Fosta prim[ doamn[ a Statelor Unite, Michelle Obama ;i-a publicat memoriile

PAGINA 6

Noi doi suntem trei< eu, tu ;i rela\ia dintre noi

PAGINA 10

IAnul XVII Nr. 823 Duminic[ 24 martie 2019

Supliment cultural-artistic ;i istoric. Apare sub egida Centrului Multicultural Poesis

~ntrebarea care a f[cut istorie −

“Domnule Iliescu,crede\i `n

Dumnezeu?”− a pornit

din Satu Mare

PAGINILE 2-3

Crima din Odoreu celebr[ `n toat[ Ungaria anului 1900

”Morome\ii 2”, marele c];tig[tor al Premiilor Gopo cu 10 trofee

Episodul Bunei Vestiri este consem-nat de către Sfântul Luca în Evangheliasa, în cap. I, v. 26-38. Buna Vestire (po-pular Blagoslovenie, Blagoveştenie) seprăznuieşte în fiecare an la 25 martie, fi-ind considerată cea mai veche sărbătoareînchinată Maicii Domnului> este actulprin care Arhanghelul Gavriil, trimis deDumnezeu, aduce Fecioarei Maria, şiprin ea întregii omeniri, vestea cea bunăcă ea Îl va naşte pe Mântuitorul IisusHristos. Maria a fost aleasă să-L nascăpe Fiul Său datorită smereniei şi curăţieisale sufleteşti şi trupeşti.

“Poli\ia Română este o institu\ie dinamic[, întinerit[, cu o zestre uman[ pre\ioas[“

Anul Centenarului Unirii a contri-buit la mai buna cunoaștere a personali-tăților din părțile noastre care au fostprezente în „ziua astrală” a neamului nos-tru la Alba Iulia. Nu se poate însă spunecă subiectul a fost epuizat. Informații noi,obținute din documente vechi, care faci-litează mai buna cunoaștere a unor per-sonalități, oferă cercetătorului surprizeplăcute. Este și cazul preotului greco-ca-tolic Laurențiu Avram din Corund, carea fost prezent la Marea Adunare Națio-nală din 1 Decembrie 1918 de la AlbaIulia. De la începutul anului 1900, s-atransferat la Corund. Această parohie(foto de sus, biserica) număra la 1900 înjur de 800 de credincioși, aici socotin-du-i și pe cei din filiile Ser, Bogdand, Na-dișu Hododului și prediile (moșiile, că-tunele) Baromlac și Szegény Ag.

A `nceput o dubl[ campanie electo-ral[. Una pentru alegerile europarlamen-tare, alta pentru preziden\iale. ~n astfelde perioade candida\ii vor s[ par[ maide;tep\i dec]t contracandida\ii lor. Fiecarecaut[ s[-;i `ncuie adversarul prin toatemijloacele. Aparent alegerile din 2019sunt diferite de alegerile din 1990, din1992 sau din 1996. Esen\a este aceea;i<

`nvingerea adversarului. Pentru atingereaacestui scop la alegerile preziden\iale din1996 la confruntarea televizat[ din 11 no-iembrie 1996 Emil Constantinescu i-a puscontracandidatului s[u o ̀ ntrebare care adevenit celebr[< “DOMNULE ILIESCU,CREDE|I ~N DUMNEZEU?”

Continuare `n pagina 4

Filmul “Moromeţii 2”, regizat de Stere Gulea, produs deTudor şi Oana Giurgiu, a fost marele câştigător la gala pre-miilor Gopo cu 10 trofee. "Mulţumesc foarte mult tuturor, şicelor care l-au votat şi celor care nu l-au votat. E o competiţieşi în ultimă instanţă nu trebuie să ne supărăm", a spus StereGulea. "La filmul ăsta am avut o echipă extraordinară şi lemulţumesc", a afirmat Tudor Giurgiu. Stere Gulea a mulţumitLuminiţei Gheorghiu, lui Victor Rebengiuc, lui Mitică Po-pescu, lui Horaţiu Mălăele şi celorlalţi care "m-au ajutat să fa-cem "Moromeţii". Multă sănătate!". 

Moromeții 2 continuă povestea familiei lui Ilie Moromete,din satul din Câmpia Dunării, și-l are în prim-plan pe mezinulNiculae. Peste lumea pe care o cunoșteau, în care cel mai im-portant lucru era să ai pământ pe care să-l muncești, trecuseun război. Toată ordinea vieții lor se schimbă odată cu venireanoului regim, care propovăduiește egalitatea. Se șterg dife-rențele într-un mod forțat și violent, iar albul devine negruși invers.

Preotul greco-catolic Lauren\iu Avram, prezent

la Marea Adunare de la Alba Iulia

Papp Béla ;i Papp Zoltan ;i-au omor]t fratele mai mic, Papp Elemér. Papp Béla, lo-cotenent de cavalerie `n rezerv[, condamnat anterior de dou[ ori pentru duel, l-apl[tit pe Zsoldics Mihály s[-l `mpu;te pe Elemér. La procesul de la Satu Mare ;i-autrimis coresponden\i 15 ziare, inclusiv din Budapesta.

Cum au fost condamna\i criminalii, afla\i `n num[rul urm[tor

PAGINA 5

Interviu cuSorin Stan,;eful IPJ

PAGINA 8

PAGINA 4

PAGINA 9

Buna Vestire, cea mai veche s[rb[toare închinat[ Maicii

Domnului

2 Informa\ia de Duminic[/24 martie 2019

O crim[ oribil[ a zguduit Ungariaanului 1900. T]n[rul Papp Elemér, elev`n clasa a VII-a de gimnaziu, este ucis cus]nge rece la Odoreu `n toamna anului1899. Crima este pus[ la cale de frateles[u Papp Béla, locotenent de cavalerie`n rezerv[, condamnat anterior de dou[ori pentru duel. Un alt frate, Papp Zol-tán, este complice. Odioasa fapt[ a fostexecutat[ de ciobanul Zsoldics Mihály,la insisten\ele lui Papp Béla. Procesul,judecat la Tribunalul din Satu Mare `n22 mai 1900, a atras aten\ia opiniei pu-blice. Au fost prezen\i jurnali;ti de la 15ziare, inclusiv din Budapesta< Szatmárés Vidéke, Szatmárnémeti, Heti Szemle,Szatmármegyei Közlöny, Nagy Bánya ésVidéke, Budapesti Tudósító, Pesti Hír-lap, Budapesti Hírlap, Pester Lloyd, Ma-gyar Nemzet, Magyar Szó, Ellenzék(Cluj), Egyetértés, Pesti Napló. Ziarullocal Szamos a scos dou[ ediții speciale,`n 23 ;i 24 mai. ~n num[rul de ast[zi pu-blic[m declara\iile inculpa\ilor ;i alemartorilor. ~n num[rul urm[tor vompublica pledoariile ap[r[torilor ;i ver-dictul dat de Tribunalul Satu Mare.

“În data de 22 a lunii curente (mai1900) a început la Tribunalul regal SatuMare dezbaterea finală a procesului penalsenzațional care a atras atenția întregii țăriiîn urma uciderii elevului de clasa a VII-ade gimnaziu (corespondenta clasei a XI-ade liceu de azi - n. r.) Papp Elemér, darmai ales prin motivele aproape unice aleacestei omucideri.

De atunci publicul a urmărit cu atențiefiecare amănunt care, în urma investigațieifoarte temeinice a ajuns în fața opiniei pu-blice prin presă, iar aceste amănunte auadus la lumină o mulțime de fapte penaledintre cele mai întunecate care au sporit şimai mult interesul pentru acest proces.

Din cauza caracterului acestei cauze,atât acuzarea cât ;i apărarea au un spațiude mi;care mai profund dec]t în alte cazuriobi;nuite. Personalitatea celor trei incul-pați, situația lor socială, concepția lor des-pre lume, motivele crimei, oferă un mate-rial vast pentru demonstrarea cuno;tin-țelor juridice ;i psihologice ale participan-ților la proces. Fiecare dintre cei trei in-culpați reprezintă câte un caracter aparteal lui „homo perditus”, iar în aceste trei ca-ractere se exprimă ;i unitatea părta;ului,mijlocitorului ;i făpta;ului, iar procesuljuridic trebuie să facă ni;te distincții foartefine în cazul lor. Cum încearcă pre;edin-tele, reprezentanții acuzării ;i cei ai apărării;i jurații să contribuie la o judecată ome-nească în decursul întregului proces ;i cumvor încerca ei după studierea cazului săfacă un echilibru între litera legii şi proprialor con;tiință, vom prezenta după cum ur-mează.

Deschiderea ;edinței< ora 9.00Completul cu jurați are următoarea

componență< Pre;edinte< Galba János,pre;edintele Tribunalului regal. Judecătorivotanți< Balog József ;i Szabó József. Gre-fier< Oláh Miklós. Procuror< dr. NémethJózsef. Apărătorul lui Papp Béla< dr. Ke-lemen Samu, cel al lui Papp Zoltán< dr. Fe-jes István, cel al lui Zsoldics Mihály< dr.Hermann Lipót, toți fiind avocați sătmă-reni.Jurații desemnați prin tragere lasorți< Baranyi Miklós jr., Kató Antal, Far-kas Viktor, Ferenczi Béla, Horváth István,Gyene Károly, Kállay József, Gyulai Lajos,contele Teleky János, Jeney Pál, Lévay Ká-roly, Fehér István jr. Jurați supleanți<Győry Károly ;i Felker Gyula.

