogitsconsocius frater

Joan Bogits

1i-

Coronae fornicemTriest et locis Tur-eicis bonis. dictissi-mam fornicem po-tibus habet, gosipio

et bacamis.

SubIncl.Mag.

Caron.

Oriundus exBolgarszeg Va-lachus natione.

10. Stan Ledunlar. consociusSandru Ihnasu

1 1

Coronae ex ViennaTriest et locis Tur-cicis bonis ditissi-

mama fornicem po-tibus habet, gosipio

et bacaniis.

SubIncl.Mag,

Coron.

Oriundus exBolgarszeg Va-lachus natione.

n. Juon Vladconsocius frater

Dumitru Vlad1 2

Coronae collectasres venales ad Tur-cicas effert terras,inde huc gosipiumlanam, pelles, sole-ales, vina ex Vienna

autem aromataCoronae et forni-

cern habet.

SubIncl.Mag.

Coron.

Oriundus exBolgarszeg na-Barre Valachus.

Oriundus

-

Hab

ent S

o-I

dale

s

Tyr

ones

53

Mercatorum.Nomina

ofg

E-i

-Quibus praecipueMercatorum? Qua-les merces praeterordinarias diven-

dere solet

Cuius Ju-risdictio-nis intui-tu merca_tura sit

Uncle oriundus sit?Quam diu hit locinempe Coronaecommoratur?

12. DumitruCsurcu

consociusVoiku Nyicu

___

Ex Valachia feruntgosipium, pelles,

soleales, vinum etvulgo scumpiam inCivitate Coronensifornicem providet

venalibus.

SubIncl.Mag.

Coron.

Oriundus exBolgarszeg Va-lachus natione.

3. Petru SetraruCons. Teodor

CsurcuNicola Setrar,

Florea et VasileStan

Ex Corona collectasvenales terris Tur-cicis infert inde hucgosipium, lanam,bacanias, pellessoleales, ceram,

porcos, vinum, bo-ves, sericum, gosi-pium et vulgo scum-

peam effert.

SubIncl.

Mag.

Coron.

Oriundus ex

Bolgarszeg Ya-

lachus natione.

14. Juon Lebu _Ex Corona collet-tas res venales

terris Turcicis, in-fert inde huc vi-

num, pisces.

SubIncl.Mag.

Coron.

Oriundus exBolgarszeg Va-lachus natione.

15. Tyiru Lazar Ex Valachia vinoproprio.

SubL M. C.

Oriundus exBolgarszeg Va-lachus natione.

16. Bucur Pulpasconsocii

Bucur Oprea etNicolai ejus filii

Ex Corona collec-tas res venales adloca Turcica infert,inde hue gosipium,

sericum, vulgoscumpiam, pisces,

bacanias.

Sub

I. M. C.

Oriundus exBolgarszeg Va-lachus ncttione.

17. Joan Moldovan

consociusStoics George

Ex Corona venaleseffert ad loca Tur-cica, inde huc in-

solealesfert pelles,gosipium, lanam et

scumpiam.

Sub

I. M. C.

Oriundus prioresValachia ab anno1735. Alter ex Bol-

garszeg, nationeValachus.

18. George Voiku

Petna

Ex Corona collectasres ad terras Tur-cicas infert, inde

hue effert gosipiumpelles, soleales, la-nam et scumpiam.

Sub1. itg. c.

Oriundus exBolgarszeg Va-lachus natione.

19. Juon foe-

novits

Ex Corona venalescollectas infert adloca Turcica, inde

gosipium effertad ista.

Sub,..,U.I. M.

Oriundus exBolgarszeg Va-lachus natione.

Hab

ent S

o-da

les

Tyr

ones

[

54

MercatorumNomina

Quibus praecipueMercatorum? Qua-les mercer praeterordinarias diven-

dere solet

Cuius Ju-risdicti6-nis intim-to merca-turae sit

Unde oriundus sit?Quam diu hie loci

nerripe Coronaecommoratur ?

20. Dumitru Joan

Ex Corona collec-tas res infert adloca Turcica, indehue effert lanam

et vina.

Sub,.,

I. M.

Oriundus exBolgarszeg Trot-lachus natione.

21. Toma GeorgeEx Corona. collet-

_: tas venales infertad loca Turcica,inde effert vina

Sub

I. M. C.

Oriundus exBolgarszeg Va-lachus natione.

22. Mam ieGeorge

Ex Corona collec-tas res venalesevehit adusumTurcicae terrae.

Sub

M.

Oriundus exBolgarszeg na-tione Valachas.

23. PetruBeligrad

Ex Corona collec-tas res effert adTurcica, inde fert

vina hue et vulgoscumpiam.

Sub

I. M. C.

Oriundus exBolgarszeg na-hone Valachus.

24. Simeon HertzEx Valachia effert

vina.Sub Oriundus ex

Bolgarszeg na-tione Valachus.

25. GabrilaChr istia

Ex Valachia hue_fert vina et lanam.

SubI. M, C,

Oriundus exBolgarszeg na-tione Valach -us.

26. make LecaEx Corona collet-

tas res effert locisdn e hTurcicis, inde

infert pisces.

Sub1. M. c.

Oriundus exBolgarszeg na-tione Valachus.

27. Lylka Lekaconsoc. frater

Lylka Radu

Coronae fornicegaudet et inde col-lectas res ad terras

1 Turc. effert, indehue bacan. et aliasres venales Turcicas

Sub1. M. c

Oriundus exBolgarszeg na-tione Valachus.

.

28. Nikola Du-mitrasko

- Ex Corona collec--tas ad terras Tur-

cicas infert, indehue vinum et alias

res effert.

Sub

I. M. .C.u

Oriundus ex Va-lachia ab anno

1747.

29. Radu Mariaconsocius

Stirbu Nyika

Ex Vienna et Graetzallatis venalibus di-tam fornicem Co-_ ronae habent et ex

Turciagosipium,ba-camas et vulgo ba-gazian quostantur.

Sub

I. M. C.

Oriundus exBolgarszeg natusValachus. Secucamas

dus ex Turciaab anno 1761.

___

I. C.

T. G

11

I M. C.

jiabe

nt S

o-I

dale

s1

55

Mereatoru.m.Nomina

g 3

,co

f-4

H

Quibus praecipueMercal-orum? Qua-les merces praeterordinarias diven-

dere solet

Cuius Ju-risdictio-nis intui-tumerca-turae sit

Unde oriundus sit?Quam diu hic locinempe Coronaecommoratur?

30. Antonia Con-

standin.

Ex regionibus Tur-cis. hue effort go-sipium, sericum,bacamas, gosipia.

Sub

L M. C.

Oriundus exTurcia ab anno

1738.

31. Opra Flora Ex reg. Turc. effertvina.

Sub

I. M. C.

Oriundus exBolgarszeg Va-lachus natione.

32. NiculaeStroie

Ex Corona collec-tas venales ad locaTurc. efferendo, in-de hue lanam etpelles, soleales

infert.

Sub

L M. C.

Oriundus exMoldavia abanno 1762.

33. Barbu Csape

Ex Corona col. yen.ad reg. Turc. effe-rens, inde hue

etfert

bacanias vulgoscumpiam.

Sub,.,U.I. M.

Oriundus exBolgarszeg Ira-lachus natione.

34. GeorgeFagorel

Ex Corona collet-tas yen. effert ad

Turc. inde huePisces.Sub,

I. M. C.

Oriundus exBolgarszeg Va-lachus natione.

35. George Grecu

Bogdan_ _

Ex Corona collec-tas res venales ef-

fert in Turciam,nude hue bacanias,

pisces.

Sub

I. M. C.

Oriundus exregion Turc.ab anno 1754.

36. Barbu Szim-batin

Ex Corona collec-tas venales ad ter-ram Turc. efferens,

inde hue piscesreducit.

Sub

I. M. C.

Oriundus exBolgarszeg Va-lachus natione.

37. Voiku Geurin

Ex Corona collec-tas venales ad Ba-nat ferens, indereducit figulialia

color et res plum-beas.

SubL M. c

Oriundus exBolgarszeg Va-lachus natione.

38. Juon SukanEx Corona collettas venales ad Ba-nat fert, inde huepraecipue lananr.

Sub

C.

Oriundus exBolgarszeg Va-lachus natione.

39. Radu Suhan Ex Corona collet-fas venales.

SubI. M. C.

Oriundus exBolgarszeg Va-lachus natione.

1. M.

n9x

pieces.

'

Hab

ent S

o-I

dale

s

Tyr

ones

56

MercatorumNomina

Quibus praecipueMercatorum? Qua-les mercer praeterordinarias diven-

dere solet

Cuius Ju-risdictio-nis intui-tu merca-tura sit

Unde oriundus sit?Quam diu hie locinempe Coronae

commoratur ?

40. Radu Gyinoi

Ex Corona collet Subtas venales, ad ter-ram Tureicam, in- I. M. C.fert inde huc pisces

Oriundus exBolgarszeg Va-lachus natione.

41. Juon Stinge

Ex Corona collec-tas venales ad ter-

ras Turcicas effe- subrendo, inde hue 1boves et porcos . M. c

infert.

Oriundus exBolgarszeg Va-lachus natione.

42. Juon PriscuEx reg. Turc. huc Subpellit porcos etboves, Lamo.

Oriundus exBolgarszeg Ya-lachus natione.

43. Barbu KataneEx Valachicis ter- Subris lucratur porcis

Lanio. I. M. C.

Oriundus exBolgarszeg Va-lachus natione.

44. Vaszile MarinEx Corona coll. Sub

yen. ad terras Turc. ,. .m. r,eff.inde hue pisces.

Oriundus exBolgarszeg Va-lachus natione.

45. Opra Peligrad

Ex Corona coll.yen. ad terras Turc. Sub

effert, inde e h ue M.pisces.

Oriundus exBolgarszeg Va-lachus natione.

46. Vaszil Oltyanconsocius

Kemeran

Ex Corona coll. adterras Turc. effe- Sub

runtruntruntrunt inde huc C.pisces.

Oriundus exBolgarszeg Va-lachus natione.

47. Toder Birtconsocius frater

Radu Birt .

Ex Valachicis ter-- Subris huc infert pisces I. M. C.

Oriundus exBolgarszeg Va-lachus natione.

48. Radu Budaconsocius frater

Stan BudaEx terris Turcicis Subhue adfertadfert pisces. I. M. C.

Oriundus exBolgarszeglachus natione.

49. Oprea SfeteEx terris Turcicishue adfert pisces Sub

et Corona 11 tco ec as T. M. cven. ibidern uffert.

Oriundus ex.Bolgarszeg ra-luchus nations.

50. Mane ManuleEx Valach. terris Sub

quostat vino pisci- , .,,, r.,bus, porcis, ovibus.

Oriundus exBolgarszeg Va-lachus natione..

51. Juon MusatMoldovanu

Ex Corona coll.ven. ad terras Turc. Subeffert lanam, pis- I. M. C.ces importat.

Oriundus exMoldavia abanno 1743.

_

' d

.. ,I' M. '''

I. C.' ''"

litionT m M.

Tra_

Hab

ent S

o-da

les

1

Tyr

ones

I

57

MercatorumDomina

Quibus praecipueMercatorum? Qua-lee merces praeterordinarias diven-

dere solet

Cuius Ju-risdictio-nis intui-to merca-turae sit

Unde oriundus sit?Quam diu hit locinem pe Coronae

commoratur ?

52. GeorgeMoldovan

Ex Corona collet-yen. terris Tur- Sub

cicas infert, inde L M. C.huc nihil.

Oriundus exMoldavia abanno 1744.

53. Sztan Inasu

Ex Corona coll.ven. terris Turc. Sub

effert, inde hue pis- L M. C.ces, lanam. '

Oriundus exBolgarszeg Ya-lachus natione.

54. ArszenieCimpuluntzsan

Ex Valachia huceffert porcos, oves

boves, Lanio.

Sub....

C.illI. '-'

Oriundus exTransilvania ab

anno 1739.

55. Opra PityisEx Valachicis ter-ris effert porcos

eves boves,boves, Lanio' .

Sub

I. M. C.

Oriundus exBolgarszeglachus natione.

56. DumitruPityis

Ex Valachicis ter-ris fert oyes, boveset porcos, Lanio.

Sub1* M. C.

Oriundus exBolgarszeg Va-lachus natione.

57. DumitruKeluroi

consociiJuon Benitz etFlorea AnKusel

Et hi tres ex terrisTm.eicis pore's, bo-vibus et ovibus,quos tantur sunt

Laniones.

Sub

I. M. C.

Oriundi exBolgarszeg, na-

.Valachi.

Summa 80 7 9

Praeter hos Quaestores a potiori parte sunt opifices, pro-priis manalibus fabricant ladices majores et minores, tapices etzonas.

Cuius quidem commissae ac delincatae Tabellae seriem sigillonastro universali corroboravimus cum oppositione trium personamcommembrorum nostros ac Expeditoris huius nominatione. AnnoDie ut supra notatis.

Antonius Silvester m. p.

Va-

0,..'

as

58

(Abschrift). 2. TAKEkare crate pe Perszoanele szau famyle dela Compania Gretsilor

kare au kasze schi kare nau, kare sched

NumeleCompanistilor

Schade

in

Tsetate

Schade

in

Bolgarszeg

Are

kasza

Nu are

kasza

1 Ianakje Dimitriu In tsetate nu are

2 Ioan Hrisztu Bolgarszeg kukasza

3 Hadsi Dimitrake Bolgarszeg kukasza

4 Trandafir Duka hi tsetate nu are

5 Dimitrius Bulgar In tsetate nu are

6 Constandin Kiru In tsetate nu are

7 Georgius Nikolau InBolgarsz. are

8 Georgiu Popp InBolgarsz. are

9 Petrus Manole In tsetate nu are

10 Markus Georgiu InBolgarsz. nu are

11 Athanaszie Mihael In Bolgaxsz.

InBolgarsz.

are

12Mihail

Popa Dimitriu In tsetate nu are

13 Dima Zamfir are

14 Margarit Ioan In tsetate nu are

59

1-1

din Braschov, kare szint Grets de Matzidonia, kare szint Bolgary,in Tsetate, schi kare sched in Bolgarszeg. (1800).

IasteGrek deMatzido-

nia

IasteBolgar

szauSzirb

IasteRumun

sauKotzo-vlach

Reflexiy

Bolgar Din Bolgaria dela Rakovitze Bulgar.

GrekAtsesta jaste Grek de Matzidonia. Dare

are kasza lui.

BolgarAtsesta jaste dela Szelistra din Bol-

garia.garia.

GrekAtsesta jaste Grek de Matzidonia fore

kasze.

Bolgar Iaste dela Bolgaria, dela Rusch.

BolgarDela Bolgaria jaste neszkut dela Ar-

vandokory. tBolgar

Neszkut la Bolgarszeg, schi Tateszeuau fost szupt Magistrat.

RumunIaste Rumen dela Kempelung din

Tzara Rumeniaszke.

RumunIaste Rumun neszkut din Tzara Ru-

muneaszke dela Kempina.

Grek Iaste Grek de Matzidonia.

Grek Iaste Grek de Matzidonia.

Kotzo-vlach Neszkut din Tzara Turtsaszke.

Grek Grek de Matzidonia.

Grek Iaste Grek de Matzidonija.

P-I07,'1

p-;

Z

7.-1

,Fa

._.

-

60

NumeleCompardstilor

Schade

in

Tsetate

Schade

in

Bolgarszeg

Are

kasza

Nu are

kasza

15 Kozma Dimitriu In Bolgarsz. are

16 Dumitru Nicolau In tsetate

17 Mihail Georgiu In tsetate nu are

18 Enakie Trandafir In Bolgarsz. are

19 Georgye Dima InBolgarsz. are

20 Neliku Obreszku InBolgarsz. are

21 Georgye Scherban In Bolgarsz. nu are

22 Todor Dimitriu In tsetate nu are

23 Alexie Hadsi Genu InBolgarsz. are

24 Georgye Kostandin InBolgarsz. are

25 Dimitriu Kiritze In tsetate nu are

26, Nicolau Georgiu In tsetate nu are

27aeritisMer0

Alexandru In Bolgarsz. are

28 Antoniu Constandin In Bolgarsz. nu are

29 Josi Hadsi Barbu In tsetate are

30 Luka Adam In tsetate nu are

61_

IasteGrek deMatzido-

nia

IasteBolgarszauSzirb

TasteRumun

sauKotzo-vlach

R e f l e x i y

RumunRumen din districtul Sibifilui, dela

szkaunul Selischty.

Bolgar Bolgar dela Tserna vede din Bolgaria.

RumenNeszkut in Tzara Rumeneaszke la

Balte dela Vlaschka.

Grek Iaste Grek de Matzidonia.

Rumen Neszkut la Bolgarszeg, Rumen.

Bolgar Dela Ruschtsuk.

Rumen Rumen dela Bolgarszeg.

Rumen Din Banat.

Bolgar Dela Ruschtsuk.

Grek Grek de Matzidonia.

Grek Grek de Matzidonia.

Grek Iaste Grek de Matzidonia.

Grek Grek de Matzidonia.

GrekIaste neszkut la Bolgarszeg, schi mo-

schu seu au fost szupt Magistrat.

BolgarDela Bolgaria dela Tserna vode. Ka-

szalui jaste la schkey.

Bolgar De Bolgaria.

12.

,.5

-

62

;-,

>,7-4

0$-:

NumeleCompanistilor

Schade

in

tsetate

Schade

in

Bolgarszeg

Are

kasza

Nu are

kasza

31 Petrus Vaszilye InBolgarsz. nu are

32 Dimitrie Antoniu

33 Kiriadis Margarit In tsetate nu are

34 Constandin Panajot In tsetate

35 Hadsi Kiriak Jotu In tsetate

36 Dumitru Scherban InBolgarsz.

37 Ianku Georgiu In tsetate nu are

38 DiamandiDimitriu InBolgarsz. are

39 Petru Georgiu In tsetate nare

40 Georgiu Petro vits -- InBolgarsz. nare

41 Vidua Iani Stephan InBolgarsz. are

42 Todor Mitsu InBolgarsz. are

43Vidua

KarkalekyGergi InBolgarsz. are

44 Vid. Dumitru Voiku InBolgarsz. nu are

45 Vid. Panajod Szterie InBolgarsz. are

46 Vid. Ian Lago InBolgarsz. nu are

63

IasteGrek deMatzido-

nia

TasteBolgarszauSzirb

TasteRumun

szausKotzo-vlach

Reflexly

Rumen Dela Krajova.

Grek Schade la Bukureschty ku totul. .

Grek Grek de Matzidonia.

Grek

Cara-manli Dela ogna din Moldava.

Rumen Neszkut, kreszkut Rumun dela Schkey.

Kotzo-vlach Rumun de Tzara Tartsaszke.

Grek -Grek de Matzidonia.

Rumen Neszkut la Krajova Rumen.

Rumen Neszkut la Bolgarszeg.

Rumenke Neszkute Rumune dela Schkey.

Rumene Neszkute Rumune dela. Schkey.

Neszkute la Schkey ku kasza jey Ru-mene.

Rumene Neszkute Rumenke la Schkey.

Neszkute la Schkey.

Rumene Neszkute Rumene la Bolgar.

B

64

NumeleCompanistilor

Schad&

in

tsetate

Schade

in

Bolgarszeg

Are

kasza

Nu are

kasza,

47 Vid. Hadsi IoanBobeszku

InBolgarsz. are

48 Vid. Pana 'loan - InBolgarsz. are

49Vid.

Panajod Dumitru - InBolgarsz. are

50" Vid. Zamfir Marku - InBolgarsz. are

51Vid. Manole M..

Kostandin In Bolgarsz. nare

OD el= lax. a tziyAtseschtja szint Grets de

Matzidonia fore kasze, dupeszunetul privelegtilui

Atsestia szint Gretsku kasze, inprotiva prive-

legtilui

1. Trandafir Duka2. Marku Georgiu3. Margarit Ioani4. Dimitriu Kiritze5. Nikolaje Georgiu6. Dimitrie Antoniu7. Kiriaki Margarit8. Kostandin Panajod

1. Ian Hristu2. Athanaszie Mihail3. Dima Zamfir4. Enakje Trandafir5. Georgye Kosztandin6. Margarit Alexandru7. Diamandi Dimitriu

65

IasteGrek de

Matzido-nia

IasteBolgar

szauSzirb

IasteRumun

szauKotzo-vlach

R e f l e x i y

- - - Neszkute la Bolgarszeg.

- - Rumene Din Parintz szupt Magistrat ku kasze.

- - Rumene Neszkut la Schkey Rumene.

- - RumeneNeszkute la Bolgarszeg szau Schkey

Rumene ku kasze.

- - Neszkute la Schkey.

7De11 1 ar at ziyAtseschtja szint Bolgar

- szau Szirby ku kasze schifore kasze

Atsestja szint Rumuny

ku kasze schi fore kasze.

1. Enakie Dimitriu2. Hadsi Dimitrake3. Dimitrie Bolgar4. Kostandin Kiru5. Georgiu Nikolau6. Dimitriu Nikolau7. Veliku Obreszku8. Alexie Hadsi Genu9. Fosi Hadsi Barbu

10. Luka Adam

1. Georgye Pop2. Petru ,Manole3. Mihail popa Dimitriu4. Kozma Dimitriu5. Mihail Georgiu6. Georgye Scherban7. Todor Dimitriu8. Petru Vaszilje9. Dumitru Scherban

10. Ianku. Georgiu11. Petru Georgiu12. Georgye Petrovits13. Vedua Tani Stephan14. Todor Mitsu15. Georgiu Karkaleki16. Dimitru Voiku17. Joan Lag o

5

4

--

.

,

,

66

7Dek1 ar atzi.. 3rAtsestja szint Rum uny ku kasze suhi fore kasze

18. Vedua Pana loan19. n Panajod Dimitriu20. Zamfir Markon21. n Panajod Szterie

22. Vedua Manole HadsiConstandin

23. n Hadsi loan Bobesku24. Antoniu Constandin.

I

Beglaubigung laut G. A. XXV ex 1881 stempelfrei. Mit demim Kronstadter Stadtarchiv unter MZ. 633/800 verwahrte Origi-nale vollkommen gleichlautend.

Kr onst ad t, am 23-ten Janner 1883,

3.Masolat.

Fr. Stenner,Archtvar.

Inclyte magistratus !

Ad receptionem declarationis hujatum Graecorum eorundemoratorium neo erectum frequentantium, intuitu retentionis velabrogationis praesbyterii Vallachici pro nunc apud idem orato-rium fungentis, nobis datae ejusdem Inclyti Magistratus exmis-sioni, ab officio satisfacturi, posteaquam solito modo tempestineinjunctum et publicatum fuisset, unum quemque Graecorumpro 14-ta Octobris anni currentis ad cultum antemeridianum,praemisso in suo oratorio inomisibiliter et de necesse compararedebere, ex tunc finito cultu divino eosdem Graecos ibidem coramnobis scorsum et singilatim constituendo, nos eosdem super eo,an praesbyterium Valachicum retinere vel abrogare cupiant?serio interrogasse datamque eorum declarationem cum apposi-tions nominis et cognominis eorum juxta tabellain subsequentemfideliter descripsisse et hisce desuper referre humillime susti-nuimuS.

67

TABELLAsuper eo factae declarationis Graecorum hujatum quinam con-sentiant in retentione praesbyterii Valachici apud oratorium

Graecorum et quinam dissentiant in eodem.

N o m i n a Consentit Dissentit

stimmen furdie Beibehal-

tungstimmen gegen

Die BeibehaltungDumitru Diamandi 1 des walachi-Hadsi Barbul Fotte 1 schen PfarersKoszte Dsanli 1Panajott Szterik 1Pana Ivan 1Kosztandin Antoni 1Ioan Czarefalti 1Michael Alexovits 1Ioan Popovits 1Mihaly Czimbru 1Manole Saffranos 1Iosiff Pelligradt 1Ducka Melankovits 1 --Martin Saffranos 1Iocka Sztatye 1Christoph Michael 1Gyorgye Mavrodin 1Dumitru Orgyidan 1Jenatyi Dumitru 1Gyorgye Manoile 1Gyorgye Marko 1Gyorgye Popovits 1Thodor Rudolph 1Jene Kriszte 1Anasztaszi Marco 1Niko lay Stephan 1Sztavro Szpiro 1Ioan Margariti 1Tanaszi Mihalovit 1Dumitru Nikolai 1Gyorgye Pope 1Mihaly Popovits 1Nikolaus Nikolai jun. 1Sztamulle Koszte 1Ionnitze Petza 1Gyorgye Arszeni 1

5*

68

N o m i n a Consentit Dissentit

Gyiirgye Nechifur 1Kosztand Kirru 1

Gyorgye Nikka 1Manolle Kallfunits 1Panajott Hadsi Nicka 1Vaszille Szpirru 1Zamphir Marcko 1GyOrgye Koszte 1Hadsi Dim. Robeszkul 1Dima Zamphir 1loan Bogyits 1Hadsi Ioan Bobeszkul 1Dumittru Dimma 1Dumittri Szirbu 1Manolle Hadsi Koszt. 1Anasztaszi Kosztandin 1

Quibus in reliquo solito respectu indesinenter perseveramus.Inclyti Magistratus Coronae die 14-ta Octobris anni 1782

humillimi servi:Marcus Anton Drandt m. p. Iohan.n. Georg Trausch m. p.

senator. senator.Im Sinne des G. A. XXII ex 1881 ist die Beglaubigung

stempelfrei.Mit der im Kronstadter Stadtarchiv unter M. Z. 2470/292

verwahrten amtlichen Abschrift vollkommen gleichlautend.Kr onstad t, den 17-ten April 1883.

Fr. StennerStadtarchivar.

4.

Noi mai josu iscalitii anume, vediendu, ca, sau aflatu nescenegutietori din cetatea Brasiovului si au cumperatu unu fundusucu casa dimpreuna, dara cu acelasi gandu bunu, si tuturoru defolosu spre rugatiune catra Dumnedieu, ca, dupa inaltele Porunciimperatesci cu slobodienia inaltului Guberninium cu tOta chieltu-iala DDloru se faca aici in cetate o casa mai mare pentru rugalui Dumnedieu, pentru care de multa vreme era de trebuintia sisiacum mare lipsa avemu pentru acesta.

69

Antaiu: ca noi negutiatorii greci si roman, cari suntemusub Jurisdictiunea cinstitului Magistratu si totudeuna in cetate- siedietori, care unii dintre noi avemu casele nOstre si copii, siunii suntemu bolnavi de slabiciunile batranetieloru, si de saruintempla vre-o betejala de graba la vre unul dintre noi, diva s6unptea nu va fi cu putintia a iesi din cetate alergandu in Bol-garszekiu la preoti si la Beserica, pentru aceea mare trebuintiaavemu de a fi in cetate preotu si casa de ruga lui Dumnedieu.

Alu doilea: Negutietorii cei strain, cari vinu pentru corner-cium ce se face aicia, si acestia totu in cetate siedu pana ga-tescu marfa lora care si acestia cu mai mare bucurie si maimulti saru indemna a veni, sciindu, ca este casa de ruga luiDumnedieu in cetate.

Alu treilea: si pentru catanele imperatesci, care suntu delegea grecesca, mai lesne si mai cu siguritate aru fi a merge inruga lui Dumnedieu, candu am fi in cetate, decatu se-i duca cumare padia afara in Bolgarszekiu la Beserica.

Alu patrulea: si afara dintru acestia, si alti Omeni mai prosti,cari suntu de legea ac6sta atItu cei de aicia, catu si cei ce vinudin alte parti in tergurile, ce se facu aici in Cetate, cu mare bu-curie aru veni si aru asculta sfanta ruga, si aru multiami im-preuna cu noi cu toti lui Dumnedieu, si prea milostivului Impe-ratu si cinstitului Magistratu. Pentru acesta noi cu totiidinpreuna ne rugamu de cinstitu]u Magistratu si poftimu, ca prinrecomendatia Marieloru VOstre dupa memorialulu, ce au datuacesti Negutiatori , cari au cumperatu fundusulu pentru tr6baacdsta si voru se puie si alta chieltuiala dela DDloru ca se pOtatrai si preotulu acela, care va fi de slujba fora se deealtulu cinevasi vre-o plata, asia si Mariile VOstre -si facetibine si se fiti intru ajutoriu, ca se capete slobodienia se se facaacesta bine, care nu 'Ate sa fie nici la unu chrestinu spre reu-tate, dare mai tare tuturoru de folosu pentru rugatiune catraDumnedieu, si noi remanemu totu de una plecate slugile Marii-loru VOstre.

Br asiovu 1786, Januarie 28.Joan Bogits m. p., Gioka Eustate m. p., Emanuel Calfovits m. p.,Thoma Calfovits m. p., Mihael Csimbru m. p., Emanuel Sofranos m. p.,

Christof Michael m. p., Nikolaos Stefan m. p., H. GeorgePernea m. p., Dimitrie H. Pernea m. p., Demetrius Dima m. p.,Joan Kapritz m. p., Duca Melencovits m. p., Michael Alexi m. p.,Martin Sofranos m. p., Constandin Dsanly m. p., Christof M. m. p.,Nicolae Stefan m. p., George Popovits m. p., loan Popovits m. p.,Anastase Stefan m. p., Dumitru Orgidan m. p., Jenake Marcu m. p.,

Dumitru Lazar m. p., D. Atbanase m. p., George Mavrodin m. p.

70

5.Noi mai josu iskaliti, anume burgeri jurati sub cinstitulu

Magistratu alu Brasiovului, si alti mai multi, cari suntemu de le-gea grecesca vediendu, ca s'au aflatu nesce negutiatori de aicidin cetate anume Dumitru Dima, Costa Dsanly, Christoforu Mi-chailu si Niculae Stefanu, carii au cumperatu unu fundusu cucasa dimpreuna, dara cu acelasi gandu bunu si tuturoru defolosu spre rugatiune catra Dumnedieu, ba dupe pre inaltele po-runci imparetesci cu slobodieni'a pre inaltului Guberniu, cu t6tacheltuial'a DDloru, sa faca aici in Cetate o casa seu Bisericapentru rug'a lui Dumnedieu, pentru care de multa vreme era detrebuintia, si si acuma mare lipsa este pentru acest'a, fiinducasi noi totu mestesiugulu si negotiatoria nOstra in cetate avemusi trebue sa fimu in tete dilele in cetate, si pona sa mergem dincetate in Bolgarszekiu la Beserica, in cetate ne remane lucrulujosu, Ora candu va fi in cetate o casa pentru rug'a lui Dumne-dieu, atunci va fi neue mai lesne si mai bine pentru negotiato-riea, carea o avemu in cetate. Pentru acesta si noi cu totidimpreuna ne rugamu de cinstitulu. Magistratu si de inaltiatuluGuberniumu, ca dupa memorialulu ce au datu acesti negotiatori,cari au cumperatu fundusulu pentru treb'a acesta, si voru se puiesi alta chieltuiela dela DDloru, ca sa pOta trai si preotul acela,care va fi de slujba, fora se dee altulu cinevasi vre -o plata,sa li se dee slobodienie sa se faca acestu bine, care nu pOte safie la nici unu chrestinu spre reutate, dara mai tare tuturoru defolosu pentru rugatiunele catra Dumnedieu, §i vomu remane §inoi rugatori catra Dumnedieu pentru indelungirea vietii a preinaltiatului Imperatu a pre inaltului Gubernium si a cinstituluiMagistratu, ramanemu totudeuna plecate slugile Mariiloru VOstre.

Anu 1786. Maiu 5_ Brasiovu.Joan Stinge m p., Woina Woinovits m. p., Radu Stoika Pitis m. p.,

Thoader Katana m. p., Dutzu Butmaloiu m. p., Oprea Pitis m. p.,Bukur Pitis m. p., Thoader Stinge m. p., Wassii Wolna m. p., RaduStinge m. p., Ioan Bobitz m. p., D. Otiutzoiu m. p., loan Stinge m.p.,

Ioan Navrea m. p., Florea Orgidan m. p., loan Banitiu m. p.,Neculae Catana m. p.

6.illustrissime Dontine Primarie Judex Coronensis !

Inclyte item Muyistratus,Domini Domini Patroni gratiosissimi !

Ad demissam supplicationem sub nominibus Dumitru Dima,Koszta Dsanly, Nikula Stefan et Michael Kristoff graecorum ne-gotiatorum et civium coronensium 28-a Januarii curr. 1786. Mu-

71

stritati Vestrae et Inclyto Magistratui eo sensu porrectam, utpro hujattbus coronensibus civibus graeci-ritus nu,rcatoribus domumorationis vel etiam templum erigendum apud excelsas instantiasIllustritas Vestra et Incl. Magistratus obtinere dignetur ex ra-tionibus tunc etiam demisse recensitis et praecautibus, dolorosetamen infrascripti intelleximus, quod eadem Illustritas Vestra etInclyt. Magistratus praenominatos quattuor negotiatores qua pri-orem supplicationem subscribentes in praesentiam sui accer-sitos verbo excelsi Regii Gubernii eo instruxerit, ut pro divindcultu iidem supplicantes ad ecclesiam et parochiam Bo lgAr-szegiensem se conferre velint, ex illo prout nos collimare pos-sumus fundamento, quod quattuor familias distincto oratorio gau-dere necessarium non esset. Cum autem i ii tantum qua fundatones neo obtinendi oratorii praecitatam supplicationem promo-verint, insimulque ipsorum petitionem nos infrascripti numero 49hospites et elves graeci ritus coronenses humillime sustineamus,quorum intuitu Illustritas Vestra et Incl. Magistratus tenore etiambenigni rescripti regii sub 4-a Julii 1781. sub No. guberniali 5833.emanati distinctam et praeferentem manutentionem et reflexionemhabere debet, dignetur eadem Illustritas Vestra et Inclytus Magi-stratus denuo hancce nostram humillimam obsecrationem excelsoRegio Gubernio substernere, cum praeseitis rationibus, quod nosvidelicet praenumerati hospites reflectendo insuper ad proles etfamulitia nostra congruentem pro uno oratorio numerum ani-marum constituamus, praeterea qua elves ex ea etiam ratione,quia diversis emergibilibus casibus vel infirmitatis vel nocturnisvitae periclitationibus nec ecclesiam Bolgarszegiensem in tantadistantia frequentare, nec abinde nocturno tempore pro casunempe urgenti exclusos parochos habere ad manus possimus. Utde eo taceamus, quod praeter nos plurimi supersint hic Coronaequaestus gratia intervenientes et commorantes ritus graeci mer-catores, qui pariter, si oratorio necessario hic in civitate fruipossent, multo maiori alacritate ad faciendam quaesturam probono publico horsum imitarentur. Quin, into ipsis chain regiis ni-litibus, qui ritus graeci sunt, multo securius et propius esset hicin civitate ad aliquot, tantum passus de suis quarteriis rem di-vinam accedere, quam ad tantam distantiam cum periculo etiamprofugii excurrere, deinde praedicti quattuor fundatores ita con-stitui sunt et se obligant, quod non tantum oratorium, sed siipsis indultum esset, ecclesiam etiam erigere, deque subsistentiaparochi et necessariorum requisitorum ecclesiasticorum perennemproprio aere adeoque sine aggravio vel cujusquam contributionefacturi sint provisionem. Ex his inquam rationibus, praevigentibusRegiis etiam Ordinationibus congruis Illustritas Vestra et Incl. Ma-gistratus nobis qua possessionatis civibus et juxta benignumRegium Rescriptum sub 24-a Martii 1783. Nris 2035. et ad hocsubsectum Guberniale Decretum sub 8-a Julii 1783. Nris 5066.

72

emanatum dignetur inquam Illustritas Vestra et Inclytus Magi-stratus nobis, qua zibi subjectis et possessionatis civibus -et perhoc a graecae comqagniae gremio jam elevatis, justa et neminipraejudiciosa hacce nostra in supplicatione apud altiores instan-tias efficaci sua interpositione mediante adesse, ut oratorium velecclesiam pro fructu animarum nostrarum hic in civitate coro-nensi erigere possimus, cum jam fundua hoc fine a praedictisbenefactoribus praeemptus habeatur, ne secus majoribus fatigiiset expensis spiritualem nostram consolationem adhuc repeterenecessitemur, super quibus consolatricem resolutionem exorantes,sub perpetua veneratione remanemus

Illustritatis Vestraeet

Inclyti Magistratus

humillimi servi

Johann Bogyits,Gyoka, Szlayi,Demetrius Dima,Johann Kapritz,Emanuel. Kalffovits,Thomas KalffovitsMichael Csimbru,Emanuel Safranos,Martin Safranos,Sztamule Kosztd,Anasztaszi Adsivulku,Panajot Nikulau,Johann Popovits,Annasztaszi Steffan,Annasztaszi Marku,Dumitru Urgidan,Jenatyi Reutz,Dumitru Lazar,Johannes Szatafatyi,Constantinus Dsanliu,Christoph Michael,Nikulaus Steffan,Hadzsi Gyorgye Perne,Dumitru Hadzsi Perne,Duka Melankovits,

Michael Alexis,Johann Ioan,Zacharias Koszta,Georgics Popovics,Mann Marinn,Demeter Anaszthaszie,Theodorus Rodolph,Gyeorgye Mavrodin,Juon Sztingye,Vojna Vojnovits,Radu Sztingye,Juon Bobitzu,Radu Sztojka Pitis,Thod. KatanaButmelaj,Dumitru Opra Pitis,Thoader Sztingye,Bukur Pitis,Vaszi Vojna,Dumitru Otzutzoiu,Juon Sztingye jun.,Juon Navrea,Florea Urgidan,Nikula Katana,Juon Banitza.

73

7.Abschrift.Nr. 3997/gubern.

Hochloblishes konigliches Landes-Gubernium!In Folge hohen unterm 16. Marz 1. J. unter der 1619.

Nummer erlassenen Verordnung hat der Magistrat nicht ermangeltden hiesigen vier griechischen Handelsleuten, welche die Erlaubnissein Oratorium in der Stadt zu errichten, angesucht, davon, dassihnen diese Erlaubniss nicht zugestanden werden konnte undselbige vielmehr zur Verrichtung ihres Gottesdienstes an dieobervorstadter Kirche und Pfarre angewiesen worden, gehorig zuverstandigen. Nachdem aber diese Bittsteller hierauf erklart, dassdie das Ansuchen nicht ftir sich allein, sondern im Namen alleriibrigen in der Stadt beflndlichen griechischen Kaufleute gestellt,und die vier nur als Fundatores die Besorgung und Aushihrungdieses Werkes fiber sich genommen und bald darauf auch diefibrigen nichtunirten hiesigen Burger und Kaufleute an derZahl 49 das namliche Gesuch wiederholt und die Beschwer-lichkeit vorgestellt, welche bei ihnen mit der Austibung gottes-dienstlicher Handlungen in der obervorstadter Kirche verkniipftsei, indem sie wegen Entfernung derselben bei schwachen undkranklichen Umstanden weder die Kirche besuchen, noch auchdie Geistlichen gleich bei der Hand haben konnten, ausserdemauch oftmal an ihren Handlungsgeschaften gehindert werdenmilssten, so haben wir keinen Anstand nehmen dUrfen, das vonsamratlichen griechischen Kaufleuten in hiesiger Stadt wiederholtangebrachte Gesuch Einem hochloblichen Landes-Gubernium unter-thanigst zu unterlegen und urn die fernere hohe Verftigung zubitten, die wir in Ehrfurcht beharren Eines hochloblichen konig-lichen Land es-Guberni urn

Kronstadt, den 26. April 1786.

8.Abschrift.

UnterthanigstePetrus v. Suvald m. p.Marcus Tartler m. p.

Secrettr.

Extractus protocolli Magistratus Coronensis.ddo. 29. Mai 1786.

Nr. 103. Das hochlobliche Gubernium referiret unterm 9-tenMai a. c. Nr. 3997. auf die in Betreff der von den hiesigen grie-.

74

chischen Kaufleuten angesuchten Erlaubniss, ein Bethaus errichtenzu diirfen, gemachte Vorstellung, dass da mittelst dem unterm1-ten Mart. 1. J. No. 1113. und 1714. dergleicheh Angelegenheitenganzlich denen Magistraten tiberlassen worden, der Magistrat die-sen Gegenstand nach Massgabe der bestehenden allerhochstenVerordnungen entscheiden soil.

Es wird hierauf die von 49 Familien-Hauptern unter-schriebene und dem Magistrat eingereichte Bittschrift, worinnensie um die Erlaubniss ein Bethaus in der Stadt fur die hie-sigen Griechen erbauen zu diirten bitten, reasumiret, unddenen Supplicanten, ehe und bevor ihrem Petito deferiret wer-den kann, in Gemassheit derer wegen Erbauung neuer Kircheerflossenen allerhochsten Verordnungen fiber nachstehendePunkte standhafte Auskunft und glaubwurdige Beweise vor-zulegen bedeutet:

1. Woher sie die Kosten zu Erbauung der Kirche herzu-nehmen gedenken, und wie die Wohlthater, welche die Be-streitung derselben etwa auf sich genommen haben, heissen?

2. Dass these Wohlthater durch diesen Kirchenbau sichund den Ihrigen keinen fuhlbaren Schaden _zuftigen?

3. Das selbige sigh reversiret haben wegen der diessfallsbestrittenen Unkosten nie an Jemanden einige Anforderungmachen zu wollen ?

4. Woher sie den Geistlidhen bei der zu erbauendenKir'che unterhalten wollen ?

9.

Loblicher Magistrat!In Gemassheit der unterm 29-ten Mai anni currentis -er-

haltenen Magistratual-Resolution, worinnen uns in Betreff der an-gesuchten Erlaubniss, ein neues Oratorium oder Kirche errichtenzu diirfen, verschiedene Punkte zur Beantwortung vorgelegt wor-den, nehmen wir uns die Freiheit Einem lob]ichen Magistrat alsunserer verehrungswiirdigen Obrigkeit auf die uns mitgetheiltenFragen folgende standhafte und unveranderliche Erklarung zuunterlegen, und zwar auf die

1-te Frage : Woher die Kosten zu Erbauung dieser Kircheherzunehmen seien und wie die Wohlthater heissen ?

Erklarungen :Unterzeichnete Wohlthater haben sich fest entschlossen

die zur Erbauung der angesuchten Kirche erforderlichen Kostenselbst aus dem eigenen Vermogen zu bestreiten.

75

2-te Frage: Ob diese Wohlthater hiedurch sich und denIhrigen nicht etwa einen fithlbaren Schaden zufiigen dtirften ?

Unsere Vermogens-Umstande werden hiedurch nicht imMindesten geschwachet, und wird folglich hiedurch weder uns,noch denen unserigen ein fithlbarer Schaden zugefiiget.

3-te Frage : Dass sich die Wohlthater reversiren solltenwegen denen diesfalls bestrittenen Unkosten nie an Jemandeneinige Anforderung machen zu wollen ?

Unterschriebene Wohlthater erklaren hiemit auf dasfeierlichste fiir sich und ihre Erben, dass wegen derer dies-falls bestrittenen Unkosten nie an Jemanden einige, auch nurdie mindeste Anforderung gemachet werden sollte, und bege-ben sich somit aller moglichen Rechte und Ausfluchten, siemogen Namen haben, wie sie immer wollen.

4-te Frage: Woher der Geistliche bei dieser zu erbauendenKirche unterhalten werden sollte ?

Unterfertigte Wohlthater widmen zur Unterhaltung diesesGeistlichen auf bestandig den ganzen, von diesem an sichgekauften v. Cronenthalischen Hause fallenden Hauszins, worandetselbe fitglich leben kann.

Dieses ist also unsere standhafte, verlassige und unwandel-bare Erklarung, welche wir mit unserer eigenen Namens-Unter-schriften und beizudrackten unseren gewohnlichen Petschaftenbekraftigen sollen und wollen.

So geschehen Kronstadt den zweiten Junius anno 1786.(L. S.) Demetrius Dima m. p. (L. S) Const. Dsanly m. p.(L. S.) Christoph Michael m. p. Nicolaus Stephanus m. p.

Gegenwartige Unterzeichnete recognosciren vorstehende Un-terschrift in publica sessione magistratuali als ihre eigene, alswelches zum kunftigen Beweis hiemit bescheintget.

Kronstadt, den 3. Juni 1786.Jac. Paul m. p.

Secretarius magistratualis.

76

10.

Extractus protocolli Magistratus Coronensis.dto. 3-a Junii 1786.

No. 138. In Folge der auf die von 49 Familien eingereichteBittschrift, worinnen sie urn die Erlaubniss ein Bethaus fiir diegriechischen Handelsleute in der Stadt errichten zu diirfen bitten,erfolgten Magistratual-Resolution reichen die hiesigen griechischenKaufleute Demetrius Dima, Christoph Michael, Constantin Dsanlyund Nicolaus Stephan folgende Erklarung und respective Reversunter ihrer Fertigung ein:

1. Die zum Kirchenbau erforderliclien Unkosten seien sie ausdem Eigenen herzugeben entschlossen.

2. Ihre Vermagens-Umstande wiirden dadurch keineswegesmerklich geschwachet.

3. Weder sie, noch ihre Erben sollten befugt sein dieserwegen_ an Jemanden einige Forderung zu machen.

4. Zur Unterhaltung des Geist lichen batten sie die jahrlicheHausmiethe des von ihnen erkauften Cronenthalischen Hausesgewidmet.

Es werden hierauf die unterschriebenen vier Kaufleuteconstituirt und befraget, ob die im vorgelegten Revers band-lichen Unterfertigungen wirklich die ihrigen seien und sie solchedafrir anerkannten ?

Nachdem sie hierauf die Unterschrift als ihre eigenerecognosciren, und dem Magistrat bekannt, dass drei von die-sen Wohlthatern Christoph Michael, Constantin Dsanly undNicolaus Stephan unverheirathete und wohlhabende, der 4-teDemetrius Dima aber zwar verheirathet sei, aber ein ziemli-ches Vermogen besitze und also ungezweitelt ist, dass dieWohlthater und ihre Erben hierdurch nicht geschwachet wer-den, so vird ihnen bedeutet, dass nun nichts mehr enttibrige.als dass die Seelen connumeriret werden, sodann der Magistratden Ort, wo sie ihr Bethaus errichten wotlen, beaugenscheinigeund untersuche, ob nicht von Seiten der Nachbarn einige Wi-dersprtiche sich ergeben konnten; in dieser Absicht also derMagistrat sich ktinftige Woche an den Ort, wo das Bethauserrichtet werden soil, begeben, und darauf dem Befund derUmstande gemass ihnen das Bethaus zu erichten erlaubetwerden wurde.

Hab

enI

Kin

der

'

77

11.77-erzeichrilsssammtlicher Kier in der Stadt wohnhaften Seelen, so der griechiechen Religion zugethan

sind, unter der lobl. Kronstadter Stadt-Magistrats Jurisdiktion stehen and um dienaubniss vor sick in der Stadt eine eigene Kirche erbauen zu diirfen, gebeten haben

Nr. Namen der HausvaterStand Ilaben

Dienstboten "A51cd=tI

i.c 4 ;

''' '-'6

bp

cs

A

2.c.'

.,haM

.4

1 Johann Bogits 2 5 2 2 112 Gioka State 1 2 1- 43 Demetrius Dima . . . . 2 2 1 2 74 Johann Kapriz 1 1 1 35 Emanuel Kalfovits . . . 1 2 36 Thomas Kalfovits . . . . 1 1 27 Michael Csimbru. . . . . 2 1 1 48 Emanuel Sofranos . . . . 1 1 29 Martin Sofranos 2 1 3

10 Szannuil6 Koszta . . . . 1 1 2 411 Anast. Hadsi Vulku . . . 1 1 212 Panajot Nicolau 2 4 2 2 1013 Koszta Dsanly 1 3 1 514 Christoph Michael . . . . 1 1 1 315 Johannes Szarafate . . . 2 1 2 516 Nicolaus Stephann . . . 1 2 317 Hadsi George Perne . . 1 1 1 318 Demetrius Hadsi Perne . 1 1 219 Luka Melankovits . . . . 1 1 220 Michael Alexis 2 1 2 521 Johann Soanu 2 2 1 522 Zacharia Koszta . . . . 2 2 1 2 723 George Popovits . . . . 1 1 1 324 Johann Popovits . . . . 2 1 1 1 525 Anast. Stephann . . . . 1 1 1 326 Anast. Marku . . . . . . 2 1 2 527 Dimitriu Orgidan . . . . 2 7 1 1 1128 Jenaki Reutz 1 129 Dimitriu Lazar 1 1 230 Dimitriu Anastasi . . . . 1 2 331 Theodor Radolph . . . . 1 132 George Mavrodin . . . . 1 1 -- 233 Maria Apostoloae . . . . 1 2 334 Manu Marin 1 1 2-

Summa . . 30 17 27 26 138 138

-.

,.

78

34 Obige See len betragen 138

Ferner die walachischen Fleischhacker, welcheschon Burger geworden und ihr Handwerk hier in

der Stadt treiben, alst

35 Johann Stinge36 Voina Voineovits 437 Radul Stinge 738 Johann Bobitzu 439 Radul Stoika Pitis 1040 Theodor Katana 841 Dumitru Oprea Pitis 542 Bukur Pitis 643 Theodor Stinge 1044 Vassii Voina 945 Dumitru Otzotzoiu 446 Johann Stinge junior 547 Johann Navrea 648 Florea Orgidan 949 Johann Banitzul 950 Niko la Katana 7

Summa summarum . . 245

.1

Hiebei wird noch ganz gehorsamst bemerkt, dass meistensimmer die Zahl derer Fremden ihrer Negotiationswegen hieherkommender Kaufleute aus fremden Orten eines in das anderegerechnet sich auf 20 auch 30 belaufe, so dass alle Zeit hier sind,auch viele Soldaten sich befinden, so sich zu unserer Religionbekennen, welche Sicherheitshalber viel hier in der Stadt demGottesdienste beiwohnen konnen, als hinaus in die walachischeVorstadt zu gehen, wohin solche so leicht nicht aus Ursache,um nicht Gelegenheit zur Desertion zu finden, gelassen werden.

Vorstehendes Verzeichniss ist unter untergesetzten Dato inGegenwart der angesetzten Hausvater untersucht und richtigbefunden worden.

Cronstadt, 13. Juni 1786.

Marc. Tart ler m. p. Jacobus Paul m. p.seer. cont. seer. cont.

...

12.Anno 1787. die 11-a Mai.

79

Specificatiosummae pecuniariae in aedificationem templi civilis civium

graecorum coronensium collatae, nomina benefactorum _et quan-titatem ab uno quoque oblatam indigitans, et quidem:

HIPanajot Hadsi Nika leoninos 6000 a d. 105 facit 6300Gyoka Eustatyi Rhflnos 2500, constituunt . . 3000

Den.

Constantinus Dsanly 1895 85Demetrius Dima 887 50Christof Michael 400Nikolaus Stephan 389 79Emanuel Kalfovits 967 10

Summa collatae pecuniae . 13840 24

Guae praemissa summa errogata est sequaciter :1-mo Domus Closiana empta fuit cum . . . 70602-do Domus Langiana cum 1150

Summa errogatorum . . 8210

Quae e capitali collato deducta manet pro aedi-ficatione templi, renovatione domorum et aliisnecessariis 5630 24

Prater specificatos fundatores pro ornamento ejus-dem templi contulerunt adhuc cives nomine-tenusvemientes sequentem altam :Duka Melenkovits 200Michael Missa 140Georgius Popovits 132Vidua Apostoloje 100

Combinata cum superiore 5630, d. 24. facit . 6202 24

Extranei benefactores grfflci e Russia contuleresequaciter 900Argiris Graecus 86Jordan ex Rustsuk 60Csetyire Graecus 180

7428 24Hine addita superior erogota summa . 8210

Constituit collatum in -summa rotunda . 15638 24

Quod pium collatum praespecificati benefactores collectivesumpti eo fine et conditione applacidarunt, quo eisdem compe-

.

.

80

tens frontispicio templi depicta inscriptio nemini praejudicet,verum juxta distinctum ejusdem sensum unicuique mortaliumpateat divini cultus participatio, quod ipsum si compagnia tole-rando non est aut in futurum non esset, liberum erit antiquosuo oratorio pacifice semet contentare, vel ideo etiam, quod in-scriptio illa benefactoribus civibus omni lege competens handtransderivari, eo minus deleri non potest. Quae isthic de verboad verbum connotata legitur taliter: Hinc sacra cedes sacrosanctmTrinitatis tempore AugustiEsimi Imperatoris Joseph' II. annuenteInclyto Magistratu Coronensi cunctis quidem orientalis ritus Grwci,principue vero civibus modernis ac eorum heredibus Grfflcis dictaad perpetuam fundatorum memoriam. Anno 1787.

(L. S.) Constantinus Dsanly m. p.

(L. S.) Christophorus Michael m. p.

(L. S.) Demetrius Dima m. p.

13.

(L. S.) Gioka Estatl m. p.

(L. S.) Nikolaus Stephan m. p.

(L. S.) Emanuel Kalifovits m. p.

Copia.

Noi can mai josu ne vom iscali anume fundatorii sfinteibiserici din cetatea Brasiovului, care o am facutu pe numeleSfintei Troitie, cum si cumperatorii caseloru, can sau cumperatupe sama acestei Sfinte biserici, adeca casele dela domnulu Kro-nenthal si 6rasi casele dela domnulu Lang, dupa cum arata zapi-sele caseloru, adeverimu cu acesta scrisOre si cu iscaliturile ndstre,ca sa se scie, precumca noi de a n6Stra buna voia lasamu sidaruimu la sfanta biserica tOta chieltuiala, -ce a facutu fiescecaredin noi la facerea bisericei, asisiderea si tote casele cele cumpe-rate, dupa cum se scrie mai susu, ca se fie ale sfantei biserici inveci, ca din venitulu caseloru se se ajute sfanta biserica, si ni-menea dintre noi, pons vom trai noi nevi dupa mOrtea nOstraclironomii nostri, sa nu aiba putere de a cere vreodata ceva delaacesta sfanta biserica, dupa cum si la cinstitulu Magistratu sadatu reversulu nostru si se va scrie si la protocolulu bisericeifiescecare ce a datu anume, ca sa fie de pomenire in veci sipentru mai adeverata credintia intarimu acesta scrisOre cu iscali-tunic n6stre si cu pecetile, ca se fia de buna credintia in totuloculu si la fiesce care judecata.

Brasiovu, 1789. Septembrie 5.

Constantin Dsanly m. p. Nikolaus Stefan, m. p.Demeter Dima m. p. Emanuel Kalfovits, m. p.

Cristof Mihail m. p.

14.Copia.

81

Puncta complanationis.1. Graeci cives Corenenses et fundatores oratorii in libera

regiaque civitate Coronensi neoerecti, utpote Panajot Hagi Nica,Gyoca Eustatye, Demetrius Dima, Constantinus Dsanly, Christo-phorus Michael, Nicolau Stefan et Emanuel Kalfovits, nullum jusnullamque etiam jurisdistionem, quoad templum sibi reservant,praeter unicum et solum jus patronatus, quod ipsis non quidemcum exclusione reliquorum communitatis Graecae commembro-rum, sed qua civibus Coronensibus a compagnia Graeca distinctispraecipue competere praetendunt. De cetero nullam praeferentiamaliam, nullam denique distinctionem. nullumque dominatum praecommembris compagniae sibiment affectant, nec imaginarl volunt.

2. LIt omnia tam in conservatione hujus oratorii, quamreclituum administratione recto ordine procedant, constituendierunt duo aediles, unus semper ex parte civium Coronensium,alter vero ex parte compagniae Graecorum.

3. Ad partes horum aeclilium jure stricto pertinebit superquibusvis hujus templi reditibus protocollum ducere et rationari.Eumque in finem compagnia aeque Graecorum ac ipsi G-raeci civesCoronenses duos templi curatores ex utraque parte constituent,quorum erit a praefatis aedilibus tam perceptorum quam eroga-torum quovis semestri pongruam exigere rationem.

4. Quum modernus Graecorum sacerdos, ChristophorusDemeter senio confectus debilitatusque comperiatur, ita ut munerisuo sacerdotali congruenter satisfacere vix possit, in tota Grae-corum communitas consentit, ut novus alter sacerdos voto corn-muni eligatur, benedicenteque Illustrissimo ac ReverendissimoDomino disunitorum Episcopo moderno sacerdoti substituatur,cuius futura de intertentione ipsamet communitas ad ductumaltissimarum ordinationum providebit.

5. Quum praefati cives Coronenses in conversis suis aderigendum templum expensis et fatigis nihil praeter gloriam divi-nam et spiritualem aedificationem in votis habuerunt, igitur necbenificationem a commembris compagniae Graecae oblatam ex-optant, sed solum accelerandam novi templi inaugurationem, utmox scopo frui possint, petunt.

Quae quidem praemissae complanationis puncta quilibetnostrum, ex parte scilicet tam Graecorum civium Coronensium,quam vero totius compagniae Graecae, ut in omnibus punctis etclausulis sancte et inviolabiliter observaturi simus, nec contra eaaliquid vel modo, aut in posterum palam vel occulte moliri atten-tabimus, nosmet successoresque nostros in perpetuum obstringimus,et si quis talis comperiretur, qui conditionibus his contravenireattentaret, e societate nostra proscribendus erit et exterminandus.

6

id

82

Cuj us in fidem et futura pro cautela litteras nostras sigillis nostrisusualibus et subscriptionibus firmatas dedimus, communi justitiaet aequitate suadente.

Datum in libera regiaque civitate Coronensi, die quintamensis Junii, anno millesimo septingentesimo octogesimo octavo.

(L. S.) Panajot Hagi Nica, (L. S.) Demetrius Diamandi,(L. S.) Demetrius Dima. dermahliger Richter der Corn-(L. S.) Constantin Dsanly, pagnie.(L. S.) Christophorus Mich. (L. S.) Bauer Johann,(L. S.) Emanuel Kalfovits, ord. notarius.

elves Coronenses Graeci ritus (L. S.) Barbulas Fotin,disuniti. (L. S.) Constantin Antoni,

regius perceptor et capitaneus.(L. S.) Joannes Christu,in propiis suis et reliquorumcompagniae Graecae cora-membrorum nominibus et

personis.Exhibita mihi haecce praeatacta puncta complanataria inter

Graecos cives Coronenses et compagniae commembra unita, inquantum unanimitatem christianam atque unius ejusdemque prin-cipis et Domini subditos competentem cointelligentiam . . . . .

concernit, grata et accepta cunt eo a .potiori, ubi spe ducererutramque partem altissimis ordinationibus suae sacratissimaeMajestatis in rebus ecclesiasticis editis adamussim se conforma-turos esse, indeque etiam in quantum attinet puncto IV. compre-hensam substitutionem alterius parochi vel adjunctionem uniusadjutoris, quod si modernus Chrisophorus Demeter demonstratusfuerit ob senilitatem solum haud sufficere posse et incapacemesse, a me talium applicationem exoptari, quorum per altissimamandato, haud interdicta constitutio haberetur. In utriuspuepartis consolationem atque firmiorem observandorum observan-tiam meae manus subscriptione et sigilli usualis applicationehanc meam ratihabitionem adjUngo.

Coronae, 10. Junii (31. Mai) 1788.(L. S.) Gedeon Nichitits,

episcopus disunitorum in Transsilvania.

15.Copia Ad Nrum 5046/889.

Inaintea Pr6osantitu1ui aducenduse amendOue partile, dincea din cetatieni si din compani'a pentru asiediementulu si oren-duial'a bisericei dupa legatur'a, care a facutu inaintea comisionuluireinduit de Inaltiatulu Gubeniu pentru alegerea a doi gocimani

1

..

83

si doi epitropi de amendOue partile. Asia dara despre partea ce-tatieniloru s'a alesu epitropu chiru (domnulu) Mihaiu Alexiovits,si gocimanu chiru Mavrodin Safranos, asisiderea si despre parteacompaniei pe chiru Panajot Sterie si gocimanu pe chiru MihaiuPop oviciu.

Aldoilea: Pentru parintele Christofor, preotulu biserioei s'aurenduitu de amendOue partile plata sOu simbria, intru'unu anubani gata nemtiesti cincidieci si unu, discu se amble in tote ser-batorile si duminecile si afara de acOst'a dupa stolar (stola) seurmeze si se aiba casa si cuina dela beserica.

Alu treilea: Pentru unu capelanu supusil parochului si aju-toriu anume Macarie dela manastirea Sinaia : plat'a lui, simbri'a :nemtiesci douedieci si cinci si a- treia parte dela discosu si delastolar din venitulu ce va vent dupa cum scriu la alu doileapontu si cas'a sa dintr'ale besericei se fie.

Alupatra: Atatu parochulu, catu si capelanulu se aiba dragosteintre sine, ce-i va porunci parochulu cu cuviintia si cu aretarebuna se aiba a-i porunci, si capelanulu cu tOta oserdi'a si cueuvincids'a supunere se aiba a asculta si a implini, si amendoise nu aiba a se amesteca la alte lucruri, care nu li se cuvine,fara numai la slujb'a besericOsca, a tien6 dupa poruncile imperatesciprotocolu si a implini bite, care spre indreptarea preotiloru s'audatu, si intre obste se nu faca resvratire ci pace si dragostetuturoru asemenea se arete si se faca.

Alu cincilea: Pentru apostolu si evangelia, fiidnca se ce-tesce grecesce, sa se cetOsca si rumanesce, si stran'a cea dindrOpta se fie cantarea si cetani'a grecesce, Ora din stang'a secanto rumanesce a pururea.

Care acOsta asiediare s'a facutu inaintea nOstra in anulu silun'a mai susu numita cu iscaliturile intarimu.

Constantin Dsanly m. p. Pana Ioanu m. p.Pentru preotulu celu romanescu enca representantia la

inaltele locuri se se faca, atunci se va slobodi.Gedeon Nikitits m. p.

16.1279-1789

Excelsum Regium in Politicis Gubernium!Adhuc in anno 1771 negotiator Bukurestiensis Hadsi Panajot

Nilo, ad erectionem templi compagniae nostrae Graecorum Coronensisgrandent pecuniae sumMam obtulerat, quae summa postmodum perstrenuos cives et quaestores Coronenses Graecos extra compag-niam nostram existentes Koszta Dsanly et Demetrium Dima in

6*

84

annis proximis evolutis nomine compagniae praevium in finemiisdem etiam extraclita fuerat. Abinde iidem praenominatiKoszta Dsanly et Dimitrius Dima assumptis in suam societatemKristof Michael, Nicolai Stefan, et benefactore Gyoka Estati nego-tiatoribus et civibus aeque Coronensibus nostrae capellae defectumexponendo ab Illustrissimo Domino denato Episcopo a Nikitis sup-plicarunt et obtinuerunt, ut in rationem nostri, et in locum nostraecapellae hactenus privilegialiter tentae tetnplum erigere possent,eodem quo capella tenebatur et possidebatur privilegio tenendumatque possidendum. Taliter obtenta facultate operi aedificationismanum admoverunt. Nos compagnia Graecorum illico aedificationitempli illius velut extra necessitatem erigendi contradiximus expo-nentes et demonstrantes, quod Coronae et in suburbiis Bolgarszeg,et O-Brass6 disuniti quinque templis ac octo popis provisi essent,certe et haec templa, tantique popae extra necessitatem extitis-sent accumulata, et quod diebus Dominicis ob defectum auditorummajori in parte vacua manere solerent. Edocuuimus quinquesolum patres familias esse uxoribus et prolibus provisos et prae-terea 22 caelibes et non ultra, qui templo illi neo exstruendo utipossent, adeoque templo egere et popa ex disunitis nethinem;edocuimus nobis capellam ob so lam linyuam Graecam et presbyterumextraneum e natione nostra adducendum privilegialiter indultamfuisse et prout a 150 annis haec capella pro nobis et extrajeisGraecis quaestoribus sufficiebat, ita in posterum quoque abindeesset suffectura, et ob rations praemissas ab Excelso Regio Gu-bernio Excellentissimo Dno Regio Commissario ac Il lmo Dno Epi-scopo disunito obtinuimus, ut templi aedificationem inhiberent,sed frustra etiam inhibitio facta, aedificatio etenim ad hanc etiaminhibitionem haud sistebatur.

Quare necessitati tune sumus, tandem ad suam Majestatemsacratissimam recursum sumere.

Ad ordines benignos indidem obtentos in mense Junio 1788Il lmo Dno Ordinario V. Comite Cottus Haromsz6kiensis ad hujusrei investigationem Coronam appellente coram sua Illustritatepraemissa omnia verificata estitere, prout protocollum et actatune Eidem submissa uberius repandent. Sed Illmus Dnus Drdi-narius V. Comes tune se interposuit et ut sub certis punctiscoalesceremus omnem eo intendit operam. Memores nos fuimuspraefatum Koszta Dsanly infensissimum hostem esse compagniaenostrae et implacabilem inimicum, utpote qui dum compagniaecommembrum fuisset, etiam 4000 florenorum expensas causavis-set eidem compagniae nostrae insuper contra judicem et popamfalsissimum testem se exhibuisset per se adanimatae viduaeMichaelis Dimandi coram Excelso Regio Gubernio quoque nego-tiatori Bukurestiensi se aeque falsum testem exhibuisset, et nego-tiatori Jani Stefan commembro compagniae nostrae 300 florenorum

85

damnum intulisset, scivimus consequenter eundem hac quoqueoccasione nihil aliud moliri quam ut confusio enascatur, et nostracapella destruatur, aut privilegium perdat, attamen voto et desi-derio lmi Dni Ordinarii V. Comitis subscripserunt nonnulli nostri

reliquis compagniae nostrae colnmembris eotum absen-tibus, nec -ideo assentientibus. Complanatum proinde fuit tuneprimum in verbis, abinde expeditum extitit in scriptis quoquecomplanationis et unionis instrumentum, juxta apographum hicsub A. humillime adnexum, et ut e subverso confirmatorio liquetper Illmum quoque Dnum Episcopum a Nikitits confirmatum est.Sed Illmis Dnis Ordinario V. Comite et Episcopo, inde postmodumdiscedentibus illico praescripti Koszta Dsanly et Demetrius Dimaeorumque consocii praescripti Graeci cives Coronenses, adeoquecompagniae nostrae adversarii contra punctu praeviae complana-tionis machinari coeperunt et quidem:

1-mo Contra punctum complanationis primum presbyterumnostrum cum apparatu nostrae capellae et sacris ad domum pa-rochialem inibi aedificatam transire passi non sunt, quamvis ineodem puncto primo obstrinxissent,- se nullum jus ad illud tern-plum, praeter solum jus patronatus praetensuros, constetque tem-plum illud in locum nostrae capellae fuisse erectum, per conse-quens jus nostrum ad illue idem esse debere, quod praefuit adcap ellam.

2-do Praejudiciosam a frontispicio templi inscriptionem delen-dam hand permiserunt.

3-tio In puncto complanationis instrumenti primo se obliga-verant, ut de dominatu templi ne imaginari quidem volunt, atta-men Pana Joan et Constantin Antoni compagniae nostrae corn-membris ne in templo canerent, sub severa comminatione impo-suerunt, praesbytero nostro novum modum, qualiter missam cele-brare debeat, praescripserunt, popam Valachum et daszkalumKimpiensem in templum illud G-raecum absque praevio indultuIllmi Dni Episcopi per fortia imposuerunt, qui et hodie absqueindultu ibidem officio popali fungitur.

4-to In tenore punctorum 2-di et 3-tii curatores et aedilesa parte compagniae nostrae non admiserunt praetendentes privi-legium compagniae nostrae per illos amitti debere, qui munusistud suscipere vellent. E quibus pater luculenter intentionemDsanlianam in complanatione et unione nobiscum ad specieminita non aliam fuisse, quam ut praetextu illius templum illudcontra altissimam et superioritatum ordinationes, inhibitionesqueper fortia aedificatum aperire et postmodum una cum consociisibi appropriare vires privilegii nostri per hoc infringere posset.

Quia vero praescripti aedificatores templi illud templumeregi fecissent, ex petunia pro erigendo in rationem nostraecompagniae templo donata, et in locum capellae nostrae quin et

primarii,

86

in punctis praeadnexae complanationis eo se obligassent, ob hochumillime oramus Excelso Regio Gubernio, ut si templum illud,pro templo Graeco privilegiato paterno Excelsi Gubernii Regiivoto etiam stabilisetur, dignetur sensu complanationis instrunzentiillud ad no men compagniae nostrae transcribendunt praenominatosqueadversarios nostrae compagniae ad observantiam punctorum composi-tionis stringendos gratiose ordinare, neve bonitas Excelsi RegiiGubernii patiattir, ut compagnia nostra aliquomodo per succes-sivas adversariorum machinationes tam ipsa capella, quam et' templo privato (in quorum sub nomine compagniae fienda asser-vatione maxima pars privilegii nostri absolvitur) privetur, autvero si hoc obtinere non possemus, de genu humillime oramus ExcelsoGubernio Regio, ut templum illud potius pro alio aeclificio magisnecessario applicetur, Koszta Dsanly cum suis cointeressatis pro uthue tenus fuit an nostram capellam invietur tantum enint obest, ut130 patres familias essent, juxta benignas ordinations regias audi-tores alias templi, quin into praeter 5 patres familias et 22 caelibesne toms quidem reperiatur: nisi vero Koszta Dsanly contra punctacompositionis nostrae ausu temerario multa moliri tentans adduc-tum obligaminis ad calcem praeadnexarum compositionaliumadjecti e societate ista eliminetur (expensis ejusdem fors adtempli erectionem in sumptis et legitimandis per nos immediatebonificandis ob confusions et inquietudines ejus etiam si tem-plum illud stabilitum fuerit, nos in harmonia idem templumfrequentare nunquarnposse praevidemus.

Ut auteni expositio nostra coram Sacratirsima sua Majestateet coram Excelso Regio Gubernio tenore praesentium humillimefacta in omnibus punctis verifioetur, dignetur idem ExcelsumRegium Gubernium Imo Dno Ordinario V. Comiti cottus Harom-szek, qua hoc in substrato investigatori commissario jam officioinvestigationis defunct° gratiose demandare, ut omnia acta hocin obiecto gratioso Excelsi Regii Gubernii conspectui per exten-sum quanto otius submittat, gratiosam resolutionem et petitorumjustissimorum, complement= enixe orando et fiducialiter praes-tolando, in profundissima veneratione permanemus.

Excelsi Gubernii Regii

16-ta Februarii 1789.

humillimi serviCompagnia Graeoorum Coronensis.

Cibiniit

17.Ad N-ro 5046/1789.

87

Pr ot olmo11_(in estras).

Ueber die theils von Burger Griechen, theils aber von dergriechischen Compagnie in Kronstadt in Betreff der zwischen ihnenwegen der in der Stadt neuerbauten nichtunirten griechischenKirche obwaltenden Strittigkeiten, einem Hochloblichen Landes-Gubernio unterlegten Beschwerden, von Endesgefertigten veran-lasste Untersuchung.

Da die von beiden Partheien Einer Hohen Landes-Stelleeingereichte und bier angeschlossene Beschwerden einen und ebendenselben Gegenstand betreffen, so werden zur lichtern Uebersichtder Sache sowohl die von Burger Griechen eingereichte und vonEinem Hochloblichen Landes-Gubernio mittelst Verordnung von11-ten Xber 1788 und der Zahl 10173., als auch von der griechi-schen Compagnie unterlegte und von mehr Belobter HohenLandes-Stelle unterm 19-ten Hornung 1. J. Nro 1279. dem Harom-szaer Officio lat zugemittelte Beschwerden und Bitten, bei gegen-wartiger Untersuchung combinirt ; zufardest die wesentlichenPunkte derselben herausgezogen und unterm 24. April 1. J. denBurger Griechen zur Beantvortung und Produzirung ihrer allen-falls beihabenden Beweise zugestellt.

Welchem zufolge die Burger Griechen ihre Aeusserung un-term 27-ten April exhibiren, welche im Serie diesem Protokollzusammt der denselben anliegenden Documenten einverleibt wirdund von Wart zu Wort nachstehender Massen lautet.

Ad. Norum 3824/1788 et 1724/1789.Puncta interrogatoria, Graecis civibus Coronensibus sub ddto

24-ta Aprilis 1789 ad_ respondendum proposita.Ad puncta interrogatoria Graecis civibus Coronensibus ad

respondendum sub 24-ta Aprilis 1789 proposita per Illustrissi-mum Dnum Comitem Franciscum Nemes 0. V. ComitemInclyt. Cottus HaromszOk.

1-mo Quinam cujus nomine et sub quo titulo exstructionemoratorii in solatium Graeci ritus disunitorum impetiaverint ?

Ad 1-mum. Exstructionem oratorii civilis Coronensis dis-unitorum nos hujates cives Coronenses disuniti impetia-vimus_

2-do Num templi structura delerminate compagniae Graecae,vel Graecis civibus concessa fuerit ?

Ad 2-dum. Ejusdem oratorii structura iterum nobis civi-bus Coronensibus Graecis concessa fuit, .non autem compagniaeGraecae hic Coronae commoranti, cui nulls civilitas, conse-

88

quenter nec civilis alicujus fundi possessio de jure altissima-rum ordinationum competere potest, quod probatur expressetenore decreti Regio Gubernialis sub 8-va mensis Julii 1783Nro 95,068 ad Magistratum Coronensem emanati in verbis :Compagniales juxta publicas regni leges velut im-possessionati erunt respiciendi.

