SEMINARUL ISO LA BUCUREŞTI SISTEME DE … 2010A.pdfdin categoria E5 (anvelope uzate). „Deşeurile...

STANDARDIZAREA martie 2010 �

SEMINARUL ISO LA BUCUREŞTISISTEME DE MANAGEMENT AL SECURITĂŢII INFORMAŢIEISR ISO/CEI 27001:2006Bucureşti, 24-26 februarie 2010

LE SÉMINAIRE RÉGIONAL ASRO-ISO: ISO/CEI 27000 – SYSTÈMES DE MANAGEMENT DE LA SÉCURITÉ DE L’INFORMATION

Bucarest, les 24-26 février 2010

L’ASRO a accueilli à Bucarest, les 24-26 février 2010, le séminaire ayant comme thème : L’ISO/CEI 27001 – Systèmes de Management de la Sécurité de l’Information

ASRO a găzduit la Bucureşti, în perioada 24-26 februarie 2010, seminarul ISO cu tema: ISO/CEI 27001 – Sisteme de Management al Securităţii Informaţiei. Acest eveniment a urmărit o abordare complexă a standardelor din acest domeniu, punerea lor în aplicare şi modul în care o organizaţie poate efectua procesul de certificare, de evaluare a riscurilor şi de management, de identificare a ameninţărilor, a vulnerabilităţilor şi a riscului de expunere.

În evoluţia economiei globale şi în mod special, într-un mediu de afaceri competitiv, informaţia este „ameninţată” constant de diferite surse. Din cauza riscului sporit de apariţie a diverselor evenimente care afectează siguranţa informaţiei, cel mai important obiectiv al oricărei firme trebuie să fie protejarea acesteia.

EVENIMENT

� STANDARDIZAREA martie 2010

Există o nevoie generală a unei politici de securitate a informaţiei pentru toate organizaţiile, o nevoie de confidenţialitate, integritate, atât pentru organizaţia în sine, cât şi pentru informarea clienţilor. Standardul pentru managementul securităţii informaţiei – ISO/CEI 27001:2005 – a devenit rapid unul dintre cele mai importante instrumente în acest sens. Sistemul de mana-gement al securităţii informaţie (SMSI) reprezintă o abordare sistematică a managementului informaţiei, astfel încât aceasta să fie în siguranţă.Au participat reprezentanţi ai organismelor de standardizare din ţări precum: Albania, Arme-nia, Belarus, Bosnia, Herţegovina, Croaţia, Moldova, Muntenegru, Serbia, Ucraina, Letonia, precum şi reprezentanţi ai firmelor din domeniu şi ai organismelor de certificare din ţara noas-tră. Adina Haţegan, expert imagine, ASRO


„Era, din păcate, o adevărată bombă ecologică. Toată lumea afirma acest lucru”, declară Olivier Nicaud,

director în domeniul mediului al comunităţii Brive (Corrèze). Această instalaţie putea ame-ninţa astfel o regiune bine cunoscută pen-tru turismul, peisajele, gastronomia şi situa-ţia sa politică, dar şi pentru uzinele Sevesso sau complexele industriale. „De la începutul exploatării sale drept centru de îngropare a deşeurilor din oraşul Brive în 1982, Perbousie conţinea diverse tipuri de deşeuri, în baza unei hotărâri a prefectului: deşeuri de tip D (hârtie şi carton murdare, nămoluri de la staţiile de epurare), deşeuri din categoria E1 (deşeuri de metale feroase, moloz şi deşeuri provenite de la demolare, sticlă, materiale plastice), deşeuri din categoria E2 (ţunder şi cenuşă) şi deşeuri din categoria E5 (anvelope uzate). „Deşeurile erau deversate, apoi compactate. O cantitate de 39 000 de tone de deşeuri erau îngropate în fiecare an în această locaţie.

Realizarea conformităţii şi valorificarea turistică

Pentru a fi conform cu hotărârea ministerială din 9 septembrie 1997 referitoare la instalaţi-ile de depozitare a deşeurilor nepericuloase, centrul din Perbousie trebuia să fie renovat.

CENTRU DE DEPOZITARE A DEŞEURILOR CONFORM CU REGLEMENTĂRILE ŞI STANDARDELECENTRE DE STOCKAGE DES DÉCHETS CONFORME À LA RÉGLEMENTATION ET AUX NORMES

JEAN-CLAUDE TOURNEUR

STANDARDIZAREA EUROPEANĂ

Comunitatea zonei Brive (CAB) doreşte să profite de acest avantaj administrativ pentru a valorifica şi mai mult locaţia. „Era o ano-malie în cadrul unei păduri magnifice. Avem, desigur, ambiţii turistice şi, în plus, Perbou-sie este situată chiar în apropierea unui golf. În plus, ţinând seama de importanţa sa drept centru pentru deşeuri cu origini diverse, loca-ţia Perbousie este importantă pentru întregul departament Corrèze”, afirmă Olivier Nicaud. Totuşi, din punct de vedere administrativ, CAB a luat iniţiativa reabilitării unei locaţii de 24 ha, din care nu era obligată să se ocupe decât de 3,5 ha.Pentru a duce la bun sfârşit proiectul său, CAB a ales formula BEA, cu o durată de 18 luni. „Ideea iniţială era clară: să se încredin-ţeze unei întreprinderi managementul aces-tei locaţii, în vederea reabilitării sale”, rezumă Olivier Nicaud. Pentru aceasta, cerinţele reglementării, cele tehnice şi cele de standar-dizare, erau mult mai riguroase. „Comunitatea a desfăşurat o adevărată consultanţă. Trebu-iau propuse mijloace precise, o programare a acţiunilor, etape şi procese clare. De exemplu, ne-am angajat să obţinem pentru manage-mentul Perbousie certificările ISO 9001 şi ISO 14001, acordate de AFAQ-AFNOR Certifica-tion. De asemenea, lista de mijloace tehnice pe care ne angajăm să le aplicăm era esenţială”, explică responsabilul tehnic pe probleme de

Comment faire d’un centre d’enfouissement technique, plus ou moins laissé en déshérence, un centre de stockage des déchets ultimes conforme à la réglementation et aux normes et valoriser une filière économique? En utilisant un outil administratif, le bail emphytéotique administratif (BEA). La collectivité territoriale et l’entreprise s’enga-gent sur des obligations de résultats et de moyens. Reportage en Perbousie, en forêt corrézienneMots clés: protection de l’environnement, déchets, centre de stockage, boue d’épuration, normes internationales


mediu. Aceste mijloace oferă o idee cu privire la amploarea lucrărilor şi a proiectului: un pod basculant de 14 m, un dispozitiv de detectare a radioactivităţii, un calculator ISS dedicat pentru managementul deşeurilor, un compac-tor de 36 tone, prevăzut cu o roată cu dinţi, o cazma mecanică cu cleşte pentru triere, un tractor agricol măturător, de tip cisternă. Relu-area sitului se realiza şi prin crearea a şapte zone de stocare: deşeuri industriale obişnuite (DIB) în amestec, deşeuri valorificate, deşe-uri de metale feroase, nămoluri de epurare urbane, deşeuri provenite de la plante, deşeuri din lemn şi deşeuri inerte. „A trebuit să valo-rificăm tipurile şi frecvenţele de supraveghere pe care ne propusesem să le aplicăm: analiza trimestrială a apelor de suprafaţă, analiza semestrială pe trei piezometre a apelor subte-rane, analiza internă cotidiană şi cea externă, săptămânală a deşeurilor de lixiviate”, conti-nuă responsabilul pe probleme de mediu.

Reabilitarea în mai multe faze

Prima fază de reabilitare a locaţiei, după ce contractul a fost atribuit ISS Mediu, a constat în realizarea conformităţii lui prin crearea unei reţele de drenare şi a unei unităţi de ultrafil-trare a lixiviatelor, devierea unui râu care tre-cea pe sub centru, pentru a evita orice contact cu deşeurile, tratarea biogazului, imperme-abilizarea stratului deşeurilor şi stabilizarea digului. Cea de-a doua fază constă, începând din 2007, în urmărirea exploatării locaţiei Per-bousie drept centru de depozitare a deşeurilor ultime (CSDU), singurul centru de acest tip din Corrèze. „Etanşeificarea alveolelor cu aju-torul unui material geotextil a permis crearea unor compartimente etanşe pentru depozi-tarea şi izolarea deşeurilor. A fost instalată o staţie de tratare a lixiviatelor şi a apelor uzate. Puţurile sunt echipate cu filtre cu carbon activ pentru a evita dispersia mirosurilor în atmo-sferă”, declară Olivier Nicaud.

Parteneriat avantajos pentru toate părţile

La aceasta se adaugă valorificarea locaţiei şi integrarea sa în peisaj. Astfel, reabilitarea

Perbousie se efectuează prin valorificarea mediului. „A fost desfăşurat un program de reîmpădurire. În plus, pentru a reconcilia această locaţie cu mediul înconjurător, am luat o iniţiativă originală. Împreună cu CAB ne-am asociat Centrului de Cercetări Tehnice şi Ştiinţifice, care a elaborat un program peda-gogic de introducere a buburuzelor. Astfel, pe un teren a apărut o grădină cu legume, unde elevii unei şcoli din Brive desfăşoară experi-enţe pentru a înţelege mai bine rolul bubu-ruzelor în lupta biologică contra puricilor de plante şi principiul lanţului alimentar”, declară responsabilul pe probleme de mediu.Întreprinderea a făcut investiţii şi mizează pe implantarea sa locală. Cum se realizează amortizarea investiţiei şi obţinerea de benefi-cii? În primul rând graţie reabilitării; cantita-tea de deşeuri îngropate s-a redus la jumătate în trei ani, ajungând la 39 000 tone/an. Deşe-urile provenite din plante, depozitate înainte, sunt transformate în compost şi utilizate pen-tru întreţinerea plantelor de pe locaţie. A fost construit un depozit de deşeuri reciclabile, deschis pentru deşeurile meşteşugarilor şi ale profesioniştilor. ISS Mediu valorifică deşeu-rile la ieşire şi creează o minifilieră locală. Ea vinde deşeuri provenite de la tratarea finală a lemnului la Egger Rion, întreprindere a lande-lor, deşeurile de carton la Veolia şi pe cele de metal la Sorecfer, întreprindere locală. „Unul dintre factorii-cheie ai unui proiect de acest tip constă în preţul de intrare al deşeurilor. Înainte, terenul şi molozul, de exemplu, intrau „gratuit”. Acum deşeurile sosesc gata triate şi compactate, toată lumea cunoscând lanţul de valorificare pe care l-am creat”, conchide res-ponsabilul pe probleme de mediu.

Japonia: utilizarea nămolurilor de epurare drept combustibil

Împreună cu Agenţia Japoneză pentru Deşe-uri, în cadrul unui proiect al Organizaţiei de Dezvoltare Tehnologică şi Industrială a Ener-giilor Noi, cercetătorii niponi îmbunătăţesc procesul care transformă nămolurile de epu-rare în combustibili: a fost realizată o econo-mie de 25% din energia necesară solidificării


nămolurilor, precum şi un câştig de timp de 33%. În Japonia, nămolurile provenite de la staţiile de epurare sunt cel mai adesea incine-rate, pentru a intra apoi în compoziţia cimen-turilor. Coeficientul de umiditate tolerat pen-tru această utilizare este de 80%. Pentru a fi utilizate drept combustibil, nămolurile nu trebuie să conţină mai mult de 10% apă. Pro-cedeul actual constă într-o uscare costisitoare din punct de vedere al energiei şi al timpu-lui. Metoda experimentată utilizează aburul

pentru a extrage apa din nămoluri, tratarea termică fiind realizată la 200 ºC, sub presi-une puternică timp de două ore. Coeficientul de umiditate este de 50%, iar uscarea finală a nămolurilor se efectuează prin deshidra-tare clasică. Puterea calorifică a nămolurilor uscate este de aproximativ 2/3 comparativ cu cea a cărbunelui, dar ţinând seama de creş-terea preţului combustibililor, acest lucru se dovedeşte util.