După atenționarea de rutină a publi-cului din partea pre;edintelui sunt condu;iîn sală martorii ;i părțile. Este ascultatZsoldics Mihály în privința datelor perso-nale. S-a născut la Micula, este greco-ca-tolic, are 40 de ani, căsătorit, are o familiede ciobani, domiciliază în Cuc-Sânmartin,fără avere, cu stagiul militar satisfăcut, ;tiesă scrie ;i să citească, nu a avut condam-nări.

Apoi este ascultat Papp Béla privindpropria persoană. S-a născut în Odoreu,are 28 de ani, domiciliază la Cuc-Sânmar-tin, reformat, ocupația gospodar, căsătoritcu un copil. Are avere, cu stagiul militarsatisfăcut, în prezent locotenent de cava-lerie în rezervă, are două condamnări pen-tru duel.

Papp Zoltán are 31 de ani, reformat,s-a născut la Nagyszőlős (Vinogradovo,azi în Ucraina), locuie;te în Satu Mare,este funcționar la o casă de asigurări, că-sătorit, are 3 copii, fără avere, a făcut armata;i a terminat 3 clase de gimnaziu (azi< li-ceu). Au fost chemați ;i martorii care dupăidentificare au fost lăsați acasă până dupămasa. Jurații Szőke Ödön ;i MadarassyLászló au fost scutiți, primul pentru că estemartor în acest proces, iar cel de-al doileapentru că are legături de rudenie cu în-culpații. După ce jurații au depus jură-mântul, pre;edintele l-a interogat pe Zsol-dics Mihály.

Depoziția lui Zsoldics MihályDupă ce pre;edintele l-a somat să pre-

zinte faptele a;a cum ;tie el cel mai bine,Zsoldics Mihály a spus că se simte vinovat;i prezintă cele întâmplate cum urmează.

În data de 26 septembrie 1899 PappBéla mi-a trimis vorbă prin fiul meu căvrea să discute cu mine. M-am dus la el,ne-am dus la râtul Dezső unde eu am păs-cut oile ;i Papp Béla mi-a povestit acolo căcineva are un înscris cu care s-ar puteaproduce necazuri mari pentru familia lui,;i din această cauză 5 membri ai familieiau hotărât că-l vor omorî pe respectivulom. S-a făcut o tragere la sorți, în urmacăreia el a ie;it cel care trebuie să-l omoarepe respectivul. Iar dacă el nu face acest lu-cru până la 15 octombrie, el însu;i va fi

omorât de ceilalți. M-a rugat să-l omor eupe acel om, pentru că ;tie despre mine căsunt un om îndemânatic ;i mi-a promiscâteva mii de forinți. I-am spus, onorabile,lăsați-mă în pace, eu încă nu am încercataşa ceva, însă atunci nu mi-a spus cine artrebui omorât. I-am mai spus să angajezepe altcineva, eu nu am nevoie de banii lui,chiar dacă sunt sărac, însă sunt aici ;i alțisăraci, angajați la alții, care au mai marenevoie de bani. Papp Béla mi-a răspuns căacei oameni nu pot lipsi dintre muncitoriicâmpului fără să fie observați, iar eu, caom al câmpului, pot face acest lucru fărăsă observe nimeni lipsa mea. I-am răspunssă nu mă facă nenorocit pe mine ;i pe fa-milia mea, să-;i caute alt om, la care PappBéla mi-a răspuns<

– Prietene, dacă nu faci această trea-bă, atunci un glonț este al dumitale, ce-lălalt al meu.

După această amenințare am fost deacord ;i l-am întrebat cine este omul res-pectiv. La care mi-a răspuns că nici măcarnu este vorba de un om, ci de un nimenea,;i a spus că acest cineva nu este altul decâtfratele său mai mic, Elemér. În mirareamea am bătut din palme, nu am vrut sămă angajez la acest lucru ;i i-am spus<

– Onorabile, cu ce ochi m-ai prividumneata pe mine dacă ți-a; omorî fra-tele? – Prietene – spunea el – asta a;atrebuie să fie.

Am fost din nou de acord pentru căm-am temut că el mă omoară ;i pe mine.

Papp Béla mi-a dat 10 forinți din con-venția mea, cinci din banii lui ca să cumpărun revolver, eu am ;i venit miercurea ;iam cumpărat un revolver de la prăvălia defier a lui Kellner. Revolverul a fost unul de12. După masa a venit la mine Papp Béla,a văzut revolverul ;i a spus că e bun. Numi-a dat revolverul său pentru comitereafaptei pentru că, a;a a spus, ca numai el ;iPapp János au câte un revolver de tipulacesta ;i astfel s-ar afla repede cine e făp-ta;ul. Cumpăratul revolverului s-a întâm-plat în data de 27 septembrie. A doua zi,28 septembrie către seară iar a venit lamine Papp Béla ;i mi-a spus că Elemér vaveni călare către ora 7 `n cătun ;i m-a în-trebat pe unde este mai bine să vină< pedrum, sau peste câmp. I-am spus că e to-tuna.

La care onorabilul domn mi-a spus să-l a;tept pe domni;or pe drum, să mă as-cund într-un tufi;, mi-a arătat în care, săprind calul ;i să-l împu;c pe Elemér, darîn a;a fel ca el să nu se vaite. I-am promiscă fac totul exact a;a, însă m-am gândit însinea mea că îl tri;ez pe onorabilul domn.

Mi-am întors ;uba ;i căciula pe dos casă nu fiu recunoscut, mi-am băgat revol-verul în sân, în care au fost două gloanțe.Domni;orul s-a apropiat în trap lent. Cândam auzit că vine m-am ascuns în tufi;.Domni;orul m-a salutat, eu i-am răspuns.În mână am avut o bât[, am lovit calul cuea, calul a sărit, iar Elemér a lovit ;i el calul

cu un băț ;i în acest fel a fugit.La întrebarea pre;edintelui de ce a dus

cu el revolverul dacă nu a vrut să-l omoarepe Elemér, a răspuns<

Din copilărie am purtat cu mine unrevolver, nu am vrut deloc să-l omor peElemér, am lovit calul să-i pot spune stă-pânului meu că eu am încercat treaba, darnu am reu;it din cauza săriturii calului.Când m-am dus acasă a venit la minedomnul Papp Béla, ;i când i-am povestitcele întâmplate a fost supărat ;i a spus.

– Ce va spune acum tatăl lui ;i Hor-váth Béla că domni;orul a plecat a;a târ-ziu de acasă cu calul?

:i domni;orul Elemér a venit la noi, apovestit ;i el cele întâmplate, apoi a discutatlung cu porcarul, dar nu am auzit ce.

Totodată, onorabilul domn a vrut sămă convingă ca să-i tai gâtul domni;oruluiElemér cu cuțitul de bărbierit, că vor fiacolo perne cu care îl voi putea acoperi. El`l va culca pe Elemér în camera de oaspeți,va lăsa u;a deschisă ca să pot intra. Eu num-am angajat la asta, pentru că ar fi umblatcu mult zgomot, ;i nici câinii nu mă preatolerează (cu toate că stau mai de multacolo), ;i nu mă vor lăsa să mă duc înlini;te până la casă. Apoi i-am spus să facăel treaba asta, mai bine îi dau cuțitul meude bărbierit ;i revolverul, dar a refuzat,spunând, că dacă el ar vrea să facă treabaasta nu ar angaja pe altcineva. Eu ;i cuVégső Mihály ne-am culcat într-o căpițăde fân ca el să nu mă găsească ;i să măcheme să-i omor fratele.

După câteva zile a venit la mine, iar eul-am rugat să mă lase să plec la Satu Marela concursul hipic, care s-a ținut la 1 oc-tombrie. M-a lăsat, dar totodată mi-a spussă fiu către seară pe dig, el ̀ l va duce acolope domni;or, îl vor omor` cei doi, ;i îl vorlăsa între tufi;uri de salcii. Eu într-adevărm-am dus atunci la Satu Mare, am dus cumine ;i porcarul ;i am cerut câțiva forințide la Papp Béla. Am intrat la mai multecârciumi, însă am ajuns doar la finalul con-cursului hipic. Dar nu m-am dus la loculstabilit lângă podul de cale ferată, ci amintrat în drum către casă din nou într-ocârciumă, ;i am ajuns acasă către ora 8seara. A doua zi m-a întrebat onorabiluldomn de ce nu am venit, pentru că ar fifost o ocazie bună. Elemér s-ar fi pututarunca u;or între tufe. Apoi o bună bucatăde vreme nu am mai discutat despre aceas-tă chestiune.

Eu l-am chemat de mai multe ori săvadă oile, am vrut să-l întreb de ce vreasă-l omoară pe domni;or. Dar nu a venit.Mai târziu, în 15 octombrie am aflat de laLázár Móricz, care este administrator lafamilia Papp ;i astfel a avut informații des-pre chestiunile financiare ale familiei, ;ianume că Papp Béla are probleme finan-ciare. Are datorii de cca. 28-30 de mii deforinți. Atunci mi-am dat seama de ceplânge atât de des doamna, soția onorabi-lului, pentru că eu am crezut că plânge dincauza faptului că domni;orul încă nu afost omorât, ;i din cauza aceasta onorabilulva avea probleme. L-am întrebat de maimulte ori pe onorabilul de ce nu vine săvadă oile, poate s-a ;i supărat pe mine.Apoi mi-a răspuns<

– Nu vin pentru că nu am timp, darvoi veni duminic[.