3-tio. Num circa templi structionis petitionem demonstra-tumque animarum numerum animae etiam compagniae Graecaeaddendo connumeratae, vel tantum il]ae Graecorum civium, etquot numero tam compagniae, quam civium Graecorum prolataeexstitissent ?

Ad 3-ium. Pro exstruendo hujus oratorii fundamento, subconscriptione animarum ex parte compagniae Graecae nuflumindividuum pro subsidio connumeratum exstitit, nihilominustamen quod tune temporis ex parte civilium individuorum inrationem quaestionati oratorii connumerati fuerint, nunc nobisprofiteri .eo difficilius est, quo nobis hujus rei evictio postMagistratualem semel eatenus institutam investigationem nonamplius incumbebat, consequentar nec desuper ullum ampliusregistrum prae manibus reservavimus; producemus nihilomi-

A nus extractum protocolli Magistratus Coronensis dto 14-taJunii 1786 emanatum, vigore cujus animae oratorii quaestio-nati protunc ad numerum 245 exsurgebant, quod nobis satisest, contrario enim in casu non nos sed unus Regius Magistratussuper facti sui publica attestatione respondere tenebitur; adeundem itaque nos relegamus, sed addimus pro dilucidationehujus puncti, quod ad numerum animarum fati oratorii Coro-nensis non solummodo cives disuniti Graeci Coronenses, verumetiam omnes ancillae extraneae ritus Graeci hic famulantes,item omnes hic commorantes Graeci ritus milites etiam con-numerare deberent, ex hoc argumento: quod in civitate coro-nensi praeter oratorii praefati presbiterum nemo alter similesTransilvanicas personas spiritualiter procurare valeat, expresse

C enim reversalibus Graecae compagniae sub 3-tia Junii 1752sub Nro 2 compagniali presbytero prohibitum est, Loronensi-bus famulis servitoribus, ancillis pariter Valachicis sacramentaecclesiastica administrare. Quibus praestantibus, quacunquehora aninarum Coronensium ad praefatum oratorium confluen-tium ratio ineatur, superfluus numerus semper deprehendetur,nec insolitum videri debet, hocce argumentum: quod famuli-tiorum etiam non unitorum auditores Coronenses oratorionostro attribuimus, praeter enim quod, stante jam semel ex-structione oratorii non uniti Coronensis, hi etiam eorum perti-nere velint ac debeant, insuper sacrae quoque romano catho-licae Corenensis parochiae exemplum hoc ipsum comprobatur,quo videlicet deficientium civium numerum famulantes per-

89

sonae supplere possint, ut et regii quoque milites et deniquesimiliter isthic degentes extranei.

4-to. Quinam ad exstructionem templi expensas in rationemet ad nomen compagniae sive Graecorum civium obtulerint etdonaverint, et in quantum summa oblata excreverit, praecipuevero negotiator Bukurestiensis Panajot Hadsi Nika quantam pecu-niae summam et quibus sub titulis ad aedificandum novum hocceoratorium contulerit ?

Ad 4-turn. Expensas quaestionati oratorii nos curatoresuna cum negotiatore Bukurestiensi Panajot Hadsi Nika sub-ministravimus et eatenus necessariam fundationem procura-vimus semper tam quoad evictionem oratorii, quam etiamparochi subsistentiam, uti desuper praecitata Magistratus Coro-nensis protocollatio testatur manifeste nec non adnexa spe-

D cificatio sub D.5-to. Quinam ministri verbi divini sive presbyteri tempore

consecrationis oratorii ab Illmo et Ilevrno quondam EpiscopoGedeone Nikitits in novum oratorium collocati fuerint ?

Ad 5-turn. Interimaliter Christophorus antea compagniaepresbyter pro hocce oratorio substitutus fuerat, sub 4-to enimpunsto unionis nostrae cum compagniae expresse et unani-miter statutum legitur,, ut moderno Christophoro sacerdoti

E alter substituatur.6-to. Quisnam in eodem oratorio cantandi usus a praefato

R. Episcopo introductus extitit, an idiomate Graeco aut Valachico,vel mixtim ?

Ad 6-turn. Illsmus Episcopus Gedeon Nikitits ordinavit,ut in oratorio nostro ad dextram Graece, ad sinistram Valachice

F chorus canatur, pro auditorum nempe intellectu.7-mo. An in antiqua compagniae capella vel oratorio ]ingva

Valachica sacrum celebratum fuerit, quibus in circumstantiis etan consentientibus omnibus Graecis illud frequentantibus idfactum fuerit, et cum compagniae commembra per popam Vala-chicum ibidem sacra administrata fuisse positive negent, oportetut dives Graeci contrarium probent ?

Ad 7-urn. Quod apud oratorium compagniae substitutisubinde Valachici etiam sacerdotes Valachice quoque sacracelebraverint, superstes adhuc Obrassoviensis popa Bukurvivae vocis contestatione recognoscet; de caetero, cum nosiam cives ab oratorio quoque compagniali segretati simus,qualiter ibidem cultus divinus aliquando celebratus fuerit velactu celebretur ? nihil nostra interest.

8-vo. Cum modernus compagniae Graecae presbyter Christo-phorus a muftis abhinc retro annis in oratorio Graecorum functuset a potiori parte Graecorum tolleratus extiterit, cur civibus

90

Graecis ita offensus habeatur, ut eidem cives turbulent() et factiosoquasi homini (prout referunt) causas dissentionis imputent ?

Ad 8-urn. Christophorus presbyter antecedenter etiamnobis civibus diversi modo sua factione ansam subministravit,Graecam compagniam deserendi, sed personaliter ipsius (quoindividui ecclesiastici) paetereundo satis nobis sit; quod etiamcomprohare possumus, postremo etiam ipse Christophoruspostremo etiam inter nos et compagniam initae compositionisviolator extiterit, ille enim ecclesiae claves substituto parochoPetru ex Kimpina transposuit, et officio suo resignavit, et siccompagnia per duos sui deputatos sub 17-a 7-bris 1788 nempeper Marco et Joh. Lagudici nobis curavit, ut de presbyteronobis provideamus, siquidem ipse nobis desertis iterum adpriorem suam capellam redire velint.

9-no. Quo ductu vel authoritate cives Coronenses Graeci inmortificium Graecorum compagniae addictorum, popam Valachicumet quidem extraneum e ditionibus Turcicis huc se recipientemabsque praevio altissimisque ordinationibus commensurato exa-mine et legitimatione ad sacra in novo oratorio administrandaadhibuerint ?

Ad 9-urn. Negamus simpliciter quod ullum nos popamextraneum Valachicum ad templum nostrum applicaverimus,ipsemet emm turn fungens oratorii nostri presbyter Christo-phorus dum ob metum Turcarum ah hinc Corona profugisset,sui in locum substituit modernum popam Petru, qui hodiedumusque eodem tenore interimaliter tamen fungitur.

10-mo. Quo nitatur fundamento petitum civium Graecorumquod scilicet Graeca compagnia e societate templi civilis proscri-batur, sicut presbyter etiam Christophorus simpliciter extermineturaliusque presbyter substituatur ?

Ad 10-urn. Fundamento initae unions nostrae cum com-pagnia Coronensi quae accidit die 5-ta Junii 1788 cautumfuerat in verbis: si quis tails comperiretur, qui conditionibus hiscontrarenire attentaret, e societate nostra proscribendus erit ctexterntinandus. Cum itaque hoc non obstante: compagnia nobiset oratorio nostro absque omni sui comprobata prius legalilesione simpliciter et sine ratione renunciaverit, et cum pres-byter Christophorus etiam prius ob metum Turcarum quamercenarius nos suos auditores illegitime deseruerit, postmodum vero reversus etiam claves ecclesiae nostrae nobisrejiciendo, finaliter valedixerit insciis nempe et invitis nobis,hinc tenore praecitati contractus nostri, qui vim legis haberedebet, omnino in aeteruum tam compagnia, quam presbyteripsius Christophorus e nostri gremio et templi nostri consortioeliminatus esse debet, et nos etiam solemniter protestandotarn compagniam quam dictum presbyterum qua fidefragumsimpliciter rejicimus et pro semper excludimus.

91

11-mo. Cum cives aeque ac compagniae Graecae commembrapraesentibus 0. V. Comite Francisco Comite Nemes et V. judiceJohanne Jiingling litterarum complanationalium ddto 5-a mensisJunii 1788 emanatarum ab ipsisque nominumque suorum sub-scriptione et sigillis usualibus corroboratarum testimonio ad cora-munem et tranquillum novi oratorii usum semet ipsos obstrinxerint,cur et a quibus conditiones ibidem praescriptae observatae nonsint et quidem:

a) Presbyterum Christophorum cum apparatu capellae etsacris compagniae ad domum parochialem inibi aedificatam transirepassi non sint?

Ad 11-urn. a) Negamus ad domum parochialem pro tuncpresbyterum Christophorum a nobis admissum non esse, qui-nimo aperta fuit semper domus parochiae janua, qua ipsumcum appromissis templi adparamentis praestolabatur, , sednon venit.

b) Praejuditiosam a frontispicio templi inscriptionem delendamhaud permiserint.

b) Subinita cum compagnia Coronensi nostra, unione nul-lam obligationem suscepisse nos deprehendimus delendi in-scriptionem frontispicio oratorii nostri incisam; cur itaque per-misissemus hanc inscriptionem deleri ? mirandum tamen est,quod compania praejudicium allegare possit per hoc, quod adcivile templum recipiatur ? Ex hocce praejudicium in inscrip-tione templi fundatum esse praetendant, ubi tamen nos pro-tius elves de praejudicio civili lamentare possemus , quodtales impossessionatos extraneos homines, et qui nihil aderectionem templi nostri contribuissent, ex mera solum chri-stiana charitate ad templi nostri frequentationem admittendo,nunc jam loco gratiarum actionis, quoad jus etiam patronatuset civilis characteris distinctionem immeritas toleremus inpe-titiones, quae si ulterius propagatae fuerint , coacti erimusultimam illam distinctionem in medium proferre, quid sit civi-litas patria ? Quantum regi, quantum publico prosit ? quid sitcompagnia privata ? Ex unde suam originem sumpserit ? Etan hodie indulta nempe jam omnibus gentibus legali civilitatelocum amplius honestum habere possit ? vel potius pro nidosolum discordiarum et altiorum etiam instantiarum fatigioinutilis nidus censeri debeat, qui sub variis praetextibus necregi, nec publico amplius quidquam aedificare potest ? Illasnempe et his similes, quoad compagniam meritales discepta-tiones nos cives contribuentes haereditarii suae Majestatisfixi domicilii atque subditi fuse adurgere- altissimis in locisnon desistemus , quousque tandem promeritam et legalemnostram quietem nostris in juribus possidere queamus.

92

c) Compagniae commembris Pana Juon et Constantin An-toni, ne in templo canerent, sub severa comminatione imposuerint,presbytero novum modum, qualiter missam celebrare debeat,praescripserunt et popam Valachum extraneum absque praevioindultu episcopi disuniti per fortia inposuerint, tandem ?

c) Pana Juon et Constantin Antoni, ne in templo cane-rent, prohibiti non sunt, nec presbyter ritu novo celebrareadactus fuit, sed tantum ut juxta normam a praelaudato episcopopraefixam cantet et celebret, praetendimus, nempe ad dextramG-raece ad sinistram Valachice.

d) In tenore complanationis 2 -di et 3-tii puncti curatoreset aediles a parte compapniae non admiserint ?

Franc. C. Nemes,ord. V. Comes.

d) Nec contra tenorem complanationis secundi et 3-tiipuncti curatores et aediles a parte compagniae respuimus, siquidem vigore ordinationis episcopalis sub 13-ia Junii 1788hic Coronae peractae, ex parte etiam compagniae curatoresrecepti erant, Panajot Sterie et Mihaly Popovits qua aediles.Ex hint videre est, quod hoc etiam in puncto compagniahallucinetur.

Quibus pro nostri tandem requiesgentia et ulteriori praescitaecompagniae refrenatione demisse declaratis petimus tandem fina,lem absolutionem et sub profunda veneratione perseveramus.

Coronae, 27-ma Aprilis 1789.Humillimi servi ecclesiae non unitae Coronensis

cives curatores ac fundatores.(L. S.) Constantinus Dsanly m. p.(L. S.) Christophoro Mihael m. p.(L. S.) Nicolaus Stefann m. p.(L. S.) Emanuel Kalfovits m. p.(L. B.) Gioka Eustati m. p.

Humillimi servi priv. Graeca coronensis compagnia.(L. S.) Demeter Diamandi Judex(L. S.) Ivani Krista(L. S.) Goasu Dumitru(L. S.) Constantin Antoni assessores

(L. S.) Barbu Foti.Die 19-na Maji 1789. civibus Graecis -sequens est proposita

Quaestio :Ex resolutione, ad petitum compagniae Graecorum Coronen-

sium ab illustrissimo quondam et R. D. Disunitorum Eppo Ge-deone Nikitits responsione data et ddto Cibinii die 6-ta Julii

93

anno 1788 emanata sequentia leguntur, quod scilicet: CompagniaeGraecorum Coronensium Mew petirum ne alter Valachicus pres-byter ipsis et specialiter ille, quern Coronenses mercatores deno-minarunt, adjungatur, lectum est et respondere conclusum, quodsi altissimo loco a quo dependet, et ad quern refugium suumcives humillime sumpserunt, haud applacidatus fuerit, illis etiamex parte mea non posse prius admitti; hint supplicantes eo adpacati et in quiete cum exstante moderno Christophoro Demeterpossunt manere.

Quibus praemissis cum per introductionem extranei popaeValachici ejusdem nationis cantoris, seu daszkul commembracompagniae Graecae semet injuriatos sentiant, et quidem eo magis,quia in id ipsum nunquam consenserint, nec praefatus R. quon-dam episcopus absque aliquali decisione ab altissimo loco obti-nenda- id indulserit. Oportet igitur, ut Graeci cives Coronensesindultum super eo, quod cultus divinus idiomate et- presbyteroValachico introduci possit sive ab Augusta Au la seu ab ExcelsoGubernio R. emanatum Commissioni investigatoriae scripto tenusexhibeant ?

Franc. C. NemesOrd. V. Comes.

Civium Graecorum ad quaestionem demissa responsio:Ex prius substratis nostris declarationibus superflue hujus

quaestionis sufficiens apparet solutio, dictum enim imo verocoram venerabili etiam consistorio nostro Cibiniensi declaratuma nobis fuerat, quod quaestionatus Vallachicus ecclesiae nostraecivilis presbyter a tune fungente Christophoro occasione suiprofugii ob Turcarum nempe metum, substitutus demum occa-sione etiam resignatiOnis et derelictionis ecclesiae nostraepariter a fato Christophoro idem Valachicus presbyter in ec-clesia nostra relictus et tamdiu functus fuerat, donee per- in-clitum Officiolatum a functione suspensus, et tandem perexcelsum R. Gubernium sub 7-ma Aprilis 1789 sub nris 2709emanata, gratiosa resolutione itidem Valachicus sacerdos adfunctionis suae continuationem a nobis resumtus extitit. Sedinsuper etiam frustra compagnienses in eo se torquent, ut inecclesia civili Coronensi lingua Valachica sacrum celebrare prohujatibus Valachicis incolis quoquonzodo praepediant, praetor enimpod Coronae Graecia non est insuper adhuc hujates Valachi,quorum potior pars est, Graecam linguam non intelligunt, quipcopiosi etiam milites, into Graecorum etiam hujatum proles et con-sortes qua Transsilvanici pariter linguam graccam ignorant; quo-modo Vague sine Valachico saccrdote confesionern et sacramentaecclesiastica participarent.

Huc accedit sub 12-ma Martii 1789 sub numeris 1789gratiosa excelsi R. Gubernii resolutio, vigore cujus ecclesiae

.

94

civili Coronensi non ab Archipelago, sed ex dioecesi Transsylva-nica sacerdos dandus est ; in dioccesi autem Transsylvanicasacerdotes Valachici sunt, non Graeci, consequenter haec etiamquaestio qua infundata ut penitus cassetur, demisse oramus,et ut compagniales in sua capella cum suo Graeco presbyteroqua nobiscum incompatibiles pro publica et aeterna statuscivilis quiete manere qua propriae sponsionis violatores, corn-pellantur, pariter de jure et justitia enixe nobis expetimus.Denuo et ultimario etiam quoad causatas per compagnialesindebitas nobis expensas et fatigia solemniter adhibita pro-testatione. Datum Coronae die 20. Mai 1789.

(L. S.) Constantinus Dsanly m. p.(L. S.) Christophor Michael m. p.(L. S.) Emanuel Kalffovits m. p.(L. S.) Gioka Eustati m. p.(L. S.) Nicolau Stephan m. p.

Da nun aus dem ganzen Vorgang der Sache die sichereFolge gezogen werden kann, dass unter beiden Partheien eineblosse Rang-Streitigkeit, welcher von beiden Partheien namlichdie Kirche zugehoren sollte, obwalte, und einerseits an Tag ge-kommen, dass die Burger Griechen deswegen, weil selbe die Kircheaus eigenen Unkosten gebaut und dem Geistlichen den Unterhaltversichert haben, anderseits aber die Compagnie-Griechen aus demWahn, weil ihr Bethaus priviligirt sei und der Panajott HadsiNyika den Beitrag auf den Namen der Compagnie gegeben habe(obwolen dieser Irrthum in Serie Investigationis durch die eigeneAussage des Panajott entkraftet erscheint) sich jede der partheiendie quaestionirte Kirche zueignen wolle; so ware die unmassge-bliche Meinung dass:

1-lich Die quaestionirte Kirche den allgemeinen Nameneiner griechischen Kirche aus bereits entwickelten Griinden erhal-ten solle.

2-tens. Weil die Stifter der Kircke sich selbsten geaussert,die Kirche zum Besuch aller griechischen Religions-Verwandtenerbaut zu haben; die Compagnie-Griechen, welche sich wiederumin ihr voriges Bethaus begeben, angehalten wiirden, die Burger-Kirche als einerlei Religions-Verwandten zu besuchen, ihr ICirchen-Gerathschaften dahin zu bringen und ihr Bethaus ganzlich zucassiren, hingegen aber sich darinnen kein Vorecht nach Ranganmassen, sondern als friedfertige Zuhorer betragen und die ob-wohl gebrochenen Vergleich-Punkte genau beobachten mogen.

3-tens. Ware dann iiberhaupt festzusetzen, dass keine vonbeiden Partheien unter festsetzenden Strafe sich beikommen Las-sen moge, die geringste Uneinigkeit und Zwistigkeit anzuspinnen.

95

4-tens. Waren den Stiftern der Kirche ebenfalls ausser demihnen von Rechtswege zukommende Patronats-Recht keine derKirche-Gemeinde zum Nachtheil gereichenden Anmassungen zu-z ugestehen.

5-tens. Die Kirche und Mess-Ordnung miisste von nicht-unirten Herrn Bischoff ausdriichlich und insonderheit bestimmtfestgesetzt werden, dass der Gottesdienst nicht zu gleicher Zeitin wallachischer und griechischer Sprache, sondern zu bestimmtenStunden zuerst in dieser oder jener und nachher in der andern,nie aber in gleichen Stunden in beiden Sprachen abgehaltenwerden solle, und.

6-tens. Diirfte es vom nichtunirten Herrn Bischoff entschei-den werden, dass wenn der griechische Pfarrer Christoph DemeterAlters und Schwachheit wegen- nicht mehr dienen konnte undohnehin von den Burger Griechen nicht sehr gelitten wird. oban seine Ste lle eM anderer Geist licher beizugeben sei, in Fallaber der berahrte Christoph noch ferner in Functione verbleibensollte, ihm ernstlich einzubinden ware, womit er sich hiiten moge,den geringsten An lass zu Misshelligkeiten zu geben, wodurch ereiner Parthei missfallen sollte, indem auf den Fall, dass er fiirdie Ursache befunden wurde, so gleich seines Amts entsetztwerden miisste.

Kronstadt, den 24. Mai 1789.

18.

ad N. 29/790. (L. S.)

Franz gr. Nemes m. p,ord. Vicegespan.

Verze-u.gm.iesderjenigen Punkten, vermoge welcher zufolge Eines HochloblichenGubernials-Decrets ddto 22-ten Junius 1789 Nro 5046 die Ordnungund Veranstaltungen bei der neugebauten Kirche in Kronstadt

getroffen und festgesetzet worden.1-mo. Ist die alto griechische Compagnie-Kapelle ganz-

lich cassieret, alle darinnen vorgefundene Aparamenten in dieneue Kirche ithertragen und denen Curatoribus derselbigen Kirchemit Inventarium uhergeben worden. Und da die moisten Sachen,besonders die Kirchenkleider theils zerrissen. theils stark ab-getragen, dann die Bilder beraucht, folglich zu dieser neuenKirche unschicksam waren, so hat man die besten und zurZierde dieser Kirche filglichen Sachen vermoge Anbuges

96

A A. herausgewahlt und fiir diese Kirche bestimmt, die iibrigenschlechtern hingegen entweder verkauft oder anderen ordine-ren Kirchen auf die Dorfern geschenkt werden sollten.

2-do. 1st festgesetzet worden, dass diese Kirche allgemeinseien solle und ein jeder, dem es nur beliebet, die Gottesdien-ste darinnen pflegen konnen. Da aber

3-tio. Sich dermalen bei Cassierung dieser Kapelle ver-B offenbaret, dass die moisten Compagnisten laut Anbuge B. mit

eigenen Hausern, Weib und Kindern in oberen Vorstadt oderBolgarszek versehen seien, daselbst auch Kirche und hinlang-Eche Geistliche haben, ja vermoge Hohen Gubernials-Decretsvon 8-ten Julii 1783 Nro 5068 solche Compagnisten, welcheHauser besitzen, hier heirathen und sich setzhaft machen,ohnehin nicht mehr unter die Compagnie stehen konnen. Soist fih- billig befunden worden, dass selbe zu der BolgarszekerPfarrerei und zu dasiger Kirche verbleiben, auch die bestimmteStola denen dortigen Geist lichen umsomehr zu entrichtenschuldig seien, als die dortigen Geist lichen auch bis datoimmer geklaget haben, dass die in der Stadt gebauten neueKirche zu ihrem Nachtheil ware. Anbei stehet ihnen dennochfrei, wenn sie wollen, auch in die neue Kirche zu gehen unddie Gottesdienste jeder Zeit pflegen zu konnen, ohne vonJemandem beleidiget zu werden.

4-to. Jene Companisten aber, welche in der Stadt wohnen(ungeachtet sie keine Hauser besitzen und weder diese nochdie ubrige obgedachte sich irgendwo bei erbetener Erlaubnisszur Bauung der neuen Kirche unterschriebener befinden, auchbei Auffiihrung derselbe gar nichts hergegeben, sondern nurdie Bfirgern allein mit Beihilfe anderer fremden Kaufleutensolche aufgebaut und sich auch vor dem dortigen Magistratim Jahre 1786 den 3-ten Juni Nro 138 schriftlich verbundenhaben, keinen Menschen mit der geringsten Beisteuer zurBauung dieser Kirche zu belastigen, sondern alles von ihremeigenen zu bestreiten), sollen doch zu dieser Kirche gehorenund die Gottesdienste darinen honen, welche auch die Burgersehr gerne angenommen haben und zugelassen, dass ihr Pfarerdenenselben alle nothige Dienste leisten konne, nur sollen sichauch die gedachte Compagnisten ruhig verhalten, in ein undanderen Sachen nicht einmengen und dadurch (wie gewthn-lich) Zwistigkeiten verursachen.

5-to. Sollten die Geist lichen, welche mit der Zeit bei dieserKircke angestellt werden, verbunden seien ohne Unterschiedder Reich- oder Armen-Leuten die nothige Pfarrdienste zu leisten.

6-to. Sole der Gottesdienst in dieser Kirche sowohlgriechisch als wallachisch, nach dem die Reihe ,deli griechi-schen oder den wallachischen Geist lichen treffen wird, gehalten

97

werden, im gleichen der Gesang, das Evangelium und Apstol-lesen, wechselweise in beiden Sprachen geschehen. Was aber.

7-mo. Den bisher bei der Compagnie gestandenen.griechischen Pfarrer Christophorus Demeter anbelanget,nachdem er sowohl den getroffenen Yergleich durch ver-storbenen Herrn Bischof Nikitits dto 13-ten Juni 1788.,wodurch selber auch zu dieser pro Interim, bis ein an-derer befunden wird, substituirt ware, selbsten unter-brochen und sich von der Kirche weggepiiiichtet und die ihmanvertraut wordene Pfarrei ohne aller Vorwissen, einem an-deren fremden Geist lichen dem Popa Petru von Kimpinaanvertrauet habe als auch nach seincm hin und herigen Wandelsich wiederum zu der verbotenen Capelle begeben, solche ohneErlaubniss geoffnet und darinnen celebriert habe; ja andereviele ungerechte und denen hohen Verordnungen entgegenlautende Sachen (wie nun mehre erhellet) selber angestellethabe, weswegen ihn dermalen auch die Bilrgers-Leute keines-wegs mehr zu ihrem Pfarrer annehmen wollen, so bleibt derselbe nunmehr ohne Pfarrei und wird ihm verboten jernandemdie geringste Pfarrdienste zu leisten, ehe und hevor an EinHochlobliches Guhernium die nothige Vorstellung seinerwegengemacht wird.

8-vo. Sol len sich nunmehr die Btirgers-Leute selbstenCuratores zu 'dieser Kirche erwahlen, nur mtissen solche mitHauser und Vermogen in der Stadt wohnhaft seien und derStadt Jurisdiction unterstehen, damit selbe sowohl dem Ma-gistrat in ein und anderen vorkommenden Fallen, als auchdem Bischofe fiir alles Re- und Antwort geben konnen undseiner Zeit die Rechnung fiber Einkunft und Ausgab derKirche sicher erstatten, dann auch far alles zur vollkom-mener Herstellung der Kirche die Sorge tragen sollen. Weiter

9-no. Obschon der verstorbene Herr Bischof Nikitits beidem unterm 13-ten Juni 1788 getroffenen Vergleich etwelcheCuratores von beiderseiten bestimmt hatte und selbsten diezwistigen Theilo, namlich die Compagnisten mit den Bilrgerndurch ihre untereinander geschlossenen Complanation ddto5-ten Juni 1788 sich dahin verbunden haben (dass wer immervon ihnen sich von der Complanation abgeschrauben wolite,selber von ihrer Kamaradschaft ausgeschlossen werden solle)so haben selbst die Compagnisten each der Hand sowohl denVergleich als die Complanation durch ihren Abgang von dieserKirche wiederum zu der verbotenen Kapelle ganzlich unter-brochen und daher kann solcher Vergleich und Complanationumsoweniger statthaben in Hinkuft, als man im voraus siehet,dass wenu wirklich auch einige Compagnisten zu Kirchen-Aufsehern (wie manche ihrer verlangen) aufgestellt werden

7

98

sollten, so ware dadurch nur eine neue Unruhe verschaffet,weil die Compagnisten sich weder der Stadt Jurisdiction, nochder des Bischofs sich ordentlich ffigen wollen, Gleichwie actuerhellet, dass bei der Compagnie-Kapelle weder die bischoffichenBefehle noch die ausgeschickten Circularen in Gemassheit derhQhen Verordnungen jemalen publicieret worden; noch auchihr Pflarrer Christophorus die erforderlichen Kirchen-Protocollegefiihret habe, auch sie in ihnen die geringste Rechnung vonEinkiinften und Ausgaben der Kapelle dem Bischofe (wiesonst gewohnlich) unterleget hatten; mithin im Fa lle dieKirche bei Anstellung eines Curators von den Compagnistenetwas Schaden leidete, so konnte man solchen nirgends zusuchen wissen, umsoweniger da sie keine eigene Hauser be-sitzen, sondern nur denen Fremden gleich stehen.

10-mo. Haben wir, da aus mehreren Umstanden ersich-tlich worden, dass keineswegs anders, ausgenommen auf dieobbeschriebene Art, die eingewurzelten Zwistigkeiten hier inSache abgeschaft und die erwiffischte Ruhe erreicht werdenkonnte, anderseits wiederum eingesehen haben, dass die Stif-ter dieser Kirche sowochl von eigenen als mit fremden Geldernso zur Bauung der selben Kirche geschenkt worden, gentigsameMahe gehabt und selbe nebst denen iibrigen BUrgersleutensowohl the Kirche als die tlazu erforderlichen Geist lichen voneigenem zu unterhalten im Sta,nde seien und hiedurch dieBolgarszeter Geist lichen gar keine Verkiirzung leiden, auchsie mit dieser Kirche um so weniger Zusammenhang habenkonnen, als die _Burger von Bolgarsz6k und Compagnistenganzlich entschieden seien; so haben wir die oft erwahntenBurger dahin bekraftiget, dass sie fur ihre Kirche (so wiebis dato) auch in Zukunft sorgen und weder ihre Pfarrer zudenen Bolgarszeker, noch diejenigen zu diesem sich im gerin-gsten einmengen, dann der Kirchen-Sprengel dahin wo er sichmit der Wohnung befunden und unter welchen Geistlichen erstehet, den bestimmten Stolar zahlen sollen und sofort einmit dem anderen ruhig leben mogen. So geschehen

Kronstadt, den 20/9. November 1789.

Garasim Adamovits m.Bischof.

Michael Stephani m.Commis. del. magist.

Paulus Crestel m. pCommis. del. magist

P. Protopop Georgie Radovits m. p.Popa Sava Popovits m. p.

p. Consist. Assessor.J. Predetits m. p.

Not. Consis.

99

19.Copia. 2606.

Sacrae Regiae et Apostolicae Majestatis, Archiducis Austriae,Magni Principis Transsilvaniae et Siculorum, Comitis Domini nostriClementissimi nomine!

Prudentes et circumspecti nobis benevoli! Salutem et gratiaeRegiae incrementum! Investigatione super differentiis inter corn-pagniam Graecorum Coronensium et ejates quaestores Graecos,ratione ademptae suae capellae ejusque appertinentiarum necnon parochi sui Christophori Demeter subversantibus submissaet suae Majestati relata visum est eidem altefatae elementerresolvere.

1--mo. Ut ecelesia nova ibidem sumptibus ejatum civiumGraecorum et cujusdam benefactoris erecta ac ad communemusum ejatum Graecorum destinata, ad quam videlicet dicta com-pania exclusive ntllum jus patronatus sibi arrogare quiret, juxtainitum mutuum contractum usui ejatum Graecorum relinquatur,.ac memorata societas Graecorum alias quoque e numero exiguo.consistens ad hanc novam ecclesiam invietur, atque una cumsuo pro infundato comperto petito removeatur, et ad observan--tiam initae transactionis ac dispositionum per Dominum Episeopumnon unitorum factarum eo magis invietur, quod contractus cumcivibus Graecis initus eousque vigorem suum retinere et obligaredignoscatur, quoad idem via inns rescindatur et pro invalidodeclaretur.

2-do. Ut sublata ejata capella, quae alias quoque exiguaet nunc existente ibidem ad recipiendos omnes disunitae reli-gionis auditores satis capaci reali templo haud necessaria esset,apparamenta ibidem reperibilia et ad capellam illam effectivepertinentia ad novam ecclesiam pro communi usu transferantur,ipsa autem capella usui amplius haud futura interim ad ulteri-ores usque dispositiones reclusa conservetur; denique.

3-o. Ut parochus prodictae compagniae nomine Christopho--rus Demeter hue pro uberiori negotiorum capellam hanc et pa-ramenta concernentia dilucidatione nocetur, interim vero alter.actu ibidem constitutus, e Valachia oriundus parochus ea tamenmodalitate pro omnibus ibidem disunitis absque discrimine fun-gatur, ut idem ad.dies vitae ibidem degere ac praeterea facultatessuas inibi consumere obligetur, nullam a claustris et monaste-riis extraneis habeat dependentiam, verum jurisdictioni Episcopinon uniti semet subjiciendo ab eodem in spiritualibus dependeat,ac insuper semet juramento quoque obstringat, denique et Graeciquoque cives et quaestores ejates in dicta societate existentesjuxta praescriptum Gb. decreti Regii in ordine ad similes supplican-tium preces anno 1882, die 10-a mensis Januarii. emanati ac

7*

100

No. 1478. signati pro ejusmodi extraneo parocho tam quoadmores, quam quod nihil unquam contra statum et tranquillitatempublicam moliturus sit, medio reversalium regio huic Gubernioexhibendarum fidejubere teneantur, ac demum.

4-o. Ut defectus per Dominum Episcopum non unitum ineo observatus, quod videlicet compagnia Graecorum Coronensiumcertum quoddam capitale 2000 fl. in dotationem ejatis capellaeGraecae per modernos cives Graecos eo adhuc tempore, quo hiindividua compagniae erant, congestum, unacum accrescente intet-usurio et ecclesiae proventibus successive perceptis inutiliterprofuderint et pessumdederint, per concernentem jurisdictionempraevie investigaretur et re taliter comperta de indemnisationefundi dictae ecclesiae suo modo provideretur; partis proinde do-minationum vestrarum erit, praeattactam altissimam resolutionemregiam partibus suo moro notam reddere et in effectum ejusdemtam circa parochum sub conditionibus puncto 3-o praescriptis,quam vero reversales ex parte ejatum Graecorum Regio Gubernio huicexhibendas congrua disponere, ac una praememoratum Christo-phorum Demeter huc ad Dominum Episcopum non unitorum etrespective me Regium Gubernatorem eo fine inviare, ut ab hinttam circa capellam Graecae compagniae et res in sequestrumsumptas quaerulato ac una etiam Episcopo non unitorum praevieaudits neccessaria ac ulteriora disponi valeant. Sic facturis alte-fata sua Majestas benigne propensa manet. E Regio magni Prin-cipatus Transsilvaniae Gubernio Cibinii die 17-a Aprilis 1790.Georgius Banffy m. p., David Vajna secretarius m. p.

Czim: Magistratui liberae regiaeque Civitatis Coronensis con-signandum. Ex offo Coronae.

20.Copia. ad Nrum 349..

Ein Gubernial Decret vom 27-ten Janner Nro 456. commu-nicirt ein Hof-Decret vom 7 ten Janner , kraft welches aufdas Gesuch der hiesigen Compagnie-Griechen, wegen Abanderungder Ueberschrift an der neuerbauten griechischen Kirche nacheinem ]etzthinnigen Landtags-AbsPhluss , zu Vermeidung allerweiteren Irrungen zwischen den Partheien, gedachte Ueberschriftauf folgende Art einzurichten befohlen wird: Templum S. S. Tri-nitatis Sacris Coronensium Gracci ritus oricntalis dicatum A. 1787..Das Gubernium verordnet demnach, diese Inschrift nach derausdriicklichen Hof-Verftigung an die Kirche der hiesigen Grie-chen setzen zu lassen.

Beigeschlossen ist das angezogene Hof-Decret.

-

101

Votum.Es sind sowohl von Seiten der Compagnie als auch

von den iibrigen hier ansassigen Griechen einige vorzuberufen.selbe von dem Inhalte des Hof-Decrets zu verstandigen, undihnen die angeordnete Inschrift in Abschrift mit dem Auftragzu iibergeben, dass die bisherige Inschrift alsobald hiernachabzuRndern, und wenn solches geschehen, dem Magistrat dar--Ober der Bericht zu erstatten sei.

Plek ler m. p.In. fidem Copia signavit Coronae die 12-a X-bris 1834.

Johann. Barak,Mgtual translator L. V.

21.Nro 4464-1792.

Sacratissimae Regiae et Apostolicae Ma jestatis DominiDomini Clementissimi nomine Regio in Magno Principata Transsyl-

vaniae Gubernio intimandum.

Sua Majestas Sacratissima Informatione Regii Gubernii de20-a Aprilis anni currentis circa preces Compagniae GraecorumCoronensium, de exclusivo privilegio super jure Patronatus neoaedificati templi, independentia item Graeci sui parochi abEpiscopo non unito, amotioneque popae Valachici substratas, sibidemisse relata, benigne resolvere dignata est. Ut praefati suppleanterab infundatis his suis petites amoveantur, et ad observantiam initaesuperioribus anni intuitu praemissorum mutuae Complanationis,gerendumque pxaevigentibus in hoc negotio altissimis Ordinationi-bus Regiis morem, ea cum seria admonition invientur; ut semetad quietem componant. Praeterea veto Regium Guberniumprovideat, ut in conformitate editae eatenus Regiae Ordinationis ipseparochus natione Graecus cooperator vero Valachus sit.

Quae altissima Resolutio penes reacclusionem Actorum RegioGubernio partim pro instruendo desuper Episcopo concernente,partim vero pro procurando effectu in continuatione benignaeOrdinationis Regiae die 10-a Mensis Martii anni currentis ema-natae intimatur, Supplicantibus medio indorsationis ad ...rubrumdesuper abhinc instructis. Cui in reliquo Eadem AltissimaGratia sua Regia ac Principali benigne propensa manet.Datum Viennae Austriae, die sexta Mensis Junii Anno 1792.

Samuel Comes Teleki m. p. B. Josephus Miske.

102

22.Copia.

Magistrats-Sitzung vom 8. Marz 1794. Z. 438. Die -hiesige-Centumviral-Conamunitat zeigt die Bedenklichkeiten an, dass diehiesigen Valachen, das den hiesigen griechischen Handesleutenvon Seiten des Publici in das ehennige Cronenthalische Hausauf dem Rossmarkt zu erbauen zugestandene Bethaus den Letzternstreitig machen und in eine walachische Kirche umschaffen.wollten, in dem aus diesem Fall, wenn es den Valachen gelingen.sollte, solche in Folge der -Zeit Glocken und die gewohnlichen.Toaken anzubringen bemiiht seien, hicdurch aber in den gottesdienst-lichen Handlungen -hei unserer grossen Kirche, welcher dies Bethaus-sehr nahe und gerade gegeniiber liege, Unordnuny und Hindernisseunvermeidlich erzeugt werden diirften. Da nun auf der einen geiteden griechischen Handelsleuten die Erlaubniss jenes Bethaus zuerbauen bloss aus dem Grunde zugestanden worden, weil derHandel allhier auch von den Griechen sehr stark betrieben werde,weswegen denen auch in den ahem_ Jahren ihnen ein Bethauszu ihren gottesdienstlichen Handlungen auf dem Kfihmarkt urndie Miethe iiberlassen worden, auf der andern Seite hingegendie Valachen sowohl in der oberen Vorstadt eine weitlaufigeKirche (als such in der Altstadt eine Kirche) besassen: so pro-testire belobte Communitat hiemit auf das feierlichste wider einesolchfallige Veranderung des gedachten Bethauses und bate, vo-mit der Magistrat auf dieses Vorhaben den Valachen ein wach-sames Auge haben und derselben Absicht zu vereiteln suchensollte. Da die hiesigen griechischen Handelsleute im Jahre 1786wie sie die Erlaubniss zur Erbauung eines Bethauses angesuchtsich dahin erklart, dass sie solches bloss fur ihre Familien undftir die des Haldelswegen sich hieselbst aufhaltenden fremdenGriechen zu errichten Willens seien; der Magistrat Ihnen auchdiese Erlaubniss bloss zur Errichtung eines Bethauses unter derBedingung, dass sie weder Glocken noch Toaken hieselbst an-bringen sollten, zugestanden, und dass theses nur ein Bethaussein und heisen solle, dem hochlOblichen Gubernio einberichtethat, so ist diese Eingabe der Communitat der vom hochlublichenGubernio in Betreff der Streitigkeiten zwischen den griechischenReligionsverwandten angeordneten lobl. Investigat-Commission mit demErsuchen hiniiber zu geben, womit dieselbe auf die Bedingungen,unter welchen den Griechen die Erlaubniss zur Errichtung einesBethauses zugestanden worden. _Riicksicht zu nchmen und die Sachedahin einzuleiten geruhen m5ge, dass jene Partheien, welche diesesBethaus in eine walachische Kirche umwandeln wollen, abgewiesenund dasselbe seiner ersten Bestimmung nach zur Haltung des Gottes-dienstes fiir die griechischen Handelsleute verwenden werden mochte.

103

23.Copia ad numerum 7064/796. (Hofzahl 3069/796).

Franciscus II-dus dei gratia electus Romanorum Imperatorsemper Augustus, Germaniae, Hungariae, Bohemiae y. Rex Aposto-licus, Archidux Burgundiae et Lotharingiae, Magnus PrincepsTranssilvaniae et Comes Siculorum.

Illustres, reverendi, spectabiles, magnifici, generosi, egregii,prudentes item ac circumspecti, fideles nostri sincere nobis dilecti!Repraesentatione vestra Gubernii nostri regii de 24-a mensisSeptembris anni 1795 sub No. 1911 emanata, una cum corporeinvestigationis querelarum privilegiatae Graecorum Coronensiumcompagniae suo modo demisse nobis substrata, meliorem in mo-dum propensa, ac difensa, in objecto templi Graecorum Coro-nensium erigendaeque ibidem in rationem eorumdem Graecorumscholae benignam nostram determinationem in sequentibus eden-dam esse duximus :

I-mo. Cum templum Graecorum Coronensium ipsorum Grae-corunt sumptibus erectunt sit, suopte sequitur, illud Graecis propriumatque cum in finem destinatum esse, ut ibidem Graeci juxta ritussui exigentiam cultum divinum exercere possint, adeoque eatenusdiscrimen inter Graecos possessionatos et non possessionatos, adcompagniam pertinentes et non pertinentes nullatenus locumhabere posse. Hine discrirnine isthoc penitus sublato -benignevolumus, ut templum Graecorum Coronensium singulis Coronaecommorantibus Graecis pro exercendo cultu divino deserviat,idemque omnibus Graeco ritui non unitorum addictis cuiuscunqueiidem nationis fuerint pro exercitio cultus divini pateat.

II-do. Conservationem templi hujus, ac expensarum ad cul-tum divinum ibidem exercendum requisitarum administrationemunite communitati Graecorum Coronensium ea quidem legeincumbere, ne eadem in rationem templi hujus debita contraherepraesumat.

III-tio. Benigne porro admittimus: ut parochus, et si successutemporis major Graecorum Coronensium numerus vicarium quo-que, aut cape]lanum desideraverit, is etiam in rationem templihujus e monasterio quodam monachorum Graeci ritus non uni-torum in Archipelago constituto, per Graecos Coronenses plura-litate votorum eligatur, ejusdem nihilominus confirmationem eteffectivam applicationem a nobis praevie exorandam habebunt,ita quidem, ut pro more recepto singuli ad templum subversansCoronense pertinentes Graeci solita formalitate de eo caveant,quod parochus hic et pro re nata adhibendus vicarius aut capella-nus unite incumbenti sibi animarum curae intenturus, nullascorrespondentias cum exteris futurus, petunias in rationem templicongestas exteris haud transpositurus, in negotia Graeci ritus

104

unitorum prout et objecta politica se nullo sub titulo aut prae-textu imissurus sit. Quotiescunque itaque parochiam hallo, autintroducendam suo tempore vicarii stationem vacare, aut eandemmutari contingeret id communitas Graecorum Coronensium RegioGubernio semper notum reddendum. denominandique parochi etvicarii fidedignam assecurationem de homagiali fidelitate erganos observando, Regio Gubernio submittendam habebit. Applica-tionem vero unius cappellani -Valachici in templo isthoc uniteGraecis proprio tanto magis superfluam esse, quod Valachi tarnin vicino suburbio Bolgarszeg, quam vero in veteri civitate templopresbyterisque provisi sint.

Ad uberiorem nihilominus militum aliorumque Valachorumin civitate existentium,comoditatem benigne jubemus: ut in temploGraecorum Coronensium quovis die festo et dominica, certo tern-pore per quendam Presbyterum Valachum cultus divinus linguaValachica tanto etiam magis peragatur, quod communitas Grae-corum Coronensium ad id indulgendum, presbyteri vero ValachiciBolgarszegienses ad id peragendum sponte se obtulerint. Ut autemnoctis quoque tempore Valachis in civitate existentibus, absqueullo impedimento sacra pro re nata administrari possint , liceteatenus cautela adhibita jam esset, vos Gubernium nostrum Re-gium presbyteros Bolgdrszegienses medio Consistorii eo inviandoshabebitis, ut ii de modo in medium consulant, quo Valachis incivitate existentibus noctis tempore sacra promptissime admini-strari posse censerent, quorum informatione recepta, vos Guber-nium nostrum Regium ea quae e re fuerint, eatenus disponere nonintermittatis.

IV-to Communitas Graecorum Coronensium Episcopo Graeciritus non uniti Transsilvanico, sedeque -ejus vacante Consistorioeorundem debitam reverentiam exhibere obstricta est. Hinc paro-chus, vicariusque, aut capellanus templi Graecorum Coronensiumin commemorationibus divinis ejusdem Episcopi meminisse tenetur.

Obstricto porro est Graecorum Coronensium communitas,Episcopo huic electum per se pro templo antelato parochum autcapellanum literis immediate ad eundem dirigendis, indicare, iisquefide dignum testimonium per ipsam communitatem vidimandumde eo, quod neo electus ipsorum parochus, aut capellanus reverahieromonachus sit, annectere, ut ita, couvenienti legitimationepraemissa, Episcopus antelatus eidem absque ulla difficultate, autremora benedictionem suam, et jurisdictionem ecclesiasticam im-pertiri valeat. Testimonium vero praedictum in originali peripsam Graecorum communitatem asservandum erit.

V-to Liberum erit saepefatae Graecorum compagniae quotan-nis 2. aut 3. individua e gremio sui pluratitate votorum procuratoribus templi eligere, quibus si delatas sibi has munerispartes acceptaverint, incumbet, elemosynam pro supportandis

105

hujus templi expensis sponte oblatam conservare, de suppellectitibustempli accuratum inventarium per communitatem asservandumducere, errogationes e percepta petunia non nisi cum praescitucommunitatis facere, et de perceptione aeque ac errogatione cumfine cujuslibet anni aut ipsi communitati, aut vero denominandishunt in finem per eandem individuis rationem omnibus numerisabsolutam reddere.

VI-to. Prout electio presbyterorum et curatorum ad subver-sans templum requisitorum, per communitatem Graecorum plu-ralitate votorum institui debet; ita eorum quoque mutatio pera-genda cautelae tamen intuitu neo adhibendorum presbyterorumsuperius praescriptae stricte semper observandae erunt.

VII-mo. Expensas in conservationem templi, ac ad peragendumcultum divinum necessarias, curatores ex elemosina et exteristempli hujus reditibus praestandas habebunt, in casu vero quofundus hic praevium in finem sufficiens hand esset, ad easdemcommunitas Graecorum Coronensium extraordinario subsidioconcurret.

VIII-o. Omnia objecta templum isthoc conceruentia per com-munitatem Graecorum Coronensium juxta pluralitatem votorumpertractanda erunt. Quod si vero contingeret, eandem communi-tatem intuitu alicujus obiecti in differentiam Magistratui localireferet, qui eandem maturam in deliberationem sumendo, eatenusid, quod e re fuerit, determinabit. Si vero subversans ejus modidifferentia lite sapienda esset, partes collitigantes ad concernen-tern judiciariam instantiam inviabit.

Quod vero preces compagniae Graecorum Coronensium deimpertienda sibi facultate, ut Coronae pro excolenda juventutenationis suae setola erigi possit porrectas attinet, cum tam eprecibus compagniae hujus, quam vero e propria declarationeGraeci Coronae commorantis Hadsi Panajot Nika prospexissemuseunde Hadsi Panajot Nika profundo erigendae hujus scholae10000 florenos aerario nostro Regio hujati jam intulisse, ac prosustentatione pauperum alios 10000 florenos inferre determinasseadeoque fundum ad erigendam hanc scholam adesse; -oblaturnbenefactoris antelati benigne acceptantes, clementer indulgemus,ut pro excolenda juventute Graecorum Coronensi, schola ibidemerigi possit intuitu tamen magistri ad scholam, banc applicandicommunitas eas., quas de presbyteris suis ex Archipelago accer-rendis, praestare tenetur, cautelas praestet. Prout autem Graecistam Latina quam Germanica schola potet, ita aliarum quoquerelfgionum asseclis liberum erit, erigendam hanc Coronae scholamGraecae linguae addiscendae causa adire. Antelatum proindebenefactorem Hadsi Panajot Nika per vos Gubernium nostrumRegium eo inviari benigne volumus, ut is super benefica sua su-perius declarata intentione formales literas fundationales expediri

106

faciat. Superattentionem vero in scholam hanc ut et inspecti-onem in annuas hujus templi rationes nobis benigne reservamus.

Vestrum proinde Gubernii nostri Regii exit, altissimam hancnostram benignam determinationem Hs, quorum interest, notamredden, curareque ut eadem debitum sortiatur complementum.Vobis in reliquo, acta acclusa remittenda, gratia Nostra CaesareaRegia ac principali benigne propensi manemus. Datum in Archi-ducali civitate nostra Vienna Austriae, die trigesima mensis Sep-tembris anno Domini millesimo septingentesimo nonagesimosexto, Imperil nostri Romani, Regnorumque nostrorum hareditari-orum anno quinto. Franciscus m. p. Samuel Comes Teleki m. p.Ad mandatum sacrae caesarcae et regiae Majestatis propriumJoannes de Cronenthal m. p.

Die Beglaubigung laut G. A. XXV. ex 1881 stempelfrei.Mit dem in Kronstadter Stadt-Archiv unter MZ. 2668/796 ver-wahrten Originale vollkommen gleichlautend.

Kronstadt, den 4-ten Janner 1883.(L. S.) Fr. Stenner mp.

Stadtarchivar.

24.Cele din petitia fundatorilor cu datul 10 Februarie 1800

in registratS sub Nr. magistratual 2059/800 se cuprind in proto-colul luat de Grof Nerves sub aneesa 17.

Copia.25.

Decretum Guble ad Nr. 5826-806.

Extractum.Seu vero e sacertodibus in hoc Principatu existentibus

tales eligant, qui tam Graecam quam Yalachicam linguam benecalleant, ex qui uno die Dommico liturgiam lingua Graeca,altero vero lingua Valachica cerebrent, ac in casum morbis, velabsentia unus alterum quoad liturgiam in utraque lingua ablte-ratim celebrandas supplere valeant, eo quid magis quod proutin Benigno Rescripto Regie de anno 1796 edoctum habetur, quodCommunitas Graeca ad id tit cultus lingua Valachica peroga-tur spontese abenterit, ita resolutions citato Benigno DecretoRegio de 22 Aug. anni precy. emanato dimandatum sit, ut si exArchipellago socerdos adducendus foret si talis sit, qui limguam

107

etiam Valachicam calleat quam hac ratione peragendam can-didationem promentionatus Magistratus horsum submittendamhabebit. E. Regio M. Principatu Tranniae Gubernio Claudiopoli.

7 Augusti 1806.G. Banffy m. p. J. Bedey de Sohasky.

26.Pravoslavnica obsce roma' nescd din Cetatea Bra5sovului !

In urmarea Milostivulul decret guvernial din 26 August a.c. Nr. 7733 es,it pre Aug& episcop6sca Comisie din 9. Sept. a. c.Nr. 626, acestui scaun protopopese cu ti rie poruncit qi D-VOstra,Vi so face de sev8r§iti cunoscut, precum:

1. Parochul de pang acuma al D-VOstra P-le Nicolae Panovici,ca din diva de ieri 3/15 Septemvre a. c. din tOtg slujba delabiserica grec6scg din cetatea Brasovului este oprit si de aid sase mute la altg parochie, unde al va griji Dumnedeu.

2. Spre chivernisirea in cele sufletesti a D-Vdstrg, pang lavenirea renduelei de a s6 candidglui alt preot sa avem purtarede grije a V6 chivernisi cu preot din vecinatate.

Drept aceea, str8ns sL poruncesce D-Vostrg, ca sub terminde 3 dile intelegendu-v6 cu obscea grec6scg, sa informgluiti peacest Scaun protopopesc! 1. Unde §i in ce casa aprope de bise-rica sa se 00, sglaslui interimal preotul, care vine- de a s6 oren-dui ? 2. Dela tine §i Cat sa §i pita capaa salariul seu pe lung ?

3. Vecingtatea cea cu mai multi preoti ar fi Bolgarsechiulde oparte, earn de altg parte Bacifalu si Turchesul din acest pro-topopiat i din sinul acestor trei parochii, care preot va fimai cu placere a vi se orendui?

Insg sub vremea ac6sta de 8 dile sau indatorat a ingrijipoporul din Tuchthaus §i din Spital preotul §i asesorul nostruIoan Teodor din Bolgarsechiu, la care yeti avea a nisui.

Satulung, 4/16 Septemvre 1820.Al D-VOstra, de binevoitor

loan Verzea protopop m. p.

27.Masolat.

Goriig szOveg stb.

Forditds. Als bei dem Ausbruche des vergangenen Kriegeszwischen der ottomanischen hohen Pforte and dem kaiserlichenrussischen. Hofe ich Endesgefertigter mich mit der ganzen Familiein die benachbarte k. k. freie Stadt Kronstadt gefliichtet, woselbst

108

wir sechs Jahre hindurch unsere Zeit in Ruhe und guter Pflegelebend verbracht haben, ereignete es sich, dass in diesem Zeit-raume mein verehrter und vielgeliebter Vater Emanuel Brancovanwie auch meine geliebte Schwester Helene vom Tode heimge-sucht, welche beide auch bei der in der Stadt liegenden nichtunirten privilegirten im Namen der heiligen Dreifaltigkeit verehrtenKirche der dortigen Compagnie der griechischen Handelsleute be-graben worden sind. Sowie auch bei den jetzigen fiber das Vater-land gekommenen traurigen Umstanden, nachdem wir die betrii-benden und schlecht eingerichteten, auf uns zugehauften unddurch fremde Insurgenten boswillig hervorgebrachten Ereignissenicht mehr haben ertragen konnen, sind wir mit der ganzenFamilie in dieselbe Stadt Kronstadt geflohen, unser Heil findend,woselbst auch meine inniggeliebte Mutter Zoitza vom Tode iiber-fallen und in dasselbe Grabmahl meines seligen Vaters_ beige-setzt worden ist. Als ich aber wahrend dieses meinen langenAufenthaltes die in Allem herrschende gute Ordnung dieser Kircheund die mit Gottesfurcht von den Curatoren gefiihrte gute Ver-waltung, so wie die Gedachtnissfeiern meiner Eltern zu ihremHeile mit Genauigkeit gehalten, ja noch mehr auch die genaueund unveranderte Beobachtung der Anordnungen jener, welchezu Zeiten vom heiligen Eifer angetrieben legirt, beobachtet habe;so wurde auch ich zu folgender seelennutzender und heilsamerThat bewogen und zwar : zu ewigen Denkgebeten ftir mich undfar meine ganze Familie, fur die Lebenden namlich und Ver-storbenen, legire ich aus eigenem freien Willen und Antriebekraft theses meines Schenkungsbriefes der zu Kronstadt in derStadt liegenden erweihnten Kirche und Schule, welche von der Com-pagnie der dortigen griechischen Handelsleute verwaltet werden,meine zwei stammvaterlichen in Siebenbitrgen liegenden tauter,das eine Ober- Szombath genannt, welches meiner Familie alserbliche Schenkung von Sr. Hochheit dem Prinzen Michael Apafy,wie das Donations konigl. Schenkungs-Document heweiset, ge-schenkt worden ist, das andere Pojana Marului, welches meineFamilie erkauft hat, wie die bei uns in Verwahrung liegendenKauf-Contracte bestatigen.

Diese Oiler als nun von mir legirt und ewig unentreissbarund unabtrennbar zu sein, soil erweihnte Kirche und ihre Schuledie grundherrliche Kraft haben, nach unserm Ableben in volligerHerrschaft und Gewalt durch die angeordneten Curatoren der ge-schworenen griechischen Handelsleute zu beherrschen, ohne je aufeinen Vorwand selbe entfremden oder verkaufen zu konnen,sondern sie sollen die Einkiinfte zur Beobachtung meiner nach-stehenden Anordnungen beniitzen, welche nach meinem undmeiner Ehegattin Ableben unverandert und unvermindert, wie sieanbefohlen werden, bewerkstelliget werden sollen.

109

1. Von den jahrlichen Einkiinften dieser erwahnten zweiGiiter setze ich fest, dass die Halfte von den Curatoren derKirche und Schule zu Denkgebeten ftir die See len und zu Almosenjahrlich verwendet und die Denkgebete fiir die See len zu denvon der Kirche hestimmten Zeiten insbesondere aber einmal imJahre eine Gedachtnissfeier mit Wachskerzenaustheilung undmit der gewohnlichen Pracht gehalten indem auch den Geist-lichen jahrlich Messlese Remunerationen und zwar deco Archi-mandriten der Kirche Einhundert Gulden W. W., den nicht unirtenGeist lichen von der grossen Kirche von Skeju Einhundert Gulden,jenen von der kleinen Kirche von Skeju fiinfzig Gulden undjenen von der Altstadter Kirche fiinfzig Gulden gegeben, um jedenSonnabend des Jahres die Namen der Entschlafenen bei derMesse zum Andenken zu verlesen und ftir aller unser Heil zuheten, die" Almosen aber von den Curatoren auf ihr Gewissen anKronstadter Arme und wirklich Bedrirftige im Verhaltnisse ihrerNoth zur Erleichterung des dieselben drtickenden Unglticks aus-getheilt werden sollen.

2. Setze ich fest, dass die andere Halfte der Einktinfte zurVergrosserung der bei dieser Kirche vorbestehenden Schule ver-wendet, indem die Curatoren hellenische Lehrer sowohl flir diegemeinen als auch grammatikalischen und philosophischen Lehr-gegenstande und einen besonderen Lehrer fiir das deutsche mitBesoldung anstellen, woselbst eingeborene und fremde Schiller vongleicher und frentder Religion, frei, ohne Lehrgeld zu zahlen unter-richtet und der hellenischen Gelehrsamkeit und der deutschen Sprachemeichtig werden sollen. Derselbe2t Schule der griechischen Kirche widmeich auch meine game Bibliothek, bestehend aus hellenischen, latei-nischen, franzosischen, italienischen und deutschen Bilchern, sowie sie sich von den Zeitumstanden noch erhalten hat, urn zumGebrauche und Be,ntitzung fur die Lehrbegierigen zu dienen, ohnedie Bucher entfremdet zu werden, noch weder den Lehrern nochden Schillern erlaubt zu sein, selbe ausserhalb der Schule insHaus zu nehmen, sondern nur innerhalb der Wohnungen derSchule zu studiren und zu lesen.

3. Die nicht unirten Kirchen, welch auf diesen zwei oben-genannten Grundstiicken lieges, sollen immerwahrend in ihrer er-forderlichen guten Ordnung gehalten werden, und die Curatorensollen ftir ihre jahrliche nothige Pflege sorgen, damit dieselbennicht verwtistet sondern unaufhorlich unsern Namen bei denheiligen geistlichen Functionen in Erinnerung gebracht werdensollen.

4. Die auf genannten zwei Giitern wohnenden Geistlichensollen nie Zehent von ihren Feldfruchten geben, sondern siesollen als immerwahrend fur ihre rechtlichen Saaten hievon aus-genommen und befreit des Zehntes fur den Konig, fiir die

110

Legataren und far ihro Dorfsinwohner, wie such fur alle gottes-furchtigen Christen unaufhorlich beten.

5. Bestimme ich, dass die Inwohner obigen Gutes PojanaMarului Walachen, weil sie wegen ihrer gebirgigen Lage immerbeschrankt sind und Mangel an Nahrung haben, fiir immer un-gestort und frei bloss von dem Zehent des Maises sein und dieseWohlthat so wie sie friiher von meinen Eltern und auch vonmir bestatiget dieselbe hatten geniessen sollen. Die iibrigenGerechtsamen aber sollen die Inwohner benannter Gater ent-richten, indem sie dieselben gegen die Curatoren obiger Kirchenach den Gewohnheiten und Ortsgesetzen erfallen sollen.

6. Die Compagnisten griechischen Vorsteher und Curatorender zu Kronstadt in der Stadt liegenden Kirche der heiligenDreifaltigkeit sollen fiber diese zwei obigen Grundstacke und dieEinkiinfte derselben nach der wahrhaftesten, genauesten undgerechtesten Art die Verwaltung und Leitung fiihren, nach meinerobigen Anordnung die Austheilungen machen und Al les, was ichin obigen Punkten festgesetzt habe, in Ausfiihrung bringen undin seiner Unversehrtheit verwahren, damit dieselben vor demhochsten Richterstuhle des allmachtigen Gottes sich nicht schuldigmachen sollen.

7. Zur Bestatigung dieser von mir legirten zwei Grund-stacke und zur unveranderten Beobachtung meiner obigen An-ordnungen, sollen die angeordneten Curatoren dafar sorgen, dassdiese meine Schenkungs-Urkunde von dem hiesigen loblichenMagistrate bekraftiget werde und von Sr. k. k. Majestat, wie esgebrauchlich ist, bestatiget werde, und dieselbe soil bei der Curaturder genannten griechischen Kirche sammt den vorfindigen Do-cumenten, Vertragen und ubrigen Schriften dieser beiden Grund-stiichen aufbewahrt und in das Buch der Kirche eingetragenwerd en.

Gegeben in der Stadt Kronstadt in Siebenbiirgen im JahreEintausend achthundert drei und zwanzig nach Christi Geburt imMonat April und zur Beglaubigung von mir, dem Testatorenwelcher gegenwarrtiges eigenhandig unterschrieben und mit mei-nem eigenen Siegel zur v-olligen Sicherheit bekraftigt habe, frei-willig bestatiget. (L. S.) Gregor Furst Brancovan m. p. bestatigeObiges. Archimandrit Theodosiou und Pfarrer der griechischenKirche zu Kronstadt. Zeuge.

28.Copia.

111

Plenipotentie.Fiindca, prin un milostiv decret Gubemial din 10 Maiu 1821

Nr. 2235 ni s'au luat preotul eel romanesc, care ne slujia Sfantaliturgie si celelalte sfinte tame si mangaeri sufletesci in bisericagreceasea §i deodata ni s'au poruncit, ca, de aicl Inainte sa mer-gem la biserica in Bolgarszek spre ascultarea celor sfinte §i eara-sT la vremea de lipsa un preot din Schei se fie Indatorat aveni la not in cetate, spre implinirea celor sufletescI Si mangae-Tea nOstra; dar fiindca, acest milostiv decret cu totul este sprenemultamirea §i obidarea nOstra si spre ingreuerea cinstitilorpreoti din Bolgarszek; cu un cuvent cu neplacerea amendurorpartilor, asa dar orqi, earl bunt patriori si revnitori spre cele sfinteatat posesionarY Burgerl) cat §i chiria§i locuitorI In slavita CetateInca in anul trecut 1827 in 3. Decemvre invoindu-s6 intre sinean fagachnt nu mici sume de bani spre cumperarea uneT case,in care la vremea sa sa, se faca o capela, spre slujbele cele sfinteprin un preot roman §i acest sfant fagadas §i cu iscalitura sipecetile nastre Pau Intarit.

Ins Dumnezeesca rivna, nu au putut astepta Mtarziere, cipOtrunzind §i inflacarend inimile tuturor locuitorilor romans ceta-teni spre acel gand sfant i'au miscat, cat si pang la cumparareaacei case, se cuprinda o alta cask cu chirie spre deschidereaunel capele, pentru aceea, adunandu-se la un loe cu deosobitcontract dela 4 Aprilie 1828 s'au legat Intro sine intarindu-1 onInsusI iscaliturele §i pecetile sale, ca spre ajungerea acestui stintstop, fie tine cu cat va vrea Isa ajute si nici intrun chip sa, nuso departeze de un lucru asa sfant, intru care sfant stop cu totiau stat si stau nestramutatI, pentru aceea, s'au fost si trimis- ojalba catra Prea sfintitul Domn Episcop cu acea umilita rugaciu-ne, ca al, se milostivdsca, a ne da binecuventare spre a sluji sfantaliturgie in cetate si celelalte 6 taMe, de unde ni s'au trimis omilostiva resolutie sub Nr. episcopesc 196 1828 cu acelca se aratam cu amaruntul pricinile. din care nu vrem a neLinea de mai sus pomenitul Decret gubernial dela 10 Maiu 1821prin care ne IndrOpta, la biserica din Bolgarszek, ca aratand pri-cini Indestulate este nadejde prea dulce a dobandi cererea nastraatat dela prea sfintitul Domnul ,,nostru Episcop, cat si dela Cra-escul Guvern si de la trialtatul ImpOrat al nostru milostiv Stapansi Parinte.

Ynsa fiindca, acest lucru are greutatile sale §i obscea estecu grew ase aduna §i a se sfatui spre sOver§irea acestui lucru;a§a adunandu-ne la un loc ne-am sfatuit, ca aceste -greutatl sa,be Incredintam la 4 barbati cinstig si revnitori de acest sfant

el

112

lucru si cu voe obstesa am ales pre cinstiti Dumnealor: JoanCepescu, loan Juga, Nicolau Cepescu, Rudolf Orgidan facendu-iplenipotentiali deplinl in lucrul acesta supt urmatOrele conditiuni:

1. Atat ceice au fagaduit si au scris ore care sume de benT,precum Dumnezeu i'au imputernicit si care se afla in deosebitezapise insemnati, care zapise se vor da in mama Cinstitilor Ple-nipotentiari, cat si cei ce dupa acesta vor fagadui, care sumatot in acel zapis se va insernna, se fagaduesc acum de nou culegiuitul interes dupa proportia capitalului de aci inainte si vorda fara de nicT o intarziere in manile C. Plenpotentiari si candvor afla Cinstitii Pleinpotentiari a fi de trebuinta, va ficapitalul fagaduit pre langa revers de primire ca un dar fagaduitlui Dumnezeu.

2. Si se da C. Plenipotentiari tdta puterea si orice vorgasi cu tale pentru binele obscei si ajungerea acestui sfant stop,sunt slobozi se faca si se direaga pre cum sunt: a scrie jelbi innumele obscei, a primi si a da respunsurT, a face cheltueli euvi-inciOse, numai sa aiba asi da socoteala, dupa, curata cunoscintaa sufletulul on cand va pofti cinstita obsce.

3. Isi tine cinstita obsce acel drept, ca, nemultarnindu-se cuCinstitif Plenipotentiari, care lucru nadajduim, ca nu se va intern-

ca se aiba, voe on cand asi lua dela densii plenipotenta faraa avea voe C. Plenipotentiari a cerceta cum ? si pentru ce? si aorendui altii dupa obsceasca alegere.

4. Cand s'ar intempla, de care lucru sä ferosca Dumnezeu,ca dupa -kite ostenelele C. Olenipotentiari sa nu putem dobandiscopul nostru, atunci se fie indatoratl C. Plenipotentiari sumeleprimite, numai de cat .ale da fiesce carui binefacator inderet prelanga rentoarcerea Reversului impreuna cu dobanda ce vor fifost primit, cat va mai prisosi din cheltuelele facute; acestaa noastra plenipotentie s'au scris in doua examplare si pentrumai mare incredintare cu insusi iscalitfirile si pecetile nOstre leam intarit.

Brasov, in Maiu 1828.Dumitru Orgidan m. p.George Joan m. p.Constantin Bogits m. p.Dumitru Marin m. p.George G. Orgidan m. p.Anton Popovici m. p.George Hagi Radu m. p.George Nica m. p.Constantin Cepescu m. p.George G. Juga m. p.Dumitru Hernea m. p.Nicolae Teclu m. p.

Joan Molnar m. p.George Joan jun. m. p.Dragomir Gradinaru m. p.Hagi Jlie Hagi Jvascu m. p.Paraschiva Lazaroiu m. p.Nicolae Joanovici m. p.Nicolae Radovici m. p.Bucur Dumbrava m. p.Dumitru Nicolau m, p.Joan Secareanu m. p.Oprea Sfetea m. p.

pla,

si jimusi

113

29.Copia ad Nr 367.

inaltat Creiesc Gubernium!Plenipotentianil obscel romanesci din °rap] Brasov: Ioan

Cepescu, Ioan G. Juga, Nicolae Cepescu si Rudolf Orgidan prininstantia for aici sub A) umilit asternuta si la acest Scaun epi-scopesc prin Protopopul loculul cu relatia de la 15 Iu lie a. c.pub G) asternut& in numele a totei obsce romanesci din CetateaBrasovului umilit se raga la locurile cele cuviinciose, a li so davoe, ca inteo cas& privata,, intocmit& spre trOba aceasta, sa, lefie slobod ale sluji slujba Dumnezeesca si anumit sfanta liturgiein limba romanosca prin preot de neamul sou si deschilinitIgnatie Karabetz, fostul capelan de Este si acolo aplicaluit caprotopop, care parochie n'are, din pricinele urmatbre :

1. Ca, 61 pateri de familie sunt oraseni romani, care sed inCetate cu numele aici sub B) Insemnate si familiele for si slugileafara de limba romandsca, grecesce sau elenica nici decum nusciu, ear& din potriva in Oratoriul eel grecesc din Cetate, la carepang. acum au umblat, slujba dumnezeOsca numai in limba gre-cOsca se slujesce prin preot grecesc, adeca : intro limba necu-noscuta, de la care nu pot so ea nici un folos.

2. a suplicantei obsce romarresci nu-i este cu putinta aaudi slujba dumnezeOsca In limba romanesca si a lua mangaereasufletOsca si trup6sa, fiindca copiii si slugile for a alerga la bise-ricele din forstaturi, nu pot, ca, bisericele acelea sunt departatede Oras, intratita, !neat mersul cu venitul, tine eel mai putin 3sterturi de teas, deschilinit in vreme slab& si rea.

3. Ca la bisericele cele din forstaturi sunt sum& mare depoporenl, atat cat pentru densii nu de mult li s'au ingaduit asiridica biserica noun cu mult mal dep&rtata si nu sunt Intocmiteca sa nal cuprinde si pe suplicanta obsce romana din Cetate;catanele cele prezidialicesci, spitalul catanesc si robii, cari suntIn tuchthausul Cetatii cari cu totil sunt la numor 800 suflete.

4. Ca din adusele pricini nu este nimica in potriva, ca sa,nu so pdt& aplacida o capela privata, pentru intarirea contri-buensilor fiindca suplicanta obsce, tot-deauna so pOte cunOsceca aretatul capital de 8320 fl, care l'au gatit spre scopul acestal'au dat cu interese; 6r& dinpotriv& despartirea Romanilor bra-soveni de Grecii de acolo, mai cu sama intrOba religii, si acea stareInca urgaluesce, de Orece Grecii pare ca din natura lor porta' urcinesuferitei apdsare asupra natii romcInesci, precum so vede dinintemplarea ce acum de curand s'au Intemplat, ca tocmai incliva Invieril Domnului Cristos, find suplicanta obsce impedecataprin vreme rea a alerga la bisericele cele din afar& au Intrat inOratoriul cel grecesc, pentru mangaerea sufletelor lor. Grecii corn-

8

si

pi

114

panisti insa mai bucuros an dispus a-se ceti sfanta evangelic 1,nlimba frantuzasca si in cea turc6sca, de cat in cea romanesca,macar ca Oratoriul era plin de Romani, pe cand Francezi si Turcin'au fost nici unul. Pentru ac6sta suplicanta obsce in prea laudataei plangere, sa nu pita avea nici acea, mangaere in Oratoriul celgrecesc, ca batar slanta Evangelic a invierii Domnului, care odataIntrun an se cetesce, se o pOta aucji in limba romanesca si sa ointelega, fiindca numai acesta limba o sciu.

5. Ca parochil din Bolgarszek, carora li s'a incredintat sup-licanta obsce a o griji in cele sufletesti prin Mar. decret guber-nial din 10 Maiu 1821 Nr. 2235 esit; prin documentele ]or desub C. si D., s'au declairat, ca intru atata sunt cuprinsl cu multi-mea poporenilor lor, incat a sluji si la suplicanta obsce nu suntin stare, nici dupa maritele orandueli in irtha ac6sta esite, Capentru ocolirea primejdielor celor sufletescl pe rend sa dOrmacate un preot in Cetate Inca pana acum nu s'au implinit. BaInca credinciosii locuitori din Cetate, deschilinit de spital situchthaus, carora mangaerea cea sufletesca nici dupa, Mar. decretgubernial din 4 Martie 1820 Nr. 911 esit, nu li s'au impartasit siasa ad. aretand in mai multe renduri, precum se vede din cita-tul decret gubernial de sub Nr. episcopesc 354/826 intai inain-tea Magistratului locului, apoi a Mardi sale D-lui Cancelar de gu-bernie Grof Ladislau Lazar atunci fiind la Brasov, tare s'au jeluit,ca prin parochii din Bolgarszek, nici la serbatorile cele mai martadeca: la Nascerea si la Invierea D -luT Cristos nu sunt cautati,cu atat mai putin le slujesc cele sfinte. La intemplarea candli s'ar Ingadui ridicarea capelel private, de fata este protopopulIgnatie Karabetz, care Inca pana acum nu are parochie, langaacea capela fara de a se inmulti numerul popilor, s'ar a seza.

6-lea Ca cererea suplicantei obsce intr'acolo atarna, ca slujbadumneze6sca sa o auda si sa o invete In limba romanesca; PreaInaltele orandueli nici de cum nu se vor impotrivi; de vreme cedin parint6sca dispositie a Prea inaltelor oranduell si mai naintes'au ingaduit Romanilor a avea preoti din nemul sell In persdnalui George Haines si Nicolae Panovici, care prin Mar. decret gu-Ternial din 3 Aprilie Nr. 2140 si 3. Julie 1792 Nr. 4464 si din27 Martie 1809 Nr. 1953 esite, au fost aplicatI, pentru ca pepartea Romanilor oraseni se slujasca slujba dumneze6sca, roma-nesce in Oratoriul cel grecesc, pe rend cu preotul cel grecescadus dela Archipelag; in curgerea mai multor anl, in liniste auslujit.

