Reforma industrială este una dintre problemele cele mai urgente și grave în țările în curs BHD cele mai centrale și mai mici. Având în vedere că producția industrială în țările în tranziție este de fapt foarte scăzută, nu este surprinzător faptul că industria generează doar 5% din azot și fosfor 8%, care intra bazinul fluviului Dunărea. Luând în considerare așteaptă revitalizarea industriilor, proiect in faza 1 a fost axat pe politici industriale și pe o revizuire a legislației în scopul de a se asigura că aspectele de mediu sunt luate în considerare în mod corespunzător și că mecanismele de conformitate sunt puse în aplicare.

În acest context, proiectul de ieșire ajută țările BHD în dezvoltarea de noi industriale de nutrienți / substantelor toxice politicilor de control al poluării și a legislației în conformitate cu legislația națională în vigoare și emergente (condus de procesul de aderare la UE). In timp ce Faza 1 a proiectului sa axat pe identificarea lacunelor și oportunități pentru reforme și măsuri, faza 2 va dezvolta și va pune în aplicare programul de asistență specifică țărilor dunărene non-aderare privind politica industrială de reducere a poluării și a cadrelor de reglementare, inclusiv activitățile de consolidare a capacităților necesare. Componentele vor include elaborarea legislației, dezvoltarea instituțională, asistența tehnică și instruire, printre altele. Programul va fi dezvoltat în colaborare cu guvernul național individual și adaptate la nevoile fiecărei țări. Aceste activități vor fi completa activitățile similare întreprinse de alte organizații internaționale, care sunt în curs de desfășurare sau planificate, fie pentru aceste țări.

Pentru aplicarea în continuare a BAT în Faza 2 din această ieșire a orientărilor UE în conformitate cu directivele IPPC vor fi revizuite în ceea ce privește recomandările existente BAT ICPDR.Reducerea emisiilor de potențial în sectoarele industriale cheie din DRB vor fi identificate, precum și diferențele dintre situația actuală și deplină conformitate cu Directiva IPPC.

1.3.1. IndustriaIn urma interpretării datelor obţinute prin analiza metalelor grele Hg, Cd, Pb, Zn, Cu,Fe, Mn, Cr şi As s-au constatat următoarele:· Pb, Zn, Mn, Cd, Cr, Se - se incadrează in standardele in vigoare.· Se prezintă valori semnificative de-a lungul intregului curs al Dunării. Cauzaprincipală a valorilor de maxim pare a fi deversarea de ape industriale şi menajere neepurate.· As nu depăşeşte valorile maxime admise de normele europene. Totuşi, el

prezintă unele valori maxime in zona localităţii Moldova Veche din cauza activităţii deminerit.Sucursala Minieră Moldova Nouă exploatează şi prelucrează minereul cuprifer inscopul obţinerii concentratelor de cupru şi pirită, concentrate care constituie materia primăpentru alte industrii. Obiectivele exploatărilor miniere sunt multiple şi cuprind: extracţia insubteran şi de suprafaţă şi preparaţia pentru imbogăţire, rezultand in final un concentrat de15DUNĂREA-VECTOR DE DEZVOLTARE DURABILĂ A NAVIGAŢIEIcupru (15 – 18% Cu) şi un concentrat de pirită (40 – 45% S), precum şi o cantitate foarte marede steril.Sterilul rezultat are in principal următorii componenţi: Cu, Pb, Zn, Fe, Al2O3, CaO,Mn, MgO, Mo, W, V, S, As, SiO2. Compoziţia granulometrică cuprinde: nisip 85 - 95%; praf4,1 - 9,3%; argilă 1,4 - 9,7%. Se mai semnalează prezenţa humusului, cu valori de 1,1 – 2,8%.Ph-ul este uşor bazic, explicat şi de natura calcaroasă a rocilor in care se află minereul.Principalele aspecte ale impactului asupra mediului al intregii exploatări miniere suntlegate de: exploatarea in subteran şi haldarea sterilului de mină la gura minei; haldareasterilului din decopertări; haldarea sterilului de flotaţie rezultat in urma depozitării in iazurilede decantare.Poluarea produsă de activitatea desfăşurată de Sucursala Minieră Moldova Nouăafectează toţi factorii de mediu. Apa este afectată de apele uzate evacuate direct ca urmare aunor defecţiuni la instalaţiile de transport şi pompare, incărcătura acestora in suspensii fiindde 20-50 g/l. In acest mod sunt poluate paraul Valea Mare, paraul Boşneag şi fluviul Dunărea.· Hg - incă de la intrarea Dunării pe teritoriul Romaniei, valoarea concentraţieieste semnificativă, depăşind uneori valoarea standard. De-a lungul intregului curs romanesc al

Dunării, valori mari au fost inregistrate in dreptul localităţilor: Sviniţa, Ostrovul Mare, Pristol,Corabia, Zimnicea, Giurgiu şi Brăila. Majoritatea localităţilor sunt amplasate in aval deconfluenţele fluviului cu principalii săi afluenţi. Mercurul provine in special din deversărilede ape reziduale netratate.· Depăşiri ale concentraţiei de Fe se inregistrează in sectorul Baziaş — MoldovaVeche. Un impact poluant insemnat asupra fluviului il au raurile tributare romaneşti, dintrecare cele mai ridicate valori le prezintă Jiul, Prutul şi Siretul. Sursa fierului este reprezentatăde activitatea antropică ce are o largă răspandire in bazinele raurilor menţionate.· Cantitatea de suspensii solide din apele fluviului creşte dinspre intrarea Dunăriipe teritoriul Romaniei spre Delta Dunării.Ionii amoniu, nitrat şi nitrit prezintă concentraţii care nu depăşesc valorile impuse destandardele romaneşti şi europene.Din punct de vedere al concentraţiei ionului fosfat, apa fluviului poate fi incadrată incategoria a II-a, conform standardelor romaneşti.Valori semnificative ale nutrienţilor s-au inregistrat la confluenţa cu apele Dunării araurilor lalomiţa şi Argeş.