Standarde adoptate de Asociaţia de Standardizare din Ro��nia �ne din Ro��nia �n do�eniul deşeurilor

SR CEN/TR 15310-1:2009 Caracterizarea deşeurilor. Eşantionare deşeuri. Partea 1: Îndrumări pentru selectarea şi aplicarea criteriilor de eşantionare, în diferite condiţii

SR CEN/TR 15310-1:2009 Caracterizarea deşeurilor. Eşantionare deşeuri. Partea 1: Îndrumări pentru selectarea şi aplicarea criteriilor de eşantionare, în diferite condiţii

SR CEN/TR 15310-2:2009 Caracterizarea deşeurilor. Eşantionare deşeuri. Partea 2: Îndrumări pentru tehnicile de eşantionareSR CEN/TR 15310-2:2009 Caracterizarea deşeurilor. Eşantionare deşeuri. Partea 2: Îndrumări pentru tehnicile de eşantionareSR CEN/TR 15310-3:2009 Caracterizarea deşeurilor. Eşantionare deşeuri. Partea 3: Îndrumări pentru procedurile pentru sub-eşantionarea pe terenSR CEN/TR 15310-3:2009 Caracterizarea deşeurilor. Eşantionare deşeuri. Partea 3: Îndrumări pentru procedurile pentru sub-eşantionarea pe terenSR CEN/TR 15310-4:2009 Caracterizarea deşeurilor. Eşantionare deşeuri. Partea 4: Îndrumări pentru procedurile de ambalare, depozitare,

conservare, transport şi livrareSR CEN/TR 15310-4:2009 Caracterizarea deşeurilor. Eşantionare deşeuri. Partea 4: Îndrumări pentru procedurile de ambalare, depozitare,

conservare, transport şi livrareSR CEN/TR 15310-5:2009 Caracterizarea deşeurilor. Eşantionare deşeuri. Partea 5: Îndrumări pentru procesul de elaborare a planului de

eşantionareSR CEN/TR 15310-5:2009 Caracterizarea deşeurilor. Eşantionare deşeuri. Partea 5: Îndrumări pentru procesul de elaborare a planului de

eşantionareSR CEN/TS 14405:2009 Caracterizarea deşeurilor. Încercări de comportare la levigare. Încercare de percolare în curent ascendent (în condiţii

specificate)SR EN 13656:2003 Caracterizarea deşeurilor. Dezagregarea prin microunde cu amestec de acizi fluorhidric (HF), azotic HNO3) şi clorhi-

dric HCI) pentru determinarea ulterioară a elementelorSR EN 13657:2003 Caracterizarea deşeurilor. Dezagregarea pentru determinarea ulterioară a elementelor solubile în apă regalăSR EN 13965-1:2004 Caracterizarea deşeurilor. Terminologie. Partea 1: Termeni şi definiţii referitoare la materialeSR EN 13965-2:2005 Caracterizarea deşeurilor. Terminologie. Partea 2: Termeni şi definiţii referitoare la managementSR EN 14039:2005 Caracterizarea deşeurilor. Determinarea conţinutului de hidrocarburi din domeniul C10 până la C40, prin cromato-

grafie în fază gazoasăSR EN 14345:2005 Caracterizarea deşeurilor. Determinarea conţinutului de hidrocarburi prin gravimetrieSR EN 14346:2007 Caracterizarea deşeurilor. Calculul substanţei uscate prin determinarea reziduului uscat sau a conţinutului de apăSR EN 14735:2006 Caracterizare deşeuri. Pregătire eşantioane pentru teste ecotoxicologiceSR EN 14735:2006/AC:2006 Caracterizare deşeuri. Pregătire eşantioane deşeuri pentru teste ecotoxicologice SR EN 14899:2006 Caracterizare deşeuri. Eşantionare deşeuri. Metodă cadru pentru pregătirea şi aplicarea unui plan de eşantioaneSR EN 15002:2006 Caracterizarea deşeurilor. Pregătirea porţiunilor de încercat din eşantioanele de laboratorSR EN 15169:2007 Caracterizarea deşeurilor. Determinarea pierderii prin calcinare a deşeurilor, nămolului şi sedimentelorSR EN 15192:2007 Caracterizarea deşeurilor şi solurilor. Determinarea cromului (VI) în materiale solide prin dezagregare alcalină şi ion

cromatografie cu detecţieSR EN 15216:2008 Caracterizarea deşeurilor. Determinarea concentraţiei materiilor solide dizolvate total (TDS) în apă şi eluateSR EN 15308:2008 Caracterizarea deşeurilor. Determinarea bifenililor policloruraţi (PCB), din deşeurile solide, utilizând gaz cromato-

grafie capilară prin captură de electroni sau spectroscopie de masăSR EN 15309:2007 Caracterizarea deşeurilor şi a solurilor. Determinarea compoziţiei elementare prin fluorescenţă de raze XSR EN 15527:2008 Caracterizarea deşeurilor. Determinarea conţinutului de hidrocarburi aromatice policiclice (PAH) în deşeuri prin

cromatografie în fază gazoasă/spectrometrie de masă (GC/MS)


NR. VARIANTĂ CONŢINUT VARIANTĂVarianta 1 Un CD cu „GESTIONAREA DEŞEURILOR – COLECŢIE DE ACTE NORMATIVE”

Varianta 2 Un CD cu „GESTIONAREA DEŞEURILOR – COLECŢIE DE ACTE NORMATIVE”+

Colecţia pe CD „SALUBRIZAREA LOCALITĂŢILOR” care conţine 7 standardeVarianta 3 Un CD cu „GESTIONAREA DEŞEURILOR – COLECŢIE DE ACTE NORMATIVE”

+Colecţia pe CD „CARACTERIZAREA DEŞEURILOR. LEVIGARE ŞI ANALIZA ELUATELOR” care conţine 6 standarde

Traducere: Maria Bratu, din: Enjeux, nr. 301, februarie 2010

GESTIONAREA DEŞEURILOR COLECŢIE DE ACTE NORMATIVE -

Protecţia mediului a devenit una din problemele principale ale umanităţi. Presiunea generată de schimbările climatice, resursele naturale mondiale în continuă scădere şi multe alte modificări ale me-diului au determinat elaborarea a nenumărate legi a căror respectare contribuie la conservarea şi refo-losirea resurselor existente.

Dezvoltarea economică din ultimii ani, creşterea producţiei şi a consumului au condus, anual, la genera-rea de cantităţi mari de deşeuri.

Gestionarea necorespunzătoare a deşeurilor conduce la numeroase cazuri de contaminare a solu-lui, a aerului şi a apelor subterane şi de suprafaţă, ameninţând totodată şi sănătatea populaţiei.

Pentru a asigura un control adecvat şi eficace al deşeurilor şi al mediului, este necesar să fie cuno-scute cerinţele legale referitoare la deşeuri şi standardele aplicabile.

Legile, reglementările tehnice şi prevederile administrative sunt emise de autorităţi legislative şi sunt obligatorii.

Cunoaşterea şi respectarea legilor permit funcţionarea pe piaţă a societăţilor comerciale. Cunoaşterea şi respectarea standardelor asigură competenţa şi competitivitatea societăţilor comerciale, fiind un factor determinant al succesului în cadrul pieţei unice europene.

ASRO, prin colecţia GESTIONAREA DEŞEURILOR – colecţie de acte normative, vă ajută să creaţi baza de documente necesare atât pentru respectarea legislaţiei, cât şi pentru creşterea competitivităţii produselor şi serviciilor dumneavoastră.

Produsul cuprinde legislaţia de bază referitoare la protecţia mediului şi lista tuturor standardelor în vig-oare referitoare la protecţia mediului în general, la deşeuri, la calitatea apei, calitatea aerului şi calitatea solului.

Produsul

Orice organizaţie trebuie să-şi implementeze un sistem de management al mediului pentru a putea ţine sub control eficient şi eficace fiecare aspect de mediu posibil în acea organizaţie. Certificarea acestui sistem de către un organism de certificare oferă recunoaştere pe plan naţional, european sau internaţional, determinând creşterea încrederii partenerilor de afaceri în capacitatea organizaţiei de a gestiona aspectele de mediu şi de a furniza servicii competi-tive.


Reglementări şi standarde

Directiva 94/62/ECAMBALAJE ŞI DEŞEURI DE AMBALAJE

Autori: Alexandru Greabu, Speranţa Stom��ţa Stom��

Ambalajele şi-au câştigat un loc binemeritat în viaţa noastră, îmbunătăţind siguranţa, viabilitatea şi disponi-bilitatea produselor. Experienţa europeană arată că soluţia viabilă pe termen lung pentru diminuarea impactu-lui deşeurilor de ambalaje asupra mediului o reprezintă colectarea selectivă, fapt susţinut şi de dezvoltarea şi inovarea permanentă a tehnologiilor de reciclare.

Principalele probleme privind ambalajele constau în eliminarea substanţelor nocive, reducerea în volum şi conţinut, reciclabilitatea, siguranţa şi separarea uşoară a materialelor, utilizarea resurselor reciclate, capacitatea de reutilizare, marcarea privind materialele din care sunt executate ambalajele şi precauţiile de manipulare.

Ca ţară membră UE, România are un cadru legal ce transpune în plan naţional legislaţia europeană (Direc-tivele UE) din domeniul managementului deşeurilor de ambalaje, legislaţie care stabileşte atât obiectivele în domeniul gestiunării ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje, cât şi responsabilităţile în atingerea acestor obiective.

Astăzi, aproape toate produsele pe care le putem cumpăra din magazine sunt împachetate, iar majoritatea am-balajelor sunt din mase plastice. Deoarece masele plastice tradiţionale sunt foarte rezistente şi nu se descom-pun în natură, apar două probleme serioase privind mediul înconjurător:

1. Ce să facem cu deşeurile din ambalajele de mase plastice?

2. Cum să reducem gunoiul dezordonat?

Lucrarea de faţă �enţionează două tehnologii de obţinere a a�balajelor biodegradabile: tehno-logia hidro-biodegradabilă şi tehnologia oxo-biodegradabilă şi principalele standarde aplicabile fiecărei tehnologii.

Lucrarea conţine următoarele standarde: SR EN 13430:2004, SR EN 13431:2005, SR EN 13432:2002, SR EN 13432:2002/AC:2005, SR EN 13427:2005, SR EN 13428:2005, SR EN 13429:2005 şi este oferită la un preţ special de nu�ai 99 lei cu TVA inclus.


ACREDITAREA LA NIVEL INTERNAŢIONAL ESTE MAI UŞOARĂ CU AJUTORUL STANDARDELOR ISO PENTRU EVALUAREA CONFORMITĂŢIIL’ACCRÉDITATION AU NIVEAU INTERNATIONAL EST PLUS FACILE GRÂCE AU JEU DE NORMES ISO POUR L’ÉVALUATION DE LA CONFORMITÉ

Dr. ing. MONIKA WLOKA, secretară a comitetului de management pentru încheierea acordurilor de recunoaştere multilaterală la Forumul Internaţional de Acreditare (IAF)Dr. ing. Thomas Facklam, preşedinte al IAFL’accréditation assure les entreprises et les utilisateurs finals que l’organisme d’évaluation de la conformité fournis-sant la certification à une norme a la compétence et l’impartialité exigées pour procéder à cette démarche. L’objec-tif essentiel du Forum International d’Accréditation est d’élaborer un seul programme international d’évaluation de la conformité pour assurer que les certificats accrédités donnent confiance, réduisant de cette manière le risque pour les entreprises et les utilisateurs finalsMots clés: accréditation, évaluation de la conformité, certification des produits, certification des personnes, nor-mes internationales

Acreditarea asigură întreprinderile şi utiliza-torii finali că organismul de evaluare a con-formităţii care furnizează certificarea cu un standard deţine competenţa şi imparţialita-tea cerute pentru a proceda la acest demers. Obiectivul esenţial al Forumului Internaţional de Acreditare (IAF) este să elaboreze un sin-gur program global de evaluare a conformită-ţii pentru a asigura că certificatele acreditate prezintă încredere, reducând astfel riscul pen-tru întreprinderi şi utilizatorii finali.IAF este o asociaţie globală de organisme de acreditare, asociaţii membre de certificare (înregistrare şi alte organizaţii implicate în activităţi de evaluare a conformităţii într-o varietate de domenii care includ sisteme de management, produse, servicii şi personal. IAF deţine 52 de membri-organisme de acre-ditare, trei organizaţii regionale de acreditare – Organizaţia Europeană de Cooperare pen-tru Acreditare (EA), Organizaţia de Cooperare pentru Acreditare în Zona Pacificului (PAC) şi Organizaţia de Cooperare Interamericană pentru Acreditare (IAAC) şi 16 alţi mem-bri care includ membri asociaţi, parteneri şi observatori din diferite domenii de evaluare a conformităţii din întreaga lume. IAF colabo-rează îndeaproape cu Organizaţia Internaţi-

onală de Cooperare în Domeniul Acreditării Laboratoarelor (ILAC).

Recunoaştere multilaterală

Cel de-al doilea scop al IAF este să stabilească acorduri de recunoaştere multilaterală între organismele de acreditare membre. Obiecti-vul acestor acorduri este să asigure recunoaş-terea reciprocă a certificatelor acreditate între semnatarii acordurilor de recunoaştere mul-tilaterală. Avantajele pentru întreprinderi şi piaţă sunt certificatele care pot fi recunoscute la nivel mondial, precum şi un cost mai redus al certificării acreditate şi un risc redus pentru produsele şi serviciile care sunt respinse de partenerii comerciali internaţionali.

„Întreprinderile şi pieţele beneficiază de pe urma certificatelor care pot fi recunoscute pretutindeni în lume”

Pentru a îndeplini aceste obiective, IAF are nevoie de standarde internaţionale pentru produse, sisteme şi servicii, dar şi pentru acti-vităţile de evaluare a conformităţii, precum: certificarea, inspecţia şi acreditarea. Aceste

STANDARDIZAREA INTERNAŢIONALĂ


standarde furnizează organismelor de acre-ditare ale IAF o bază pentru comparabilitatea rezultatelor certificării.

Odată certificat, un produs este accep-tat pretutindeni

Seria de standarde ISO/CEI 17000* reprezintă baza aşa-numitului „set de instrumente al CASCO” – o colecţie completă de standarde de evaluare a conformităţii.Setul de standarde ISO/CASCO sprijină pro-cesul de armonizare în domeniul evaluării conformităţii, contribuind astfel în mod sem-nificativ la comparabilitatea şi recunoaşterea rezultatelor certificării.IAF este un membru de legătură A al ISO/CASCO. Aceasta permite IAF să par-ticipe încă din stadiile incipiente la activi-tatea tehnică şi să furnizeze CASCO date în urma identificării oricăror probleme comune potenţiale. Utilizarea setului de instrumente ISO/CASCO în cadrul IAF constituie una din-tre cele mai importante condiţii pentru stabi-lirea unui acord de recunoaştere multilaterală. IAF îşi poate îndeplini scopul de recunoaştere în lume şi de acreditare cu acordurile de recu-noaştere multilaterală prin implementarea cerinţelor armonizate documentate din aceste standarde. Acestea elimină necesitatea ca fur-nizorii de produse sau servicii să fie certificaţi în fiecare stat în care operează, permiţând IAF să revigoreze lozinca: „odată certificat, un produs este acceptat pretutindeni în lume”.