Dar nici duminic[ nu a venit.În data de 17 noiembrie el a trimis

vorbă prin fiul meu, să mă duc la el în ziuaurmătoare (sâmbăt[) la o mică discuție.M-am dus, ;i el mi-a solicitat din nou să-l omor pe Elemér. A spus că Elemér vamerge pe la ora 5 ;i jumătate prin râtulDezső către cătun, să mă duc eu către elpână la fântâna dublă, să-l a;tept acolo ;isă-l împu;c cu revolverul. Eu am răspunscă din partea mea el poate merge undevrea că eu nu am cu ce să-l împu;c. PappBéla mi-a răspuns „am eu” ;i mi-a adus

patru cartu;e, le-am încercat acestea în re-volver, s-au ;i potrivit. Atunci mi-a promisdin nou că din acele câteva mii de forințipe care mi le-a promis în septembrie, îmiva da o mie imediat după comiterea faptei.După masa a venit din nou la mine, mi-aspus să fiu gata pentru că totul este aranjat;i Elemér va veni către ora 5 ;i jumătate.Mi-a spus totodată că dacă am comis fapta,să a;ez o jumătate de dovleac pe terasă,pentru că el va veni pe la ora 8 de la PappJános ;i va duce cadavrul între boscheți.Eu i-am spus că nu pot duce jumătatea dedovleac pe terasă, pentru că câinii sunt răicu mine. La care el mi-a spus să duc dov-leacul în grădină ;i să-l pun pe foi;or. Mi-a mai spus că dacă îi voi omorî fratele, nuvoi păți nimic, să fiu lini;tit dacă mi-amfăcut treaba. Ne-am despărțit pe la ora 3.Eu am pierdut vremea până la ora 5 ;i ju-mătate, atunci am pornit către râtul Dezső,;i abia am ie;it din cătun, am auzit că ci-neva mă strigă pe nume, m-am gândit cănumai Elemér poate să fie.

Încă o dată am auzit strigătul, ;i atunciam ;i recunoscut vocea domni;orului Ele-mér, am fugit către el ;i când am ajuns,ne-am dat mâna, după ce eu am începutsă plâng. Elemér m-a întrebat<

– De ce plângeți, nenea Zsoldics?Nu i-am răspuns nimic, ci l-am lovit

pe Elemér cu pistolul în gât, după care ela căzut. Apoi am ținut revolverul aproapecătre capul lui ;i l-am împu;cat prin spate,după care am aruncat revolverul ;i amfugit acasă prin miri;te. Toată treaba a du-rat puțin pentru că am umblat în fugă pestetot, apoi m-am dus la Boiczán László ;iîncă la c]teva locuri, iar pe la ora nouă ama;ezat dovleacul pe foi;or. Papp Béla nuera acasă încă. În ziua următoare (dumi-nic[) dimineața i-am spus onorabiluluidomn că l-am împu;cat pe domni;or, lacare el mi-a răspuns că a văzut cadavrul,însă nu l-a putut trage între boscheți pen-tru că l-a văzut ;i birjarul.

Cu acestea s-a terminat depoziția luiZsoldics, pre;edintele a suspendat ;edințapentru un sfert de oră, după care a fostcondus în sală Papp Béla.Depoziția lui Papp Béla

La întrebarea pre;edintelui dacă a în-țeles învinuirea care i se aduce, a răspuns<am înțeles. La întrebarea dacă î;irecunoa;te culpa, a răspuns< O recunosc,însă numai atât că i-am spus de două orilui Zsoldics să-mi împu;te fratele. Poves-tiți-ne – spunea pre;edintele – ce s-a în-tâmplat de la început, de la momentul încare ați conceput omorul în capul dum-neavoastr[.

– Acea chestiune nu am conceput-oniciodată, vă rog. Am fost nevoit să tacdespre multe lucruri în cursul investigației,pentru că am vrut să-l feresc pe Zsoldicscu orice preț. Printre argumentele dure ;ifalse ale judecătorului de instrucție ampierdut linia ideilor, ;i am fost nevoit sămărturisesc ni;te lucruri cu care acum nusunt de acord deloc. Eu l-am urât pe fratelemeu Elemér. Băiatul acela a mințit mereu,nespunând niciodată adevărul. A făcutmulte lucruri neplăcute. A fost ;i jucătorfals de cărți. Consuma exagerat alcool. Pede altă parte, întreaga noastră familie su-feră de acest viciu. Însă niciodată nu mi-atrecut prin cap să-l omor. Puteam să facacest lucru pentru că Zsoldics a făcut totce i-am cerut eu. Eu cuno;team toată viațaanterioară a lui Zsoldics de la el însu;i ;ide la alții ;i l-am considerat ;i eu un ciobanbrav. Cu Zoltán nu am avut contacte pen-tru că nu ne aflam în relații bune. I-am ;ispus lui Zoltán, ca ;i tatălui meu de altfel,să nu îndrăznească să pună piciorul în casamea. El a venit la Odoreu în lunile mai ;iiunie la tatăl meu cu rugămintea să rămânăacolo ;i apoi să afle de la tatăl meu undelocuie;te Árpád în America.”

Continuare `n pagina 3

ISTORIE“Personalitatea celor trei inculpați, situația lor socială, concepția lor despre lume,

motivele crimei, oferă un material vast pentru demonstrarea cuno;tințelor juridice;i psihologice ale participanților la proces.”

Tribunalul din Satu Mare `n anul 1912

Director general - D. P[curaru

Redactor ;ef suplimente - Adriana Zaharia

(Informa\ia Zilei de Duminic[ ;i S[n[tate ;i Frumuse\e,

Informa\ia TV)

Redac\ia Satu Mare<str. Mircea cel B[tr]n nr. 15

Satu Mare, cod 440012 Telefon< 0261-767300

e-mail< redactiasm@informatia-zilei.ro

ISSN 1222-4715

www.informatia-zilei.ro

Director editor< Ilie S[lceanu

Crima din Odoreu celebr[ `n toat[ Ungaria anului 1900<Papp Elemér, ucis de un asasin pl[tit de fratele s[u

Papp Béla ̀ n v]rst[ de 28 de ani, locotenent de cavalerie ̀ n rezerv[ cu dou[ condamn[ri pentru duel, i-a promis lui ZsoldicsMihály bani dac[ `l omoar[ pe fratele s[u

24 martie 2019/Informa\ia de Duminic[ 3

ISTORIEPapp Béla - La o discuție, Zoltán mi-a spus< dacă îmi dai o sută de forinți îl înec peElemér în Some;. Eu i-am spus< îți dau cu plăcere dacă faci asta. M-am dus la LázárMóritz, cu care împărțeam toate problemele mele. :i el a fost de acord din primulmoment. Când Elemér a venit acasă din Baia Mare, s-a îmbolnăvit, ;i din această cauzătoată treaba s-a tărăgănat săptămâni în ;ir.

Urmare din pagina 2

“A vrut să obțină un pa;aport. I-aminterzis ;i soției mele să aibă contacte cuel. Zoltán a implorat-o ;i pe mama mea,care m-a ;i convins să mă comport maiblând cu Zoltán, iar eu i-am ;i promis căîl voi ajuta când va fi momentul. Între timp,Árpád i-a trimis o lui Zoltán ;i l-a invitatîn America. Eu nu am fost de acord pentrucă nici Árpád nu este în stare să se descurceacolo în America. Zoltán mi-a spus că nucontează, pentru că ;i a;a trebuie să moarădin cauza soacrei lui. La o discuție, Zoltánmi-a spus< dacă îmi dai o sută de forinți îlînec pe Elemér în Some;. Eu i-am spus< îțidau cu plăcere dacă faci asta. M-am dus laLázár Móritz, cu care împărțeam toateproblemele mele. :i el a fost de acord dinprimul moment. Când Elemér a venit aca-să din Baia Mare, s-a îmbolnăvit, ;i dinaceastă cauză toată treaba s-a tărăgănatsăptămâni în ;ir. Zoltán mi-a spus< dacăElemér va face ceva cu mine ;i dacă tu aiceva otravă, dă-mi-o. Eu i-am dat stricninădar i-am spus că trebuie avut grijă pentrucă ;i un fir de praf ajunge pentru a omorîun om. Eu am primit otrava în urmă cu 4ani de la dr. Egry Károly. El a discutat încăodată cu Lázár, dar acesta a spus să lăsămbaltă chestiunea.

Pre;edintele a spus< dumneata i-aispus lui Lázár că nu poți lăsa baltă aceas-tă chestiune, pentru că vrei să fii bogat.Papp Béla nu-;i aduce aminte de acea dis-cuție. După ce i-am dat stricnina, Elemérnu a fost încă sănătos, iar Zoltán a fost iz-gonit de către tatăl meu pentru neglijențalui. Atunci el a venit la mine să-i dau voiesă stea la mine, a ;i stat două săptămâni,timp în care l-am cunoscut mai bine, vă-zând că nu este un om cinstit ;i este preala; pentru comiterea faptei.

