E Jifiaa III-a

Traducere gi adaptare:

Roland Machias Schenn

llustra;ii:

$rcf an Filorti

lr'lrr.l,ii. .',r Si pentru cE nu rnai putea vAna, dragi copii, dar nici sd rabde de foame nu plltea, a

stai elpi s-a gendit ce sd facd si pdna la urmd ce r-a dat prin g6nd?

5-a dusintr-o pe;tera siainceputsE sevaiete catiltinea gura"

-Of, of, o'f ! Tare sunt b6tr6n si bolnav! Vaaai, ce nrd rnai doroaseleee!

Zice-se c6 ni.ste lepurr ar fi auzit curn se t6nguia leul si ar fi l"dspandit vestea cd tocmai eN, Regete

^on irralelor; nr: mai arc mult de trait.

Auzind apa, e6terra dintre necuv6ntatoare s-au dus la peptena cu prie ina sJ vadE cumr?i merge leuIui, doar

: 5 rntl"au, dar... nu maliepeau. Deee?

Ati ghicit, dragicopii! Fiindca leul le?nfuleca una cAte una I

tat5 cE ?ntr-o buna zi vine la pe;tera in care se addpostise ieul pi cum6tra vulpe. Pentru cE nu era deloc

,Ddsta,vulpeaaghicitnumaidecdtcumstdteaulucrurilesil-aintrebatpeleu:

- Cunn te simli? C umiti mai merge?

- Rddau ! Tare rdu ! r5spunse leulcu ovoce pierdutd. Suntfoarie bolnav!

-Vai, cdtde rauimi pare ! spusevulpea cu prefdcuta mila.

Dar de ce nu intri, cum6trS? intreb5 leul pe soptite. Intr6, sa te maivad si eu la chip,

r i;rne innultdecand nu ne-am maiintAlnit!

Ehci, leule! raspunse vulpea razdnd. Esti tu siret, dar pe mine nu nrd pEcElesii.

tr,,,i rol nu Stirr Ce.;o,ll,lnl,t,)\l(r,lpia daCa nna apfOpii dctine? Llrrnele pel

111' 11,.','1y6",,t l,trlrtt,tl)(",1r'tti tilt ,tl,ll,llttllX,etlt't;l rtiritttlttl clitlirt'

r,,tlr',rrtitrlt.tl .,rl, .r'lr', i| rrt,t[.rir'llll,llll,lll{",11,{

fnnnnill ryf Seshm$ Spslnrla

\ie spune, dragi copii, ca minciuna are picioal.e scurte si ca nu e bine sJ rnintiuJ Sa stitrcE asa esie!

5e povesteste cd, odatd, un tEnan sdrrnan dintn-un sat?rrdepJl.tat gi-a luat sccurea si s-a dus sE

tare un copae drn pJdure, ca sd arba cu ce-siface focui.Iurn n-nengea el asa, ratE cE ajunse pe rnalul unui rAu si nu stiu cum se fdcu, dar scEpd seclirea

ln a6:B si aceasta f u purtat6 de unda apei cat ar bate drn palme"

,,,;,r:;,i, Ce sE faci acum bietul {6ran? AitA secure nu mai avea pi, gAndindu-se ca nu

va ,q-lai outea tiia lennne si ca nu va avea cu ce foce focul peste iarn5, se asezi pe

*..r,,;i nnalulil l'Ar-,llursiTncepu sa se vaiete, soptind." i - Secunea n'rea ! De unde iau eu alta? Sa ?mpl.urnurt o secure de pe la vecinr"'$ ^,,

.;;;:' ;;;;;;;;;;',,r,,,., ,,u,".1'rni'-#,rli' -

Du,[-rut Apelor rl auzi, i se facu mrla de el si se Eandi sd-l ajute, dar mai

lntAi vru s6-l punE [a ?ncercare pentru a vedea dac5 are

de-a face cu un orn cinstit sau cu vreun nnincinos. De

aceea, lua din palatul sau, unde avea st ce cu gandul:n: nu gdndesti, o secure din aur si iesi din apele rauiui?ntrebandu-l pe tIran"

-Asta:rsecurea ta" orn bun?

. l[r] iTryit. tiranul nlmlidecat De unde sb

am eu o secure din aur, pdcatele rnele !

Mwr $ ds $- t,mffi

Wm $,g d#,,$ , $ff&

pune povestea cE a fost odatd un soarece;

destul de imbelsugata) si care avea un vdr la lard.soarecelui nostru dor de vdrul lui, poricelul de la lara.

Fdrd a mai sta mult pe gdnduri, ;oarecele porni numaidecAt la drum si mersg. ce merse, p

ce ajunse la marginea unui sat, chiar acolo unde locuia vdrul sdu.

Mare a fost bucuria soricelului de la tar5 cdnd si-a v5zut vdrul venit de la oras.

La fel de mult s-a bucurat si soarecele de la oras sd-si vadd

rubedenia, dar dupd ce l-a misurat din cap p6n6-n

picioare, i-a spus cu tristete in glas:

- E;ti tare slab, vere, rdu imi pare sd ti-o spun I

Pare-mi-se cd pe-aicicam duci lipsa de mAncare.

- Da, ce-i drept, pe-aici nu gdse;ti mOncare din

belsug. Trebuie sa alerg mult p6nd ce aflu o

buc5ticd de p3ine. De br6nz5, cascaval sau

alte bunEtdti... ehei, nici nu poatefivorba.

- Asa? intrebd soarecele de la oras, in6lt6nddin sprAncene. Atunci te poftesc la mine, ca si-asa nu

m-ai vizita't.niciodata. O sa vezi si tu, dragd vere, cum o

duc eu I

$s*xpsx$ 6* xpWWS,r*Xm

data, intr-o insoritd zi de var5, lupul se plimba prin padure. Se plimba ;i era, ata cum

este el mereu, incruntat si mohor6t. $i cum umbla a;a fdr5 !intd, iat5 ca vdzu o veveritS,

care sdrea dintr-un copac intr-altul. Era veseld veverila si nu ii p6sa de nimic.

Privind-o, lupul se opri locului 9i strtgS:

- Hei, veverilo, ia opre;te-te un pic ! $ vrea s6 te intreb ceva.

Veverila se opri numaidecat pe o creanga sispuse razand.

-intreabS-md I Te ascultl

- A; vrea sd stiu si eu de ce voi, veverilele, sunteli mereu vesele gi noi, lupii, suntem mereu

incru ntali ;i tristi.

-i1i voi spune, lupule ! raspunse veverila. i1i voi spune, pentru cE nu mE tem de tine !

- Spune I zise lupul scr6snind din colli, tocmai pentru cd veverita avea dreptate.

- Noi, veverilele, suntem mereu vesele pentru cE nu avem de ce ne teme. Noi nu facem

rdu nimdnui ;i atunci nimeni nu ne vrea rdul. in schimb, voi sunteli rai ;i de aceea mulli

ar vrea sE se rdzbune Pe voi. 5i ;tiliasta prea bine, luPule, ;i treilimereu cu teama-n suflet. Tocmai

de aceea sunteti incruntali si tristil