„Standardele internaţionale furnizează organismelor de

acreditare ale IAF o bază pentru compararea rezultatelor certificării”

O vedere de ansamblu a celor mai importante standarde incluse în setul de instrumente ISO/CASCO şi a legăturilor dintre acestea este înfăţişată în Figura 1.IAF deţine o listă a documentelor andorsate care este actualizată din când în când. Memo-randum-ul de înţelegere al IAF şi alte docu-mente ale IAF incluse în listă cer membrilor să sprijine implementarea standardelor şi ghi-

durilor internaţionale ale ISO şi a ghidurilor andorsate de către IAF (IAF PR 4:2007). Infor-maţiile şi documentele pot fi descărcate de pe home page-ul IAF (www.iaf.nu).Lista a fost actualizată în mai 2007 şi include standarde internaţionale din setul de instru-mente al ISO/CASCO precum:ISO/CEI 17011*, ISO/CEI 17020*, ISO/CEI 17021*, ISO/CEI 17024* şi ISO/CEI 17040* (prezentat mai jos).

Un set de instrumente util

ISO/CEI 17011:2004, Evaluarea conformităţii. Cerinţe generale pentru organismele de acre-ditare care acreditează organisme de evaluare a conformităţii, se aplică tuturor organisme-lor de acreditare membre ale IAF. Standar-dul constituie baza pentru evaluarea paralelă cu privire la imparţialitatea şi competenţa organismelor de acreditare. Acest standard internaţional asigură că toate organismele de acreditare satisfac aceleaşi cerinţe în ceea ce priveşte organizarea şi structura. Astfel, orga-nismele de acreditare urmează aceleaşi reguli pentru evaluarea organismelor de evaluare a conformităţii. Standardul ISO/CEI 17040:2005, Evaluarea conformităţii. Cerinţe generale pentru evalu-area paralelă a organismelor de evaluare a conformităţii şi a organismelor de acreditare, este un instrument util pentru elaborarea unor cerinţe şi reguli speciale pentru evalua-rea organismelor singulare de acreditare din cadrul IAF şi ILAC, precum şi din grupurile regionale, precum EA, PAC şi IAAC. Acest standard furnizează cerinţe generale pentru semnarea acordurilor de recunoaştere multi-laterală aplicabile. IAF şi ILAC au utilizat acest standard pentru a pregăti reguli de evaluare armonizate şi a identifica o înţelegere comună cu privire la modul în care trebuie desfăşurată evaluarea paralelă a conformităţii. Până la ora actuală, 40 de organisme de acre-ditare membre şi 3 grupuri regionale pentru acorduri de recunoaştere multilaterală au semnat astfel de acorduri IAF în domeniile:

� �� p��.��v��f��ş��

�0 STANDARDIZAREA martie 2010

sisteme de management al calităţii, sisteme de management de mediu şi certificarea pro-duselor. Un nou acord de recunoaştere multi-laterală cu privire la certificarea persoanelor este în curs de pregătire. Utilizarea standardelor şi a ghidurilor ISO/CEI în cadrul acordurilor IAF de recunoaştere multilaterală este prezentată în Tabelul 1.Standardul ISO/CEI 17021:2006, Evaluarea con-formităţii. Cerinţe pentru organismele care desfă-şoară auditul şi certificarea sistemelor de manage-ment, înlocuieşte fostul Ghid ISO/CEI 62, Cerinţe generale pentru organismele care desfăşoară evaluarea şi certificarea/înregistrarea siste-melor calităţii şi Ghidul ISO/CEI 66, Cerinţe generale pentru organismele care desfăşoară evaluarea şi certificarea/înregistrarea siste-melor de management de mediu.Aceste ghiduri au fost utilizate ca bază pen-tru acreditarea organismelor de certificare pentru sisteme de management al calităţii şi sisteme de management de mediu. De aceea, IAF elaborase documente de interpretare (care clarifică unde este necesar, ce implică cerinţele incluse în ghiduri). Rezultatele sunt ghiduri IAF cu privire la aplicarea Ghidului ISO/CEI 62 (IAF GD 2: 2005) şi ghiduri IAF referitoare la aplicarea Ghidului ISO/CEI 66 (IAF GD 6:2006). Aceste documente descriu înţelegerea comună în cadrul IAF în ceea ce priveşte conformitatea cu cerinţele din Ghi-durile ISO/CEI 62 şi 66.

„Setul de instrumente ISO/CASCO constituie o importantă condiţie pentru stabilirea unui acord de recunoaştere multilaterală IAF”

ISO/CEI 17021 este un standard relativ nou. Perioada de tranziţie pentru implementarea sa de către organismele de certificare acreditate care au încheiat acorduri de recunoaştere mul-tilaterală IAF s-a încheiat în septembrie 2008.În timpul pregătirii noului standard ISO/CEI 17021, numeroase cerinţe şi informaţii din ghidurile IAF cu privire la aplicarea Ghidu-rilor ISO/CEI 62 şi 66 au fost incluse. De aceea, implementarea standardului ISO/CEI 17021 trebuie să fie clară pentru conducerea de la cel mai înalt nivel al organismelor de certificare şi nu

va fi nevoie, probabil, ca IAF să elaboreze docu-mente cu valoare de ghid. Standardul ISO/CEI 17021 constituie un bun exemplu de document ale cărui actualizare şi elaborare s-au realizat în strânsă colaborare cu grupurile de experţi, iar părţile interesate şi-au inclus şi ele experienţa.

Certificarea persoanelor

Standardul ISO/CEI 17021:2003, Evaluarea conformităţii. Cerinţe generale pentru orga-nismele care desfăşoară certificarea persoa-nelor, specifică cerinţele pentru organismele care certifică persoane, incluzând dezvoltarea şi mentenanţa schemelor de certificare. Acest standard a fost elaborat pe baza unui standard european, întrucât certificarea persoanelor este deja bine stabilită în majoritatea statelor europene, dar nu este aplicată în mod curent în alte regiuni ale lumii.De aceea, după publicarea acestui standard, IAF a decis că era nevoie de un acord de recu-noaştere multilaterală IAF în acest domeniu, împreună cu un document de interpretare corespunzător. Adunarea generală a IAF, din octombrie 2007, de la Sydney, a decis:

să stabilească acordul de recunoaştere multilaterală pentru acreditarea orga-nismelor de certificare a persoanelor din cadrul IAF;să înceapă evaluarea paralelă pentru acor-durile de recunoaştere multilaterală.

Ghidul IAF cu privire la aplicarea ISO/CEI 17024 a fost discutat cu toate părţile interesate în cadrul comunităţii IAF. Docu-mentul furnizează un ghid pentru organismele de certificare care doresc să se acrediteze. El permite, de asemenea, organismelor de acre-ditare să armonizeze aplicarea standardelor. S-a stabilit ca schemele recunoscute de IAF să fie restricţionate la cele pentru utilizare glo-bală şi, de preferat, de către standardele inter-naţionale.

Viitorul certificării produselor

Ghidul ISO/CEI 65:1996, Cerinţe generale pentru organismele care desfăşoară sisteme

•

•

STANDARDIZAREA martie 2010 ��

de certificare a produselor este la ora actuală în curs de revizuire. Membrii ISO au decis să elaboreze un standard (ISO/CEI 17065), care să furnizeze cerinţe generale pentru organismele de certificare a produselor. Ghidul ISO/CEI 65 este bine stabilit în comunitatea IAF pentru evalu-area conformităţii. De fapt, IAF a publicat un document cu valoare de ghid cu privire la Ghi-dul ISO/CEI 65 (IAF GD 5:2006). Acordul de recunoaştere multilaterală IAF pentru certifi-carea de produse se bazează pe acest ghid şi pe Ghidul ISO/CEI 65. În prezent, două grupuri regionale de acreditare şi 28 de organisme de acreditare au semnat acordul de recunoaştere multilaterală IAF în domeniul produselor.Experienţa IAF cu privire la aceste cerinţe

pentru organismele care desfăşoară sisteme de certificare a produselor, ca şi utilizarea ghidului în reţeaua IAF de către semnatarii acordurilor de recunoaştere multilaterală IAF, vor fi incluse în noul standard. Toate soluţiile tehnice şi practice şi experienţa din ghidul IAF de aplicare vor fi supuse atenţiei grupului de lucru care elaborează standardul (ISO/CASCO WG 29, Certificarea produselor), pentru a fi avute în vedere ca date din partea părţilor interesate.IAF va furniza sprijin acestui grup de lucru pentru a realiza un standard care să fie uşor de înţeles şi relevant la nivel internaţional, asi-gurând că un ghid de aplicare cu privire la cer-tificarea produselor nu va fi necesar ulterior.

Ter�eni şi definiţii – ISO/CEI 17000 (2001)

Cerinţe pentru organis�ele de acreditare – ISO/CEI 17011 (2004)

Evaluarea confor�ităţii

furnizorilor

ISO/CEI 17050-1

ISO/CEI 17050-2 (2004)

Recu

noaş

tere

recip

rocă

ISO/

CEI 1

7040

(200

5)

Cerinţe pentru

labora-toarele de �n-

cercare şi etalo-

nare

ISO/CEI 17025 (2005)

Cerinţe pentru

organis-�ele de inspec-

ţie

ISO/CEI 17020 (1998)

Siste�e de �a-nage�ent

Partea 2 în curs de elaborare

ISO/CEI 17021 (2006)

Persoane

ISO/CEI 17024 (2003)

Produse

Revizuire aprobată

Ghidul ISO/CEI 65 (1996)

Cerinţe pentru organismele de certificare

Acord de recunoaştere multilaterală

Standarde internaţionale pentru acreditare şi evaluare

Standarde internaţionale pentru organisme de evaluare a conformităţii

Certificarea sistemelor de management al calităţii ISO/CEI 17011 Ghidul ISO/CEI 62:1996

ISO/CEI 17021:2006Certificarea sistemelor de management de mediu ISO/CEI 17011 Ghidul ISO/CEI 66:1999

ISO/CEI 17021:2006Certificare de produs ISO/CEI 17011 Ghidul ISO/CEI 65:1996Certificarea persoanelor(în stadiu de pregătire) ISO/CEI 17011 ISO/CEI 17024:2003

Figura 1

Tabelul 1

�� STANDARDIZAREA martie 2010

Standarde adoptate de Asociaţia de Standardizare din Ro��nia

Asociaţia de Standardizare din România – organismul naţional de standardizare – a adoptat standardul EN ISO/CEI 17000:2004 ca standard român, cu indicativul: SR EN ISO/CEI 17000:2005 şi titlul: Evaluarea conformităţii. Vocabular şi principii generale;

Asociaţia de Standardizare din România – organismul naţional de standardizare din Ro-mânia – a adoptat standardul EN ISO/CEI 17011:2004 ca standard român, cu indicativul: SR EN ISO/CEI 17011:2005 şi titlul: Evaluarea conformităţii. Cerinţe generale pentru organismele de acreditare care acreditează organisme de evaluare a conformităţii;

Asociaţia de Standardizare din România – organismul naţional de standardizare – a adoptat standardul EN ISO/CEI 17020:2004 ca standard român, cu indicativul: SR EN ISO/CEI 17020:2005 şi titlul: Criterii generale pentru funcţionarea diferitelor tipuri de organisme care efectuează inspec-ţii;

Asociaţia de Standardizare din România – organismul naţional de standardizare din Ro-mânia – a adoptat standardul EN ISO/CEI 17021:2006 ca standard român, cu indicativul: SR EN ISO/CEI 17021:2007 şi titlul: Evaluarea conformităţii. Cerinţe pentru organisme care efectu-ează audit şi certificare de sisteme de management;

Asociaţia de Standardizare din România – organismul naţional de standardizare din România – a adoptat standardul EN ISO/CEI 17024:2003 cu indicativul: SR EN ISO/CEI 17024:2004 şi titlul: Evaluarea conformităţii. Cerinţe generale pentru organismele care efectuează certificarea persoa-nelor;

Asociaţia de Standardizare din România – organismul naţional de standardizare din Ro-mânia – a adoptat standardul EN ISO/CEI 17040:2005 ca standard român, cu indicativul: SR EN ISO/CEI 17024:2004 şi titlul: Evaluarea conformităţii. Cerinţe generale pentru evaluarea între părţi a organismelor de evaluare a conformităţii şi organismelor de acreditare.