Care umilita instantie a obscei romanesci in necsul relati-ilor Scaunulul episcopesc Inca sub 4 Aprilie si 15 Iulie 1820 Intr6ba ac6sta esite, cu acea umilita adaogere o astern InaltululCraesc Guberniu, de Orece ffind umilita for instantie si acum inchip vrednic de credinta si cu fundament dovedesce, ca atat

115

muItimea de poporenl din Cetate, pentru auctirea slujbei dumne-zeesci si imparttisirea cu Sf. taine Cat mai cu same, la intemplariprimejdiese, pentru departarea locului, a alerga la bisericele dinforstaturile Brasovului, nici de cum nu pot. Nici bisericele aceleaprecum de obsce este cunoscut nu pot cuprinde multimea cresti-nilor din afara. caci de abia cuprinde pe poporenii se' si niciparochii din forstaturi nu sunt destui de a pute sevarsi celesfinte locuitorilor ortodocsi din Cetate. Intro cele lalte mai suspomenite si de acolo Inc e, se pate cunOsce, ca stand relatielecele oficiese protopopesci din 19 Iunie si 17 Sept. 1823. In trebaacesta in c6ce 4r6tate si aici sub E. si F. umilit asternute, canu pomenitii Romani din Cetate se patimesca ceva scadere incele sufletesci, an trebuit sa se ingeduiasca preotil cei streinl -vaga-bunzT pentru slujirea celpr sfinte. Din acestea se, se milostivescaInaltatul Craesc Guberniu, ca pe suplicanta obsce romana, sau se,o introduce, in Oratoriul eel grecesc, se, slujasca pe rend dupeobiceiul eel mai nainte, de la Prea inaltul be slobozit, sau se,i se dea voe asl ridica Oratoriu. La tete Intemplarea este fOrtede lipsa, ca sa li se, aplaciduluiasca Capelan, cu atata mai tare,cu cat despre oparte asa mare turma de emeni, in pricing religieTse, patimesca sce,derea; eara dace, parintesce se va slobozi capelaprivate, numai pe cheltuialea suplicantei Obsce a o ridica, si seva aplacida langa densa fostul capelan de este Ignatie Karabetz,care pane, acum n'are parochie; cu acesta nici contribuentii nuse vor ingreuea; si nici numerul Preotilor nu se va inmulti. De altaparite nesuferita lipsa este, ca se li so slujasca cele sfinte si se,aiba predica' in limba romanesca; pentru cei din Cetate, cari afarado limba romanesca alta nu sciu. De acesta lipsa cu adeverats'au fost Meat cunoscut si prin maritele Decrete Gubernialicestidupa Prea inaltele Orandueli intocmite si deschilinit intro cele-lalte sunt cele dto 3 Aprilie Nr. 2140., 3 Iulie Nr 4464 si 3 No-emvre 1792 si cele de sub Nr. 7930, 7933, 7856 si cea din 23Sept. 1805 Nr. 7375, cele din 3 Fehr. Nr. 931, din 27 Martie Nr.1929, cea din 12 Maiu 1806 Nr. 3513, cele din 27 Martie 1809,Nr. 1953 si mai pe mime din 7 Noemvre 1816 Nr 9705, cea din17 Febr. 1817 Nr. 1459 si din 7 Martie 1820 Nr. 911 esite.

Mai pe urma umilit me rog, ca de multe on pomenite, ce-rere a suplicantei obsce, intemeiata pe cele mai din nainte: dace,nu se va put6 ingadui capela spre mangaerea lor, fare, scireaPrea inaltului loc, umilit se, se astern& acesta rugare la aceaNarire imperatesca, spre hoterirea cea inalta. Sunt Al inaltuluiCr. Gubernium.

Sibiu, 22 Iulie 1828. plecat sery

Vasile Moga m. p.vledica.

8*

116

30. aAd. Nr. 7924-828.

Prea Laminate fi Prea Sfin Ole Domn Domn Ejoiscop mie MilostivPatron qi, Pdrinte!

Milostiva porunca a Prea Sflntii Tale din 22 Aprilie a. c.,Nr. 196, n'am lipsit a o impartasi cu cinstitii negutatori romanneuniti din Cetatea Brasovulul, ca sarsf dea desveit circumstan-tiilicesce trite pricinele, pentru can nu umbla Dumnealor la bi-serica din Bolgarsz6k, pentru ascultarea slujbelor dumnecleesci inlimba roman6sca, de vreme ce Milostiva orendu6la guvernialadin 10 Maiu 1821 Nr 2235, in trOba ac6sta esita, asa poruncesce,ca suplicantii pentru mangaerea suflet6sca, la pomenita biserica,a Bolgarsechiulul sa nisu6sca si declaratia ce vor face impreun&cu suplica Dumnealor sa, o astern Prea Sflntii Tale.

La acosta milostiva porunca a Mani Tale an r6spuns maisus numita obsce romanesca din Cetatea Brasovulul adeca, :

1. Ca biserica din Bolagrsz6k este departe trei patrare deteas din cetate afara si D-lor sunt 61 de famili, care fac 357de suflete, dintre can unii sunt baren1 neputinciosi, copii sifetisOre tinere, slugi si slujnice, carora le trebue 'Aston si in-structie suflet6sca si cestora nu le este cu putinta a merge asadeparte la bisfrica, ba si celor mai sanatosi si mai in versta, leeste forte cu sfiala si rusine a merge la biserica streina, unclen'au scaune sa, sada, ba nici batar loc de ajuns unde sa stea,fiindca, biserica este de poporenhi sol eel multi -preferenter de totocupata.

2. Forte cu mare ingreuere le este nOptea la vreme delipsa a merge dupa preot romanesc din Cetate cu sfanta Cumi-necatura spre a impartasi pre cei bolnavi.

3. In Cetatea Brasovului totd6una este catanimea, dintrecan partea cea mai mare sunt Romani, de care s6 tine si spitalulcatanesc; arestantii dela tuchthaus si multime de slugi si sluj-nice romane si de alta natiune circa 300 de suflete. Acestiatoti au mare lipsa de preot romanesc in Cetate, care sa-I invetereligia si moralul crestinesc, dumineca si in s6rbatori ca altmin-terea traesc ca dobit6cele, nacunoscend pe Dumnecleu, pe Impe-ratul si pre stapinii lor, din care vin -kite imoralitatile .

4. Arata ca din buna vointa, a unor binefacotori si iubitoride cultura natii- romanescI au stens bani gata 8320 fl. 6. w. dincare capital pot sa, tie capela si preot, din interese fara Ingre-uerea altor Omeni s6raci si contribuensl.

Din aceste aduse la mijloc temeinice pricini de iznov umi-lit s6 Dig& tag obscea mai sus numita, ca sa to milostivesclPrea Sfintia Ta, ca un milostiv parinte sufletesc, a cunOsce lipsa

Fam

iliae

Pers

onae

Fam

iliae

Pers

onae

Fam

iliae

Pers

onae

Fam

iliae

Pers

onae

Fam

iliae

Pers

onae

Fam

iliae

Pers

onae

Fam

iliae

Pers

onae

Fam

iliae

Pers

onae

Fam

iliae

Pers

onae

In c

apti

Nr.

Pers

onae

Cor

onen

s.

Ext

rane

i

Cor

onen

s.

Ext

rane

i

Cor

onen

s.

Ext

rane

i

Cor

onen

s.

Ext

rane

i

Cor

onen

s.

Ext

rane

i

Cor

onen

s.

Ext

rane

i

Fam

iliae

Pers

onae

Fam

iliae

30 b.

ST.71\Z1VZ.A...RIT-TS CONSPECTUSIncolarum Graeci Ritus non Unitorum in Civitate Coronensi ejusque Suburbiis de Anno 1829.

Pars Urbis

Fixum Domiellium habentes Hospitium tenent es In Servitio aliorum eonstituti Summatotal's

Walachi Serviani Bulgari Graeci SingariIn

SummaWalachi Servi Bulgari Graeci Singari

Mi-litespre-

fidiali

Iner-gas-talo

InSumma Walachi Serviani Bulgari Graeci Singari

InSumma

omniumRubricari

cd

ca0

a)5

cr..'

In Civitate 20 71 1 2 1 8 7 22 29 103 50 131 5 16 7 17 32 90 -- 566 35 94 855 52 174 1 1 53 176 123 1186

In Suburbio0-Brasse

151 668 2 6 5 23 158 697 114 444 b 26 119 470 31 91 2 5 33 96 277 1296

In SuburbioBolonya

19 73 86 386 105 459 19 66 43 139 62 205 1 2 2 4 3 6 167 673

In SuburbioBolgarszek

924 4150 3 17 1 2 7 30- 31 149 966 4348 347 1216 6 18 19 69 8 25 380 1328 61 182 1 6 3 67 186 1346 5929

Summa 1114 4962 4 19 2 10 16 58 122 558 1258 5607 530 1857 11 34 7 17 51 159 56 190 566 35 655 2858 153 449 1 10 12 115 464 1913 908'

(L. S.) Josephus Wentzel,Politiae Director.

(L. S.) Fridericus Bomches,Politiae Actuarius.

(L. S.) Petrus German,Archidiaconus Coronensis

Secundus et Parochus 0-Brasso.

(L. S.) Simeon Popovits,Parochus Bolgarszeg.

(L. S.) Voina Pitisi,Parochus Bolgarszeg.

cod

M

Cai

as

Irx.4 H

v)

Z0F-100

--,CD

0Cd

t.'

;4

cpcd-,=ce

PT-4

.

.

2

1iP.

A

1rl,

Ea

9 A'

R

g

E

2g

3Aa g a

9

2g

9

ga4

9

24 ,' w

9

2g

ia

9

24

A

''.2'' 6

gg i

a

g

,.,

3 A g aE'

g1

gr

-1

418

:

117

cea mare la atata multime de suflete, care gem si suspina faranici o mangaere sufletesca, sa te milostiveeci a ingadui, ca sä sifaca o capela romanesca intro casa curata, cu cheltuela Dumnealorsi acolo sa li sa slujasca duntneqeesca slujbd in limba romeinesed.Aceste tote mai pre larg te vei milostivi Maria Ta a ved6 dinaici adaogatele acte sub literile A. B, C, D, care cu smerita ple-

-caciune le astern Prea Sfintii Tale spre milostiva, hotarIre.tnsa vedend eu deoparte lipsa, care an de preot romanesc

Cinstitii, negutatorf civilisti, dintre cari au 24 de familii case inCetatea BrasovuluI si carT tmpreuna cu alti biirgeri pOrta, totegreutatile patriei si Cettitii si nu putina hasna fac erarulul, prinnegutotoriile Dumnealor, a catanelor si a Arestantilor, a slugilorsi a slujnicelor de roman, ca, n'au nici o mangaere sufletesca.De alta, parte vedend, ca preotii dela Bolgarszek sunt forte tareocupatl cu poporenii sel si pentru acesta nu pot sa, slujasca sila mai sus numita obsce romanesca, dupa cum s'ar cade, fare,lipsa poporenilor sei. Pentru acea si eu ea protopopul loculutumilit me rog, ca sa te milostivesci Prea Sfintia Ta a ingadui,sat-sT faca o capela, romanosca intr'o casa, langa, care MIT peta,tine si preot romanesc in locul fostuluT in Cristos frate NicolaePanovici, fiindca si preotii din destul s'au declarat inaintea Sea -unulul protopopesc In anii 1821 si 1823, ca, nu pot sa slujasca,la tuchthaus si la alti locuitori din Cetatea BrasovuluT.

Pre Tanga aceste tote intru adenca plecaciune sunt al PreaSfintii Tale.

Brasov, 15 Iu lie 1828. prea plecat seryIgnatie Carabetz m. p.

protopopul Brasovului.

31.

Copia ad Nrum Gub. 1896 Nr. Aus. 68/830

P. P.Antequam relate ad petitum Valachorum disunitorum in

Civitate Coronensi interiori Oratorium erigendi facultatem sibielargiri petentium, medie Relationis R. Gubernii Dto. 7. X-bris829 Nr. 11462., horsum promotum, quidpiamdeterminaretur, Sup-plicantes domum in Oratorium adaptandam specifice indigitandamsimulque penes adaptionis plani,preliminarisque calculi exhibiti-onem fidedigne edocendum habebunt summam pecuniariamtam ad coemtionem et adaptationem talisdomus, quam etiam adintertentionem Sacerdotis requisitam priesto esse, contribuentibusporro per erectionem questionati Oratorii novum onus baud im-positum, nee Sacerdotibus, qui Supplicantibus Sacra hactenus

118

administrarunt, e competentibus Capeciis citra ipsorum assen sumdebite legitimandum, deieptamvi. Regium itaque Guberniumsuppplicantem Communitatem in conformitate praemissorum invi-are partuim, Suarum esse ducat. Cui in reliquo. Datum Vienna&Austriae, Die 23-a Ianu. anni 1830.

B. Iosephus Miske m. p. B. Lazarus Apor m. p.In fidem Copiae Coronae, die 31 Martii 1830.

Frider. AeschtSecret. Magis.

32.Copia.

B. Decreti Aulici ad Nurum Aul. 1940/832. Gubli 7063/832 signati.

P. P.Suam Majestatem Sacratissimam medio B. Resolutionis Re-

gio die 16-ta Maji a. c. elargito Communitati Valachicae Dis-LTnitaeintravillanae Coronensi facultatem, distinctum sibi intra murosCivitatis Oratorium in domo cum in finem jam effective coemtajuxta revisum et adoptatum per Directionem Aedilem Planum etsumptuum calculum propriis expensis esigendi eo addits elemen-ter concedere dignatam esse, ut dispositione Episcopi Non-Unito-rum reliquatur: an eidem Communitati, pro celebrando in linguasua vernacula Cultu divino impertiendaque spirituali et moraliInstruqione, Parochus vel vero Capellanus praeponatur; porro uteadem Communitas onus quoque domui in Oratorium adaptandorelate ad ferenda quartiria impositum una cum contributione procadem competente, reluere teneatur; Fundus denique Contribu-tionalis nec in Contributione constituendi Parochi vel Capellaniet aliarum penes novum hocce Oratorium nefors applicandarumpersonarum vel minimam patiatur falcidiam, Gubernio Regio ergaRelationes Suas dto 7. Decembris a. 829 sub Nro 11462 itemdto 25 Febr a. c. sub Nro 1350 in substrato horsum praestitaspenes remissionem advolutorum pronotitia adornandisque in con-formitate Altissimo hujus Resolutionis Regio ulterioribus congruisDispositionibus hisce perscribi. Cui in reliquo. Datum ViennaeAustr. die 30 Maji 1832.

B. Iosephus Liske m. p. B. Lazarus Apor m. p.

Copiae conformem extradecedit Coronae, die 13-ia Septb. 1832.

P. Romer.subst. Archivarius

119

33.Contract_

Prin care noi mai jos iscalitai incredintam, pre cum sa sescie, ca incg in tOmna trecutg anti] 1827 ne am fost legat o samgdin noi cu deosebit contract spre cumpOrarea Caselor HantelOe,ca cu vreme sa ne facem din transele bisericg roman6scg, dupacum In& acel pomenit contract pre larg so cuprind insg dupgtocm6la ce am Meat cu unit din mostenitoril caselor arOtate,neputendu-se Intre densii a sO invoi, s'au luat acest lucru in pro-ces, care proces pOte sa sO prolung6sca incg doi sau trei anide Bile, asa dar noi vom fi rgbdatori pang ce va lua procesulmostenitorilor HantelOe sfersit, rOmaind si acel contract al nostruin puterea lui

Acum dar, pentru ca sa nu ni so rec6scg revna asupra acestuilucru dumnezeesc flindcg s'au inmultit numOrul nostru aici inCetatea Brasovului, unde cu mic, cu mare sO pot numOra pangla sase sute suflete, si pentru ca sa ne putem a ne mangaia, cuascultarea sfintelor slujbe in limba nostra, pang la altg rendu6lacu sfatul de obsce si iu puterea prea Milostivului decret al Ingl-tatului Craesc Gubernium, prin care ni se inggdue a avea unpreot romanesc in Cetatea Brasovului spre mangaerea nostra;am gash cu cuviinta, ca sa lugm n casa cu chirie, dupa, proportiafamilielor nOstre la un loc frumos, in care sa ne facem o capelaca sa ne slujasca preotul, pe care'l vom ggsi cu vo6 tuturora,ca sa ne slujasca in bimba roman6sca, 6ra, nu intr'altg limbg,pe care noi nu o intelegem, ci numai dupg religia nostra aresgritului.

Drept aceea ne fggaduim, ca on cu cat va socoti fie carelesa insemneze singur, ca ce ajutorintg va pute face le sOvOrsireaacestui cuget al nostru spre cumpararea lucrurilor trebuinciOsela Cape la, cum si china, leafa preotului si a unlit pascal pangse va put aduna ceva fundatie, ca sa se NW, implini acestecheltuell, ce curg pe flecare an, ne indatorim, ca tote acestea noisä-le purtam, fgra a insgrcina si pre cei mai seraci

Si spre incredintare intgrim cu iscalitura nostra.Brasov, in 4 Aprilie 1828.

(L. S.) loan Cepescu m. p. (L. S.) Hagi T. Jvancici m. p.(L. S.) Constantin Cepescu m. p. (L. S.) Nicolae Cepescu m. p.(L. S.) George Ivan m. p. (L. S.) Rudolf Orgidan m. p.(L. S.) Dumitru Orgidan m. p. (L. S.) D. B. Hernea m. p.(L. S.) IOn SOcar6nu m. p. (L. S.) George Nica m. p.(L. S.) Vasile Pop m. p. (L. S.) Dimitrie Marin m. p.(L. S.) Ioan G. Than m. p. (L. S.) Nicolae Ioanovici m. p.(L. S.) George G. Juga m. p. (L. S.) D, C. Nicolau m. p.

120

(L. S.) Nicolae Mincu m. p. (L. S.) George Orgidan m. p.(L. S.) George Hagi Radu m. p. (L. S.) Iohan*Molnar m. p.(L. S.) Oprea Sfetea m. p. (L. S.) Zacharia Voicovici m. p.(L. S.) Oprea Oprea Circa m. p.In Julie 30 dau 100 bani umblatori.

34.Cinstiti si pravoslavnici Crestini!

De multi vreme locuitoril Cetatil Brasovuluf de legea pra-pravoslovnica lipsiti de sfanta slujba si de slujbele bisericesci inlimba romanOsca, care limba o intelegem -WV poporenii bisericii,mai bine de cat altele.

De aceea, spre multamirea si mangaerea norodulul, cativa dinpravoslovnicii nostri Crestini, s'au trudit prin ostenelele sale, deau pus acest sfant stop' in lucrare, din care truda in acest ancurggtor, cu ajutorul Prea puterniculuT Dumnedeu, si din vointaPrea milostivulul nostru ImpOrat am castigat slobozenie printrunmilostiv decret imparatesc sub Nr. Curtii 7063/832 si al Craescu-luf Guvern Nr. 1490/832 a ne inggdui a zidi in Cetate o Sfantabiserica pe locul Caselor Nr. 99 in plata. Spre acest stop dants'au cumperat locul de la Domnul Constantin Bogits cu ajutorulmai multor pravoslavnici Crestini unde se va zidi biserica carebiserica se va numi: Hramul Adormiril Maicei Domnulul si se vasluji in trensa sfintele slujbe in limba romanOsca, dupabisericii rosaritului.

Mind cu mare greutate de a se zidi o biserica in Cetate,dupa cuviintA si dupa cinstea nemului, ca trebuesce o sumg bunade bani.

De acOsta ne mean D-VOstra prin acesta a nostra scrisOre,ca sg binevoiti a ajuta acest sfant lacas dumnedeesc, pe care cucat it va lgsa inima, dupa cum Maica Domnulul Ire va lumina.Din obsceasca adunare a nOstra, ce am facut am ales pre aicimai jos iscalitii Negutatori a fi purtatorl de grije spre zidireaacestul sfant lacas dumnedeesc, dela cari yeti primi cvitantaiscalita de dOnsii, cuprinzatOre de cata suma de bani veil cinsti.Ne rugam ca sa binevoesca fiecare binefacotor a scrie cu condeiulnumele sou in dosul acestei scrisori, puind suma de bani, catian cinstit, spre a se petrece numele for de Ctitori in Condicasftei biserici, spre vecinica pomenire si vor avea dela D-deu multaplata si Com Ora nesfersita.

Brasov, 16 August 1831.In numele Obscei romanesti din Cetatea Brasovulul.

George Nica m. p. Ioan G. Juga m. p.Dimitrie Marin m. p. Rudolf Orgidan m. p.loan Constantin Cepescu m. p.

S'au subscris de 50 membri 6200 fl. v. v.

tipicul

121

35.=strasdin Cartea Aurita a darurilor pentru urzirea bisericii rorndnesci

in Cetatea Brapvului.

Cu ajutorul Sfintei Treimi s'au inceput la anul 1828, indilele StapanitoruluT nostru Franciscus I. cu binecuvOntarea PreaSfintituluI Episcop Vasile Moga.

Covent inainte.Sfintesce Domne pre cei ce iubesc podoba casei tale-, to

pre aceia ii prea rnaresce cu dumnezeesca puterea ta: dice Sf.Joan Gura-de-aur la molitfa Amvonului.

Toti barbatif cei vrednici si mai departe vOclOtori prin putereaintelepciunif lor avend dragoste catra Dumnedeu, lucrurl mari ausOrersit in lumea acOsta si fiind parinti harnici au lasat pildabung urmatorilor lor, Ora fii cei bunt vegend temeiurile cele marisi stralucite ale parintilor lor, cu dragoste invapaiata se silescsa, lase dupa m6rtea lor icOna vie tuturor urmatorilor lor.

Precum Imperatul Solomon, fiul proroculul David, ajungendin Scaunul Imparatiel tatalul sou n'au stint, ce multamire maimare sa face lui Dumnedeu, de cat au jertfit tote averile Salesi au zidit biserica cea mare sfanta sfintelor din Ierusalim, cumarata sfanta Scripture clicend: Nu este alta mai mare facere decinste Sulletulul omen esc de cat a zidi case lui Dumnedeu. Inacesta case se aduna fiecare crestin spre a primi lumina sprecorectare, spre curatirea pOcatelor sale. Acolo so Ina lta catraCeriu glasul tuturor pOcatosilor, cu lacrami de umilintti, spremantuirea lor, acolo so jertfesce trupul,lui Iisus prin a carul ski-p s'au ridicat pocatele lumil, acolo sbOra Ingerii si Serafimii cumare sfiala cantand: Slant, sfant, sfant este Domnul Savaotp1M este cerul si parnentul de marirea lui; acolo la infricosateletaine pomenesce si so rOga preotul pentru sufletele tuturor Cre-stinilor pentru cei vii si pentru cei morti.

0 ce fapta buna este acOsta; o ce usurare aduce ea sufle-telor rivnitore spre podOba casei Domnului, o ce haing sufletescaprimesc aceia, ce sunt aplecati spre zidirea casei luI Dumnedeu.Ori ce stop bun vor avea in sine ise va implini dupa cum- inadevor s'au vOut ca cinstitii Negutatori si burgeri din cea deDumnedeu pazita Cetatea Brasovului, puindu-sI i<n gand a face osfanta biserica. Pronia dumned.e6sca iau cuprins impreunandu-Ipe toti, ca intrun gand ca niste frati cu ajutorul TataluI cerescsa zidOsca acOsta sfanta bieerica roman& crestina de credintabiserici ROsaritului in mijlocul Cetatil Brasovului cu trite celetrebuinciOse, spre cinstea si podOba nOrnuluI romanesc. Numelelor vor remano in veci pomenite si sufletele lor fericite.

122

Din ac6sta vrednicg urmare urmgtoril nostri fati luatipilda, bung si urmati barbatilor celor vrednici spre a vo dob'endiin veci nume nemuritOre. Primiti cu bucurie cuventul SfantuluiJoan Gurg-de-gur, care dice: Sfintesee a-mine pre cei ce iubescpodOba easel, tale. to pre areia ii prea mgresce intru dumne-de6scg puterea to si nu ne lgsa pre noi, cei ce ngdajduim intrutine! Amifl.

Brasov 12 August 1831. Smeritul Intre preotiRadu Tempian

vice protopop al Brasovului.Daruri:

1. Ioan et C. Cepescu negutgtori au dgruit fl.2. Dumitru Orgidan macelar

v. v. 2670.-1030.-

3. loan Sgcgreanu negutgtor » 77 )7 77 7417.304. George Ioan ,, 2301.365. Rudolf Orgidan 3452.306. loan et George Iuga 3058.307. Dumitru Marin 1670.-8. George Orgidan 2375.459. George Nichifor

71 77 77 17 77 17850.-

10. Oprea Tirca, 7/ 77 77 75 77 77500.

Nicolau Cepescu 7/ 77 77 7) 77589.-

12. Hagi Hie Belcovici II 11 11 17 I? 11589.-

13, Nicolae Teclu)1 71 77 77

.

77 7)800.-

14. Paraschiva Lgzaroe 7) 77 77 77 7) 370.15. Neculae lanovici

77 77 )1 7) 77 77206.

16. Neculae Radovici )) 7) 77 77 77

17. Dragomir Gradinaru7/ 77

675.-18. Oprea Sfetea

77 77 77 1) 7770.i

19. Ioan Nichifor77 /7 77 77 71

20. Nicolae Dimitriu17 )7 77 77 2) 11

265.3021. Constantin Nichifor

17 71 7/ )7200.-

22. Mgndica Nucet77 77 77 71 71 77

644.2623. loan Sfetovici comersant

7) 1) 77250.

36.Pentru fondatiunea Caselor Capelei Nr. 558.Copia,

Dupg, protocolul: Copieri de doeumenturl ale Capelei romdne dinCetatea Brayovului, la paging 1.

Noi am hotgrit atat cei din Cetate cat si cei din Schei,ca sa, cumpgram o casa in Cetate, pentru slanta bisericg ro-mgneasca si fgcgtorii de bine sg vor arota fiesi, care cu ceajutor va da, iscglindu-se singuri cu mgnile adecg:

n n

"7, n n

n "n

"n , ,

n n n

n " n , ,11. n

n

n n n /1

n

n "

11 /1

75.-

576.

123

FraAii Joan si C. Cepescu 1500 fl. v. v.Dumitru Orgidan 500 )7 )7

loan SOcareanu 1000 3 17

Rudolf Orgidan 10007) 7)

Ioan G. Iuga 10007) 77

Nicolae si Barbu Cepescu 200 7) )7

George Orgidan 50077 7/

Dimitrie Marin 50077 »

George Nica 250 3 3Oprea Oprea Tirca 500 )7 77

George loan 1000 I) )7

George Iunior 20 "77 '7

Hagi The si Hagi Ivancicl 50 3 3Nicolae Tec lu 100 3 3

Paraschiva Lazaroiu 100 " 1)

Nicolae Ivanovici 100 " 7) 7/

Nicolae Radovici 50 " 1) )7

Dragomir Gradinaru 100 3 3

Bucur Dumbrava 200 77 77

Dumitrache S. Nicolau . . . . 50 3 IT

Dupa Original acurat dela 3 Decembre 1827este insemnat cu litera Nr. 1.Oprea Sfetea 50 )7 71 )3

37.Copia.

Dupa Protocolul de Documenturi la pagina 49 era la funda-tiunea I.

In numele Sfintei Treiml prin al careia ajutor s'au hota-rit de Obscea romanOsca la anul 1827 Decembre in 3 fiindadunati la un loc, ca sa cumporam o casa aici in CetateaBrasovului, pentru Cape la romanOsca si facendu-s6 acea sfan-ta hotartre in scris, au ajutat fiie-care cu cat au binevoitiscalindu-s6 fiecare. Insa la anul 1830 Martie in 26, candera ca se se cumpere aceiasi cask vezOnd, ca Qe1 pana atuncistrans fond nu so ajunge spre cmporarea casei, asa darn denou au pasit de Duchul slant povOtuitil binefactorii spre fa-cerea de bine cea vecinica si au mai ajutat, fiecare cu catau binevoit si dupa acea s'au si cumperat tuturor cunoscutaCask din ulita, SOcuilor pentru Cape la.

Tara acum din pronia lui Dumnedeu venindu-ne un astfelde prilegiu de a putO face schimb cu casele Domnului kirConstantin Bogits In Tergul-graului dandu-i casele cele dinulita SOcuilor si fl. 30,000 s'au cum se va putO alcatui infl. v. v. de lipsa este dar, ca de nou sa nasuOsca umilita

"

,

7,

"

"

,,,

....... . .

........

124

natie si cunoscutil Blagocestivl Binefacatori spre castigareaunei asa nemuritOre mosii spre lauda Natiei nOstre, care pri-lejiu nu se pate sti, putea-se va vre odata gasi, ca nOmulnostru sa, pot a'si face siesI In fruntea Tergalui o sfanteiBisericei, drept acea fratilor Romanilor binefacOtori, en ajutorulTata MI ceresc sa ne Indemnam unii dela altii spre pasireainainte la daruire si de alta parte sa Imprumutb,m acest slantlacas fiecare cu cat va put si va binevoi pe o scurtavreme, fara dobanda, pan cand va da Dumne4eu sa se strOngaputinticli fundarie si atunci so va Intorce fiecaruia imprumu-tarea cu multamita a tag Obscea si asa sa binevoOsca Cin-stiti binefacatori a se iscali.

Brasov, in 3/15 Decembre 1831.

Daruim pentru scule, cari am socotit intai a fi de lipsloan Cepescul fl 1000.

La schimb ca casa lui Bogits am daruit sapte suteGeorge Orgidan 700.-loan SOcareanu o mie v. v. 1000.Rudolf Orgidan am cinstit o mie 1000.-Ioan et George Iuga , , 1000.George Nica doua sutecincizeci 250.-Dragomir Gradinariu 300.-Nicolau Tec lu o-suta-cincizeci , 150.-loan Dumitru Cretioiu , 200.-Nicolae Cepescu pentru Schimb , 250.-loan Sfetcovici ,, 200.-Nicolae Ioanovici , 100.-George Gsantu

)1100.-

Sotir Rahisu ,, 50.-loan Molnar doa-sutecincizeci 250.-Marcu Nicolae din Viena 250.George Hagi Radu doa-sutecincizeci 250.-Blear Dumbrava cu cei din nainte si cu cei de acum , 300.-loan Ted lu o suta nemtesti , 100.Hagi Ilie et Hagi Ivanciu Belcovici , 180.In 18 Decembre Joan Pantazi , 500.-Un Zapis al D-lui kir. Hagi Mircea de ParaschivaLazarean s'au daruit Sf. Biserici 270.-Mihail FlusturOnu 200.-Anastase et Zeno am dat v, v. o suta 100.D-lui kir. Zacharia Nicola- win v. a. o sutadoazeci si cinci , 125.-loan Nica pre langg, ce am dat o suta 100.C. Nica pre Pang& ce am mai dat am numOrat astacli v. v. 100.-Florea George Inga daruesce Sf. Biserici 50.-Vasile Lacea 100. -Molnar Joan , 116.40

,, ,,

n

,

,

,,

,

. . . . .

. . . . . . . . .

. . . . . . .

,,,

-

. . . . . ,

. . . . . .

,,

125

George loan , fl 250.D-na Sora PertieiAndrei Izer :

750.100.

Todorache Ciurcu 100.Joan Slavici 100.Gavril Carpov ,, 12.30Dutiu Sulic& " 250.IoniOa Petrovici " 100.George Giuvelc6, n 11.40Andrei Corbu " 500.Chirie Hagi Angel - 300.

38.Copia.

Suma 16473.70

Rechnungs-Auszug.Aus dem Cassa-Buch der in der Stadt zu errichtenden wa-

lachischen nicht unnirten Capelle, mit wie viel jeder Benefactorvon den hiesigen walachischen biirgerlichen Handelsleuten ausseinem freien Willen dazu geholfen hat.

1831August 25

pie biirgerlichen HandelsleuteHr. Ioh. & Const. Cepesco . .

Ioh. & Georg. Iuga . . .

Der bilrgerliche HandelsmanHr. Rudolph Orgidan . . . .

Iuon Sackerianu . . .

Georg JohannDumitru Orgidan . . .

Georg OrgidanDemeter Marino . . .

Georg NikaIohann NikaJohann MolnarOpre CzerkeNicolaus Csepesko . .

Nicolaus Teklo . . .

Frau Paraskeva LazArSmaranda Nocetina 50 Ducaten .

Der burgerliche HandelsmanHerr Nicolaus Ioanovits . . .

Hagy Blie Ivanovits . . .

Constantin Nika . . .

Fiir eingegangene Interessen von obigenGeldern

fl.'25002500

2500250020001000200020001000500500500

1000200200583

200200200

187

kf

20

35Summa W. W. fl. 21670 55

,,

. . y,

,

,

,,,,,

. . .

.

..... . . . . .

126

Ubertrag Summa W. W. fl. 21670. 55Von obigem Capital ist ein Haus in der Burzen-

gasse in der Stadt sub Nr. 243. laut Kaufkontract deDato 31. August 1831. und laut Stadtgrundbuch pag.4330 & Nr. 3871 und Grund-Buch der Stadt pag. 119Nr. gekauft vorden.

Far Cony. Mtiz. fl. 7000 oder a fl. 2500/0 W. W. fl. 17500.bleibt der Capelle Capital W. W. fl. 4170. 55

Sage vier tausend ein hundert siebenzig Gulden & 55 kr.in Wiener Wahrung, bleiben der obgedachten Capelle als Capital.Ausser der jenseitigen Summe von vier tausend ein hundertund siebenzig Gulden und 55 kr. in Wr. Wahrung, welche diegenannte walachische Capelle zur Bestreitung der laut Unkostenstets, noch an Baarem hat, haben die nachgenannten Herren Han-delsleute, auch sonstige vestimenta ecclesiastica der Capelle ausIhrem freien Willen geschenkt wie folgt.

Die Herren Johann & Constantin Csepesco:-Ein Par Gtirtel-Hafteln mit PerlenZwei silberne CandilaZwei silberne KreuzeEin kleiner Communionsbecher von SilberEin grosses ave MarienbildEin Evangelium-Buch versilbertEin Predig-Buch oder CazanieEin Luster von Glas.

her Herr Georg Johann:Ein Kreuz mit Silber uberzogenEine grosse Compositions-Schussel fiir die WeiheZwei grosse Compositions-Leuchter

Der Herr Andreas Corbul:Ein Communions bather von SilberVierzehn Stuck vestimenta ecclesiastica von feinem Stoff,

zwei Reihen zur Abwechselung.Die Ijerren Joh. & Georg Juga:

Ein Par weisse Compositions-LeuchterEine Reihe vestimenta ecclesiastica von feinem Seidenzeug ;

Fern er :Auch die zum Gottesdienste gehorigen Kirchen-Biicher sind

alle in Bereitschaft. Zu mehrerer Glaubwtirdigkeit haben wir alsBevollmachtigte der Kirchen-Gemeinde eigenhandig unterfertiget.

Kronstadt, am 10-ten October 1831.Joh. & Const. Csepesco m. p. Rud. Orgidan m. p.Joh. & Georg Juga m. p. Nicolaus Cepesco m. p.

127

Dass dieser Ausweis wirklich von den unterzeichneten vierKronstadter walachischen Herren Handelsleuten Johann & Cons-tantin Csepesco, Johann & Georg Juga, Rud. Orgidan Nico-laus Csepesco eigenhandig unterschrieben worden, und die vor-aufgezeichneten Gelder und Effecten zum gedachten Zwek wirklichvorhanden seien, wird hiermit auf Verlangen amtlich bescheiniget.

Kronstadt im Grossfiirstenthume Siebenbtrgen am 17-tenOctober 1831.

(L. S.) Das Stadt und Districkts-Gericht zu Kronstadt durchGeorg Fried. Neugeboren m. p.

Gerichts Secretair.

40.Copia din protocol. Nr. 1/835 Aprilie 20.Seale, 1..

La sesia de ast541 s'at adunat la casa Sf. biserici mai josarotate Representang, anume: kir George Ioan, kir I. L'Iuga, ju-panul Ioan SOcgreanu, kir loan G. Iuga, kir Rudolf Orghidan, kirDimitrie Marin, kir Hagi Radu, kir George Nica, kir Mirica Flustu-rean, kir George Iuga, kir Nicolae Cepescu, kir Nicolae Tec lu.

Mora punendu-li-s6 inainte propositia scOlei ]or, de catraDn Olor cinstitil curator' in chipul urmator:

1. De poftesc mai sus pomenitil Representanti a se face ofundatie la scOlele acestel sfinte biserici, care sa aibg a sO ad-ministra tot de acesta Representantie. Si in trOba acOsta s'atpoftit D-lor, ca dea declaratia afarg: pe tine ar pofti a in-grcina cu acOstg intemeere a scOlelor si ai intocmi tale de lips,

asupra acestel fundatif a scolelor ?

Hotarire:Cu un glas s'atl rospuns, cg acest lucru de mai sus are

tat, cu totif it poftim a so face, si ca organisatori ai acesteifundatii renduim si poftim pe ciustitii curator' a se insgrcinacu acest lucru.

Copia.

PrinNicolae Cepescu, notar.

41.Nr. 2/835 April, 26.

Sesia. II_La acOstg sesie fiind present' Representantii pomenitl la

sesia I. s'ar'i prirnit instructia pentru administratia biserici' sis'ar'i ales curatoril biserici':

und

salt

=.

128

Dumnealui kir George Ioan, curator ca purtgtor de grijeasupra reparatil caselor.

D-lui Nicolae Cepescu, ca notar al sesielor §i archivululsi al bisericil.

D -lul Mihail Flustureanu, ca curator ajutor asupra inchirierilcaselor.

D-lut George Nica cu buna primire s'au ales Inspectorulscolelor.

D-lui George Iuga cu bung primire s'a ales administratorul§c6lelor.

42.Copia.

Si s'aU IntgritN. Cepescu, notarul bisericil.

Nr. 7. In 14 Septemvre 1836.

SesiaAdtmandu-se la sesia de astgclr DumnOlor: Ioan Sacgreanu,

Dragomir Grgdinaru, Ioan Iuga, Rudolf Orghidan, Dimitrie Marin,George Hagi Radu, Mihail Flu§turean, Nicole Cepescu, GeorgeIlie §i. Vasile Lacea.

Si punendu-so inainte de egtrg administratorii sc6lelor alacestel sfinte biserici, cg, spre intemeerea acestor qcole, este delipsg a wc,a doT profesorl bunT, la aceste scOle, ca sg, invetepruncil acestel obsce dupg norma, in limba romanOsca,, nemtOscgsi latindscg, cu care profesorl a §i intrat in tocm616, §iinvoit a li sd plgti pe an la amOndoi patru sute florin' argint,care banT pre langti, interesul din fundatiunea §cOlelor sg se dea.S'a mal hotgrit o tacsg stipulate a plgti Oa-MO copiilor in trelclase adecg: clasul I. sg platOscg Cmze 4 fl., a II. 6 fi. §i a III.8 fl. in cmze pe an. Rr at nu so va ajunge pang, la implinirealetelor profesoricescl, sg aibg a implini altl vre-o catkva bone -factorl, cart cu deosebit contract s'aU legat intre D-lor. Unuldintre ace§tI profesorl va fi Dl George Barif la clasul al doilea.Ace§ti profesorl sg nu alba, nimica a sO amesteca in cele biseri-cescl, dec"at la invotgtura pruncilor; earg, catechismul sa -1 inveteprin parochul nostru, dupg cum si pang acum s'aal urmat.

Hotgrire.AcOstg propositie este prima& si sg sO inchee contract

cu ace§tI profesorl, earl, la vreme sg sO citOscg, In audul tu-turora spre intgrire.

N. Cepescu, notar.

"V-II.

s'ail

129

43.

.Reverendissime !

FratiOsc'a Domniei Tale scrisOre din 15/27 Sept. am avutubucuri'a de a o citi numai dupa-ce m'am intorsu la Sibiiu dinstrainatate, pe unde absentasem dela inceputul lui Septembre.Dupa-ce m'am vediutu acasa, am datu preste mai multe afaceriurgente, care me asteptau atatu in Sibiiu catu si aici in Brasiovu,unde me, aflu de cateva dile si unde dorescu a respunde in lini'aprima mai virtosu la p. 1 din cele anumite in scrisOrea D-Vostra,adeca relative la infiintiarea scOlei din cetatt in anul 1833/4,data exists despre conce,ssiunea ei vreo reselutiune dela Gubernu.

Nu sciu, se existe nici-o concesiune guberniala, nici nu creduse fia emanatu vreuna, pentruca nu credu se o fia cerutu cineva.Spre a ne esplica lips'a de concesiune guberniala, cauta se necugetamu in epoc'a de inainte de 1848 si sub acea sistema inpartea sa cea mai mare patriarchala, se reflectamu totodata, cade si biseric'a gr. or. stetea pana in 1848 numai sub scutuluindoiosu alu art. de lege 60 din 1791,, totusi in catu pentru scalese observa din partea guberniului unu feliu de analogia a celor-lalte confesiuni religiOse, pe ai carom capi bisericesci nu'i intrebanimeni, cate si ce feliu de scOle au, data le inmultiescu sau leinpucinOdia, numai se nu cOra nimicu dela statu. Guberniulu su--praveghia bine sau reu, numal pucinele scOle sustinute de catrastatu.

Spre a infiintia o scOla confesionala gr. or. fundatorii nuaveau se mOrga la guberniu, ci numai la directorulu Fulea inSibiiu, Ca se'si cOra de acolo dascali. Hei, dara cetatienii romanidin Brasiovu deveniti acum rivali mari ai Greciloru de acilea,voiau se aiba i. ei unu Didascalos sau doi mai procopsiti sidecatu Greciloru si anume se scia limbi , 6ra nu dascalide sate cu Az-Buke Veghe-Glagole etc. In Sibiiu erau deocamdatanumai de acestia. Asia ei chiamara de dincolo pe unulu DascaluAntonie, care se da de grecu, scia inse fOrte bine romanesce siera casatoritu. Pe acestu Antonie l'am aflatu eu in Augustu1834, cand am calcatu eu mai antaiu in Brasiovu, uncle venisemca Mentor cu baiatii lui Zsipa si Teodoru Dsanly, cari invatiasera

Blasiu, aveau inse mare trebuintia de a fi preparati mai bine.Dascalulu Antonie s'a departatu totu in acelu anu la Viena.Lui Antonio ii successe Dimitrie Leca, nepotu de sora alu

curatorului Ioanu Zsipa 'dela S. Niculae. Acestu Leca invetiasefOrte bine la greci si la sasi, Ora la Blasiu ascultase unu anu lafacultatea filosofica. Leca luatu odata pe fuga de catra studentiisasi, avend si neplaceri cu unii parinti, in Mart. 1836 i-si detedimissiunea si in Maiu trecu la Tergoviste , unde se maritase

9

ai

la

130

Mamas'a a dou'a-Ora. Mai apoi Leca deschisese bolta in Oradea-mare, unde a si repausatu.

Vediendu negutiatorii scOl'a fara docente si neafland altulunici aici nici in Sibiiu, in Martin 1836 au scrisu prin GeorgieNica la Blasiu; de acolo inse nu cuteclia nimeni se se angajediecu brasiovenii, cari treceau de fOrte bigoti; sparia pe tineri sienorm'a departare", adeca drumulu de trei pana in patru dile.In fine abia in Septembre 1836 se decise Georgie Baritiu, semerga la Brasiovu, inse numai pe 3 ani. Conditiunile lui se potuved6 in contractulu inchieiatu cu comun'a. Baritiu avt mai an-taiu ajutoriu pe unulu Ioanu Procopu, fostu studentu din Blasiu,paremi-se in asia anumit'a poetica. Procopu treati dupa unu anula Craiova.

In Aprilie 1838 negutiatorii chiamara totu dela Blasiu peAndreiu Murasianu, care stete pana in Aug. 1840, apoi treed lagimnasiulu nemtiescu. Urma pe unu anu Bartolomeiu Metianu,dupa elu Ioanu Popoviciu, apoi nefericitulu Grigorie Moldovai sidupa acesta Nicolae Preda pana la infiintiarea scOleloru de astadi.Baritiu s'a retrasu dela scOlele acelea in August 1845 pentrutotdeauna.

Me folosescu de acesta ocasiune spre a Ve transmitte 28bucati de acte si documente ralative la scOlele D- VOstre, ratacitepe la unii comercianti si pastrate la mine pana astadi. Eu creduca mai tote acestea merita, ca se fia inregistrate undeva si con-servate, ca se nu mai dispara din nou prin massele cridali tauprin biurouri straine.

Alu Reverentiei Tale devotatuBrasiovu, 2/14 Nov. 1886. G. Baritiu.

44.Nr. 10, pag. 20. Tot astacll la 12 Septemvrie 1837.

SesiaS'au mai luat inainte si alta propositie a D-nulul profesor

G. Barit, ca sa, sg ofenduesca unul sau dol, catra care cinstitaobsce are mal multa incredintare, spre o subscriptie, de acelcrestinl, earl ar aye indemn a ajuta fundatia scoleI romanesclcu capela de aicl Intrupata, ce este preste pufin, sa se ridice defcdlci comerciald ".

Decl s'a gasit cu tale a st pune acesta in lucrare si pof-tindu-se D-lui D-1 George Nica si D-1 profesor G. Barit a fi purta-tor' de grije, pentru conscriptie, ati primit cu dragoste. Asemeneasi parintele Vasile Greceanu primesce acesta Insarcinare.

S'a hotarit.

C.

131

45.

Scurt Estract.,(Tradus din originalul latinesc Ia 1844 si aflat in archiva parochial,.}

Al lucrarilor celor legiuite si drepte comisionale, ce s'ailfacut pentru Gimnasiul Greco-romanesc, care it cer Biirgeril siNegutatorii posesionati romanl din Brasov de religia grecOsca-neunita, a sO ridica la Brasov si a umilitelor rugaming ce alldat acesti Biirgeri in privirea lucrulul acestuia pe calea Episco-pulul neunit din Ardeal la Ineilfatul Craesc Gubernium.

Compania privilegiata grecOsca, din Brasov in 26 Sept. 1837at. dat o instantia, la Inaltul Craesc Gubernhl, rugandu-s6: ca inprivirea scolei asa numite grecesci din Brasov, fiindca aceea setractOz in protiva duchului si vointel fundatorilor si binefaco-torilor el, prin mai marif Bisericil asa numite grecescl si bunurileel numal so prapadesc: sä sO milostivOsca Inaltatul Craesc Gu-bernhl a le trimite un normativ statornic. AcOsta instanta tot inanul mai sus numit sub Nrul gubernial 10,721 s'a impartasitEpiscopulul neunit din Ardeal si Maria Sa Episcopul ascultandintal in lucrul acesta pe directorul sc6lelor normale neunite sipre ace' Negutatori grecl si romanl din Brasov, calif nu sO inde compania grecesca, dart totusi tot un fel de incurgere all cucompania in administratia atat a scOlelor cat si, a capitalelordaruite pe sama acesteia, all dat o opinie la In. Cr. Gubernit., incare arata, ca e de lips& ridicarea unul Gimnasiiil neunit sailnational in Brasov, fOrte folositor si fericitor pentru RomanimeaIntrOga; Ora mai ales pentru Romanimea din Districtul Brasovuluisi Fagarasului si cere ridicarea aceluia.

In urmarea acestel opinil renduesce In. Cr. GuberniA prinmilostivul sOd decret dto 1837 Nr. 4975 o comisie sub presidiulMaril Sale Domnulul provintial comiSar Iosif Turi, caruia i-ail pusInainte patru intrebari, spre cercetare si Jucrare.

ROnduita comisie, ca se pOta da un respuns curat la acelepatru intrehari au inceput la anul 1837 lucrarea sa si dupa multefeliurl de suciturl, inpotrivirl si cicalituri, ce all facut companiagrecOsca , comisia si-a incheiat in luna lui Ianuare 1844 lu-crarea sa.

Inainte de ce si-all sOversit lucrarea, sa vine o !nail& hota-rire guberniala sub Nr. 11,668/1841 (vec,li anecsa 48- in original),In care s'a poruncit darea informatiunelor la Ore -cart Intrebarl.

In urma acestel orendueli isl face comisia informatia sa,ha Inca inainte de a rospunde la intrebarile puse arata curat:

a) ea neavend neunitil din Ardeal 'lid stole gimnasiale,mici alto institute educatOre publice la acOsta trista si derapina--Ore stare all vrut bred -care neuniti binefacOtorl O ajute si pentru

9*

132

formarea scOlelor at. daruit sume Insemnate, atat in banl gatarcat si in alte bunurl reale.

b) Ca fondul scolastic este de 136.253 fl. si 55 cr., Orafondul bisericesc este de 103,400 fl. si 59 cr., asa darn fondulscolastic ajunge la ridicarea unlit Gimnasit neunit, cu atat matvertos, ca obscea greco-romana in declaratia sa tetra Episcopulneunit facuta si insemnata in opinia sa cu Nrul roman II, curatau descoperit si s'aft indatorat pre sine, ca in privireaGimnasiulul numit, dad, suma mat sus insemnata, ce se aflagata, nu ar ajunge, va Implini, ce va lipsi orl cat se fie, sat Inbanl gata sail in actil de Viena. Dupe acesta declaratie tree&coraisia la intrebari Si aratA ad evidentiam la:

1-a intrebare:. Ce ridicarea unul Gimnasit neunit national,nu numai, a nu se Impotrivesce Cu legile patriel Si cuorendueli, ci fOrte tare s'ar potrivi cu vointa cea curate atat a,parintesteI Ingrijirl a Inaltei sfrapanitore Case a Austria cat sia hotaririi Dietel eel mart de curend, cat si a tuturor bineface-torilor, earl ati dat fundatiile scolastice, ba Inca tacend acura deceilalti facetori de bine fundatorl al scolei, cel mat not si mat.mare facetor de bine fundator Principele Grigorie Brancoveanuaft daruit bisericil asa numite grecesci doua sate Intregi ale salecu acea conditiune, ca sa se marescg, scOlele de langa densa siacolo se pot& asculta totl tinerii, fara de tag deosebirea, denatie si religie nu numai sciintele gramaticale, ci si cele filoso-fice. Erg filosofia fara clasele gramaticale: Sintaxa, retorica sipoezia, cart se fac in Gimnasia, nu se pdte asculta. Asa dar dupaacest testament de fundatie ridicarea Gimnasiulul este conditiosine qua non."

Mal Incolo arata Comisia, ca si capeteniele bisericesc) asanumite grecesci doresc ridicarea Gimnasiulul ; cad instructiascolastica, ce at. Mout' o densil spune afar& curat: ca sa se invete-retorica Si logica, insa acesta fara Gimnasid este cu neputinta.Arata si aceea, ca :

Gimnasiul ar fi cu mutt mat de folos de cat sc6la neguta-torOsca: ca unde invata acum dupa sematismul esamenelor 10sat 15 copil, daca, s'ar stramuta scOlele acestea In Gimnasit,mat multe mil de pruncl din districtul Brasovului si al Fagara--sului vor castiga acolo invOtaturg, si educatie si cu ce marefolos ar fi acOsta spre inaintarea binelul de obsce at statulut.Cu atata mat mult, ca educatia atator mil de copil n'ar costisinicl un Want, nicl pre Statul nicl Erarul.-

Si la respunderea, cg, la cele lalte doug intrebarl arata Co-misia curat, ca ridicarea Gimnasiulul este neaperat de lipsa, baInca In sfersitul respunsului la a doua Intrebare facut, arata siaceea, ca, de vreme ce fundatiile- spre stop slant daruite se pre--

ridicarit

inaltele

,

133

padesc de aka cats -va Negutatoff, asa numiti greci dupa chefulfor eel slobod inpotriva cugetulul fundatorilor; asa ca sä se pueoprelisce acestel prapadiri ne indumnezeite; tocmai atata incur-_gere se aiba si obscea rom'an6scg, de religia neunita Intru admi-nistrarea ocarmuiril scOlelor si a fundatielor, cat si compania sicapeteniele bisericil asa numite grecescI.

Dupa informatia acesta seversind Comisia la 15 Ianuare1844 operatul sefi, tot in cliva acesta au trimis la Ina lt. Cr. Gu-berniA un Estract din operatul lucrarif el intreg si cu acela o.opinie pentru ridicarea GiranasiuluI national.

In acesta in lucrul operatulul set Is1 da si respunsul laicele 4 IntrebarI ale In. Cr. Guberniii, adeca: la intrebarile acestea:

1) Care si ce fel sunt capitalele si fundatiele, ce s'ar putintrebuinta la ridicarea unul Gimnasiti ?

2) Ore capitalele acestea destul sunt de sigure ?3) Ore venitul curat anual al capitalelor fire-ar de ajuns

:spre numitul sfersit ?4) Daca ar fi venitul capitalelor de ajuns, In ce chip s'ar

put organisa pusul in intrebare Gimnashl ? La aceste IntrebarI.s'a dat respunsul urmator :

La 1-a intrebare: Dupti conspectul de langa Nrul protocoluluf,comisional 141, In care sunt insemnati cu numele for funda-lora, cu catatimea fundatiilor, Impreuna cu averea ; suma ceaadeverata a scOlelor este de 134,961 fl. 55 cr.; Ora cea pretensiva'de 1301

Cu cata greutate si cu cate necasurT afi putut ajunge Co-misia numal si la atata, ca se caute catatimea capitalelor acestora,.se vede curat din declaratia de sub literile a, b, c, d, e, f, laacesta 'intrebare facuta si anumit din cele de sub e si f se vede.apriat: ca capeteniile bisericil asa numite grecescl nu numal nutracteza . aceste spre stop sfant lasate fundatil, dupa renduelelefundatorilor, ci tocmal Impotriva acelora, dupa sloboda forzere be prapadesc in catime forte mare: prejudecand aceea, ca.d'Onsil afi drept a dispune slobod de fundatiile acelea, neauclita,Orba si sumeta socotint.a!

La a 2-a intrebare: Din datele legatelor asa a aflat Comisiasub Nr. protoc. 161, cumca piia fundatio" In ban gata este de.58,837 fi., care alaturandu-se la conspectul tabelar de sub Nr. 141al protocolulul s'a ivit o mare deosebire; care se trage de acolo,despre o parte, ca Eclesia asa numita grec6sca socotit fun-datiele, ce se cuprind In realitatl, la sumele de haul gata; de alta,parte de acolo, ca In socotela ce au dat'o compania, milostivelefundatiunT in banl fac 80,779 fl., asa data 21,942 fl. i 21 cr.,Bindca despre Sum, acesta n'ati aretat inainte, nici un fel delegat, din care pricina trebue sa se stringa la acea datorie, cape-

11.

pier

134

teniile bisericii grecesci, ca s6 arate incredintatele legate despre.suma acOsta.

La a 3-a intrebare, arata, Comisia sub litera.,a) ca dupa Nrul protocolului Comisiei 179, venitul cel curet

pe tot anul al scOlei este: 7,604 fl. 30 cr. in valuta. Acest venitcurat curge din domeniul Sambetei-de-sus si al Poenii-MeruluY,.care pre Mg& o mai bung si consciintiOsa manipulatie din diIn di ar spori. Sub litera

b) -arata aceea, ca locul din Bolgarszek, care MitropolitulDositeiil Filitis, dupa cuvintele cele curate ale fundatii sale l'attdaruit pe sama grecesci romeinesci este destul de mare,spre ridicarea scOlei gimnasiale. Sub litera

c) arata aceea, ca §cOla are o biblioteca frumOsa, care aclaruit'o Printul Brancoveanu si se p6te nadajdui, ca acOsta dindi in di va cresce. Sub litera

d) arata, ca obscea civila romanOsca din Brasov, duph de-claratia protocolulul comisional de sub Nr. 202 s'ai'l legat: cadata venitul cel curat al scOlelor, ce s'aa incasat in tot anul pana,acum, nu ar ajunge la ridicarea,si sustinerea recomandatulul de-catra Episcopul neunit Gimnasiti,, in casul acela va face densaimplinire sail In bani gata sail in statul obligatorialibus, asa in-cat camOta anuala a acelora se ajunga la implinirea lipsei. Asadark la ridicarea Gimnasiului pus in intrebare nu este nici opedeca.

La a 4-a intrebare: in privinta relatii si organisatii Gimna-siului, arata Comisia sub litera

a) Ca si cea mai clintai intemeere a Scolelor numai sub,conditia aceea au castigat de la prea Inaltul be intarire: ca 4nsc6lele acelea nu numai grecii cei putini la Nr. din Brasov, ci totircopii fara de tOta deosebirea de neam si religie se pOta, umblaslobod, se invete. sub

b) Arata ck fundatorul cel mai mare si de capetenie alScOlelor acestora Printul Grigorie Brancoveanu, a carui fundatie-forte tare coversesce pre tote celelalte fund* si asa slujesce caun fundament al ScOlelor. Cele doh domenii din DistrictulFagarasului, adech : Sambeta-de-sus si PoOna-Marului, cu aceaorenduela le au lasat bisericii, asa numite grecesci, ca din ju-matate venitul eel curat al Iosagurilor acestora se crease& ScOlelecele pana atunci mici si sa se invete in trensele sciintele grama-ticale si filosofice, care se le pa& asculta si invOta tirierii, carorale va fi voea, Ara tot& deosebirea de neam si religie. Aratamai incolo Comisia.

Necum sh se fi inmultit clasele si sh se fi ridicat scalegramaticale si filosofice, cum a fost renduela fundatOrelui, ci dinpotriva dupa arOtarea Companiei grecesci si dupa oficiOsa ade-

Fold ,si

135

verire de sub X, ScOlele din di in di sL potignesc si scad, $imai tare s6 pustiesc. Venitele cele marl ale fundatielor celorbogate, ce sunt lgsate spre stop sfant, sg izidesc spre scopurineindumnezeite. Asa:

1. In punctul 1 al reflecsiilor de sub protocolul comisional81 s6 dg la dascalul de scOla pe un an fl 1000.

2. Tot acestuia pe o jumatate de an . . . 1000.3. Sub punctul al 6-lea pe cheltueli mgrunte 700.

Asemenea sunt a se ved6 :Cheltueli mgrunte 700.Cgpetelele preotilor 821.cantorilor 867.Inv6tigtorilor . .

cum si cumpgrgturi pentru trebuintele bisericei specific1nsemnate

4. In punctul al 6-lea al reflecsiilor de sub Nr

,,

,

464.

244.

83 lui Angelovici_ 844.lui Coclangi , 1400.

In punctul al 7-lea la un Invotator de limbagrec6scg pe 1 an 1750.

In punctul 1 al reflecsiilor de sub Nr. protocolului 93 1879.In , 2 sub a) 556.In 3 b) 1125.In x)Sub p. 3 5236.Sub p. 4 400.Sub p. 5 1309.-5. Sub Nr. 8 de sub Nr. protocolului 92 la

cinci Inv6tatori 5814.7. Mai jos sub Nr. 11 arenda dela Hagi Mitu . , 17093.528. Tot acestui arendator fgrg slobozenie mai

inaltg i-au dat Iosagul mai eftin ca mai nainte cu 2500.Suma fl. 45,752.52

Ac6sta neauzitg si. vrednicg de poddpsg risipire aratg curat,cg fundatiele bogate ale milostivilor fundatori, nu s6 manipul6zgdug orenduOlg. Ear ac6sta slujesce spre paguba nu numaiasa numitilor Greci ci si spre paguba altor religii si natii ba Incasi spre paguba statului, flindcg fundatiele s'au pus farg deosebiretuturor religiilor si. natiilor.

c) Aratg comisia, ca starea cea pustiltg si jalnicg de acuma ScOlelor acestora, de oparte de acolo trage, ffindcg luatoriide sama ai scOlelor sunt necultivati, 6ra, Invotatorii neharnicineinv6tati ; Oa de altg parte de acolo, ca in locul planuluiscolastic intarit la anul 1834 si dela Inaltul loc asa numitii Greci

,

" ,750.

si

. . . .

.

. . . . . . ...... ....... . . . . . . .

. . ......... . . . .

. . . . . . . . . . .

,.............,

. ...... . . . . . . .

se

136

au alcgtuit un plan slab nefolositor de nimica, dupg care sO ur-meze invotatura in song, precum apriat an arOtat acesta Comi-sia in insinuatia ei din 23 Martie 1841 in urma milostivei oren-dueli guberniale de sub Nr, 11,668 anul 1841, facutg.

Drept aceea a laza scolele acestea in starea for cea vechesau a le transforma in sc61e comerciale, tocmai atata face, cata ne incredint.a tot manipulatieI acelor neinvOtatl si iziditoridmeni, dela cari s'au tras acesta stare jalnica si pustiitg a scO-lelor. Sub

d) Arata Comisia, cum ca ridicarea pusului Gimnasill in intrebarenu nu mai nu este in potriva scopului celui sfant al fundatorilor,ci Inca tocmai testamentul fundatorelul celui mai de frunte aPrincipelui Brancoveanu poftesce Gimnasiu, ca asa scrie in Tes-tament: Ca din jumotate venitul domeniurilor: SambOta-de-sussi Poena-Merului sa se inmultiascg scOlele, intru care sa se in-vete si sciintele gramaticale si filosofice, darn farg sintacsa, po-ezie si retoricg, nu se pOte trece la filosofie, asadarg trebue sase ridice Gimnasiu. Sub

e) Esplicg Comisia, ca, pre langg astfel de vent bogat anual,a nu ridica scolele acestea in necultivatul neam romanesc, caresi asa nu are in tot Ardealul nici un institut public de educatiea'l depgrta si de la unicul acest drum al cultivgrii, si al lasa side aici incolo in starea sa cea necultivata, este inpotriva ingri-jiril parintescI a Stgpaniril, ba si in potriva argumentelor, ce s'aurepetat in mai multe fendurI, de catra Magnatii TOriI in lucruleducatil natiunel romanesa Sub

Declarg Comisia: Ca, ar fi spre mare paguba si primejdiaStatului, dad, fundatiele cele bogate ce sunt lgsate spre educa-tia tinerilor, fara deosebirea tuturor natielor si religiilor, s'ar lgsapentru copil a vreo cativa vOngtori de castig curatori si a unorputinteI cari le place a se numi pre sine Greci, Ora, ade-vox. nu sunt in starea cea rea de acum sau s'ar transforma inscOle comerciale si asa s'ar jertfi fericirea mai multor mil, pentru20 mult 25 de persone si acest prilegiu bun spre cultivarea na-tiunei romane, intreg ar peri in vent, fgrg de tag isprava.

Cu acestea fiind Comisiunea convinsa despre lipsa ridicgriiunui Gimnasiu national, a gatit pentru acela si planul, la carefacendu-s6 mai multe reflecsiT biirgeriI neuniti negutgtorii ro-mans din Brasov s'au rugat, a sO primi de bun planul acela, cares'au dat Cornisif sub Nr. Protocolulul 192. Deci fiindca educatiapoporului este scopul cel mai de capetenie al statulul, era acestanumai prin Instituturl publice de educatie sO pOte ajunge ; asa-dar burgezimea posesionata romanesca din Brasov este incredin-tatg, cg Inaltatul Craesc Gubernia nu numai va aplacida ridicareaacestui Gimnasiu ce s'a proectat de Episcopul neunit si s'a cu-

ins1, in

si

.7)

137

noscut de lipsa de Comisie, si Inca acela a mgsurat puterif cei de-plin a Diregatoril sale it va hotgri si porunci. cu atat mai vertos :

a) Fiindcg, dela ridicarea acestui Gimnasiu national atirnafericirea unei intregl pang, acum necultivate natiunI, apoi totestaturile au cunoscut in lumea cea poleita, ca numai prin edu-catie si instructie se pot forma bilrggril folositori statuluI, asadarn dela Guverniul ArdOlulul cel fOrte inaintat in campul poleirita carui Guvernia, Infocat principiu are fericirea popOrelor de subcarmuirea sa, astOpta rugatoril cu deplina nadejde intarirea Gim-nasiulul de sub intrebare!

b) Fiindca ridicarea acestui Gimnasiu national nu costisescenici pe Stat, nici pe Erar nici un banut.

c) Pentrucg si insasi Compania grecOsca, din Brasov voesceacOsta; dupa cum si-a descoperit curat vointa acOsta a sa. Odataatunci, cand s'au rugat pentru organisatia Scalelor de acum sipentru normativ statornic dupg cugetele fundatorilor; alta dataatunci, cand in urma inaltei ofdndueli a Inaltatei Curti de subNrul gubernial 11,668 si a facut Comisia Informatia sa din 23Martie 1843, in care informatie a cunoscut curat lipsa Gimnasiu-lui si pe acOsta Informatie prin InsusI Imputernicitul sgu Comisarnu numai a lasat Compania in loc, ci Inca tocmai chiar InsusIComisarul el ca actuar al Comisiel au gatit conceptul.

A treia Ora atunci, cand acest numit Comisar prin Insusiiscalitura sa, nu numai a lasat in loc tot operatul Comisil, ciInca si Estractul Operatului si opinia, care arata folosul si ne-aparata lipsa, a Gimnasiulul, le a Intarit ne insinuand nici o con-tradictie, cat de mica in potriva aceluia, atunci si dupa aceea,tocmai data ar fi si facut, aceea acum nu pOte avO loc, ca aicin'are loc rovocatia.

d) Lipsa Gimnasiulul o a cunoscut si obscea asa numtiagrecOscg, cand in regulamentul scolastic, de alminterea forte r6usi %A, de scop facut a cunoscut curat, cg trebue sg, se Inv* inscbla for sciintele gramaticale si filosofice; insa filosofia nu s6pate asculta fara clasele de gramatica, sintacsa, retorica si poe-zie, adeca: fara be Gimnasiu.

e) Neaporat trebuincicisa este infiintarea Gimnasiulul o cerefundatia cea bogata a Printului Brancoveanu: unde se dice carat,ca numitul Principe, numai sub acea conditie a facut fundatiaacOsta, ca sa, se Inmultiasca scolele de pang acum si sa se In-vete si sciintele pramaticale filosofice, era a transmuta fun-datia ac6sta spre alt scop asa macar spre scale comercialenu so pote si nu este slobod, ca art. 54 din anul 1791 asa sung:pine fundationes iuxta mentem et intentionem benefactorum tracten-tur, adeca: piasele fundatil sa se tracteze dupti, duchul si cugetulbinefactorilor.

sipi

138

f) Nimic nu platesce opositia. aceea, ce s'ar puts pune,cumca venitul cel curat anual de acum, n'ar fi de ajuns spre ri-dicarea si sustinerea Gimnasiului national, de vreme ce obsceacivica romanesca din Brasov in declaratia sa de MO Nrul prot.Comisiunei 202 s'au indatorat pre sine, a spre scopul de maisus, va implini -beta lipsa, ce se va ivi, on si cat ar fi aceea, siInca asa incat lipsa aceea, sa se implinesca din cameta anuala.a capitalulul, ce-I va depune.

g) Ridicarea Gimnasiului national sau greco-romanesc sipentru aceea este neaperat de lipsa, pentruca singuri capetenielescolei in insinuatia for din 5 Ianuarie 1838, ..catra protopopulneunit de atunci facuta, cu care s'a aratat la Inaltata Curte or-ganisatia scolastica de densii lucrata, cunosc cumca cea mai mareparte a copiilor umblatori la scOla, nu sciu nici grecesce, nicinemtesce nici un cuvent, ci numai romanesce. Fiindett si copiiiasa numitilor G-reci inteleg numai limba romanesca, fiindu-le aceealimba maicil lor, deci esplicatia grecesca si nemtesca la astfelde copil nu este de cat numai un chin. Tot copilul numai inlimba aceea se p6te inveta si a i-se esplica sciinta, care este alul; era acesta numai asa se 'Ate face, data se va ridica Gim-nasiu national sau greco-romanesc, ca atunci In locul invetature-lor de acum, celor neinvatati farg, cele mai putine insusiri deinvotatura inzestrati, plini de credinta desarta si veniti din OAstreine se vor intrebuinta astfel de persOne ca invetatori la, scOla,cari facend esamen inaintea Directorului scOlelor neunite, se vorjudeca vrednici de profesorat si cari pre Mg& acesta vor fibarbati bine moralisati.

Aici acum vine intrebarea aceea:

h) Are obscea civica negutatoresca, de Romani drept a soamesteca la administratia scOlei cei pang, acum numita grecesca?Si prin urmare pate pretinde ridicarea unui Gimnasiu national ?Daca, are, pe ce temeiu se razimg, dreptul ei?

La acesta intrebare s'au dat respunsul pe larg cu documentscurate intarit in Instantia aceea. care acum de cueend an dat'onumita obsce romanesca la In. Craesc Guberniu, cu aceea rugareca se nu ingadue la biserica asa numita grecescg, a se aducecapelan din Grecia, fiindca nu este de lipsa, si cu cuviinta ace-sta, cere sa-i se dea dreptul de patronat in administratia bise-neg. Acesta instantie, Rind in strensa legatura cu lucrul scOleiincat nu se 'Ate desface una de alta, fiindca si biserica si scOlaastadi so pot privi ca un trup, se raga obscea romanesca a selua inainte °data, lucrul Gimnasiului.

Despre dreptul de sub intrebare al obscei romanesci citezadocumentele produse langa pomenita Instantie anume:

139'

1. La anul 1786 49 de bilrgeri neuniti din Brasov, dintrecari 30 erau curati roman si 10 se'rbi an dat o instants la Ma-gistratul Brasovului, in care an cerut slobozenie, se pOtg, zidi in-nOuntrul Cetgtii o bisericg, care inggduinduli-se cei 49 burger' auzidit cu insusi cheltuela lor, fgrg cea mai mica incurgere a anon,.Si acesta bisericg e biserica sfintei Treimi de astadi, asa numitagrecOscg, precum se vede sub Nr. 1.

2. Cumcg biserica acesta nu s'au zidit pe sama Grecilor,ceace aratg, inscrisul de sub Nr. 4, care demonstrOzg, ce s'a ziditpe sama tuturor celor de religia grecorosgritOng si deosebit pesama burgerilor de aceasI religie si a urmgtorilor acestora.

3) Contractul de sub Nr. 5, unde in punctul 4 se inggduesi Grecii companisti sa potg umbla la acesta, bisericg, fiindcadensii n'au dat nici un ban la zidirea bisericii; asa nu se potamesteca nici la administratia bisericii

4) Acest contract so intaresce prin orenduOla de sub Nr, 6,unde in punctul 1. so dice cg, numitul contract pang atuncirOmae in puterea sa, pang se va strica pe calea legii, ears acestanici odatg nu s'a sOvOrsit.

5. Dreptul de patronat al biirgerilor roman la acOstg bi-serica Yl intgresce instructia de sub Nr. 9, care sung despre ale-gerea curatorilor si asa incepe: Posteaquam omnes cives Graeciritus non uniti Coronenses in praesentia nostra constituti essent etc."

6. Acest drept de patronat it intgresce Milostiva Orendu011de sub Nr. 14, prin care nu se da loc cereril Companiei grecescica s i so dea si ei drept de patronat la biserica aceea, si ca salipsascg dela biserica preotul romanese, ba strajnic s'a poruncit,ca Compania se se tie de contractul de sub Nr. 5. AcOsta ointgresce si ordinul de sub. Nr, 15 din 29 Noemvre 1792, a bi-serica nu s'a zidit numai pe sama Grecilor, ci de obsce pe samatuturor celor de religia greco-resgritOng.

7. Dreptul este, ca biserica aceea s'a zidit pe sama burgeri-lor roman, casnicilor si slugilor acelora.

8. Dreptul de patronat al obscei romanescI la administratiabisericii, a scolelor si a bunurilor ei ii intgresce-si aceea: obscea,din Brasov-cetate a fost parte constitutive a bisericiei, grecesclcand Principe le Brancoveanu a facut dania celor 2 mosii (1823)precum si cand Metropolitul Dositeiu Filitis a dispus, ca pe loculde densul dgruit, sg se zidOsca scOla. Si astfel urmOzg mai multepuncte.

46.Copia. 11416-1843.

Sacrae Caesareo Regiae Apostolicae Muiestatis Magni PrincipisTranssilvaniae et Siculorum Comitis DD. nostri Clementissimi no»zine-

Generose nobis honorande! Salutem et gratia Caesareo Regiaeincrementum. Cum medic benigni Decreti Regii die 7-a Octobris

sO

Cg,

140

1841 sub Nro Aulico 4281 editi et tenore Ordinationis Gubernialisdie 18 Nov. 1841 sub 11668 exarati, Dnationi Vestrae velutCommissionis in objecto erigendi in civitate Coronensi in rationemDis-Unitorum Gymnasii nationalis delegatae Praesidi perscripti,Regio huic Gubernio diserte commissum habeato, ut antequamsemet in elaborationem plani circa organisationem quaestionatiGymnasii immitteret, superquaestionibus in eodem benigno de-creto Regio positis mature perpensam opinativam informationemSacratissimae Suae Majestati submittat, hint suapte sequitor, prohic et nunc; donee nempe ulterior subsequeretur altissima deter-mination ab elaboratione quaestionati plani praesindendum venire.Proinde Dominationi Vestrae erga relationem Commissionis relatead preces Repraesentantium Ecclesiae Graecae Coronensis a quaes-tione erigendi Gymnasii nationalis ibidem in rationem Dis-Uni-torum prosimdi, scholamque ejatem Graecam in moderno Staturelinqui petentium die 12 Octobris a. c. praestitam hisce rescri-bitur : Ut si quostionatum planurn necdum elaboratum esset, abulteriori commissionali operatione simpliciter praescindendo, pro-tocollum supercommissionali operatione huiusque concinnatumcum omnibus et spectantibus actis , quae ad ferendum super.questionibus altissime positis tutum judicium inomisse inspici etcombinari debent, eo fine horsum quantocuius submittat, ut Re-gium hocce Gubernium super quaestionibus im superius veneriusvenerato benigno Decreto Regio positis opinativam suam infor-mationem pro edenda clementissima determinatione Regia absqueulteriori mora praestare queat. Ceterum suapte intelligito, etiamin casu eo, si quostionatum protocollum jam elaboratum esse,.ejusdem submissionem omni modo ad maturandam esse. In reliquo.altefata Sua Majestas benigne propensa manet, e Regio M. Prin-cipatus Tranniae Gubernio Claudiopoli, die 6-a Novembris 1843.Comes Josephus Teleki. Franciscus Salmen, Secr.