Pre;edintele< Mai devreme nu ați dis-cutat despre adjutantul de birou al luiZoltán? Béla neagă cazul celor trei prune;i zice< când m-am dus la Kassa (azi Kosice,Slovacia), mi-am chemat admistratorul ;ii-am dat nişte ordine. Zoltán mi-a spussă-i dau o sticlă de bere ;i stricnina. Însăstricnina a fost deja la el. Atunci m-a în-trebat dacă nu am cumva ni;te prune us-cate, iar eu i-am adus prune uscate din că-mară. Am tăiat una ;i i-am arătat cum seface, dar nu am pus otrava în ea.

Pre;edintele< Dumneata ai fi pusotravă în ea? Papp Béla< Da, cu plăceredacă nu luam tocmai masa de prânz. AiciLázár Móricz nu e implicat. Pre;edintele<Nici altcineva din Baia Mare? Papp. B.<Probabil da, ;i Lázár a vorbit de cineva,dar nu ;tiu mai multe. Pre;edintele cite;temărturia lui Lázár Móricz dată în fața ju-decătorului de instrucție. Papp B. continuă<În data de 26 august soția mea a plecat laDorolț ca să-;i ia rămas bun de la frateleei, eu cu Zoltán am plecat la prânz la Odo-reu. Elemér încă nu a avut voie să se urcepe cal, m-a rugat pe mine să-i permittotu;i, însă eu l-am trimis la mama mea.Acolo l-am găsit pe Gáspár Pali ;i pe Hor-váth János, cu care, ca de obicei am băut;naps, ;i am rămas până la ora 4. Am plecatde aici împreună cu Elemér la cătunulmeu. Elemér m-a rugat să aduc bere dinbeci, ;i când s-a adus berea, Zoltán a turnatîn pahare, dar nu ;tiu dacă a pus stricnin[în ea.

Pre;edintele< Dumneata ai spus că apus. Papp Béla< Nu ;tiu, pentru că eu amfost afară ;i am discutat cu administratorulmeu, iar dacă este vorba de a;a ceva atuncieu împu;c mai degrabă un om decât să-idau mi;ele;te otravă. (Zgomot mare în sa-lă, pre;edintele sună din clopoțel.)

Confruntarea lui Papp B. cu Zsoldics

Pre;edintele< Întoarceți-vă față-n fa-ță. Către Zsoldics< Ți-a spus dumitale

Papp Béla, că cineva ar trebui ucis ;i căeste vorba de Elemér ;i că dacă acest lucrunu se va întâmpla, atunci „am un glonțpentru dumneata, şi altul pentru mine”?Zsoldics< A spus. Papp B.< Nu am spus.Zsoldics< Eu nu vreau să mint aici, vă rog.El a venit la mine cu o armă ;i mi-a spusasta. Papp B.< Nu am spus. Zsoldics< Cumsă nu, ați spus.

Pre;edintele< Papp Béla zice că nu esteadevărată povestea cu podul feroviar. PappB.< A;a e, nu este adevărat. Zsoldics (ner-vos)< Să vă fie ru;ine onorabile domn. Euspun asta în fața legii, sunt un greco-cato-lic, nu pot să mint. Pre;edintele (căte Zsol-dics)< Îți menții afirmarea? Zsoldics< Pânătrăiesc. Papp Béla nu recunoa;te că i-ar fidat revolverul lui Zoltán, despre tigaia cuotravă recunoa;te că este a lui, însă nu afost în ea nicio otravă, dacă totu;i da, atunciea nu provenea de la el. Apoi, cu permi-siunea pre;edintelui, Papp Béla relateazăcă el nu a fost cauza plecării lui Papp Árpádîn America, din contră, eu au avut legăturica un tată cu un fiu. Pre;edintele închide;edința ;i anunță continuarea ei la ora 3după masa.

Începerea ;edinței< ora 3.00Juratul Baranyi Miklós jr. este scutit

din cauza morții mamei sale. Este chematdintre supleanți geamgiul Győry Károly.Sunt condu;i în sală cei doi inculpați dejaaudiați ;i Papp Zoltán. El nu se considerăvinovat. Nu a participat la evenimente.Papp Zoltán prezintă în depoziția lui că îndata de 16 august a plecat la Kassa. “Înaintesă plec, Papp Béla mi-a dat trei prune us-cate, dar nu a pus în ele nimic când eu amfost prezent acolo”.

Pre;edintele< te atenționez, că nu a;aai spus în fața judecătorului de instruc-ție. Papp Z.< Prunele au fost ro;ii şi țepenedin cauza otravei. Pre;edintele îl atențio-nează din nou din acelaşi motiv. Papp Z.<Este vorba aici de ceva gre;eală. Pre;edin-tele< :i cine a gre;it? Papp Z.< Onorabiluldomn judecător de instrucție. Pre;edin-tele< Să nu vorbe;ti a;a. Papp Béla susținecă dumneta ai avut ideea otrăvirii. Pruneleuscate au fost aduse de dumneata. PappBéla le-a tăiat doar. (Inculpatul râde.)Pre;edintele< Să nu râzi, nu ai niciun motivsă râzi. Papp Z.< Eu în viața mea nu am au-zit până atunci de otravă.

Pre;edintele< Când ai primit dum-neata otrava? Papp Z.< În 25 sau 26 august.Într-o zi din a doua săptămână a lunii au-gust, Papp Béla a primit o scrisoare de lasoția lui să meargă la Odoreu. Eu am rămasacolo, ;i am venit amândoi la Odoreu. Pedrum mi-a dat două cutii, eu l-am întrebatce conțin acestea, dar el mi-a răspuns sănu întreb atâtea. Mi-a spus să torn dinconținutul acestora în paharele tatălui său;i al lui Elemér. Când am ajuns la Odoreu,am găsit acolo pe mai mulți. Nenea Gyulami-a spus< Du-te în pivniță ;i adu ni;tevin. Béla s-a apropiat de mine ;i mi-a spussă pun otravă în vin, dar eu nu am pus.După masa ne-am dus cu Elemér la cătu-nul din Mărtine;ti. S-a adus o sticlă debere din pivniță, dar eu am fost afară pânăcând Béla a desfăcut-o. A turnat în trei pa-hare, pentru el ;i pentru fratele lui, dar nu;tiu ce a pus în ea.

Pre;edintele< E contradicție între măr-turii, Papp Béla susține că dumneata te-aidus după bere, ;i dumneata ai pus otravăîn ea. Papp Z.< Nu-i adevărat. Când i s-afăcut rău lui Elemér, Béla l-a dus în cameră;i mi-a spus că a pus stricnin[ în berea lui.Eu am vrut să-l las acolo pe Béla, dar elmi-a spus că va păți ceva. Mi-a mai spus,dracu’ să-i ia mațele, vezi că nu a pățit ni-mic. Băiatul a amețit, s-a făcut albastru lafață vreo 8-10 minute, apoi i-a trecut. Dupăasta nu am vorbit cu el. (Se încurcă în de-clarații.)

Pre;edintele< Cum s-a întâmplat cutreaba pusă la cale la vila lui Szabó Nor-

bert? Papp Z.< Béla mi-a trimis o scrisoaredupă ce Elemér fusese la el, în care scria<“Dragă Zoltán, adu-l pe Elemér la pod,dincolo de pod este un pavilion pe dig,vor fi acolo mai mulți”.

Pre;edintele< Iar te încurci în ni;tedeclara\ii. Poveste;te-ne treaba cu tipar-nița de bancnote. Papp Z.< Béla a amintit,că există o tiparniță de bancnote cu carese pot face repede 40-50 de mii de forinți.Cu asta l-a ademenit ;i fratele lui. Într-ozi, când Béla a venit acasă, eu am dormitla el. Când ne-am trezit, ne-am dus dimi-neața la un lan de lucernă. A vrut să măînsărcineze cu o afacere mare. Eu, fiindom de afaceri, am vrut să o accept. Ne-ama;ezat ;i mi-a spus că vrea ca Elemér sădispară din viață. Eu am fost ;ocat, l-am ;iîntrebat despre motiv ;i l-am mai întrebat<ai tu Dumnezeu ;i suflet să-l omori?Atunci Béla mi-a spus că sunt un cer;etor,;i atunci treaba a rămas baltă. Am mai dis-cutat o dată în ziua respectivă. Mi-a spus<omoară-l pe Elemér, dar eu am un sufletmai bun ca să-l omor pe Elemér, însă Bélam-a amenințat că îi are în buzunar ;i pesocrul său ;i Tribunalul din Satu Mare, ;ică mă vă aranja el pe mine.

Pre;edintele< Béla susține că dum-neata ai fost cel care l-ai convins pe el lacrimă. (Preşedintele cite;te partea referi-toare din depoziția lui Papp Béla.) PappZ.< Nu-i adevărat. Apoi Papp Zoltán spunecă este nervos ;i spune în general lucruricontrare față de depoziția lui Papp Béla.În legătură cu mersul la Pădurea Noroienispune că la început Papp Béla a fost celcare a vrut să-l ducă pe Elemér la PădureaNoroieni. Apoi ne-am înțeles că eu voimâna caii, iar el îi va da stricnin[ lui Ele-mér, îl dă jos din căruță ;i îl va lovi pânăla moarte.