Traducere şi redactare: Maria Bratu, din: ISO Focus, vol. 7, nr. 2, februarie 2010, revista Organiza-ţiei Internaţionale de Standardizare, fiind reprodus cu permisiunea Secretariatului Central al ISO (www.iso.org). Editor: [email protected]. Un abonament anual costă 158 franci elveţieni. Abonamen-te: [email protected]


15 MARTIE 2010, ZIUA MONDIALĂ A DREPTURILOR CONSUMATORULUILE 15 MARS 2010, LA JOURNÉE MONDIALE DES DROITS DU CONSOMMATEUR

La journée de 15 mars est dédiée mondialement au consommateur. Les normes assurent et pro-meuvent la qualité et la sécurité des produits et des services mis à la disposition des consom-mateurs, une meilleure compatibilité opérationnelle entre les produits et une plus grande sta-bilité des services fournis. La sécurité et la qualité des produits et des services représentent l’un des buts majeurs de la normalisationMots clés: consommateurs, produits, services, sécurité, qualité, normes, certification

Cu ocazia Zilei Mondiale a Drepturilor Consumatorului, Asociaţia de Stan-dardizare din România salută acţiunile

naţionale de promovare şi de recunoaştere a drepturilor cumpărătorilor de bunuri şi ser-vicii şi accentuează importanţa relaţiei dintre activitatea de standardizare şi eforturile de protecţie a consumatorului.Calitatea şi siguranţa produselor şi serviciilor oferite consumatorilor reprezintă unul dintre scopurile majore ale activităţii de standardi-zare.Consumatorul este direct interesat ca servici-ile şi produsele pe care le utilizează să fie de calitate, să fie durabile şi sigure. În acest scop, standardele sunt realizate în urma analizei modului de utilizare finală şi a caracteristi-cilor esenţiale ale produselor. De asemenea, unele standarde includ lista caracteristicilor şi a valorilor stabilite sau a atenţionărilor, decla-rarea acestora de către producător putându-se

face în forme variate, respectiv prin etichetă, instrucţiuni de utilizare etc.Comitetul ISO pentru Politica în domeniul Consumului – COPOLCO a fost înfiinţat în anul 1978 şi include 105 organisme naţionale de standardizare din ţări din întreaga lume, printre care şi România. Delegaţii sunt repre-

zentanţi ai organismelor naţionale de standar-dizare şi ai organizaţiilor de protecţie a consu-matorilor din diverse ţări şi regiuni.COPOLCO elaborează politici şi strategii de susţinere a drepturilor consumatorilor, sta-bileşte ghiduri de elaborare a standardelor, publicaţii de informare pe probleme de impor-tanţă pentru consumatori, cum ar fi:

• siguranţa şi securitatea produselor pentru copii;• încercări comparative pentru produsele de consum şi servicii;• siguranţa produselor alimentare; • intensificarea participării consumatorilor la activitatea de standardizare;• informaţii cu privire la produse şi instrucţi-unile de utilizare;• necesităţile persoanelor în vârstă şi ale per-soanelor cu handicap;• elaborarea de standarde pentru servicii -

recomandări pentru abordarea aspectelor de consum.

Standardele asigură şi promovează calitatea produselor şi serviciilor puse la dispoziţia consumatorului, o mai bună compatibilitate operaţională între produse şi o stabilitate


sporită în furnizarea serviciilor.Certificarea este procesul prin care se atestă conformitatea produselor şi serviciilor cu standardele de calitate aplicabile.Asociaţia de Standardizare din România stă la dispoziţia tuturor organizaţiilor, în vede-rea furnizării de informaţii privind activitatea de standardizare. De asemenea, ASRO vine în întâmpinarea lor prin oferta de standarde şi colecţii de standarde aplicabile în domenii conexe:

• siguranţa alimentelor;• managementul calităţii;• securitatea produselor şi serviciilor;• responsabilitatea socială;• managementul mediului etc

Datorită informaţiilor provenite din partea consumatorilor, programul de standardizare se poate extinde dincolo de standardele tra-diţionale de produs, pentru a cuprinde şi alte preocupări sociale cum ar fi: protecţia mediu-lui înconjurător, responsabilitatea socială şi standardizarea serviciilor.Activitatea de standardizare permite tuturor celor interesaţi să se implice în procesul de ela-borare a standardelor, să fie informaţi corect, să beneficieze de toate avantajele.

Adina Haţegan – expert imagine, ASRO


22 Martie 2010, ZIUA INTERNAŢIONALĂ A APEILE 22 MARS 2010, LA JOURNÉE MONDIALE DE L’EAU

Nous bénéficions des réseaux d’eau potable et des services de canalisation. L’eau est nécessaire aux processus industriels et à l’agriculture, elle est source d’énergie, c’est un bien fondamental de l’humanité. L’eau c’est la vie. La journée de 22 mars y est consacrée mondialementMots clés: eau, qualité, normes européennes, directives européennes, normes roumaines

Asociaţia de Standardizare din România marchează şi în acest an, pe 22 mar-tie, Ziua Internaţională a Apei. Tema

aleasă la nivel internaţional pentru sărbăto-rirea acestui eveniment – Ape curate pentru o viaţă sănătoasă – s-a dovedit a fi o ocazie bună pentru a reaminti tuturor cât de impor-tante sunt eforturile concrete de a oferi spre consum apa pură, precum şi identificarea pro-blemelor existente şi luarea unor măsuri pen-tru soluţionarea acestora. Problema apei a devenit deosebit de impor-tantă şi pentru activitatea de standardizare, Organizaţia Internaţională de Standardizare (ISO) elaborând până în prezent 430 de stan-darde care să susţină politicile şi măsurile luate pentru păstrarea calităţii apei potabile, managementul serviciilor publice de alimen-tare şi canalizare etc.

La nivel european, Comitetul European de Standardizare (CEN), prin intermediul comi-tetului tehnic CEN/TC 230 – Analiza apei – analizează în contextul politic, economic, legislativ şi social modul în care sectorul indus-trial, serviciile şi practicile pot şi relaţionate cu domeniul de aplicare al standardelor, dar şi modul în care aceste activităţi pot influenţa procesul de elaborare a standardelor, precum şi conţinutul şi rezultatele acestora. Analiza este realizată din următoarele puncte de vedere:

• politic: apa, ca bază a protecţiei vieţii. Acesta include procesarea resurselor de apă potabilă, controlul apei subterane şi monitori-zarea apei de suprafaţă, pentru a evita degra-darea sănătăţii, precum şi a mediului. Aceasta

ADINA HAŢEGAN – expert imagine, ASROAsistenţă tehnică pe probleme de specialitate: MIHAELA BICHIR – expert standardizare, ASRO

răspunde, de asemenea, întrebărilor legate de importanţa economică şi socială;• tehnic: controlul calităţii apei include pune-rea la punct şi utilizarea metodelor analitice


care trebuie adaptate unor nevoi speciale;• legal: calitatea apei este parte a reglemen-tărilor din toate ţările europene şi este tratată, de asemenea, în legislaţia europeană. Aceasta înseamnă că legislaţia Uniunii Europene sta-bileşte valori limită pentru substanţele respec-tive. Acesta este principalul motiv pentru care ministerele de mediu şi agenţiile de mediu din Europa sunt interesate de dezvoltarea meto-delor standardizate.

Există o strânsă legătură între metodele stan-dardizate şi legislaţia Uniunii Europene şi, pentru a îndeplini aceste necesităţi, TC 230 studiază cu atenţie evoluţia legislaţiei Uniunii Europene. În acest context, se acordă o atenţie specială Directivei Cadru a Apei şi Directivei Calitatea Apei Destinate Consumului Uman. În ceea ce priveşte legislaţia existentă, toate standardele elaborate de CEN/TC 230 – Ana-liza apei, pot fi folositoare pentru scopuri de monitorizare deoarece validările efectuate până în prezent s-au dovedit satisfăcătoare.

La nivel internaţional, activitatea de standar-dizare în domeniul apei se desfăşoară în cadrul ISO/TC 147 Calitatea apei, ISO/TC 224,

Activităţi referitoare la sistemele de alimentare cu apă potabilă şi la sistemele de ape uzate - Criterii de calitate a serviciului şi a indicato-rilor de performanţă.

CEN/TC 230 lucrează în strânsă cooperare cu aceste comitete internaţionale şi acceptă standardele internaţionale ca standarde euro-pene atunci când acestea sunt aplicabile sau adaptează standardele ISO, pentru a cores-punde nevoilor speciale ale ţărilor membre ale Uniunii Europene, respectiv ale CEN. În afară de aceasta, atunci când este necesar, sunt elaborate standarde europene în cadrul CEN/TC 230.

În România, comitetul tehnic de standardizare CT 52, Calitatea apei, reprezintă oglinda celor trei comitete tehnice menţionate mai sus, adică: CEN/TC 230, Analiza apei, ISO/CT 147, Cali-tatea apei şi a comitetului CEN/TC 164, Ali-mentare cu apă.

Următoarele documente legislative fac refe-rire în mod direct sau indirect la standardele pentru analiza apei, elaborate de CEN:


INDICE TITLU

SR EN ISO 5667-3:2004 Calitatea apei. Prelevare. Partea 3: Ghid pentru conservarea şi manipularea probelor de apă

SR ISO 10523:2009 Calitatea apei. Determinarea pH-uluiSR EN ISO 6222:2004 Calitatea apei. Numărarea microorganismelor de culturăSR EN ISO 7899-2:2002 Calitatea apei. Identificarea şi numărarea enterococilor intes-

tinali.SR EN ISO 9308-1:2004 Calitatea apei. Detecţia şi numărarea Escherichia coli şi a bac-

teriilor coliformeSR EN 26777:2002 Calitatea apei. Determinarea conţinutului de nitriţi. Metoda

prin spectrometrie de absorbţie molecularăSR ISO 6059:2008 Calitatea apei. Determinarea sumei de calciu şi magneziu. Me-

toda titrimetrică cu EDTASR ISO 7150-1:2001 Calitatea apei. Determinarea conţinutului de amoniu. Partea

1: Metoda spectrometrică manualăSR ISO 24510:2008 Activităţi referitoare la servicii de apă potabilă şi de canali-

zare. Îndrumări pentru evaluarea şi îmbunătăţirea serviciilor furnizate consumatorilor

SR ISO 24511:2008 Activităţi referitoare la servicii de apă potabilă şi de canali-zare. Îndrumări pentru managementul serviciilor publice de canalizare şi pentru evaluarea serviciilor de canalizare

SR ISO 24512:2008 Activităţi referitoare la servicii de apă potabilă şi de canali-zare. Îndrumări pentru managementul serviciilor publice de alimentare cu apă potabilă şi pentru evaluarea serviciilor de apă potabilă

Asociaţia de Standardizare din România vă pune la dispoziţie standardele adoptate până în prezent referitoare la calitatea apei, alimentarea cu apă, epurare, canalizare, precum şi urmă-toarele colecţii de standarde:

• Apă potabilă, ediţia a V-a;Apă potabilă, ediţia a V-a;;• Apă uzată, canalizare, epurare, ediţia a IV-a;Apă uzată, canalizare, epurare, ediţia a IV-a;• Sisteme de canalizare din materiale plastice pentru ape uzate;Sisteme de canalizare din materiale plastice pentru ape uzate;• Sisteme de canalizare din materiale plastice pentru alimentare cu apă;Sisteme de canalizare din materiale plastice pentru alimentare cu apă;

Registrul European al Poluanţilor Emişi şi Transferaţi, inclusiv Ghidul de implemen-tare;Directiva pentru Prevenirea Poluării şi Control Integrat - IPPC;Directiva Cadru privind Apa; Directiva pentru Apa de Îmbăiere;

•

•

••

Directiva pentru Apa Subterană.Odată cu aceste directive, au fost elaborate şi o serie de standarde europene de aplicare a acestora.În tabelul următor sunt redate cele mai impor-tante dintre ele:

•


A FOST CONFIRMATĂ DECIZIA CA ISO 26000 SĂ AVANSEZE ÎN STADIUL DE FDIS (PROIECT DE STANDARD INTERNAŢIONAL)LA DÉCISION QU’ISO 26000 AVANCE À L’ÉTAT DE PROJET DE NORME INTERNATIONALE A ÉTÉ CONFIRMÉE

La future norme ISO 26000, fournissant des lignes directrices concernant la responsabilité sociétale, vient de dépasser une nouvelle étape. Maintenant on a confirmé le fait que le soutien de la part des membres ISO et des organisations de liaison participants est suffisamment fort pour que la norme passe au stade supérieur, à savoir celui de projet de norme internationale. C’est l’étape finale avant sa publication en tant que norme internationale ISOMots clés: responsabilité sociétale, projet de norme internationale ISO, parties intéressées

Viitorul standard ISO 26000, care fur-nizează îndrumări referitoare la res-ponsabilitatea socială, a trecut de încă

o fază importantă, având confirmarea faptului că susţinerea din partea membrilor ISO şi din partea organizaţiilor de legătură participante este suficient de puternică pentru ca stan-dardul să înainteze către FDIS (proiect final de standard internaţional). Aceasta este faza finală la elaborarea unui standard internaţio-nal, înainte de publicarea ca standard interna-ţional ISO.

La jumătatea lunii februarie, organismele naţi-onale de standardizare membre ISO (ONS) au votat pentru trecerea versiunii DIS (proiect de standard internaţional) în faza FDIS. Totuşi, pentru a evalua, de asemenea, susţinerea pro-venită din partea celor 42 de organizaţii inter-naţionale de legătură care participă în cadrul Grupului de lucru ISO referitor la Responsa-bilitate Socială (ISO/WG SR), ledearship-ul a analizat punctele de vedere şi comentariile acestor organizaţii înainte de a trece la faza FDIS.

Organizaţiile de legătură includ asociaţii care reprezintă întreprinderi, ONG-uri ale societă-ţii civile, consumatori şi organizaţii din dome-niul muncii şi includ grupări de origine inter-guvernamentală, cât şi neguvernamentală. Aceste organizaţii nu au drept de vot, dar au

participat în mod direct şi indirect la elabo-rarea ISO 26000 şi au transmis comentarii la document.

Ca urmare a votului pozitiv din februarie, liderii ISO/WG SR au ajuns la concluzia că există susţinerea necesară pentru înregistra-rea documentului actual ca ISO/FDIS 26000.

Ţinând cont de această decizie confirmată în mod oficial, ISO/WG SR se va concentra asu-pra tratării celor 2 650 de comentarii primite în cursul perioadei de vot din partea membri-lor ISO şi a organizaţiilor de legătură, pentru a spori nivelul de consens şi calitatea documen-tului.

Ţinând seama de acest obiectiv, grupul special de elaborare al ISO/WG SR va analiza toate comen-tariile primite şi va pregăti propunerile de con-tinuare referitoare la subiectele-cheie care vor fi identificate pentru discuţiile experţilor ISO/WG SR la următoarea şedinţă care va avea loc în mai 2010, la Copenhaga, Danemarca.