47.Copia. Protocol pag. 108.Contract.

Nol subscrisiI deoparte Curatoril si Representantii Sf. Bise-Heil romanescI r6sgzitene dela Sf. Nicolae din suburbiul Braso-vuluI, er de alta Curatoril si RepresentantiI Sf. Bisericl romanesclrosgritene dela Adormirea Maicii DomnuluI din Cetatea BrasovuluI,facem cunoscut tuturor celor de acum si celor viitorl, car' vreallsi doresc a sci, cumcg, recunoscend nof neaperata trebuintg, aunel educatiunI mal bane pentru tinerimea nOstra,, si Inaltul folos.al unel latirl mai uscire a sciintelor, IncredintatI pe deplin, cumcg,.sccila este Si trebue sa, fie fundamental si razimul bisericil, cu,.ajutorul Jul Dumnecleu ne-am Invoit si ne-am Indatorat In numelesus numitelor Sf. Bisericl la urmAtorele puncturI:

141_

1) Aceste doua comunitatT roman° parunse de neincunjuratatrebuinta a IntemeeriT unul Gimnasid romanesc aid in Brasovneputend astepta spre nespusg daung a natiunii si junimel ndstre,pang ne-ar veni ajutor In privinta acdsta din alte part', pune prinacesta temeiul la un Gimnasiii ferbinte dorit, de catra tot' dreptsimtitoril.

2) Dechiaram si dorim, ca organisarea acestul Gimnasit.romanesc, sa se intreprinda Intru intelesul legiuiriI ImpOratesaemanate la anul 1849 pentru trite Gimnasiele Imperiulul Austria.asa incat alegerea si denumirea profesorilor, a Directorulul si aEforiel gimnasiale din partea Comunitatilor, cum si sfera lucrarii.so urmeze dupa regulele prescrise in -acea legiuire.

3) Pentru coperirea unel part' din trebuinciosele spese latinerea acestul Gimnasiti sO indatordza cele doug comunitatl bise-ricescl susnumite prin aid subscrisiT, cumcg densele vor scdtesi vor numOra din veniturile acelorasT anuale curente In curs de-deco ant pe fie-care an Cmze fl. 1712, adecg: una mia sapte sute,doi-spredece florin' in moneta conventionalg, adecg: Biserica SE_Nicolae preste suma de 524 fl., cinci sute dougdeci si patruflorin' in moneta conventionala, cu care sO tine Norma, insa ma'numOra pe sama Gimnasiulul sate Cmze 11. 1476 adecg: una mia,patru sute sdptedecT si sdse florin' conventional', dr biserica delaSE Adormire a Maicil DomnuluT preste suma de Cmze. fl. 264,clic: doua, sute sdsecleci si patru florin' conventional' ce sO dascdlel Norme, mat numOra Inca 236 fl., adeca: doug sute treklecisi sdse fiorini in moneta conventionala cu total 2500 fl.adeca: doug mil cinci sute liorini de argint. Pre langg acesteaaid numitil preoti, resignand la banil Sfintiilor Sale de cuartirurIrce-T primesc dela SE Nicolae iT lasg pe sama Gimnasiulul pe deco-anT urmatorl si anume: Dl protopop si paroch Joan Popasu Quiz&48 fl., Dl tit. protopop si paroch loan Petrie 48 fl. Cmze, Dl pro-todiacon Iosif Barac 24 fl. Cmze si Dl paroch Toma Vasiliu dinajutorul soil anual 25 fl. Cmze, carT cu totul fac 145 fl. m. c.,adeca o sutg patrudeci si tine' florin' moneta conventionala.

4) Acest ajutor de 2645 fl. m. c. va curge pentru sustinereaclaselor normale si gimnasiale, Or ma' cu deosebire pentru pla-tirea profesorilor.

5) Pentru adunarea veniturilor scolastice, cum si pentruadministrarea for Tegulata si cu cuget curat, sO va alege de cdtreiambele comunitql o Eforie stcltd tOre din -6 membri: patru mirenlsi doT preotT, cum si tot at'ati honorarl Omen' cualificati, a caretstatute la timpul sOfi sO vor astern prea inaltelor locurT,

Er pentruca acdsta a nOstra Invodlg sg-si aiba tarie- va-16re, ca legaturg si Indatorire pentru no' si urmasii nostri inderegatoria de Curator' si Representantl bisericescl, intru Intelesul

si

clic:

Cmzer

si

142

punctelor mai sus ar6tate, o facuram si o Intarirlm in trel ase-menea esemplare originals, prin chiar subscrierea numelor nOstresi prin punerea pecetik)r acestor doul Sfinte Biserici.

S'at dat in Brasov la anul Domnulul 1850, tuna Septemvrein 14/26.

Curatoril # Rcpresentan0,1 Sfintelor Bisericlbeirba01 Comunitd filor.

Se estraa, conform protocolulul sedintelor RepresentantieTbisericesci dela Sf. Adormire din Cetate.

B. Baiulescu,protopop onorar.

48.Consemnarea danielor pentru cladirea unui Gimnasiu

roman in Brasov.Comunitatea bisericil St. Adormiri fl 6000loan Juga fl 1200 Vasile Lacea . . . , 800George Juga 400 Neculae Teclu . . . 200Zacharia Nicolau . . . 100 loan Sasu 100Rudolf Orgidan. . . . " 300 Iordache David. . . . , 200Radu Pascu 200 Mihail Belgazoglu. . n 50Radu Radovici . . . " 100 Apostol K Pop. . . . 200Mihail Flusturean . . . " 100 Dimitrie Eremia . . . , 100George Orgidan . . , 200 Dimitrie loncidvici . . 100Manole E. Burbea. . 100 Stefan Sotir . . . . , 100Vasile Beldicean . , . 100 Cristea Orgidan . . n 100'George N. Geantu. n 20 Oprea Sfetea n 20Zaharie Voicovici . n 10 Dimitrie Popescu . , 100Neculae T. Ciurcu . 200 Ioan Leca 400

Suma fl. 11.500Brasov, 7 Sept. 1850

J3ineeuventarea Episeopului Andreiu Saguna pentru cladirea unuiGimnasiu ronlnese.

Onorate RepresentantiNCu mare mangaere am veclut din hartiele mie asteternute

prin D-l. protopop Ioan Popagt propusul eel nobil a] D-nieilorVOstre de aridica din fondurile bisericelor, acaror representantisunteti Dumnea-VOstra, si din ajutorul unor barba,ti Insufletiti deun zel ferbinte pentru binele si inaintarea tinerimei nOstre unGimnasiu romanesc. Deci eu impArtasind archierOsca mea bine-cuv'entare acestei intreprinderi mari, care dea Dumnegeu sg, fieIncoronati de eel mai bun sfersit. Ve apromit si eu din parte-mi

,

"

, .

,

gi

.

. . . .

. . . .

.

143

tot ajutorul si sprijindla mea, incat imi va fi prin putinta, cu careimpartasindu-vo archieresca binecuventare.

7 Septemvre 1850.

Roman al Domnielor VOstre de tot binele voitorAndreiu Saguna m. p.

Episcop.

49.

Contract_Prin care noi subscrisii negutatori roman din Brasov ne

leggin si ne indatoram catra institutul gimnasial romanesc, careeste sa' se fundeze si sa se deschida aici la Brasov, cum ca dincliva, in care se va deschide la noi proectatul Gimnasiu, in cursde 4ece ani urmatori unul dupa, altul vom numera, fie-care dinnoi si pentru Sine la cutia (casa) aceluia si pe fiecare an sianume:

1. Ioan luga 100 fl. insa numera baniT inainte pe clece ani1000 fl. 2. Vasile Lacea 100 fl. 3. Rudolf Orgidan 200 if 4.Neculae Tec lu 100 fl. 5. George Iuga 100 fl. 6. Bucur Pop 50 fl.7. Vlad Per lea 50 fl. 8. George Nica 50 fl. 9. George Joan200 fl. 10. Dumitru Eremia 20 fl. 11. Jacob Muresanu 10 fl.12. Ioan Pantazi 100 fl. 13. Nicolae Dima 50 fi. 14. NicolaeMaciuca 30 fl. 15. George R. Leca 10 fl. 16. Ioan Manole 10 fl.17. Joan Leca 10 fl. 18. George Burbea 10 fl. Suma Cmze fl. 1200.

Ear pentru deplina sigurantg a Institutulul ne Sndatoramprin polite date dela mina nostra, pe can inspectiunea Gimnasiu-lui presentandu-le in fiecare an la firmele nastre noi le vom._ platiintocma si intru intelesut legilor de polite. Intemplandu-se insa,ca in decursul urmatorilor clece ani unit din cel subscrisi sa semute la alta viata, de care Dumnezeu sa-i apere, atunci suma cear mat fi a se numera la Gimnasiu pe restul anilor, mat naintede urmarea impartelei intre Clironomi sa se sccita din masa, cea remas prin care politele ce ar mat fi, sa se desfiinteze.

Acest contract s'au facut si s'au subscris de catra not celmat sus InsemnatT in doug exemplare originale, dintre cart unulse depune in lada bisericelor, ear& al doilea sa se dea la manaInspectiunei provisorie.

Brasov, 1850.

Sibii,

144

50.Sedinta micsta din 6/18 August 1851.

Ac6stg Sedinta tinuta, la Sf. Adormire in Cetate, fa ameste-cata din membril Eforiel, din membril Comunel dela Sf. Adormiresi dela Sf. Nicolae. Scopul acestel sfgtuirl a fost deschidereaunel colecte de banl pentru cladirea si ridicarea scOlelor natio-Dale romanesci de legea rOsarit6ng in Brasov. Dupg, sedinta D-1protopop Joan Popasu prin un cuvOnt amesurat trebuintei si dupg,ce se cerceta planul scdlelor si spesele, cu earl s'ar put6 ridicatag zidirea scOlelor in front cu o contignatiune subscriserg fie-care eel presenti incat so colecta suma de 11,300 si so Inda-torarg a colecta mai departe.

In ac6stg Sedinta so cetira si ordingciunile episcopescl din12 Martie 1851 Nr. 94 si din 17 Iu lie 1851 Nr. 330.

Sedinta micsta din 3 Septemvre 1851.S'a tinut la Sf. Adormire in Cetate. Materia consultgrilor a,

fost: Modul si conditiunile, cu earl sunt a sO incheia contractelepentru clgdirea sc6lelor nationale romAnescI centrale. Proectul siconditiunile, earl sO desbgtuserg de catra Curatorl si Eforl sedepuserg pe hartie, 6r1 apoi incheig contract formal cu zidarulIosif Fisoler cu 12,000 fl. si altul an Ingestrul B. Kertsch. AmendoimaestriT sO indatorarg, ea sa, dea zidirea gata In curs de doi antsocotiti dela Octomvre 1851 cu lucrul si dmeniT lor, Or materialul11 vor da Comunele. Esemplarele contractelor so supun Represen-tantielor bisericescl spre mal de aprOpe esaminare si subscriere.

Ioan Popasu, Ioan Iuga, Bucur Pop, Vasile Lacea,Nicolat. Mgciucg, Radu Pascu.

Sedinta din 26 Sept. 1851.La 11 Ore dimin6ta esirg la grgdina scaelor din suburbia

de sub Nril 1130 si 1131 Comisia Magistratulul spre a defigelinia frontului pentru edificiul scOlelor nationale romanesci. Membrilacelel Comisiuni as fost Directorul de Politie Closius, InginerulHatter, Spiterul Greissing si Ioan Gott. Din partea Comunel ro-mane din Cetate au fost: fratil loan si George Iuga, Vasile Lacea,George Barit. Dela Sf. Nicolae Dimitrie Ototol, George Burbea siarchitectul Stefan Emilian. Locul din frunte si de catra vale s'a,mesurat si s'a cgstigat in front un stanjin din locul comunal.Dupg amOcil s'a mesurat si mijlocul frontulul §1 ne apucargmde sgpat, pe unde are sa vie fondamentul. Mat IntAT Vasi`e Lacea,apol Ioan Petrovicl, Stefan Emi lian, George Burbea, George Barit,Dimitrie Tec lu, G. Anken, G. Belisimus.

145

51.

Fiind-cg originalul plenipotentief, pe care Comuna bisericescgdela Sf. Adormire din Cetate, it dAduse D -1u1 Bucur Pop, pentruca s6, cumpere baile de apg si locul, pe carele asedat cladireascOlelor, din intemplare s'a perdut cu totul intro hartiile reposa-tului plenipotentiat, de aceea, se aflg cu tale, ca sa so insemnezeaicl,, spre vecinica aducere aminte, cumcg acest loc si acele bat

cumperat la anul 1844 Noemvre in 11 membril Comuneromane dela Sf. Adormire prin Dl Bucur Pop, dupg cum dove-desce lista trecuta in catastivul socotelelor D-lui Bucur Pop, lacare algturat si P-le protopop Joan Popasu cu 500 fl. v. v.Era apol la anul 1851 invoindu-se cele done Comune bisericesctdela Sf. Nicolae si dela Sf. Adormire, ca sa ridice stole nationalsromanesci, Comuna dela Sf. Nicolae indatorat din partea sa,ca inpotriva cumphrgril loculul prin membrii. Comune dela Sf.Adormire, sa dea 6000 fl. la spesele scOlelor.

George Bari-0.u.

52.1Jegamorit-u.1,

prin care subscrisele doue coinune 0 respective representanfele biseri-cescl roman de religiunea reseiritenei- drept-credinciosel din Brasov,

Se indatorezg si se logs intre sine in solidum, atat pentruvremea de acum, cat si pentru tot viitorul din nom in nom, case zidescet inceiperi pentru scaele nationale romane centrale de reli-giunea drept-credinciosa resgriteng din Brasov, si tot-odatg se in-grijesca nu numat pentru tinerea for in stare bung, ci si pentrunecurmata addogarc si crescere a acelorast stole, atat in privintaspirituals cat si material&

Acesta este scopul legamentulut, Cr temeiurile de care, siconditiunile, cu care ne-am propus cu ajutorul lul Dumnecleu taresi vertos, ca se-1 ajungem, sunt urmtitOrele:

1. Comuna bisericescg dela Sf. Nicolae din suburbiul roma-nesc si comuna bisericescg din lguntrul cetatit dela Sf. Adormirein privinta bisericesca, si in ori-care alta privinta neaternatOreuna de alta, la treba si. insgrcinarea inse de a zidt aid numitelestole, de a le tine si administra pentru bite vecurile, se socotescpe sine de astadi Incolo, cg una si. singura comuna astfel, incatacesta, sarcina a tineret scOlelor sale se aibg drept si datorintade a o purta cu puterile si. sfaturile tot-deuna impreunate si. nict-odatg desbinate, cum si nig a fi ertatg Dakar umbra de intdie-tate sea prerogativet uneia asupra alteia, ci se vor socoti amendoueca unele, care Impreunate intr'un stop si la un loc servind co-munelor bisericelor ortodoxe si. natiunet, implinesc porunca Apo

10

s'ail

cladiril

eat

le-an

sail

146

stolulul: ,de a fi tuturor tote". Indatorandu -se aceste dou6 comunesi respective representantele for spre sus atinsul scop si solida-ritate, IsT renoesc prin acOsta si hotaririle for din 18, 19 si 21Noemvre 1844 acute sub Nr. protocolar 68, 69, 70, 71 si 72,cum si contractul sOu legamintea din Octomvre 1850, primindintru tote si provocandu-se la invoelile acute sub aceste daturiintre aceste dou6 comune si respective representantil. Dec!

II. ScOla are so remana in veci nationals confesionall,nefiindu-I nici-odata ertat a imbraca caracter sOu nature,, de-cat ce se cuprinde in numirea ef de sus. Acesta o intelegemasa: a zidirea acestor stole si fondurile, ce i se vor aduna, tre-bue sO fie si sO rOmana numaT proprietate a romanilor de reli-giunea rOsaritOna drept-credinciOsa sub blastern si afurisenia,tocmai si profesoril sO se alOga, si sä se denumOsca numal dinsinul natiunel romane de religiunea resaritOna drept credinciOsa,precum sO cere chiar si in instructiunea bisericel dela Sf. Nicolaedin anul 1843.

III. ScOlele acestea nationale romane centrale de religiunearesttritOna drept-credinciOsa din Brasov se zidesc, sO InzestrOzasi se fondOza din colecte sOu darurl, ce se aduna dela binefac6-tori din sinul natiunii romane, prin urmare ele an sO fie deschisepentru totT fiii tomanilor, catT ar trage la densele; cu acOsta ins6nici-odata nu se socotesc inchise pentru alte natiuni si confesi-uni. Insa

IV. Pentru-ca aceste dou6 comune si respective represen-tante an fundat mare parte, au intreprins si an luat asupra-siacesta sarcina de a intemeia si administra aceste stole, isT sipastrOza dreptul deplin de a le sustine pentru tott vecii sub ne-mijlocita $ neaternata for edrind administratiune, fara a suferlnicl -un fel de amestec strein, decat numal suprema inspectiunea monarchulul si a guvernulul sOu.

De aid urmOza, ca comunele prin representantii si inspec-torii sOu eforiT sOf isT vor alege secu vor denumi pururea profe-sorii, atat in puterea acestul legament, cat si intru intelesulorganisatiuniT ministerials sOu guverniale din 1849, care tine, caprofesoril se fie alesi si denumitl de catra aceia, car! it si platesc.

Tot de aid urrneza, ca si acum in present vor intreprindecladirea sc6lelor cu modul si mijlOcele, care vor afla densele maipriinci6se. Der

V. Noua zidire a scOlelor nationele romane centrale de legeadrept-credinci6sa rOsaritOna, neaporat trebuinciOsa, din pricina to-tale! lipse a unor incaperi scolastice, se va intreprinde asa:

Representantele amendou6 In corpore vor ingriji, ca se seadune capital de haul, cum si materialele cerute pentru -ridicareaunel zidiri scolastice; tot ele vor incheia si vor subscrie contrac-

Lei

1$

147

turf §i invoelf cu tog mestOril, call se cer la Indeplinirea_ref, cum si alg ajutatori; 6r platile so vor face prin un easier.anumit, si tote hartiile privitore la plag vor fi cortrasemnate side catra un secretariu, care apol va avO Insarcinarea de ale pe-trece pe tote la catastivele cerute; se intelege InsO de sine, cg,zasierul si secretariul in acestg a for calitate nu vor lua asupra-,s1 catrg, contraccil nicI un fel de datorinta personalg, de a plat), ciplatile se vor face de catra easier numal din sumele ce se vorda la mana densuluI, pentru care este responsabil cu socotOlgcurate, catra representantie, adevOrata responsabilitate a im-plinirif conditiunilor legate in contracturl cade asupra corpululambelor representance de 26 de inq, cum si tot-odata asupra tuturoracelora, cart s'au indatorat prin subscrierile lor, cg, vor nurnOrao sums Oresl-care pentru cladirea sc61e1or, pe suma, cu care s'auindatorat, Or mal mult nu. DecI rOmane la datorinta si int.e-lepciunea ambelor representante, ca sO Incheie contracte ast-fel,incat s,6 le stea in voe a margini Infiintarea planulul architec-tonic al cladireI dupa mOsura puterilor banesci si materiale, CateJe vor veni la mana.

VI Tocmal pentru ca aceste dou6 comune si respective re-presentante ist reserva nu numal siest dreptul administraril peviitor al acestor sae, precum it avurg de vOcuri, represen--tantii acelorasI se se Indatoreze pe sine si pe tog urrnasiT for Inderegotoriile de representan inspector) 'sou eforil din vec vec,a pune la tale a cauta 'tote mijlOcele Cate ar adaoga la Im-Zunatatirea, Inavutirea, largirea si tag, putinciOsa inflorire a de,multe-orT pomenitel stole nationale confesionale, atat prin cresce-rea fondulul din feliuri de isvor6 si prin regulata luT administrare,cat si prin tOta putinciOsa inmultire a profesorilor cu left cuviin-,ci6se si a sciintelor intrensele; de unde urmOza, ca represen-tantiT vor primi in sinul for si vor denumi la curatela scolelornumal barbag, cart vor fi In tots privinta cunoscutI de evlaviosl,amicl at scolei Intocmal ca si al bisericei, Or pe contraril se vor.sili a-I departa.

VII. Organisatiunea din lguntru a acestor seOle va fi tot-dOuna aceea, ce se va prescrie de catra Ina lt. guvern pentrucolele statulul de acelali rang.

VIII. Cat pentru acurata si neprihanita administrare a.acestor scOle, se va compune o instructiune deosebita, care seva supune la timpul seu Malt. guvern spre intarire.

IX. Profesoril se vor alege prin concurs de catrg represen-tantele comunelor tot In intelesul organisatiunil guverniale.

X. Representaatii comunelor vor administra taa trObascOlelor prin atag inspectorl sou eforl, cars se vor alege in nu9n0.egal din sinul sac, pe cat va cere trebuinfa ; sO va alege cap Eforiel,se va da un secretariu cu 1Ofti, a caruI datorinta se depune ininstructiunea menita pentru densul.

10*

cladi-

insi

Or'

148

XI. Tate causele si ori-care alte lucruri privitOre la admini-strarea trebilor scolastice se vor consulta de tetra representanteleadunate si se vor hotari prin maioritate absolute (multimeaglasurilor), Or' cand voturile s'ar desface in douo parti de o po-triva, atunci votul maioritatii se va socoti acela, langa care vasta presedintele, ce va fi dupa timpurl. Representantele se-socotesc adunate atunci, cand se vor afla la un loc eel putin cuunul mai mult decat jumOtate.

XII. in cele din urma subscrisele representante se indato-rOza, inaintea ceriulul si a Omenilor, ca vor pazi si apara tote-punctele si conditiunile acestul legament din cuvent in cuvent,cu atata santenie si taria nestramutata, incat, dace cumva ceeace nu credem din nenorocirea religiunel drept-credinciOse si anatiunef s'ar intempla, ca dupa timpurl si vOcurl una din aceste-douo representante se se preface intrOga in partida sOu tarafvrasmashl culturil si fericiril nationale, voind a strica scOlelorprin apucare de mosuri contraril acestuT legament si inaintaritscolelor, atunci cealalta representatda, care va remand intro trite.credinciOsa, aparetOrea punctelor de mai sus, are prin acOstadreptul de a provoca, in contra representantei necredinciase lacomuna respective, din a carer sin va fi purce4end aceeasi ; Ornand si acea comuna ar lucra pe fate tot in intelesul represen-tanteI sale necredinciOse legamentului, atunci representantazitOre de acest legament rOmane in dreptul sea de a carmui sia administra .scdlele singura. Tot acOsta se intelege si despre-acea representanta sOu comuna, care ar parasi drept credinciOsasa religiune si ar trece la alta, una ca acOsta adeca, isi va perde-tot dreptul sOu asupra acestor

Sub aceste conditiuni, pe care le primim si le subscriem,fie-care cu bucuria si cu deplina convingere, pentru ca sO alba.deplina valOre si taria in vOcuri, sunt si determinate acestecomune a intreprinde infiintarea nouOlor scale cat mai curendy.Or inceputul lox a-1 face Inca in anul acesta, aretand mar intaiuacdsta vointa a comunelor si respective a representantelor si lalocurile cuviinciOse.

Datu-s'au In Brasov la anul Domnulut si Mantuitorulutnostru Isus Christos 1851 in 1 Septembre, si s'au intarit cu sub--scriptiunile nOstre ale tuturor representantilor, punendu-se atatsigilele sfintei biserici, cat si ale fie -carul dintre nor.(L. S.) Representanta sfint. bis. (L. S.) Representanta sf. biserici

dela Sf. Nicolae. dela Adormire din Cetate_(L. S.) loan Popasu m. p.. (L. S.) Dim. Otiotioi m. p.

prot. locului. represent.(L. S.) Petru German m. p. (L. S.) Ioan Leca m. p.

prot. si par. Bolgarszeg. represent.(L. S.) Ioan Zsippa m. p. (L. S.) G. M. Burbea m. p.

representant. represent.

pa-

sedle.

149

(L. S.) Dim. Cepescu m. p. (L. S.) George P. Leca m. p.represent. represent.

(L. S.) Joan Pantazi m. p. (L. S.) M. Voinescu m. p.represent.

represent. (L. S.) Loan Iuga m. p.(L. S.) Rud. Orghidan m. p. (L. S.) N. Maciuca m. p.(L. S.) Nicolae Tec lu m. p. repreaent.(L. S.) George Nica m. p. (L. S.) N. Padure m. p.(L. S.) M. Flustur6n m. p. represent.

(L., S.) George Iuga m. p. (L. S.) Vasilie Stinghe m. p.(L. S.) Bucur Popp m. p. represent.

S.) N. Th. Ciurcu m. p.(L. S. G. R. Leca m, p. represent.

curator si represent. (L. S.) Vasilie Leca m. p.(L. S.) Ioan Manole m. p. (L. S.) I. G. Sasu m. p.

represent. (L. S.) George loan m. p.invoirea acesta a obscilor nOstre bisericescT din Brasov o

.am vtdut, si nu numal o laud in tot cuprinsul eT, ci Inca o siloinecuvent, fagaduindu-m6 a Inainta lucrul acesta vrednic de

lauda cuprins in invoirea acesta.Brasov, in 17 Septembre 1852.

(L. S.) Andreiu Saguna m. p.episcop.

53.Nr. Cons. 597/1866.

Onoratcl Diregiune gimnasialci !Prin acesta yin a impartasi Onor. Directiunl gimnasiale din

euvent in cuvant decretul Inaltulul Guberniu al Torei privitor laDreptul de publicitate al Gimnasiulul nostru mare in intregulsou cuprins, precum urm6za:

Nr. 14577 /1866. In numele Maiestatil Sale cesaro- regescT§i apostolice, marele Principe al Transilvaniel, Comitele Socuilor,pr6-gratiosul nostru Domnitorit".

Pr6-venerabilului ordinariat metropolitan gr. Ms."Cu gratiosul decret aulic din 8 Iunit 1866 Nr. 2568 s'ail

semis urmatOrele dispositiuni in privinta gimnasiulul perfect gr.or al Brasovulul:

Esercitarea constitutionalmente a dreptulul de supremainspec#une si asupra numitulul gimnasiti roman gr. orientalecomplet se sustiene Maiestatil Sale ces. reg. nevatamata.

2. Planul de invttament acceptat si esercitat si panaacuma in mentionatul gimnasit. rtmane si pe viitor.

*) Nota: Cel opt membri subscrisi In urma apartin Sf. Adormiriscei 6 din stanga de sus apartin Sf. Nicolae.

si

(L.

WA

,1.

150

3. Eforia gr. orientall din Brasov, ca representanta fundatorilor, va alege In viitor pe profesoril dela acest gimnasitl, sipe acestia va aproba respectivul ordinariat archiepiscopesc.

4. Gimnasiulul sus numit roman gr. or. complet i se da,prin ac6sta dreptul de publicitate de a i-se privi testimoniele dintrite opt clasele ca valide de stat si de a put6 0116 esameneregulate de maturitate; despre care se vor put6 estrada testirnonie.

Despre ac6sta avem on6re a incunosciinta pre pr6-venerabilul ordinariat metropolitan In resolvirea mult pretiaselornote din 31 Oct. 1865 si din 31 Ian. 1866 Nr. 146 si 9 pre rang&retrimiterea acluselor spre placuta informare a EforieI scolasticeconcernente si a Directiunil gimnasiale cu acele amicabile observatiunl, Ca acest Guvern regesc este insarcinat, ca in cointelegere-cu Archiepiscopul gr. oriental transilvan s6 Ingrij6sca cu tOta,rigorositatea, ca in acest gimnashl atat planul de inv6tament catsi organisatiunea interna a lul s6 corespunda recerintelor timpulul si acelora ce se cer dela gimnasiele de stat.

Din sedinta regiulul Guvern Transilvean, tinuta in ClusiuIn 22 Iunitl 1866. Gustav Groiss m. p., Schreiber m. p. Pr6-venerabilulul ordinariat metropolitan gr. res. In

54.Nr. 35/882.

Onoratulul Comitet parochial al Bisericel romane ort. res. din'Cetatea Brapv.

Onoratul Sinod parochial dela Biserica romana gr. or. dineCetatea Brasovulul, prin hktia sa din 7 Februariti a. c. Nr.sin. 1882 a ImpartAsit subscrisel Eforil, cum ca asters de a maIfigura in protocOlele parochial aceleia, pretensiunea cea vechedela scOlele n6stre In suma de 12378 fl. 01 cr. v. a. si ca, cele21 actiunl dela Mile de abur, cart figur6za ca pretensiune asupraacelor sa se dea subscrisei Eforil.

Luand subscrisa Eforia cu multamita spre sciinta, conclusele respective ale On. Sinod parochial , rOga pe On. Comitetparochial, sa binevo6sca, a ne trimite suscitatele 21 actiunI delaMile de abur.

Brasov, 17/29 Martie 1882.Eforia faelor centrale roman de confer. ort. orient. in Brasov..

C. Poppazu, preyed. loan. Seniuce, secretar.

If

Sibiit".

MI;

XI,

151

Ad 54.=stras..

din protocolul Sinodului parochial ordinar din Cetatea Brasovuluitinut in 20 Febr. 1877. Nr. XXIIL

Dl Ioan Lengeru ca referent, propune: s sg sisteze pre-tensiunea Comunei bisericesci din Cetate ca datorie dela scOleleromane centrale gr. or. din Brasov fri suma de 12,37811. si 1 cr. v. a.ca pretensiune a fundatiunii de zidire, fiind-cg Comuna paro-chiala din Cetate a imprumutat scOlele si nu fundatiunea.

Sinodul dupg o desbatere seridsa primesce ac6stg propu-nere cu amandamentul D-lui Nicolae Str sa, restituezedin an in an suma fundatiunii, pe cat va erta bugetul parochial.Bartolomeiii Baiulescu m. p. loan Dobreanu m. p.

presedinte. notar.S'a verificat de N. Strevoiu m. p. si Dim. Ioncioviciii m. p.

55.Nr. 26 /884.Onoratului Sinod parochial rom. gr. orient. din Cetatea Brafovului.

In Loc.Subscrisa Eforig scolarg a luat cu mare satisfactiune spre

sciintg impgrtgsirea plgcuta a On. Sinod parochial din 19 Fe-bruariu 1884 Nr. 9/884, cum cg On. Acela a binevoit a sterge dea mai figura pe viitoritl ca pretensiune suma de 4000 fl. v. a.pe care Comuna rom. gr. or. biseric6scg din Cetatea Brasovuluio a imprumutat subscrisei Eforii scolare in anul 1875.

Esprimand subscrisa Eforig profunda sa multumitg pentrujertfa, ce On. Sinod parochial a adus'o fiului sn. In parte, adecginstitutului nostru de inv6tgm8nt, fl rOga, sg binevoescg a primiasigurarea deplinei stime si recunostinte.

Brasov, 3/15 Aprilie 1884.Eforia pflelor centrale romdne de con ies. ort. orient. in Brapv.

C. Poppazu, preyed. loan Seniuce, secret.

56.Copia.

Yenerabituluf Consistoria archidiecesan. Sibiiit.

Nr. 249 M. Venerabile Consistoriu! in urma apelatiunif, ceate inaintatia mai multi membri ai delegatiunilor scolare dinBrasov contra conclusului Ven. Consistoriu din 7 Iulhl a. c.

se

152

Nr. 4377, in afacerea alegerif Eforiel scolare si a dispositiunilorpresedintelui, in sedinta delegatiunilor, tinuta, la 23 Mani a. c.Consistoriul mitropolitan , luand actele in revisiune, a enuntaturmatorul

Conclus:Doi-spre-clece membri al delegatiunilor scolare din Brasov

cer prin apelatiune" anularea conclusulul luat de Consistoriularchidiecesan asupra actelor consumate in sedinta delegatiunilordin 23 Mait a. c. si in consecinta insista asupra confirmarit cere-rilor, respective asupra sanaril gravaminelor presentatP in re-cursul" din 30 Mait a. c. in combinatiune cu cele aratate innapelatiunea" din 20 Tulin a. c., earl trite sunt urmatOrele :

1. Delegatiunile scolare considerate ca comitet parochial,sunt in drept a-sT alege presedinte din sinul sail; protopresbiterultractului Brasov nu e competent a proved6 din oficiu ac6sta,functiune.

2. Protopresbiterul presedinte admit,end discusiune asupracontroversiel din punctul precedent, era datoriU s submits,obiectul la votare,

3. Protopresbiterul presedinte era datoriil sa pun& in discu-siune memorandul presentat de recurenti.

4. Protopresbiterul presedinte trebuia sO enunte ca primitepropunerile membrului G. B. Popp, discutate in -WA forma sinecombatute prin contrapropunere.

5. Protopresbiterul presedinte n'a fost in drept a da douOvoturf la alegerea Eforiel: unul ca membru, celalalt ca presedinte.

6. SO cere esmiterea unel comisiunl sell anchete la fataloculul pentru constatarea situatiunii, si anularea tuturor dispo-sitiunilor presidiale in sedinta din 23 Maill a. c., apoi s6 cere,sa, s6 enunte alesi in Eforia cel 6 membri, earl ati intrunit ma-ioritatea fara votul presedinteluf, si in fine sa se introduce, cer-cetare disciplinara contra protopresbitetulul presedinte pentru tinutaluI arbitrara.

Esaminarea gravaminelor recursulul si ale apelatiunii, insi-rate aid' sub p. 1-6 do, urmatorul resultat.

ad 1. Institutiunea delegatiunilor scolare si a Eforiel scolare,infiintata prin Contractul" din 14/26 Octobre 1850 si prin Le-gamentul" din 1 Septembre 1851, sustinuta in functiune princonclusul congresual Nr. 95/1870 alaturea cu institutiunile createde statutul organic, a pastrat in competinta sa administratiuneascolelor centrale din Brasov, care apartine sinddelor parochialesi comitetelor parochiale din Brasov-cetate si Brasov-Schel, d6ca,n'ar fi fost prealabil create, si in spetial d6ca, n'ar fi fost suple-tori delegatiunile scolare si Eforia scolara.sustinute

153

Priimind aceste done corporatiuni resortul scolar din corn-petinta sin6delor parochiale si a comitetelor parochiale, e evidentmai pre sus de on ce indoela, ca delegatiunile scolare representsin afacerile scOlelor centrale pe Sinodul parochial, 6r Eforia sco-lark pe Comitetul parochial.

Dispositiunile pentru organisarea si functionarea delegatiu-nilor si a EforieT, si pentru administrarea concrecinta acelora,stabilite in general in Contract" si in Legament", se intregescin spetial prin dispositiunile Statutulul organic.

In virtutea cestor din urma §. 9 si §. 10, lipsind dispositiunlin Contract si in Legament, presedintele Sinodulul parochial inanalogic al delegatiunilor scolare, este protopresbiterul present,si delegatiunile null pot atribui dreptul alege presedintedin sinul sell, intocmai precum Sinodul parochial nu pOte reclamapentru sine facultatea alegeril presedintelui.

Pentru un us contrar dispositiunilor statutare apelantif n'atladus probe.

ad 2. In conformitate cu cele premise ad 1. protopresbiterulpresedinte a proces corect, cand n'a admis la votare propunerea,care eventual agreata de maioritate, ar fi alterat dispositiunealegala a Statutulul organic relativ la presedinte, a gresit Inscand a admis discusiune asupra prerogativel sale de presedintenecontestabile.

ad 3. Pertractarea memorandului delegatilor din Cetate,datat din 22 Maid a. c. prin urmare neanuntat in biserica intermin statutar era contrariti. dispositiunilor §. 9 din Statutul or-ganic, 6r declaratiunea presedintelul, ca, va pune obiectul la or-dinea chief in rend normal pentru una din procsimele sedinte, afost corecta, in forma, si trebuia sä fie pentru recurenti deplinmu4arnitOre in fond.

ad 4. Propunerile membruluT G. B. Popp aveail de stop acrea norme nou6 pentru constituirea EforieT cu abatere dela nor-mele acum in vigOre , stabilite in sedinta delegatiunilor din23 Marthl 1876, si a arganisa Eforia pe alte base, o intentiuneacesta care abstragere facend dela meritul propunerilor mem-bruluT G. B. Popp, pote fi justificata prin esigentele referinteloractuale, 'Ate fi chiar salutara, si realisarea eT 'Ate aye totesansele succesulul, deca se initi6za la timp potrivit.

Intrunirea delegatiunilor la 23 Maiil a. c. Insa cu programulde a constitui Eforia pe un period not, n'a fost moment bineales si acomodat pentru lucrari de organisare, earl trebue efectuiteprealabil, bine inainte de aplicarea lor.

De altmintrea organisarea acesta era implicate in p. 2 almemorandului recurentilor, care in intelesul declaratiunilor pre-

de a-s1

154

sedintelui s'a reservat pentru ordinea dilel In una din sedinteltaprocsime.

Considerand anume momentul test din urraa, presedintelebine a Mout, cand a prescins discusiuni indelungate, agitate si'Ate nefructifere, al caror unit resultat, p6te ca era numal traga-narea, amanarea constituiril Eforiel, care av6nd sa resOlve la In-cheiarea anulul scolar o multime de cestiunl vitale, de iminentaurgenta, trebuia constituita, cat so pate mal in graba.

ad 5. La alegerea Eforiel s'a pus In aplicare o procedurlneusuata Intre impregiurari normale, care admite divergent& devederr, fara de a fi cvalificat& de incorecta.

Actul electoral atat de simplu in sine, s'a complicat adec&din partea Sinodulul parochial din Scheit, care fara necesitateconstringent& a ales intre delegatil sal si pre protopresbiterul,si s'a complicat din partea protopresbiterulul, care lipsit de pre-vederea eventualitatil voturilor egale, a primit mandatul de dele-gat, de care nu avea trebuinta, fiind &pus In fruntea delegatiu-nilor in virtutea oficiului s6t. biserioesc.

AcOsta tactica gresita a dat ansa la o esacerbare estraor-dinar& a spiritelor si altcum aprinse.

Dar facuta odata gresOla acOsta, care acum numal prinrenuntarea protopresbiterulul la mandat putea fi reparata, actinelectoral cu voturl egale nu so putea indeplini cleat asa, pe cums'a consumat.

Protopresbiterul ca delegat al bisericil din Scheid avea votpersonal, de care a si usuat, a-I contesta votul, atata ar Insemna,cat a-I reduce -mandatul la o sirapl& formalitate, si tot odata aaltera paritatea comunel bisericesci din Scheit; ca presedinteOra* protopresbiterul era in drept s& derime in cas, cand votu-rile s'ar imparti In num& egal.

Dupe ce In fapt votarea a dat drept resultat 13 voturlpentru una lista, si alte 13 voturl pentru cealata lista, a urmats& se aplice p. -x.i. din Legament, conform caruia votul maiori-tatil so va socoti acela, Tanga care va sta presedintele".

Rind alegerea efectuita, prin sedule, asadarg, secreta, prese-dintele avea acum, sa declare verbal, rang& care din douo voturlsta ansul si sa enunte acel vot ca conclusul maioritatii. Proto-presbiterul presedinte insa , in loc sa face acOsta declaratiuneverbala, a luat o sedula noun si a dirimat in scris. Acestul actnu-I se pOte atribui calitatea unul vot nou si nu st p6te sustinO,ca protopresbiterul a votat de dou6 oil, ci se p6te (lice, ca proto-presbiterul a manifestat aderenta sa la cutare vot prin declara-tiune In scris In locul declaratiunil verbale.

ad 6. Prin constatarile facute sub 1-5 afacerea controversye dilucidata; esmiterea unel comisiuni sOt anchete la fata locululpentru constatarea situatiunii e de prisos; cererea de a Introduce

155

cercetare disciplinary contra presedintelul, lipsitg de motivejuste.

Asemenea acesteia absolut nejustificatg este si ulteriera.cerere a recurentilor, sa se declare adecA, alesi in Eforia eel 6membri, earl dupg calculul recurentilor ad intrunit maioritatea.far& votul presedintelui.

Membril emisi In delegatiune din partea bisericil din Cetatern'ad titlu sg alegg de sine jumetate din numerul eforilor, pe cumnu Vail nicl eel dela biserica din Scheid; nid-unit nicI altil n'ad.competintA si nu represOntg organ investit cu functiuni, ambitIntr'una formezg un corp, deliberant si concludent.

Gresite ad. fost darg voturile date in delegatiunI numaTpentru 6 eforl, si si, mat detestabilg alegerea a 6 eforl efectuitgafar de delegatiunI; astfel de porniri sunt eflucsul celul matesclusivist particularism, care nu legg, ci descompune.

Eforia se pote alege numal In planul delegatiunilor, in conso-nants cu conclusul normativ, luat In vdinta din 23 Martid, 1876,sub p. 4. la propunerea membrulul Diamandi Manole.

Avend acum In vedere iregularitatea remarcata aid, adecavoturile date pentru 6 efori fgra preot, si considerand, c& prin.renuntarea a 6 membri, Eforia cu statul sell. personal de 12,devine redusg la 6 membri: alegerea Eforiel efectuitg in sedintadin 23 Maid a. c. prin acesta so anulezg si so dispune alegerenoug, care drept garantg pentru corectitatea sa nedificultabild,sg se efectuesca sub conducerea unul comisar, esmis de Con-sistoriul archidiecesan.

Pang atuncl Eforia actuala isi continua functiunile salein drept.

Eventualele lacune intrevenite in numerul delegatilor sunta se Intregi prealabil.

Conclusul Consistoriulul archidiecesan relativ la instructiu-nea preveduta in LeggnaOnt" si solicitatA in memorandul recu-rentilor remane matins, pe MO, adausul, ca in acea instructiune,pe care va aye sa o elaboreze Eforia, sa o voteze delegatiunile,sa o aprObe Consistoriul archidiecesan afarg de administrarea.afacerilor scolare, stint a se regula deodatg si cestiunile formalependente si controverse , relativ la constituirea si functionareadelegatiunilor si a Eforiel.

Ceea-ce langg returnarea actelor Inaintate aid cu raportuldin 15 August a. c. Nr. 4879 se face cunoscut Ven. Consistorhtspre ulterierg afacere.

156

Din sedinta plenary a ConsistoriuluT metropolitan, tinuta,in Sibiitl, la 30 Septembre 1897. Miron Romanul m. p., Metro-polit. Leontin Simonescu m. p., secretariti metropolitan.

Pentru conformitate cu originalul.Sibiit, 1 Decembre 1897.

Dr. Elie Cristea m. p.(L. S.) secretarit.

ad Nr. 688/891.Pentru conformitate cu originalul.

Brasov, in 22 Decembre 1897.Oficiul protopral gr. or. al Brasovului.

(L. S.) Ioan Petric,protop op.

57.Nr. 1876/898. (traducere)

_Escelentia la Domnule Archiepiscop Metropolit !

Ordinul din anul 1875 Nr. 559 al antecesoruluT, tocmaT dinincidentul esirif la ivOla, a subventiuniT scolelor din Brasov, dis-pune ca sc6lele- confesionale din -pa, precum si orl-ce institutede invatamant de orl-ce categorie si de ori-ce grad, sustinute decomune, corporatiunT, reuniunl sau privatI, asemenea confesiunilesi bisericile, sa nu Vita cere si sa nu OM primi, sub nicT-oforma, ajutor si subventiune materials dela state streine, delaDomnitoriT si guvernele acelora.

§. 72 al art. de lege XXX din 1883 nu numal suspe-ordinul, ci cu putere de lege declara, ca, actualele stole medilsustinute de confesiuni, de municipil, de comune, de corporatiunl,si de singuraticl, asemenea confesiunile si bisericile, la nicT -uncas nice nu pot cere, nici nu pot primi ajutori si subventiunematerials dela state streine, dela Domnitoril si guvernul acelora.

Din probele documentate procurate de catra, guvernul regesc-este evident, ca scOlele asa numite centrale din Brasov (gimnasiugr. or., scOla comerciala, scOla reala, sc6la de fete si sc6la ele-

mentary) cu calcarea pe fata a mentionatei ordinatiunT si a dis-positiunilor legale si -contra categoricel si stricter oprirT, au primit,si au acceptat pe ascuns, prin mijlocirea bisericei St. Nicolae dinBrasov, in un lung sir de and subventiune anuala.

AcOsta, tinuta, strict oprita, prin lege si la mar multe pro-vocarl tainuita, care mar multe institute de invotament din patriele-a pus sub influenta materials a until stat strein si sub o ase-

fi

157

menea influent& a stat am de dile far& scirea guvernulul regescunguresc, ne IndreptAtesce, ca fata, cu scOlele din cestiune sg s6aplice cea mai srricta peclOpsg cuprinsg in art. de lege XXX din1883, adecci inchiderea lor.

Este de prisos sa, mai Indic Escelentd Tale, intru catreduce acOst& mosurg posibilitatea desvoltgril civilisatiunil inscolele mediT cu limba romanOscg.

fnainte ins6 de a face pasii de lips pentru escutareaacestel dispositiuni a mele, voesc sg dau posibilitate scOlelorcentrale din Brasov pentru mai departe subsistintg, si acOsta inmodul urmator : SA, binevoescl Escelentia Ta sg aduci acestrescript al meu la cunoscinta Senatului scolar al Consistoriuluiarchidiecesan, care, dupg cum sent Informat, s6 va intruni insedinta cat mai 1ngrabg, si a-i comunica, ca, fatg cu scOlele dincestiune pentru tinuta Eforiel, care a calcat ordinatiunea de oprire-si dispositiunile legit, si institute din patrie in mod ascuns le-apus in dependintg material& de guvernul unlit stat strein, pentruacOsta tinuta am intentiunea, sg aplic m6sura cea mai aspra,.dela care numal in acel cas m'as abate, dacg Senatul scolar alConsistoriului de sub president% Escelentiei Tale, InterdicendEforiel din Brasov facultatea de a primi, sub orT -ce nume si sub,ori-ce titlu, ajutor dela guvern sau dela domnitor strein,va suplica la mine pentru ajutor dela Stat, spre scopul scOlelor_In ce privesce o asemenea suplicg, pot asigura pe Escelentia Tadin capul loculul despre buna mea vointa, si in le,gaturg cu acOstadespre aceea, ca sg pastram neatinsa limba roman ca limb& de-propunere si caracterul confesional al scdlelor.

Primesce, Escelentg, espresiunea sincerer mele stime".Budapesta, 18 Aprilie, 1898.

Wlassics.

58.Sinodul parochial roman gr. or. dela Sfanta Adormire din.

Cetatea Brasovului tinut in 17/29 Maiu 1898 sub presidiul ordinarfiind presenti 31 membri, au luat urmgtorul conclus :

Sinodul parochial estraordinar al comunel bisericesci delaSfanta Adormire din Brasov-cetate In fata hartiei EselentielSale D-lui Ministru regiu unguresc de culte si instructiunepublicg de datul 18 Aprilie 1898 Nr. 1816/pres. declara, ca,nu are nicI -o cunostinta despre aceea, cä fie comuna nOstraeiseric6scg fie scOlele gr. or. centrale romane din Brasov, arfi prima vre-odatg vre o subventiune, dela vre un stat strein,din contra Sinodul constatg, ca bisericele comproprietare alenumite]or stole sunt in positiunea material& de a sustin6aceste stole si mai departe, Intocmai dupg cum le a sustinut

158

i pana ad, gata find in cas de lipsa a aduce noo jertfeIntru acest stop.

Astfel comuna bisericesca gr. or. romans din Brasov-cetate,neavend trebuinta de nicl - un ajutor, din alts parte pentrusustinerea scolelor de sub Intrebare declara, ca, nu simte lipsasa, cera un astfel de ajutor nici dela Inaltul regim al statuluinostru.

Cetit si verfficat :

Tetru Nemes m. p.Than Socaciu m. p.

D. u. s.

Bartolomeiu Baiulescu_ m. p.protopop ca preedinte.

Aureliu Ciortea m. p.notar.

Sinodul parochial dela biserica, SE Nicolae a luat urmatorul,conclus

1. ScOlele romane centrale din 'Brasov, resp. Eforia lor, n'aucerut si n'au primit nici-odata subventiune dela stat seu domnitorstrein, cl at primit ajutor de sustinere dela biserica S-lui Nicolaedin loc ;

2. Niel biserica S-lui Nicolae din Scheib. n'a cerut si n'aprimit subventiune din afara, ci a pretins si a primit numal o.despagubire pentru proprietatile, ce le-a avut in Romania si earldela 1813 au trecut la statul roman, MIA fuse ca printr'astabiserica sa-si pads dreptul asupra lor;

3. Banuela, careia it da espresiune rescriptul ministerial,ca, prin presupusa subventiune scOlele de aid au fost puse subinfluinta, materiala a unul stat strein. n'are nici-un temeift, cadstatul roman prin aceea ca, a dat, nu subventiune, ci despagubirebisericel S-lui Nicolae, n'a avut nici-odata, nici cea mai mica in-gerinta si influinta materiala, on spirituals asupra acestor scOle ;

4. Biserica S-lui Nicolae nu va cere, nici nu va incassa deadl Incolo pretensiunea, ce o are fats cu statul roman si, ca sadelature orl-ce banuela, abdice de ocamdata la acesta incassare,der nu renunta la dreptul el si va face mil de lipsa, sdu pe-cale judecator6sca, seb. pe cale diplomatica, cerend ajutorul gu--vernulul unguresc, spre asigura acea despagubire ;

5. Ministrul de culte si instructiune publica (Ara ajutor dinpartea Statulul, garantand limba de propunere- si caracterul con-fesional al Ion. Sustiitoril scOlei inse nu se afla In situatia ma-teriala, care i-ar constringe a petitiona dupa ajutor, dedre cestint in stare a aeoperi tote ljpsurile .yeolelor din propriile mijlOce.Biserica S-lui Nicolae sub titlul Sustinerea scolelor primate"are introdusa, in budgetul sLu suma de 12,500 fl. Pe hinge(' acesta,

pentru suscinerea gimnasiului, a sedlelor reale fi comerciale, mai pupae

159

lin budget, deja pe esercitiul anului 1898, din veniturile sale sumade 27,500 ft.

DOc& ins6 trebuintele scOlelor, crescend, ar aduce cumvabiserica in imposibilitate de-a le acoperi, atunci ea va face usde bunavointa guvernuluT si se va adresa la el pentru ajutor.

59 a)Maria Ta Pre-Sfintite Domne EpiscOpe I

Bun&tatea PrO Sf. Tale tuturor cunoscutl si de tots fiiinatiel pan& acum simtita , mi-a dat IndrasnOla a asterne cudulce nadejde rugamintea urn:Lab:5re :

Dela 41 1-a a anulul curgOtor am intreprins planul de a dacetitorilor din natio, urea lucrurile si sciirrtele acelea prO - multfolositOre, earl sg cuprind in asa numita carte nemtOsca Sonntags-Magazin" tipgrite romanesce sub titula Flea duminecii" cu so-cot61&, ca in starea cea jalnicg, in care se afla la noT Romanilatat de putine carti in limba national& vrednice de cetit, pentruluminarea si desvoltarea nOmului, se vor afla din tr'un miliondou6 de Romani atatia cetitori, pentru numita fOe, Incat f&ra safie zadarnice cheltuelele, pan& in capOt nu void s& incetezeesirea el. Cu atat mai vertos, c& eu din parte-mI void Intrebuintatote mijlOcele spre a multami pe cetitori; Ora de aft& parte amnadejde, cum ca toti eel inteleptI sciu, cat *de greu este ince-putul si noT Romanil in lucrurl de acestea incepotori suntem.

Asa fiind, gustul si iubirea de cetire mai mult intro preotis'a 16tit. De aici astept ajutor mai insemnat. Pentru acOsta moapropiu cu adanc& plecaciune fiesc6 si Vo rog sa VO milostivitl

da indemnare preotilor, pentru ca sä binevoOscA a sO prenumbrala F6ea duminecii" jertfind 10 fl. pe an.

Cerend binecuventarea archieresc& sunt Al PrO-Sfiatii Tale,umilit fiu.

Rudolf Orgidan m. p.negutAtor si biirger in Brasov.

Brasov, 1837 in 8 Martie.

59 b)Gheorge Nica comersant industrial !

Acest barbat a fost unul dintre ceI patru membri, earl austaruit pentru formarea parochiel romane la anul 1832, el a fostprimul, carele a staruit pentru infiintarea scOleT romane cetate-nesci si a scolel comerciale, incat comuna bisericOsc6 cum con-stat& anecsa 41, l'a ales de inspector scolar. Activitatea desvol-

a

-

160

tat& la Inceputul acestul secul de acest bgrbat merita s& o inre-gistram. Din unele notice aflate in archiva parochiala publicgmurmgtOrele :

Gheorge Nica s'a ngscut In PrejmOr la 1792. Scala pri-marg o a fgcut la Sasi.

La anul 1805 fiind dus la Iasi la unchiul sOu Nichifor Nica,comerciant mare, a lucrat la afacerile comerciale pang la anul1815. In acest an a venit la Brasov ca as6ciat al firmel deimport si esport Nichifor Nica." La 1820 obtinh el furniturilemilitiilor din Moldova si Romania. La 1825 a infiintat fabricade lumingri de °Ora (sistem rusesc) la PrejmOr. La 1827 a in-fiintat fabrica de arnicit turcesc (Tiirkisches-Rothgarn). La 1830a infiintat cuptOre de potasa la PrejmOr. Potasa o trimitea si laMarsilia. La 1841 infiintOza minele de fer la PoOna- sgrata lafrontiera Moldovei, cart aveau trel turnale (Hochofen) si 3 ciOnesau cgldgri. Depositul it avea la, rergul-Ocnei, unde so furnisautote materiels trebuinciOse. Instalatiunile minelor au fost distrusela 1848.

Gheorge Nica este primul cetatOn roman, care a fost alesde Sasi in anul 1838 in consiliul comunal al Brasovulul (comu-nitate) si multg vreme a fost ca Roman numal el singur, aesoperat ajutOre pentru soracii roman', a staruit sä se angajezeJoan Barac la magistrat ca translator roman; a figurat ca mem-bru in tote comisiunile si delegatiunile comunale. Asemenea lainstitutele humanitare, la spitalul din Brasov sO gasesce numelesOu inscris:

Inzetrat cu o judecata limpede a sciut s& deosebOscg luptaconfesionala de cea nationalg sau ideea religiunil de cea a nati-unii. Era mare evlavios; insa pe atunci e mirare, a era si unmare nationalist.

El a fost dela 1833 pang la 1856 curator al bisericii si ins-pector scolar. Lui i sO atribue impulsul de s'a infiintat in Brasovcetate o scOlg cu 2 clase; impulsul pentru o scOlg comerciala.Pentru culturg a lucrat cu fratli Bogits, a infiintat o tipografieromana, a tiptixit in 1837 cartea: Pravila comerciala.

De ideea nationalg tinea el legatg si cultivarea Romanilor.Din acest motiv s'a intrepus si a sprijinit in Brasov pe G. Baritiu,A. MurOsanu, ]acob Muresanu si Emilian, numit de eel pravoslov-nici Tata unitilor," pentruca e1 frecventau clilnic casa lui.

infiintarea Gazetei Transilvaniel" s'a plgnuit in casa lui siconcesiunea s'a obtinut de el.

Pentru desvoltarea generalg a nOmulul romanesc a tinut sia mijlocit, ca barbatii roman', cart impastiau lumina in Ard61, sgfie in leggturg cu cei din Romania. In anul 1848 s'au intrunitla densul barbatil: KnOzu G. Cantacuzin, G. Sion, M. Bals, Alec-

161

sandri, N. Ionescu, Carp Bratenu Negri, Stoica Scurtu cu G.Baritiu, A. Muresan, Jac. Muresan etc.

Privitor la infiintarea gimnasiuluY la scdlele centrale el sevede ca efor pang la sfersitul vietil sale.

La Inceput a dgruit 500(,1 fl. si la urmg 3000 fl. Actiunileluate pentru Infiintarea bailor de abur le-a dgrult scalelor nOstre.La orl-care miscare literarg se constatg, ca a luat parte :

Cgnd bArbatil de litere cu merite se Inregistreza pentru ge-neratia viitore, atunci si barbatit dela administratie, cart au merite,acestea trebuesc inregistrate.

Rta, motivul, pentru care presentez fotografia unora, care oam putut procura si pentru care am adus aci o scurta bio-grafie, drept recunostintg.

60.

1-1 e Er. a t_De me void seversi din lumea acesta, me rog se faceti in-

tocmai aceste mal jos Insemnate. Fac deosebit de celelalte legateacesta, ca din bunumul met so puneg la sigurantg 10,000 fl.v. v. adecg dece mil florin) valuta vienesa, ca in tot anul inpatru rendurl, se se Impartg dobenda la seracif romans lipsig,din case bune, Or nu la cersitoril de Ailitg :

Pentru acesta rog pre iubitif meI paring si frag, ca intocmase le seversascg, Or cealaltg avere a mea, dupg ce vor face celede lipsg, unuf crestin, so o mostenescal

Brasov, 1838 Malt 3/15.Dumitru G. Man m. p.

61.

Fundatiunea pentru zidirea bisericei.La pagina 104 din protocolul sedintelor, III sedintg din 25

Aprile s. v. 1855 se aflg :Se propune in persOna fratilor G. Joan, cumcg dupgrce

reposatul for pgrinte G. Than a lasat in Legatul set 2000 fl. Cmzecu acea conditiune, ca acesta sumg se se asede cu caution,pentru ca se sporesca pang atunci, sand va ajuta Dumnedet sese zideseg, o biserica cu hramul Adormiril Maicl Domnulul pentru

*) Nota: Acosta dispositiune se cuprinde In testamentul lul George_roan, al tatalul set din 12 Iunie 1850, prin care administraOunea funda-tiuniI o concrede curatorilor bisericii St. Adormiri.

11

162

ac6sta comuna a ncistra, nand apol se va intrebuinta speselezidirei dupa vointa daruitorulul, so se dea aceeasi suma de 2000 fl.Cmze cu ipoteca D-luI paroch si tit. protopop Joan Petricu.

Se hotarOsce, ca acest legat sO se asede la numitul preotcu ipoteca si tot-deodata in Intelesul ord. gub. Nr. 18, 827/855,er dobendile se se capitaliseze, pang, cand s'ar incepe zidireabisericil :

Mai incolo se dice :Se hotarOsce din nou, ca si eel 1200 fl. Cmze lasatl de

reposatul roan SOcareanu tot pentru zidirea unel biserici Incadela anul 1837 so se asede cu ipoteca in Intelesul hotaririf demal sus."

IntocmaI se se urmeze si cu legatele dela Zamfir Radutiu.Daniile bisericescl sO se asede tot-deuna in intelesul legilor teriI.

La pag. 150 a maiestrulul vechit se afla scris :1856 Ian. 1. Repostul Zamfir Radutiu Inca dela anul 1853

Sept. 1 a ,lasat cu diata prin D -nii Rudolf Orgidan si George Nicacurator din acea vreme ca fundatie 1020 fl. Cmze a cresce cudobenda de 50/0, pana la vremea, cand va ajuta Ddeu sO se zi-desca o biserica romanesca, in Cetate si numal la zidirea bisericiisO pot Intrebuinta acesti bant Capitalul este cu caution pe casa

Griinhut din Brasovul-vechit. Nr. 431.La pag. 184. Fundatia nenturitore alul Vasile Mazere 1861

Febr. 20. ROposatul Domn Vasile Mazere a lasat la sfersitulvietii sale prin D-lor Radu Radovicl si Stan Blebea o fundatiepentru -a-se zidi biserica on hramul Sf. Adormirl in Cetate 800 fl.v. a., la care fundatie sO va adaoge dobenda pana la vremea,cand sO va zidi Sf. biserica.

A lasat Inca ca fundatia 200 galbenl c. r. §i sfantichl 2800socotiti a 47 cr. fac 1323 si cu 800 fl. de mal sus fac v. a. fl. 2123.

La pag. 198. Fundatia nemuritdre alul loan luga 1862 Martie17. Pentru zidirea unel biserici, conform testamentulul Iugaianlasa 200 fl. Cmze.

61.

Fundatiune pentru zidirea unel biserici.La Pagina 143 a maiestrulul vechit se afla :Ian. 1 1855. Pentru cat a lasat precum arata protocolul

bisericl de danie flea A. 2 Inca din anul 1837 Octomvre 10 pentruridicarea Sf. bisericl din not. argintl sfanti 3000, cu acea con-ditie, ca pana la ridicarea Sf. biserici bunt sä umble cu dob6ndade 504 si numal atuncI va fi slobod, ca sO -I Intrebuinteze lazidire ; Or la alt ceva nu capitalul de v. v. fl. 3000.

D-lui

163

Dobenda dela acest capital dela a. 1837 pana la anul 1855Dec. 1 pe 17 anT 2579 fl. 20 cr., suma tOta e 5579 fl. 20 cr.

La pagina 104 a protocoluluT vechiu se afia :

62.Fundatiunile pentru pomenire.

La maestrul vechit pag. 143, se aft:1855 Ian. fundatie nemuritOre a preolului pentru pomeniri

lasata de reposatul loan Secareml.Pentru cat a lasat reposatul loan SOcarent. fl. 100 Ca fun-

datie preotului, ca in tot anul se i-se dea numaT dobOnda de 6 fl.La pag. 104 din protocolul vechiil al sedintelor se afla:Pentru 100 fl. Cmze, pe earl reposatul G. loan i-a daruit la

biserica, cu acea conditiune, ca dobenda lor, se se dea parochululbisericel, care va dupa timpuri In Cetate, era acela se fie In-datorat a sluji in fiecare an ate un parastas pentru reposati;se se urmeze IntocmaT.

La pag. 151. a maestrulul se afla scris:Fundafia nelnurit6re a preotului lcisatei de Zan fir1856. Ian. 1. Reposatul negutator Zamfir Radutiii la sfersi-

tul vietiI sale Inca, dela anul 1853 Sep. 1. a lasat cu diata prinD-niT Rudolf Orgidan si G. Nica , curatoril din acea vremeCmze fl. 1000 ca fundatie preotulul slujitor la biserica ro-man6sca cu hramul Sf. Adormiri, ca in tot anul se se dea preo-tului pentru pomenire dobenda de 50/0; era preotil vor aye dato-rie la tote Sf. Slujbe a pomeni numele si pomelnicul roposatuluf.Acosta danie se da intr'o actie de metalicurf curiaparata cufl. 940. 21.

La pag. 184, a maestrului vechill se afla scris:1861 Feb. 20. Reposatul Domn Vasile Mazere negutator a

lasat la sfersitul vietii sale prin D-nul Radu Radovici §i StanBlebea ca fundatie, din care va trage preotul roman gr. or. al Ce-tatil dobenda de 50/0 pehtru de a face pomenire peste tot anulfl. 400.

63.Legatul lui Joan Iuga.

In numele Tatalui si alu Fiului §i alu Sf. Duchu, Amin.Dumnedieu, carele prin unulu nascutu alu seu fiiu Isusu

Christosu au invatiatu pe muritori (Mateiu capu V. §i case fie induratori catra cei lipsiti si se'i ajute pre ei, au bine-

11*

Reedutiii.

S

VLj

164

cuventatu si ostenelele mele in cursul acestei vieti trecatore,incatu me aflu in stare nu numai a indestula si. asigura viitoruluceloru mai deaprOpe clironomi ai mei, pentru ca se fie scutitiaparati pentru totudeuna de on -ce lipsa a vietuirei, ci totuodataa face bine si altora, era mai virtosu ffiloru multu cercatei melenatiuni romanesci, ale carcia lipse si trebuintie sunt multe canasipul marii.

Deci inima si cugetul meu me- indemna cu totuadinsul, capana inca me aflu din mil'a lui D-dieu in putere si sanatate,folosindu-me de dreptul, ce mi se- da ca unu sbtiu parinte delegile acestui pamentu, era mai deaprope prin §§. 9 si 12 dincartea II. tit. 5 alu statuteloru, sä asiedu si. sa lasu unuIJegatu,precum prin acesta i.la si. asiediu si'lu intarescu cu cea mai cu-rata si determinata a mea vointia, indatorindu pe clironomii mei,cum si poftindu pe deregatoriile competente, ce vor fi dupatimpuri, ca din tag, averea si. starea mea sa se scetia si sa sepuna la cea mai deplina singurantia urmatorele capitaluri seafonduri :

I. 2000 f. m. c., adica : doua mii fiorini in mon. de argintu,din care sa curga pururea interesulu seu dobend'a anuala de 5 f.,adica cinci fiorini, adica Dna suta fiorini in bani de argintu, cala dioa numelui meu sa mi se faca unu parastasu in fiecare anula biseric'a romanesca cu chramul Adormirii din Cetate ; cu aceaocasiune a patra parte din acestu venitu sa se jertfesca la in-deplinirea acestui servitiu dumnedieescu dupa datina ; mai incolocelelalte trei parti sa se impartia regulatu asia : 1/4 sell 25 f. laspitalulu militaresc0 1/4 femeiloru veduve si serace, Ora 1/4 are-stantiloru locali.

II. Pentru spitalulu civilu din Brasiovu lasu unu fondu de4000 f. m. c., adica patru mii fiorini bani conventionali, din carecurgendu venitulu anualu, acelasi sa se intrebuintieze pentrubolnavi de natiunea si relegea mea, caci ca acestia sunt mailipsiti decatu altii ; Ora deca vr'odata s'ar intocmi aici in Brasiovuvreunu spitalu menitu numai pentru remani, la acea intemplarevoiescu, ca fondul aci numitu Inca sa ,se treca la acelasi.

Am cunoscutu si m'am petrunsu in cursulu vietii mele, cape langa biserica, scal'a este singurulu mijlocu de scaparescutu aparatoru alu viitorului pre-iubitei mele natiuni ; insatocma in asta privintia vedu si simtiu cea mai neaparata lipsaa ei. Deci voiescu tare si vertosu, ca se asiediu unu fondu de

III. 12,000 f., ad.slou6-spre-diece mii fr. bani de arg., din aluearth venitu anualu sa se faca unu salariu de 600 f. m. c., adicasiese sute fiorini mon. cony. pentru unu profesoru la scel'a na-tionala romanesca de legea resaritena din Brasiovu, dela care

si

si

sip

165

ceru eu urmatOrele calitati : Se fie romanu si cu nascerea si cusimtiementul seu ; sa se supuna la cercetare pana in catu arufi adapatu in sciintie si mai vertosu in spetialitatea, pe care vaav6 sa o propuna in scOla ; voiescu inca ca numai din douaspetialitati sa pOta alege un'a adica sOu istoria generala si apatriei cu unele sciintie ajutatOre, cum geografi'a on statistie'a,on chronologia, pana in catu acestea vor trebui sa se propunain gimnasiul nostru romanescu, sOu sciintiele comerciale sitechnice, pana in catu aceleasi vor fi de a se propune in claselereale si comerciale, care se deschidu aici in Brasiovu. DOca aceluprofesoru fundatu de mine va lua asupra'si spetialitatea istoriei,sa se indatoreze totuodata, ca in cei dintaiu cinci ani ai pro-fesoriei sale sa compuna si sa publice istoria patriei si a natiuniisale, inca Si geografi'a patriei, care sa fie tiparite cu speselesc6lei sub conditiuni ce va afla cu tale eforia scolastica, atat infolosulu fondului, catu si spre oresicare premiare a profesoruluiauctoru, cu o suma de esemplare ; se intielege insa, ca manu-scriptulu mai inainte de tiparire are a se da la o revisiune devreo trei barbati romani din cei mai procopsiti ; Ora dOcaprofesorulu si-ar alege spetialitatea comerciala, sa scOtia in acelasicurs de 5 ani in limba nOstra cartile cele mai neaparatu trebu-intiOse la acOsta spetialitate totu pe langa conditiunile de susu.Preste totu ceru eu dela acestu profesoru al meu, ca el sa fieunu capu si talentu nu numai teoreticu, ci totuodata si practicu,de a carui procopsOla sa se folosOsca nu numai tinerimea soo-lastica nemijlocitu in clase, ci si natiunea pe din afara.

IV. Sa se mai asiedie din starea mea inca si unu altu fonduscolasticu de 6000 f. m. c., adica siese mii fiorini bani de arg.,a carui menire sa fie precum urmOza :

1) Dobanda anuala de 300 f. m. c., adica, trei sute fiorinibani de argintu dela acestu capitalu sa remana neatinsa, adicasa se prefaca intru unu altu capitalu intru unu cursu de anipana candu acesta ar cresce, ca sa arunce chiar elu o dob'endade 300 f. m. c., adica trei sute fiorini bani de argintu.

2) DOca profesorulu fundatu dupa vointi'a mea aretata laII. III. in cursu de 10 ani ar deveni cu totulu neputintiosu de amai da prelectiuni in clase, atunci sä i se defiga in doband'adobendei o pensiune de 200 f. m. c., adica doua sute fioriniargintu pe anu pana la capetulu vietiei sale, Ora jumatatea res-tului dela 100- f. m. c., ad. una suta fiorini, ad. 50 fr. m. c., sase intrebuintieze de stipendiuri la vreo doi scolari de frunte, insalipsiti, alesi insa totdOuna numai din cele doue clase mai marigimnasiale, sOu din clasa de susu comerciala, Ora ceilalti 50 f. m. c.sa se adaoge din anu in anu la capitalulu, care cresce din do-benda curgatOre de 300 f. m. c.

166

3) Ne avendu profesorulu trebuintia de pensiune pana la 15,dicu cinci-spre-diece ani, jumatate din venitulu curgatoru delacapitalulu adunatu din dobendile originals sa Se impartia pe fie-care anu in stipendii scolastice cate 30 a 40 fiorini bani deargintu, bra jumatate sa se adaoge totu la noulu capitalu.

4) Fiindu silitu profesorulu a se cere in pensiune mai tardiui se va asigura din fondu dupa analogi'a aniloru si a pensiunilorace va fi dandu statulu.

5) Elsa intemplandu-se, ca profesorulu sa nu aiba trebuintiade pensiune nici pana la 25 de ani ai servitiului, urm6za cadobenda curgatOre in acestu restimpu de ani s'ar preface intruunu altu fondu insemnatoru. La intemplarea ac6sta si dela acestuanu in susu sa se impartia totudeuna 3/4 parti a le venituluidobendiloru in salarii si pensiuni profesoresci si in stipendii sco-lastice, cum si in spese pentru tiparirea cartiloru, cumpararea deinstruminte fisice si matematice, adaogerea la bibliotec'a scOlelorude carti bune : 6ra a patra parte sa se alature ne'ncetat la fondu,carele vreu, ca sa cresca catu se pOte mai mare si sa fie vecinicu.

6) Ceru si dorescu, ca scolariloru, carii ar fi dupa timpudin famili'a mea sat din rudeniile mele colaterale, avendu silintiasi purtare buna si neprichanita, cum si trebuintia de stipendiu,sa li se dea intaietate.

V. Cu administrarea drepta si regulata a tuturoru patrufonduri mai sus aretate voiescu, ca sa se insarcineze unu comitetu,statatoru din 5 membri, dintre carii unul sa fie totudeuna dinfamilia mea on din rudeniile mele colaterale, 6ra doi sa fie dincuratorii pe carii ii va alege comun'a roman6sca din cetate siceilalti doi totud6una membrii ai eforiei s6u ai deputatiunii sco-lastice. Acestu comitetu va fi indatoratu :

a) A ingriji in cugetu curatu si in fric'a lui D-dieu, ca fon-durile sa se asiedie catu se pOte mai siguru si mai fara pericolu.Deci d6ca densulu ar afla cu cale, ca atatu fondurile mele origi-nale, catu si capitalurile, ce voru fi sporitu din economi'a doben-diloru, ar fi mai sigure, ar aduce si unu venitu mai mare, decas'ar asiedia in realitati nemiscatOre, adica mosii si case. atunciascultandu si parerea eforiei intregi, lasu t6ta voea, ca sa faca inprivintia acesta, precum va fi siguru si mai cu folosu.

b) TOte socotelele acestoru fonduri sa le tina prea regulatusi nu numai sa be subst6rna la loculu mai inaltu prin episcopi'aSibiiului, ci sa le si publice in fiecare an prin tipariu. Prin loculumai inaltu intielegu eu aici pe acelu dicasteriu supremn, careva fi menitu dupa timpuri, ca sa administreze si sa supuna larevisiune tote veniturile bisericesci, scolastice si filantropice alenatiunii romane.