Pre;edintele< Iar vorbe;ti altceva de-cât în fața judecătorului de instrucție.Papp Z.< Mult onorate domnule pre;edin-te, eu nu am avut niciodată gândul să-lomor pe Elemér. Pre;edintele< Dumneataai fost la cătun în data de 17 noiembrie, ;iPapp Béla susține că ți-a dat o scrisoare.Papp Z.< I-am făcut o asigurare, am vrutsă semneze polița, dar nu a făcut-o. AtunciBéla mi-a spus< adu-l aici pe Elemér, ;i ter-minăm cu el în această seară. I-am spus<Béla, să ai Dumnezeu, să ai suflet ;i lasăbăiatul acela nenorocit în pace. Apoi amie;it ;i mi-a spus< vezi ce loc bun este aicisă-l tragem pe Elemér în ;anț? Eu i-amspus< ai avea tu suflet ;i inimă să-l tragi în;anț ca pe un câine? Béla mi-a spus< cândomul este interesat de ceva, atunci nu maiexistă niciun fel de inimă. Mi-a spus cădacă îl omoară pe Elemér, îi aruncă trupulîntr-o groapă ;i îl acoperă cu o căruță depaie.

Pre;edintele< De unde iei toate astea?Papp Z.< El mi-a spus că eu voi fi amabil ;iîi aduc de la Satu Mare o cană de petrol.Când am intrat în camer[ m-a capacitatdin nou. I-am spus că eu am 3 copii, suntsărac ;i el a lăsat treaba baltă. Atunci a scrisceva, eu am văzut doar atât< “mâine”.Pre;edintele< Nu ți-a spus cu ce scop tre-buie dusă scrisoarea? Papp Z.< Nu a vorbitde nicio intenție de ucidere. Pre;edintele<Te atenționez că te-ai încurcat din nou îndeclara\ii față de mărturia dumitale în fațajudecătorului de instrucție. Ai predat scri-soarea către Elemér, în care a fost scris sămeargă la cinci ;i jumătatate la cătun ;irecuno;ti că Papp B. îl pune pe Zsoldicssă-l omoară? Papp Z.< E o eroare aici. (Segânde;te.) Despre scrisoare ;tiu că Béla ascris-o ;i că a vrut să meargă seara la spi-tal.

Pre;edintele< Altă contradicție față dedepoziția dată în fața judecătorului de in-strucție. Papp Z.< Da, pentru nu am ;tiutce vorbesc. Nu ;tiam nici atât, dacă suntbăiat sau fată. Țin minte că Béla m-a în-trebat, oare nu a; avea ;i eu nevoie de acei

2000 de forinți pe care îi va da lui Zsoldics?Pre;edintele< Ai dus scrisoarea? Papp Z.<Da, la domnul profesor Markos ca să-l lasepe Elemér. Mă gâdeam că poate Béla totu;inu va face chestiunea asta, pentru că m-atot amenințat ;i pe mine. Când m-am dusla ora 11 la domnul profesor Markos, ;tiamcă băiatul este încă la ;coală. Am discutatdespre una-alta cu domnul profesor, şicând era să plec, a sosit Elemér. M-a con-dus până la poartă ;i a spus că ei, băiețiiau ceva ascunzi; în țintirim. I-am dat scri-soarea. M-am gândit că Béla chiar îl punepe Zsoldics să-l împu;te pe acest băiat. I-am ;i spus să nu meargă acolo pentru căva păți ceva. A venit la mine la ujină. Dupăujină l-am condus până la colțul străziiPetőfi, mai mult nu ;tiu despre el. Mi-amai spus pe cuvânt de onoare c[ nu vamerge la cătun. Eu m-am dus la un negus-tor de cereale, iar de aici la calea ferată laora 6 sau 6 ;i jumătate.

Pre;edintele ordonă citirea depozițieilui Papp Z. dată în fața judecătorului deinstrucție, din cauza diferențelor în celedouă mărturii. (Se ;i întâmplă, contradic-țiile se văd.) Pre;edintele pune următoareîntrebare< Ai primit dumneata ceva banidupă asasinat? Papp Zoltán zice că a primit135 de forinți, dar i-a fost jenă să spună căi-a dat împrumut lui Béla 80 de forinți dinprețul calului vândut. A vrut să-mi dea200 de forinți dar eu am refuzat. (Animațieîn sală. Pre;edintele sună din clopoțel.)Mi-a dat ;i bani mai puțini, 1-2 forinți oca-zional.

Pre;edintele< Ai susținut în fața ju-decătorului de instrucție, că ai fost ade-menit cu bani. Papp Z.< Nu. El m-a ame-nințat tot timpul. Eu nu l-am dus acolo peElemér niciodată. Ei l-ar fi omorât încă înseptembrie. Béla m-a amenințat ;i cu re-volverul. A vrut să-l omor ;i pe Árpád inAmerica, mi-ar fi dat 600 de forinți. PappZ. nu mai are nimic de spus. Se citesc de-pozițiile lui Papp Béla ;i Zsoldics conformprocedurii legale. Amândoi susțin celespuse de ei după confruntare. Pre;edintelesuspendă ;edința pentru 5 minute.

Audierea martorilorPre;edintele< terminându-se proce-

dura de dovedire, urmează audierea mar-torilor. Bojczán László, 30 de ani, născutla Homorod, domiciliat în hotarul Odo-reului, căsătorit, greco-catolic, argat. Spu-ne, că a auzit împu;căturile mergând cătrecasă cu boii. Spune că a auzit 3 împu;cături.Însă la întrebarea pre;edintelui dacă e sigurcă a auzit 3 împu;cături spune că nu-;iaminte;te exact. Când a ajuns acasă a văzutcă ciobanul fuge. Pre;edintele< Cine a fostciobanul respectiv? Martorul< Zsoldics Mi-hály. Când acesta a fugit către el, i-a uratseară bună ;i l-a întrebat de unde vine înfugă? Zsoldics i-a spus că a furat un pic detrifoi ;i a fugit ca stăpânul să nu-l observe.Martorul susține că Zsoldics a fost treazde tot, el nu a observat nimic la el.

Pre;edintele< Dumneata ai fost pri-mul care a văzut cadavrul? Martorul< Eu;i soția am venit la Satu Mare. Însă soțiamea a mers pe alt drum, unde a fost cada-vrul. Ea mi-a spus că capul cadavrului afost plin de sânge. M-am dus ;i eu acolosă-l văd, dar nu l-am recunoscut, însă amvăzut că e mort. Când am plecat de acolo,onorabilul domn m-a întrebat cine zaceacolo? I-am spus că nu-l cunosc. Pre;edin-tele îi arată martorului bâta care a fost gă-sită lângă cadavru. Martorul a spus că estevorba de bâta pe care a văzut-o ;i el. Dupăce niciuna dintre părți nu a dorit ca mar-torul să jure, completul nu i-a solicitat unjurământ. Urmeaz[ soția lui Bojczán Lás-zló. Având în vedere că abia ;tie ceva un-gure;te, părțile ;i inculpații nu au dorit săfie ascultată, a;a că ea nici nu a fost ascul-tată. Végső Mihály, 37 de ani, în prezentangajat la Kolozsvári Károly din Satu Mare,

căsătorit, gr.-cat. Poveste;te că în data de28 septembrie s-a ținut la el ziua de ono-mastică de Mihai. A venit la el Papp Béla,l-a chemat afară pe Zsoldics, iar pe minem-a trimis pe drumurie de câmp ;i mi-aspus să strig dacă se apropie cineva.

Pre;edintele< Cum a venit Papp Béla,a avut pu;că la el? Martorul< Da, a avut.Apoi eu m-am întors ;i l-am găsit pedomni;or (Elemér) în fața casei şi el mi-aspus că a fost atacat pe drum. După acesteamartorul relatează ce a mai făcut cu Zsol-dics. Au luat ni;te porumb din magazie ;iau muncit împreună. El a fost cel care aîmpiedicat să fie dus cadavrul de la loculfaptei la cătun până când nu sosesc acolooamenii legii. Procurorul ;i avocatul Her-man mai adresează ni;te întrebări marto-rului, ;i pentru că nu există obiecții, mar-torul este pus să jure. Orosz Mihály, 41 deani, născut la Iojib, salahor greco-catolic.Acesta a fost cel care a adus calul mic griîn data de 28 septembrie la Satu Mare caElemér să plece cu el la cătun cu mesajulsă se grăbească pentru că onortabila doam-nă este grav bolnavă. El nu ;tie mai multe,pentru că s-a dus acasă pe jos.

Pre;edintele< Ai primit ceva pentruasta? Martorul. Da, 40 de crăițari. Marto-rului i se solicită jurământul. Lázár Móricz,arenda; ;i cârciumar, spune că Papp B. i-a solicitat ca Elemér să fie omorât. El nu afost de acord, ;i i-a spus lui Papp Béla sărenunțe la această idee. La care Papp Bélai-a spus că nu renunță, asta a;a trebuie săfie, pentru că el nu se descurcă în situațialui, este plin de datorii, iar când eu nu m-am angajat la acest lucru, mi-a solicitat săfac rost de altcineva, însă mi-a promis înprealabil 10 mii de forinți. După ce însăeu nu m-am angajat, ;i nici nu am desem-nat pe cineva, mi-am zis< Slavă Domnuluică mi-a dat minte. Apoi a venit târgul deSf. Mihai, când eu am avut treabă la comi-sia de orfani. Mai târrziu Papp B. mi-a spuscă s-a otrăvit. După asta mi-a dat o foaiede hârtie pe care erau trecute toate datoriilelui, ;i mi-a spus să-i cumpăr toate pămân-turile. Eu însă nu m-am putut angaja laa;a ceva ;i l-am sfătuit să spună toate aces-tea soției lui, a;a cum fac toți oamenii ;i sămai cugete bine. La întrebarea apărătoruluicum s-a comportat Béla cu Zsoldics, mar-torul a spus că Zsoldics a fost omul de în-crederea al lui pentru că a fost disciplinat;i nu a fost a;a cum au fost ceilalți argați.Procurorul nu consideră necesar ca mar-torul să depună jurământ, însă apărătoriiKelemen ;i Fejes da. Completul se retragepentru consfături ;i în urma hotărârii sesolicită jurământ din partea martorului.