După şedinţă, un nou document revizuit va fi finalizat pe baza acordurilor obţinute la Copenhaga. Acest document va circula ca un FDIS pentru o perioadă de vot de două luni şi, dacă FDIS-ul va fi aprobat la vot, ISO 26000 ar putea fi publicat ca standard internaţional la sfârşitul acestui an.


În anunţul către membrii ISO/WG SR privind decizia sa şi modul de continuare, lidership-ul a declarat: „Profităm de această ocazie pen-tru a vă mulţumi tuturor pentru comentariile valoroase transmise şi, de asemenea, pentru a sublinia faptul că toate comentariile vor fi tra-tate în mod corect şi echitabil la Copenhaga, cu scopul de a îmbunătăţii consensul. Prin aceasta înţelegem toate comentariile, indife-rent dacă au fost transmise de ONS-uri care au votat pozitiv sau negativ, sau dacă au fost transmise de organizaţiile de legătură.”

ISO 26000 va furniza recomandări relevante, armonizate şi globale bazate pe consensul din-tre experţi internaţionali care reprezintă gru-purile principale de părţi interesate şi încura-jează implementarea responsabilităţii sociale pe scară largă. Recomandările din ISO 26000 sunt destinate organizaţiilor mici şi mari din sectorul public şi privat şi, de asemenea, supun atenţiei iniţiativele RS existente, elaborate de ambele sectoare.

ISO/WG SR este format din experţi din cadrul membrilor ISO (ONS) şi organizaţii de

legătură. Participarea este limitată la maxi-mum şase experţi per ONS şi doi experţi per organizaţie de legătură. În total, grupul cuprinde 436 experţi şi 195 observatori din 94 ţări membre ISO şi 42 organizaţii de legătură.

Pentru informaţii suplimentare cu privire la ISO 26000 şi Grupul de lucru ISO pen-tru Responsabilitatea Socială, a se vedea site-ul dedicat: www.iso.org/sr. Acest web-site include documente şi comunicate de presă referitoare la desfăşurarea lucrărilor, participarea şi structura WG SR, modul de participare la elaborarea ISO 26000, buletine informative, programul de ela-borare, întrebări frecvente, contact şi alte informaţii. Multe dintre documente sunt disponibile în mai multe limbi.Documentele de lucru, inclusiv DIS, pot fi accesate la www.iso.org/wgsr. O com-pilaţie a comentariilor primite la DIS se găseşte, de asemenea, pe site.

Traducere: Mihaela Bichir, expert standardizare, ASRO

•

•


ISO OFERĂ FABRICANŢILOR DE PRODUSE ALIMENTARE UN NOU INSTRUMENT PENTRU CONTROLUL RISCURILOR*L’ISO OFFRE AUX FABRICANTS DE PRODUITS ALIMENTAIRES UN NOUVEL OUTIL POUR MAÎTRISER LES DANGERS

La publication d’un nouveau document dans la famille de normes ISO 22000 visant à prévenir et maîtriser les dangers relatifs à la sécurité des denrées alimentaires va beaucoup apporter à des milliers de fabricants dans ce secteur, à l’échelle mondialeMots clés: organisation, denrées alimentaires, chaîne alimentaire, sécurité, famille des normes ISO 22000.

Publicarea unui nou document din fami-lia de standarde ISO 22000, care îşi propune să prevină controlul riscurilor

referitoare la siguranţa produselor alimentare, va oferi avantaje importante miilor de fabri-canţi din acest domeniu, la nivel mondial. Specificaţia tehnică ISO/TS 22002-1:2009, Programe de premise pentru siguranţa ali-mentară. Partea 1: Fabricarea alimentelor, enunţă cerinţele referitoare la programele de premise necesare pentru elaborarea de pro-duse sigure şi furnizarea de produse alimen-tare care nu prezintă riscuri pentru consumul uman. Documentul este destinat să comple-teze standardul ISO 22000:2005 şi să fie utili-zat împreună cu acesta. ISO 22000, după cum * �� v��p��p��fi��h��ăI�O/T�22002�1:2009,Programe de premise pentru industria alimentară. Partea 1: Fabrica-rea alimentelor,î��IV��

se ştie, defineşte cerinţele referitoare la siste-mele de management al siguranţei produselor alimentare. Această nouă specificaţie tehnică va avea un impact considerabil, ţinând seama de ulti-mele cifre de care dispunem şi potrivit cărora, la sfârşitul lui 2008, 8 000 de organisme din 112 state au fost certificate în conformitate cu standardul ISO 22000:2005 de către un orga-nism independent.ISO/TS 22002-1 specifică cerinţele pentru stabilirea, implementarea şi menţinerea de programe de premise proiectate pentru a spri-jini fabricanţii de produse alimentare să con-troleze:

probabilitatea de introducere a riscurilor legate de siguranţa produselor alimentare prin intermediul mediului de lucru;

contaminarea biologică, chimică şi fizică a produsului, mai ales contaminarea încruci-şată între produse;

nivelurile de risc legate de siguranţa ali-mentelor în produs şi mediul de prelucrare a produsului.

Jacob Faergemand, preşedinte al subcomi-tetului care se ocupă de familia standardelor ISO 22000, a afirmat: „În măsura în care intro-ducerea riscurilor legate de siguranţa alimen-telor poate apărea în stadiul de fabricare în lanţul alimentar, este esenţial să se menţină un mediu igienic. Iată de ce această specificaţie tehnică a ISO este foarte utilă pentru a reduce probabilitatea unei expuneri a produselor la riscuri, a unei contaminări a produselor sau a unei proliferări a riscurilor”.Noua specificaţie tehnică se aplică tuturor

•

•

•


organizaţiilor care intervin în stadiul de fabri-caţie din lanţul alimentar, indiferent de mări-mea sau de complexitatea lor. Ea nu figurează printre cerinţele standardului ISO 22000 şi poate fi utilizată în mod parţial sau total, în funcţie de natura operaţiilor implicate în fabricarea produselor alimentare.Jacob Faergemand a subliniat în plus că: „ISO 22001 este prima specificaţie tehnică a unei serii consacrate programelor de premise pentru sectorul produselor alimentare. Se prevede că alte verigi ale lanţului alimentar vor cere, în timp, programe de premise speci-fice. Aceasta dovedeşte că ISO a implementat o structură capabilă să sprijine industria agro-alimentară mondială şi să răspundă la necesi-tăţile sale viitoare”.

ISO/TS 22002-1:2009, Programe de premise pentru siguranţa alimentară. Partea 1: Fabri-carea alimentelor, a fost elaborată de subco-mitetul Sisteme de management pentru sigu-ranţa alimentelor, al comitetului tehnic 34, Produse alimentare.

Prezenta specificaţie tehnică elaborată de ISO poate fi achiziţionată de la Asociaţia de Standardizare din Româ-nia, Serviciul Vânzări-Abonamente ([email protected]), str. Mendeleev, nr. 21-25, sector 1, Bucureşti, telefon: 316 77 25, fax: 317 25 14; 312 94 88.

Standarde referitoare la securi-tatea ali�entelor, adoptate de Asociaţia de Standardizare din Ro��nia

INDICATIV TITLUSR EN ISO 22000:2005 Sisteme de management al

siguranţei alimentelor. Cerinţe pen-tru orice organizaţie din lanţul ali-mentar

SR EN ISO 22000:2005/AC:2006

Sisteme de management al siguranţei alimentelor. Cerinţe pen-tru orice organizaţie din lanţul ali-mentar

SR ISO 15161:2001 Linii directoare pentru aplicarea ISO 9001:2000 la industria alimente-lor şi a băuturilor

SR ISO/TS 22003:2007 Sisteme de management al siguranţei alimentelor. Cerinţe pen-tru orice organizaţie care efectuează audit şi certificare a sistemelor de management al siguranţei alimen-telor

SR ISO/TS 22004:2006 Sisteme de management al siguranţei alimentului. Recomandări de aplicare pentru ISO 22000:2005

SR EN ISO 22005:2007 Trasabilitatea în lanţul alimentar. Principii generale şi cerinţe funda-mentale pentru proiectarea şi imple-mentarea sistemului

Asociaţia de Standardizare din România a lansat produ-sul COLECŢIA DE ACTE NORMATIVE – SIGURANŢA ALIMENTELOR, EDIŢIA A lll-A. Prezentat în format elec-tronic, produsul însumează o serie de informaţii care se adresează în principal producătorilor, fabricanţilor, importatorilor, prestatorilor de servicii şi comercianţilor care activează în domeniu. În ultima perioadă, industria alimentară a devenit un proces din ce în ce mai complex, cerinţele consumatorilor fiind tot mai variate şi concen-trându-se tot mai mult pe calitate şi eficienţă.

CD-ul cuprinde legislaţia de bază şi acte normative su-plimentare actualizate, din domeniul siguranţei alimen-telor, având inclusă şi lista standardelor existente în do-meniu, cu preţurile aferente.Preţul produsului este de 99 RON+TVA

Traducere: Maria Bratu – Comunicat de presă ISO nr. 1291/2010


UN NOU STANDARD RFID AL ISO VA STABILI TRASABILITATEA ÎN LANŢUL LOGISTIC*UNE NOUVELLE NORME RFID DE L’ISO POUR TRACER LES PRODUITS DANS LA CHAÎNE LOGISTIQUE

Pour des raisons de sécurité et de fiabilité, la traçabilite des produits dans la chaîne logistique a pris une impor-tance considérable ces dernières années. La nouvelle norme ISO 17367:2009 aidera les producteurs et les dis-tributeurs à suivre les produits et à gérer leur traçabilite grâce à des étiquettes normalisées d’identification par radiofréquence (RFID)Mots clés: produits, sécurité, fiabilité, traçabilité, chaîne logistique, RFID

Din motive de securitate şi de fiabili-tate, trasabilitatea produselor în lanţul logistic a căpătat o importanţă con-

siderabilă în aceşti ultimi ani. Noul standard ISO 17367:2009 va ajuta producătorii şi dis-tribuitorii să urmărească produsele şi să gesti-oneze trasabilitatea lor graţie etichetelor stan-dardizate de identificare prin radiofrecvenţă (RFID).Trasabilitatea constă în urmărirea unui pro-dus şi culegerea informaţiilor care se referă la acesta în fiecare stadiu de producţie, de prelu-crare, distribuţie şi vânzare. Dezvoltarea iden-tificării prin radiofrecvenţă a echipamentelor periferice şi a aplicaţiilor lor este indispensa-bilă dacă dorim să crească siguranţa şi fiabili-tatea produselor de consum.Standardul ISO 17367:2009, Aplicaţii ale RFID la lanţul logistic. Etichetarea produsului, defi-neşte caracteristicile RFID, care este utilizată în lanţul logistic, fiind aplicată la eticheta produsului. Standardul conţine recomandări referitoare la:

identificarea codificată a produsului;informaţii suplimentare referitoare la pro-

dus, pentru includerea lor în eticheta RFID;semantica şi sintaxa datelor;protocolul de date care trebuie utilizat pen-

tru interfaţa dintre aplicaţiile de birotică şi sis-temul RFID;

standardele referitoare la interfaţa hertziană din-tre dispozitivul de citire RFID şi eticheta RFID.Craig K. Harmon, care prezidează TC 122/GT 10, a afirmat: „Standardul ISO 17367:2009 oferă o securitate sporită pentru produsele din lumea

••

••

•

întreagă care utilizează tehnologia RFID. El va facilita şi va face mai eficace schimbul mărfuri-lor în comerţul internaţional şi logistic”.Standardul ISO 17367:2009 poate fi aplicat în numeroase industrii. El a fost elaborat pentru a asigura compatibilitatea (la nivel fizic, dar şi la nivelul comenzilor şi al datelor) cu cele patru alte standarde internaţionale clasificate sub titlul generic Aplicaţii ale RFID la lanţul logistic. Standardele internaţionale din această serie sunt interoperabile şi nu interferează între ele. Acestea sunt:

ISO 17363:2007, Aplicaţii ale RFID la lan-ţul logistic. Containere de marfă;

ISO 17364:2009, Aplicaţii ale RFID la lanţul logistic. Elemente returnabile de transport (RTI);

ISO 17365:2009, Aplicaţii ale RFID la lan-ţul logistic. Unităţi de transport;

ISO 17366:2009, Aplicaţii ale RFID la lan-ţul logistic. Împachetarea produsului.Aceste standarde internaţionale definesc aspec-tele tehnice şi ierarhia de date a informaţii-lor necesare fiecărui stadiu al lanţului logistic. Această serie de standarde a fost elaborată de comitetul tehnic ISO/TC 122/GT 10, Ambalaje, în colaborare cu ISO/TC 104, Containere pen-tru transportul mărfurilor.TC 122/WG 10 a efectuat revizuirea acestei serii de standarde pentru a preciza metodele de codificare care pot fi utilizate şi suportul pentru tehnologia senzorilor.Standardul ISO 17367, Aplicaţii ale RFID la lanţul logistic. Etichetarea produsului, poate fi achiziţionat de la Asociaţia de Standardizare din România, Ser-viciul Vânzări-Abonamente ([email protected]), str. Mendeleev, nr. 21-25, sector 1, Bucureşti, telefon: 316 77 25, fax: 317 25 14; 312 94 88.


•

•

•

•

�� v� ��p�� I�O17367:2009,Aplicaţii ale RFID la lanţul logistic. Etichetarea produsului,�� î�p��2011


ISO publică un nou standard referitor la încercările plăcuţelor de frână.

Acest standard garantează automobiliştilor un sistem de frânare care îmbină performanţa cu securitatea optimă.