Fiindu-ca mie imi e preste putintia, ca sa prevedu pe unucursu de ani mai multi inainte tote trebile scOleloru nOstre

167

nationale, de aceea remane la intielepciunea si patriotismul ace-still comitett, cg totdeuna sa se silesca a corOspunde si a in-destula cele mai neaparate trebuinte, si in niesura, in care va ficresc'and fundulb., alu carul isvor ilfi deschidu eu: era de partinirlscandalitOre se va feri cu totadinsuM, nisi se va da in judecat'alumil, nici va vol niminl turburarea de repaosulfi sufletulul meu.

VI. Asiediendu eu acest legato al meu, cred ca intru asie-diarea lul nu me abate Intru nimic dela legile de clironomia,care se afla in putere in timpul, cand orenduescu acestea, si marvertos ca legatul meu nici decum nu trece preste a treia partea starer mele, despre care pociu dispune liber, ci ca ea cuprindeo sumg mar InsemnatatOre; d6cg totusi s'ar intempla ca sa fiutrecut din vedere vreo hotgrire a legit', voiesc ca din pricina ace-sta nicidecum sa nu se desfiintese legatul, ci numal sa, se coreggstrins intru intelesul legit', era -mar mult nimic si sg remand in-tgrit. Vreu erasl tare si vertos, ca decd cumva statul seu prinvreun eveniment cu totul n.easteptat, sell vreo altg natiune onalt stat ar pune mama pe averea si fondurile scolastice romane-sci, incat acestea sa nu se mar pOtg numi proprietate nationalgromAng, la asemenea casu comitetul sa fie indatorat a ingriji sia face. ca fondurile male nicidecum sa nu se treca in propietateastatulul, subt on si ce titulg, ci ele sa remand tot in proprieta-tee natiunii, macar de a fi acea chiar si prin mijlocirea si scu-tul bisericei, cand nu ar mar rOmane altg cale deschisg.

Barg pentru ca acest legat al meu sa aiba tgria neclatitasi ne stramutata in yea it subscriu si it intgresc eu insumi cusubscrierea numelul meu si cu punerea pecetil mele; totodatgpun si de martorl at' vointiel mele neschimbate in fata lul Dum-neclieu si a Omenilor pe dumnealor credinciosil barbati si prietinial mei, carii se si ved aid subscrisi.

Brasov, 12/24 Iulie 1851. loan Iuga Tn. p.Thorns, Vasiliu,

parochul loculul, ca martor al vointei D-lui legatoru.George Baritiii,

ca martor §i descriitor al vonatiei D-lul legatoru.Posts criptu m. Se intelege de sine, totusi aflu cu cale a

dechiara si in acest poscript, cumva legatul acesta din 12/54 Iulie1851 desffintesa pe eel mar vechirl al meu din a. 1842, 6/25. Apriliesi numal singur are tgria si putere legaIa.

Brasiovu, in 15/24 Iu lie 1851.

64.Codicil seu car ti ci c a. Prin acest adaos al meu mar

las 1225 galbinl g 4 B.. 48 cr. na. c. clic una mie dime sute doug-died cinct galbinl imp. cu acea conditiune, ca representanta sr

.

168

curatorii sf. biserici dreptu-credinci6se cu chramul Adormirel Mai-cei Domnulul din Cetatea brasovului sa aiba bunatate si sa seInsarcineze a asiedia suma acesta cat mai curendu ca fondu peo ipoteca sigura, era venitul aceluiasI sa'lu dea in fiecare anula man'a nepOteI mele Catinca Mihaiu Milea, nascuta Ch. Me caajutoriu, de care o aflu vrednica a i se da pe catu va fi d'ensain viata; era dupa mOrtea el acelasiu ajutoriu sa treca la copildenseI, de cumva ii va aye; era, ne aVendu nepota mea Catincacopil, dupa mortea denseI venitulu acestui fond sa se prefaca inajutoriu seu adausu la zestrea unora din acele fetitie de ale fra-tiloru meI seu fratilor el, care dupa drepta judecata a curatorilorususu numitel biserici s'ar afla mai vtednice atatu prin purtarilefor cuviOse si neprichanite, catu si pentru lipsa de avere Intrucare s'ar afla cutare dintre familil. Era la intemplare data dintrerudeniile mele colaterale pana la a opta spitia nu s'ar afla nicio fetita de maritatu, seu ca familiile (udite cu mine ar aye stari-atatu mai bune, incatu nu ar sinti trebuintia de asemeneaatund din venituriile anuale ale acestui fond sä Se Insestrezealte fetite de familil bune si cuvi6se, Insa mai lipsite, dintre ne-gutatorI si dintre ai barbatiloru de sciinta, roman de nascere,Insa numal din Brasiovu ci asa, ca fetitele orfane de tata simama, seu si numai de tata sa aiba intaietate (protie). Totde-una Insa a cincia parte (1/5) din dobencli p,strandu-se sa se ala-ture la fondu, ca acelasI sa crosca, Insa acesta numal dela m6r-tea nepOtei mele Catinca inainte. Dela unu ajutoriu de zestrepana la altulu interesele se vor aduna regulatu pe fiecare an, sovoru capitalisa deosebitu de fondu, era apoi la timpulu cerutuse voru preface in ajutorurl de zestre, Inca si la cate 2 persOne,deca suma din interese ar i apucat a se stringe din Cate 4 a 5anl seu mai multu. Fondulu ca fondu sa remana in veci neatinsu.

2. Sa se mai scOta din starea mea Inca si 2000 f. m. c.,(lieu doua mii fiorinl mon. cony ca capitalul menitu de mine spreajutoriu la zidirea uneI biserici romanescI de relegea rasaritenadrept-credinciOsa in Brasovu cu hramulu Sf. Adormirl; era panava ajuta D-neclieu a se incepe acea zidire, curatorii sub strinsalora respundere ilu voru asiedia cu dobenda ipotecaria, alaturaneape fiecare an interesele la capitalu.

3. Lasu hold'a Nr. 1600 de 1295 stinj. patratI din campulde mijlocu alu Brasovului in a 5-ea brazda, la Sf. biserica a nostradela Adormire, cu acea legatura, catra representanta si curatori,ca venitul aceleeas1 curatu sa se dea pe fiecare an regulatu laman'a parochulul acestui biserici; era parochulu pentru acestadanie sa me pomenesca pe mine si familia mea in spitia intaiala tote prasnicele imporatescI dupa ritulu nostru; tot °data safie datoru a privegia, deca fondurile mele din legatu si codiciluse administra in frica lul D-nec,lieu, era la din contra a dojeni pe

ulna,

169

eel lenesi sou ovatiuni in puterea apostoliel sale, fara, ins& casarsi pOta lua dreptulu de a se amesteca la administrarea fondn-riloru in vre unu chipu Ore-care.

4. Lasu 2000 f. m. c., dicu doue mii fiorinl mon. cony.,pentru ca data tatal cerescu va binevoi a me chiama la sinesi,sa mi se ridice un monumentu familiaru de marmoru, cu inscri-ptiunI romanesci privitOre atatu la familia Iuga, cat si in deoseblla mine insuml, atatu ca un semn trupescu alu nemurirel sufle-.tului, catu si spre indemnarea altora la faceri de bine; 6ra mo-numentulu si cript'a voru av6 forma din alaturatulu desemnu.

Si ml am insemnatu ac6sta vointa noua a mea la anuluDomnuluf una miie optu sute eine-died si s6se, Ianuarie in 2 14de data cu martoril poftitl inadinsu. loan Iuga m. p.

Thoma Vasiliu,parochul locului ca martoru alu voiniei D-lui legatoru.

Georgie Baritiu,ca martoru descrhtoru alu vointiei D-lui legatoru.

65.Alte trel mil lei nol le testam la comuna bisericesca romana

greco-orientala din cetatea intern& a Brasovulul cu aceea inda-torire, ca venitul dela una mie 1000 lei noi sa-1 primescaparochul roman dela acesta comuna biseric6sca in fiecare ansub conditiune, ca sa fie obligat, a face pomenire si rugaciunlpentru sufletele nOstre la tote ciilele de sOrbatOre de preste an;

mai departe venitul dela 1000 o mile lei noi, sa se intre-buinteze pentru curatirea si infrumsetarea cu flori, si cu un cu-vent pentru tinerea in buna stare pentru totI vecil a loculuide ingropaciune din eimiterul din Grover al familiel nOstre, undeso odichnesce arum nepotul nostru Andreill Zanescu si unde vomfi inmormantatl si not; Or in fine, ca venitul dela a treia miielei noi, sa se intrebuinteze, ca sa ni sO faca in fiecare an in divade Sfantul Dumitru" un parastas cu trel preott Aceste trel millei noi sO afla in scrisurl fonciare urbane cu 50/0 cind percentein aur. Fundatorii au l'asat prin testament 80 mii lei noi in fo-losut scOlelor romane gr. or. din Brasov.

66.=str asdin protocolul sedintei Comitetulul parochial din 18/30 Aug. 1894.

D-1 Notar Petru Nemes comunica, ca D-na Efrosina IoanG. Ioan a facut la D-sa un legat, prin care test6za jumetate dinaverea, ce va rOman6 dupa mOrtea el pentru fundatiunea sOra-cilor, Malta de Dimitrie G. Joan apartinOtOre la comuna nOstrabiseric6sca.

qi

170

Se iea la cunostinta cu aceea, sa se esprinie multamitaIn scris.

Legatul s'a recunoscut si s'a aprobat de Tribunalul dinBrasov sub Nr. 1038/895.

D-na Efrosina I. Ioan a trecut In Romania cu avbrea sa sia reposat in 30 Ianuarie 1895. Cu clironimil Comitetul s'a im-pacat, cum urmeza:

66.Copie. Nr. 108/896.

3Declara-Oura.e.Subsemnatul Comitet parochial al bisericil gr. or. romane

din Cetatea Brasovulul declara, ca consimte si se multamesce cadrept achitarea completa a legatului lasat de defuncta EfrosinaIoan, nascuta Orghidan prin codicilul facut de dansa inainteaNotarulul public regilt Petre Nemes din Brasov cu data 13 Aug.anul 1894 la Nrul notarial 324 din anul 1895, sa primesca odatapentru totdeuna efectele in suma de 6000, adeca -sese mil leivalore nominala consistand din douo scrisuri urbane 504 deBucuresci, din care unul de 5000 lei si altul de 1000 lei subNrii 70,817 si 32,687, ce se afia depuse la banca Albina", institutde credit si de economii, filiala Brasov, si pentru care a liberatacea banca scrisore-cuitanta cu data 28 August 1894.

Comitetul parochial primesce aceste efecte asa, cum se ga-sesc la banca Albina," cu cuponele, ce i sunt atasate si se de-clara pe deplin satisfacut ne mai avend nicl -o alta pretensiuneasupra mostenirii decedatei Efrosina Ioan si prin urmare recu-ncisce mostenitorilor de sange ai defunctei Efrosina Joan dreptula lua si imparti intre ei singuri, tot ce a mai romas ca averedela decedata asa, dupa, cum ail dispus si testatOrea prin ultimael vointa.

Totdeodata recunosce Comitetul parochial, ca, a. si primitcu acesta ocasie scriserea cu data 28 August 1894 emanata delabanca Albina", filiala din Brasov, prin care se constata depunereade catra defuncta Eufrosina Ioan a efectelor sus mentionate inpastrarea acelei band.

Drept care a eliberat Comitetul parochial acest act spreIncredintare provedut cu autenticarea autoritatil competente.

Brasov, In 18/30 Decembre 1895.

Comitetul parochial al bisericei gr. or. rom. din Cetatea Brasovului.

Bartolomeit. Baiulescu, m. p. Lazar Nastasi, m. p.presedinte. notarit.

171

67.

Fundatiunea In aducerea aminte de iubitii reposati.Onorate Doninule Parinte I * )

Atotputernicul ne-a cercat, rapindu-ne dintre eel vii peiubita nepota si verisera Zoe Augusta, nascuta Pop, maritataCirlea. In loc de a pune cununi pe cosciugul scumpel reposateVo transpunem alaturat suma de 50 fl. (tint '. -clecT fiorini) ru-gandu-V6 0, o luati in numele parochiei gr. or. romane dinBrasov-cetate in primire, spre scopul, ce urmeza mai la vale.

Dorim a face prin acesta inceputul ca si la not Romani'.sa se introduce obiceiul, ca in loc de a manifesta In atari casuritriste iubirea pentru scumpa persona reposata, prin incununareasicriului ei, ceea ce este un semn pre trecetor. Acosta mani-festatiune sa se intemple prin binefaceri vii netrecetore. Dreptacea dorim, ca cu modesta alma, oferita de noT , sä se puna,temeill unei: Fundatiuni, in aducerea aminte de tubtfit, reposati'' siincepend cu scumpa nestra Zoe Augusta Cirlea, nascuta Pop, safie succesiv numele tuturor acelora insirate in cartea fundatio-nala pentru a caror memorie vor urma contribuiri.

Scopul acestei fundatiuni sa fie, ca din produsul eT, sa sesaversesca fapte de binefacere.

Administratiunea fundatiunii, precum si compunerea literilorfundationale Ve rugam sa mijlociti ale lua as uprall Representantabisericii romane gr. or. din Brasov-cetate.

Pentru-ca acest modest ineeput sa aiba facultatea a se des-volta, binevoiti a intreprinde, ce Vet"' afla cuviincios si priincios,ca intenfiunea 'Astra sa ajunga a fi cunoscuta in cercuri catde largi, cad astfel speram, ca multi o vor sprijini.

Pre langa cari binevoiti a primi asiguratiunea deosebiteTnestre stime.

Brasov, 23 Septemvre 1890.Zoi Ciurcu. Maria Popea. Catinca Puscaritl. Zoi Damian.

Lucia Bologa.

Statutele fundatiunii in adueerea aminte de iubitii reposati.§. 1. SO infiinteza, in Brasov o fundatiune bisericosca romanti,

gr. or. sub numirea: Fundatiunea in aducerea aminte de iubitiireposati".

§. 2. Scopul fundatiunii este : ajutorarea tinerilor romaniseraci gr. or. si gr. cat. dela scelele romane gr. or. din loc.

*) Onoratului Domn Bartolomeit Baiulescu paroch gr. or. in CetateaBra,sovului.

172

§. 3. Capitalul fundatiunii se va forma:a) din- contribuiri, ce se vor indura a face crestinii nostri,

in loc de cununi peritore, earl sO pun astadi pe cosciugul. celorroposati,

b) din alte contribuiri binevoinire.§. 4. Fundatiunea o administrOza Comitetul parochial rom.

gr. or. din Cetatea Brasovului, conform Statutului organic si acelorlalte aseclOminte bisericesci gr. or. cu urmatorele adaose:

a) Sumele incurse so vor chita publice si sO vor aseda sprefructificare in mod pupilar.

b) Venitele fundatiunil so vor folosi conform §. 2 din, sta-tutele acestea.

c) Gaud venitele fundatiunil vor permite, Comitetul admi-nistrativ va infiinta langa scOlele romane medil din loc, unconvict, in care tineril student! lipsiti sä paa primi ton, intre-tinerea necesaria.

§. 5. Socotelele fundatiunil se astern conform Statutuluiorganic mai intait Sinodului parochial , Or dupa aprobare dinpartea Consistorulul archidiecesan se vor publica in o fOeromang,.

§. 6. Numele rOposatilor, precum si aceia, earl at. contribuitse vor trece in cartea fundatiunii in amintirea de iubitii rOposati.In Dumineca dintait dupa 11/23 Octomvre a fie-carul an se vaface pomenirea celor morti, pentru cart s'ar'i claruit pretul cunu-nelor. Cu acesta ocasiune so va face parastas si sO va tine ocuventare funebrala, in care s6 va face pomenirea celor reposati,precum si a tuturox donatorilor, can! Intr'un mod satt altul atpromovat crescerea acestei fundatiuni.

Din seclinta Comitetul III parochial roman gr. or. tinuta in8/20 Aprilie 1891.

Bartolomeiii Baiulescu, Nicolail Piltia,presedinte. notar.

S'a aprobat de Ven. Consistor epitropesc sub Nr. 4970/892.

68. a)=strasdin protocolul sedintei Comitetului parochial din Cetatea Braso-

vului, tinuta in 14 26 Martie 1872 (pagina prot. 276).Obscea romang, din Brasov-cetate neavend cimiterit. pentru

inmormentarea celor ce tree din viata si suferind impedecare laatari casuri Or acum aflandu-so un loc acomodat pentru acestanecesitate sO pertractOza cumpOrarea lui.

173

1) D-1 paroch Bartolomeiil Baiulescu comunica ComitetuluT,ca Representanta obscei romane din Cetate de mult a fost in-datorata a Ingriji de un cimiteriu, insa n'a aflat loc acomodat'Ana astadT. Acura aflandu-se un loc potrivit pentru acest scopIn Grover' Tanga Cetate visa vis de gimnastica Evangelicilor,proprietatea D-luT protopop loan Petrie, propune a tracta cuD-1 protopop spre a vinde acel loc. Locul consta din o gradina,mare, o casa noa de petra si alta casa, inderatul gradinei delemn. Marimea loculuT este de 695 stanjinl patratt Gradina are200 pornI. Pretul locului cu casa si gradina este 3150 fl. v. a.

Comitetul parochial desbatend acesta propunere, din consi-derare ca parochia trebue se alba cimiterul el; din considerareca, localul sus amintit este potrivit spre acest scop se hotarasce:D -nil Curator' Radu Radovicl si Joan T. Popovid sa pertractezecu D-1 protopop loan Petrie si sa dea pe acel loc 3150 fl. In-voela facuta se va aduce On. Sinod parochial spre aprobare.

D. u. s.Bartolometh. Baiulescu, m. p.

presedinte.Iordache David, Dimitrie Stan escu,Radu Pascu, Daniil Demeter,Ioan Sotir, loan T. PopovicT,Nicolae T. Ciurcu, Diamandi I. Manole,Stan Blebea, Stan Poenariu,Radu Rado.vicT, Constantin de Steriu,Dimitrie IonciovicT, Dimitriu A. Archimandrescu.

Nr. X.Sinodul parochial tinut in 20 Ianuarie 1874 aproba, cumpe-

rarea loculuT de cimiteriu si Comitetul se Insarcineza al intocmisi a presenta SinoduluT par. un prospect de motive si spesele irn-frumsetarif si facerea uneT case red" in forma de paraclis, incare sa, s6 faca serviciul inmormentarilor.

68. b)Zhl. 9694/872.

Entscheidung.Vom Kronstadter Stadt- uud Districts-Magistrat wird caber

das durch die Vertreter Radu Radoviciu and Johann T. Popoviciueingebrachte Gesuch der griech. orient. Kirchen-Gemeinde-Mit-glieder romanischer Nationalitat der innern Stadt de pras. 21. Juni1872, um Bewilligung, ihren in der obern Vorstadt Nr. 1062 ge-

174

legenen Obstgarten zu einem Friedhofe einzurichten, auf Grundder gepflogenen Erhebungen durch Vornahme des Lokal-Augen-scheines und Anhorung der mit ihren Grundstiicken anreimendenParteien gefallt folgende Entscheidung :

Die von den gr. or. Kirehen-Gemeinde-Mitgliedern romeiniseherNationalitat der innern Stadt durch die Vertreter Radu Radoviciuund Johann T. Popoviciu angesuchte Umwandlung des ihneneigenthilmlich zugehorigen Obstgartens, obere Vorstadt Nr. 1062,in einen Friedhof fiir Verstorbene ihres Kirchensprengels, wirdunter folgenden Bedingungen gestattet:

a) Ist der zum Friedhofe im EIachenmasse von 695 L °

und 6 j ' bestimmte Gartenplatz mit einer siebeu Schuh hohenMauer zu umgeben, und mit einem versperrbaren Eingangsthorzu versehen.

b) Soll der in diesem Obstgarten derzeit befindliche_Schopf-brunnen abgeschafft und Grunde verschtittet werden.

Gegen these Entscheidung steht die Berufung mit aufschie-bender Wirkung binnen 14 Tagen vom Tage der Zustellung der-selben gerechnet, frei.

Kronstadt, am 6. November 1872.Per Stadt- und Districts-Magistrat.

Carl Schnell,0.-N.

69.=stras

din protocolul Cimiterulul din GrOverl pag. 2.Sinodul parochial gr. or. din Cetatea BrasovuluI avend in

vedere demnitatea sa fata de cimiterul infiintat la anul 1872, deal proved cu cele prescrise conform Sf. CanOne, anume cu ca-pela prescrisa saa cu o casa rece indatorata de legile civile audecis in sedinta sa din 27 Ianuarie 1876 conform planuluf D-lularchitect A. Weber a infiinta casa rece in forma de capell sia infrumseta cimiterul.

Ne avend parochia romana mijlOce suficiente apel6za la totlcrestinil roman, ca sa contribue cu denarul lor, pentru acest stopsfant, pentru care au si denumit o comisiune de trel membriin personele D-nilor: loan Sotir, Dimitrie IonciovicI si DiamandiI, Manole.

Considerand ca un popor, care vener6za, pe eel reposatIdintre el, s6 recomanda de un popor cu sentimente nobile; con-siderand, ca infrumsetarea unul loc de repaos contribue la eternapomenire a barbatilor piosi si nationalf; considerand, ca tote na-

175

tiunile culte cautg prin diferite moduri a infrumseta locul derepaos al consigenilor lor: din aceste considerante la apelul Co-misiuni cetateni au contribuit cu sumele de mai jos:

1. D-nul Dimitrie Ionciovici daruesce2. D-na Maria Iordache David si Zoe B. Pop3. D-nul Constantin de Steriu bancher4. Radu pascu comersante5.

77 /7Joan Sotir6. Diamandi I. Manole comersanten7. n Dimitrie Eremias

77

8. I. B. Popn 17

9. Andreiu M. Znescu7/ /7

10. n Petru Archimandrescu11. Michail G. Stanescun n

Joan Dusoiu12. n n13. loan G. Manu

77

14.)7

George BOmb6n15. n Iosif Puscariu adv.16. Constantin Nicolau corners. .n ,17.

7/Bartolomeill Baiulescu

18.71

Cristea Orgidan comersante19.

77

:loan Persoiu

20. Nicolae G. G Orgidann21. Nicolae T. Ciurcu

17 )7

22. Iacob Ferhardt" n

23. Tache Stnescun n

.

.

.

.

.

.

.

400 fl. v. a.500 " n n

20017 71

2007/ 77

200 n300

1/

10077 77 I/

100 I/ n 71

100.17 )7 7/

. 10G n n n

100. n n

. 100/7 7/

1007/ 1/ 17

100.77 /7 7/

1007) 1/

10071 )1

100 1/ 71

50 ,77 /1

5077 77

1001/

50)1

)7 1)

100)1 13

12007)

Brasov, 27 Ian. 1876.

70.

Suma: 3350 fl. v. a.

6232 847.Decretum ad Gub. Reg.

Erga Relationem Gubernii Regii quoad Preces GraecaeComunitatis Coronensis, e coenobio Xenopothanensis in monteAthos constituto Archimandritam Joannikium" pro Parocho etMonachum Mercurium" pro Capellano suo, votorum pluralitateelectos, altissime confirmare petentis, sub 14 Octobris 1847Nr. 11943. praestitam, penes acclusorum remissionem rescribi :quum quod vocationem Sacerdotis e coenobio in monte Athosexigenliis benigni Rescripti Regii de dato 30 Septbr. 796 NroAno 3069 et Decreti Regii de dato 17 Decembris 1834. Nro Ant.5795 satisfactum sit, (eo suapte intellecto : quod absentia fataComunitatis Commembra ad calcem Reversalium commemora-torum perinde suam apparere teneantur) ad vocationem archi-mandritae Joannikii.

1/

. .

.

.

71

77 77

17

17

"

,

,,

"

11

.

,,,

176

Indultum Altissimum impertitum haberi, ac proinde circanecessariarum Passualium expeditionem congrua disponenda venire,conditionibus per vocandurn Sacerdotem sensu praecitatorumbenignorum Normativorum adimplendis, praefato Archimandrita,Joannikio" per Graecam Communitatem Coronensem pro Parochosuo electo occasione sui applicationis punctatirn in sequentibusinculcandis : quod videlicet ante- omnia de homagiali fidelitateergo Sacratissimam Suam Majestatem observanda assecurationemvia Communitatis Graecorum Coronensium Gubernio Regio sub-, mittendam exhibiturus sit; porro unite incumbent sibi animarumcura intenturus, nullos cum exteris correspondentias facturus,

petunias in rationem Templi congestas exteris haud transposi-, turns, in negotia Graeci ritus unitorum prout Objecta politica,se nullo sub titulo aut praetextu immissurus sit ; denique indogmaticis et disciplinaribus immediate Episcopo Graeci ritusnon unito Tranniensi; Cibinii residenti, in politicis vero politiceJurisdictioni subesse obligetur" ?

Quod vero secundum Sacerdotem TO Capellano electumattinet; cujus voca tio nunc prima vice petitur, cum eadem sensnpraecitati b) Rescripti non nisi ad casum ilium indulgeri possetsi ejus necessitas sufficienter edocta fuerit ; ad illam compro-bandam vero sufficientia data in medium haud adducantur.Supplicantes ad ulteriorem ac solidiorem hujus necessitatisprobam inviandos esse : qua occasione auditis tam Supplicantibus,quam Communitate civica (cujus nomine supplex sub Nr. Gbh784 845 Libeilus Gubernio Regio exhibitus est) Magistratu prae-terea Coronensi ac neo denominato- Episcopo Graeci ritus nonunito, penes regressum ad Anteacta, signanter ad Investigationemad 795 per actam, praestandam venire circumstantialem actisquesuffultam super punctis sequestibus Inforinationem:

1. Quando, et perquem praesistentia bina in interioriCivitates Templa Graeci ritus non unitorum aedificata, acdotata fuerint ?

2. Qualiter bina hae Ecclesia respectu animarum curae abinvicem limitata sint?

3. Quanam nota characteristica fideles ad unam Larum per-tinentes ab illis ad alteram pertinentibus discrepent? quare sitrespectu harum Ecclesiarum.

4. Differentia inter Graecos disunitos jam possessionatosadeoque ad Compagniam prifilegiatorum amplius pertinere re-quentes, ac Valachos eundem ritum profitentes, atque in in-teriori Civitate degentes ?

Viennae, die 10 Febr. 1848.Issekutz m. p.

el,

177

71.Nr. 120/852

Clara Onorapl Parochl din protopopiatele I, II qi al III-leaale Bra§ovului.

Pr6-luminatul Scaun 'Episcopesc prin parint6sca hotarlrede sub Nr. 356 a. c. Intemeiata pe dreptate si pe Sf. Can One,all aflat cu cale a departa pentru totdeuna dela slujba biseric6scape parochul bisericil nOstre dela Sf. Treime din Cetatea Braso-vulal, asa numite grecescl, anume Gerasim Dendrinos cu aceladaos, a In terminul cel mai scud sa so si departeze din Bra-sov. Mal departe acelasi Pr6-luminat Scaun all renduit in locu-Ipe parintele Bartolometa Baiulescu, parochul din Zernesci, ca sasluj6sca vremelnicesce la numita biserica.

Dar crestinil dela biserica Sf. Treimi din Cetatea Brasovului,asa numit,I Grecl, s'aq pus in potriva hotaririlor mai sus numiteEpiscopesci cu indaratnicire mare, all inchis biserica, n'ail primitpe preotul maT sus numit, renduit de Santa Episcopie si nu s'alllasat de inpotrivirea for ne-maT audit& si de indaratnicirea ceaosAndit6re, nici dupa parint6sca sfatuire si provocare la ascultarece li s'aa facut in trei renduri. Asa Pr6-luminatul Scaun Episco-peso prin rendu6la sa din 9 Mail). Nr. pres. 136 publicata si nu-mitilor Grecl, pune sub canon archieresc pe crestinil dela bisericaSf. Treimi din Cetatea BrasovuluT, asa numitii Greet si prin pa-rint6sca ordinaciune din 16 MaiA Nr. pres. 148 a. c. me renduescepe mine, ca sa, opresc in numele EscelentieT Sale Archiereuluinostru si pe preotimea eparchiala din protopopiatele Brasovululdela on -ce slujba biseric6sca in parochia bisericil nOstre delaSf. Treime din Cetatea Brasovului sub incurgerea pedepsei celemai grele. Drept aceea dandu-VO Fratia VOstra acesta in cuno-stintA ITO poruncesc, ca sa nu Indrasn6sca vre-unul din fratiileVOstre a face cea mal mica slujba, dumnede6sca poporenilor delabiserica, asa numita grec6sca din Cetatea BrasovuluT, cad carese va atinge cu slujba cea mai mica de vre-unul dintre crestinilpusl sub canonul archieresc, so va pedepsi greA, dupa tOta aspri-mea Sf. CanOne si se va privi ca un vendator si ca un necre-dincios, care so lapOda de supunere si ascultare car& Sf. Episcopiaa 'Astra, ca si crestinil, asa numit Greci, si sO da de partea foradeca, de partea acelora, ce sO impotrivesc F46-luminatului nostruScaun Episcopesc.

Dupa ce sO va pune acest circular la protocolul comisiilorsa-1 iscalesca toti parochil und bisericT. Asa apoi sa-1 triraitet1indata mai departe. DupO ce 11 va ceti fie -care si-1 va Intelege,in opt dile sa vie negresit acest circular dela cea din urma pa-rochie Zernescl !nark la mine la Brasov.

12

178

Br data so va intarzia punerea la protocol prin vre -unpreot sea so va feri unul a iscali, unul ca acela va fi 1ndata arOtatla PrO- luminatul Scaun Episcopesc, dupa, cum so poruncesce,ca sa-sT iea pedOpsa, de care este vrednic un preot lenes sinesubordinat,

Brasov, in 20 Mail). 1857.Ioan Popazu, m. p.

protop. Bras ovului.

72.

An den Ehrwardigen Herrn Pfarrer Bartolomeiu Baiuleseu!

Hiemit machen wir Ihnen die Anzeige, dass unsure Kirchen-Gemeinde im Folge Hohen Staathalterei Presidial Auftrages EuerEhrwarden als provisorischen Pfarrer annimmt and zwar unter

usicherung der gewohnlichen Pfarrgebahr vom 11/23 Mai 1857angefangen, wozu das Verhaltniss von fl. 436 Cmze als Pfarr-und fl. 150 Cmze als quartir Gebtihr jahrlich als Basis zu dienenhat, wie wir Ihnen gestern auch mandlich mitgetheilt haben.

Zugleich laden wir Sie ein, von heute an, in unserer gr.Kirche die geistlichen Funktionen anzutreten.

In dieser Erwartung verfahren wir Sie mit Achtung.Kronstadt, am 26-ten November 1857.

Die Representanten der griechischen Kirche in der Stadt.Joan Alexi m. p. Anastasi I. Safrano m. p.Mercur D. Doseos m. p. Gavriil Karpovits m. p.

73.

Eseelentia Vostrci !

Printre insemnatele cause, la cad obositl neincetat, ne ertatIsa VO aducem aminte si de causa partiala a bisericil Sf. Treimidin Cetatea Brasovulut

De causa acOsta nu putin ne dOre, clef inainte de a fi no-rociti, ca sa vie acest proces inaintea Escelentiei VOstre spre a -Tda un sfersit bun, am purtat acest proces 30 de ant qi nu putinne-a costat, cad' numaT membrul, D-1 Ioan Iuga, a cheltuit catevamil de fiorinT in acest proces.

CrecTend , ca VO este cunoscut Escelentiei Vostre dreptulnostru la acesta biserica, ne rugam, sa luatI o hotarire In acesta-causa bisericosca.

179

MaT incolo scitl Escelentia Vostrg, cg am dovedit prin do-cumente dreptul nostru la acea sfanta bisericg, ca la cerereaRomanilor din anul 1786 s'a ridicat acesta si la anul 1788 s'adeschis cu preotul roman, contribuind parochienil roman! la discpang la anul 1827, °and ni s'a oprit preotul nostru, sg slujescgromanesce. Ne avend alt mijloc pentru mangaerea sufletulu1nostru am jertfit si ne-am deschis o capell romang in Tergul-graului.

Credem, cg suntetT convinsT, cg In timpurile triste trecutesg fi avut Romani! sub nume de Roman! un proces, cat de drept,trebuia sag perda, cAcT eral numal suferiti.

Incredintandu-Vo, Escelentia VOstra, cg pre no! ne dOre dedreptul, ce-1 avem la acea bisericg si cg nol nu gandim, sg nendichnim sat sg alunggm pe Grecii dela acesta bisericg, ci sgne intrupam ergsl, cum am fost; sg o folosim ca niste fratlcrestinT, cu atat mai usor, cg mult! suntem si ruditt Ma! mult,suntem silitI a ne ruga, fiind-cg capela nOstrg, fiind de tot slabg,nu 'Dote cuprinde suflete multe, de acesta ne temem, sg nu sein-temple vre-un pericul, si sg se inchida.

In puterea acestora si a altor motive, ce bine voitT a le sci,ne ruggm urnilitT, sg studiatT causa acesta, si sg o dreptahotexlre, ca preotul nostru sg fie orenduit, sä slujescg in aceabiserica si noT indreptatT, a o cerceta. Intr'un timp maT indelungatpdte, ca ne-am pute reculege puterile, ca sg putem ridica o bi-serica romanesca cuviinciesg in Tergul- graulul.

Lgsand tote la intelepta si parintesca chibzuintg suntemAT EscelentieT VOstre pre-plecatl fiT.

Brasov, 22 Iulie 1861.

George Iuga, George G. loan; Radu RadovicT, Manole Burbea,loan Florian, Zaharia VoicovicT, Apostol Pop, Dumitru Nicolaa,Nicolae Birth, Radu Pascu, Ioan T. PopovicT, Cristea Orghidan,George Nica , Neculae Teclu , Iordache David, Dumitru Eremia,Constantin I. Popazu, Zaharia Nicolab., Stan Blebea, George Anken,Ioan PersoiA, Oprea Stetea, Joan B. Pop, Teodor Ciurcu, NeculaeCiurcu, George Orgidan, George Stefanovici, Joan H. Ilie, Joan.

G. Than, George GrAdinaru, Ioan Dusoii5, Ioan Stafovenu,Dimitrie Alecsit.

12*

,

_

luau

180

74.Estras din protocolul sedintelor pagina 194.

Sesiunea obscei rom. bisericesci din 14/26 Dec. 1864.propune, ca duple -ce de o parte membril comuneT bise-

ricesci s'ar'i Inmultit, de altg, parte, capela find In o cask, catul I,nu numaT ck e mica, dar tot deodatg, si ruinatg, sail slabs, haatla cas dad s'ar afla popor mult adunat, s'ar put6 Intempla pe-ricul de cutropire, de acesta ar fi de lipst sa, sg inchida, in celmai scur't trap si membril Comunel romghe din Cetate sg, tr6cg,la vechea nOstrg, biserica dela Sf. Treime din Cetate si acesteveniment sg, se arate Escelentiel Sale Episcopulul nostru, pentruca sg faca dispositiunile necesare mai departe.

Propunerea acdsta st primesce cu acel adaos, ck InchidereacapeleT nOstre si trecerea la vechea biserica sk urmeze in Dumi-neca cea dintai duple Bobot6zA.

SubscrisT, membril Comunel bisericescT.

75.

Estras din qedinta Representantiei din 30 Ellie 1866(pagina 204).

Incgt privesce trecerea nOstra la biserica Sf. Treiml, s6 ho-tg,resce:

De-6rece membril acestel comune bisericesci de cand erapg,rintele Toma Vasiliil bolnav, care a reposat, parochienil ince-puserl a cerceta biserica Sf. TreimI, si acum va remand capelanOstrg., ce ai fost provisorie ea, de ac6sta vom merge cu totilla biserica Sf. Treiml, ruggaad pe D-1 protopop, ca sg, aibg, buna-vointa, a relationa Scaunulul archiepiscopesc despre ac6sta hotgairesi reintrunirea nOstra, la Sf. Treime, cu aceea, ca sa sg hotarascg,trecerea definiti-vg, si sa, nu fim acolo ca streinl si lipiturl. Nedeclaram de multAmiti cu orenduea Domnulul protopop pentrulipsele nOstre sulletesci, call le Ta Ingriji D-1 paroch BartolomeidBaiulescu.

76.Nr. 138/866.

Onorabile _Parente B. Baiulescu !Fiind-cg, prin reposarea parochuluT nostru din Cetate Toma

Vasiliu, a devenitu lucrulu acolo, Incatu singur numal St. TaestT cu functiunea preotdscg,, ce o portI, mai In apropiere decomuna numitu]ul reposat, asa pang, la alta, uringtOre orendudla,

Sd

181

primesci prin ac6sta insgrcinarea, ca pe langa administrarea pa-rochiei Sf. Treimi din Cetate, sg suplinesci si pe reposatulu preotuToma Vasiliu in tote cele oficiOse.

Brasovu, 25 Iuliu 1866.

77.Nr. 913/866.

Iosifil Barao6.,protopop.

Pre-einstite Parinte Protopope !

La relatia Prea- cinstiel Tale din 20 Octomvre a. c. Nr. 224,prin care asterni suplica crestinilor nostri din Cetatea Brasovuluiprin carT so' raga, ca capela romAn6sca din Cetate sg s6 inchidg,si el sg sO 'intrun6scg la biserica Sf. Treimi din Cetate. Ti s6

rescrie In numele acestul Consistoriii archidiecesan, sg decdari Bra-sovenilor cetgtenT, sg, fie cu plating. rabdare, cg, in privinta 'intru-niriT crestinilor nostri din Cetatea BrasovuluT cu cei de nationali-tate grec6scg, ne intrerupt s6 ostenesce acest Consistorid.

Din sedinta consistorialg tinutg, In 3 Nov. 1866.Archiepiscopul si Metropolitul

Andreiii m. p.

78.Kronstadter Zeitung Nr. 12 vom 24. Januar 1868

veroffentlicht:Herrn Johann Gott, Verleger des ,, sgchsischen Hausfreund"

und verantwortlicher Redakteur der Kronstadter Zeitung.Die unterzeichnete Representanz der hiesigen griechischen

Kirche erachtet es fiir hare strenge Pflicht, Sie auf einen an-stossenden Fehler aufmerksam zu machen, der sich in die dies-jghrige Ausgabe ihres, sonst als genau bekannten Adressenbuchesder Stadt Kronstadt, eingeschlichen hat, und bittet Sie halichstim Interesse der Wahrheit diesen Irrthum durch Verliffentlichungvorliegender Zeilen in Barer geehrten Zeitschrift zu berichtigen.

Unsere, d. i. die griechische Kirche zur Heiligen Dreifaltigkeitauf dem Rossmarkt ist ngmlich in harem Adressenbuche 1. unterder Rubrik : Ronagnisch-orientalische Kirche" eingereiht. 2. Mitdem Titel : ,,Maria Himmelfahrts Kirche" in der Stadt auf derKornzeile vereinigt mit der Dreifaltigkeits Kirche (griechische) inder Stadt auf dem Rossmarkte iiberschrieben.

Beide Angaben erhielten Sie aus einer schlecht unterrich-teten Quelle. Unser Gotteshaus gehort als griechische Kirche nicht

182

unter der Rubrik der romanischen orientalischen Kirche, und dassunser Gotteshaus eM griechisches ist, beweist nicht nur die vonIhnen in Parenthese beigefiigte nahere Bezeichnung (griechische),sondern es bestatigen dies auch mehrere Urkunden Landesherr-licher Privilegien und Erlasse, die schon seit dem vorigen Jahr-hundert unsere, die griechische Kirche, als solche anerkanntenund von den Angriffen hamischer Neider in Schutz nahmen.

Der Umstand, dass ein Pfarrer romanischer Nationalitat seiteinigen Jahren zum interimstischen Gottesdienste in unsererKirche beordet wurde, mag Sie auch wohl mit zu dem Irrthumverleitet haben, dieselbe wohl als eine romanische Kirche zubetrachten und die Bezeichnung griechische als eine bloss tra-ditionelle in Parenthese beizuffigen, zu ihrer, so wie zur allgemeinenAutklarung in diesem Punkte, dieser unsern Erklarung, dass dergegenwartige romanische Pfarrverweser, wie wir bereits erwahnten,bloss in Folge eines Ordre und nur vorlaufig in unserer Kircheadministriert und dass wir noch immer der Benediction des vonder Gemeinde rechtgemass gerufenen griechischen Pfarrer ent-gegen sehen.

Was nun der Vereinigung der Maria Himmelfahrts-Kirchein der Stadt auf der Kornzeile mit unserer, der griechischen.Kirche anbetrifft, welche Vereinigung Sie in ihrem Adressen-buche vollzogen, so besteht dieselbe weder de iure noch de facto.Wir wollen nicht etwa behaupten, dass die zugehorigen des ro-manischen Bethauses auf der Kornzeile seit dem_ Tode ihresPfarrers unsere Kirche nicht besuchen. Ja sie entnehmen unsereGastfreundschaft, zu der unsere Gemeinde durch Weltgebrauch,Christenpflicht, Christengesetze, Civilverordnungen verhalten wird,in Anspruch, wie es lunge vor Ihnen unsere Glaubensgenossen aus derBlumenau gethan und noch thun, welche eben sb wie die Kornzeilerjetzt keine eigenc Andachtsstatte besitzen und gezwungen sind infremden Kirchen zu beten. Durch diesen Besuch haben sich indes die Kornzeiler eben so wenig als die Blumenauer irgend einweiteres Anrecht auf unsere Kirche.

Die Vereinigung der Maria Himmelfahrt mit unserer grie-chischen Kirche ist somit eine scheinbare, in Wirklichkeit abernicht ausgeftihrte und wir wollen diese Ehre laut und offentlichvon uns abgewendet wissen.

Wir bitten Sie schon nochmals, nicht nur diese Berichtigungvermittelst Ihrer geehrten Zeitung zur offentlichen Kenntnisszu bringen, sondern wir ersuchen Sie auch noch hoflich, unsereKirche stets unter den griechisch orientalischen angefiihrten undauf den Titel : Griechische Kirche zur Heiligen Dreifaltigkeit aufdem Rossmarkt in der Stadt zu bentitzen.

183

Genehmigen Sie Wohlgeboren Herr die Versicherung unsererHochachtung

Die Representanz der griechischen Kirche in Kronstadt.Kronstadt, den 20. Januar 1868.

79.Decisiunea consistoriala de sub Nr. 85, 1868, la care seface provocare in sentinta consistoriala de sub Nr. 647

din a. 1869, este urrnatOrea:I. In privinta constituirei parochiei dela Biserica Santel

Treiml in Cetatea Brasiovulul:Parochia acOsta o aleatuescu erestinii roman si greei din

Cetatea Brasiovuldi, si acel crestinI greet, earl lacuescu in vreunusuburbiu alu Cetatil Brasovulut. Cresting greet, dupa conscripti-unea consistoriala, constau de fata din 21 familil cu 92 suflete,ear Romanil din 72 familil cu 354 suflete, cu totulu 446 de su-flete. Acesti crestini greet si romani, se intelege de sine, cartsuntu suditi at patriel, au a se bucura amosuratu Canonelorubisericesci in si afara de biserica loru parochiald in lucruri biseri-cesci, scolari fundafionari pe basa egalei indrepteitiri de o potriveide tote bunateifile parochiali, dar au sa supOrte si tote greutatileparochiall; prin urmare au dreptu de a se folosi in si afara debiserica si stela in lucrurl bisericesci si fundationall, scolart delimbele loru materne, pentru aceea ii compote loru de av6 dotpreott, dascall cantareg si celalaltu personalu bisericescu si sco-lariu de limba roman6sca si grec6sca, dupa lipsele loru si de allalege la olalta sou deosebt In sinOdele for parohiall pe preotilsi dasealif si celalaltu personalu beneficiatu bisericescu potrivitu§-filoru 23-47 din regulamentulu bisericei nOstre in Ardealustabilitu la a. 1864. Ear In privinta erestiniloru estranel, carilvoru vrea spre viitoriu sa se faca membri acestei parochil, fia,de orl ce nationalitate, are a se observa §-fulu 21 din acumamintitulu regulamentu. Mai departe Consistoriulu se dechiarade aplecatu, a intari de parochl, d6ca voru vrea cresting res-pectivi pe Ieromonachulu Dositeiu Georgiu, si pe administratoreleBartolomeiu Baiulescu, pe acela de parochu grecescu, ear pe ace-sta de parochu romanescu;

IL In privinta slujbeloru Dumnecleesel in launtrlu bisericil:Rendulu slujirei parochilor in biserica are a s6 observa al-

etrnativu, si adeca parochulu grecescu va sluji In una septamanasi atuncl in launtrulu bisericei va fi limba roman6sca.

Ear ca in unele clile mart de peste anu sa nu r6mana, cres-ting nicl greet nici romanl fara mangaere suflet6sca,, afla cu taleConsistoriulu a decide: ca, amendof parochil voru fi indatorati a

oi

184

s6verqi Iaolalta slujbele dumnedeescI in launtrul bisericii in urma-tOrele Bile marl de peste anu, §i -adeca: 1. In ajunulu Craciunu-luI §i in diva dintaiu qi a doua a Craciunuluf, §i cl6ca parochii§i parochienil se invoiescu, si a treia di de Craciunu, care esteserbAtdrea Sfantulul Archidiaconu si antailea mucenicu Stefanu;2. la vecernea mare in pres6ra anulul nou si la him* s6rbAtoreaSantulli" Vasiliu mare; 3. dela vecernea Bobotezel IncepAndu pan&la liturgia inclusive in diva Sfantulul Ioanu Botezatoriulu; 4. lavecernea Duminecil albe; 5. la vecernea cea mare in pres6ra Bunel-vestirl pana la liturgi& inclusivu la insasi serb&tOre; 6. dela ye-cornea mare in pres6ra Duminecil Florfiloru pana la liturgia Du-minecil Sfantulul Toma inclusive; 7. dela vecernea cea mare inpres6ra InAltarif Domnulul pang la liturgia acestel s6rb&torT in-clusive; 8. dela vecernea mare in pres6ra Rusalieloru pan& laliturgia in a doua di de Rusalil inclusive; 9. dela vecernea marein pres6ra sorbAtoriloru SS. Apostoll Petru qi Pave lu, a Adormirel,Nascerei §i IntrariT in Biserica a Maicel Domnulul, a Intimpin&rilDomnulul, si a Sfantulul Nicolae pan& la liturgia la aceste Ser-bAtorl inclusive; 10. se intelege de sine, c& si cantarile si cetirilebisericesci la aceste dile de sorbatort all sä se faca in amendou6limbele;

III. In privinta administratiunef trebiloru, parochiali:Acesta are a se soversi 1, prin Sinodulu parochialu; 2, prin

Comitetulu parochialu, §i 3, prin Epitropia parochial& chip& § -filcitati din regulamentu.

§i ca s6 se puna pentru totd6una stavil& la on si ce ba-rmen, care s'aru putd stern mai cu sem& in parochienif greci,caci suntu el numoru mai micu dec'atu Romanii, precum s'auvedutu maT susu, Consistoriulu archidiecesanu hot&resce: ca Co-mitetulu parochialu, precum §i Epitropia parochial& s& consteadin num6ru egalu alu cre§tiniloru greci qi roman, si num6rulmembriloru dela Comitetulu si Epitropia parochial& s&-lu prefigaRomani' si Grecil in frat6sca cointelegere, luandulf de Indreptariucitatii §-fi din regularnentu, §i apol lucrarea lora s& o ast6rn&Consistoriulul spre aprobare;

IV. In privinta ducerel protocolulul la Sin &Tele parochial' sila Comitetulu parochialu, si prin Epitropia asupra lucruriloru ad-ministrative si economice bisericescl, scolarI si fundationall:

Aceste protocOle au a se duce in limba grec6sca si romana;V. In privinta duceref protocoleloru matricularl prin eel

dol parochl:Acestea au a se duce in cate unu esemplariu, si respectivil

parochi a petrece in ele pe limba loru casurile ocurinte, va säclic& pentru botezati are s& a duc& unu protocolu, pentru eeln&scut" greci qi roman altu protocolu, pentru tot) mortii, si alu

in

185

3-lea pentru toti casatoritil. Si fiind-ca cresting roman s'au in-dreptatu Inainte cu 2 anl la biserica Sfintei Treimi, si din partealora s'au Int6mplatu casuri, care administratorulu parochialu arufi trebuitu, sa le petr6ca In respectivele matriculT bisericescI, ceeace Insa Epitropii grecl de pan'cum n'au iertatu; pentru aceea,ca nu cumva din ac6sta volnicia sa se nasca in viitoriu vre-oscadere pentru biserica si statu se indatoresce Epitropia parochi-all, a preda preotulul slujitoriu Bartolomeiu Baiulescu protocOle-le acestea matricularl spre a deplini cele lipsite.

In fine sa se scrie respectivulu! Protopopu alu BrasovululIosifu Baracu, ca sä indrumeze pe parochenil nostri greci si romanidin Cetatea BrasovuluI, a-si alege din parte-le Cate 3 barbat,I deincredere, earl pe lunea viitcire in 5-lea Februariu a. c. calend.nostru ditnin6ta la 11. 6re sa se infatioseze inaintea acestulConsistoriu spre a asculta publicarea sentinteI acesteia.

Sibiiil, 29 Ianuarie 1868.

Estradat prin Dr. Rancuciu m. p.,secretar cons.

80.Nr. consist. 326/868.

Cinstite Administratoru parochialu ! *)

Fiind-ca Consistoriul archidiecesan ail hotarit astac,11, ca bise-rica dela Sfanta Teime din Brasov, sa s6 inchida inaintea cresti-nilor grecT si bulgarl, earl prin purtarea for anticanonica au caclutin eterodocsia; ca pe averea bisericil si scolara sa s6 puna se-cvestru si Curatoril sa s6 suspenda, pana cand el nu s6 vordovedi de ortodocsi; pentru aceea av6nd compatimire catra acesticrestinl p6catosi, itl dail acea indrumare archiepiscop6sca, ca laint6mplarl de ort-ce bolnavire a acestor crestini, a sotiilor saila copiilor for nevinovati, sa, fiT cu cea mar mare priveghiere sisa le sov6rsesci orl -ce serviciA duhovnicesc, ce ar cere dela Cinstiata, ca nimenea sa nu mora nebotezat, necuminecat si neingropatcu cinste.

De ac6sta indrumare archier6sca sa fad intrebuintare nu-mai la casurile anumite, 6ra, mie relaia.

Sibiiu, 20 Martiu 1868.Andreit m. p.

Ar. Episcop.

) Cinstitulul Administratoru parochialu Bartolomeiu Baiulescu.

186

81.

Ad 24860-862. Ad 4210-862 Hofzahl.

Lobliche k. k. osterreichische- Agentie und General-Consulat!

Mein Grossvater Gregor Brancovano, Filist des heiligen Ro-mischen Reichs -und Gross-Ban des Fiirstenthums Walachei, ein-gedenk der vielen Wohlthaten, die ihm und seiner Familie inden traurigen Zeiten der haufigen Auswanderungen aus derWalachei in Siebenbiirgen zu Theil wurden, hatte noch bei seinenLebzeiten im Jahre 1823 zwei im dasigen Lande liegende GiiterOber-Szombath und Po6na-mOrului als bleibendes Denkmal seinerDankbarkeit gegen die Gastfreundschaft Siebenbilrgens der grie-chischen Kirche und Schule in Kronstadt vermacht, und eachseinem Tode im Jahre 1831, wurde diese Widmung von meinerGrossmutter in der That vollbracht. Diese dem genannten frommenZwecke von meinen Grosseltern gewidmeten Giiter riihren von demweiland regierenden Fiirsten der Walachei Constantin BassarabBrancovano, einer von meinen vielen Ahnherren, die zu verschie-denen Zeiten zum ffirstlich walachischen Throne berufen wordensind, und welcher far seine der Sache der Christenheit und derkaiserlichen Dynastie geleisteten Dienste von Seiner MajestatLeopolddem Ersten zum erblichen Farsten des heiligen Romischen Reicheserhoben mit dem Gute Ober-Szombath belohnt wurde, das andereGut aber Podna-merului hat er durch Kauf an sich gebracht.

Nachdem ich als gesetzmassiger Erbe in die Austibung allerder Familie Brancovano zukommenden Rechte eingetreten bin,war ich besonders besorgt, auf welche Art und Weise die frommenAbsichten meiner Vorfahren beziiglich der Kronstadter Widmungverwirklicht worden und ich muss mit Bedauern gestehen, dassnach den hiertiber eingezogenen glaubhaften Erkundigungen, mitden Einkiinften von Seite derjenigen, die sie verwalten, nicht denAnordnungen der Salter gemeiss verfahren wird.

Einige wenige griechische und mehrere serbische und bulgarischeKronstadter Farnilien, die sich, fiir Griechen halten, indem sie denSinn des Widmungsaktes verdreht haben und unter der Benennunggriechische Kirche und Schule, griechische National-Anstalten zuverstehen glaubten, haben sich der Brancovanischen- Stiftung be-machtigt und die Fonds so eigenniitzig -verwendet, dass nicht nurdie Bestimmungen des Vermachtnisses in Hinsicht der Kirchenicht genau erfullt worden, sondern auch die Schule zu ihremVortheile so eingerichtet haben, dass sie nur etlichen vermeint-lichen .Griechen Kindern zu Nutzen kommt, was der k. k. inganz Osterreich eingefiihrten Schulordnung zuwiderlauft, demZeitgeiste nicht mehr entspricht und wahrlich auch die frommoAbsicht meiner Grosseltern nicht sein konnte.

187

Dieses dem heiligen Zwecke der Fundation nachtheiligerund mehr Privat-Interessen dienendes Gebahren, tiberdies aberauch die wiederholte Aufforderung, welche an mich die Kron-stadter Gemeinde griechischer Religion gerichtet hat, die Wohl-that der Brancovanischen Stiftung im Sinne der edelmiithigenGrtinder auch auf ihres dasige confessionelle Gymnasium ureterMitwirkung der hohen Regierung auszudehnen, bewogen mich nochim Jahre 1859 mich an Seine Durchlaucht den Ftirsten Schwarzen-berg, damaligen Militar und Civil-Gouverneur in Siebenbtirgen,mit der gehorsamsten Bitte zu wenden, den Weg zu einer Unter-suchung und Beseitigung der Missbrauche die sich eingeschlichenhabeas, giltigst anbahnen zu wollen.- Ich war so glitcklich von Seiner Durchlaucht mit der hier

in Abschrift beigeschlossenen Antwort beehrt zu werden, wodurchmir weitere Mittheilungen in Aussicht gestelit wurden, die ichaber leider bis heute nicht erlangen konnte.

Da die Regelung dieser Angelegenheit fiir mich nicht nureine Sache der Pflicht, sondern auch eine der Ehre ist, so nehmeich mir die Freiheit meine gehorsamste Bitte an die loblichek. k. osterreichische Agentie und General-Consulat zu richten,mein Anliegen bei der hohen Regierung wohlwollend zu befiir-worten und dahin zu wirken, dass mir die nothigen Mittel zurUntersuchung der bisherigen missbrauchlichen Manipulation desKronstadter Brancovanischen Fonds erleichtert und zugleich dieArt und Weise ermoglicht werde, wie in Zukunft die Verwendungder Gelder im wahren Sinne des Widmungs-Aktes und denLandesbedUrfnissen gemass stattfinden soil. Ermuthigt durch dievielfachen Wohlthaten, deren ich als osterreichischer Furst undgewesener k. k. Officier von Seite der hohen Regierung theil-haftig wurde, schmeichle ich mir mit der Hoffnung, dass meinegehorsamste Bitte- um so mehr gfinstig beriicksichtigt werdenwird, als daduroh nicht nur die fromme Widmung meiner Vor-fahren zu ihrer wahren Bestimmung zuriickgefiihrt und hiemitihre Manen beruhigt werden, sondern auch dem Wunsche meinerGlaubensgenossen in Siebenbttrgen Rechnung getragen und derGerechtigkeit die geforderte Genugthuung im Interesse der hohenRegierund verschafft werden wird.

Indem ich auf die kraftige Mitwirkung der loblichen k. k.osterreichischen Agentie und General-Consulats gestutzt einengtinstigen Erfolg meiner Bitte mit Zuversicht erwarte, verharreich mit besonderer Hochachtung

Einer labl. k. k. osterr. Agentie und General-ConsulatsBucarest, am. 9. April 1862.

gehorsamster Diener.Bibesco Bassarab-Brancovanu m. p.

Praes. 10. April 1862, lair. 4481.

188

82.Ministeriulu de cultu si Invietiementu prin harti'a sa din

12 Maiu a. c. Nr. 6570 impartasiesce Consistoriului In copia ordi-natiunea emisa sub datulu mai susu catra comisariulu guber-nialu Grigoriu Beldi, in care aratandu-i-se laudatului Comisariuscaderile din ratiotiniulu Curatoriloru bisericei dela Sant'a Treimein Brasiovu, care scaderi perceptoratulu ministerialu le au gasitu,i se scrie aceluia§i Comisariu, ca, deOrece din partea acestuiConsistoriu si a clironomului reposatului Principe Brancovanus'au ridicatu acuse contr'a Curatoriloru dela biseric'a SanteiTreimi in Brasiovu pentru administratiunea fondului PrincipeluiBrancovanu dela Sambet'a-de-susu si Po6na-merului, si a altorfonduri scolari si filantropice, apoi In contra administrarei fon-dului bisericei din leuntrulu Brasiovului, si deOrece, dice Ministrul,Dlu Comisariu s'au trimisu la fati'a locului spre a erua stareaacestoru fundatii, i se impartasiescu ratiotinlile din anii 1864,65, 66 §i 67 cu aclusele loru, c'a cu esmisii Comisari din parteaConsistoriului nostru sä se puna in cointielegere, si c'a prelangaascultarea membriloru greci si roman ai comunei bisericesci sase reveadia pe de sever§itu acele ratiotinii nu numai in privinti'acifreloru loru, ci si a administratiunei si a intrebuintiarei sprescopu, si c'a despre resultatu sa faca aratare.

Se mai dice in suslaudatulu decretu ministerialu catra Co-misariulu Dlu Grigoriu Beldi, ca din aceste ratiotinii se descopere,cumca cu deosebire din erogatiile nu se p6te ved6 pretutindeneacrutiarea receruta, aceasta dovedesce intr'altele ratiotiniulu bise-ricescu din a. 1867 sub VI. a II. titlu positi'a a 4-a sum'a de674 fl. 8 cr. esoluta advocatului Georgiu Veres, care suma constadin competinti'a advocatului socotindu-i-se afara de desdaunareapentru poster pe di 5 fl. de chieltuiala, si 15 fl. diurnu pe di, cutotulu din 20 fl. diurnu pe di.

83.=rstrasu.

din protocolulu siedintiei Consistoriului archidiecesanu gr. res.tienute in Sibiiu in 10 Iuliu 1868. Nr. 717.

Desi Consistoriulu archidiecesanu este in acea deplina spe-rantia, ca inaltulu Ministeriu de cultu la recursulu crestinilorunostri de limb'a grec6sca luatu in contr'a decisiunei consistorialide sub Nrii 85 si 326 din acestu anu, curendu se va indura adecide tr6b'a cestionata; flindu-ca insa ped6ps'a de interdictu enun-ciatu in 20 Martin a. c., sub care aces cre§tinI au cadiutu, durapro- multu peste vointi'a Consistoriului de patru luni, si urma-rile acestei pedepse au atinsu si alte nevinovate suflete, si de

189

aceea aceste suflete nevinovate oft6za dupa ridicarea interdictului;mat departe, fiindu-ca durarea ac6st'a indelungata a interdictuluiau satisfacutu pe deplinu auctoritatii si dignitatiei CanOneloru,precum si vazei si ordinaciuniloru stapanirei bisericesci; in finefiindu-ca Consistoriulu nu numai nu p6te pierde dinaintea ochilorucuvintele Mantuitorului, prin care au disu: n'amu venitu in lume,ca. sa- judecu lumea, ci ca sa o mantuescu" ; si earasi: mil&voiu, daru nu jertfa", ci este chiamatu a le observa in functiu-nile sale; pentru aceea s'au decisu unanimu :

1. Ca interdictulu enunciatu sa se redice, si biseric'a sa sedeschida si sa se pred6e spre obstesca intrebuintiare si mangaeresufletesca.

2. Ca ieromonachulu adusu din Turci'a Dositeu Giorgiu, pecare cre§tinii greci l'au presentatu Consistoriului spre denumirede parochu, se denumesce de parochulu loru, si dupa publicareaacestei hotarirt sa intro- numai decatu in functiune; si duparcese va sfersi septeman'a lui de slujba, are sa se presentezeinaintea Escellentiei Sale Preasantitului Part. Archiepiscopu siMetropolitu spre a se inzestra cu Singelia de parochu, si spre apriimi binecuventare si instructiune archier6sca.

3. Ca administratorulu vremelnicu Bartolomeiu Baiulescuare sa remana in stare de pana acum, pana la decisiunea finalaa causei pendente.

4. Ca pana la decisiunea finala servitiulu dumnedieescu area se seversi neconturbatu spre viitoriu prin acesti doi preotideosebi pe ]imb'a grec6sca si romana pe temeiulu pariteticu.

5. Hotarirea ac6st'a prin Protopopulu locului Iosifu Baracusa se_ publice cre§tiniloru nostri greci si roman, dela, cari soast6pta o purtare comportabila crestin6sca.

6. Ca hotarlrea ac6st'a sa se aduca la cunoscinti'a InaltuluiMinisteriu de cultu, cu acea pr6-umilita rogare, ca sa binevo6scaa resolvi obiectulu pendente, catu se va put6 mai curendu.

7. Redicarea interdictului sa se publice si in jumahrhiTelegrafulu Romanu".

8. Ca Protopopulu Iosifu Baracu se insarcin6dia a raportadespre resultatulu celoru efeptuite.

Sibiiu, in 10 Iuliu 1868.

Estradatu prin

(L. S.) Dr. Racuciu in. p.secret. const.

190

84.Mdso lat.9561. szam.

A brass& gorog-keleti SzentharomsagrOl czimzett egyhaziigyeben az ottani gorog 6s roman ajku hivek kort fennforg6viszalg kiegyenliteset illetoleg tekintettel az e targyban mult1868. 6vi deczember 16-an 1213. sz. a. kelt rendelv6ny Altai ki-kaldott vizsgal6 bizottsag jelent6s6hez csatolt okmanyokra az1868: IX. torvenyczikk 9. §-a rendelet6nek ertelmeben a kovet-kezoket talaltam szilksegesnek elrendelni :

1. K6tsegen kiviil lev6n, hogy a nevezett egyhazban annakalapitasa utam tab 6vig, ugy jelenben is a gorog 6s roman nyelvhasznaltatott 6s haszndltatik az isteni tisztelet szolgaltatasaban :ezen gyakorlat jov5re is oly m5don fenntartando, hogy az egy-haznal k6t teljesen egyenjogu lelkesz alkalmaztassek, kiknekegyike gortig, masika roman nyelven szolgaltassa az isteni tisz-teletet, a. gorog lelkeszt a gorog, a roman lelkeszt a romanhivek valasztvan a fennall6 szabalyok rendeletei szerint s mind-ket 1elk6sz az egyhaz p6nztardb61 egyen15 fizetessel javadal-maztatvdn.

2. A vizsgal6 bizottsag anal felterjesztett okmanyokb61 k6t-segen kiviil kiderillven az, hogy az egyhazi vagyon s minden ott16tez5 alapitvany keze16s6nek, ugy az Osszes egyhazkozs6gi 6siskolai iigyek igazgatdsanak joga 6s kOteless6ge 1796461 fogvaaz egyhazkozseg gorog ajku hivei altal gyakoroltatott s jelenlegis azok Alta]. gyakoroltatik : az 1868 : IX. t.-cz. 9. §-anak vilagosrendeletenek alapjan, mi szerint a goriig-keleti vallds SQ nemszerb, se nem roman ajku hivei ezentul is meghagyatnak mind-azon jogaikban, a melyeket egyhdzkozsegi s iskolai ugyeikint6z6s6ben, szertartasi nyelviik szabad hasznalataban, mint szintenegyhazkozs6gi vagyonuk 6s alapitvanyaik kezeleseben eddig gya-koroltak, ezen gyakorlat tovabbra is fenntartandO, fennmarad-van a roman ajku hiveknek azon joguk, hogy amennyiben azalapitvanyok egy reszehez tulajdoni igenyt tartanak fenn, azt atorv6ny rendes utjan ervenyesithessek.

3. Azon eddigi gyakorlat, mely szerint az egyhazvagyon 6salapitvanyok feletti szamadasok vizsgalat vegett a kormdnykozegekhez kiildettek fe], a gorog-keleti egyhaznal az 1848 : XX.Os 1868 : IX. tory6nyczikk altal biztositott onkormanyzati jogavaltObb6 osszeegyeztethet5 nem 16v6n, az emlitett szamadasoknakfeliilvizsgalata az egyhazi f5hatOsag altal lesZen esskozlend5.

Ezen rendelet vegrehajtasaval az ersekmegyei consistoriumbizatik meg.

Budan, 1869. julius 30-an.B. EI:ANTI:is Jozsef s. k.

onall6

.191

84 a)Copia. (Traducere) 19099-1869.

La recursulu trimis de catra Romanil de ritulu grecescudin Cetatea Brasovului in causa bisericii SE Treimi cu datul de26 Septembre a. c. prin petrecerea propuneril datate din 7 aleacestea sub Nr. consistorialu 1080 de catra Deregatoria archklie-cesana indrumatu in cOce tin de lipsa a ordona urmatorele:

Punctul I al Ordinatiunei mele slobodite sub Nr. 9561 in30. Julie a. c. dupa care Preotul de limba romana si grOca precums'au manifestatu pre deplinu Intrebuintarea egalei indreptatiri aa limbei grece si romane in servitiul cultului divinu, tocmai asaeste si de interpretatu, ca tote cheltuelele acelea, cart[ se ceru spresOversirea cultului divinu, trebuescu in atare mod sä se platOscadupa principiulu de plinel paritati din cassa bisericii, despre caree vorba aci, prin urmare:

Curatorul bisericil este indatorat, atat pre cantaretalu sitotdeodata pre chorulu romanesc, cat si pre eel grecesc dimpre-una cu chorul seu a-I impartasi din cassa bisericii cu imbuna-tatire de plin egala.

Fiindu-ca mai departe in espresiunea acOsta a Ordinatiuneimole de sub Nr. 9561 de 30 Iuliu a. c. imbuneiteicindu-se cu plataegala sub plata" suntu incelese tote solurile de imbunateitire prestotot: va fi indatorat Curatorul bisericil, ca si preotului romanescusa-i dea plata intogmai ca celul grecescu, nu numai in platirecu bani gata, ci Inca In tOta privinta, cu imbunatatirea egalaprin urmare a mosuratu Imbunatatirii preotului grecescu de acumal proved si pre eel romanesc cu plata de 700 fl. v. a. cu lo-cuinta corOspuncletare in casa parochiala si cu lemne de foc, desine intoelegendu-s6, ca dOca nu so pole locuinta acOsta a so dain casa parochiala, atunci sa, se dea intralt loc, dar In Cetateainter* care e de inchiriat pe conta cassei de bani a bisericii.

Ce se atinge de punctul al II-lea al Ordinaciunei mele suscitate sunt silit a face cunoscutu, cumca si decisiunea mea cu-prinsa in punctul acesta, precum si eel din punctul I. basandu-sepre deprinderea neindoelnica dupa carea:

Dreptulu si datorinta manipularii si a ocarmuirii a intregu-lui capital, a averii bisericesci aflatOre acolo si tocmai asa a ocar-muirii trebilor scolare si a Comunitatii bisericesci intregi esercian-du-se- prin credinciosii de limba grecOsca ai comunei bisericescicu crept $ datorintd dela a. 1796 in cOce tot aft arc .i in presenteset se escreeze, prin aceea ca deslegarea pracsei acesteia, pe caleaocarmuirii comune nu vede a fi complanabila cu principiuluconstitutiunit

192

Pracsa acesta asa darn, pre sema credinciosiloru de limbaromana s6 lasa calei libere desemnate In punctulu al II-lea alOrdinatiuneT mele si pre viitoriu este de a se in cu Intregime.

In fine pentru continuarea acelel institutiunl cuprinse inpunctul aL III-lea a Ordinatiunei mele, ca cercetarea socotelelor,a capitalulul si a averil bisericescI d'aci Inainte fata cu ordinati-unile chiare a articuleloru din a 1848 XX si 1868 IX datorintelepentru socotell a Curatorilor bisericesci Intru nimica nu s'austramutat.

Intogmirea trebuinciOsa si provederea socotelelor cu docu-mentele necesart sub intelese s'au pretins pentru lacune din parteacarmuiriloru respective mai nainte de Ordinaciunea mea.

Asa darn Consistoriulu diecesanu mitropolitanu cu atatama' vertos pOte pretinde dela Curatorit bisericesci, cu cat, ca, ace-stia tote socotelele sale, prin urmare cele dela a 1864, 1867 in-chisiv si pre cele ce se dau, sä le Implinesca si sa le Intogmescapotrivit cu ordinatiunele respeptive ale Regulamentulul organicua bisericiT romane de ritul grecesc punctualminte in IntelesulacestuT Regulament organicu si a hotarlriloru consistoriale.

Cu ondre provoc pre Deregatoria archidiecesana, ca despreordinaciunele de fata, pre cart totdeodata am comunicato si cuD. Comisar regesc din Ardelu, sa fie asa bunu a incunoscintapartile pentru luarea spre sciinta si pentru a se acomoda acestorordinatiuni.

In Buda, Novembre in 6 1869.Baron Eatvos m. p.

Cumca copia acesta este intru t6te conforma originaluluT,se adeveresce prin acesta.

Sibiu ahis Novembre 1869.Dr. Earle Pucariu m. p.

Secret. Consist.

85 a)Copia. Nru 239 Pres. 1874.

Pre'-einstite Parinte Protopresbitere!

De si am avutu in doue renduri inaintea mea pre ambele partidela biserie'a S. Treimi din Cetatea Brasiovului, respective prerepresentantii acelor'a romani si greci, spre scopul Inpaciuirei lora:totusi in interesulu pacii si alu binelui tururoru credinciosilorunostri dela numit'a biserica me simtiu indatoratu a-i mai poftiinca odata la resiedinti'a n6stra archiepiscopesca de aici, si incape ambele parti deodata totu spre scopulu aretatu.

193

Deci Precinstia Ta primesci insarcinarea a incunoscintiafara amenare pre ambele parti numite, pre Romani si Greci, despreacesta intentiune binevoitOre a nostra pre- langa adaugerea, caatatn unii catu si altii sa-si alga cate 3-4 representanti dinsinulu loru, si acestiia cu totii impreuna sa se infatisieze in13 Maiu a. c. in resiedinti'a nostra archiepiscopOsca inainteanOstra, avendu a-mi refera despre efeptuirea acestei ordinatiuni.

Sibiiu, in 1 Maiu 1876.Procopiu Ivacicoviciu m. p.

Archiepiscopu si Metrop.Par. ppresbiteru Iosifu Baracu.

Precumca acOsta copia este din cuventu in cuventu ase-menea originalului, adeverezu oficialminte.

Brasiovu, in 3 Maiu 1874.Iosifu Baracu,

protopresb.

85 b)=etras

din protocolul Sinodului parochial roman estraordinar tinut in5/17 Mail 1874.

Nr. 2. Domnul presedinte da cetire hartier trimise cu datul1-a Main a. c. de Ecselentia Sa Metropolituhl. catra D-1 protopres-biter al Brasov ului in causa impaciuiril maT sus atinse. Dinhartie se vede, ca Ecselentia Sa voesce a incerca impaciuirea in13 Mait a. c. prin consultatiune cu deputatii imputerniciti dinpartea respectivului Sinod si adeca 4 dintre Romani si alti 4dintre Greci (Greco-bulgari). Se pun deci la desbatere urmatoreleintrebari :

a) Primesce-so in principia impaciuirea si trimiterea depu-tatiunei ?

b) Ce base so stabilesc pentru actul Impaciuiril din parteaparochienilor romani ?

c) Carl persOne sa sO trimita in deputatiune pe 13 Mail).la Sibiitl ?

1. Punctul a) sO primesce cu unanimitate.2. La pnnctul b) se stabilesce: ca basa de impaciuire egala

indreptatira in sensul legilor bisericesci in limb& si administra-tiune a tuturor parochienilor gr. or. locuitorl in launtrul Cetatii13rasovulul. In cas cared Greco-bulgarii ar dice, ca sunt periclitatiin esistenta for prin maioritarea membrilor romanl, s& li se

13

194

asigureze jumetatea membrilor for la administratiune, ale0 insensul statutuluI organic.

3. La punctul c) se aleg deputatI Imputernicig din parteaRomani lor D-nil: Ioan G. Joan, Constantin Nicolau, Constantinde Steriu 0 N. Strovohl.Bartolomeiii Baiulescu m. p. Dr. I. Lapedat m. p.

presedinte. notar.S'a verificat prin:

Diamandi I. Manole m. p. Octavian Sorescu m. p.

85 c)=strars

din protocolul Sinodului parochial trout In 16 Mail. 1874.

Nr. I. Deputatiunea trimisa la Sibiiil pentru impaciaire ra-port6za prin D-I Nicolae Strovohl, ca Greco-bulgarif nu s'ad tufa-tisat Inaintea Metropolitulul nostru la 13 Maid a. c. de odatg, cuRomanic, ci ail dat numaI o declaratiune, prin care arata, ca nusunt aplicatI la nicl-o Impaciuire, ci cer delaturarea Umbel ro-mane din biserica SE Treimi. Fata de ac6sta declaratiune §ideputatil romans ail dat o contra-declaratiune, care se cetesceSinodulul.