Lőrincz Eszter. După ce niciuna dinpărți nu dore;te audierea ei, nu face nicicompletul. Markos Imre ;i soția lui, ErneiIda. Amândoi povestesc cazul începânddin 28 septembrie, când Elemér a fost duscu calul cel mic la cătun. În data de 29 sep-tembrie (1899) Elemér a venit acasă doarpe la ora 11-12 ;i a povestit tot ce i s-a în-tâmplat< c[ a fost fugărit ;i că cineva a vrutsă-l omoare prin lovituri. În 18 noiembrie,înainte de masă Zoltán a venit la locuințaunde Elemér a stat în chirie ;i s-a interesatde el. Când Elemér s-a dus acasă, a discutatcu Zoltán un sfert de oră. La masa de prânzElemér a spus că va merge la Zoltán la uji-nă. A fost însă atenționat să fie acasă latimp. A plecat ;i de atunci martorii nu l-au mai văzut. Procurorul i-a întrebat pecei doi, ce comportament a avut Eleméracasă. Amândoi au spus că a avut un com-portament excelent, ;i a făcut tot ce i s-acerut. Completul a solicitat jurământ dela amândoi. Pre;edintele închide ;edința;i fixează continuarea ei pentru a doua zidimineața la ora 9.” (Szamos, 23 mai 1900, ediție specială)

Traducere Veres IstvanRubric[ realizat[ de A. Zaharia

Continuare `n num[rul urm[tor

Procesul criminalilor Papp Béla, Papp Zoltán;i Zsoldics Mihály, `n aten\ia `ntregii \[ri

~n num[rul urm[tor afla\i ce pedepse au primit criminalii

4 Informa\ia de Duminic[/24 martie 2019

PERSONALIT~}IPentru `ntrebarea preluat[ din ziarul Informa\ia Zilei, nu-mi aduc aminte ca

domnul Emil Constantinescu s[ ne fi mul\umit vreodat[. Mai mult, a l[sat s[ se`n\eleag[ c[ i-ar fi sugerat-o "p[rintele Lupu" `ntr-o `nt]lnire de tain[. Adev[rata`nt]lnire a avut-o cu ziarul Informa\ia Zilei din 26 octombrie 1996, deci cu 17 zile`nainte de celebra confruntare.

Anul Centenarului Unirii a con-tribuit la mai buna cunoaștere a per-sonalităților din părțile noastre careau fost prezente în „ziua astrală” aneamului nostru la Alba Iulia. Nuse poate însă spune că subiectul afost epuizat. Informații noi, obținutedin documente vechi, care faciliteazămai buna cunoaștere a unor perso-nalități, oferă cercetătorului surpri-ze plăcute. Este și cazul preotuluigreco-catolic Laurențiu Avram dinCorund, care a fost prezent la MareaAdunare Națională din 1 Decembrie1918 de la Alba Iulia.

Despre preotul greco-catolic Lauren-țiu Avram se știu destul de puține lucruri,uneori eronate (într-o sursă electronică),deși este unul dintre participanții la MareaUnire. Vom încerca în cele ce urmează săaducem câteva contribuții la cunoaștereavieții și activității sale.

Născut într-o familie preoțească

S-a născut în 28 septembrie 1872 laCurtuiuşu Mare, protopopiatul Şomcuta(acum în județul Maramureș, dar putemspune că de fapt este vorba despre „Chioa-rul istoric”), în familia preotului IoanAvram, paroh în acea localitate.

Laurențiu Avram a urmat câteva clasegimnaziale la Baia Mare, unde a fost coleg,printre alții, cu viitorul prefect al județuluiSatu Mare, Aurel Nistor, dar și cu VictorVașvari, cu care se va mai intersecta demulte ori în viață. Liceul l-a absolvit în1892 la Beiuş, în anul terminal fiind colegcu tineri care aveau să ajungă personalitățiale Bisericii și Neamului, preoții greco-catolici< Romul Buzilă, Avram Dragoș, Ca-mil Selăgeanu, Ioan Ternovan și Ioan Tru-fașiu, cu toții foarte legați de ținuturilesătmărene.

Teologia a urmat-o la Gherla, colegfiind cu Victor Vașvari, și el slujitor la Co-

rund, după cum vom vedea.

Căsătorit într-o familie nobilăA fost căsătorit cu Gabriela, fiica pr.

Gavril Meseșian (1844-1918). Familia Me-seșian este foarte interesantă, în sânul einăscându-se în anul 1873, la Acâș, fiulCoriolan (1873-1932), care avea să ajungăavocat, remarcându-se ca unul din arti-zanii Unirii din părțile sălăjene. De altfel,Coriolan Meseșian a absolvit liceul tot laBeiuș, în 1891, se cunoștea deci foarte binecu Laurențiu Avram.

Soția părintelui Gabriel Meseșian senumea Tesfania Sötér și era originarădintr-o veche familie care fusese înnobi-lată de către Leopold, împăratul Austrieişi regele Ungariei, la 1659 și de către Fer-dinand I, împăratul Austriei şi regele Un-gariei (ca Ferdinand V), în anul 1842. Înaceastă familie s-a născut un preot greco-catolic care a slujit la Gerăușa, George Sö-tér, dar și Ana-Rachila Sötér, care a fostmama preoților Ioan, Traian și PatriciuTrufașiu, născuți tustrei la Giorocuta, cuimportante contribuții și ei la emancipareasocială, culturală și națională a românilordin părțile noastre.

Laurențiu Avram a fost hirotonit în 8aprilie 1898, desigur după cununia carecredem că a avut loc în Chieșd.

Preot în Sălajul istoricImediat după hirotonire a fost numit

preot cooperator în localitatea natală, aju-tându-și tatăl întru slujire. După decesulacestuia a asigurat el administrarea paro-hiei. Dar, era o parohie prea mare pentruun preot atât de tânăr (1200 de credincioși,cu tot cu cei din filia Fericea), astfel că dela începutul anului 1900, s-a transferat laCorund. Această parohie număra la 1900în jur de 800 de credincioși, aici socotin-du-i și pe cei din filiile Ser, Bogdand, Na-dișu Hododului și prediile (moșiile, cătu-nele) Baromlac și Szegény Ag. Dar, venisefoarte aproape de parohia socrului său, laChieșd> aceste localități, astăzi în județe

diferite, sunt separate de valea Maja. Pa-radoxal însă, valea parcă îi unește pe să-teni, din adâncurile istoriei aceste comu-nități au fost apropiate; și, putem spuneîn cunoștință de cauză că liantul este cre-dința creștină și bunul simț moștenit dela strămoși. Așa cum au fost și cei doi pa-rohi, socru și ginere.

Acest prim răstimp al părintelui Lau-rențiu Avram în Corund a fost scurt, ră-mânând doar un an. În anul 1903 face unschimb de parohii cu fostul său coleg deteologie Victor Vașvari, căruia îi decedasesoția. Aceasta avea doar 18 ani și nu avu-seseră decât doi ani de la căsătorie, în grijapreotului Victor Vașvari rămânând un co-pil mic. Soția lui Victor Vașvari fusese Au-relia, sora mai cunoscutului avocat și no-tar, dr. Augustin Mircea. Familia Mirceadeținea în acea perioadă multe proprietățiîn zona Bogdand-Corund.

Așa a ajuns părintele Laurențiu Avramca din 1903 să funcţioneze ca adminis-trator parohial la Valcăul Maghiar (aziValcău de Jos, jud. Sălaj), aparţinând pro-topopiatului cu acelaşi nume.

Din Corund la Alba IuliaA revenit apoi, fiind pentru o mai lun-

gă perioadă de timp legat de parohia Co-rund. A slujit în această parohie, aparți-nătoare atunci de protopopiatul Șamșud,între anii 1906-1920. În anul 1906 eramembru al comitetului jurisdicțional lacomitatului Sălaj, alături de alți fruntașiromâni ca< Vasile Mureșan, Vasile Pătca-șiu, Antoniu Băliban, Ioan Bruchental,Ioan Vașvari, Victor Vașvari, GheorgheȘimonca, Alexa Varna, Gavril Cherebețiu,Teofil Varna, Laurențiu Avram, Ioan Mol-dovan.

Despre activitatea sa pe plan cultural-publicistic, știm că a colaborat la diversepublicații religioase transilvănene. S-a afir-mat ca unul dintre animatorii vieții spiri-tuale, culturale și naționale în zona Co-rund-Chieșd-Bobota.

În septembrie 1906 a fost prezent la„Expoziţia Generală Română” de la Bu-

cureşti. A făcut parte din DespărțământulŞimleu al „Astrei”, cel puțin din anul 1909.