La ora actuală, pentru încercarea plăcuţelor de frână, există numeroase metode care prezintă diferite grade de exactitate şi de fidelitate. Acest procedeu de verificare este denumit „încercare la uzură” a materialelor de frânare ale sistemelor de frânare. Numeroasele încer-cări pe care trebuie să le realizeze producătorii de camioane şi de remorci costă bani şi nece-sită timp. Aceste pierderi ar putea fi reduse în mod radical dacă plăcuţele de frână ar face obiectul unei singure încercări şi dacă rezulta-tele în domeniul securităţii ar putea fi accep-tate de toate pieţele.

Standardul ISO 26866:2009, Vehicule ruti-ere. Materiale de fricţiune pentru garnituri de frâne. Metodă normală de încercare la uzură pentru vehicule industriale echipate cu sisteme pneumatice de frânare, grupează într-un sin-gur mod de operare şi de încercare toate cerin-ţele la care producătorii trebuie să fie atenţi în ceea ce priveşte uzura. Acest standard îşi pro-pune să ofere o idee generală privind compor-tamentul la uzură al materialului de fricţiune în mai puţin timp decât ar fi necesar pentru realizarea tuturor încercărilor.

UN STANDARD ISO PROPUNE O ÎNCERCARE PENTRU SIGURANŢA FRÂNELOR*VOS FREINS SONT-ILS SÛRS ? UNE NOME ISO PROPOSE UN ESSAI TOUT-EN-UN

L’ISO publie une nouvelle norme portant sur les essais de plaquettes de frein. Cette norme garantit aux automobi-listes un système de freinage alliant performance et sécurité optimaleMots clés: plaquettes de frein, performance, sécurité, essai tout-en-un, norme internationale ISO

Standardul ISO 26866:2009 propune o pro-cedură de evaluare a diferitelor încercări care oferă rezultate exacte şi care poate fi repetată invariabil, permiţând astfel o evaluare fiabilă a eficacităţii plăcuţelor de frână în sistemele de frânare. Acest standard se aplică diferitelor stadii ale ciclului de viaţă a produsului (dez-voltare, prototipuri, specificarea sau validarea produsului, producţia în serie etc).

„Acest standard internaţional constituie rezul-tatul unei strânse colaborări între principalii producători de automobile şi de sisteme de frânare şi de echipamente, cele mai bune ser-vicii de încercare şi organismele de elaborare a standardelor”, a declarat Harald Abendroth, coordonator al grupului de lucru care a elabo-rat standardul.

„Standardul se înscrie într-o abordare mondi-alizată a materialelor de fricţiune prezentată în standardul ISO 15484:2008, Vehicule ruti-ere. Materiale de fricţiune pentru garnituri de frâne. Definirea produsului şi asigurarea cali-tăţii”.

Noul standard se aplică vehiculelor industri-ale care dispun de sisteme de frânare pneu-matică şi care corespund categoriilor M2, M3, N2, N3, O3 şi O4, aşa cum sunt ele definite în Rezoluţia de ansamblu cu privire la construc-ţia de vehicule (UNECE R.E.3) a Comisiei Economice pentru Europa, a Naţiunilor Unite (CEE-ONU).

Acest standard trebuie utilizat împreună cu celelalte standarde sau proceduri de încercare care se aplică pentru garantarea conformităţii

�� v� ��p�� I�O 26866,Vehicule rutiere. Materiale de fricţiune pentru garnituri de frâne. Metodă normală de încercare la uzură pentru vehicule industriale echipate cu sisteme pneumatice de frânare,��î�p��2011


unui material de fricţiune pentru o aplicaţie, o piaţă sau o platformă de vehicul.

Michael Rohde, şef de proiect pentru acest standard, a subliniat importanţa acestei noi publicaţii: „Armonizarea aplicaţiilor care se referă la vehiculele industriale nu este o per-spectivă îndepărtată. Graţie noului standard ISO 26866, ea constituie acum o realitate. Industria automobilelor are mari şanse să beneficieze de importante avantaje de pe urma acestui standard, cu atât mai mult cu cât, dato-rită lui, se vor economisi timp şi bani”.

Standardul ISO 26866:2009, Vehicule ruti-ere. Materiale de fricţiune pentru garnituri de frână. Metodă normală de încercare la uzură pentru vehicule industriale echipate cu sis-teme pneumatice de frânare, a fost elaborat de comitetul tehnic ISO/TC 22, Vehicule rutiere, subcomitetul SC 2, Sisteme de frânare şi echi-pamente. El poate fi achiziţionat de la Asoci-aţia de Standardizare din România, Serviciul Vânzări-Abonamente ([email protected]), str. Mendeleev, nr. 21-25, sector 1, Bucureşti, tele-fon: 316 77 25, fax: 317 25 14; 312 94 88.


ASRO - ORGANISMUL DE CERTIFICARE SISTEME DE MANAGEMENT AL CALITĂŢII (ASRO OC-SMC) a emis CERTIFICATE de conformitate cu cerinţele standardului SR EN ISO 9001:2008 pentru:

în luna noiembrie 2009:

S.C. AUTOCONTROL S.R.L. Oradea, jud. Bihor , pentru domeniul:4531 Comerţ cu ridicata de piese şi accesorii pentru autovehicule;

S.C. DIAMED CENTER S.R.L. Bucureşti, pentru domeniul:

8690 Imagistică-ecografie

în luna decembrie 2009:

S.C. ADISS S.R.L. Baia Mare, jud. Maramureş pentru domeniul:

Proiectare constructivă şi tehnologică, execuţie, montaj, service, consultanţă şi furnizor general pentru staţii de epurare, instalaţii şi echipamente tehnologice privind tratarea şi epurarea apelor

SPITALUL CLINIC DE URGENŢĂ din CONSTANŢA - SERVICIUL DE ANATOMIE PATOLOGICĂ, jud. Constanţa, pentru domeniile:8690 Alte activităţi referitoare la sănătatea umană: activităţi de histopatologie, imunohistochimie, citologie, genetică medicală şi prosectură; 7219 Activităţi de cercetare-dezvoltare in ştiinţe medicale 8542 Activităţi de învătământ superior universitar

S.C. AROX EQUIPMENT S.R.L. Baia Mare, jud. Maramureş, pentru domeniul:4663 Comerţ cu ridicata al maşinilor pentru industria minieră şi construcţiiţ cu ridicata al maşinilor pentru industria minieră şi construcţii

S.C. CONTICO TECHNOLOGIES S.R.L. Baia Mare, jud. Maramureş, pentru domeniul:4618 Intermedierea în comerţul specializat în vânzarea produselor cu caracter n.c.a. specific

S.C. ADA SENA S.R.L. Constanţa, jud. Constanţa, pentru domeniile:C��p��f��D��b��p��v��,��ş�p��ă��v��î��p��v��C��b��ş��h��ă��ş�/��b��C��b��ş��h��C��ş��p��

•••••


LEGISLAŢIE ŞI STANDARDIZARE

NOUTĂŢI LEGISLATIVE APĂRUTE ÎN LUNA FEBRUARIE 2010NOUVEAUTÉS LÉGISLATIVES PARUES AU MOIS DE FÉVRIER 2010

STELUŢA MANOLACHE – jurist, administrator bază date şi reglementări tehnice, ASRO

L’article présente dans la première partie les nouveautés législatives publiées dans le Journal Officiel de l’Union Européenne et dans la seconde partie celles publiées dans le Journal Officiel de la Roumanie en février 2010, faisant référence aux normes Mot-clés: normes harmonisées, chélate de manganèse de l’hydroxy-analogue de méthionine, additif alimentaire, poulets d’engraissement, eaux minérales naturelles, eaux de source, fluorures, produits de construction, réaction au feu, adhésifs pour carrelages en céramique, revêtements muraux décoratifs, rouleaux, panneaux, mastics de jointoiement séchant à l’air, chapes cimentaires, les chapes à base de sulfate de calcium et les chapes de sols en résine synthétique, l’Office National du Régistre du Commerce, politique communautaire dans le domaine de l’eau, équipements sous pression, sécurité maritime

I - Legislaţie comunitară

Înainte de a trece la enumerarea actelor publi-cate în luna februarie, care fac referiri la stan-darde, facem precizarea că regulamentele şi deciziile comunitare au caracter obligatoriu în toate elementele lor şi se aplică direct în toate statele membre.

Regulamentul 103/2010 al Comisiei din 5 februarie 2010 privind autorizarea che-latului de mangan al analogului hidroxilat al metioninei ca aditiv pentru hrana puilor de găină pentru îngrăşat, publicat în Jurna-lul Oficial al Uniunii Europene (JOUE), partea L035 la data de 06.02.2010, prevede în anexa acestuia următoarea metodă de analiză a che-latului de mangan al analogului hidroxilat al metioninei: spectrometria de emisie atomică cu plasmă cuplată inductiv (ICP-AES) în con-formitate cu standardul EN 15510:2007. Men-ţionăm că acest standard este adoptat ca stan-dard român (SR EN 15510:2008 Nutreţuri. Determinarea conţinutului de calciu, sodiu, fosfor, magneziu, potasiu, fier, zinc, cupru, mangan, cobalt, molibden, arsenic, plumb şi cadmiu prin ICP-AES).

Regulamentul 115/2010 al Comisiei din 9 februarie 2010 de stabilire a condiţiilor de utilizare a aluminei activate pentru elimina-rea fluorurilor din apele minerale naturale şi din apele de izvor, publicat în JOUE partea L037 la data de 10.02.2010, prevede în anexa acestuia că substanţele chimice şi reactivii uti-lizaţi pentru procedurile de iniţializare şi de regenerare trebuie să respecte standardele europene relevante sau standardele naţionale aplicabile referitoare la puritatea substanţelor chimice reactive utilizate pentru tratarea apei destinate consumului uman. Actul precizează că alumina activată tre-buie să respecte standardul european pen-tru teste de percolare EN 12902. Menţionăm că acest standard se poate achiziţiona de la ASRO, fiind adoptat ca standard român (SR EN 12902:2005 Produse chimice utilizate pentru tratarea apei destinate consumului uman. Materiale anorganice de filtrare şi de suport. Metode de încercare).

Decizia Comisiei 2010/82/UE din 9 februarie 2010 de stabilire a claselor de performanţă privind comportarea la foc pentru anumite produse pentru construc-ţii în ceea ce priveşte adezivii pentru plăci


ceramice, publicată în JOUE partea L038 la data de 12.02.2010, prevede produsele şi/sau materialele de construcţie care satisfac totali-tatea cerinţelor caracteristicii de performanţă „comportare la foc”, fără a fi necesare testări suplimentare, enumerând în anexă urmă-torii adezivi: cei pe bază de ciment, pe bază de dispersie, pe bază de răşini reactive, toate cele trei categorii fiind în conformitate cu EN 12004. Standardul român care îl adoptă este SR EN 12902:2005, Produse chimice utilizate pentru tratarea apei destinate consumului uman. Materiale anorganice de filtrare şi de suport. Metode de încercare.

Decizia Comisiei 2010/83/UE din 9 februarie 2010 de stabilire a claselor de performanţă privind comportarea la foc pentru anumite produse pentru construc-ţii în ceea ce priveşte materialele pentru tapet mural decorativ sub formă de rulouri şi panouri, publicată în JOUE partea L038 la data de 12.02.2010, stipulează în anexă pro-dusele şi/sau materialele de construcţie care satisfac totalitatea cerinţelor caracteristicii de performanţă „comportare la foc”, fără a fi necesare testări suplimentare, şi anume mate-rialele pentru tapet mural decorativ sub formă de rulouri şi panouri, produse în conformitate cu EN 15102. Standardul român care îl adoptă este SR EN 15102:2008 Tapete decorative. Tapete în rulouri şi panouri

Decizia Comisiei 2010/84/UE din 9 februarie 2010 de stabilire a claselor de performanţă privind comportarea la foc pentru anumite produse pentru construc-ţii în ceea ce priveşte pastele de rostuit cu uscare în aer, publicată în JOUE partea L038 la data de 12.02.2010, stabileşte că pastele de rostuit cu uscare în aer de tipul 1A, 2A şi 3A şi bandă de hârtie pentru rostuit în conformitate cu EN 13963 se consideră că îndeplinesc toate cerinţele caracteristicii „comportare la foc”, fără a necesita teste suplimentare. Menţionăm că standardul menţionat se poate achiziţiona de la ASRO, fiind adoptat ca standard român (SR EN 13963:2005 Materiale de rostuire pen-tru îmbinarea panourilor de gips-carton. Defi-niţii, condiţii şi metode de încercare)

Decizia Comisiei 2010/85/ UE din 9 februarie 2010 de stabilire a claselor de per-formanţă privind comportarea la foc pentru anumite produse pentru construcţii în ceea ce priveşte şapele pe bază de ciment, şapele pe bază de sulfat de calciu şi şapele de par-doseală pe bază de răşini sintetice, publicată în JOUE partea L038 la data de 12.02.2010 prevede că cele trei tipuri de şape executate în conformitate cu EN 13813 îndeplinesc toate cerinţele privind caracteristicile de compor-tare la foc, fără a necesita testarea. Standardul român care adoptă standardul menţionat este SR EN 13813:2003 Materiale pentru şape şi pardoseli. Materiale pentru şape. Caracteris-tici şi cerinţe

II- Legislaţie naţională

Hotărârea nr.83 din 05.02.2010 a Guver-nului României privind aprobarea Regu-lamentului de organizare şi funcţionare a Oficiului Naţional al Registrului Comerţu-lui şi a oficiilor registrului comerţului de pe lângă tribunale, publicată în Monitorul Ofi-cial, Partea I nr. 109 din 18/02/2010 conţine, pe lângă alte prevederi, pe cele referitoare la atribuţiile structurilor din cadrul Oficiului Naţional al Registrului Comerţului. Colectivul managementul calităţii - organizare din cadrul Direcţiei managementul calităţii, organizare, arhivă are, printre atribuţii, elabora-rea, în colaborare cu persoanele desemnate din structurile instituţiei, a procedurilor obligato-rii cerute de standardul SR EN ISO 9001: 2008. Actul prevede, de asemenea, între atribuţiile oficiilor registrului comerţului de pe lângă tribunale aplicarea cerinţelor referitoare la sistemul de management al calităţii, în sensul că sunt implementate şi menţinute conform standardului menţionat. În vederea aplicării acestor prevederi, Oficiul Naţional al Regis-trului Comerţului şi oficiile registrului comer-ţului de pe lângă tribunale trebuie să se adre-seze organismului naţional de standardizare – ASRO pentru procurarea standardului.