Sinodul 10 esprima nemultamirea sa cu purtatea Greco-bulgarilor si fata de declaratinnea data de el. In ceea-ce privescedeclaratiunea deputatilor romans, Sinodul o iea la cunoscinta.

D. u. s.B. Baiulescu m. p. Dr. Nicolau Pop m. p.

presedinte. . notar.Verificat prim:

0. Sorescu m. p. I. Lengeru m. p.

86 a)Copia pag. 227. Protocolluat In sedinta Comitetulul parochial roman gr. or. din CetateaBra§ovului In 5/17 Februarie 1879 sub presidiul D-lul protopop

Iosif Barac.

Nr. 94. Domnul Protopop Imparta,§esce Comitetulul ording,-ciunea Ven. Consistorill din 1-a4Februarie a. c. Nr. 165, prin carese comunica ordinul Ministrulul ,ung. de cults cu Nr. 11393/1877

195

de acel cuprins: ca, a indatorat pe Comitele- suprem al Brasovulul,ca sl Incerce o Impaciuire Intro credinciosil Greet si Romanidela biserica Sf. Treimi din Cetate si Inddmna pe ambele partla lua parte la Incercarea Imp/ciuiril. Domnul protopop lasa si ocopie din ordinIciunea de mal sus.

D. u. s.losif Barac m. p.

protopopDr. Ioan Bozocean m. p.

notar.

Sinodul parochial estraordinar din 8 Aprilie 1879 sub Nr. II.a luat urmatorul conclus :

Nr. II. Presidiul pure la ordine cetirea adreseI II. Sale D-luiComite suprem Julius de Szentivanyi cu Nr. 24/879 basata peesmisul ministerial Nr. 11,393/877, prin care provOca a so pre-senta partile: Romanil si Grecil dela Sf. Treime la o pertractarede pace In procesul for bisericesc.

Sinodul imputernicesce Comitetul sa iea parte la Implciuire.D. u. s.

Bartolomeiu Baiulescu m. p. Ioan Dobreanu m. p.presedinte. notar.

86 b)Punctatiuni de complanare.

1. Cresting de legea gr.-orientalg, Romani" si Grecil dupa na-tionalitate din cetatea Brasovulul si acel crestinl Grecl de natio-nalitate, carl locuesc In vreunu suburbiu al CetAtil Brasovulul, al-catuescu parochia dela biserica Sftei Treiml in Cetatea Brasovululsi a membrii a aceleiasl comunitatl bisericescl au de a se con-sidera ca egalu Indreptatiti la tote drepturile si beneficiile eclesia-stice, si au de a suporta drasI asemenea trite greutgile, dui)/cum dau drepturl si inpunu obligamintl pentru cresting ortodocslal aceleiasl parochil Sf. Candne si Statutulu organicu al Bisericilortodocse romans din Ungaria si Transilvania.

2. Biserica cu hramulu Sf. Treimi din Cetatea Brasovululeste casa Domnulul In acdstl, parochi/ si afacerile eclesiasticesi cele de administratiune Romanil si Grecil dui)/ principiuluparitatil.

Ca avere bisericdsca se consider/ tOta acea avere, careprin fundatoril s6I este menit/ pentru cultulu divin, pentru In-trebuintarea ei in folosulu bisericel sdu a servitoriloru el, precumacele fundatiunl filantropice si dui)/ cart Biserica Inparte mill laanumite dile presto an, afle-se acestea astadl In administratiuneaGreciloru sdu a Romaniloru, dart nu sti potu subsuma aicea acele

13c

196

fundatiunT, earl fundatoril de pia memeria le-at destinatu pentruscopurl spetialT seu acelea, a caroru form& de administratiune austatorit'o insist fundatoril. Administratiunea fundatiunilor cumenitiune separata, se intempla prin corporatiunea bisericesca, Informa, carea au statorit'o fundatoril in acteIe fundatiunall.

3. Pre basa principiulul paritatii parochia va aye dot preoti,unulu romanu si unulu grecu; asemenea si cel&laltu personalubisericescu In numoru asemenea pentru Romani si Grecl si servi-ciulu dumnec,leescu are s& urmeze mai departe, pang la o alt&intocmire dupe prescrierile din ord. consistorial& Nr. 85 ex 1868.

Parochulu romanu si celu grecescu, precum si celelalte fetebisericescT voru trage din cassa bisericel salaril trite° form& demarl si voru. aye parte de asemenea beneficii. Salariile se sta-torescu dupe normativele parochiiloru de clasa a I-a In Brasiovu,si ord. ministeriulul de culte si instructiune de datulu 3 Novem-bre 1868 Nr. 19,391.

Asia va aye a se observa in venitoriu, 6r6, pentru trecutu,parochului romanu Bartolomeiu Baiulescu este de a i-se solvi sisalariulu restantu pe mai multi alai, cum ave sa-lu prim escaconform ordin. In. Ministeriu r. u. de culte si instructiune pu-blic& cu data 1870, 27 Septembre Nr. 12376, innoit& prin ordi-nulu aceluiasT inaltu Ministeriu, cu datulu 12/I. 1875 Nr. 35,381.

4. irotu cu respectu la principiulu paritatiT sunt de a secompune acele organe bisericesei, carom le compete amesuratuStatutulul organicu administratiunea trebiloru parochialt Prinurmare Comitetulu parochialu, precum si Epitropia parochial& sti,constea din numeru egal al crestinilor Greci si Romani. Presedin-tele Sinodului parochialu fiind de fatA, protopopulu, amesuratu§-lui 10 din Statutulu organicu este protopopulu, altcurn ca pre-sedinte ordinariu sett lang& protopopulu ca vicepresedinte vafunctiona inteumf ant preotult romanu, si atunci presedinteleComitetulul parochialu va fi Grecu, era in anulu venitorit va fipreotulu grecescu presiedintele sinodului si atuncl presedinte alComitetulul este de a se alege Romani. Altcum Sinedele si cele-lalte organe functioneza si se compun amesuratu prescriptelortStatutului organicu. La alegerea parochului ins& si a celorlalte fetebisericeScI, candu va fi vorba de a fi alesu Romanu, concurgtnumal Romanii, er& la alegerea celoru grecesd numal Grecii.

ProtocOlele in sedintele Sinedeloru si ale Comitetulul paro-chial se aduc in limba romana si grect,, prIn urmare vor ave s&fungeze doT notarl, unul grec si unul roman.

ProtocOlele matriculari au a se duce numal In Cate unesemplar si respectivil parochiT au de a petrece In ele casurile ocu-rente. Petrecerea in matricule, cu respect la 175 a Stat. orga-mi.c si al Art. de lege 41: 1868 trebue s& se fac& in limba roman&..

§,

197

5. Primindu-se aceste puncte, afrandu-si aprobarea maiInalta, se va compune un statut spetialu, carele pe basa princi-piilor de sus, va delibera si organisa mai de aprOpe acele causeadministrative, earl pretind o organisare spetiala, de esemplu acelefondurl, cart am6suratu meniril loru ori a litereloru fundationallsuntu cerute de administratiunea ordinara biseric6sca.

Prin punctele 1-5 inclusive se regulka numal administra-tiunea afacerilor comunel bisericesci, si nu s6 decide si asupracestiunil de proprietate a averel bisericei. Deci roman, ca acelmembri aT parochial, cart credu, a av6 drept de proprietate la Ore-car' din averile tinotore de biserica Sfintel Treiml din CetateaBrasovului, invalideze pre calea, legit.

Brasov, in 16/V-5879.Comitetul parohial.

86 c)=strasDin protocolul sedintei Comitetulul parochial din Brasov-

cetate tinuta in 24 Martie 1879.Nr. 15. Comisia al6sa sub Nr. 9 pentru pertractarea impa-

ciuirei: D-nii Ioan G. lon, Iosif Puscaru si Ioan Lenger raporteza,ca, la 10 Martie a. c. s'a tinut pertractarea. Comisia a presen-tat aci anecsatele punctatiunl de complanare. Grecil insa prinIoan Alecsi, Naum Doseos si Ioan Safrano au declarat, ca, n'aumotive, sa se lase la vreo impaciuire, ci cer, ca actele sa se trim6taD-lui Ministru la Budapesta, ca sa iea o decisiune definitivgin ac6sta causa.

D. u. s.Bartolomeiu Baiulescu m. p. Dr. loan Bozocean m. p.

presedinte. notar.

87.masoiat : Vallas- 6s kozoktatasi magy. kir. Minister.35474. szam.

Matoscigos Foispcin Ur!A brass& SzentharomsagrOl czimzett gor. kel. egyhaz

vagyon kezelti bizottsaga altal f. 6. aug. 4-6n 54. sz. a. hozotthatarozatot, mely szerint a gorog ajku egyhazi hivek k6pviseletekoteleztetett, hogy a felmerillend6 perkolts6gei fedezes6re altalajogositatlanul atvett s az egyhazi vagyon kieg6szit6 r6sz6t k6pez6'8000 frt urb6ri kotv6nyeket a szelv6nyekkel egyiitt a vagyonkezel6 bizottsag altal kezelt p6nztarba 15 napok alatt szolgal-tassa vissza indokainal fogva jOvahagyandOnak Os az emlitett

ei

sg sit

198

kepviselet reszerol a hivatolt hatarozat ellen beadott felfolya-modvanyt, mint alaptalant, vissza utasitandenak talaltam.

Mirol Meltesagodat L. 6. oktober 24-6r61 76. sz. a, k. jelen-t6s6re a kozlemenyek visszazarasa mellett tovabbi intezkedesvegett azzal tudositom, hogy a szeban 16v6 urberi ketvenyeknekat nem szolgaltatas eseten leend6 biztositasa es behajtasa iranta tervenyes 16peseket azonnal tetesse meg.

Fogadja Meltesagod kival6 tiszteletem 6szinte nyilvanitasat.Budapesten, 1882. november h6 6-an.

Trefort s. k.Az eredetivel egyhangu.Brass6, 1882 evi november he 11-en.

Munteanu I. Iordetn-,biz. jegy.

88.Brassie megye feispanjat61 mint Ministeri biztostel.Sz. 113. 881.

csaszari es apostoli kir. Felsoge 1. 6. februar he 14-enBecsben kelt legfelsebb elhatarozasaval addig is mig a SzentHaromsaghoz czimzett brass6i gor. kel. szentegyhaz es az ahoztartoz6 alapitvanyok tulajdonjoga irant fennforge vitas kerdeseka torveny rendes utjan vegleges elintezest nyerendnek, nehogyaz isteni tisztelet tartasa a hivek lelki nyugalmanak karavalserelmet szenvedjen, tekintve bogy a ger. kel. egyhaz szabvanyaiszerint az isteni tisztelet (lyturgia) a nep nyelven tartande, azegyhazi }Ake fenntartasa vegett ideiglenesen es a tulajdonjogikerdesek erintetlen hagyasaval kegyelmesebben elrendelni m61-tortatott :

Hogy a nevezett egyhazban az isteni tisztelet a hivek kiilon-bez6 anyanyelvere vale tekintettel, iinnep- Os vasarnapokra fel-valtva, egyszer gorog, masszor roman nyelven tartassek ; az ezzelAre koltsegek a lelkeszek fizeteseit beleertve, amennyiben azegyhaz s az ahoz tartoz6 alapitvanyok jevedelmeib61 telik, azokbelegyenlo m6rvben fedeztessenek, a mennyiben pedig ezen intez-kedes folytan akar a gorog, akar a roman ajku hivek a tulajdon-jog hint vegleges intezkedeshez kepest tulelvezmenyben resze-siilnenek, az annak idejen a tulelvezmenyben reszesiiltek altalvissza fog terittetni, esetleg a nekik jutande reszbe beszamittatni.

*) A Szent Haromsagrol czimzett brass& helvarosi gor. kel.Szentegyhdz roman ajku hivei egyhcizi kepviseletenek tisztelenclg Baiu-lesku Bertalan lelke,sz ur kezehez Helytt.

6

199

A torveny rendes utjan valO intezkedes megtortenteig pedigoly vegre, hogy az alapitvanyok rendszeres kezelese biztosittassa.

Felsege legf6bb feliigyeleti joganal fogva vallas- es kozoktatas-tigyi Miniszter Ur 5 nagymeltOsagat legkegyelmessebben felhatal-nnazni meltOztatott, hogy ezen vagyonsdgok kezelesdre 5 nagy-meltOsaga Altai kinevezendo ministeri biztos elnoklete alatt azemlitett egyhazhoz tartozo, ugy gorog, valamint roman ajku hivek-

egy nyolcz tagu bizottsagot alakithasson, mely bizottsag anevezett egyhaz vagyonainak s az azokhoz tartozO alapitvanyokbeveteleirol es kiadasairOl is evenkent rendes el5iranyzatot ke-szitend s azt az eltSzo ev zarszamadasaival egyiitt megvizsgaldses jovalagyas vegett hozzam felterjesztendi.

0 Felsege legmagasab akaratahoz kepest ezen bizottsag iigy-rendjet a bizottsag szerkesztven azt vallas es kozoktatastigyiMinister Ur 0 NagyrneltOsaga fogja jOvahagyni.

Vegtil 0 Felsege Altai legkegyelmessebben felhatalmaztatottMinister Ur 0 NagynaeltOsaga hogy -a kirendelend5 biztost a sztik-seges utasitasokkal ellathassa.

Ezen legfelsobb elhatdrozas alapjan meltortatott vallas- eskozoktatasiigyi Minister Ur 0 NagymeltOsaga engemet Ministeribiztosul kinevezni es utasitani, hogy a jelen legfelsobb elhatdrozastartalmar61 a Szt. Hdromsagre nevezett brass& belvdros gorogkeleti hitkozseg ugy gorog mint roman ajku tagjait az orszag-gyilles kepvise145 hazahoz Altaluk benyujtott folyamodvdnyukintezesetil ertesitsem s a legfels6bb elhatarozasban az' isteni tisz-telet tartasara vonatkez6 intezkedeseknek azonnal s teljes merv-ben foganatott szerezzek, egyebekben pedig javaslatamat haladeknelkill tegyem meg.

Midon tehat 0 csaszari es apostoli kiralyi Felsegenek fen-nebbi legkegyelmesebb elhatarozdsdrOl s annak alapjan vallas- eskozoktatastigyi Minister Ur 0 NagymeltOsdganak folyO 1881. evifebruar 2041.61 371/eln. sz. a. kiadott rendeleter5I a Szt. Hdrom-sagr61 czimzett brass& belvdrosi gor. kel. egyhaz gorog es romanajku hiveinek egyhdzi t. cz. kepviseletet hivatkozassal amagyar orszaggyales kepviselnazdhoz beadott kervenytkreezennel hivatalosan ertesitem, egyszersmind kijelentve, hogy afenn tisztelt legfelsobb elhatdrozas egyidejiileg eletbe lepvenutasittatik ugy a gorog ajku hivek mint a roman ajku hivekegyhdzi kepviselete es gondnoksaga felelOseg mellett gondoskodniarr61, hogy az isteni tisztelet a Szt. Haromsagr61 czimzett brassOibelvdrosi g. n. Szentegyhdzban ezen legfelsobb elhatdrozashozkepest iinnep es vasarnapokon felvdltva a gorog es roman ajkuhivek lelkeszei dltal tartassek meg, mely veybol es ezelra koteles aSzent Hciromsagrol czimzett brass& belvarosi g. u. Szentegyhaznakvagyonat tenyleg kezel8 gondnoksag, a roman ajku hivek reszereisteni tisztelet kiszolgaltatasahoz a kiadasokat valamint a roman

b61

el-

0

200

ajku pap fizetOsa, azon martaben mint az jelenleg a gorog ajkuhivek isteni tiszteletehez Os lelkOszek rOszOre kiszolgaltatik, marmost addig is mig a kezelo bizottsag intezkednOk, kiadni s ennekmegtortOntOt hozzam haladOk nOlkiil bejelenteni.

ITOgill felhivatik az emlitett egyhaz vagyonat Os alapitvanyaitkezelo gondnoksag, miszerint az 1881-ik Ovi koltsOgeloiranyzatotaz egyhaz vagyonanak beveteleir51 Os kiadasaix61, nem kilionbena vagyoni leltart, amelyben az alapitvanyok kimutatasa isbelefogralva legyen, hozzam 8 nap alatt terjesze fel.

Brasso, 1881. marczius h6 14-On.Szentivanyi Gyula,

fOispan mint ministeri biztos.

89.Articlulu XXV. de lege din anulu 1881,

despre deciderea causeloru de discusiune pentru bisericele, scohlesi bunurile fundationale a le bisericeloru comuneloru bisericescigreco-orientale amintite in §. 9. al articlului de lege IX. din a. 1868.

(S'a sanctionatu in 15 Aprilie anulu 1881. S'a publicatu incasa representativa in 25 Aprilie anulu 1881, Or in casa magna-tiloru in 27 Aprilie anulu 1881.)

§ 1.

Intre credinciosii comunitatiloru bisericesci amintite in §. 9al articlului de lege IX. din anulu 1868 tiena-se aceea de una, sOude diferite limbi, in causele de discusiune asupra averiloru bise-ricesci sOu fundationale si scolare obveniende, in catu acele nus'ar put6 deslega pe calea inpacaciunii amicale, vor fi de a secomplana dupa regulele procedurei ordinare, cu scutirea de tacselecompetintiei si a timbreloru, prin esmiterea tribunalului regescu,in conformitate cu §. 8 al articlului de lege IX. din anulu 1868.

§ 3.

Cu esecutarea acestei legi se increde ministrulu de cultesi de instructiune publica, si ministrulu de justitie,

90.Traducere.

Ministeriul r. ung. de culte si instructiune publica Nr, 10897

fluster. V. D-le Comite suprem!

Cererea credinciosilor greci dela biserica Santef Treimi dinCetatea Brasovului, in care acestia, cer, ca biserica romana gr.or. de acolo sa fie indrumata a-0 validita pretensiunile, ce credo

201

a av6 asupra bisericei Sfintei Treimi si asupra fundatiunilortinOtOre de acesta, in decursul unul spatiu Resat de timp prin paradata judecgtoriei competente, ye tramit pentru mar departe dis-punere si pentru incunosciintarea partilor interesate cu urmatoreadecisiune: Avend in vedere, ca scopul dispositiunilor adminis-trative luate conform resolutiunii (imp. r. a.) Majestatii Sale c. r.apost. data in 14 Februarie anul trecut si comunicata Ilustr.Tale in 20 ale aceleiasf luni sub Nr. pres. 371 a fost numalacela, ca pana se va aduce o sentintA judecatorasca, meritorica,in privinta,cestiunilor de controversa, ce esista in privinta droptulul de proprietate a numitel biserici si a fundatiunilor tinOtOrede ea, sa, se faca, ceea-ce era neaperat de lipsa, din punct devedere religionar-politic si pentru administratiunea averii si sase iea niste astfel de dispositiuni, prin care sa se faca, posibil unmodus vivendi intre parti; far& insa de a so trage din tote acesteavre-o consecinta referitOre la deslegarea legala a cause': avendin ved6re, ca tendinta de a considera efectul dispositiunilor ad-ministrative cu totul provisorice, ca nu ce vecinic este opusaintentiunii resolutiunii pr6 -inalte ; avend in vedere, ca pentruvaliditarea pretensiunilor sale pe basa articulului de lege 25 din1881, inca nici una din partite litigante nu si-a dat pang acumacererea, si avend in vedere, ca este de dorit, ca procesul sa seincapat cat mar in graba chiar si in interesul propriu bine intelesal partilor: Din, aceste motive si cu privire la acea imprejurare,ca immobilele tinOtOre de averile pomenite sunt scrise In carteafunduara pe numele bisericii grecesci, si cg Grecil at fost in po-sesiunea esclusivg si faptica a bisericil si a averilor fundationaleneintrerupt, pang cand a luat in mama administratiunea averiicomisiunea instituita, in acest scop," conform resolutiunii pr6inalte, aflu de necesar a decide, ca biserica romana gr. orient.pretendenta sa, fie obligatg a incepe in decurs de sase lunT soco-tite dela data acestei decisiuni pe basa articululul pomenit maisus si inaintea tribunalulul reg. din Budapesta denumit spreacest scop procesul in contra Grecilor si sa mi se aduca la cu-noscintA bagarea parei si ac6sta cu atat mar vOrtos, cu catin cas contrar pre langa rOmanerea in vigOre a dreptuluT de in-spectiune si a celorlalte disposiVuni ale resolutiunii pr6-inalte,Grecil vor fi reaseclati in dreptul for de a administra averile desub

De sine s6 intelege, ca pang la incheiarea procesuluT dispo-sitiunile de pang, aci vor fi tinute in tote deplingtatea for invigOre.

Budapesta, in 16 Aprilie 1882.

Trefort m. p.

litigit.

202

91 a)Comitetul parochial arata Sinodulul pasii facuti, sa nu

incept proces.Relativ la procesul pendent Intre parochienil romani si

greco- bu]garl dela Santa Treime, Comitetul p6te aduce la cunos-cintg onoratului Sinod parochial, cg acest proces a dat In anul1882 Comitetului mai mult de lucru de cat on sand. Acest procesin urma Pr6-inaltei Resolut,iuni regesci din 11 Faur 1881 aintrat intr'un stadiu not. Domnul ministru de instructiune public&si de culte prin o hotgrire a sa luatg pe basar pomenitel Re-solutiunl pr6-innalte in 16 Aprile Nr. 10897/882 a Indatorat peparochienil romani gr.-or. din Cetatea Brasovului, sa, Inc6pg procescontra parochienilor greco-bulgarl. Ca tribunal ad hoc pentrudejudecarea acestui proces a fost delegat tribunalul din B.-Pesta.

Comitetul, cu tOte cg a fost autorisat de On. Sinod parochialIncepg acest proces, totusi afland in noua administratiune o

siguranta contra risipirel averei bisericesci, a pit cu tOte mij-iOcele, ce i-au stat la dispositiune, contra ordina#uniT ministerialedin 16 Aprile 1882. Ast-fel a dat o representatiune catra ministrulde culte, in care-i cert, sg ridice indatorirea impusg Romanilorsi sg oblige in sensul Resolutiunil pr6-innalte, sg Inc 6pa procespartea nemultgmitg cu noua stare de lucruri. Ministrul de culte!mg prin hartia sa din 19 Iunie 1882 Nr. 19773 respinse re-presentatiunea facutg. Comitetul fact o a doua representatiunecatra ministeriu, In acelasT timp adresa o representatiune sicatra, Escelentia domnul Mitropolit pentru a-1 rugg, sg sprigin6scanoua representatiune a Comitetului cgtra ministeriul unguresc.In acest stop a fost trgmis la Sibit domnul advocat N. Str6voiu,unde s'a tinut consilit cu Esc. Sa domnul Mitropolit si cu altibgrbatT insemngti din Sibiit, in privinta, pasilor de facut in o causgatat de insemnatg.

Domnul N. Str6voiu a fost si la B.-Pesta spre a sprginipersonal representatiunea Comitetului. Cu regret trebue Comitetulsg aducg la cunoscmtg On. Sinod parochial, cg -Lae demersurileacute din partea sa pentru a reusi at r6mas zadarnice, de-Ore-ce si a doua representatiuni a r6ma s cara, resultat.

Brasov, 20 Malt 1882. Comitetul parochial.

91 b)Escelentia Vastra fnalt Pre-SfinOte D-le Archiepiscope fi Illetropolite!

In urma decisiunil EscelentieY Sale DomnuluT Ministru regiuung. de culte August de Trefort cu datul 16 Aprilie 1882 Nr.10,897 aci in copie alaturatg Romanil gr. or. dela Sfantg Treime

sa

203

din Cetatea Brasovulul sunt Indatoratl a incepe proces in causabisericil SE Treiml din Cetatea Brasovului In restimp de s6seluni de Bile, pentru validita pretensiile for asupra bisericilsi fundatiunilor dela Sfanta Treime.

Prin ac6sta indatorire subscrisul Comitet s6 crede nein-dreptgtit, de Ore-ce la o simplg cerere a contrarilor grecl farg afi ascultati si Romardi ca cealalta parte, s'a adus area decisiune,a caret motive nu sunt destul de puternice, de Ore-ce Romanil nucer vre uri drept esceptional la acea biserica si el s6 afla, mul-tAmiti pe hotgrirea consistorialg Nr. 85 ex 1868 renoitg prin ceadin 26 Iunie 1869 Nr. 617 si pre hotgrirea pr6-Inaltg din 14Febr. 1881, In care se dice, partea, care are pretensie deosebitasg caute pe calea iustitiel ac6sta.

Deosebit de ac6sta, prin hartia ministerial Nr. 961/882, princare se aduce partilor controverse dela Sfanta Treime din cetatela cunostinta, ca pentru procesul acestel bisericl s'a denumittribunalul regiu din B.-Pesta, se notificg, cg, dacg partile nu se vorimpgca, at1 sa inc6pg procesul la acest tribunal. Impgcarea Insgnu se putut Incerca, cad e timpul pentru asemenea stop sfantpr6-scurt.

Din acestea si alte temeiurl Comitetul parochial roman gr.or. dela Sfanta Treime a Inaintat pe calea comisariulul mini-sterial, pe care a prima decisiunea des amintita, o representatiunecgtrti, !naltul Consilit de ministri din Buda-Pesta, care o alatu-TglEU in copie acT sub / /.

Subscrisul Comitet parochial vine cu tag supunerea si v6r6gg, ca sä v6 indurati a sprigint si din partea Escelentiei vOstreacesta representatiune prin o hartie catra Ina ltul Consiliu deministri din Buda-Pesta, cu atat mai v6rtos, ca n'avem lipsa pentrua Incepe proces sprijinitu cu autorisatiunea Escelentid V6stre.

Fiind causa ac6sta destul de insemnatg si de interes pentruIntr6ga biserica; credem, ca Escelentia VOstra, o vetI sprijinl sisuntemil Al Escelentid VOstre plecatI fiT

Brasov, in 27 Aprilie 1882.Comitetul parochial gr. or.

Bartolomeiu Baiulescu,pres.

Dr, I. Bozoceanu,notar.

91 a)=strasdin protocolul Sinodulul parochial estraordinar tinut in 23 Mai 11

1882 sub presidiul ordinar.Nr. II. SO cetesce hartia EscelentieI Sale D-lut Ministru r.

ung. de culte din 15. Aprilie 1882 Nr. 10,897, prin care RomaniI

a-s1

ca

204

dela Sf. Treime din Cetatea Brasovului sunt provocati, sa Inc6paproces contra Grecilor dela aceeasi biserica inaintea tribunaluluidin Budapesta, delegat ad hoc in restimp de 6 lunI de dilesocotite dela data hArtiei mai sus pomenite, pentru ca la cascontrar Grecil vor fi liras' reasedati in administratiunea averilorsi fundatiunilor bisericesci. Presedintele SinoduluT cemunicA, caComitetul parochial a decis, sa sp facA a representatiune Ministeru-lui r. ung. de culte contra acesiel hartif si dispositiunilor ei. SAse ast6rna ac6sta la locurile competente prin o deputatiune al6sade Sinod in persOnele D-lor Petru Nemes si Neculae Str6voil

Sinodul iea la cunostinta hArtia ministerialA. Pasii fAcutide Comitet pang acT, in ac6sta afacere IT aprobA. So aleg per-sOnele de mai sus, carT se ast6rnA representatiunea In. Minister,r. ung. de culte. Mai departe se autoris6zA Comitetul parochial,ca cerend trebuinta, sa inc6pA procesul in intelesul ordina-ciunii ministeriale.

D. u. s.B. Baiulescu m. p., Dr. loan Bozoceanu m. p.

presedinte. notar.S'a cetit si verificat in 25 Mail). 1882.

Nicolau de Sustai nr. p. Dr. Nicolau Pop m. p.

=str asdin protocolul sedintei ComitetuluT tinnte in 1/13 Iulie 1882.

Nr. 60. Dl adv. N. Str6voiu raportka, ca s'a presentat cuDl adv. Serb la Dl Ministru r. ung. de culte din Budapesta sile-a declarat, ca representatiunea Comitetulul par. facutA contraordinaciunil Nr. 10,897, nu s'a putut considera, fiind-ca Greoil stSaflA ca proprietarI aT bisericit si averilor eT in cArtile tunduare,Romanii deci sunt siliti sa Inc6pA procesul.

Nr. 61. Se cetesce hArtia ministerialA Nr. 19,773 din 29Iunie 1882, prin care s6 r6spinge representatiunea comitetuluTparochial contra ordinaciunii Nr. 10,897.

Se iea sere sciintA cu aceea, ca sa se faca pregatirlpentru procurarea actelor procesuale.

D. u. s.Comitetul parochial.

91 b)Masolat. Szam 332-1882.

Tisztelend6 Ur!A Nagyrn6ltdsagu m. kir., vallas- Os kozoktatasiigyi Minister

Urnak foly6 6vi junius 116 29-On 19,773. szamu magas rendeltnekmasolataul, valamint brass6 belvarosi Szent HaromsagrOl czimzett

205

gorOg keleti roman ajku hivei altal benyujtott elOterjesztest demellekelve tudomas 6s mihez tartas v6gett megktildom.

Brass6, 1882 julius ILO 10-6n.Gr. Beth len Andras m. p.,

ministeri biztos f6ispan,

92.=strasdin protocolul sedintel ComitetuluT parochial din Brasov cetate

tinuta in 24 Noemvre 1882.Nr. 94. D-1 adv. Neculae Strevoiti comunicg, cg D-1 adv.

Hodosy Imre primesce pre langg conditiunile date a aperaprocesul si cg a strens actele necesaril pentru proces : cere a sealege o comisiune de jurist' in persOnele Dlor P. Nerves, IosifPuscariu, Simian Damian, Octavian Sorescu si densul, car' sa-s1facg observatiunile asupra for ! Se primesce

D. u. s.B. Baiulescu m. p. Dr. loan Bozoceanu m. p.

pres. notar.

93.Nr. 25. Sinodul parochial primesce conditiunile propuse de

D-1 advocat Hodosy Imre din Budapesta si-1 angajazg, sg aperedreptul Romanilor fatg de biserica Sf. Treiml la tribunalul dinBudapesta.

Brasov, 25 lanuarie 1883.B. Baiulescu m. p. Dr. loan Bozoceanu m. p.

pres. notar.

94.29615 szam. Masolat.

Vallas Os kozoktatasugyi m. kir. Minister.

Illeltoscigos Grof Is Feis_ptin Ur!

A SzentharomsagrOl czimzett brassOi belvarosi gor. kel.grog egyhazkozseg (k6pviselve Rohrer Victor budapesti iigyvedAltai) . a csatolmanyaival egyiitt idezart beadvanyaban azonbir6i it6leteket mutatta, be hozzam, melyekkel a nevezett egyhazki5zs6g ellen a brassOi Or. kel. roman egyhazkozseg altal aSzentharomsagrOl czimzett brassOi belvarosi gor. kel. egyhaz saz ahoz tartoz6 egyhazi Os alapitvanyi vagyonok irant az 1881.

206

XXV. t. cz. alapjan folyamatba tett per jogerejuleg elbiriltatott.Ezen hiteles masolatokban itt fekv6 iteletek, s jelesiil a m. kCurianak 1887. evi 1100 sz. a. hozott jogerejil italete szerint afelperes roman egyhazkozs6g kereset6vel egaszben elutasittatott,s a' SzentharomsagrOl nevezett brass& belvarosi gor. kel. egyhazgorog nemzetisegti jellegt1 egyhaznak mondatott ki.

Ebb& foly6lag a nevezett egyhaz 6s az ahoz tartoz6 osszesIngo 6s ingatlan egyhazi s alapitvanyi vagyon a brass& belvarosigor. kel. vallasu de csak &lig nemzetisagti lakosokb61 alakul6egyhazkozs6g kizarolagos tulajdonaul it6ltetett meg, olyatank6p,hogy az egyhaznak s az ahoz tartoz6 vagyonsagnak torvany sszabalyszeni igazgatasa s kezelese a mondott egyhazkozs6g tor-venyes k6pviseletat illeti. Ennal fogva az id6zett italet rendel-kes6se szerint az osszes egyhazi s alapitvanyi vagyonsag, melyjelenleg a M61t6sagod elnoklete alatt alakitott bizottsag altal ke-zeltetik, a mondott gorog egyhazkozsag rendelkezase 6s kezelaseOa bocsajtand6. E jogarvanyes italetb61 foly6lag most mar az0 cs. kir. apost. Fels6g6nek 1881. februar 14-6n kelt, s M61t6sagodelOdj6vel ugyanazon 6v as 116 20-an 371 eln. sz. a. kelt leiratom-mal kozolt legfelsObb elhatarozasa alapjan megalakitott s 1881.6vi aprilis 1-6n 592 eln. sz. a. kelt leiratommal tanyleg kinevezettvagyonkezel6 bizottsag mOkod6se vagahez kozeledik, s mag csaka kezelase alatt allott osszes vagyonsagok atadasa Os a bizottsagikezelas alatt vezetett szamadasok rendbehozatala van hatra.

Felk6rem enn6lfogva M6lt6sagodat hogy a SzenthAromsagralnevezett brass& belvarosi gor. kel. egyhaznak a M61t6sagodeltidje Altai 1882 februar 11-6n 5/882 v. k. b. sz. a. tett jelent6sselbemutatott leltarak mellett atvett osszes egyhazi 6s alapitvanyivagyonossagait a tobszor nevezett gorog egyhazkozsag torvanyeskapviseletanek kir. kozjegyz6 kozbej6ttevel, leltar mellett halad6knalkillt Atadni s a fiiggoben 1ev6 szamadasok leirasara Os hozzamleend6 felterjesztase irant int6zkedni sziveskedj6k. Ezek megtor-t6nt6vel ne fogok k6sni a vagyon kezel6 bizottsagot megbizatasaalai felmenteni.

Szives eljarAsa .eredm6ny6r61 sz616 jelent6s6t az atadasi ok-many Os leltar bemutatasa mellett a netan fligg6ben marad6k6rd6sek megoldasa iranti valemanyes javaslataival egyiitt mi-hamarabb elvarom.

Fogadja M6lt6sagod kival6 tiszteletem 6szinte nyilvanitasat.Budapesten, 1887. augusztus ho 30-An.

Trefort s. k.Jelen masolat hitelaill.Brass6 1887. szeptember h6 14-6n.

Munteanu I. Iordin,bizottsagi jegyz6.

207

94.Nr. curial 1100-1887. (Traducere romanOsca.)

In numele Miestatii Sale Regelui.In causa comunitatil bisericeI gr. or. romane dela Sfanta

Treime din cetatea interna Brasov ca acusatore representa,ta prinadvocatul Imre Hodossy In contra comunitatil credincio§ilor totdela aceea0 biserica de nationalitate grecesca ca acusata represen-tat& prin Stefan Teleszky pentru biserica dela Sf. Treime pentruaverile bisericescT §i fundationali apartinOtOre eT, pusa in curgereinaintea tribunalulul reg. din Budapesta in Intelesul articulilorde lege IX. din 1868 §i XXV. din an. 1881 ca inaintea unei ju-decatoril ordinare §i causa acOsta efeptuindu-s6 tot la acel tribu-nal prin sentinta de dto, 17. Iunit. 1886 Nr. 16862 §i In urma re-cursulul acusatorulul Tabla regdsca, din Budapesta prin sentintasa de dto. 11 Novembre 1886 Nr. 34314 luand sub cercetare pro-cesul ordinar, in urma recursulul acusatorulul de dto. 30 Ianua-rie 1887 Nr. 3635 si acelul a acusatulul din 28 a aceleiasl lunian. 1887 sub Nr. 3466, Curia regOsca maghiara, luandu-le subcercetare In sedintele sale ordinare publice tinute in Vele de24, 25 §i 26 Man). anul 1887, a adus urmatdrea

SentintSentinta apelata a TableI reg. din Budapesta so aprOba Ininteles, ca, :

I) Acusatoril preste tot se resping cu actiunile for §i bise-rica gr. or. dela Sfanta Treime din cetatea intern& Brasov sOenunta de biserica cu caracteril national-grecesc; In consecintaacesteia.

II) Biserica numita Si tote averile mobile §i imobile biseri-cesci si fundationale, ce sO tin de- ea, formOza proprietatea esclu-siva a comunitatil bisericescl din cetatea interna Brasov alcatuitanumaT de col de nationalitate grecdsca astfeL ca, guvernarea §i admi-nistrarea legal& si normal& a bisericei amintite §i a averilor elsO compete representantei legale a comunitatii bisericescl.

De aceea tot& averea bisericOsa, si fundationala, care prebasa prd-inaltei hotarlri de dto. 14 Faur 1881 si pe basa ordi-natiunil ministrulul de instructie si culte de dto. 20 Faur NrulPresid. 371 se administrOza de present de o comisiune alcatuitain Intelesul hotarlrilor de sus, trebue sa se puna la dispositia §imanipularea numiteT comunitatI bis. grecesci.

III. Acusatoril sunt datorl a suferil, ca cartile Tunduare de-la Sambota-de-sus de sub Nril 183, 428 si 443 sa se rectificeastfel, ca In acelea de proprietara stt se puna biserica gr. or. gre-cOsca dela Santa Treime din cetatea intern& Brasov.

IV. Spesele procesuale sO sistOza In 'mod reciproc.

acelti

208

Motive.Deciderea actiunif acusatorului si a contraactiunil acusatu-

luI aterna dela resolvirea aceleT intrebari, ca Ore biserica delaSfanta Treime din cetatea interne Brasov formdza o bisericacurat de nationalitate greeds* sdu de caracter mist greco-roman?La resolvirea acestei intrebari insa trebue, ca intentiunea funda-torilor sa fie normative si aid este de mare insemnatate aceea,a dintre credinciosii gr. or. de ce nasionalitate au fost aceia, carTau intemeiat biserica.

Pentru-ca nuanta caracteristica proprie a bisericel gr. or. aformat-o in tot locul si totdduna autocefalia si particularismul,care tinde a duce indeplinire ideea nationals atat in carmuireabisericel cat si In comunitatea bisericdsca si pentru carea cre-dinciosil aceleasl confesiuni se impreuna si dispreuna in biserica,dupa nationalitatea lor. De aci urmdza, ca la cel de confesiuneaorientala nationalitatea cu confesiunea au fost si sunt astfel im-preunate la olalta, ca Serbul, Valahul si Grecul isi numesce bisericasi preotul seri de serbesca, romandsca. grecdsca.

Acdsta idea nationals bisericdsca, care a trait si traesce instnul bisericil ortodocse orientale, s'a validitat mai de curend siin articolul -de lege IX din anul 1868, in care lege s'a incadratdespartirea metropoliilor romans si serba, in urma careia s'au des-partit Romanil si Serbii de olalta in privinta bisericilor, earl maiinainte le erau comune, si jurisdictiunea mitropoliel din Sibiu s'aestins deja nu numal preste Muntele-Craiului, ci si asupra locui-torilor romans de acolo incOce, pecand inainte de aceea capulbisericesc comun dela Carlovit spre distingerea nationalitatii ore-dinciosilor s'a numit de Patriorch al Serbilor si al Romani lor.

Acdsta inclinare de impreunare si despartire bisericdscadupa nationalitate sd pdte presupune si la aces credinciosi deconfesiunea gr. or., cars au fundat in anul 1786 biserica din ces-tiune, si data este adevorat aceea ce sustin acusatiT, cumca fun-datoriI bisericel din cestiune dupa nationalitate au fost Greci,trebue sa opinam cumca derisi1 au voit, sa infiinteze o blsericade caracter national - grecesc. Acdsta trebue sa o presupunempang atuncl, pane and nu s6 va dovedi contrarul.

Er biserica improcesuata an edificat-o dupa specificatia din1787 de sub R, a. S. p. si dupa Puncta Complanationis din 1788de sub T. a. sdpte insi; Hagi Panaiot Nika, Eustatie Ghyoca,Constantin I. (Koszta) Dsanliu, Dumitru Dima, Stefan Nicola,Emanuil Kalfovici si Michail Kristof. La eel sdse dintal nationa-litatea grecdsca nu sufere indodla, si numal in privinta celul dinurma discuta acusatoril, cumca el nu e Grec, ci a fost Roman denationalitate. Dar anumitul Cristof Michail impreuna en ceTlaltYfundatorl se marturisesc pe sine in tot locul, dar mai ales cucontractul aparut In 1785 sub G. a. si in documentul de sub

209

T. a. de negutator grec, civis Graecus a fost mai de timpuriumembru al CompanieT grecesc!, dupe, -cum mate, tabella aparutaIn 1777 sub Nr. 7, si Intro GrecT l'a numerat pe el si zelosulprotector al Romanilor episcopul- Adamovicl in decursul investiga-tiunif (raportul de cercetare 9 cOle) alul Fronius, la care a servitde basa representanta guverniala de sub Eee. Dar data docu-mentul de sub Bbb. s'ar si primi de o dovada neindoiOsa in aceaprivintA, cum-ca Michail Kristof nu a fost sange grecesc,atuncT eel 400 fl., cu car! a contribuit la fundarea bisericel fate,de 13400 fl. ai celor 6 fundatorl, a caror nationalitate grecescanu se pOte trage la indoela se pot dice de o sum& disparenta.Si in fine aceea e adeverat, cum-a, el pe timpul cladiriT bisericha fost insufletit de acelasT stop si de acelasl spirit ca si ceilalt1fundatorT, si Intre acestia maT ales cel mai darnic a fost HagiNika Panaiot. Cu drept cuvent a putut decT dice rescriptul reg.din 1796 Sept. 30-lea de sub E. e. Cum templum GraecorumCoronensium ipsorum Graecorum sumptibus erectum sit." Bi-serica din proces au cladit'o asa-dar barbatil greci, car! s'au mar-turisit pre sine espres de atari si se p6te presupune cu astfelde stop, ca aceea se, fie curat biserica nationala-grecesca.

Acosta presupunere este sprijinita si pe locul si imprejura-rile fundareT. Pe acel timp anume, a fost afara de fundatorT,asedatI in Brasov Inca numerOse familil grecesc!, unde neguta-tont' au fost cercetatl neintrerupt chiar si de Omen! familisti deprin imperiul turcesc. Acolo in Brasov a fost o companie pro-voduta cu privilegiu din partea principilor ardelent si a regilorungarT, care a avut de 150 de ant casa deosebita de rugaciunesi Inca a fost preot grecesc deosebit, si serviciul divin l'a avutin limba grecesca. Casa acesta de rugaciuni a avut credinciosii

cercetAtoril ei au fost si fundatorii, si s'a, dovedit de stremtapentru ca se, cuprinda pe credinciosT. Pe acel timp an avut siValachil afara de Cetatea Brasovului bisericele for gr. or. intreaceste bisericl era si o capela grecesca. Nationalitatea a format'opa acel timp un astfel de pareto despartitor, ca capela grecescasi preotul e!, conform documentelor din proces, s'a numit grece-sca Or bisericile neunite din afara de cetate precum si preotils'au numit de Valach!, si preotul grecesc nici in cetatea intern&nu li-a servit Romanilor, precum si servitorilor roman! afiatorila Grec! In cele sfinte, ci in cas de lipsa, preotul roman dincetatea esterna a venit in cetate la credinciosil roman!, si preo-tul grecesc a mers afar& cetate la cresting greci, pentrucaParochia Graeca et Valachica -non localitatem, sed nationalitatemrespiciat" (X. pag. a 4. din cercetarea Contelu! Nercies cola a31 din Cercetarea lul Fronius).

!II astfel de inprejurari s'a cladit biserica ca,para, si fate,de acestea acusatoril ar fi dost datorT a dovedi aceea, cum-ca. fun-

14

set,

-do

210

datoril desbracandu-se de obiceiul secular, de organisatiunea bi-sericOsca si de particularismul national, au voit s& inffinteze obiserica micsta greco-romana, Or nu una curat grecOsca. Acusa-torilor insa nu le-a succes a dovedi acOsta, ca si partea cea mafmare a documentelor, prin cart arata, istoria cladirif, vorbescein contra lor.

Lainte de tote aid trebue sä ne limpedim cu o asertiunea acusatorilor, cu insemnatatea cuventuluf grec", care ocura deatatea-orf in documentele oficiose din proces. Acusatoril sustin,ca in Ardeal era obiceiul a da numirea de grec" la fiecare individde confesiunea gr. or. si la negutatorl, si ca, conform acesteia,numele Grecil" in documentele de proces, n'a avut insemna-tate de nationalitate, ci une -orl a insemnat confesiunea, alte-orlocupatiunea negutatorOsca. Ins& acesta nu se pOte accepta.

Legislatiunea Ardealulul a numit si pe Romani si pe Grecfdupa numele lor propriu, deosebindu-I totdOuna de olalta dupanationalitatea lor. Astfel in privinta Valachilor dispune din ap.C. P. I. Sit. 8. 9. Pa III. Tit. 5. 53. P. V. Ed. 38. 43. apof Com-pilatele P. 1. Tit. 1. 9. 10, P. III. Pit. 11. Face mentiune despreart. de 1. VI din 1744. si pe Roman in mod consecvent intot locul 11 numesce Valach (Valachus si nic &iri Grec). Din potri-va despre Greci vorbesc Ap. C. P. III. Tit. 70 art 1. aid le dicepe numele lor, deosebindu-f tot pe ef de catra cef laltf imigragveneticl din Turcia, cart asemenea se ocupau cu negotul, adecade catra Armeni, Ratf, Bulgarf. Nu maf putin art. de leg. 36din 1791. si Ap. in C. P. I. Tit. 1, chiar si acolo, unde este vorbade confesiune pe Romanil de aceeasi confesiune si pe Grecf Iinumesce separat. (Ne intelegendu-so aid acei, earl sunt insecta Valachilor sou a Grecilor, cart sunt suferitl numal pro tern-pore usque ad beneplacitum Principum et Regnicolarum.") Romanifdeosebitl de tot de Grecf ocura si in procesul de natura de dreptpublic, care a decurs inaintea adunarif Wei ardelene din 1811pentru privilegiile Companielor grecescf ffind-ca acusatOre Com-paniile grecesci din Sibiiu si Brasov, in contra natiunif sasesciacusate, respective in contra oraselor acusate Sibiiul si Brasovul,in care adunare s'a si hotarit aceea (ProtocOlele Dietel Ardealululdin 1811, tot in acelea hotarirf de pe pag. 409 si urmatOrele: r.al 7-lea. Ne dovedindu-so din partea acusatilor, cum-ca, in contrapastrarif privilegiulul acusatorilor, in compania lor afara de eelde nationalitatea lor, ar fi primit locuitorl valachf din Ardeal.) SiIn aceea-ce privesce documentele oficidse, insusf episcopul Adamo-viol so provOca la urmatOrele cuviinte din scriscirea de dania aluf George Rakotzi din anul 1656 aflatOre la cdla a 10-a a rapor-tulul de investigare a luf Fronius. Eidem itaque Brancovits et Car-renth universum Ecclesianum inter Graecos, Rascionos et Vala-chos existentium Episcopatum dandum et conferendum." Ace last

211

episcop in decursul aceleeasi investigatiuni (cola a 8-a) esplica, caacel Grec, care a cump&rat casa, nu a putut sa fie mai multmembru al companiel grecesci, ci s'a facut civis Graecus. Darsi din numorOsele documente aratate In decursul procesulul sevede Para Indo61A, ca, prin espresiunile elves Graeci- Biirger Grie-chen", griechische Kaufleute an voit, s& arete totd6una nationali-tatea grec6sca,, in contract nu numal cu membriT Companiei gre-cescl, ci chiar si cu Valachil cel de confes. gr. or. (Valachi,Valachen.)

Astfel intre altele deja chiar si in contecstul petitiunii desub H. f. apgrute in 1786, insisi petentii au aflat de bine allaccentua nationalitatea for proprie deosebita, prin aceste cuvinte:not negutatoril roman.T si grecl, in representanta Magistratululorasului Brasov din anal 1786 de sub L. a. s6 face deosebireintre negutatoril greet si ceilalti cetAteni de confes. neunita (Va-lachi) si intro negutAtori, pecand mAcelaril romani sunt insiratideosebiti dupa, nume in conscriptia de sub P. a. din acelasi ande catr& ceilalti conscrisi. Este dar chiar contrarul dela aceea,cum-ca, in limba legislatura jurisdictional& a Adrealu-lul Roman s'ar fi numit Ore-candva de Greci.

Trecend dar acuma la documentele de sub F. S., prin carise arata, istoria bisericel improcesuate, in aceste documente fun-datoril greci nicairl nu au dis, cum-ca el voesc o biserica micstagreco-valacha. Asa ceva nu este dis nici prin un cuvent in con-tractele de sub F. si G., prin cad s'au cumparat cele dou6 casenecesare pentru cladirea bisericel; Or originea petitiunilor de subH. si L este urmatOrea:

Patru insl dintre fundatori anume: Dsanliu, Dima, Mihail siStefan au petitionat In anal 1786 la Magistratul orasului dup&concesiune pentru clAdirea bisericel, afa dar atund cand religiu-nea gr. or. nu a fost recepta. Magistratul i-a respins cu aceea, canu permite a se cl&di biserica, pe sama a patru familil, pot etsa marga, §i la biserica gr. or. din afar& de Cetatea Brasovului(Scheiu.) Au cautat darn, s& dee mai mult& ponderositate prinmultimea altora si au subscris si cu altif petitiunile de sub H. I.a. subscrise si de el insist anume le-au subscris cu mai multiinsi de confesiunea gr. or., earl lucru demn de notat n'aucerut concesiunea pentru el, ci pentru col patru fundatori, cariau petitionat dup& concesie si mar nainte; si el numai au spri-ginit cererea fundatorilor, accentuand din partea tor, ca bisericadin Cetatea intern& va fi si spre folosul tor, binele for si comadi-tatea tor, ca flind locuitori din Cetatea intern& si negutatori. Darcu tote acestea mai ales macelaril romanl subscrisi, nu au disaltceva, decal atata, cumc& si el vor cerceta biserica, ce se vacladi si sustin6pe cheltuelile fundatorilor greci, carea va fi folositOrepentru fiecine, care ar voi sa se indrepta c&tr& Dumneda. cu

14*

legislative,

bask

212

rugaciuuT, si data acest interes spiritual l'ad recunoscut si funda-toril greci si s'ai'l declarat de hotarig Intru promovarea lui; atunci'tot atat de putin a servit Romani lor subscrisT ca isvor de dreptIn privinta dreptuluT de membri la comunitatea bisericesca, pre-cum nu le-a putut servi soldatilor si servitorilor, a carer motivspiritual asemenea s'a adus inainte In cererT. Nu. se p6te deducenimie din Imprejurarea aceea, ea, subscrsil au inaintat aceste peti-tiunT In limba romana, verosimil flind-ca Magistratul sasesc nuintelegea limba grecesca, dar din imprejurarea aceea, ca densiTIn cererile for au declarat, el preotul grecesc aflator in serviciulCompanieT trebue sustinut in serviciul seu, si nici nu au fa-cut amintire despre preotul roman, ma' lute se 'Dote deduce aceeacum-ca, densii s'au gandit la biserica grecesca, ce avea sa se ell-desca in locul capeleT CompanieT. Si cum-ea fundatoriT si au sub-scris petitiimile de sub H. si I. f. prin membril CompanieT' grecesel,acesta o esplica relatiunile de drept public si privat de pe aceltimp pe temeiu], carora membrii CompanieT nu puteau fi posesoride avere imobila, trebuiau sa iesa din sinul Companiel, indatarce

procurau realitate imobila. In astfel de imprejurarT cu dreptcuvent s'ar'i putut teme fundatoril, ca eras' li se va nega conce-siunea de cladire.

Magistratul orasenesc, neprimind petiOunile scrise In limbaromana, subsemnatiT petitiunilor de sub H. si I. a. au dat o ce-rere noua compusa In limba latina, din carea trebue sa accentuamaid numaT aceea, cumca propriamente numaT aceia cer conce-siunea pentru cladirea bisericei, earl cumparand imobile all esitdin obligamentele Companiel; asa dar conform punetuluT 7 dinliterile de privilegiu ale Marie' Tereziei aparute in anul 1777 subb. f. sunt GreeiT. Ceilalti subscrisi in acea petitiune latina de subH. f. numaT sprijinesc (sustinemus) cu numerul for si cu prove-care la militia si servitorimea romana petitiunea Greener. Astfela Inteles si Magistratul orasenesc petitiunea de sub K. a., andMagistratul a asternut sub L. f. guvernulul reg. petitiunea tutu-ror negutatorilor grecT (nu roman') pentru Inalta dispunere, deunde tot aceiasi cerere s'a trimis inapol MagistratuluT sub M. f.pentru ca sa o resolve in sfera luT de activitate eu acel adaus,ca sä se aduca lucrul in curat, cum-ea, biserica, ce se va cladipe sema Grecilor (nu Romanilor) din spesele cui si din care fondse va acoperi. In privinta acesta intemplandu-se procedura con-form dot. de sub. N. f. prin doe. de sub 0 s'a dispus conscriereasufletelor erasT cu scopul cladiril bisericei espres numal pe sem&Grecilor, si data In urma acesteia s'at1 conscris eT 16 macelarTroman' conform doe. de sub P. f., aceea s'a facut, de aceea flind-cas'a tintit la eladirea unei biseriel curat greceseT, si nu grecesca§i romana; si Romanilor conscrisi li s'a dat dreptul nu pentru afi membri In comunitatea bisericesca si la proprietatea bisericeir

-i§i

213

ci simplamente pentru-ca sa, cerceteze de cinste biserica grec6sca,precum au dat fundatori1 greet acest drept si militiei si servi-torimil romane si negatatorilor greet streini.

Prin sentinta Magistatului de sub A. Qu. a. li s'a dat apoicelor patru petenti negutAtori (greci) concesiunea pentru clgdireabisericel si s'a motivat cu aceea, cum-cg nimenea nu se va in-sarcina prin cladire si sustinerea bisericel, si cum-a, la bisericgvor umbla afar de militie si streini 245 de suflete (Zu diesemBethause sich haltende Familien and See len). Biserica s'a claditIn urma acesteia in anul 1787 si dupg documentul de sub R. f.a devenit : Templum civium Graccortem Cpronensium. Inscriptiunea,pe care a purtat'o acea biserica, Inca, a esprimat propriamenteaceea : cum-cg biserica este deschisa pentru fie-care crestin deconfesia gr. or., Insg este proprietatea cetatenilor greci si a ur-masilor acOlora. (Haec sacra aedes SS. Trinitatis tempore Aug.Imp. Iosephi II. anunente incl. Magistratu Coronensi, cunctisquidem Orientalis ritus Graeci, praecipue vero Civibus modernisac eorum heredibus Graecis dicata, Anno 1787). Ac6sta inscrip-tiune a fost spre greutatea numal a Companiel grecesci. Infine documentul de sub S. a. nu tontine altceva, cleat investireanOuel bisericl cu 2 case cumparate pe basa contractelor de sub F. s. G.

Ac6sta este intr6ga istorie a cladirii bisericel, in decursulcareia nici- un singur dat acceptibil nu pledeza, pentru aceea,cum -ca fundatoril greci pe spesele for au voit, sa infiinteze oastfel de bisericg, in care dreptul de proprietate si de dispuneresa fie comun Romanilor.

Faptg doveditg este aceea, cumca in capul Grecului HagiNika Panaiot s'a conceput ideea dadiril bisericel si in el a afiatacOsta idea si eel mai darnic intrupgtor. Despre el c,ic acusatorilacum aceea, cum-cg el nu a voit sa edifice bisericg de natio-nalitate grec6sca, ci bisericg de caracter general gr. or. fara, con-siderate la nationalitate, si ac6sta vrea, s'o doved6scg cu aceadeclaratiune aluf Panaiot, pe care a fanut-o In anul 1789 conformdoc. de sub H. f., cu ocasiunea investigatiunii- contelul Nemes.

Dar obiectul acelel Mvestigatiuni nu l'a format intrebarilede c6rta, estate intre Greci si Romani, ci c6rta escata numal intrecetatenil greci si intre compania grec6sca, MA, ca romanii sa E.luat parte, asa dar numal intre Greci, si Intrebarea, ce i-a facut-ocontele Nemes lui Panaiot, nu a fost aceea, cum a voit, sa in-fiinteze o biserica curat grec6sca soil amestecata, greco-romang,ci restringendu-ne la cOrta din cestiune a fost aceea, cum-ca Oreel a voit sa infiinteze pentru cetatenii greci biserica cea nouncu eel 6000 de taleri, ce i-a dat pe soma Companiel grecesciprecum Compania o sistine acOsta, s611 precum a discutat'oacesta cetatenii greet La acOsta Panaiot a respuns In modevasiv; cum-ca, el a voit sa edifice biserica pentru credinciosil

214

seT greci (fur die griechischen Religionsverwandten) adeca: deo-potriva pentru companistif greet si pentru cetatenil grecf. Er'cum-ca Incat nu s'a Invoit Panaiot, sa &el o biserica comungsi Romani lor, despre ac6sta s'a esprimat el mar tarzin In peti-tiunile si epistolele lul aparute prin anil 1793, 1794 si 1795 subNr.-if 11-14, atuncl cand a voclut periclitat caracterul nationalgrecesc al bisericeT sale din partea EpiscopuluT valach prin preotulvalach si liturgia valachg:

La cladirea acesteT capele, unicul scop mi-a fost, ca Dum-necint sa, se pr6mar6scg carat In limba grec6sca de cgtrg filltatalui men grec, sa fie dar' ac6sta carat bisericg grecescg. Acu-satoril asa darg nu se pot provoca la intentiunea primulul fun-dator Panaiot.

Dar' acusatoriT nu se pot provoca nici la pactul de subT. a., care nu s'a Incheiat 'nitre Romani si Greet ci intre Com-pania gr6cg si, Intro cetateniT grecT pe langg aprobarea Episco-puluT si, In vertutea caruia s'a Intemeiat in anul 1788 cea dintaTcomunitate biseric6sca din membriI Companiel grecescT si dincetatenil greci fara de Romani.

Pactul acela Incredint.6zg publiculul grecesc administratiuneabisericel si alegerea preotulul si a curatorilor, dand acelulpublic numirea de: Graecorum communitas" 6r' despre romans,ne facand amintire nicl cu un euvent. Dupg aceea apol s'a inchiscapela cea vechig a Companiel grecescl, preotul el Impreuna cuadiutamentul si ornamentul el cu tot s'a mutat la biserica ceanoun, si astfel biserica cea noun a ocupat locul vecheT capele acompaniel, precum se recundsce ac6sta si In hotgrirea dietelardelene aparute din 2 Novembre 1792 si presentata In decursulacestuT proces sub Nr. 53.

Din trite aceste, se vede, cum-ca, Romani' brasovenlcastigat dela fundatorl in nicl -o privintg drept la administrarea siproprietatea bisericel cu para. Constituindu-se comunitatea ceanoun bisericesca, farg de Invoirea acestora, Romanii nu si-anputut castiga la bisericg drepturl pe tale legalg. Dar' nu estedovedit riicI cu celelalte documente produse, cum -ca Romani'si-ar fi castigat asupra bisericiT din cestiune vr'un drept Ore-care dela comunitatea biseric6sca gr6cg, care document se refer&6rgsf la administratia bisericeT, anume la inscriptia de pe frontulbisericef , la alegerea si numirea curatorilor, mar departe laalegerea de preot, la aplicarea unul preot roman si la cestiuneade a se permite s6i1 a se opri tinerea liturgiel romane si 6rgsfse referg la discutiunile decurse In timp de clecenil acusf IntrocetateniI grecl si Compania grdcg, acusi Intre episcop si greci,Or la certele dintre Romani' brasovenT si Greci nicl decum.

Inscriptiunea cea noun s'a dispus dela locurile mar Inalteconform documentului de sub Aa. din 1792 la rugarea Companiel,

n'an

215

care a stgruit cu mare ardore pentru caracterul esclusiv na-tional-grecesc al bisericel si ascutisul aceleia a fost indreptatnumal in contra cetatenilor grecl, car' in inscriptiunea prima,comunicatg mai sus, si-ail vklut esprimat dreptul for propriude proprietate, insa inscriptiunea cea noun nu a schimbat sinicl nu a putut schimba nimic in caracterul national grecesc albisericil.

Singuri Grecil ail fost indreptatiti a alege preot si curatorsla bisericg , chiar si conform ordinatiunilor curtil cancelarielapgrute in 3 si 24 April 1800 sub K. k. si Nr. 31, si dkg ordi-natiunea de sub K. k., in contra punctulul 7 a epistolei de pri-vilegiA de sub Nr. 6, a si dat, far& privire la trecut si in modaceptional drept de alegere Romanilor primiti ca membri in corn-panie, din acesta imprejurare acusatoril cu atat mai putin IVpot forma argument acuma, cand Compania grkg de mult aincetat de a mai esista, fiind-ca tot aceeasi ordinatiune prove-candu-se la ordinatiunea de sub Nr. 31 a enuntat, cum-cg Romanil,earl nu s'au primit in Companie, si cars conform epistolel de pri-vilegi nici pe viitor nu se pot primi, n'at drept de alegere, 6r'in ordinatiunea de sub Nr. 31 s'.a enuntat, cum-ca sustinereabisericel si administratia el, cu eschiderea Romanilor, competenumal comunitatil bis. a grecilor. (Communitatem Graecam, cuisoli, non autem Valachis, conservatis et administratio huius templicompetit). Acesta a fost punctul de razim al comunitgtil bisericelgrecesci si legalitatea lui i-ail recunoscut'o ordinatiunile mai inalteamintite, precum a recunoscut'o mai de timpuriu si guvernulreg. ardelean, cand prin ordinatiunea sa din 1792 de sub Nr. 15,a cerut, sa se fad, votisare, dacg voesc, sg mai in pe preotuLroman s611. nu. La ac6sta votisare numal Grecil au luat parte simaioritatea cea mare, conform documentului de sub 'Nr. 16 avotat in contra tineril preotulul valach.

Liturgia romana nici nu a putut, sa ajunga la stabilitate,dupg ce ,Grecil, conform documentulul de sub Nrul 9 nu adprimit pactul de sub U. aparut in acest obiect, care a fost sub-scris numal de Dsanliu si Panaiot si dupg ce ordinatiunea cancelariel din 1797 de sub Nr. 3057 (sub Nr. 22) a enuntat : cgtrebue sg ne abstinem dela ulteriorele dispositiunt apgrute inacest obiect (penitus recedendum). Din documentele procesululpreste tot se vede, cum-cg ccmunitatea biseric6sca nicl cand n'arenuntat la caracterul national-grecesc al bisericel sale, pre carePa recunoscut deja in 1789 si contele Francisc Nemes, cand prebasa invertigatiunif tinute de el, a opinat sa declare bisericadin cestiune conform doc. de sub X. de bisericg grec6scg, si pecare a recunoscut-o si ordinatiunea mai inaltg din 1790 de subZ. f., in vreme-ce mai ales rescriptul reg. din 30 Septembre 1796de sub E. e., a declarat de proprietate grec6scg, biserica °Mita

216

pe cheltuelile Grecilor a demandat, ca acea biserica, sä se lase ladispositia Grecilor si in mod nefalsificabil a statorit caracterulnational-grecesc a acelei biserici.

Tot In astfel de inteles ati dispus mac tarzig si ordinatiunilemai inalte din anil 1835, 1844 si 1846 (de sub Nr. 39-41).

Romanii brasoveni, dupa, 32 de ani de la esistenta bisericeicu Vara, numai in angl 1820 at pasit pentru intaia data cupretentiuni, dar' Grecii ail protestat in contra lor si Romani' ailfost respinsi prin ordinatiunea guverniala, din 10 Malt 1821 desub Nr. 2235, enuntandu-li-se, ca dupg ce Romanic at biserici inafar de cetate, si frecgrilor pang atunci nu li se va pune cap6t,pang cand in biserica Grecilor si preotul roman Indeplinesceservitiul divin, 6r' biserica ziditg cu cheltu6la Grecilor e a Grecilorsi sustinerea si carmuirea aceleia nu-T privesce pe Romani, cinumai pe Greet: biserica sa, se lash in posesiunea Grecilor, cutotala escludere a influintei Romanilor, a preotului sM. capelanuluiroman. (Nr. 35).

Ordinatiunile si dispositiunile aparute in anul 1857 si macin urma, fata de earl acusatif nice cand nu at renuntat la ca-racterul national-grecesc al bisericei lor, in parte sunt provisorice,in parte nu s'ag redicat In putere de drept si nu pot fi normativepentru o sentinta. judiciala.

In_ ce privesce fundatiunile, apol acelea inflintat totedupg opositia rescriptulul reg. din 1796 de sub E. e., -prin cares'a statorit caracterul national grecesc- al bisericei pang prin1854, dintre acele tundatiuni acusatoril cerut nice -una inpetitiile lor, ca sa se desparta din averea fundationalg a bisericei

'sa le judece in forma de avere fundationalg separatg caparte din avere, si dreptul de proprietate respective de dispunereasupra lor conform intentiunil esprimate de cgtra, fundatorl,compete bisericei cu Ora pe basa motivelor corespunclotOredin sentinta opelatg a tablet; notificarn tot aid Inca in privintadocumentului de sub Iff., cum-ea la interpretarea literilor funda-tionale ale principelul Brancovean de sub Nr. 26., pe presumptivul

nepot nu l'a indreptatit nici legea nici insusi fundatorul.Pe basa tuturor acestora in intelesul contra actiunil acu-

satilor a trebuit, sa, se recunoscl caracterul national grecesc albisericeI dela Sf. Treime din cetatea interna Brasov, si in urmaacesteia a trebuit ca pe tale sententialg sa se stator6sca dreptulesclusiv de proprietate a locuitorilor de conf. gr. or. si de natiunegr6ca, , ca comunitate bisericescg din cetatea interna Brasovasupra disei bisericl si asupra tuturor averilor bisericescl si fun-dational e apartinotOre et; asceptiongrile acusatilor aduse subtitlul de resjudecata si prescriptiunea, sa, resping pe basa motivarilsentintei forulul judecatoresc al II-lea relativ la acOsta. De sinese intelege de altmintrenea, cum-ca biserica si averea tin6tOre

s'all

n'az'i

s611 set

stil

217

de ea se va administra prin representanta comunitatii bisericeigrecescl in intelesul normativulul esistent si eorespundotor cuintentiunea fundatorilor si pe langa tinerea in stima, a dreptululsuprem de supraveghere, precum si pe Maga tinerea in stimaa dreptulul suprematiel bisericescl, ce se cuvine in afacerile spi-rituale si disciplinare.

Acusatoril asa-darn at. fost totaliter respinsi si cu rugareafor asternuta pe tale actionara pentru sustinerea liturgiel romanesi a pre.otului roman, pentru-ca comunitatea bisericesca de ca-racter curat national grecesc nu se pate constringe, ca sa suferein biserica sa proprie a se sustine preot si liturgia in limbostreina. Acesta urmeza de sine din punctul I. si II-lea al partifordinative de mai sus 'a sentintei actuale, astfel incat trebuenumai s6 facem ateng pe incusatori la acesta cerere, cari si inapelatiunile for cer cu urgenta o dispositiune hotgritere in pri-vinta preotului roman si a liturgiel rom'ane.

De altmintrenea nu sufere indoela nicl aceea, cum-ca acu-satorilor To sta in libertate de a restitui biserica cu numireaAdormirea," pe care conform Nr. 38 all cladit'o pe sema for inanul 1832 pe langa concesiune mai inalta in cetatea internaBrasov, dar pe care all parasit'o in anul 1866.

Acea ordinatiune a sentintel presente, conform careia avereabisericesca si fundationala este a se lasa la dispositia comunitatiibisericei grecescl si conform careia acusatorit sunt deobligati dea se invoi cu rectificarea cartilor funduare, urmeza din eschisivutdrept de proprietate, ce s'a statorit pe sema comunitatii bisericeigrecescl.

Acusatoril si in apelatiunea for nega aceea, cum-ca acusatilar fi de nationalitate grecesca, cum-ca unora ca atari sub titlulde nationalitate greca li s'ar compete esclusivul drept de pro-prietate asupra bisericei si cumca ar pute, pe temeiul nationa-litatii Tor, sa formeze comunitate bisericesca curat grecesca.

La acesta se observa, cumca, si din protocolul luat de Con-sistorul archidiecesan gr. or. din Sibiiu cu datul de 29 Ianuarie1868 si adnexat la actiune sub Pp. se vede, ca in Brasov suntper eminentiam si credinciosi gr. or. de nationalitate greca-- (dup5,acel protocol sunt 21 familil, 92 suflete). Pe acestia i-a citat inproces. insisi acusatoril in persona presedintelui for AnastasieSafrano, acesti credinciosi gr. or. de nationalitate grecesca,cart traesc in ceta tea interna si

In In

a Brasovului figuratde acusati in procesul actual. interesul lor suna asa dark,sentinta presenta si nu pOte fi vorba de persOnele lor, cartse vor schimba sell de numerul Tor, care se va spori set. vascade, pentru-ca urmeza din notiunea dreptulul de corporatiune,cum-ca totalitatea credinciosilor aflatori in viata de confes. gr or.si de nationalitate grecesca din Brasov formeza pentru present

siad

218

si va forma si In viitor comunitatea bisericOscg dela biserica gr.or. dela Sf. Treime din Cetatea interng Brasov, si acOsta comu-nitate bisericescg, ca persona juridicg va trgi pana si in personalocuitorulul celul din urmg gr. or. de nateionalitate grecOsca, dinBrasov.

Cheltuelile procesuale, avend considerare la impregiurarileprocesului, s'a aflat cu tale a se sista in mod reciproc.

Budapesta, Mait. 26 anul 1887.

Nr. 21612/1887.

Sentfntg.Sentinta Curie) reg. ung. apgrute sub Nr. 1100 din 1887 se

inmanuOzg forma legalisata representantulul acusatorilor d-lui ImreHodossy si conform plunipotentei anecsate In copie legalisatgla cererea acusatilor de sub Nr. 21 668/87 se imanu6z1 sentintarepresentantulul acusatilor ales din not d-lui adv. Victor Rhorer,tot asemenea se ordinOzg conform §. 187 al art. de lege 54 din1868 a se retrimite documentele originale ale forurilor publicela locurile for competente.

Budapesta, 30 Iunie 1887.Sectiunea civilg a tribunalulul reg. din Budapesta.

Nr. 21612/1887. (L. S.) Szabo m. p.presedinte suplin.

Domnuluf Imre Hodossy,advocat in Budapesta,

95 a)Pre'-onorate Domnule Protopresbitere!

La intrebarea din raportul PrO-on. D-Tale din 15 a curentelNr. 409 via a rOspunde: cg ordinul consistorial din 7 a curentelNr. 3625 B., incat privesce cultul dumnecTeesc si disciplina paro-chialg la biserica Ste Treimi din cetatea Brasov, dupg apriataIndrumare data fn acel ordin, este de a so publica si represen-tante' parochienilor grecI dela acea biserica chiar pentru a nuse incerca vre-o schimbare in cele ale ritulul si preste tot aleordineT parochiale, fgrg prealabila aprobare a competente) supe-rioritatif bisericescI.

Sibiia, in 18 IuliU 1887.Miron Romanul m. p.

Archiepiscop.

219

96 a)

An S. Hochwiirden Herrn Bartholomaus Bajulescu

provisorisch entsendeten Geist lichen an die griechischen Kirchezur heiligen Dreifaltigkeit" in der inneren Stadt Kronstadt hier.

Seine k. und. k. apostolische Majestat, unser AllergnadigsterKonig Franz Josef I. hat in der, von dem damaligen KronstadterObergespan Herrn Julius von Szentivanyi unterm 14. Marz 1881unter Z1. 113/881 intimirten Allerhochsten Entschliessung d. d.Wien 14. Februar 1881 anzuordnen geruht wortlich wiefolgt : (an. 94).

Zu Folge dieser rechtskraftigen richterlichen Entscheidungenhat im Sinne des oben am Eingange wortgetreu wiedergegebenenWortlautes der Allerhochsten Entschliessung Sr. Majestat, unseresAllergnadigsten Koniges, Ihre Anstellung als romanischer Geist,licher an unserer griechischen Kirche zur heiligen Dreifaltigkeit",welche von Anbeginn an einen bloss pro 'visorischen Charaktertrug, nunmehr aufzuhoren, sowie auch die Functionen der roma-nischen Cantoren und des Chor's fortan zu entfallen haben werden.

In Gemassheit der vorausgeschickten Ausfarungen unterBerufung auf die mit dem G. A. IX/868 im §. 9. uns gewahr-leistete Autonomie in der Erledigung unserer Kirchenangelegen-heiten, beehren wir uns, Euer Hochwiirden hiemit zu verstandigen,dass wir Ihre, der Cantoren und des romanischen KirchenchoresFunktion an und in unserer griechischen Kirche zur heiligenDreifaltigkeit" aufhoren zu sehen wiinschen.

Wir ersuchen Sie demnach achtungsvoll, Ihre, der Cantorenund des romanischen Kirchenchores weitere Funktion bei unsvon heute an einzustellen.

Genehmigen Sie die Versicherung unserer vorziiglichenAchtung, mit der wir zeichnen

Kronstadt, am 1. November 1887.

Die Kronstadter innerstadtische griechische Kirchengemeindezur heiligen Dreifaltikeit" durch die Curatoren :

Anastas I. Safrano.Johann Paraskeva.