Toamna anului 1918 a debutat cu unnecaz în familia lui Laurențiu Avram. Atrecut la cele veșnice socrul său, slujitorîn parohia vecină Corundului, Chieșd (co-mună care aparține județului Sălaj), din1874 până la 5 octombrie 1918, deci maimult de patru decenii.

Părintele Laurențiu Avram s-a remar-cat în toamna anului 1918, organizândgarda naţională şi Consiliul Național Ro-mân Chieşd, fiind prezent şi la Alba Iuliaîn 1 Decembrie 1918, în calitate de delegatal Cercului electoral Dioșod, alături deavocatul dr. Ladislau Gyurco (Domnin),dr. Aurel Hetco și George Petruca (Jibou)și Dionisiu Pop Moldovan din Brusturi.

Probabil că după întoarcerea din „Ce-tatea Învierii” neamului românesc, preotulLaurențiu Avram a fost arestat. Dar marei-a fost bucuria în primăvară, pentru că la18 aprilie 1919 a fost unul dintre princi-palii organizatori ai festivității de primirea trupelor române în orașul Șimleu Silva-niei. În acea zi fusese eliberat și Corundulde către trupele române. Sătenii corundanile-au făcut soldaților români o primirefrumoasă. O parte a trupei a staționat însat, sărbătorind în Corund Învierea Dom-nului. Din ordinul comandantului s-a tri-mis o trăsură la Zalău după preotul Lau-rențiu Avram, care a oficiat slujba de Paști.Bătrânii satului povesteau, după ani de zi-le, că preotul Avram „mai mult plângeaîn timpul zilei”. În ziua de Paști a urmat omare serbare câmpenească, organizatăspontan, la care au participat sătenii și mi-litarii.

Chieșd, ultimul popasDupă decesul socrului său, Laurențiu

Avram s-a transferat în parohia acestuia.Chieșdul era o parohie mai mare decâtCorundul, tot în jur de 1.200 de credin-cioși aidoma Curtuișeniului de la începu-tul preoției lui Laurențiu Avram. Familiasocrului său lăsase un frumos renume înChieșd. De altfel, aidoma lui Gavril Me-

seșian, Laurențiu Avram a slujit în Chieșdpână la repausare.

Deși școala confesională din Chieșddevenise de stat, a predat religie, pentru anu lăsa sufletele tinere să se piardă în ne-credință.

A trecut la cele veșnice în 20 decem-brie 1935 la Zalău, probabil la spital. Înacest stadiu al cercetărilor noastre nu știmunde își doarme somnul de veci. Terenulcercetării vieții și activității preotului gre-co-catolic rămâne deschis. Faptul că apar-ține Sălajului istoric poate fi un atu, el poa-te fi lesne revendicat și trebuie să se în-tâmple acest lucru, atât de Corund cât șide Chieșd, dar și Curtuiușu Mare, toatefiind repere ale existenței sale.

Bibliografie<Ioan Ciocian, Lupta Bisericii RomâneUnite din Sălaj pentru drepturi naţionaleşi făurirea statului naţional unitar românîntre anii 1848-1918, în A.M.P., XVI, Za-lău, 1992, pp. 431-432. Ioan I. Șerban, Nicolae Josan (coordona-tori), Dorin Giurgiu, Ionela Mircea,Dicţionarul personalităţilor Unirii< Tri-mișii românilor transilvăneni la MareaAdunare Națională de la Alba Iulia, Alba-Iulia, 2003, p. 278.Lupta românilor din Ţara Silvaniei pentrudrepturi politice şi făurirea statului naţio-nal unitar român (1905-1918), Cluj-Na-poca, 1985, pp. 30, 242.Ioan Musca, Membrii sălăjeni ai „Astrei”(1861-1918), în „Acta Mvsei Porolissen-sis”, Zalău, XVI, 1992, p. 513.Constantin Pavel, Şcoalele din Beiuş.1828-1928. Cu o privire asupra trecutuluiRomânilor din Bihor, Beiuş, 1928, p. 251.Ioan cavaler de Puşcariu, Date istorice pri-vitoare la familiile nobile române, vol. I,Cluj-Napoca, 2003, p. 36.Lazăr Temian, Corund. Studiu monogra-fic, Baia Mare, 2004, pp. 69, 73.„Vestitorul”, Oradea, an XII, 15.01.1936.http

24 martie 2019/Informa\ia de Duminic[ 5

INTERVIU“Profesia de polițist nu presupune un program de muncă de 8 ore pe zi, înseamnă mult mai

mult. Dacă onoarea, cinstea, spiritul civic și dorința de a-i ajuta pe semeni se numără printrecalitățile și vocația unui tânăr care se gândește la o carieră în poliție și dorește să își dedice viitorulacestei profesii, atunci îl așteptăm printre noi!”

Despre oamenii care au grijă desiguranţa noastră, sub grija căroraintră o parte din drepturile noastre,nu se vorbeşte prea des. Sunt oa-menii în uniformă, care depun ju-rământul de a fi în slujba societăţiişi nu invers. Poliţiştii, pe care mulţiajung să se înverşuneze, sunt oa-menii care prin simpla prezenţă peşosele ne oferă siguranţa zilei demâine, sunt oamenii cărora cu si-guranţă le datorăm mulţumiri şiaprecieri.

Comisar şef de poliţie Sorin Staneste actualmente inspectorul şef al In-spectoratului de Poliţie Judeţean SatuMare, şi de la el am aflat ce înseamnăcu adevărat a fi poliţist. Școala primară,gimnazială și liceul le-a urmat în SatuMare. Studiile universitare le-a realizatîn Cluj –Napoca, fiind licențiat al Fa-cultății de Drept din cadrul Universi-tății „Babe;-Bolyai” Cluj Napoca, înanul 1998. În cadrul aceleiași facultăția urmat şi cursurile postuniversitare,iar pe parcursul carierei a participat lamai multe cursuri de perfecționare șispecializare în profesie atât în țară, câtși în străinătate.

Sorin Stan se află în „slujba sătmă-renilor” din luna martie a anului 1993,adică de exact 26 de ani. Pe parcursulcarierei profesionale acesta a ocupatatât funcții de execuție, cât și  funcțiide conducere în cadrul Serviciului deInvestigare a Criminalității Economice.Începând cu luna aprilie 2017 a fostîmputernicit ca adjunct al șefului In-spectoratului de Poliție Județean SatuMare pe linia investigării criminalității,iar din luna mai 2017 ocupă prin îm-puternicire și ulterior prin concurs,funcția de șef al inspectoratului. „Con-sider că fiecare perioadă a carierei îșiare semnificația și importanța ei, con-tribuind la evoluția mea profesională”,ne-a mărturisit inspectorul şef,comişar şef de poliţie Sorin Stan.

Dacă noi îi vedem oameni duri, pu-ternici şi oarecum, „de neatins”, SorinStan a fost de acord să ne dezvăluiecum este de fapt viaţa eroilor care îm-bracă uniforma de poliţist.

- Ce v-a determinat să alegeţiaceastă meserie?

- Este profesia care mi se potriveștecel mai bine și cred că atunci când alegio profesie, în primul rând trebuie săvezi dacă ți se potrivește pe profilulpsihologic, pe temperament, pe aștep-tările care le ai de la carieră și de la via-ță.

- V-aţi gândit vreodată să re-nunţaţi la această meserie?

- Nu, nu m-am gândit să renunț laaceastă profesie, pentru că nu sunt opersoană care să renunțe la idealurilesale și cred că în orice meserie trebuiesă ai un har. Dacă onoarea, cinstea, spi-ritul civic și dorința de a-i ajuta pe se-meni sunt calitățile unui om, atuncicariera de polițist devine și o pasiune,nu doar o meserie.

- Cât durează pregătirea unuipoliţist şi în ce constă aceasta?

- Formarea profesională a unui po-lițist se realizează în două modalități,prin formarea inițială și formarea con-tinuă. Prima se face prin absolvireacursurilor în cadrul instituțiilor de în-vățământ ale M.A.I., respectiv a școlilorde agenți de poliție și cele ale Acade-

miei de Poliție Alexandru Ioan Cuza.Formarea continuă se realizează prinurmarea unor cursuri de capacitateprofesională, stagii de documentare,cursuri pentru schimbarea specialită-ții/profilului de muncă.

Ținând cont de dinamica legislati-vă, de faptul că infractorii își diversificăși elaborează mereu noi moduri deoperare, specializându-se chiar, aș spu-ne că polițistul învață, se pregăteștecontinuu și se adaptează la aceste rea-lități.

- Modul în care gestionaţi o si-tuaţie de criză, modul în care staţi devorbă cu oamenii care trec printr-oastfel de situaţie sunt lucruri care seînvaţă şi ele în şcoală?

- Școala oferă informații teoretice,studii de caz, însă aceste modalități seperfecționează în timp, prin multămuncă și studiu susținut. Situațiile decriză sunt însă momente delicate, pecare încercăm, cât putem, să le preve-nim. Ce pot să vă spun este faptul că,un bun manager va gestiona aceste si-tuații în echipă, alături de specialiști șiprin colaborare cu alte instituții ale sta-tului cu competen\e în domeniu, înfuncție de natura crizei.

Comunicarea are un rol primordialși esențial în gestionarea situațiilor decriză, iar oamenii care trec printr-o si-tuație grea trebuie să știe că suntemalături de ei, în slujba lor și că încercămsă găsim mereu cele mai bune soluții.