Ordonanţa de urgenţă nr. 3 din 05.02.2010 a Guvernului României pentru modificarea şi completarea Legii apelor nr.


107/1996, publicată în Monitorul Oficial, Par-tea I nr. 109 din 114 din 19/02/2010, a fost pro-mulgată în considerarea necesităţii transpu-nerii corecte şi complete a celor două directive europene din domeniu: Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei şi Direc-tiva 2007/60/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 octombrie 2007 privind evaluarea şi gestionarea riscurilor de inunda-ţii.

Ordinul nr. 216 din 08.02.2010 al Minis-terului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri pentru modificarea anexei la Ordinul ministrului de stat, ministrul eco-nomiei şi comerţului, nr. 440/2004 privind aprobarea Listei cuprinzând standardele române care adoptă standardele europene armonizate, ale căror prevederi se referă la echipamente sub presiune, publicat în Moni-torul Oficial, Partea I nr. 106 din 17/02/2010, constituie o actualizare efectuată pe baza listei publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Euro-pene. Lista conţine trimiteri la standardele armo-nizate pentru echipamente sub presiune şi la standardele armonizate pentru materiale uti-lizate în fabricarea echipamentelor sub pre-siune. În cazul standardului armonizat pen-tru materiale, prezumţia de conformitate cu cerinţele esenţiale de siguranţă este limitată la datele tehnice standard ale materialelor şi nu presupune ca materialul să fie corespunzător

cu un anumit echipament. Prin urmare, datele tehnice menţionate în normele standard se evaluează în raport cu normele de proiec-tare a echipamentului, pentru a verifica dacă cerinţele esenţiale de securitate ale Directivei 97/23/CE a Parlamentului European şi a Con-siliului din 29 mai 1997 de apropiere a legis-laţiilor statelor membre referitoare la echipa-mente sub presiune sunt satisfăcute.

Ordinul nr. 84 din 04.02.2010 al Minis-terului Transporturilor şi Infrastructurii privind publicarea acceptării Codului de standarde internaţionale şi practici reco-mandate pentru investigaţia privind sigu-ranţa în cazul accidentelor sau incidentelor maritime (Codul de investigaţie a acciden-telor), adoptat de Organizaţia Maritimă Internaţională prin Rezoluţia MSC.255(84) a Comitetului Securităţii Maritime din 16 mai 2008, publicat în Monitorul Oficial, Par-tea I nr. 104 din 16/02/2010Obiectivul acestui cod este de a oferi statelor o abordare comună în desfăşurarea investi-gaţiilor privind siguranţa maritimă în cazul accidentelor şi incidentelor maritime. Inves-tigaţiile privind siguranţa maritimă nu caută să stabilească vinovăţia ori să determine res-ponsabilitatea. În schimb, o investigaţie pri-vind siguranţa maritimă, aşa cum este definită în acest cod, este o investigaţie efectuată cu obiectivul de a preveni accidentele şi inciden-tele maritime în viitor.


STANDARDELE DE MEDIU ŞI DEZVOLTAREA DURABILĂLES NORMES D’ENVIRONNEMENT ET LE DÉVELOPPEMENT DURABLE

Cet article se rapporte au développement durable. Il fournit la définition, l’historique, ansi que les principes se trouvant à la base de ce concept. L’article inclut, également, un paquet législatif et, dans les Annexes, des listes avec des normes dans le domaine de la biodégradabilité et de la gestion de l’environnementMots clés: développement durable, gestion de l’environnement, biodégradabilité

Cum putem repartiza bogăţia între ţările dezvoltate şi cele mai puţin dezvoltate?

Cum să asigurăm un trai decent milioane-lor de bărbaţi, femei şi copii aflaţi în peri-col, acolo unde planeta pare deja asfixiată de exploatarea excesivă resurselor natu-rale?

Şi mai ales, cum să facem să lăsăm o pla-netă sănătoasă copiilor noştri?

Pentru a răspunde la aceste întrebări a luat naştere conceptul de dezvoltare durabilă.

Dezvoltarea durabilă este cea care urmăreşte nevoile prezentului, fără a compromite posi-bilitatea generaţiilor viitoare de a-şi satisface nevoile lor.

SCURT ISTORIC AL CONCEPTULUI DE DEZVOLTARE DURABILĂ.

Articolul de faţă îşi propune o scurtă trecere în revistă a unor caracteristici principale ale conceptului de dezvoltare durabilă şi modul în care se regăseşte acest concept în standar-dele referitoare la mediu.Conceptul de dezvoltare durabilă a luat naş-tere acum 30 de ani, ca o reacţie la apariţia problemelor de mediu şi a crizei resurselor naturale, în special a celor legate de energie.

•

•

•

Conferinţa privind Mediul, de la Stockholm din 1972, a atras atenţia asupra pericolu-lui reprezentat de activităţile umane asupra mediului înconjurător şi a pericolului iminent în care se află viitorul planetei.

Definiţia cea mai des întâlnită este cea con-form căreia dezvoltarea durabilă este cea care urmăreşte nevoile prezentului, fără a compro-mite posibilitatea generaţiilor viitoare de a-şi satisface nevoile lor.După Conferinţa privind mediul şi dezvolta-rea, organizată de Naţiunile Unite la Rio de Janeiro în vara lui 1992, cunoscută sub numele de „Summit-ul Pământului”, termenul de dez-voltare durabilă a început să devină foarte cunoscut.

După elaborarea mai multor convenţii referi-toare la schimbările de climă, s-au stabilit ca principale obiective ale dezvoltării durabile:

(reducerea emisiilor de metan şi dioxid de carbon), diversitatea biologică (conserva-rea speciilor);

stoparea defrişărilor masive.

Tot atunci a fost elaborată şi Agenda 21 - pla-nul de susţinere a dezvoltării durabile.

Cei trei piloni ai Strategiei de la Lisabona:

•

•

Drd. fiz. MIHAELA CĂLINESCU, expert principal standardizare, lector cursuri

STANDARDIZAREA ROMÂNĂ


competitivitate economică, incluziune socială;protejarea mediului înconjurător)

au fost comparaţi cu trei copii, dintre care unul – competitivitatea economică – are nevoie de mai multă atenţie. Mai mulţi comisari europeni au declarat, cu diferite ocazii, referitor la aceste probleme, că Uniunea Europenă are nevoie în primul rând de creştere economică, înainte de a putea acţiona pentru protejarea mediului ori imple-mentarea unor politici de protecţie socială. Scopul declarat al Strategiei reînnoite este acela de a se acţiona pentru o îmbunătăţire continuă a calităţii vieţii atât pentru generaţi-ile prezente, cât şi pentru cele viitoare. Dar acest lucru nu se poate obţine decât în cadrul unor comunităţi capabile:

să utilizeze resursele în mod raţional şi efi-cient; să descopere potenţialul ecologic al eco-nomiei,

asigurând prosperitate, protecţia mediului şi coeziune socială.

PRINCIPII REFERITOARE LA DEZVOL-TAREA DURABILĂ:

Pentru susţinerea ideilor prezentate în artico-lul de faţă, sunt enunţate în continuare câteva dintre cele mai importante principii referitoare la dezvoltarea durabilă:

PRINCIPIUL 5: Toate statele şi toţi oamenii trebuie să coope-reze în scopul esenţial al eradicării sărăciei, ca o cerinţă indispensabilă a dezvoltării durabile, pentru a reduce inegalităţile între standardele de viaţă şi pentru a satisface mai bine nevoile majorităţii oamenilor lumii.

PRINCIPIUL 6: Situaţiei speciale şi nevoilor ţărilor în curs de dezvoltare, îndeosebi a celor mai puţin dez-voltate şi a celor mai vulnerabile cu privire la mediu, trebuie să li se acorde o prioritate spe-cială.

•••

•

•

PRINCIPIUL 7: Statele trebuie să coopereze într-un spirit de parteneriat global, pentru:

conservarea;protecţia; refacerea sănătăţii şi integrităţii ecosiste-mului Pământului.

Dată fiind contribuţia diferită la degradarea mediului la nivel global, statele au responsa-bilităţi comune, dar diferenţiate, ţările dez-voltate recunoscând responsabilitatea pe care o poartă în atingerea dezvoltării durabile la nivel internaţional, având în vedere:

presiunile pe care societăţile lor le exercită asupra mediului global şi tehnologiile; resursele financiare pe care le deţin.

PRINCIPIUL 9: Statele trebuie să coopereze pentru a-şi întări capacitatea administrativă internă pentru dezvoltarea durabilă, prin:

creşterea nivelului de înţelegere ştiinţifică;schimburi de cunoştinţe ştiinţifice şi teh-nologice; intensificarea dezvoltării; adaptării şi răs-pândirii şi transferului tehnologiilor, inclu-siv a tehnologiilor noi şi inovatoare.

PRINCIPIUL 10: Problemele de mediu sunt cel mai bine tra-tate prin participarea tuturor cetăţenilor de la nivelul relevant. La nivel naţional, fiecare individ trebuie să aibă acces corespunzător la informaţii de mediu care sunt deţinute de autorităţile publice, inclusiv la cele asupra activităţilor şi materi-alelor periculoase de la nivelul comunităţilor lor, şi oportunitatea de a participa la procesul de luare a deciziilor.

Statele trebuie să faciliteze şi să încurajeze con-ştientizarea şi participarea publicului, făcând informaţia disponibilă la nivel cât mai larg.

PRINCIPIUL 11: Statele trebuie să promulge o legislaţie de mediu eficace.

•••

•

•

••

•


Standardele de mediu, obiectivele de mana-gement şi priorităţile trebuie să reflecte con-textul de mediu şi de dezvoltare căruia li se aplică.

PRINCIPIUL 12: Statele trebuie să coopereze pentru a pro-mova un sistem economic internaţional des-chis care să conducă la creştere economică şi dezvoltare durabilă în toate ţările, pentru a se trata mai bine problemele privind degradarea mediului. Măsurile de politică comercială în scopuri legate de mediu nu trebuie să con-stituie mijloace de discriminare arbitrară sau nejustificată sau vreo constrângere ascunsă asupra comerţului internaţional.Acţiuni unilaterale care să se ocupe cu pro-bleme de mediu din afara jurisdicţiei ţării importatoare trebuie să fie evitate. Măsurile de mediu care se tratează problemele de mediu transnaţionale sau globale trebuie să se bazeze pe un consens internaţional.

PRINCIPIUL 13: Statele trebuie să dezvolte legislaţia naţională privind obligaţia şi despăgubirea pentru vic-timele poluării şi ale altor pagube de mediu. Statele trebuie, de asemenea, să coopereze într-un mod prompt şi hotărât pentru a ela-bora legi internaţionale privind obligativitatea şi despăgubirea pentru efectele adverse ale pagubelor de mediu cauzate de activităţi de sub jurisdicţia sau controlul lor zonelor aflate dincolo de jurisdicţia acestora.

PRINCIPIUL 17: Evaluarea impactului asupra mediului, ca instrument naţional, trebuie întreprinsă pen-tru activităţi propuse pentru care pot să aibă un impact advers semnificativ asupra mediu-lui şi care sunt supuse deciziei unei autorităţi naţionale competente.

PRINCIPIUL 21: Creativitatea, idealurile şi curajul tinerilor lumii trebuie să fie mobilizate pentru crearea unui parteneriat global în vederea realizării dezvoltării durabile, pentru a asigura un viitor mai bun pentru toţi.

PRINCIPIUL 25: Pacea, dezvoltarea şi protecţia mediului sunt interdependente şi inseparabile.

Principiul 26: Statele trebuie să îşi rezolve toate disputele legate de mediu în mod paş-nic şi prin mijloace potrivite în acord cu Carta Naţiunilor Unite.

ELEMENTE DE LEGISLAŢIE ÎN DOMENIU

Anexa 1: Legislaţie

Ordinul nr. 262/2009 - Ordinul ministrului mediului nr. 262/2009 pentru modificarea Ordinului ministrului mediului şi gospodăririi apelor nr. 66/2006 privind constituirea Comi-siei de evaluare şi autorizare a organizaţiilor colective, în vederea preluării responsabili-tăţii privind realizarea obiectivelor anuale de colectare, reutilizare, reciclare şi valorificare a deşeurilor de echipamente electrice şi elec-tronice, cu modificările şi completările ulteri-oare.

Ordin nr. 203 - 05/03/2009 privind Proce-dura de stabilire a derogărilor de la măsurile de protecţie a speciilor de floră şi faună sălbatică; Ordonanţa de urgenţă nr.15 - 25/02/2009 pentru modificarea şi completarea Ordo-nanţei de urgenţă a Guvernului nr. 68/2007 privind răspunderea de mediu cu referire la prevenirea şi repararea prejudiciului asupra mediului; Hotărârea nr.1679 - 02/12/2008 privind modalitatea de acordarea a despăgu-birilor prevăzute de Legea nr.407/2006.