Const. Triandafilides.

220

95 b)Copia.

Hochwiirdiges Protopresbyteralamt!Wir haben die unterm 22. Juli 1. J. unter Nr. 405/887 uns

zugesendete geehrte Zuschrift, welche sich auf den hohen Er lassdes hochloblichen erzbischoflichen Consistoriums vom 7. JuliI. J. Nr. 3625 beruft, erhalten.

Nach genommener Einsicht in dieselbe wiinschen wir, zurVermeidung von Irrungen Folgendes zu bemerken.

So wie wir bisher stets bemiiht gewesen sind, den Gesetzenund den uns angehenden, d. h. uns rechtsgiltig verbindenden hohenbehordlichen Verordnungen Gehorsam zu erweisen und sie punkt-lich zu befolgen, so werden wir auch nach diesem in dieser Ge-wohnheit verharren.

Wir werden insbesondere, was das in dem uns vorliegendenhohen erzbisch5fl. Consistorial-Erlasse zum Zielpunct genommeneVermogen unserer griechischen Kirche zur heiligen Dreifaltigkeit"anbelangt, uns stets genau innerhalb der Grenzen unserer durchden hohen Landesgesetz-Artikel IX 868 (§. 9); sowie durch dasUrtheil der hohen k. Curie vom 26. Mai 1. J. Zhl. 1100 887 unsgewahrleisteten Rechte, bewegen.

Allein was die in dem hochgeehrten Erlasse abermalswiederkehrende irrige Voraussetzung, (welche iibrigens im directenGegensatze zu der in allen 3 Instanzen gleichmassig lautendenrichterlicken Entscheidung steht), anbelangt : als ob die Gemeinde-mitglieder (Parochiani) und somit auch die Reprasentanten unsererPfarrgemeinde aus den Angehorigen zweier Nationalitaten, nam-lich aus Griechen und Romanen bestanden, konnen wir nichtumhin, these willkuhrliche und jetzt durch rechtskraftige richter-liche Entscheidungen als unstatthaft erklarte Annahme, ernstzurfickweisen.

In Hinricht der anderen im vorliegenden Erlasse ausge-sprochenen Meinung aber, class nach den canonischen Institutionender im ungarischen Reiche anerkannteu gr. or. Kirche gar keineVeranderungen in unserer heil. Dreifaltigkeitskirche in Betreffdessen, was den Gottesdienst und die Parochialdisciplin anbelangtohne vorlauflge Genehmigung der competenten kirchlichen Ober-hoheit vorgenommen werden diirften, ergreifen wir gerne theseGelegenheit zu erklaren, dass wir so wie bisher auch nach diesemdas dem hochwiirdigsten Herrn Erzbischof und Metropoliten inspiritualibus et disciplinaribus" fiber unsere geistlichen zustehendeAufsichtsrecht strenge beobachten und beobachten lassen werden.

Im Ubrigen jedoch stehen wir fest auf dem Boden des §. 9des bereits citirten Gesetz-Artikels IX/868 und wir werden dieerst kiirzlich :

221

1. durch Urtheil des lobl. 'Kan. Budapester Gerichtshofesvom 17. Juni 1886 Zhl. 16762.

2. durch Urtheil der hochlobl. kon. Gerichtstafel in Buda-pest d. d. 11 November 1886 Zhl. 34315.

3. und endlich durch Urtheil der hohen kon. Curie d. d. 26.Mai 1. J. Z. 1100 im Namen Seiner Majesteit des Konigs" fur unsgeschaffene Rechtsbasis in keiner Weise aufgeben oder verlassen.

Es sei uns zum Schlusse noch gestattet, der begriindetenHoffnung Ausdruck zu verleihen, dass wir die durch Landesgesetzund rechtskraftiges richterliohes Urtheil uns garantirten Rechtefortan ungestort und uneingeschrankt werden ausiiben konnen.

Wir bitten theses hochwiirdige gr. or. Erzpriesteramt I, dieseunsere Aeusserung im amtlichen Wege dem hochlOblichen gr. orerzbischoflichen Consistorium zur Kenntniss zu bringen.

Kronstadt, 6/18 August 1887.Die Curatoren der Kronstadter innerstadtischen griechischen

Kirche zur heiligen Dreifaltigkeit".Anastas I. Safrano m. p.Johann Paraskeva m. p.

Const. Triandafflides m. p.Nr. 465 887.

Pentru conformitate cu originalul.Brasov, in 14 August 1887.Oficiul protopop. gr. or. al BrasovuluT I.

Joan Petricu m. p.protop. ca adm.

96 a)Copia. Nr 67/887.

Onorat Cdpitanat ord., nesc !De 30 de and incoce fac servicii de preot la biserica SteT

TreiroT din Cetatea BrasovuluT, era dela anal 1868 Incece instalatfiind de paroch roman numita biserica, am servit impreunacu preotul grecesc, Dositeiu Georgiu, tinOnd dupa, orenduelaArchiepiscopului din Sibiiti servitiul divin intr'o septemana culimba romanesca si in cealalta soptemana preotul greceso inlimba grecesca.

Conform acesteT ordine astadT, adeca in 5 Noemvre a. c.la 3 Ore ar trebui sa-mI incep serviciul in limba romana. Fara-a se fi luat vre-o dispositiune politica ma bisericesca CuratoriTgreci prin hartia 'lor cu datul de astadI me opresc de a-mi im-plini datoria dicend, ca nu me admit In biserica.

la

222

Ea privesc In ac6sta procedere o oprire nelegala si pentrua put6 sustin6 Status quo, m6 rog de Onoratul Capitanat ora-senesc, sa dinevo6sca a -mi da asistenta, ca sa mi s6 inlesneiscaimplinirea datorii mele, adeca: tinerea serviciulul divin la bise-rica Sf. Treimi din Cetatea interna a Brasovului.

Sum al Onoratului Capitanat orasenesc cu 'WA stimaBrasov, 5 Nov. s. n. 1887.

Bart. Baiulescu,paroch gr. or. in Cetate.

Copia. Zhl. 6548/887.

33esolleid.Dem instehenden Gesuche urn polizeiliche Assistenz zum

Zwecke der Ermoglichung einer Abhaltung des Gottesdienstes inder griechischen Kirche der inneren Stadt kann nicht Folgegegeben werde , der die Stadthauptmannschaft nicht berechtigtist, in einer Angelegenheit , welche bereits durch gerichtlichesUrtheil entschieden ist, ohne Requisition des kompetenten Ge-hates zu intreveniren, wovon der Herr Gesuchsteller hiermit inKenntniss gesetzt wird.

Kronstadt, den 5-ten Nov. 1887.Die Stadthauptmannschaft

Hiemesch m. p.Stadthauptmann.

Sr. HochwiirdenHerrn Bartholomaus Baiulescu,

griech. or. Pfarrer.Hier.

96 15)460.-1887 6vi iigyszam.

Ta,n.lasitvan.y.En Maager J6zsef brass6i kiralyi kozjegyzd ezennel tanusitom,

hogy Baiulescu Bertalan ur gorok keleti roman 1e1k6sz 6s brass&lakos megkeres6se folytan nevezett 1e1k6sz ur 6s az -eldttem sze-m6lyen Strevoiu Miklos ur hites tigyv6d 6s Petrescu Petra p6nz-intezeti fop6nztarnak ur jelenl6tiikben Parascheva Janos 6sTriandafilides mindketten a brass6i belvarosi gorok egyhaz gond-nokai 6s brass6i lak6sokkal helytt Brass6ban a 16piaczon 34 haz-szam alatti udvarban 16vd gorok keleti a Szentharomsagahozczimzett templom fdajt6ja kozeleben a mai aldlirt napon d6lutaniharom 6rakor a kovetkezd nyilatkozatot :

223

,,Nach dem in der Kirche zur heiligen Dreifaltigkeit inder inners Stadt Kronstadt seit dem Jahre tausend acht-hundert achtundsechszig in Folge der erflossenen Consistorial-Verordnungen abwechselnd eine Woche in roraanischer undeine Woche in griechischer Sprache der Gottesdienst bis,jetzt ununterbrochen celebrirt wurde, nachdem mit demheutigen Tage das ist Samstag den fiinften November 1887,3 Uhr Nachmittags nach dem bis jetzt bestandenen Ususdie Woche des romanischen Gottesdienstes beginnt, so er-suche ich die Herrn Kirchen-Curatoren Herrn Johann Pa-rascheva und Herrn Constantin Triandafilides zur Abhaltungder heutigen Abendandacht und zur Fortsetzung des Gottes-dienstes nach bisherigen Usus mir den Kirchenschhissel aus-zufolgen, riicksichtlich mir die griechische orientalische Kirchezur heiligen Dreifaltigkeit in der inneren Stadt Kronstadtzu dem oben gedachten Zwecke, das ist zur Austibung meiner

geistlichen Funktionen often zur Verftigung zu stellen.Rlö szOval kozolte 6s hogy erre Parascheva Janos ur,

Triandafilides Constantin ur helyes16se mellett a fennt nevezettekes az idokozben oda 6rkezett Sterian George 6s Budnar Zosimroman egyhazi kantorok 6s brassOi lakosok jelenl6takben a kovet-kezei vallaszt adta; 6s pedig azon kijelent6ssel, hogy ezen val-lasznak a tanusitvanyba val6 felv6tel6be beleegyezik :

Wir erklaren auf obige Aufforderung , dass wir aufGrund des vom koniglichen obersten Gerichtshofe als letzterInstanz in unserem Rechtsstreite mit der romanischen Kir-chengemeinde in Kronstadt erflossenen rechtskraftigen Urteiles,

mittest welches das Eigentum an dieser Kirche und derenVermogen auschliesslich der griechisch nationalen Kirchen-gemeinde in Kronstadt endgiltig zugesprochen wurde, dem,Herrn romanischen Pfarrer Bartolomaus Baiulescu die Aus-folgung der Kirchenschliissel behufs Eintrittes in dieselbeverweigern und es sowohl jetzt, als auch in Zukunft nichtgestatten werden , dass in unserer griechisch nationalenKirche ein Gottesdienst durch einen nicht griechischenPfarrer und in einer nicht griechischen Sprache abgehalten,oder eine sonstige geistliche Funktion vorgenommen wurde.

Kelt BrassOban ezernyolczszaznyolczvanhetedik 6vi novemberh6 otodik napjan.

Dijjegyz6k: (L. S.) Maager Jozsef,idtiszerinti munkadij kir. kozjegyz6.4 orara . . 8 frt. kr.irdsdij . . 80tay. dij. . . 1b6lyeg . . 50 ,

Osszesen 10 frt. 30 kr.

)7

.

,,

.

224

97.

Estrasdin protocolul luat in sedinta ComitetuluY parochial la

1/13 Septemvre 1892.

Nr. 49. So presentO,za sentinta CurieT regie din Budapestacu datul 5 Julie Nr. 4390 adusa in procesul Grecilor contra Ro-manilor din Brasov-cetate pentru pretensia de 11,989 fl. 12 cr.v. a., suma, care s'a tost platit functionarilor bisericescl romanidela anul 1881 p'ana la Octomvre 1887 din cutia bisericii Sf.Treinit din Cetatea Brasovului. Pre langa suma de sus sO osen-desce comuna romaria, sa platOsca si interesele el In suma de1878 fl. v. a. Spesele procesuale de 300 fl. si ale intabularil de48 fl. la olalta 14,215 fl. 92 cr. v. a.

Comitetul parochial autorisdza Epitropia parochial, sl plO,-tesca suma de 14,215 fl. 92 cr.

Suma de sus sO decide a sO Ina imprumut dela funda-tiunea Jugaiana cu 50/0 pre langa. obligatiune in tOtO, regula.

Platindu-s6 acea suma, sa fie rugat D-1 notar Petru Nemessa, faca pasil necesarl, pentru destabularea pretensieI de sus depe realitatile parochial.

D. u. s.Comitctul parochial.

98.Mstr as

din prqtocolul SinoduluT parochial estraordinar gr. or. din CetateaBrasovului tinut in 15/27 Noemvre 1887 sub presidiul ordinar.

Nr. II. Prin sentinta Curiel regie din 26 Mail Nr. 1100/887esita in procesul purtat de catra Romanii si GreciT tiitorl debiserica Sf. Treiml din Cetatea Brasovulul, pentru a fi recunoscutIde membri aT bisericiT, au fost respinsl si cu petitul lor, cclbiserica Sf. Treiml s'a recunoscut de national grecOsca.

In urma acesteT sentinte parochienil romanI ail ajuns intrista positiune, sa perda si dreptul de a folosi ]imba ]or In bise-rica Sf. Treiml, care s'a folosit dela anul 1787 pan& la anul1818 si dela 1857 pang la Oct. 1887, cand Curatoril greeT ailoprit pe preotul roman, sa indeplin6sca functiunile bisericescl farasa alba vre-o hotarire dela autoritatile bisericescl, Ora la cererePolitia orasuluI de a sprijini ordinea, a declarat: ca nu e com-petenta a sO amesteca. Astfel hotaririle canonice ale Verb.Consitor NriT 85/868 si 647/869, prin earl s'afi reintrupat Romaniigr. or. din Brasov-Cetate la Sf. Treime, nu sO 'mg coesidera.

225

Spre a sO delgtura volnicia si anarchia in cele rituale bise-ricescl, Ven. Consistoriu la 19/31 Iu lie Nr. 3861/887 a luat urma-torul conclus: Fara o prealabila hotgrire a SuperioritatiT bisericesclnu sG pOte face in cele rituale interne ale bisericil Sf. TreiminicI -o schimbare". Acest conclus nu se considers. Astfel crestiniiromani gr. or. sufer gretl in lipsele for sufietescf: Sf. liturgie siSf. taine nu sO pot sOversi; si durnnecleOsca slujbg nu o potasculta.

Nr. VII. Propunerea I-a a Comitetului de a sO aproba pasil%cut' de Comitet prin o petitia cgtra Escelentia Sa Metropolitulnostru, cerGnd a se sustine limba romans in biserica Sf. Treimisi a sO opri preotul grecesc de a sluji in sOptOmana preotuluiromanesc. Sinodul aprOba.

Nr. X. D-nul Simeon Damian, din motivul, ca positiunea incare au devenit Romanii gr. or. din Brasov-cetate e nesuportabila,cad nu sES pot folosi de cele religiOse, propune si Sinodul decide:

Comitetul parochial so insarcinOza a trimite o deputatiunede dot membri pe spesele for la Siblitl, ca sä dea EscelentieiSale Metropolitului nostru si Ven. Consistork lmuriri, zorind peti-tiunea, ce so va Inainta de acest Sinod parochial.

D. u. s.B. Baiulescu m. p. Nicolae Piltia m. p.

preyed. notar.S'a verificat In 18/30 Noemvre 1887.

George B. Pop m. p. Nicolae T. Ciurcu m. p.

99.In sedinta Comitetulul parochial din 13/25 Februar 1888

s'a cetit depesa Escelentiei Sale Metropolitului nostru de cuprinsulurmgtor :

Face-ti cu binecuventarea mea stintirea apel si punereaantemisulul cat mac simplu, apoi folositi capela din cimiter pentruoficiele sacre". Miron Romanul.

Comitetul hotaresce, fac8ndu-se cele indatorate In depesaArchiepiscopuluT nostru, dumineca 14/26 Februare 1888 sa seInc6pa a sO in serviciul divin in capela din cimiterul dinGrOveri.

100.=str asdin protocolul SinoduluT 'parochial tinut in 28 Februarie 1888

sub presidiul ordinar.Nr. 9. Considerand, cg dupa patru lunI de clile Inca nu a

primit Comitetul nice -o resolutiune la petitiunile Inaintate pentru15

226

re'ntroducerea serviciulul divin in limba romandsca in bisericaSf. Treiml, considerand, ca Escelentia Sa Metropolitul nostru MironRomanul a orenduit a-se in pentru Romanii gr. or. serviciuldivin in capela cimiteriulul din Groverl, care nu corespunde unelbisericl; considerand, ca casele parochiale Nr. 558 din Tergul-graului fiind vechl, derapanat si nu aduc chiriele corespun-clatOre, Comitetul propune si Sinodul dupa o desbatere seriOsadecide :

a) Sinodul parochial autoris6za pe Comitetul parochial, sa facacolecte intre RomaniI gr. or. din Brasov, pentru zidirea unelbisericl romane gr. or. din Brasov in cetatea Intern a Brasovululdupa dorinta fundatorilor.

Sa se clad6sca o biserica romana gr. or. in Tergul-grauluTsi tot odata sa se rezidOsca casa parochiala".

b) Sinodul autoris6za Comitetul parochial, sa faca planurilesi devisele necesarif pentru cladirea bisericel si a easel parochialeNr. 558, pe earl sa le puny la timpul set Sinodului spre aprobare.

D. u. s.B. Baiulescu m. p., Nicolau Piltia m. p.,

presedinte. notar.S'a verificat prin

loan T. Popovici m. p. N. Petra Petrescu m. p.

101.Vecil anecsa 54.

102.ExtrasDin protocolul Sinodulul parochial tinut in 6. Februare 1894

sub presidiul ordinar Nr. 8. Comisiunea recomanda propunereu-a 3-a a Comitetulul si Sinodul decide: Comitetul pentru cele 2700banii fondulul zidiril bisericl este imputernicit, sa contracteze unimprumut hipotecar de doue-ded-si-cincl de mil fiorinl v. a. delaSparcassa BrasovuluI Intabulat pe casele parochiale Nr. 5 (558 v.).

D. u. s.B. Baiulescu m. p.

pres.Nicolau Piltia m. p.

notar.

S'a verificat in 11. Faur 1894 pinP. Nemes m. p. Nicolau Strevoiu m. p.

Aprobarea acestul conclus se vede In anecsa 108.

s'at

227

103.=aurasdin protocolul Sinodulul parochial tinut in 21 Februarie 1893. sub

presidiul ordinar.Nr. 9. Sinodul primesce propunerea Comitetulul si decide:

a sO primi planul si preliminarul de spese propus de Comitet sifacut de architectul G. Bruss, pentru zidirea unel biserici romanegr. or. cu turnul in* fruntea easel si a pietel Cetatil Brasovului,dupa, modelul bisericil grecesci din Viena, impreuna cu rezidireacaselor parochiale Nr. 5. not, 558 vechit.Devise le pentru cladirea bisericel 16,260.75 fl.si pentru cladirea easel parochiale 30,488.37si a easel din fundul curtil 4,509.81 fl.

Suma totala 51,259.48 fl.Se imputernicesceComitetul parochial a face pasii prescrist

spre a castiga licenta de zidire dela Autoritatile bisericescl sipolitice.

Dobendind licenta de zidire si ayend sumele preliminate, seautorisOza Comitetul a incepe insasi zidirea, intelegendu-s6 mai intaitcu chiriasii caselor, cart vor avO contract si pe anil viitorl a-lefolosi. Colecta pentru zidirea bisericil sa se continue.

D. u s.B. Baiulescu m. p.

pres.Nicolau Piltia m. p.

notar.So verifica:

N. Strevoiu m. p. Lazar Nastasi m. p.Planurile si devisele bisericil si ale easel parochiale le-a probat

yen. Consistor sub Nr. 3818-1894 Epitr. si Inc. Magistrat subNr. 1769-1894.

Estrasdin protocolul Sinodulul parochial tinut in 6 Februare 1894 sub

presidiul ordinar.Nr. 8. La propunerea Comisiunil Sinodul decide: Comitetul

este imputernicit , sä contracteze un imprumut hip otecar Cu.amortisatiune de 25000 ft. dela un institut de bard elocati pecasele parochiale Nr. 5. (558 v.).

D. u s.B. Baiulescu m. p.

pres.

P. Nemec m. p.

Nicolae Piltia m. p.notar.

S'a verificat:Nicolae Strdvoiu m. p.

15*

fl.

228

104.

Pe la finitul secululuT trecut, pe timpul stapiniril liberaluluf0 iubitorului de dreptate losif I1 -lea, mai multi crestinT ortodocsiromani si greci, cetatenT si locuitorl in cetatea intern& a Braso-vuluT, dupg multe lupte, ridicarg In numita cetate o biserica or-todocsa pentru tot! cresting ortodocsi, Para deosebire de natio-nalitate, in spetial pentru R-omanT si G-reci, sub numele; BisericaSfintel Treimi".

Zidirea biserici se terming In anul 1788. Serviciul divinse celebra alternativ, in limba roman& si grecg, pang atuncI,pang cand se primira, In smut acestel bisericl si companistil greet

In cetatea Brasovului se afla pe atuncI, afarg de cetatenTortodocsi indigenT, si asa numita companig privilegiata grecescg,aT carei membri nu era cetatenT aT statulul austro-ungar, cisuditT otomanT de legea ortodocsa, carT Inca, din seculul at XVI-leacastigara unele privilegil pentru purtarea negotuluT levantin siaveat in cetatea interng a BrasovuluT, lute() cladire privata, omica, casa de rugaciune.

Din ordin maT malt acestg casa de rugaciune a companis-tilor fii casatg, erg membrii ei fur incorporap la nog -infiinfatabiserica a cetdfenilor. Intrand companistg in biserica cetatenilor,la a cal-el Infiintare eT nu deduserei nisi -un ban, nu se multamira,a fi egal-Indreptatit1 cu cetatenT, de carT si pentru carT se infiin-tase biserica, ci pretinserg esclusivul drept de disposifiune asuprabisericii fi asupra afacerilor bisericesct, motivand acesta, nedrepta,si absurd& pretensiune cu aceea, ca numai et sent privilegicifica numai el aI fost kind atunci en drept de a aye bisericd sod casade rugaciune in cetatea interns a Bra. vului. Totdeodata, pretindeatcompanistiT cu staruinta eschiderea Umbel romane din biserial.DeOrece fundatoriT bisericel, in parte mare Romani, voiat cu orT-ce pret a pastra limba romans in biserica, se Incinse Intre celedote partide, carT din cetatenT si companisti se transformara.acum in partida romang si greca, un proces, care a durat, cuputine Intreruperi, un secul intreg, adeca dela 1788 pang la 1887.Anchete presto anchete urmarg.

DeOre-ce inainte_ de anul 1848 biserica ortodocsg romans.din Transilvania nu era egal-Indreptatita, cu celelalte bisericl,ci numai suferitg; de aceea tote anchetele se faceat de autori-tatile statulul; ele aduceat si hotgrirT In acesta afacere curat bi-sericesca. Aceste hotarirT se perondara aprOpe un secul, danddrept cand Romani lor cand Grecilor.

La anul 1868 biserica ortodocsg roman& din Transilvaniafit recunoscutg prin lege de egal-indreptatitg si autonOrng. Rornanildin cetatea BrasovuluT nu Intarziara, de a cere dela organele

0,

APE 2-

229

bisericel autonOme, s& resolveze chestia for biseric6scO. Acestase si intempla printr'o hotarire a Consistoriului-archiepiscopescdin Sibiitl. Pe basa CanOnelor si a actelor fundationale biserica Sf.Treiml a fost declarata de romanescd-grecesed, cu limba de serviciuromdnescd greased. Biserica si averea el a fost incredintat&crestinilor romani si greci, ca sä o administreze pe basa prin-cipiulul de paritate.

Acum incepurti, protestele si recursele Grecilor Ia ministeriulunguresc de culte, dupa cart urmara anchete preste anchete siordinatiunl peste ordinatiuni, pana-ce in fine la anul 1880 prin-tr'un rescript regesc se regula, chestiunea bisericel in mod pro-visoriu astfe], ea, limba romdnesca fu admisa in biserica Sf. Treimica egal-indreptatitd cu cea grec6scd, 6r6, administratiunea averilbisericescl se increclintO unel comisiuni compuse din Romanisi Greci.

Resolvirea definitiva fiz reservata unel hotariri ulteriore ju-decOtoresci. Spre acest stop fit adus in anul 1881 un articul delege, prin care resolvirea aceste cestiuni curat bisericescl se avis6zatribunalelor. in anul 1882 s'a esoperat dela Maiestatea Sa Imp6-ratul si Regele un rescript, prin care se dispune, ca afacereanOstr& biseric6sc& s6, fie judecata de tribunalul din Budapesta.in fine ministrul unguresc de culte si instructiune publica, prinordinatiunea sa din acelasi an, dispune, ca Romanif ortodocsidela biserica Sf. Treimi din cetatea Brasovului, earl nu cereailschimbarea situatiunil create prin Inaltul rescript regesc, in terminde 6 Zuni sit incepd procesul pe tale judeditorescd pentru compro-prietate la numita biseric& si Ia averea ei, find-ca la din contraatat biserica cat si averea ei va fi predata esclusiv In posesiuneaGrecilor.

Prin ac6sta ordinatiune ministerial& Romanil ail fost pullin dilema, ca seal sa, Inc6pa, proces In contra Grecilor, s611resigneze la dreptul for la acea biserica.

RomOnii ortodocsi din Cetatea Brasovului, pe deoparte ne-voind, ca biserica si averea ei sa intro in esclusiva posesiune aGrecilor, 6ra, pe de an& parte basati pe dreptatea cause!, se re-solvara a incepe procesul in contra Grecilor.

Dar decepfiunea for fit amarei! Desi in decimal procesuluiprin acte autentice era constatat ne-indoielnic, ca biserica dinchestiune fu infiintat& de Romani si de Greci pentru Romdnii yiiGrecii ortodoc#, totust .Romdnii in tote trei instanfele furd respingcu cererea for de a fi admit ca membri al bisericel Sf. Treimi6ra, biserica a fost declarata prin sentinfele judeditoresci in mod de-finitiv de bisericii nacional&grecescd, va sO clicti, de proprietateesclusiv& a acelor cateva familil grecesci, ce se afiall. in Brasov.Prin aceste sentinte a fost declarata, de avere ,,nationala-grec6scO"si donatiunea fericitulul principe roman Grigorie Basarab de

*.i

sa

230

Brancovean in pret de preste treT sute de mil florin', lasata inadministratiunea acesteT bisericl spre scopurl culturale si uma-nitare pentru tog crestiniT din Brasov, farg deosebire de nAio-nalitate.

Prin acOsta resolvire atat de neasteptata a causer nOstrebisericesci Comuna romana biseric6sca a primit o loviturd Brea,loviturd de m6rte. Acea Comuna romang biseric6sca odata Info-ritore, care o parte insemnata din averea sa a jertfit'o pentruinfiintarea gimnasiuluT si a celorlalte sc6le romanesci din Brasov,bra cealalta parte de avere a fost inghitita de cheltuelile celemarl ale unul proces atat de lung si costisitor ; acea comungromana nu are biserica, nu are avere si este in primejdie de aapune cu totul.

Ea de sine nu se mar pate ridica la positiunea, ce-I compete.Membril el, in parte mare comerciang, prin resboiul vamal si inconsecventa prin ruinarea negotului din Brasov odata Infloritor,sunt redusT in averea lor. Cu tOte acestea, pentru all Inflintao biserica dOmna pentru un oras ca Brasovul, Romani din CetateaBrasovului n'au fost nepesatorT, ci ei ail colectat Intro sine osums Ore-care destul de considerabila pentru imprejurarile for deasta41, insa, cu mult pr6- mica, pentru a cor6spunde scopuluT.In ac6sta trista, chiar desperata situatiune, apelam la bunul simtsi la generositatea connationalilor si coreligionalilor nostri dintOte partile pentru ajut6re, av'end voe dela Ven. Consistoriil archi-diecesan Nr. 3444 a. c. (1889).

Avem mare lipsa de ajutor si Inca de insemnat ajutor.Sa nu se trOca cu vederea, ca biserica romana din Ungaria

are cu totul alta insemnatate decat in alto part', de Ere -ce lanoT biserica este singurul teren legal pentru desvoltare in viatanationals roman6sca ; Or in spetial Comuna romana bisericOscadin Cetatea BrasovuluT, dupa asedamintele bisericei nOstre cons-titutionale, este chemata a administra gimnasiul, scOlele realesi comerciale. Comuna bisericesca fara biserica nu pOte esista.

DesfiinOrea comunel bisericescl ar fi o adevorata calamitatepentru cultura poporulul nostru din Brasov.

Pentru ajutOre sunt rugag tog amicii inaintaril culturiIromanesci.

Ne rugam ca contribuirile sa se adreseze presedintelul Co-mitetulul parochial, Parintelui B. Baiulescu in Brasov.

Brasov, 15/27 Maiil 1889.

Comitetul parochial roman ortodocs din Cetatea Brafovutui :

Bartolomehl Baiulescu, m. p. Petru Nemes, m. p.presedinte.

Nicolae T. Ciurcu, m. p. Nicolae Strevoiti, m. p.

I. G. loan, m. p.Dimitrie Stanescu, m. p.

Diamandi I. Manole, m. p.Constantin I. Poppasu, m. p.

George B. Popp, m. p.

231

Petra Petrescu, m. p.Simeon Damian, m. p.

Ioan Popea, m. p.Petrache M. Zanescu, m. p.

Nicolae Pi Ilia, m. p.notar.

105.

=str asdin raportul Comitetuluf parochial despre afacerile bisericescl

din anul 1892.

2. Ceea-ce privesce prima datorie a parochial: Cultivarea siinaintarea religiositgtii intre membril parochial, Comitetul trebuesa, traga atentiunea Sinodulul parochial, ca ac6sta nu este cumar trebui sg, fie. Causa este lipsa unef bisericl parochiale in in-ternul parochiel. La capela din cimiter, care s6 folosesce provi-soriu pentru cele religiose parochienil, nu vor a sOversi cununiT,boteze si serviciul divin, fiind in departare, pe timp nefavorabileste de putinl parochienT cercetata. Astfel eT s6 deprind a nucerceta biserica, prin ceea-ce religiositatea decresce. Altfel che-marea densilor, dupa positia for este, sa fie in cele religiOse esemplupoporulul de jos.

Din colecta indatorata de Sinod a se face pentru zidireaunef bisericf romane gr. or. in central Brasovului at intrat laComitet 10,027 fl. 56 cr. Subscrierile parochienilor pentru zidireaunef biserici arata suma de 26,800 fl.

Din cele premise resulta, ca cestiunea principiala, cu cares'a ocupat Comitetul in decursul anulul, a, fost zidirea unef bise-fief parochiale in internul Cetatil Brasovuluf. Ac6sta bisericg nue reclamata numaT de interesele marl' religiOse, ci si de demni-tatea Comunel nostre bisericescl si de interesele scOlelor centraleromane gr. or.

Arend in vedere apelurile adresate aka, bunil Romani dintote partile si colectele acute este urgent reclamata zidirea el.Atat zidirea bisericii, cat si rezidirea caselor parochiale darimatereclama imperativ a se lua un conclus.

Brasov, 12 Februarie 1893.Comitetul parochial.

232

ZI. 1769/894.106.

Erkenntniss.

Von Site des Kronstadter Stadtmagistrates als Baubehordewird der gr. or. Kirchengemeinde der innern Stadt, welche anSte lle der baufalligen und feuergefahrlichen Realitaten sub Nr. 5auf der Kornzeile ein Pfarrhaus, eine Kirche und ein Wohn-gebaude aus solidem Ziegelmaterial mit feuersicherer Eindeckunglaut den vorgelegten Bauplanen zu erbauen beabsichtigt, aufGrund der am 1. Februar 1. J. an Ort und Ste lle vorgenommenenbaucommissionellen Verhandlung und des abgegebenen Commis-sions-Gutachtens, die Bewillligung zu dieser Baufiihrung unternachstehenden Bedingungen erteilt und zwar :

I. Dort, wo gegen die Nachbarn gemeinschaftliche Mauernsind, miissen eigene Mauern aufgefahrt werden.

II. Die Interessen der Nachbarn sind strenge zu wahren.III. Die Bestimmungen der Bauordnung, insbesondere betreff

Abreissen der Gebaude, Ablagerung der Materialien, Schutz vorBelastigung durch Mauerschutt u. s. w. sind genau zu beachten.

IV. Nach Vollendung des Baues jedoch vor Beniitzung des-selben ist hieramts die Anzeige behufs amtlicher Revision zuerstatten.

V. Diese Baubewilligung erlischt nach Verlauf von zweiJahren.

VI. Sind die folgenden besonderen Bedingungen genau zuerfullen u. z.

A. Betreff des Pfarrhauses.1. Als Baulinie ist die gerade Verbindungslinie zwischen

der rechten Ecke des Hauses Nr. 6 und der linken Ecke desHauses Nr. 4 beizubehalten.

2. Der durch das Portal von Maximum 1 m. Breite einzu-nehmende Strassengrund ist mit 5 fl. per 1 0 m. an die Stadt-commune zu bezahlen.

3. Sind die Nachbarmauern zu ebener Erde, welche alsWiderlage der Traversenplatzl dienen, 11/2 Ziegel dick herzustellen.

4. Ist die Senkgrube vollkommen wasserdicht, in einer Ent-fernung von 1 m. von der Nachbargrenze auszufahren.

5. Sind bei den Feuer- und G-iebelmauern Verstarkungs-pfeiler herzustellen.

233

6. 1st die Resistenzrechnung fiber die den Thurm tragendenTraversen vor Ausfiihrung des Baues beizubringen.

B. Betreff der Kirche.1. 1st der statische Nachweis beziiglich der Widerstands-

fahigkeit der Umfassungsmauer gegen Umsturz, der Tragfahigkeitder Gewolbe, der eisernen Sau len, der Galleriedecken, sowie derden Thurm tragenden Traversen noch vor Ausfuhrung des Bauesbeizubringen.

C. Betreff des riickwartigen Wohnhauses.1. Sind die Stiegenhausmauern 11/2 Ziegel click auszufuhren.Endlich darf das Zifferblatt am Pfarrhause nur dann aus-

gefithrt werden, wenn auch eine Uhr hergestellt wird, and istdie Verwendung von guten bei der Abtragung des Gebaudes zugewinnenden Ziegeln nur dann gestattet, wenn dieselben in Cement-mortel gelegt werden.

Kronstadt, am 10. Februar 1894.

Der Stadt-MagistratBrennerberg, Boyer,

Biirgermeister. Ob.-Notar.

107.Nr. 1176 Epitr.

Pre - Onorate D-nule Proto_presbitere !

La raportul PrO-On. D-Tale Nr. 100/895, prin care substerniconclusele Sinodulul parochial din Brasov-cetate, privitOre la zi-direa bisericeI si a caselor parochiale Nr. 5 din Tergul- graulul,precum si la contragerea unui imprumut de 25,000 fi. dela cassade pastrare de acolo, primesci insarcinarea, a, incunociinta Comi-tetul parochial de acolo, ca: acest Consistorig dry curs liber ace,steiafaceri sub esclusiva rgspundere a Sinodulul parochial concernent.

Sibiill, din sedinta Senatulul epitropesc, tinuta la 11 Fe-bruarie, 1895.

Consistoriul archidiecesan.Dr. Ilarion Puscariu m. p. Dr. Remus Rosca m. p.Archim. si Vicarit. Archiepisc. secretarhl.

234

Nr. 210/895.

Pentru conformitate cu originalul.

Brasov, in 18 Februarie 1895.

Oficiul protopresbiteral gr. or. al Brasovului(L. S.) loan Petric, protopop.

108 a)

=strasdin protocolul Sinoduluf parochial inut in 12/24 Februarie 1895.

Nr. 12. La propunerea Comisiunil, Sinodul decide: Se auto-riseza Comitetul parochial, se, incepg, zidirea bisericil si a caselparochiale in anul acesta dupe, planul si devisele aprobate deVen. Consistoril Se insarcineza Comitetul, sa adapteze dupe,planul presentat si casele din fundul curtil, ca sg, fie mairentabile.

Nr. 14. Propunerea Comitetulul, de a se incheia contract inurma concurselor publicate cu antrepronorul cel mai preferit, se

primesce si se indatoreze, Comitetul a incheia acel contract dupe,conditiunile prescrise la zidire.

Nr. 15. Pentru controlarea zidirel, Comitetul propune si Si-nodul decide: Se concrede controlarea zidirel bisericil si a caselorparochiale Nr. 5 din Tergul-grauluf unel Comisiuni numite: Co-misiunea de zidire" in personele Domnilor: Petru Nemes , TacheStaneseu, Constantin de Steriii , George B. Pop, Dr. George Baiulescusi N. Flustureanu, epitrop, care are misiunea a indeplini contro-larea dupe, planurile generale si devisele aprobate si dupe, condi-#unile de zidire, cart primit de Sinodul parochial.

Nr. 16. Comisiunea propune si Sinodul decide. Se aprObaonorar architectulul Gustav Bruss 800 fl. pentru planurile si devi-sole acute pentru cladirea bisericil si a caselor parochiale, pre-lucrate In tref fenduri si pentru planurile detaiate.

Nr. 17. Architectul Gustav truss se alege de conducetor alzidirilor bisericil si a caselor parochiale cu onorarul de 800 fl.cu acea, ca are se, fie sub ascultarea comisiunil de zidire.

Bartolomeit Baiulescu m. p. Ieronim G. Baritiu m. p.presedinte. notar.

S'a verificat prin:N. T. Ciurcu m. p. loan Socaciu m. p.

sail

235

108 b)Nr. 8494/Epitr.

Pre'-Onorate D-nule Protopresbitere !

La raportul Pr6-0n. D-Tale Nr. 1069/893 referitoritl la zidireabisericel si reedificarea easel parochiale din Brasov-cetate, pri-mescf indrumarea, a incunosciinta Comitetul parochial de acolo,ca pe basa motivelor aduse de acesta, conclusul referirorit laescrierea licitafiunii minuende se aprobei din partea acestul Con-

, ea acea observare, ca protocolul de lieitatiune qi contractul,ce s'ar incheia cu unul din oferenri, set se sullterna" aid spre revi-siune; asemenea sei se rea,fternei inainte de tinerea licitaciunii nzi-nuende planul ssi preliminariul de spese spre revisiune nemijlocit,dupd - ce acestea vor fi rectificate ysi intregite amesuratespertulul consistorial.

din sedinta Senatului epitropesc, tinuta la 31 De-cembre 1893.

Consistoriul archidiecesan.Dr. Ilarion Puscariu m. p. Dr. Remus Rosca m. p.

Archim si VicarillArchiep. secretariu.

108 c)Copia Nr. 3707/1895. Ep.

Pre'-Onorate D-le Protopresbitere !

La raportul Pr6-0n. D-Tale din 5 Maiti. Nr. 349, prin careasterni spre aprobare contractul pentru zidirea bisexicii si a ca-selor parochiale din Brasov-cetate incheiat la 8 Mail a. c. Intrerepresentantii Comunei bisericescl si intre antreprenorii Martin.Stenner, Carl Eiven, Ed. Dick et Gross, Vasilie Popovici et Comp.Rudolf Bernhardt et Comp. si Rudolf Schmidt, s6 rescrie: cadupa-ce Consistoriul la 11 Februarie a. c. sub Nr. 1176 a datcurs liber afacerii in chestiune sub esclusiva respundere a Sino-dulul parochial de acolo; acest Consistoriu nu pOte intra in esa-minarea si aprobarea acestul contract, ci it provede cu vidimareaformala astfel vidimat it restitue sub /. impreuna on condi-tiunile si protocolul de licitatiune, pentru a-1 ininanua Comitetululparochial concernent.

In fine, cat privesce raportul din 14 Malt. a. c. Nr. 361,prin care in legatura cu cele premerse substern spre aprobareobligatiunea data in numele comunel bisericesci din Brasov-cetatedespre 25,000 fl., cars sa sd iea ca imprumut dela casa de pastrare-generala din Brasov, Consistoriul trebue sä decline dela sine on -ce-

opiniunii

Sibiiti,

si

236

Tespundere pentru acesta operatiune, ca totusi afacerea principals,adeca zidirea bisericii si a caselor parochiale sa -si pdta lua cursulset. liber sub rospunderea esclusiva a Sinodului parochial, dupa,enunciatul consistorial provocat mai sus , obligatiunea acestaproveclut& cu simpla vidimare so restitue sub / /. spre afacereulteriOrg.

Sibiit'l din sedinta Senat. Epitropesc, tinutti, la 20 Malt 1895.

Consistoriul archidiecesan.Miron Romanul m. p. Dr. Remus Roca m. p.

Archiepiscop. secretarit.

109.=strasdin protocolul Comitetulul luat la 30 Iunie 1895.

Nr. 61. Comisiunea de zidire raportezg si propune :b) Lucrgrile cu deramarea caselor vechi se continua, zidurile

caselor vecinilor at fost sprijinile conform indrumaril Magistratulul,Ins flind casele de tot vechi at suferit crepaturl si trebuesce aintra in intelegere cu vecinil, cart at1 reclamat.

c) Din causa terenulul nesanatos s'a aretat necesitatea, cg-temeliele zidirilor trebuesc cu doi metri mai adenc sapate, decat erat prevoclute in plan. Din causa acesta sg vor urea spesele-cu o suma considerabilg.

Comitetul decide : Comisiunea de zidire so insgrcineza,sa tracteze cu anteprenorul M. Stenner, ca sa pupa lucrul latale, cum va afla mai bine.

d) Casele din fundul curtil se vor zidl cu material vechit,si cu 4 fl. 50 cr. metrul cubic. Comitetul aprOba.

e) Portalul va costa cu 318 fl. mai mult, de cat cum eraproiectat ; fatada se va face in imitatie de caramida (Rohbau)si va costa cu 432 fl. mai mult. Comitetul aproba.

f) FacOndu-se planurile in detail s'a constatat, ca nu esteproportia cuvenita intre inaltimea si largimea bisericii, decl pro-pune a se inalta tavanul cu un metru, care va urea spesele cu500 fl. Comitetul primesce.

g) Pentru intgrirea turnului dela casa din fata, s'ar'i luat invedere traverse mai marl si mai solide, earl reclaim& un plus de200 fl. Comitetul primesce

It) La ferestrele din fats, se propune pentru soliditate,colOnele sä nu se facg din teracota, ci din para. Comitetulaproba.

237

Festivitatea pentru punerea petril fundamentale o propunesä se fac& Dumineca in 9 Julie a. c. la 11 Ore. Ficsez& si pro-grama festivitAtil. Comitetul primesce.

D. u. s.B. Baiulescu m. p., Lazar Nastasi m. p.,

pres. notar.

110.

Act comemorativ.Cu ajutorul lul Dumneclet Taal, flu' si sfantul Duch so-

pune petra fundamental& la zidirea bisericil cu hramul SfintelAdormirl a Maicil Domnulul pentru Comuna romans gr.-ortodocs&oriental& din cetatea interns a Brasovulul.

Acosta se Intempl& asta,41 in 9/ Julie anul Domnulul 1895sub Domnirea MaiestAtif Sale Imporatulul si Regelul Francisc-Iosif I, flind Metropolit al Romanilor ortodocsi orientall din Tran-silvania si Ungaria Escelentia s'a Archiepiscopul Miron Romanul,Or& protopop al Brasovulul Pro-On. Domn Joan Petric.

La punerea petit fundamentale Comuna bisericescA ort. res.din Cetatea Brasovulul, consta din 463 de suflete si 113 capi defamilie , sub conducerea Pre - On. Domn Bartolomeit Baiulescuparoch local, protopop onorar si asesor consistorial. Este admi-nistrat& de un Comitet parochial de 11. membri si dol Epitropljos subscrist

Comuna acesta bisericesc& roman& ort. res. cu Comuna bise-ricesca, ort. dela Sf. Nicolae din Scheib., Inc& dela anul 1850 ainflintat scdlele centrale roman ort. res. din Brasov, ridicand uaediflcit pompos In GrOverl cu fatada catr& Cetatea intern& aBrasovulul.

Numitele scOle constat asta41 dintr'un gimnasid completcu 8 clase, dintr'o soil& comercial& cu 3 clase, dintr'o sail&real& inferidra cu 4 clase, dintr'o sc616, elementar& capital& de-b&et1 cu 4. clase si dintr'o sc611, elementarl capital& de fetite cu.5 clase.

Aceste institute se administrOz& de o corporatiune numita:.Eforia scdlelor centrale ma'am ort. res. din Brasov constatatOredin 12 membri.

La sedintele eforiale jail parte cu vot consultativ directorulscalelor medil si directorul scOlelor elementare capitale de MeV.

Eforia sO alege de Delegatiunile scolare; o corporatiune de26 membri, cad se aleg Cate 13 de c&tr& ambele sindde ale-bisericilor, din Cetate si dela Sf. Nicolae In Scheid, cart at fun-

238

dat scalele. Delegatiunile sunt conduse de presedintele , caredupa us nu se alege, ci a fost totdeuna protopopul actual alBrasovului chemat la acest post dupa Statutul organic. Legeafundamentals a Mitropoliel romane ort. res. din Transilvania siUngaria.

Binefacetorii mat insemnati, cart at dat ofrande la cladireabisericil, a caret petra fundamentals se pune astac11 sunt urmatoril:(petrecuti in cartea Ctitorilor), carora li se cuvine recunoscinta,atat din partea nostra, cat si din partea viitorilor membri aT

Cornunet acestel bisericl.in fine voim, sa fie sciut si dupa secull, ea, Comuna biseri-

cesca romana gr. or. din Brasov-cetate a fost indreptatita la bise-rica gr. or. din Cetatea interns a Brasovulut cu hramul SfinteTTreimi; de care s'at. tinut Romanit gr. or. din Cetate dela 17871827 si dela 1857-1887.

Biserica acesta a fost infiintata, Inca la anul 1786 de Romanisi de attT Greet si BulgarT gr. ort. pentru toti crestinii gr. ort.,dar maT cu sama pentru Romanit gr. ort. din sus numita cetatedupg, cum arata documentele fundationale. Ea a fost inzestratacu douo mosit Sambeta superiara si Poena-merului de Printulroman Grigorie Brancoveanu; dar purtand not proces cu GreciTdin Brasov, pentru dereptul de membru al acestel bisericT in anul1887 prin o sentinta a tribunaluluT suprem din Budapesta amlost respinsi cu dreptul nostru si eschiclendu-se limba romanadin biserica Sfintel Treiml, acesta a fost dechiarata de bisericanationala- grecesca preste tot cuprinsul actelor fundationale si aprincipielor de drept.

Deci pentru a ne conserva religia de limba stramosescapunem petra fundamentulfii pentru o biserica ortodocsa curatromanesca in centrul Brasovulut.

Dumned.ou sä ne ajute si ss ne protega!

Brasov, 9/21 Iulie 1895.

Comitetul parochial roman gr. ort. din Cetatea Brasovului.

Bartolomeiu Baiulescu Lazar Nastase.presedinte. notar.

MembriT Comitetulul:<Constantin de Steriu,Victor Popescu,Niculae Strovoiu,Petru Nemes,

George B. Pop,Simeon Damian,Nicolae Petra-Petrescu,Gregorie Birea,

239

SuplentI.Than Socaciu, Teodor Spuderca,Jeronim G. Baritiu,

Epitropit parochialt:Neculae Flustureanu, George M. Zanescu,

111 a)

Despre colaudarea cladirei bisericil si a caselor paro-chiale fiind un protocol voluminos, el se lncheie cu

urmatOrele:Da die lobliche Baucommission des rom. gr. or. Pfarrhaus-,

Kirchen- und Wohnhaus-Baues, unsere auf das diesbeziiglicheCollaudirungs-Protocoll eingereichte Erklarungen, Bitte vom 16.d. Mts. zur genehmigenden Kenntniss genommen hat, so nehmenwir keinen Anstand im Sinne unserer Erklarung und Bitte vor-stehendes Protokoll mit unserer Unterschrift zu versehen.

Kronstadt, den 20. November 1897.

Martin Stenner m. p. Cr. Kertsch m. p.,Ed. G. Dick et Gross m. p. Stad t-Ingineur.Arasiliu L. Pop ovici m. p.R. Schmidt et Co. m. p.

111 b)

Statistic&despre miscarea populatiet romane in Brasov-cetate.

Datele statistice, ce urin6za le- am cules din matriculelebisericel Sf. Adormirt din Cetatea BrasovuluT. Cele dela 1787 pangla 1833 lipsesc, fiindca so afla in matriculele bisericesci grecesci.

Preotl romant au fost G. Haines si N. Panovichl.Biserica romang gr. or din Cetatea Brasovului posede treT

tomur1 de matricule, si a trebuit sa hash datele in 3 "parti anume:dela 1833 pang la 1848, dela 1848-1866 si dela 1866 pang, la 1898.

In acest-fel voim a insemna, tot ce sO tine de bisericg; familitnascerl, cununiT, mutt, preotil, curatoriT, averea bisericil, notaril,InvOtatorii si cantoril.

a

I. Dela 1833 pan& la anul 1848 aft fost:Suflete

c.izo

M o r t !PreotT Curator!

1 Averea 1

biserici!Notaril 1

bisericii Profesor!-2,,,,pc1

Ela)

PT-1

aa

,..,(75

P.txi)ca(31

a.)Pr.4

cr3

orn

62 101 85 186 48 59 55 114Vasile

Greceanu

Rud. OrgidanG. NicaG. Iuga

M. Flusturean

34,864fl. V. V.Maestrul

pagina 129Dat. 10,524

.

N. CepescuJoan Bran de

LemenyG. Baritiu

G. BaritiuA. MuresanuI. Popovici

Ioan CavalerPuscariA

II. Dela 1848 pima la anul 1866 au fost:

71 149 152 301 67 107 108 215Toma

Vasiliu

George loanManole BurbeaR. Rad °vie!

I. T. Popovic!

34,493.10fl. v. v.pag. 206Datorie:

16,153.50

Ioan G. loanDr. N. Pop

Dr. I. L6pedatu

Profesoril alltrecut la

seed el e rom.centrale

III. Dela 1866 pink' la anul 1898 aft fost:I

Cantor! adfost :

112 190 211 401 106 203 144 347Bartol.

Baiulescu

R. Radovici,IoanD.

Popovici,Ionciovici,

P. M. Zanescu,N. Flu§turean,Const. Popazu,G. M. Zdnescu,

100,000 fl. v. a.

Datorie pasiva

43,800 fl. v. a.

Dr. I. BozoceanDr. I. Lgpedatu

Nic. Piltja,Lazar NastaseVasile Goldis

DiaconulA. CarpDiaconul

Dum bravaG. G.G. G. G. G. Sterian

Butnar

A0

.,1 .--'.5

241

Dame le rom'ane din Cetatea Brasovului Inca in anul 1851la initiativa Demnelor Ecaterina Nicolail, Elena G. Ioan, ZamfiraG. Iuga si altora au infiintat Reuniunea femeilor romane.

Domnul capitan George Cristureanu la indemnul parochuluiroman din Brasov-cetate, ca duhovnic a Infiintat in anul 1874Internatul Cristureanu, daruind pentru acest stop doua case cele avea in Bucuresci. (Ve41 biografia tiparita.)

Domnul Doctor Nicolae Ganescu la indemnul parochului romandin Brasov-cetate ca duhovnic a daruit prin testamental sell dinanal 1870 Una mia galbeni pentru stole datl in administrareabisericil Sf. Nicolae din Scheid.

112.

DATEdespre modal cum sag desvoltat formarea meseriafilor roman! in

Brafov.

Raportdespre lucrarea Asociafiunii pentru sprijinirea inveMceilor fi sodalilor

roman! meseriall (1882).

In 26 Decemvre 1869 prin staruinta Parintelth BartolomeiilBaiulescu, s'a conchemat in sala gimnasiului romanesc o adunareconstatetere din preotl, profesorl, advocati , comercianti si dincati-va meseriasi roman! din Brasov. Acesta adunare a fost des-chisa prin o cuventare, a cgruT subiect a fost: necesitatea de asä promova meseriile intre Roman!. Ideile desvoltate In ac6sta,cuv8ntare all fost imbrati§ate de tots ce! -ce s6 presentaserg laadunare, cu atata caldura, !neat s'a decis: sg, se Inc6pg numaldecgt lucrarea pentru latirea meseriilor intre Romani. Inca inacOstg adunare a presentat pgrintele Bartolomeiu Baiulescu unproiect de statute, care s'a predat apol unel comisiunT alese InpersOnele d-lor: Damian Datco, Bart. Baiulescu, Iosif Purariu,Diamandi Manole, Neculae Str6voiu, Ioan T. Popovicl si JoanLengeru, ca sa-1 studieze gi sg, raporteze In privinta lul Intr'oadunare procsimg. Indatg ce ac6sta comissiune I§1 terming lu-crarea, pregedintele numaT decat convoca adunarea general,, careavea sa, ratifice lucrarea eT. Mirare mare ! Zelul gi caldura ma-nitestata pentu noua institutiune in prima adunare fusese numaTfoc de paie, pentru ca a doua adunare convocata In cincl r8ndurlabia s'a putut tin in 10 Main 1870 in presenta numal a untilnumgr forte mic din ceT cart asistasera la prima adunare ge-neralg.

16

242

In adunarea tinuta in 10 Mai comisiunea presentatproiectul s011 de statute, care dup& unele mid modific&rf a sifost primit hotarindu-se tot-de-o-datl, a se astern ministeriululunguresc din Pesta spre aprobare.

(Doream o lucrare accelerat&) :Asternerea statutelor la guvernul unguresc spre aprobare

so Intempla In 30 Mai 1870. Aceste statute dupg,-ce odihnitin archivele ministeriulul un an de dile, In fine fur& inapoiatein 27 Iunie 1872 sub Nr. 12469 neaprobate din caus&, c& gu-vernul nu voia sO aprobe niste paragrafi, carT tractat. despre unimprumut de 1000Q florins.

Credeam a --fi la locul sod aci reproducerea articulilor, carTafi impedecat pe guvernul unguresc so aprobe statutele Asociatiunil:

Art. 10 Fondul Asociatiunil va consta:a) din folOsele unul capital de 10000- fl. imprumutati si in-

cursi la cassa Asociatiuni1 prin edarea de 400 de bonurl de cate25 fl. v. a.

Art. 11. Aflandu-se cu stop si de Adunarea general&pdte m&riT capitalul Asociatinii de sub a] prin edarea de alte400 de bonuri de 25 fl.

Art. 13. Fondul din art. 10 litera a] formOzg, fondul .Aso-ciatiuniT.

Art. 14. Pentru realisarea fonddlul din articolul 10 lit. a]presedintele va primi de-o cam-dat& 400 de- bonuri de ale Aso-ciasiunil. Aceste bonurl se esmit pentru folosul fondulul cu interesede cel putin 8% pe an.

Art. 15. Bonurile sunt taiate dintr'un registru al Asociatiunilromanend matca bonulul estradat la registru. AcOsta so subscriede presedintele si doT membril aT comitetuluT pun'end sigilul Aso-ciatiunil.

Art. 16. Din 5 in 5 anT se vor sotil 50 de bonurl si se vorrescumpAra, asa incat in 40 de anT sg, fie trite bonurile edatede Asociatiune prin ea insasT rOscumporate. Pang, la roscumpOraresg, va pl6ti proprietarulul de bonuri 4% procente doband6, Orcelelalte 40/9 roman in folosul AsociatiuniT.

Art. 17. SO pot cump&ra bonurl platindu-s6 suma lor si irirate 'ins& estradarea bonulul rescumpOrat in rate numaT Ja pla--area rata din urma sg, intempla,, pang, atuncT primesce cump&-ratortil pentru ratele. platite cuitanta fArg, de a pretinde interese.

Acesti articolT, carT prevedeail formarea unuT fond, din caresä se. ajute invg,t,g,ceil la invOtarea meserii I or, . sodalil la perfec-tionarea for ulterior& fn meseria invOtatg, fAcendu-li-s6 posibillmergerea In strOinatate, 6rg, mgestril la stabilirea lor, nefiind apro-batl din partea guvernulul unguresc, procsima adunare general&

slat)

lipse.:

243

inuta in 19 Dec. 1871. i-a sters din proiectul s011 de statute.Aceste statute astfel modificate furl trimise pentru a doua Oraspre aprobare guvernului unguresc.

Tot in acOsta adunare s'a ales in mod provisorid un co-mitet pentru Asociatiunea, ce avea sa sg creeze. In acest comitet

intrat d -nil: Bartolomeid Baiulescu ca presedinte, DiamartdiManole ca casar, Iosif Puscarid ca notar; Ora ca membril d-nil:Dr. loan Mesotd Dr. N. Pop, Joan Burbea, I. Capatina, V. Popo-vicl si Andrei Voina.

Adunarea avend in vedere, ca comitetul ales null p6temncepe activitatea cu succes nedispun6nd de mijlOce, si vOqlend,ca guvernul unguresc n'a aprobat formarea unul fond treat prinimprumuturi, a decis a publica prin diare apelurl pentru contri-buirT voluntarl in favorul Asociatiunil, ce avea sa so infiinteze,si a sO adresa la diferitele comitete si sinOde parochiale si pro-topopesci pentru subventiuni. Cu durere trebuie sa marturisimca trite mOsurile luate n'au avut nicT decat resultatul asteptat.Ceea ce sO atinge de apelul facut prin cliare, abstrag'6nd delacate-va donatiuni %cute de romaniT din Brasov, el n'a, 'aflat nicTun rOsunet la marele public romanesc, dela care sO astepta cudrept cuvent sa nu denege concursul sOu, la intemeierea si prospe-rarea uneT institutiunl incontestabil dintre cele mai folositOreRomanilor.

In fata unor imprejurari atat de descuragiatOre initiatoriTAsociatiunil departe de a-0 fi perdut curagiul, par a deveni mairesoluti in urmarirea si. atingerea scopurilor, propusesera.ET avend in vedere, ca statutele asternute guvernulul ungurescspre aprobare, pot fOrte user sa nu fie intarite, si voind sd, pro-fite pe cat sO va putea mai mult de zelul si interesul, ce rOusi-sera a-1 escita intro romanii brasoveni pentru scopurile none):institutiuni, pan' a nu so raci de tot prin traganarile de tot soiul,la care era supusa in mod fatal realisarea faptica a infiintarilAsociatiunii, convocara in 22 Martie 1872 o- adunare generalaestraordinara, in care sa lua hotarirea, ca comitetul provisoriti

incepa formal 1ucrarile sale pentru infiintarea Asociatiunii,inscriind de-ocam-data. membril si incassand tacsele prevOdutein proiectul de 'statute asternute guvernulul spre intarire.

Dupa o lunga asteptare in fine la 30 Septemvre 1872 mi-nistrul unguresc sub Nr. 32061 retrimite - din nod statutele ne-intarite fac6nd si de astaciata mai multe observatiuni si pretind'endnoud, modificatiuni. in corpul lor. Pentru- a, satisface nouelor pre-tentiuni ale guvernuluT unguresc, s'a conchemat o noud, adunaregenerala pe diva. de 8 Oct. 1872: Aces% adunare. luand act deobiectiunile facute de guvern -a decis a sa introduce acelea incorpul statutelor.

16*

au

Sa

ee's1

244

Adunarea primind In sedinta tinuta In 22 Oct. 1872 modi-statutele furl asternute pentru a treia 6ra guvernulul

spre aprobare. So credea cu drept cuvOnt, ca acum vor fi apro-bate. AcOsta ins& fu o credinta cu totul desOrta.

Magistratul Bragovulut prin o hartie a sa din 2/14 Aprilie1873 Nr. 2361 comunica comitetulul provisorin, ca guvernul niclde asta-data nu pdte aproba statutele Asociatiunil nefiind invoitcu titulul: Societate pentru promovarea meseriilor Intro Romani",ci pretinde, ca societatea sO is numele Asociatiunea pentrusprijinirea invOtaceilor si sodalilor meseriast romans ". Mal depart&comunic&, c& guy. nu este invoit cu articulil relativi la platireatacselor si la modalitatea votaril. 0 noun adunare general&, in-troducand in fine in corpul statutelor modificarile pretinse dinno de parintescul guvern din Budapesta acestea furl asternutespre aprobare pentru a patra Ora. Guvernul in 26 Martie 1873.sub Nr. 1083, reinapoiOza din noel statutele, pentru-ca traducereamaghiar& nu corOspunde tecstulul romanesc. Dupa-ce s'a Mout insfersit din destul si acestel noua pretensiunt a guvernulul ungu-resc, statutele fur& Orast asternute spre aprobare, acum pentrua cincea Or& in restimp de 4 ant de dale. In fine mult incerca-tele si straganitele statute ale Asociatiunil avura marea fericirede a fi provOclute cu stampila aprobarit guvernulul maghiar in14 Februarie 1874 sub Nr. 28,614. Le reproducem aci:

Art. 1. Asociatiunea porta numirea: Asociatiunea pentru.sprijinirea InvOt&ceilor si sodalilor romans meseriasI.

Art. 2. Resedinta Asociatiunil este stability in Brasov.

L Scopul.Art. 3. Scopul Asociatiunei este a forma meseriast romant

si a-I sprijini.

II. Mijlocele.Art. 4. MijlOcele, cart duc la scop si modalitatea aplicarif

mijlOcelor :a) Asociatiunea va ingriji, ca sO aseze copil de nationalitate

romana, cat sO, pdte mai multi, ca invOtAcel pe la industriaslcualificatt, si acestI invetacel vor sta su'b scutul si con-trola et.

b) Asociatiunea va ingriji, ca tott invOtaceit meseriasl romansdin Brasov sO frecuenteze un curs de InvetamOnt corOspun-4Otor etatit, cualificatiunet si chemaril tor.

c) Asociatiunea ajuta pre invOtaceit meseriast romans faramijlOce la solvirea tacselor scolare si industriale. Spreacest scop votOza adunarea general& in fie-care an, amOsuratputerilor, o sum& anumita, din care comitetul va solvi tacsele-

&Arlie,

245

scolare si industriale, pentru cel mat sOraci si mat braviinvotacei romani meseriasi, caril se vor adresa catra comitet.

d) Asemenea ingrijesce Asociatiunea, ca s& se trimita, sodalltalentati in streingtate spre a sO cualifica. Spre acest scopvotOza adunarea generala, conform starii casseT, o sum& anu-mita pentru ajutorarea acelor sodall roman!, earl se decid amerge in strOdnatate, pentru ca sä se perfeationeze in acelemeserii, care le va afla adunarea general& mat necesaritAceste ajutOre se public& prin concurs si se distribue decatrA comitet celor mat demni concurenti.

e) Asociatiunea ajut& momentan pre aceT sodall roman!, cadsett sunt lipsiti de conditiune, sett voind se trOcA, din Brasovla alt loc, nu dispun de mijlocele necesari. Spre scopulacesta Inc& defige adunarea general& o suma anumita, caresO va imp&rts prin comitet acelor sodall romani, earl legiti-mAndu-se cu testimonil de cualificatiune si conduit& bun,se vor adresa la comitet pentru earl ajutOre.

j) Pentru Indemnarea industriasilor de a primi si instrui invO-t&cei rorn&ni se vor imparti de cMra. Asociatiune remune-ratiuni.Atari remuneratiuni sO fics6z6 si sa impart de adunareagenerala, in urma recomandatiunef comitetulul acelor indus-triasT de sine stat&tori, earl se vor distinge prin instruireaunul numor maT insemnat de invOtAcei romans.

p) In fine Asociatiunea d& imprumuturi sodalilor acelora, cartrecomandati prin conduit si testimonil bune despre cualifi-catiunea Tor, vor voi sa se etableze insusT, ca industriasi desine st&t&tori.Astfel de Imprumuturl se fac prin comitet pre lane, polity

subscrisl de Imprumutator si un garant pe termin de 6 lunI sOO.pre Tanga obligatiune cu asigurare, const&tatOre din realitO,t1 satfn pemn miscAtor cu interese de 80/o.

Art. 5. Beneficiile Asociatiunel sO estind nurnai asupra me-seriasilor si sodalilor romAni, cart sunt membril; si asupra

stall sub scutul Asociatiuner.

III. Membril.Art. 6. Asociatiunea consta:

a) din membril fundatorT, cart contribue la fondul Asociatiunel()data pentru totdeuna preste 20 fl. v. a.

b) din membril ordinarT, car' contribue ate 2 fl. v. a. pe an.Membril ordinarT, pot fi si sodali de megerii, earl vor con-tribui cel putin 10 cr. v. a. pe hula.

.c) din membril protegAtorl, cart contribue 2 fl. v. a. pe an sett°data pentru totdeuna mat putin de 20 fl. v. a

love-Wei lor, car!

246

d) din membril onorarl; carT s'attl distins in vre-un mod §i ailmerite pentru Asociatiune.Art. 7. Vpind cineva a deveni membru fundator sell ordinary

protegetor al AsociatiuneT sa. Insciintez& la presedintele Asocia-tiunel verbal sell In scris spuind numele, caracteru] si locuinta.Presedintele este In drept a primi in lista membrilor pe on tinese- va anunta. Taxa sO depune atuncT cand s& Insciintezg, sellcand TO primesce certificatul de membru.

Pentru certificat s& plgtesce la fondul AsociatiuneT 30 cr.v. a. Cu primirea certificatulul de membru fie care se supunestatutelor acestel Asociatiunl; membril onorarT se denumesc deadunarea general& prin maioritate de voturl.

Art. 8. Un membru p6te e§i din Asociatiune, dap& ce acorespuns Indatoririlor impuse de statute §i dupa ce a descoperitvointa sa presidiulul, caruia inapoiaza certiflcatul de membru;pan& la Inapoiarea certificatulul este considerat fie-care de membru.Rep 4ind cineva In decursul anuluT administrativ este Indatorata plati tacsa pentru acest an. Tacsele restante so vor Incasa incas necesar prin judecatoria regesca de cerc respective prin ju-decatoria de cause sumarie.

Art. 9. Un membru sa, pOte eschide din Asociatiune princc nclusul comitetuluT:a) dee& nu a corespuns Indatoririlor impuse de statute;b) Mc& a corals vre-o crim& si s'a condemnat prin sentinta

judec&toresc& pentru crima ordinarl;c) dee& prin purtarea sa imoral& a provocat un scandal public,

constatat printr'un act dela politia local& ;d) Mc& a *hit In concurs.

In contra conclusuluT de eschidere a comitetulul sO 'Ateapela la adunarea generala.

IV. Fondul.Art. 10. Fondul AsociatiuneT consta:

a) din tacse;b) din donatiunl;c) din contribuirile ce sO vor face din partea comunelor, a si-

nOdelor parochiale sell de catr& privag.Art. 11. Fondul Asociatiunel este neatingibil Intru cat nu

contraclice Art. urmator (12) si se asezI cu doband& cel putinde 8°/,, la privatl set. pre Fang& hipotheca sett gagit mobil sellimobil sell pre rang& estradare de polita, subscrisa de doT garantlypreferindu-se meserialif, call! vor aye trebuint& de imprumut.(Art. 4., lit. g); ajungand capitaIul fondulul suma de 50,000 ft.v. a. va decide adunarea general& asupra prisosulaT.

247

Art. 12. Veniturile fondulul si jumOtate din tacsele membrilorordinarT si protegAtorl se intrebuinteza, spre scopul Asociatiunel.

V. Administratiunea.Art. 13. Activitatea, Asociatiunil sä regulez* conduce, supra-

vegheza si se Indeplinesce prin:a) Adunarea general* sib) Comitetul Asociatiunil.

Art. 14. In tot anul sti, tine o adunare general& ordinal*acesta se conveca de presedintele Asociatiunil, publicAndu-se cu15 gide maT nainte prin Gazeta roman& din loc seq. prin cea maide aprepe, precum si prin bisericile roman locale impreung cuprograma agendelor.

Art. 15. Adunarea general& estraordinara s6, pete conchemain orf ce timp la propunerea comitetulul sell a 20 de membrilcu vot decisiv, public&ndu-se tot cu modalitatea aratatA InArt. 14.

Art. 16. Adunarea general& pate decide, dee& afar& demembril comitetuluT, vor fi preseng ,cel putin 1/2- din numerulmembrilor brasoverif cu vot decisiv. Ne luand parte atati membrilse va conchema o a doua adunare, cand apoi vor putea aduceeel presentl concluse valide.

Art. 17. Concluse se pot aduce de adunarea general& adoua Or& conchemat6 numal asupra obiectelor, ce publicat.

Art. 18. In adunarea general& se pate Infatisa fie-care membru;vot si drept de alegere activ si pasiv all numal membril ordinarl,fundatorl si protegetori (Art. 6, lit. a), b), c), dac& vor fi platittacsa, ceilaltI membrit at1 numal vot consultativ.

Art. 19. Fie-care membru pete face propunere In adunareageneral* dar sa fie flout& In scris. Presidiul o face cunoscut&adunAril generale, si find sustinuta de 10 membril se decide,cand are sa se desbata.

Art. 20. Votarea sä face prin sculare si sedere, erg, cerend10 membri votare secret* sO va admite acesta. Maioritatea abso-lut& a voturilor decide. Intemplandu-se ca voturile s& fie egalimp&rtite decide votul presedinteluf. Fi_ind a se decide asupravre -unel actiuni a comitetulul sell a presedinteluf, atuncl in casulprim membril comitetulul vot, era in casul al doilea pre-sidiul s& port& prin un presedinte ales ad hoc.

Art. 21. Presidiul adungrif generale it duce presedintele siin absenta lu! substitutul

Art. 22. La adunarea general& se va purta protocolul prinsecretariul Asociatiunel si se va verifica prin o comisiune detrel membri alesl din sInul adunaril.

s'ail

teat

sell.

248

Art. 23. Agendele adungrii generale sunt:a) alegerea membrilor comitetulul,b) primirea de membri onorarl,c) luarea alit de socot616,,d) deciderea asupra prop unerilor,e) ficsarea principiilor despre fructificarea fondulul principal,f) ficsarea sumelor pentru ajutorele prescrise in Art. 4, lit. c),

d), e).g) ficsarea si impgr(irea renumeratiunilor prescrise in Art. 4,

lit. f).

VI. Comite'tul.Art. 24. Comitetul const6 din 9 membril si 4 substituti,

locuinta lor ordinary in Brasov si sa aleg pe trel antatari membri, call nu sunt rudig Intre sine. RepAsind s6u dece-dend vre-un membru al comitetulu! 11 va suplini unul din cel 4suplenti, care at avut la alegere voturl mai multe.

Art. 25. Comitetul s6 constitue in fata adunArii, alegendu-siprin votu secret pe presedintele Asociatiunif pe vice-presedintele,pe casariul, controlorul secretariul.

Art. 26. Comitetul se adunA la conchemarea presedinteluisob. a vice-presedintelui, cel putin in fie-care luny odata siivindu-se afacerl urgente si mai de multe orl. Mai putin de 4membril afar de presedintele nu pot decide.

Art. 27. Despre fie-care sedinta se porta un protocol, caresa, subscrie de presedinte si de secretar.

Art. 28. Comitetul decide cu maioritate de voturl relativla numerul membrilor presenti asupra agendelor.

Art. 29. Membril dbmitetuluf sunt responsabill in parte sisolidari impreuna cu presedintele despre actlunile lor.

Art. 30. Presedintele represent6za Asociatiunea fatt1 cu ofi-ciile publice, primesce, estrada, si subscrie hartiile referitOre laAsociatiune.

Art. 31. Casariul primesce si estrad6 in conformitatea con-cluselor banil Asociatiunel si pastr6za lada cu una din cele trelchef, care le va avea lada Asociataunei.

Art. 32. Atat presedintele, Cat si casariul se aleg din astfelde indivic,1 stabiliti In Brasov, °aril pot da garantia indestulit6repentru averea Asociatiunil si intrebuintarea eT spre Ecopurileesprese in statute, garantand ac6sta cu averea si persona lor.

Art. 33. Controlorul e 'indatorat controla starea cassel siafacerea casariulul si pastr6za a doua cheia a tassel, care seail& la casariul asa 'ince,t la depunerea si ridicarea banilor din

cant 'si all

si

a

249

cassa AsociatiuneI trebuesc a fi presenti: easarul, controlorul sfpresedintele, carele Inc a pastrOza o cheil si spre acest scopporta un protocol de controll.

Art. 34. Fondul are un protocol de perceptiunI si erogate lacasariul; un protocol de controla la controlorul si un protocolprincipal, in care sO petrece cu finea anulul bilantul general lapresedintele.

Art. 35. Asociatiunea are sigilul SO11 cu emblema: dou6 manl,ce sO strOng si Imprejur inscripti.unea: Sigilul Asociatiunel Ro-manilor din Brasov pentru meseriI" si so pastrOza la presedintele.

Art. 36. Schimbarea statutelor so face in adunarea generala,data va fi petrecuta in rendul agendelor.

Art. 37. Asociatiunea sO disolva, data 3/4 din membril AsociatiuniT vor decreta disolvarea el s65 cand numOrul tuturormembrilcfr Asociatiunil s'ar reduce sub cifra 20. Averea Aso-ciatiuneI are a sO preda dupa licuidarea socote]elor scOlel. realesi comerciale din Brasov pe jumOtate, Ora pe jumOtate gimnasiululroman gr. or. din Brasov.

Art. 38. Decisiunile adunarii generale referitdre la schimbarea-statutelor la disolvarea Asociatiunif si in 'fine la Intrebuintareaaveril sunt a sO asterne ministeriuluI mal 'nainte de a sO punein lucrare.

Art. 39. TOte afacerile Asociatiunif sO porta, in limba ro-mana.

Brasov, in 24 Iunia 1873.Bartolomeiti Baiulescu, J. C. Tacitu,

presed. prov. secret. prov.

28614./1873. sz.Latta a m. kir. beltigyminister oly megjegyzOssel, hogy

foldiek csak a magyar kir. belligyministerium el5legesen kikOrendoengedOlye folytan lehetnek az egyletnek barmi nOven nevezendotagjaiva.

Buda-Pesten 1874. Ovi febr. hci 14.A minister helyett:

Zeyk Karoly,allamtitkar.

II.

Inainte de a Intra in schitarea activitatil Asociatiunil, necredem datorI a constata, ca ideea el, Inainte Inca, de a lua ffinta,a avut sa sO lupte pe langa apatia si nepasarea maser celel

kill-

250

marl a poporulul si cu detractiunile unor OmenI dintre cel matcarl In loc de a cgmta, la Ingdusirea Inca, In embrionul

deja prin meritosul for trecut erad datorl s & -I dea tot pu-ternicul for sprijin. Dm& acestl domnl, asupra carora cade desigur o mare parte din vina, c& poporul roman in evolutiunilesale sociale, avft In vedere numal functionarismul si prin acestacontracta Inc& de timpurift o mare aversiune pentru tete aceleterene de activitate, carl singure i putead procura buna stare,s'ar fi cugetat la infiintaxea de asemenea institutiunl Inc& dinprimil timpi al emancipatiunii nOstre nationale si politico, setscel putin, dee& nu cAutad, sa paraliseze prin detractiunile fortentintele acelora, cart sa silead din resputerl s& repareze cu oor& mat Inainte negligenta din trecut; atunci, nu ne sfiim de loca declara, ca, multe forte vii de-ale poporulul romanesc nu s'arfi usat far& de nicl un folds practic pentru ulteriOrele Intre-prinderi ale activitatil sale si astadi de sigur n'ar fi separatin done caste aprOpe fAr& de nicl un contact Intro sine :de o parte casta literarg, cu t6te categoriile sale; erg de altparte casta agricola, care Isl are importanta sa numal Intrucat servesce direct sell indirect de medid de esploatatiuneceleY dintaid.

Este departe de not intentiunea de a face proces de ten-dinte, totul ce voim sa, facem, este a constata, neinbucurg,t6reastare In care ne aflam, din care decurg in mod fatal tete ne-ajunsurile, de care suntem b&ntuitl ast641.

Acosta constatare facuta, trecem la schitarea activitAtiI sia resultatelor atinse de Asociatiunea nostrl.

InitiatoriT et indat& chip& adunarea general& din 18 De-cemvre 1869 far& sa, astepte constituirea formal& a Asociatiunilincepura a lucra, firesee in mod cu totul privat, asedand copilpe la diferite meseril. Comitetul provisoriti constituit in 19 De-cemvre 1871 vedend , ca. Intarirea statutelor Int6mping, multegreutatl sa," hot&ri a se pune la lucru cu tot zelul si perseveranta,ce o d& numal convinctiunea, ca. activitatea sa desvoltat& pentruatingerea salutarelor scopurl ce be avead in vedere statutele, carlasteptad intarirea for din partea guvernulul unguresc, nu va fiin zadar. Astfel in intervalul de timp dela 19 Decemvre 1871pang, la 14 Februarie 1874, cand abia ad fost aprobate statutelein puterea carora avea sg, se intemeeze Asociatiunea, comitetulacesta a facut tot ce i-a fost cu putint& pentru a st&rni interesulsi zelul pentru noua institutiune atat al concetatenilor set bravo-vent cat si al Intregulul public romanesc. Pentru acesta a trimisatat pe la sin6dele parochiale si protopresbiterale, cat si pe lacele mai de frunte persOne romane din Transilvania apelurl, princart li se notifica Infiintarea Asociatiunil si eraft Invitati a daconcursul for pentru a se putea atinge scopurile, la care tindea.

set,Iuminatl,

251

Afarg de acesta publicat §i prin jurnalele romanesci apelurfcatra publicul eel mare. Presedintele comitetulul a tinut desedisertatiuni*) atat pentru a invedera marele folos al Asociatiunitsi al scopurilor el din punct de vedere economic national, cat sipentru a infrange marea nepgsare a poporului in cea ce privescemeseriile. Contra acestel indaratnice nepgsgri a avut se se lupteAsociatiunea mai mult. Chiar si cand succedea a raporta sue-cese in aceste- directiune, sg intempla numal en sulevarea dealte noun greutati de cele mai multe on imposibil de delgturat.Poporul nostru nu se putea nici decat impretini cu ideia, cacopil set sa stea trel si patru ani la un mgestru fare se, capetenici o plata. Firesce, ca el avend in vedere numal miserabilulcastig momentan, ce-1 put trage din angajamentul acestor copii,ca slugi uita cu totul ca, in acel timp de patru ani acesti copilinvotad o meseria, cu care in urine, avea sa-0 castige traiulvietil sub orl -ce imprejurari cu mult mai uqor de cat servind, castavari la cal sefi ca ciobanl la oi. In fine dupg o neobosita pro-paganda a succes a delatura in mare parte aceste cerbiceseprejudicil.

Delaturarea fie -caret pedeci nu intardia a crew noun greu-tag Asociatiunii: Astfel cand sg decidea un roman sa-si deacopilul la o meseria, apol o fgcea numal cu conditiunea, ca eln'are sa alba, cu densul nici o cheltuela. Sa intelege de sine,ca, sacrificiul ce-1 aducea densul nepretindend nimica pentru ca,fiul seal inveta o meseria lucrative, era deja forte mare(! ?).mai contribuesca el ceva pentru cultivarea §i sustinerea propriului

fia ferit-afi santil Asociatiunea i l'a medat la meseria, eaavea sg i-1 dea maister gata, mai departe nu voia sä scie nimic_

Astfel sg intempla, ea, aprOpe tots copil de roman, sail sa,ved ca ail. fost plasati la meseril in acest interval de timp subauspiciile Asociatiunii, cadura cu totul in sarcina acesteia. Acostas'a intemplat nu numal cu copii °Haul sea din parintf saraci, cisi cu aceia, al caror parinti awl in stare destul de bung pentrua -i provedea eel putin cu vestmintele §i albiturile necesarif !

De sine se intelege cg Asociatiunea indata dupe constituireael definitive, a cautat sa satisfaca pe cat numal i-a fost cu pu--tinta tote aceste neajunsuri. Putem dice, ca, sprijinirea materialga invetaceilor romans dela meseril a constituit unul din cele maide capetenia obiecte ale activitatil Asociatiunii nostre. Ea n'aperdut nici un singur moment din vedere pentru cultivarea mo-rala a invetaceilor meseriag, ci vedend, ce eel mai multi dincopii asedati la meseril yin de acasa lipsitl chiar si de instruc-tiunea cea mai elementary a chibzuit asupra mijlOcelor de a se

*) Fdia Transilvania Nr. 20 1875: Despre mijlocele pentru amelio-rarea staril materials a poporului roman §i Nr. 18, 1878 §i in 1884 bro§uradespre necesitatea meserielor la Romani.

s'ail

'I

asea ...

252

da acestor invOtAcei si instructiunea, ce le lipsia si care esteindispensabila astac,i ori cant rneserias. In acest stop s'a adresatcatra corpul profesoral dela gimnasiul roman din loc, pentru ainstitui un curs gratuit de InvOtament pentru invOtaceil delameserif. Comitetul Asociatiunil constata cu cea mai deplina pla-cere si _satisfactiune, ca acest luminat si generos corp s'a grabita so pune la dispositiunea sa, pentru instituirea unel scOle deDumineca In trei despartaminte. Astfel d -nii profesorl Ioan Popea,Ioan C. Tacit, Lazar Nastase, Ioan Bozoceanu, Ipolit Ilasievicl,Dr. Vasile Glodarit si loan Dobreanu in decurs de mai multian' cu sacrificiul repausulul lor, at predat cursurile de invota-ment la acOsta scold. Comitetul Asociatiunil sa simte eel maifericit ca 'Dote sa aduca si cu acOsta ocasiune multamitele salecele mai caldurOse acestor domnl pentru sacrificiile aduse pentruluminarea invOtaceilor dela meseril. Acestf invOtacel at mai pri-mit instructiunea In cele trei despartaminte ale scOlei instituitede trei anT IncOce, de gremiul comersantilor romani din Brasov,Pre langa aceste trel clase, sa mai afla un despartam'ent pentrueel earl nu scit nici ceti nicl scrie, in care a predat lectiunile d-1profesor A. B'arsean. In anul 1884 acOsta scOla, s'a Irtchis decomisarul guvernial. De atunci inc6ce prin staruinta acestulcomitet a fost induplecata comunitatea Brasovului sa instituOscape Tanga scOla profesionala (Gewerbeschule) inflintata de Univer-sitatea sasOsca , o clasa preparatOre pentru inlesnirea treceriiInvOtaceilor meseriasi romani la acOsta soda profesionala. Unconspect despre numOrul InvOtaceilor, ce au frecuentat diferitelecursuri in fie-care an sO afla la raportul comitetulul. AidT vom repro-duce numai numOrul Tor. Recuisitele de scola dat acestor elevltot din partea Asociatiunil. Tot acesta a avut de a suporta sicheltuelele de spital in casurl de bOla, abstragend dela tacsele,ce trebuiat platite unor maestril pentru invOtatura, pentru inre-gistrarea invOtaceilor la Asociatiunea de earl sO tineat maestriiTor, si pentru declarared for de sodall. Afara de acestea in fortemulte casurT tot Asociatiunea a avut sO supOrte 'Ana si chel-tuelele spalatulul rufelor InvOtaceilor meseriasi. Suportarea acestorcheltueli, avendu-so in vedere modeste mijkice banesci, ce austat la dispositiunea comitetulul i-au causat acestuia multa ba-taie de cap.

Cu cat Msa au fost mai neinsemnate aceste mijlOce, cuatat sunt de sigur mai importante resultatele atinse de comitetul,care a condus' aprOpe fara intrerupere afacerile Asociatiunii Inacest restimp de clece anT.

Cu trite ca acest comitet a dat Asociatiunif si publicului-celui mare, in fie-care an cont despre resultatele activitatil saleprin rapOrtele anuale adhoc, totusi credem a fi aci la locul sOto succinta espunere a acestor resultate:

soil

253

Comitetul acesta a tinut in acest r6stimp de clece aril 120de sedinte, in care a pertractat 1736 de cestiuni de resortulcompetintei sale.

In comitet a fost intrat la-anul 1877 D-1 Joan Persoia ea,cassar si D-1 Dr. L Bozoceanu ca secretar.

Num6rul cdpiilor asegati la meseriT pang la anul 1881 afost 323. Din conspectul anecsat la raport sa, pot vedea mai indetalig diversele meseril, la cars afi fost asega-ti precum si anumecate copil s'aa aseclat in fie-care an.

Num6rul sodalilor esiti tot de sub patronagiul Asociatiunifla anul 1881 a fost 110. Numele si meseria for sa pOte vedeadin conspectul anecsat la raport.

Numerul maestrilor esiti tot de sub patronagiul Asociatiuniisa p6te vedea din conspectul anecsat la raportul comitetulul.

Tot ca un r6suflat activitatii presedintelui s611 sa pOte privisi imprejurarea, ca sodalil roman'. Inca s'au constituit intr'o so-cietate sub scutul statutelor Asociatiunii. Scopul avut in vederela intrebuintarea acestel societal a fost a Impedeca instrainaregfor de natiunea romans, venind permanent in contact numai cuelemente straine, a le da ocasiune a -sI mai completa defectuOsafor cultura si crescere prin lecturg si prin cultivarea muziciT vo-cale si de a-I tinea in chipul acesta departe de ori-ce petreceristricaciose. Fondul acestel societal sa, form6za din contnbutiunilelunare de 10 cr. dela fie-care membru si din veniturile ce resulta.din productiunile aranjate de societate in fie-care an.

Acestea sunt in trasuri generale resultatele atinse decomitetul Asociatiunil in timpul cat i-a fost dat, a conduceafacerile el.

Comitetul recunoscea, cg resultatele dobandite sunt departede a fi dintre cele mai stralucite, si acesta cu atat mai vertos,cu cat mijlOcele Asociatiunii nu-I permisese a indeplini tote obli-gamintele ce-I impuneafl statutele si anume trimiterea de sodaltin strainatate pentru deplina for calificatiune in meseria ceinvetat. Avendu-s6 insg in. vedere insuficienta acestor mijlOcesi putinul sprijin aflat la poporul roman in genere, on ce om cuputina intelegere numai pentru asemenea institutiuni, va recu-nOsce, ca resultatele atinse de noT sunt din cele mai satisfacOtOrersi cg ele n'ar fi lipsit sa fie dintre cele mai stralucite, dad,mijlOcele ar fi cor6spuns zelulul si nisuintel nOstre neobositapentru a face binele si a promova interesele Asociatiunil, decad declaram en risicul chiar de a fi tacsati de immodest'.,am fost neintrerupt animatl in tot timpul cat am fost depositarilincrederil Asociatiunil.

cat'

an

ca

254

Averea Asociatiunif fats, cu marile scopurl ce le are Aso-ciatiunea in vedere a fost forte neinsemnatg, si ac6sta cu atatma! mult cu cat mijlocul de capetenia prin care sa pot ajungeaceste scopurl sunt raijlOcele banesci. Modul si greutatca cu,care a crescut acest fond putem dice, ca traduce esact zelul siinteresul romans de tote categoriile In ceea ce säatinge de necesitatea de a se respandi si printre roman! mese-rills si de a s6 forma si in sinul poporulul romanesc insemnataclasa a meseriasilor. Daca va lua cineva in consideratiune

ce le pots aduce un capital, ce abia sg suia peste 2000 fl.atuncf usor va putea esplica causa de ce fost ma! In-semnate resultatele atinse de comitetul Asociatiunil in decursulanilor trecutI af esistentif sale. Aceste resultate ar fi fost cutotul altele de sigur daca in loc de 56 de membril fundatorf arfi avut cel putin 500, ceea ce forte lesne s'ar fi putut, si d6cgnumerul membrilor ordinar! plgtind 2 fl. pe an s'ar fi urcat 6rasIcol putin la cifra de 500, de Ore-ce comitetul avend la disposi-tiune mijlOce banesci maf insemnate putea sa desvOlte o activi--tate cu mult bogatg in resultate.

Fondul in anul 1881 era de 2875 fl. Asociatiunea nu l'aformat atat din tacse dela membri, cat ma! mult prin donatinnfmarinimOse. Veniturile luf dupg cum observargm maT sus, n'arfi permis nicf card comitetuluf sa ajunga la resultatele, ce le-arealisat, decg nu afla un puternic ajutor in subventiunea de532 fl. data Asociatiunif de P. 0. Societate Transilvania" dinBucuresci. Ac6sta Societate la indemnul subscrisuluf presedinteal comitetuluf schimba statutele sale introducend intr6 scopurileurnarite de densa si formarea de meseriasi intre romanif declincOce de Carpatf. In acest scop acosta generOsa societate dasi astac,11 ma! multe subventiuni. Din subventiunea de 536 fl.ce o capeta -Asociatiunea nostra sa impartasesc cu stipendil desate 50-80 fl. 11 copi1 de roman dintre ce! !ma! bun! si ma!seraci. Simtim o deosebitA satisfactiune putend aduce si on4c6sta ocasiune P.O. societati Transilvania multamitele nOstrecele maI caldurOse pentru generOsa sa subventiune.

Comitetul Asociatiunei:B. Baiulescu, Dr. I. Bozoceanu,

pres,. se 3retar.

Trecem acum a ar6ta abtivitatea acestef Asociatiunf . intimpul dela anul 1881 pang la ,anul 1889. Publicam "pe scurt4c6gta, activjtate dupg protocOlele adunarilor. gerierale ale Asocia--tiunil si dupa- raOrtele comitetulul, aretand progreselele ce siat.putut face si in acesti opt ant de Bile.

inteligintif

ve-niturile,

1st n'ad

mat

255

Asociatiunea respective comitetul si In acesti ani afi conti-nual lucrarea sa: a propagat idea necesitatii de a'si aplica pa-

copiilor la meseril si de a sO delatura antipatia ce o aiRomanif cgtrg meseril. Spre acest stop a tinut presedintele maimulte cuvOntgri, a lucrat comitetul si Asociatiunea in acdstg, di-rectiune far preget.

Protocolul adungril generale din anul 1883, aratg ca s'aluat conclus: sa is tot! membril angajamentul, ca sO facg propa-ganda spre a sO popularisa meseriile si de a se indemna pgrintiiroman! de all aplica copii for la meseril si de a so recomandameseriasit roman!; Orb, Asociatiunea acOsta sa fie mai mult spri-jinitg de publicul romanesc.

La deschiderea adungril generale din Ianuarie 1885 relativla p-romovarea meseriilor intre Romani s'a clis si s'a luat la pro-tocol urmatdrele :

Antipatia Romanilor cgtrg meserii ; si sgrAcia poporuluiromanesc, face ca un pgrinte sa nu fie in stare sa porte chel-tuelile copilulul s6u aseclat la meseril.

Acestea sunt stancile de car! sO opresce activitatea comi-tetului. Neintelegerea necesiatil de a sO forma clasa mijlociela Romani, esplicg putinul sprijin cad intemping Asociatiunea sinepopularitatea meseriasilor roman!. Relativ la progresul peacest teren industrial in Brasov in punctul 6 al protocolului sadice considerand starea Romanilor brasoveni din punct de ye-dere material ajungem la conclusiunea, cg ei agi stab. mai retdecat cum stateati. la 1860",

Lipsesce interesul viu pentru a sO forma membri! claselmijlocie. Privesc indiferent cum crests numOrul proletarilor,AcOsta sa dovedesce si prin micul numOr de 85 membri ce-I areacOstg Asociatiune. Este deci trebuinta neapOratg ca sO, sO lucrezein viitor cu mai mult zel pentru ca sa ne apgram de coplesireaindustriei streine.

Este darg o datorie naturalg si o grije pentru esistentanOstra ca sa lucram la inmultirea membrilor clasel mijlocie, pre-cum vedem ca lucrOz, alto 'Amur' din tre not. .

Sg face plopunerea pentru noua mijlocie spre acest scrip;Sg alege o comisiune de 5 membri in persOnele Domnilor:B. Baiulescu; I. Lengera; P. Petrescu; T. Alexi si V. Sfetea,care are A vie la adunarea general& procsima ea propunerl.' Coniislunea acOsta in anal 1886 a presentat raportul soilcu un project de statute tiparite pe.ntru a sO 1nfiinta o bancado credjte si. depunerl cu scopul ca meseriasiI si specularrV ro-xpani micl, A pota. u§or capota FizijlOce banal!. Presedintele

rintif

.

mat

256

e autorisat afar& de limitele Asociatiunii acestea sa faca sub-semnari pentru o Asociatiune de credite si depunerl.

In 1-a Martie 1887 s'a si infiintat aoOsta.

Eta statutele eT:

L Firma.§. 1. Meseriasul roman", Asociatiune de credit, si de-

punerl.

II. Scopul.§. 2. Meseriaful roman" este a da asociatilor ocasiune si-

gura si lesniciOsa, ca sa-si adune prin depunerl marunte sOpta,-manale un capital, a destepta astfel pornirea de economie si destringere de capitale si a fructifica sumulitele, cart sunt impras-tate fail folos, pe Tanga siguranta necesart si intereselecuviinciOse, a ajutora prin bani adunati pe acel asociati, cartpentru economic sa ti industria for ar avea lipsa de vr'un ajutor.

III. Resedinta.§. 3. Resedinta Asociatiunil este orasul liber reg. Brasov.

IV. Formarea Meseriasulul roman".§. 4. dire,seria,M1 roman" sa fundOza pe timp nedeterminaty

obligandu-s6 fie-care membru, participand a funda prin depunerlsOptamanale de minimum 20 cr. cel putin o cvota de capital,care este ficsata, cu 50 fl.

Observare: Cvotele subscrise sa pot plati si de-odata.§. 5. Niel un membru n'are dreptul sa-si cdra depunerile

sOptamanale afara, inainte de a fi Implinit cel putin o cvota de50 fl.

§. 6. Dad, un membru, care si-a implinit o cvota, voiescesa Osa din Asociatiune, trebue sail anunte Directiunii dorintade repasire cel putin cu 6 luni inainte de adunarea general&

§. 7. Niel o cvota nu so va putea restitui fara espresaantorisatiune a adunaril generale.

§. 8. Atat depunerile sOptOmanale, cat si cvotele de capitalprin interese participa la profitul curat al Asociatiunil. Dividendapentru depunerile sOptemanale s13 va adauge la depunere, pantsa va forma G cvota completa. Versamintele pentru formareacvotelor de capital mal mid de 5 fl., uu participa la dividend&

257

1/. Admiterea de membril si Incetarea de a, fi membru.§. 9. Membru ordinar pOte fi ort-ce societate recunoscuta,

orl-ce persOna onesta si nepatata, far& privire de etate si gen,care sO obliga a forma cel putin o cvota de capital de 50 fl.,vOrsand pe sOptamana cel puqn 20 cr. la cassa ,MeseriafuluIroman".

Intrarea in Reuniune sa face orI-cand pe basa unel corer'in scris. Primirea o face Directiunea, care pOte si respinge ce-rerile, fara Insa a areta motivele de respingere.

§. 10. IncOta de a fi membrua) acela, care mare;b) -acela, care talimentOza;c) acela, care so stramuta din Brasov;d) acela, care nu urmOza regulat cu depunerile septamanale

(§. 12, b) sail lass in suferinta vreo alta obligatiune (§. 29).In casul de sub a si b depunerile cu dividenda cu tot sO

vox restitui succesorulul de drept al membrulul, anume capitalul3 luni dupa denuntare, era dividenda atunci, cand sO numOra sicelorlaltI membri.

Meserialul roman" avend drept de retentiune, va opri sumacuviinciosa din banil membrulul pentru coperirea creantelor lui.

VI. Drepturile si indatoririle membrilor.§. 11. Fie-care membru majoren:a) are drept de a cere bani imprumut dela Asociatiune.

Directiunea it va acorda suma, pentru care-1 va atia solvabil;b) are drept de a face si alte depunerr de economil nu nu-

mai cele destinate pentru formarea cvotelor de capital;c) are drept a participa si a vota la adunarile generale;a) are drept a garanta pentru altI datornicl nemembri;e) unul si acelasi membru are, pana, la inclusiv 12 cvote,

de fie-care cvota Cate en vot, Ora peste 12 cvote va avO tot decate 10 cvote cate un vot. Cate vorurl 'Ate eserta unul si ace -lasl preste cinci-spre-clece voturl decide Directiunea.

§. 12. Fie-care membru este din contra dator:a) a versa pentru fie-care cvota pang la Implinirea el pe

sOptamana cel putin -20 cr.;b) acela, care va Intarzia cu depunerea 3 sOptamanI, va

trebui sa platOsca o pedOpsa de 1 cr.Daca insa lndatorirea ar trece preste 12 soptamani, membrul

respectiv va fi esclus (§. 10, d), Or depunerile i sO vor restitui17

member

258

(fara dividends si fara sumele vOrsate sub titlu de ped6psa) treIlunl dupa procsima Incheere de conturl ale Asociatiunil;

c) Membril Asociatiunil resppnd pentru datoriile si dauneleAsociatiunil numal pan& la concurenta cvotelor, ce all vOrsat,orl s'all obligat a vOrsa.

VII. Capita lul.§. 13. Capitalul Asociatiunil sO compune din cvotele mem-

brilor.§. 14. Membril primesc libele, in earl sO vor insemna depu-

nerile, respective sO vor lipi marcile de depunerl.§. 15. Cvotele si vOrsamintele asupra lor, formand capitalul

nu vor put6 fi esecvate Iii folosul altora. Ele respund ma1 Int=pentru obligatinnile membrulul fats cu Asociatiunea si numaldupa ce s'a escontentat ac6sta si dupa ce so vor fi Implinit t6teformele prescrise aid pentru ridicare, vor put4 sa sO reclamedela cassa Asociatiunil.

§. 16. Libelele perdute se anul6za prin amortisare legal&Contra actulul de amortisare sO va libera membrulul un duplicatde libel, ceea-ce sä not6za si in registrul Asociatiunil.

§. 17. Depunerl de economie sO primesc si dela nemembri.Pentru aceste depunerl sO vor estrada alte soiurl de libele, inearl conform regulamentulul votat ad hoc de Directiune, sO vornota procentele si conditiunile de ridicare.

Asociatiunea isf reserva dreptul a emite si bilete de cassala purtator pe timp fits sail cu termin de denuntare.

§. 18. CerOnd trebuinta Asociatiunea 41 'va put6 reescontaefectele din pprtofoliil.

§. 19. Pretul libelelor vor trebui s6rl rebonifice partidele.

VIII. Fondul de reserva.§. 20. Din profitul curat sO vor subtrage pan& la 200/0 (§. 21)

pentru a se forma un fond de reserva menit a acoperi pagubeleIntgmplate prin darea de Imprumuturt

Acest fond de altmintrea romane In proprietatea membrilorin proportiune cu misele lor.

Adunarea generals la timpul sOi'i si dupa. propunerea Di-rectiunil Va decide incetarea contribuiril la acest fond.

IX. Impartirea profitului.§. 21. Din profitul curat sO subtrag 50/0 pentru misele

membrilor. Celalalt profit so Imparte astfel :

259

Pang la 20"/0 (§. 20) pentru fondul de reserva; 1004 pentrumembril DirectiuniI; pentru functionaril manipulang; 100/0supradividenda pentru raise, dr restul cade in favorul Asociatiunilpentru sprijinirra meseriaqilor roman' etc.

X. Operatiunile MeseriaquluI roman".§. 22.

',Ilfeseriafulroman' sconteza cambil, pe carI cel putin

una din subscrierl trebue sa fie a until membru.23. Censurarea cambielor se face prin Directiune. In cas

and nu e cautare de fonduri, Directiunea pate plasa din nurnerar§i la altil sal la institute solide sail sa cumpere hartil bunede valOre.

§. 24. Banca mat da membrilor sei imprumut si pe gagia.§. 25. Pe basa obiectelor depuse sail a creantelor zalogite

la densa Asociatiunea va deschide membrilor so' conto-curent.§. 26. Asociatiunea va primi in comision Spre ven4are si

marfurl manufacturare produse de membril el §i va da avansurlpe ele.

§. 27. Va cumpera pentru membri producte brute, necesarepentru esercitarea meseriel for §i le va da acelora spre lucrare,pe lang& observarea cautelelor necesare pentru siguranta Aso-

Procederea la operatiunea acesta, cum si la cele de sub§§. 24, 25 si 26 so va stabili prin regulamente ad-hoc, votate deDirectiune.

§. 28. La timp oportum Directiunea Asociatiunil 'Ate facesi alte operatiunl de banca din resortul institutelor de gir si decirculatiune.

§. 29. Membrul, care nu va satisface regulat obligamintelorsale de plata, 'Ate fi eschis din societate.

XL Organisarea interna.§. 30. Afacerile Asociatiunil se psecuta de catra:a) Adunarea generall;b) Directiune;c) Comitetul de supraveghere.

A) Adunarea generala.§. 31. Adunarea generala ordinary se tine in fie-care an

dupa Incheerea socotelelor, eel mutt in luna lnl Apri lie.Adunarea general& estraordinara se va -kind de cat° orl va

afla de lips Directinnea on comitetul de supraveghere.17*

20/0

§o.

.

260

Adunarile generale le convdca presedintele Asociatiunil sr"

se tin la resedinta Asociatiunir, a deca, in Brasov. Convocarea seva face cu 15 dile inainte, publicandu-s6 si ordinea dilei prinafis in localul de cassa, si prin anunt In vre-una din foile locale..

§. 32. In adunarea generala decide maioritatea absoluta, avoturilor representate.

Decisiunile ail valore numal data sunt preseng eel putin20 de membril, representand minimum 50 de mise.

In cas de paritate dirimg, votul presedintelur.§. 33. In adunarea generala fie-care cvota, da, drept la un

vot, pan& la 12 cvote; Ora mai departe conform §. 11 lit. e. Celcare nu are Inca platita o cvota, intrOga, tot posede un singur vot.

Cel care nu pOte lua parte in persona, la adunarea gene-rala are dreptul a autorisa pe alt membru sa,-1 represinte printr'oimputernicire in scris.

§. 34. Dace, la adunarea generala nu s6 va representa nu-m6rul recerut de membril si voturl, s6 va convoca o a douaadunare generala in termin de 15 dile, care cu privire la ordineade di publicata pentru prima adunare, va pute aduce decisiunr.valide, fara considerare la numgrul voturilor intrunite.

§. 35. Adunarea generala va decide asupra urmatorelor:a) Va alege pe membril Directiunil si pe presedinte, care

va fi ales tot-deuna presedintele dupa timp al Asociatiunii pentrasprijinirea invOtaceilor si sodalilor meseriasT romanr.

Cel putin dor membril din Direct,iune trebue sa, fie alesrdintre membril comitetuluT Asociatiunir pentru sprijinirea inveta-ceilor si sodalilor meseriasr romani etc;

b) Alege pe comitetul de supraveghere.Alegerile sa fac prin bilete pe timp de 3 anT cu absoluta.

maioritate de voturl;c) Schimbarea statutelor va fi valabila, data va intruni ceL

putin o tertialitate din tote voturile membrilor;d) Aprobarea regulamentelor propuse de Directiune;e) Aprobarea bilantulur si darea absolutoriului;f) Desfiintarea societatiT in intelesul §. 48 al acestor statute;.g) Alegerea de licvidatort§. 36. On cand ar cere comitetul de supraveghere sa s6

tina adunarea generala estra-ordinara, presedintele va fi dator ao conchema, Or adunarile generale ordinare sa convoca dupa de-cisiunea DirectinnlY

§. 37. Protucolul adunarir generale, in care s6 InsemnOzanumele fie-carui membru present, sO va subscrie de presedinte,

261

de secretar si sii va autentifica de treT membri denumitT dinpartea adungril generale anume spre acest stop.

B) Ditectiunea.§. 38. Directiunea se compune din presedinte (§. 35, a), si

flece membri, carT isT aleg din sinul for un director esecutiv sidoT vice-preseding.

§. 39. In mesara, in care se vor desvolta afacerileDirectiunea va angaja functionariT necesarl.

Firma Asociatiunil so va subscrie de catra doT membri dinDirectiune.

§. 40. Directiunea va trebui:a) s& astern& tribunaluluT comercial bilantul si consemnarea

tuturor membrilor Asociatiunil;b) va subserie raportele si conturile anuale ale Asociatiunil

purtand depling respundere pentru ele;c) va participa la sedintele pentru acordarea de credite,

.conform regulamentulul;d) va elabora regulamentele prevedute in §§. precedentl;e) despre sedintele Directiunil se va purta praocol;f) va presenta la fie-care adunare generala o lista completg

. despre membril si cvotele lor;g) presedintele sau unul din vicepresedinti represintg Aso -

.ciatiunea In tote casurile, unde nu se cere deobligarea luT, ceeace se pete face numal grin subscrierea firma dupO dispositiile.acestuI statut;

h) nicl -un membru al Directiunil nu are dreptul a se foloside creditul AsociatiuniT;

i) pentru validitatea decisiunilor se cere maioritatea abso-luta a membrilor;

1) membril Directiunil, afar& de presedinte, pot ocupa silunctiunile de cassar si contabil;

m) Directiunea va vota un regulament pentru amploiati sipentru tote functifie, cad cad in competinta for de n'ar fi deja_regulate in statutele presente.

§. 4L Presedintele, cunt si fie-care membru al Directiunileste dator a depune la eassa Asociatiunif cate 5 cvote In totdecursul functiongril sale.

§. 42. La facerea bilantulul se vor observa urmatOreleregule:

a) averea Asociatiunil se va scrie In valerea, pe care o re-presintg cu ultima cli a anulul de esercitiu;

Asocia-AiuniT,

262

b) haxtifie de valere cu curs se vor scrie cu ultima di. aanului;

c) cvotele, depunerile cum si fondul de reserve, se pun intrepasive;

d) creantele dublese se vor pune cu valorea, care va fiprobabil& de incassat;

e) profitul sail perderea se va areta esact in bilant.

C) Comitetul de supraveghere.§. 43. Comitetul de supraveghere se compune din 5 membri

alesi de adunarea general& pe timp de 3 ani (§. 35, b).Acest comitet I I alege pe presedinte si secretar din si-

nul see.§. 44. Comitetul de supraveghere controleze, afacerile Aso-

ciatiunil in tete ramurile el. Spre scopul acesta are dreptul sidatoria a face revisiuni prin registre, in cassa si la efectele Aso-ciatiunii.

§. 45. El va face adunexii generale propunerT cu privire laraportul Directiunil si la bilant.

§. 46. Constatand vr'o abatere dela statute sail vr'o nere-gularitate la operatiuni, consiliul de supraveghere va provocaDirectiunea, ca se, indrepte lucrul si remanend somatiunea far&efect, va conchema adunarea general& supunendu4 casul spredeliberare.

§. 47. Comitetul de supraveghere este solidar responsabilpentru daunele provenite din negligerea Indatoririlor impose forprin aceste statute si prin legea comercial&.

XII. Desfiintarea.§. 48. Pentru desfiintarea Asociatiunii se recere, ca acest

object anume sei fie pus la ordinea pet, mai departe sa fie pre-sent& maioritatea tuturor membrilor sj dintre voturile celor pre-senti eel putin 3/4 parti s& fie pentru desfiintarea societ&tii.

§. 49. Daca adunarea general& in intelesul § -luI 48 al acestorstatute a decis desfiintarea societAtil sail dac& societatea sedesfiintez& intealt mod provequt in legea comercial& §. 247, atuncIdupe, licvidarea averiT societatil in intelesul legit comerciale,eventualul rest de avere se va imparti intre membri in propor-tiune cu numerul cvotelor, ce le-aft platit la societate. De sinese 'ntelege, c& Rind avere de ajuns dup& detragerea datoriilorInainte de tete se vor plati membrilor sumele platite titulo cvote.

Inat nu dispun aceste statute, servesce legea drept cinosur&

263

XIII. Adunarea constitutive.§. 50. Aceste statute s'aa votat in cuprinsul for intreg de

adunarea constitutive tinutg la 4/16 Septemvre 1886.

XIV. Inregistrarea.§. 51. Statute le presente vor Tatra In vigor() numal dupg

Inregistrarea for la tribunalul comercial si dupg publicarea lor.Keltek Brass (Sloan az alakul6 kozgyinesnek 1886 evi Szep-

tember he 4/16 tartott tileseben.Iuon Lengeru, Bartolomeit Baiulescu,

notar ad-hOc (jegyz5-konyvvezet5.) presedinte (elnok).

6638-1886. polgar szam.Ezen alapszabalyok a brassei kir. torvenyszeknel, a kereske-

delmi tarsas czegek, jegyzekenek I. kotet 172 lapjan, az arravonatkoz6 magyarul: Meseriasul roman", hitel- es takarek szo-vetkezet, romanul: Meseriasul roman", Asociatiune de credit sidepunerl czeggel egyiitt bejegyeztettek.

Kelt Brass6ban a kiralyi torvenyszeknek mint kereskedelmibirosagnak 1886, Deczember h6 7-ik napjan tartott illeseb51.

(L. S.)

Elnok ur tavolleteben:Bisztraii Karoly, m. p. Becze, jegyz5.

k. elnok.

Meseriasul roman",Asociatiune de credit si de depunerl, infiintata in anul 1886.

In anul 1892 fiind director esecutiv D-1 loan Lengeru.Active

Credite

Numerar

Mobiliar .

Debit

le erat:fl 28,808.

390.98

320.

37200.08

Pasivele:CuoteDepunerf .

Rescont .

Fond . .

Diverse. .

Interese .

Profit

fl

n

n

n

n/I

I/

16,434.444,917.251,600.400.200.

5,210.37957.

Suma . . fl. 29,719.06 Suma . fl. 29,719.06

Nota: In anul 1894 s'a desfiintat acestg bancg. Meseriasilpentru credite mid aveat. si aii mare necesitate de ea. Le pu-publicam, ca avend lipse, se o re'nffinOze.

. n

n

. .

.

.

.

.

.

.

. .

264

In tote partile romanescf s'a Infiintat bancf, pe brasovenitroman' if ajuta filiala Albina, insa cercetatt crediteie mid: de undesa iau.

OA cum ar fi, una se constata anume, cand unit zidesc sialtif surpa, acolo nu va esi nicT o cladire.

Autorul.Comitetul a avut si in acestI ant forte mult de lucru cu

aseclarea copiilor romant la meserif si cu instruirea lor, din causaputinulut. indemn catre, meserit si din lipsa mijlOcelor. Protocoleleadunarilor generale constateza despre copil aseclat,1 la meserifdela anul 1882 'ana la anul 1889 urmatorul bilant.

In anul 1882 s'all asezat1883n n n

18842T 7) 72 77

1885n n n

1886/7 71 71 72

1887n n 7/

"1888

" n

1889/7 " 17

2329313240847350

copil77

72

n

7)

77

n

77

SummaAdunand si numeral Invetaceilor

aseclati pane, la anul 1881

362

348

copil.

Suma totala29 diferite meserif.

710 elev.' aplicatf la

De sigur, ca bate la ochl or' -caruf cetitor diferenta in nu-meral elevilor ce cade la anul 1887. Amintim deocamdata numaT,ca fericitul impuls ce Pa primit Asociatiunea nOstra dela anul1886 IncOce 11 datorim insemnatef fundatiun1 de 50,000 let agenerosilor sot' Mihail si Elisa Stroesco. Vom vorbi la local selldespre folosele si despre progresele Meat° prin acosta fundatiune.

Instructiunea acestor elevI s'a predat pane, la Noemvreanul 1884 gratuit in scala Gremiulul negutatoresc roman, prevo-clend Asociatiunea numat cartile si recuisitele necesaril.

In anul scolastic 1885/6 scOla acesta a primit lovitura sade mOrte. Inaltul minister r. unguresc in puterea legeT de me-serif din anul 1884, care prevede, ca numat comunele pot inflintascoll de meserif si nicl decum deosebitele confesiunI si corpo-ratiunt a oprit a se mat continua prelegerile In scOla Gre-miulat. Inaintandu-se o noua rugare a avut numal tristul resultat,ca comisarul ministerial trimis anume in acosta causa impreunacu magistratul orasenesc a declarat acosta sc6la de Inchisa.

Casul era gray, elevil nu puteaq remanea fara instructiune.Comitetul in sensul legit s'a rugat de autoritatile stole' de me-serif ale comunel Brasov sa primesa eleviT roman' meseriasT In

. . . . "

265

trel clase facute anume, paralele angajandu-se totodata sitref profesorl rorn-anf.

In decursul anulu! 1885/6 s'ati instruit in aceste clase 136de elevl meseriasf. Mai multa greutate la acesta intocmire sco-lara at1 causal; tacsele scolare. De fie-care elev din comunelesasescl sa recere tacsa de 4 fl., er pentru eel din alte comitateo tacsa de 6 fl.

Numal eel proveclutel cu documente de saracie in regula sinumal eel din anul prim aplicatf la meserie au putut fi scutitfde acesta. Cu tote acestea spesele tacselor urcat la 200 fi.pe an. Comitetul nu ar fi putut insa trece preste pragul acestagrefi, nu ar fi putut nici decum estinde activitatea sa, dad,Provedinta nu ar fi trimis ca salvator pe rarul barbat generosdin marginile Basarabiel, sä Usureze cu mijlecele sale serteanestra cea vitrega. Gregie fundatiund de cincideci de mil lei, saimpe,rtasesc astacy din procentele el elevi si din colturile celemai departate ale Ardelului. Dupa cum arata protocelele adu-narilor generale numal dela anil 1886/7 incoce am putut faceprogresul de a intemea patru stipendil, spre a se aseza copilromans la anumite meseril artistice d. e. lacataria fink masinarie,curelarie, tinichigie si altele la earl nu se puteat aplica elevilfar& remuneratiunea Maestrilor.

Dupa protocolul adunarif generale din anul 1888, am isbutitsa avem 73 copil asezatf la 29 diferite meserii si adeca stipen-distf 34 si anume 13 stipendistf aT Societatif Transilvania; 10stipendisti aT bisericil Sf. Nicolae; 4 stipendistf din fundatiuneaAndronic si 3 dela Asociatiunea Transilvana din

Instruirea elevilor meseriasf romanl in religiune a fost unadin basele principale, care, s'au luat in consideratiune la instruc-tiunea elevilor de sub ingrijirea acestel asociatiunf. Fiindcaacestl copil crudf asegatf la maestrii de deosebite nationalitagsent espusl so perda religiunea in care au fost crescutl de pa-

lor ; fiindca esemplele imprejurimef in care se afla suntadese -orl cu totulul tot necorespuncletere. Asociatiunea nestra atinut deosebit cont de crescerea religiosa si morale, a acestorcopil. Legea de meseril insa,s1 prescrie, ca acesti ucenicl se cerce-teteze biserica in clile de Dumineca. Presedintele acestel Asocia-tiunf a luat insusf chiar dela inceput acesta sarcina asupra'siinstruind elevil in fie-care Dumineca chiar in biserica in religiunesi morala. Afara de acesta erau el strensi tinuti sa se marturi-sesca si sa se.- impartasesca cu sfintele tame in posturl.

Sprijinirea copiilor roman] dela meseril cu vestminte 'Incaa fost una din principalele ingrijirf ale Comitetulul Asociatiunifa avut greutatl deosebite cu procurarea vestmintelor necesarl.

Cu sacrificiele cele maT marl s'a luptat contra acestel ca-lamitatf staruind sa prevada pe acesti sirmanT copil eel, putin in

Sibiit'i.

rintil

sad

266

timpul erneT impgrtindu-le vestmintele de lips& mai cu samk inajunul serbarif nascerif DomnuluT Cristos. Spre acest stop sefaceatl anumite apeluri prin jurnale eel6nd publicului nostruobolul sOt. Multi binefacOtorl art rospuns apeluluT acestuia con-tribuind cate ceva. Intro ace01 binefacOtorl trebue so pomenimpe fericitul comersante Dumitru Eremia, care imbraca in fie-carean Cate dece elevl cu tote vestmintele necesariT cu dorinta senu fie dat publicitatit Cu tote acestea numOrul eel mare alelevilor roma,n1 seraci dela meseril nu put6 fi prevOgut si mulgrOmanead golf, luptandu-so cu gerul eel sprig al ernel. Dumne-

cel milostiv a vedut !use lacrgmile for si a ingrijit de eTtrimitendu-le un mare binefgcOtor, care la a. 1886 a trimis in modanonim Presedintelui o mie de fiorinT anume pentru ca acesti elevl,so fie tots imbracati de serbgrile Craciunului. Acest anonim a fostfericitul si generosul Mihail V. Stroesco si generdsa DOmna ElisaStroesco, care dupg cum se vede maT jos a continuat opul debinefacere in modul eel maT strglucit.

anul 1886 s'au ajutorat 92 de copiT cu vestmintele ne-cesarT Bra in anif 1887 §i 1888 s'a putut impgrti cate 105 bu-catf vestminte. Pe MITA aceste maT fgcut esceptiunf in de-cursul anuluT ajutandu-se ucenicii orfani si de tot seraci maT cusema cu incgltaminte, ba chiar pentru spesele spglatului albiture-lor acestor copii pgrasitT 33 la numer a trebuit so se is dispo-sitiune, ca tot din venitele Associatiunel sa se plat6scg.

Spese maT considerabile an avut Associatiunea la casurf debola plgtindu-so pentru elevil greil bolnavl spesele spitalulul,era pentru ceilalti a ingrijit in mod gratuit cu cea maT marebuna-vointg D-rul G. Baiulescu.

Averea Asociatiunel a crescut din an in an. Fondul Asocia-tiunef era in anul 1886 de 4275 fr. Ac6stg sums era insg cutotulul tot neinsemnatg si Asociatiunea nOstra ar fi vegetat Inc&mult timp in conditiunile acestea fgrg sa se spor6sca fondul ca sapag da procentele insemnate ce erail de lipsg, deorece numerul mem-brilor ordinar nu crescea. Progresul Asociatiunit iT multamim numaTfundatiunei de 50,000 de lei in our infiintatg de generosif fundatoriMihail si Elisa Stroesco si predatg Presedinteluf. Adunarea generalstinuta in anul 1887 a primit actul donatiunei cu cea maT mareinsufletire si cu vii aplause. Tog membrif Asociatiunei au ascultatcetirea actulul fundatiunei ridicAndu-se de pe scaune. Luandu-seconclus s'a si trimis o adresg de multamire nobililor binefacOtorifind subscrisa de tog membril Asociatiunei. Fondul s'a plasatdupg dorintg fundatorilor in haxtif fonciere romane de Stat.

Pentru impulsul spiritual a Mgestrilor romans presedinteleAssociatiunei infiintase cu propriele sale puterT si sacrificfl faganume dedicatg meserielor sub numele Meseriasul Roman"Generosil fundatorl an apretiat inteatat acesta intreprindere,

fn

s'a1

den

267

!neat au dispus in actul fundatiunel lor ca cu procentele delacincf mil de fiorinf sa, se sustina edarea acestel fol.

Sodalil romanl meseriasf din Brasov Inca au fost primitrsub scutul si Ingrijirea Asociatiunel acestea. Comitetul a luat siacOsta sarcina asuprasf si a ingrijit ca Sodalil romanl sa 'slpastreze nationalitatea si limba roman6sca, cat si sa se perfec-tioneze cat se p6te de mult in maestria lor. Pentru aceste scopurl

preliminat in buget 200 ft. pe fie -care an. Astfel dela 1881Inc 6ce safi trimis mal multi sodall meseriasi cu stipendil instreinatate.

In scopul ca sodalil so aiba ocasiune sa se cultiveze, Comi-tetul a inchiriat un local in care puteau conveni de Cate trelorb pe sOptamana ; putead ceti card de specialitatea meseriilorlor, cart le-a procurat Comitetul si jurnale romanescI, cart li s'apus la dispositie de presedintele Asociatiunef. In scurt timp els'at constituit in o societate de lectura si de cantarf, care ave.de stop sa arangeze din cand in cand productiuni publice. Cuajutorul unul profesor de muzica, Sodalil ail reusit sa 'sf castigesi cunostinte muzicale, !neat in mai muAl ani unul dupa altulau putut da, Cate 2-3 productiunl muzicale declamatorice. Acesteproductiunf ail contribuit fOrte mult pentru pastrarea sOmtuluiromanesc cat si pentru lustruirea lor In viata sociala. Desi acestpunct apare superficial, totusi este unul din cele mal importante,data scim ca elevul meserias vine dela -Ora la al 12-lea an far&cunogcintele cele mai elementare, si petrece 4-5 and in sinulunel familil streine, care nu mai tine cont de datinele si limbaparintilor sef. Daca nu s'ar pune acestul stadiu o contra balanta,,baiatul s'ar identifica cu totul datinelor streine.

Societatea de lectura a Sodalilor posede o avere proprie dedou6-sute de florinf daruiti anume de domnul Dimitrie Stanescu,care se administreza de Asociatiune. Tot asemenea posede obiblioteca constatatOre din 113 volume. Numorul sodalilor mese-riasf ail crescut din an In an !mat se 'Ate lua ca numer mij-lociul 50-60 ; Ora ca membril societatil de lectura ail fostInscrisi numal 36. Dintre elevil asezati la megerii In Brasov ailesit, dupa cum arata raportele Asociatiunef, in fie-care an cate20-30 de sodall roman!.

Maestri! roman! Inca au crescut la numOr de cand lucrOza,acesta Asociatiune. Dela anul 1869 IncOce format din sodall86 de maestri! roman!.

Desi acestia nu putut stabili numal in Brasov pre-ferand a trece in Romania sail a se aseza in orasul lor natal,totusi astaclf putem sa ne mandrim ca avem maestri! dibacl dediferite meseril. Pe cand Inainte de anul 1869 nu esit-au altlmeseriasf romans cleat eel nationalf: macelarii, cojocarl, plapomarlsi croitorl de imbracarninte teranesca, astacII avem 4 cismari si

s'at

s'at

s'at

al

268

8 papucari 3 croitori de haine barbatesci, 3 masari; 1 cojocarfin si 20 cojocar' national', 1 pglgrier, 1 faur, 3 brutarl, 3 arga-sitori, 3 zidari, 4 plapomari, 6 morari, 29 macelari, 2 barbieri si8 lemnarl, 3 cofetari, 1 curelar, 1 tipograf, 1 vepsitor, = 106.

,Numerul meseriasilor stabilitI in Brasov este relativdestul de mic, insa resboiul varnal concurenta streinilor auPost cause destul de marirventru ca partea cea mai mare satreca in Romania unde .aflat cu usurinta terenul pentru.cariera lor. Cu tote acestea Asociatiunea 'Astra a dat manade ajutor mgestrilor tineri asezati in Brasov impartind premilde sate o suta florin' acelora , cart s'ar stabili in Brasov.Afar de acesta a dat imprumuturi cu procente midi, 6r intimpul din urma comitetul a intervenit la directiunea bancitM es eria sul Roman" care a luat conclus, ca va dameseriasilor anticipatiuni pe manufactura for depusa ca gagiti.Asociatiunea a mai ales si o comisiune, care este insgrcinata aface un proiect de statute pentru ajutorarea meseriasilor romanlla cas de bola indelungata.

Activitatea Asociatiunef s'ar cuprinde in putine cuvinte Inele pang ac' relatate. Deore-ce insg tot sub scutul acestei Aso-

ciatuni sail format 25 de elevi meseriasl din Romania, judetulTutova, ne semtim datori a mentiona si acesta lucrare.*)

Brasov, 1889.

Comitetul asociatiuneT

B. Baiulescu, Dr. I. Bozoceanu,pres. notar.

*) Industria facend progrese imense, meseriasiI roman' stint ursitIse die concurenta cu aceste progrese. Acosta sorte ajungendu-i trebuescse fie in armatl cu tote cimostintele pe terenul industrial 0 deosebit -cutote inventiunele de o parte, de alta spiritul national se nu-1 pOrda. Acestemarl necesita4,1 au cerut se fie InstruitI prin o foe a for infiintata. in anul1886. In foea Meseriasul Roman" s'a publicat cum s'au vedut s6v6d articuli special' de barbati technici, si se .t.ineau meseriasii nostri incurent cu tot progresul european pe acest teren.

A trebuit se inceteze publicarea acestei fol din lipsa, de aboneng.Voile romane din Ungaria si din Romania an publicat laudele for pentrucuprinsul publicat sI au regretat incetarea acestei fa. Cu ast-fel de interesBrasovul fata, de lucrarea incordata a streinilor, trebuesce s6 perda colOrearornanesca.

si

si-`au

si

269

Bucuresci, 5 Mail 1878..Societatea Transilvania pentru ajutorarea studentilor romans

lipsiti de mijlOce.

Domnule Pre5sedinte *)

Societatea Transilvania din Bucuresci, dorind a veni si inajutorul junilor romans, aplicati la comerchl, industrie si meserii,conform articululul 3 din statutele pe care si le-a modificat inadunarea generala estraordinara din anul curent, am onOre a v6ruga, sa binevoitI a ne comunica si vederile D- vOstre asupra mo-dului, cum s'ar putea eats bine alege fi forma junii, aplicaft laacestea rammi.

Suma de care Societatea dispune pentru ajungerea scopululmentionat, este intre 3000 si 4000 lel pe an, eu care credem cavom putea cresce junl, sell la scOlele si. atelierele din telt, sa,la cele din streinatate.

Am firma convinctiune, Domnule Presedinte, ca vet1 bine-voi a v6 asocia cu noT la realisarea acestei idel, pe care o urma-riti Inca din 1873.

Primitl, Domnule Presedinte, incredintarea destinsel meleconsideratiunY.

Presedinte: A. Treb. Laurianu. Secretar: G. Orasan..

Presedintele prin multe rugarI a dat ansa la acOsta schimbare.In urma acestei incercar1 as ajuns Societatea Transilvania

a modifica statutele sale pentru a da stipendil la meseriasi.Astfel s6 da an Brasov 532 fl. pe an la 12 stipendistl_

Asemenea si in Clusid.Asemenea Sf. Nicolae din Scheid dela a. 1874 pana la 1882

a contribuit cu Cate 100 fl., acji 200 fl. asa numaI a putut saproduca in 13 ant maT multi sodalT apti.

Domnule Prqedinte ! *)

Comitetul Societatil Transilvania, in sedinta sa din 25 a cu-rentel lunI, a luat act, cu mare placere, de continutul adresel cone-ati trimis, ca resuitat la a nOstra din 5 Mani a. c. a discutatcu tdt seriositatea, opiniunea emisa de catra onor. Comitet cepresidati si a luat decisiunea prevNuta in ane)tatul, in copie,proces verbal. Comitetul Societatii Transilvania a creclut de cu-

Domniel SalePrepdinte al Societeifii pentru sprijinirea invefaceilor fi

sodalilor romdnT meserias1 din Brasov.

!

-270

yiinta a jntinde, de-ocamdata, beneficiele sale junilor lua,t1 dinpopor, cart chip& ce vor fi 1nzestrat Cu cunoscintele teoreticeof practice ale meseriel ce imbraciseza, sa fie datt eras' In sinulpoporuluT spre a se bucura acesta de fructul ostenelelor lor. Adiscutat, cu multa bunavointa , ideia Infiintarif unul atelier InBrasov data, de o cam data p'a putut-o Imbracioa, a facutnumaT tot din lipsa de mijlece. Obstacole, atat not cat

cad-vOstra

avem multe, dar, lucrand Cu perseveranta, speram, in unire,le vom Invinge in curend,

Nu ne remane, Domnule Preoedinte, decat a ye ruga:a) ca se fit' interpretul sentimentelor nestre de gratitudine catraonor. Comitet al Asociatiunit ce presidatt, pentru bine-voitereaatentiune ce a dat rugar9I nOstre oi b) sa bine-voesca a avea invedere decisiunea nOstra prevecluta In anexatul proces verbal oia o esecuta in termenul preveclut Inteensul.

Suntem pe deplin convinot de bine-voitorul d-vOstra concurs.Primitt, ve rog, Domnule Presedinte) incredintarea distinset

nostre consideratiunl.

Preoedintele societ.: A. Treb. Laurian. Secretar: D. Precup.

113.Nr. 7/871.

Prd onorate Domnule Paroch 1*)

La stimata chartia a pre onorat Domniel VOstre din 24 Ia-nuarie a. c. are subscrisul Comitet on6re a Ve comunica, ca on.Adunare general& a Gremiulut roman de comerchl levavtin d'aci,in oedinta sa de asta41, a luat cu cea mat mare bucurie spresciinta: parerile pre on. Domniet-Vestre, in privinta crearelinfiintarei unlit fond pentru ajutorarea neguOtorilor nenorocitl;cat oi impartgoirea ; ca prin staruinta pre on. Domniel-V6stre,

Yegut Indemnag unit conationali d'aci, a contribui pentrumentionatul fond cu diferite sume; tot ()data, ca., a primit cu-placere cet 10 galbent, adeca: clece galbent, daruitl de on. DomnGeorgie Bomben, negutator d'aci, pentru preclisul fond, oi princharthia pre on. Domniet -VOstre din 1/13 Februarie a. c. Nr.10/871 una sum de 25 fi. adeca: douNect oi tint' fiorint valutaaustr. destinata de Domnul comerciante Diamandi Nicolaii dinCampulung in Romania, tot pentru acel fond **).

PrO onoratului Domn33artolomeiii -Baiulescu, pgroch roman greco-orient. al Cetafil Brafov.

**) Petru Hagi Mihali Inca a daruit 300 fl.

sisi

sdtt

sail

41)

at

271

Cu ac6sta ocasiune, subscrisul Comitet 'st implinesce cuplacere si acea indatorire, de a Ye aduce la cunoscinfd, cd on. adu-nare general a Gremiului negutcitoresc roman, Ye e,sprimd cea maiviud mul(dmitd, pentru zelul ostenelile cele neobosite, cu cart pr6on. Domnia-V6stra, ca parochul nostru §i fit adev6rat al natiuniln6stre, apot ca om cu inima plinl, de compatimire pentru fiintenenorocite. A-t! staruit In favorul prementionatulut fond siprin acesta, spre mangaerea acelor negutatori roman' d'aci, cart,persecutati de o s6rte fatala, vor fi silitl a'ql lua la densul refu-giul eel din urma; si ca totodata on. adunarea generalg V6T60,, ca §i In viitor, sa bine-volt' a starui tot cu acel zel furmosesemplar si cu acea aplecare spre inaintarea si prosperarea aceluifond, pentru ca asa, contribuind cu putert unite" la ridicareaacelul frumos Edifichl, care are destinatiunea si un stop filan-tropic atat de salutar mangaerea si ajutorarea nenorocitilor"s6 avem cu totil acea mangaere, a-I vedea cat de curend Inco-ronat cu succesul eel mat Imbucuratorit.

Pre Tanga care recomandandu-ne suntem al pr6 on. Domniet-116stre cu distinsa stimg

Brapv, 10/22 Februarie 1871.Comitetul Gremiulut roman de comerciti levantin prin:

I. G. loan. Diamandi Manole,v.-pre§edinte.

114.a t edespre predarea religiunei si indeplinireq., chemgril preotesci.

Copia. Nr. cons. 613/866.

Pre-cinstite Pcirinte Protop4e 1La relatia Pr6-cinstiet Tale din 17 August a. c. Nr. 162,

prin carea astern' IncOce clasificatiunea thlerimit ndstre §colaredela gimnasiul ev. luteran §i cel rom. cat, din Brapv. Ti sarescrie, came& Consistoriul archidiecesan cu bucurie a v6dut dinacele conspeete Myna cea vrednicd -cle tad lauds, ce 0-a dat pd-rintele catechet Bartolomeig Baiulescu in propunerea 0 invecareareligiunei cu tinerimea nOstrel dela gimnasiele sus pomenite. Ac6stasa i s6 aduca §i parintelut catechet la cunosciata cu aceea, casi pe viitor tot asemenea sä urmeze.

Sibihl, din sedinta Consistoriala tinuta in 25 August 1866.

Archiepiscopul si MetropolitulAndreill m. p.

Pdr. Protopop Iosif Barac.

ysi

ID

272

115.

K. K. Militar Stations -Comando zu Kronstadt.ad. Nr. 641.

Seiner Hochwiirden dem Herrn griechisch-orientalischen PfarrerBartholontaus Baiulescu.

Hier.Ich sehe mich angenehm verpflichtet Euer Hochwiirden fur

die aus eigenem Impuls und acht christlicher Uneigenniitzigkeitmit der Mannschaft griechischen Glaubensbekentnisses hiesigerGarnison abgehaltenen starkenden und erhebenden heiligenHandlung der Beichte und Comunion, meinen warmsten Dankneben der Versicherung meiner besondern Hochachtung undVerehrung hiemit auszusprechen.

Kronstadt, am 2. September 1866.Much, Major.

Copia. Zeugx is_Es wird hiemit vom Erzpriesteramte der Kronstadter gr. or.

Kirehe dem Herrn Bartholomeus Baiulescu gr. or. Pfarrer bezeugt,dass er seit den?, Jahre 1859 bis zum heutigen Tage fur die gr. or,in Kronstadt als Garnison stationirte Mannschaft, alle priesterli-chen Dienste, wie das Beichten, das Comuniciren, das wochent-liche Besuch,en der Kranken im k. k. Spitale und die Beerdigungder verstorbenen unentgeltlich verriehtet hat.

Kronstadt am 30-ten Marz 1872,Das Erzpriesteramt:

(L. S.) Iosef Baracu m. p.Erzpriester.

116.N cons. 596/867.

Pre-einstite Parinte Protoripe !

Cu privire la relatia Pr6-cinstieT Tale din 30 Iunit a. c.Nr. 160, prin carea substerni IncOce clasificatiunea elevilor _nostrilgr. resariteni dela scolele streine din Brasov, despre progresulMcut in inv6tarea religiunel. Ti scrie cumca, Consistoriularchidiecesan e multamit cu zelul, ce lad documentat parintelecatechet Bartolomehl Baiulescu in tinerea catichisatiunel cu tine-nerimea nOstra dela gimnasiul ev. lut. si cel rom. catolic, fi pentru

-

s9

278

acdsta in numele Cronsistoriului 81-'0 acluci lauda, ce in adever o aunzeritat.

Sibiitl, din sedinta Consistorialg tinuta In 3 Iu nu 1867.Archiepiscopul si Metropolitul:

Andreiti m. p.Pdr. Protopop Iosif Barac.

Copia ad Nr. cons. 809/869.

Pre-cinstite .PZrinte ProtopOpe 1

La relatja PrO-cinstiei Tale din 16 Iulie a. c. Nr. 230, princare astern Escelentief Sale Parintelui Archiepiscop si MetropolitAndreill spre cunoscintg si revisiune Clasificatiunea", prin careapgrintele Bartolomeid Baiulescu in cualitatea sa de catechetarata calculi de progres din invOtatura Religiunel si purtareamorala a catechimenilor sei din anul acesta, adecg: a scolarilorsi scolgritelor de religia nOstra, carii sub decurgerea anulul scolar1868/9 at frecuentat sc6lele evangelico-luterane si romano-catolicedin Brasov -- cu acea observare, ca numitul catechet Baiulescu pelangd tot zelul sou cel mare de a propune singer din destul catechi-menilor sel doctrina Religiunei ports o sarcind prea grew, ce trecepeste puterea densului, si de aceea ar fi de dorit, ca pe viitor sa,functioneze in cualitate de catechet, pe langa pgrintele Baiulescusi parochul eel noel de pe Tocile Nicolati Miheltianu; la careTi so rescrie, ca Consistoriul cu manggere a inteles dela PrO-cinstia Ta, cum parintele Bartolomeii Baiulescu s'ag distills incatichisacia tinerilor nostril dela scolele streine din Brasov, pentrucare presidiul consistorial it afla de vrednic de a purta brag rosinintunecat, dar fluvial brag rosin intunecat si nu si cdptusald rosidla haina de desupra. Mai departe propunerea Prd-cinstiei Tale dea sO imparti sarcina de catechet intre parochul Baiulescu siparochul de pe Tocile Miheltianu se aprobOzg.

Sibiid, din sedinta Consistorialg tinutg in 31 Iulid 1869.Archiepiscopul roman gr. oriental:

Andreiii m. p.

117.Nr. Prot. Congr. 142.

Congresul nostru bisericesc national din anul 1870 in se-dinta sa a XII. din 14/26 Octobre, Te-a ales pre Domnia Ta demembru onorar suplent al Consistorulul Metropolitan epitropesc.

18

274

AcOsta aduc la cunoscintg spre sciinta i direct,iune,avend p16,cuta sperant6, cg nu 'TT vol pregeta a veni la sedintacared vocal ayes, on6rea a Te Invita.

Sibihl, 14/26 Octobre 1870.Andreit Baron de Saguna,

Archiepisc. si Metropolit.

Cinstiel Sale Pcirintelui Paroch Bartolomeig Baiulescuin Brafov.

118.Nr. 8497 an. 1890.

M I R 0 N,din Indurarea lul Dumnedell archiepiscop al bisericeT ortodocseIn Transilvania; metropolit al romanilor greco-orientall din Un-garia si Transilvania ; doctor in teolOgia ; consiliaritl intim al

MaiestAtii Sale cesare si apostolico-regescl,

Facem cunoscut tuturor cArora se cuvine: ca fiind cu vred-nicie si cu dreptate, ca ceT ce so deosebesc prin rivna for catasanta biserica a luT Christos si prin servite indelungate si rodi-tore in viea DomnuluT, sa fie pg,rtasI recunoscinteT publice sicinstel cuvenite. NoT, brand In consideratiune servitele bunesi credinciOse, care onorabilul presbiter Bartolomeig Baiulescu,parochul comunel bisericescl ortodocse din cetatea Brasov, le-aprestat santel nOstre biserici in restimp de, 34 de ani, intre Im-prejurarl grele, cu rfvna si sIrguintA nefranta, am aflat debine a-I da numitulul onorabil presbiter cinstea cuvenita Inrendul presbiterilor, si sub santa liturgie de asta41 In bisericaSchimbaril la fats, din cetatea l'am promovat dupg ritulsantel bisericil nOstre la demnitatea de protopresbiter In clerularchidieceseT NOstre transilvane, avend deplina incredintare, canumitul onorabil protopresbiter va continua cu zelul sell de pans,acum bunele servile spre zidirea poporuluT credincios, spre binelesantel n6stre biserici si preste tot spre mArirea lul Dumnegel

D2AeltirtSibiiil, la 1 Ianuariti 1891.Miron Romanul.

111-o

Sibiia

Pag. §irul:10 11 de jos11 615 2 de sus17 8 de sus18 17 si 18 de jos24 5 de sus24 9 *

24 1827 8 de jos28 8 a *28 8 * *

29 130 3 *31 8 de sus31 10 de jos33 17 2. *35 4des.14dejos38 13 de sus39 14 de jos40 19 de sus40 14 de jos40 16 de jos41 4 de sus41 o6 7 de sus

4243434444454545464868

1291301601601852242242262,27227

235240242250252

6 de jos2 de sus3 de jos21 de jos7 de jos11 de sus15 *

16 /.6 *2 7, 7,

18 de jos9 de sus22 *19 de jos8 * *17 de sus2 de jos1 )1. *

108 de sus9 de jos

4 de jos7 de jos12 de sus12 de sus10 de jos

GRE§EIA DE TIPAR.In loc de:a. 1789cuventul "cerura.4 sa

unortransmisa

Cetesce:a. 1787

se omits.atransmisa

sa se delature parentesahumunitare humanitaredupa cuvintele *mai sus adauga: forte accesibili la acesta.'

invoiala. Representantiiromanesc. Locul romanesc, loculcursul scopulcemerciale comercialefaea. duminecil Feda Duminecii3000 300dupa vcontribuiric adauga: a adunatnoua comuna noua comuna1845 1846indemn5.nd indemnark&Ayes &Ayespace; pace.dup5.: Romanii adaug5.: erailqi cicheltuitor costisitorla tribunale la tribunaleledupa. 1871 adauga.: a adus conclusqi prin urmare trebue sa prin urmare a fost de parere,

se deabiserita.'nefastadupa gr.11,989,dupa: nefolosite adauga:ante religiostot-deuuaAcesta. imprejurareGrOveri. MaineprovecluteDrandtreselutiuneralativeInzetratpravoslovniciDr. RancuciuConsitorcoesidera27004509-81Estras

sa se deabisericaneaqteptata

or. adauga: numai11,989 fl.

substernCantori an fost.Credeamtentintelemodeste

itt

gianti-religiostot-deunaIn acesta imprejurare .Groverf, marneprevecluteDraudtresolutiunerelativeInzestratpravoslavniciDr. RacuciuConsist9r

.considera."27,000 fl.4259-49Este acela0 ca cel de sub

Nr. 102substerni.Cantori dela 1833-1898 au fostcredemteodintelemodestele

18*

. .

,

. ...II

*

qi

--^00-

...

SUM AR.I.

1. Formarea parochiel micste din Romani si GrecT si In-fiintarea bisericir Sf. Treiml in Cetatea BrasovuluT . Pag. 7

2. Sfintirea bisericii si vrajba intre companistI si civi 2. 103. Impaciuirea 2. 124. Invingerea Companistilor , 2. 15

II.

1. Formarea Comunei bisericesd romane cu o capela inTergul-grauluT in Cetatea BrasovuluT . . , . . . . , 20

2. Infiintarea uneT scale romane gr. or. in Cetatea Bra-sovulul , ' 21

3. Infiintarea scOlelor medil romane ' 224. Infiintarea GremiuluT roman negutatoresc in Brasov . . 2. 275. Infiintarea casineT romane in Brasov 2. 286. Inceputul uneT literaturT prin tiparire de cartl bisericesd

si F6ea DumineciT , 287. Fundatiunile de binefacere, facute sub scutul bisericil

Sf. AdormirT din Brasov-cetate , 298. Infiintarea Cimiterulul ComuneT bisericesd din Brasov-.

cetate ' 30

III.

1. Re'noirea procesuluT intre Romani! si GreciT din Brasovpentru biserica Sf. Treimi pe cale bisericesca . . . , 31

2. Trecerea membrilor Comunei romanesd la biserica SfTreimI ' 33

3. Pornirea procesului bisericesc pe cale politica admi-nistrative -. 2. 34

IV.

1. Incercari de impaciuire intre Romani! si GreciT dinCetatea Brasovulul 2. 37

2. Procesul bisericiT Sf. TreimT pe calea Tribunalelor re-gesd din Ungaria 2. 38

. .

..... . .

277

3. Urn-Jai-He procesului Pag. 444. ClAdirea nouei biserici romane gr. or. cu hramul

Sf. Adormiri in Cetatea Brasovulul , 455. Statistica despre cele" intemplate in parochie (si despre

membri parochiel, despre formarea meseriasilor ro-mani, despre predarea religiunel in Brasov si alte) , 49

si 239-279

--"->"--'4WA-4 .--"+---

DATE.Numele membrilor parochiel romane din Brasov Cetate, call ad

cladit biserica Sf. Adormirl.

1. Vasile Antoniu cordonier. 34.2. Bartolomeiu Baiulescu protop.3. Dr. George Baiulescu medic.4. Jeronim Bari:kill secretar.5. Neculae Barbucian macelar.6. Grigorie Birea comersant.7. loan Burduloiu comersant.8. loan Bidu comersant.9. Dr. Iosif Blaga profesor.

10. loan Bucur birjar.11. Ioan Ciurcu librar.12. loan Cipu secretar la

de finante.13. George Chelaru profesor.14. Aureliu Ciortea profesor.15. Simeon Damian advocat.16. Pompiliu Dan profesor.17. Nicolae Dusoiu comersant.18. Nicolae G. Eremia comersant.19. Vasile Engiurliu scriitor,20. loan Florian comersant21. Nicolae Flusturean comersant.22. Nicolae Gradinaru comersant.23. loan Gradinaru diurnist.24. loan Golian comersant.25. Manole Diamandi comersant.26. Laurentiu Macsimilian comisar

de politic.27. Dr. Eugeniu MOtian advocat.28. Nicolae Mocanu comersant.29. Dr. Nicolae Mosoiu advocat.30. George Mitoc otelier.31. Vasile Mesota palarier.32. Petru Nemes notar regiu.33. George J. Nica comersant

dir.

Constantin Nicolau corners.35. Iosif Oncioiu comptabil.36. Vasile Ocasan cordonier.37. Mich. Ocasan comersant.38, George B. Pop proprietor mare.39. Victor Popescu advocat.40. Dr. Dumitru Pop advocat.41. Nicolae Petra Petrescu adjunct

la Albina.42. Dumitru Petcu comersant.43. Teodor Plosca croitor.44. Dumitru Platos croitor.45. Nicolae Percia profesor.46. George Platscu comersant.47. Artur Platscu comersant.48. loan Radulescu comersant.49. loan Rusu servitor la Albina.50. Dimitrie Stanescu comersant51. Mihail Stanescu comersant.52. Constantin de Steriu bancher.53. Octavian Sorescu advocat.54. Teodor Spuderca corners.55. Nicolau de Sustai prezident

la Tribunal.56. loan Socaciu profesor.57. Ilie Savu comersant.58. George Savu comersant.59. Petru Spuderca otelier.60. George Sterian cantor.61. Alecsandru Strevoia cand.adv.62. Constantin Sotir cand. adv.63. Nicolae Vatasan profesor.64. Nicolae Vestimean comersant65. loan Urzica comersant.66. George M. Zanescu corners.

G7. Aizer court. 78. Veduva Elena G. toan.68. Familia I. Sabadeanu corners, 79. /7 Maria de Pruncu.69. Familia, Dr. Aureliii Muresanu. 80.

71Elena St. Sotir.

70. Familia Cr. Kertsch. 81.71

Maria C. Secareanu.71, Veduva Elena Anchen. 82.

/1Maria G. StAnescu.

72. Zoi T. Ciurcu. 83.77

Reveca Capitanescu.73. Caroling. L Ciurcu. 84.

71Maria P. Cretoiu.

74. Bd.lasa St. Blebea. 85. Zoe Contescu.75. Barondsa Policseni Karais 86.

11Elena Todor Blebea.

na.scutd, Rasti. 87. Maria Birea.76. Veduva Elena I. Padure. 88. 7/ Eugenia Arlon.77. Maria N. Padure.

Tote aceste familil en ft1 for cu servitoril for gr. or. as413 suflete.

Despre cea-ce a contribuit fle-care la clAdirea bisericil si'despre alt1 generosi Romani ne intrand fried, tote darurile for sio parte mare din listele de colectare nu s'at retrimis, rdmane

publicam posterior in o brosura, separatd, socotelele cladirilbisericil Sf. Adormirii si darurile fie -carer persdne. Altfel s'apublicat tot ceea-ce a primit presedintele B. Baiulescu In GazetaTransilvanieL

Numele membrilor Comitetulul parochial, cars au lucratla esecutarea cladirif bisericil:

1. George B. Pop, presedinte.2. Bartolomeid Baiulescu.3. Constantin de Sterid.4. Diamandi I. Maniple.5. Nicolae Flustureanu.6. George I. Nica.

7. Victor Popescu.8. Teodor Spuderca.9. Nicolae Dusoid.

10. loan Burduloid.11. Ioan Bidu.

Vasile Goldis, notar.

Epitropil:12. George M. anescu, 13. Dr. G. Baiulescu si Teodor Spuderca, suplt.

Acesti 13 Domn1 an fost si membri delegatiunelor scolare.

Membril comisiei de zidire :Petru Nemes, presedinte, George B, Pop, .Constantin de Steriti,

Dr. G Baiulescu, Nic. Flustureanu si T. Spuderca.

3.

,, n

"

s6

,