Ordinul nr. 1533 - 27/11/2008 privind apro-barea Metodologiei de atribuire a adminis-trării ariilor naturale protejate care necesită constituirea de structuri de administrare şi a Metodologiei de atribuire a custodiei ariilor naturale protejate care nu necesită constitui-rea de structuri de administrare.

Ordonanţa de urgenţă nr. 164 - 19/11/2008 pentru modificarea şi completarea Ordonan-ţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 pri-vind protecţia mediului.


Ordonanţă de urgenţă nr. 1092 - 12/11/2008 pentru modificarea şi completarea Ordonan-ţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 pri-vind regimul ariilor naturale protejate, con-servarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice.

Hotărârea nr.1453 - 12/11/2008 pentru modificarea şi completarea HG 788/2007 pri-vind stabilirea unor măsuri pentru aplicarea Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului (CE) nr. 1013/2006 privind tran-sferul de deşeuri.

Hotărârea nr.1408 - 04/11/2008 privind cla-sificarea, ambalarea şi etichetarea substanţe-lor periculoase.

Hotărârea nr. 1320 - 14/10/2008 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţio-nale pentru Arii Naturale Protejate

DIRECTIVE:

Directiva nr. 1367/2006/CE - 06/09/2006 privind aplicarea, pentru instituţiile şi orga-nismele comunitare, a dispoziţiilor Conven-ţie de la Aarhus privind accesul la informaţie, participarea publicului la luarea deciziilor şi accesul la justiţie pe probleme de mediu. Directiva nr. 2006/66/CE - 06/09/2006 privind bateriile, acumulatorii şi deşeurile de baterii şi de abrogare a Directivei 91/157/CEE.

Directiva nr. 2006/12/CE - 05/04/2006 pri-vind deşeurile.

Directiva nr. 2004/35/CE - 21/04/2004 pri-vind responsabilitatea pentru prevenirea şi remedierea daunelor aduse mediului.

Directiva nr. 2004/12/CE - 11/02/2004 de modificare a Directivei 94/62/CE privind ambalajele şi deşeurile din ambalaje. Directiva nr. 2000/53/CE - 18/09/2003 pri-vind vehiculele scoase din uz.

Directiva nr.2003/35/CE - 26/05/2003 de instituire a participării publicului la elaborarea anumitor planuri şi programe privind mediul şi de modificare a Directivelor Consiliului 85/337/CEE şi 96/61/CE în ceea ce priveşte participarea publicului şi accesul la justiţie. Directiva nr. 2003/4/CE - 28/01/2003 pri-vind accesul publicului la informaţiile privind mediul şi de abrogare a Directivei Consiliului 90/313/CEE. Directiva nr. 2002/95/EC - 27/01/2003 pri-vind restricţionarea utilizării anumitor sub-stanţe periculoase în echipamentele electrice şi electronice.

LEGISLAŢIE SPECIFICĂ

Hotărârea nr. 1166 din 23 iulie 2004 pentru modificarea HG 1097/2001 privind constitu-irea şi funcţionarea Comitetului interministe-rial pentru coordonarea integrării domeniului protecţiei mediului în politicile şi strategiile sectoriale la nivel naţional, cu modificările şi completările ulterioare.

Legea nr. 315 din 28 iunie 2004 privind dez-voltarea regională în România, modificată prin OUG nr.111/2004.

Legea nr. 622/07.11.2001 pentru ratifica-rea Acordului privind participarea României la Agenţia Europeană de Mediu şi la Reţeaua Europeană de Informare şi Observare a Mediului (EIONET), adoptat la Bruxelles la 9.10.2000 şi a Acordului dintre România şi Comunitatea Europeană privind participarea României la Agenţia Europeană de Mediu şi la Reţeaua Europeană de Informare şi Observare a Mediului.

Hotărârea de Guvern nr. 1256, din 5 august 2004 privind aprobarea Regulamentului-cadru de organizare şi funcţionare a Consili-ilor pentru Dezvoltare Regională.

Hotărârea de Guvern nr. 772 din 14 iulie 2005 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Consiliului


Naţional pentru Dezvoltare Regională. Hotărârea de Guvern nr. 1115 din 15 iulie 2004 privind elaborarea în parteneriat a Pla-nului Naţional de Dezvoltare.

Legea nr. 215 din 23 aprilie 2001 a adminis-traţiei publice locale.

Hotărârea de Guvern nr. 898 din 5 iulie 2006 pentru aprobarea Memorandumului de Inţe-legere dintre Ministerul Integrării Europene şi Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvol-tare referitor la cofinanţarea şi administrarea proiectului Extinderea implementării Agendei Locale 21 în România, semnat la Bucureşti la 12 mai 2006. Hotărârea de Guvern nr. 460 din 5 apri-lie 2006 pentru aplicarea unor prevederi ale Legii nr. 340/2004 privind prefectul şi insti-tuţia prefectului.

Ordonanţa de Urgenţă nr. 179 din 14 decembrie 2005 pentru modificarea şi com-pletarea Legii nr.340/2004 privind instituţia prefectului.

Legea nr. 181 din 16 mai 2006 privind apro-barea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 179/2005 pentru modificarea şi completarea Legii nr.340/2004 privind instituţia prefec-tului.

Hotărârea nr. 1166 din 23 iulie 2004 pentru modificarea HG 1097/2001 privind constitu-irea şi funcţionarea Comitetului interministe-rial pentru coordonarea integrării domeniului protecţiei mediului în politicile şi strategiile sectoriale la nivel naţional, cu modificările şi completările ulterioare.

Legea nr. 315 din 28 iunie 2004 privind dez-voltarea regională în România, modificată prin OUG nr.111/2004

Legea nr. 622/07.11.2001 pentru ratifica-rea Acordului privind participarea României la Agenţia Europeană de Mediu şi la Reţeaua Europeană de Informare şi Observare a

Mediului, adoptat la Bruxelles la 9.10.2000 şi a Acordului dintre România şi Comunita-tea Europeană privind participarea României la Agenţia Europeană de Mediu şi la Reţeaua Europeană de Informare şi Observare a Mediului. Hotărârea de Guvern nr. 1256, din 5 august 2004 privind aprobarea Regulamentului-cadru de organizare şi funcţionare a Consili-ilor pentru Dezvoltare Regională; Hotărârea de Guvern nr. 772 din 14 iulie 2005 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Consiliului Naţional pentru Dezvoltare Regională; Hotărârea de Guvern nr. 1115 din 15 iulie 2004 privind elaborarea în parteneriat a Planului Naţional de Dezvol-tare.

Legea nr. 215 din 23 aprilie 2001 a adminis-traţiei publice locale.

Hotărârea de Guvern nr. 898 din 5 iulie 2006 pentru aprobarea Memorandumului de Inţelegere dintre Ministerul Integrării Euro-pene şi Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare, referitor la cofinanţarea şi admi-nistrarea proiectului Extinderea implemen-tării Agendei Locale 21 în România, semnat la Bucureşti la 12 mai 2006 .

CLASIFICAREA RESURSELOR NATURALE

Resursele naturale sunt clasificate în două mari categorii:

resurse regenerabile - resursele vii (peşti, păduri, de exemplu), care pot să se refacă dacă nu sunt supravalorificate şi care pot fi folosite pe termen nelimitat, cu condiţia să fie utilizate raţional.resurse neregenerabile.

Odată ce resursele regenerabile sunt consu-mate la o rată care depăşeşte rata lor naturală de refacere, ele se vor diminua şi în cele din urmă se vor epuiza.

Rata care poate fi susţinută de o resursă rege-nerabilă este determinată de rata de refacere şi de mărimea disponibilului acelei resurse.

•

•


Resursele naturale regenerabile ce nu sunt vii includ: solul, apa, vântul, mareele şi radiaţia solară.

ÎN CONCLUZIE:

Pentru protejarea planetei noastre, va trebui ca protecţia şi conservarea resurselor şi mediu-lui să constituie o politică prioritară pentru toate domeniile de activitate umană, prece-dând chiar, ca importanţă, ridicarea nivelului de trai; pentru fiecare individ (printr-o edu-caţie continuă), trebuie să devină o adevărată religie, natura nefiind o moştenire de la înaintaşi, ci un împrumut de la copii.

ANEXA 1: Lista standardelor române aplicabile în momentul de faţă, referitoare la caracterul biodegradabil al materialelor:

SR EN 13193:2003, Ambalaje. Ambalaje şi mediu. Terminologie; SR EN 13427:2005, Ambalaje. Cerinţe referi-toare la utilizarea standardelor în domeniul ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje;SR EN 13432:2002, Ambalaje. Cerinţe referi-toare la ambalajele valorificabile prin forma-rea compostului şi biodegradare. Program de încercare şi criterii de evaluare a acceptării finale a ambalajelor;SR EN ISO 14851:2005, Determinarea biode-gradabilităţii aerobe finale, în mediu apos, a materialelor plastice. Metoda prin măsurarea consumului de oxigen într-un respirometru închis;SR EN ISO 14852:2005, Determinarea bio-degradabilităţii aerobe finale, în mediu apos, a materialelor plastice. Metoda prin analiza dioxidului de carbon degajat; SR EN ISO 14855-1:2008, Determinarea bio-degradabilităţii aerobe finale a materialelor plastice în condiţii controlate de compostaj. Metoda prin analiza dioxidului de carbon degajat. Partea 1 : Metodă generală;SR EN ISO 17556:2005, Materiale plastice. Determinarea biodegradabilităţii aerobe finale în sol prin măsurarea consumului de oxigen într-un respirometru sau a cantităţii de dioxid de carbon degajate;

SR EN ISO 20200:2006, Materiale plastice. Determinarea gradului de dezintegrare a materialelor plastice în condiţii de încercare la compostaj simulate la scară de laborator;SR EN ISO 846:2000, Materiale plastice. Eva-luarea acţiunii microorganismelor;SR EN 14047:2004, Ambalaje. Determinarea biodegradabilităţii aerobice finale a materia-lelor de ambalare în mediu apos. Metoda prin analiza dioxidului de carbon eliberat;SR EN 14048:2004, Ambalaje. Determinarea biodegradabilităţii aerobice finale a materia-lelor; SR EN 14046:2004, Ambalaje. Evaluarea bio-degradabilităţii aerobice finale şi a dezinte-grării materialelor de ambalare în condiţii controlate de formare a compostului. Metoda prin analiza dioxidului de carbon eliberat;SR EN 14995:2007, Materiale plastice. Evalu-area compostabilităţii. Program de încercări şi specificaţii.

ANEXĂ Listă de standarde referitoare la sistemele de management de mediu:

SR EN ISO 14001:2005, Sisteme de manage-ment de mediu. Cerinţe cu ghid de utilizare;SR EN ISO 19011:2003, Ghid pentru audita-rea sistemelor de management al calităţii şi/sau de mediu;SR ISO 14050:1999, Management de mediu. Vocabular;SR ISO 14004:2005, Sisteme de management de mediu. Linii directoare referitoare la prin-cipii, sisteme şi tehnici de aplicare;SR ISO 14015:2005, Management de mediu. Evaluarea de mediu a amplasamentelor şi organizaţiilor (EMAO);SR EN ISO 14020:2002, Etichete şi declaraţii de mediu. Principii generale;SR EN ISO 14021:2003, Etichete şi declaraţii de mediu. Declaraţii de mediu pe proprie răs-pundere (Ecoetichetare de tipul II);SR EN ISO 14024:2001, Etichete şi declaraţii de mediu. Ecoetiche-tare de tipul I. Principii şi proceduri; SR ISO/TR 14025:2005, Etichete şi declaraţii de mediu. Declaraţii de mediu de tip III;SR EN ISO 14031:2001, Management de


mediu. Evaluarea performanţei de mediu. Ghid;SR ISO/TR 14032:2005, Management de mediu. Exemple de evaluări ale performanţei de mediu – EPM;SR EN ISO 14040:2007, Management de mediu. Evaluarea ciclului de viaţă. Principii şi cadru de lucru;SR EN ISO 14044:2007, Management de mediu. Evaluarea ciclului de viata. Cerinţe şi linii directoare;SR ISO/TR 14047:2005, Management de mediu. Evaluarea impactului ciclului de viaţă. Exemple de aplicare a ISO 14042; SR ISO/TS 14048:2005, Management de mediu. Evaluarea ciclului de viaţă. Format al documentaţiei referitoare la date;SR ISO/TR 14049:2005, Management de mediu. Evaluarea ciclului de viaţă. Exemple de aplicare a ISO 14041 la definirea scopului şi domeniului de aplicare şi analiza de inventar;

SR ISO 14064-1:2006, Gaze cu efect de seră. Partea 1: Specificaţii şi ghid, la nivel de organi-zaţie, pentru cuantificarea şi raportarea emi-siilor şi a cantităţilor îndepărtate de gaze cu efect de seră;SR ISO 14064-2:2006, Gaze cu efect de seră. Partea 2: Specificaţii şi ghid, la nivel de pro-iect, pentru cuantificarea, monitorizarea şi raportarea reducerilor de emisii sau a îmbu-nătăţirii gradului de îndepărtare a gazelor cu efect de seră; SR ISO 14064-3:2006, Gaze cu efect de seră. Partea 3: Specificaţii şi ghid pentru validarea şi verificarea declaraţiilor referitoare la gaze cu efect de seră.

SEMINARUL ISO LA BUCUREŞTI SISTEME DE … 2010A.pdfdin categoria E5 (anvelope uzate). „Deşeurile...

Documents

Transcript of SEMINARUL ISO LA BUCUREŞTI SISTEME DE … 2010A.pdfdin categoria E5 (anvelope uzate). „Deşeurile...