Conducerea Inspectoratului Județeande Poliție Satu Mare este o activitatecare se desfășoară în condițiile uneiperpetue presiuni, iar momentele decriză nu sunt rare. Gestionarea uneiinstituții cu reprezentare la nivelul în-tregului județ presupune o dedicare to-tală. Această datorie pe care mi-amasumat-o, mă motivează și mă onorea-ză în fiecare zi.    

- Cum arată de fapt viaţa unuipoliţist? Câte sacrificii şi compromi-suri este nevoit să facă de fapt unpoliţist?

- Viața de polițist este una frumoa-să și plină de provocări, pe care o de-dică, pe de o parte, societății, căreia îiasigură liniște și siguranță, iar, pe dealtă parte, familiei, însă, viața de familieare de suferit, ținând cont de faptul că,24 de ore din 24, polițistul este în slujbacetățeanului, indiferent de oră, zi sauanotimp. Un bun polițist nu trebuie săaplice legea cu sufletul, nu trebuie săaibă ezitări, el trebuie să acționeze înspiritul și litera legii, fără a face com-promisuri și fără a se lăsa influențat.Nu înseamnă că  nu trebuie să mani-feste empatie, dar să o dubleze cu ex-periență și cunoaștere. Polițistul tre-buie să acționeze rapid și acțiunile saleînseamnă fapte pentru menținerea or-dinii în societate.

- Majoritatea intervenţiilorpoliţiştilor au apariţii în presa online,scrisă şi audio-vizuală. Spuneţi-ne cenu se vede niciodată acolo?

- Din păcate, nu se vede muncaenormă din spatele rezultatelor obți-nute, eforturile depuse de polițiști, tim-pul necesar documentării și probăriiactivității infracționale, dar mai cu sea-mă suferința ascunsă din sufletul po-lițistului care interacționează cu victi-ma aflată în dificultate sau suferință.Să nu uităm, că și polițistul ca și oriceom trăiește o multitudine de sentimen-te, care îl motivează și mai mult în luptacu infractorii. 

- Care sunt cele mai copleşitoaremomente în activitatea unui poliţist?

- Sunt dificile momentele în caretrebuie să anunți familiile ale căror ru-de au fost victimele unor infracțiuni

de omor sau alte violențe, ori care și-au pierdut viața în urma unor accidenterutiere. Uneori, înseamnă și lacrimi înfața unor întâmplări dramatice sau în-trebări sfâșietoare cărora nimeni nu lepoate găsi răspunsul.

În astfel de situații, trebuie să îțialegi cu grijă cuvintele și să transmițipersoanelor afectate un sentiment desiguranță. Astfel de momente nu țindoar de pregătirea profesională fiindnevoie și de experiența de viață.

- Cum vedeţi dumneavoastră căsunt priviţi poliţiştii în societate?

- Eu cred că polițistul este văzut înacest moment de societate așa cum tre-buie, adică garantul respectării legii șial siguranței fiecărui cetățean. Cred căsocietatea românească a făcut pasulnecesar, trecând de la imaginea men-ținută în percepția publică de zecile deani de comunism. Poliția Română esteo instituție dinamică, întinerită, cu ozestre umană prețioasă. Nu înseamnăcă nu greșim uneori sau că nu avempolițiști ale căror fapte nu ne onorează,dar aceștia sunt deja foști colegi, pentrucă Poliția Română are mijloace de eva-luare și autoreglare.  

Consider că s-au făcut pași impor-tanți și reușim, prin activitățile pe carele desfășurăm zi de zi, prin o bună cu-noaștere și aplicare a legilor, prin res-pect față de cetățean și de nevoile aces-tuia, dar și prin multă deschidere șitransparență, să avem o imagine bunăatât la nivel județean, cât și național.Poliția trebuie privită în ansamblu și,evident, este de datoria fiecărui polițistsă contribuie la păstrarea și creștereaimaginii instituției, depunând toateeforturile pentru îndeplinirea atribu-țiilor profesiei de polițist.

- În fiecare an marcaţi ZiuaPoliţiei Române, dar ce însemnătateare această zi pentru dumneavoastră?

- Pentru mine este o zi deosebită,o zi de sărbătoare, în care celebrăm co-eziunea de breaslă și încununarea efor-turilor depuse de-a lungul anului depolițiști, pentru liniștea societății. ZiuaPoliției Române are o dublă însemnă-tate, fiind sărbătorită în fiecare an con-comitent cu unul dintre cele mai im-portante praznice ale creștinătății or-todoxe „Buna Vestire”, marcând prinsemnificațiile sale, alături de bucuriacreștinească, sentimentul de încredereîn valorile umane.

- Ce sfat le daţi tinerilor care segândesc să îşi dedice cariera, viitorul,acestei meserii?

- Să înceapă cu o reală introspecțieși să își analizeze, în primul rând, ca-pacitatea de a se sacrifica și de a dărui.

Profesia de polițist nu presupuneun program de muncă de 8 ore pe zi,înseamnă mult mai mult. Dacă onoa-rea, cinstea, spiritul civic și dorința dea-i ajuta pe semeni se numără printrecalitățile și vocația unui tânăr care segândește la o carieră în poliție și doreștesă își dedice viitorul acestei profesii,atunci îl așteptăm printre noi!

Pentru toate sacrificiile, pentru si-guranţa pe care ne-o oferiţi, cu sigu-ranţă nu ajunge un simplu„mulţumesc”, însă e minimul gest pecare noi, cetăţenii îl putem face. Şi pen-tru că în fiecare an, pe data de 25 mar-tie, se sărbătoreşte Ziua Poliţiei Româ-ne, vă dorim un sincer „La mulţi ani!”,atât dumneavoastră cât şi tuturor ca-drelor militare.

A consemnat Larisa Matei

Comisar șef de poliţie Sorin Stan `n mijlocul noilor angaja\i la IPJ Satu Mare, septembrie 2018

Comisar șef de poliţie Sorin Stan oferind un premiu la aniversarea a 100 de aniîn cadrul campaniei “O viață cât un Centenar”

Sorin Stan< Poli\ia este o institu\ie dinamic[, întinerit[, cu o zestre uman[ pre\ioas[

Michelle Obama a fost invitatăîn podcast-ul lui Conan O’Brien,unde a vorbit despre provocărilecreșterii celor două fiice ale sale,Malia Obama, în vârstă de 20 deani, și Sasha Obama, în vârstă de17 ani, la Casa Albă.

„A trebuit să fim părinți creând obulă de normalitate într-o lume destulde nebună, de anormală. Am petrecutopt ani spunându-ne< “Este în regulă.Vom fi în regulă, este normal, doar mergila școală. Ai bărbați cu arme… știi ce,ești în siguranță, nu te plânge! Ai mân-care, așa că nu te plânge”. A fost foartedificil să le menținem în realitatea lor.Să ne asigurăm că mergem la conferin-țele părinte-profesor, și că mergem lameciuri și că stăm pe margine alături deele”, povestește Michelle.

Fosta Primă Doamnă a Statelor Uni-te a adăugat că un lucru foarte importanta fost ca Sasha și Malia să aibă petreceriîn pijamale cu prietenele, la fel ca restulcopiilor de vârsta lor.

„Veneau copii să doarmă la noi. Îmiadmir copiii pentru modul în care aureușit să reziste cu grație și calm. Au fostnevoite să sacrifice o bună parte din co-pilărie, trăind în această lumină și fiind

subiectul a câtorva lucruri neplăcute șiînvățând, la o vârstă foarte fragedă, cumîți revii din asta. Ele erau cele care mer-geau în fiecare zi în lume, încercând săfie niște fete normale”, a încheiat Mi-chelle.

Becoming

Memoriile fostei prime doamne aAmericii, Michelle Obama, au apărut laeditura Crown, sub titlul „Becoming”(Devenind). 400 de pagini dense, reme-morând un parcurs existențial de excep-ție, de la copilăria petrecută într-unuldintre "cartierele dificile" ale Chicago-ului, la perioada în care a făcut istorie,la Casa Albă între 2009 și 2017.

“Devenind” este un titlu superb, pecare această carte înțeleaptă și gravă îlmerită cu prisosință. Fosta PrimăDoamnă Michelle Obama dezvăluie, încartea de memorii că s-a confruntat cudificultăţi în căsătorie şi în sarcina celordouă fiice.

Sarcina

Ea dezvăluie un avort spontan şi fap-tul că a recurs la inseminarea artificialăpentru a le concepe pe cele două fete,

Malia şi Sasha. Michelle Obama a de-clarat, că s-a simţit “pierdută şi singură”după avortul spontan care a avut loc înurmă cu 20 de ani.

“Am simţit că am eşuat, pentru cănu ştiam cât de obişnuite sunt avorturilespontane, deoarece nu vorbim despreele”, a declarat fosta avocată şi adminis-tratoare de spital. “Ne instalăm în dure-rea noastră şi ne gândim că suntem,cumva, frânte”, a continuat ea, adăugândcă “este important să se vorbească cumamele tinere despre faptul că au locavorturi spontane”.

Ea a declarat că, la vârsta de 34 deani, şi-a dat seama că “ceasul biologiceste real” şi că “producerea ovulelor e li-mitată”, ceea ce a determinat-o să hotă-rască să recurgă la fertilizarea in vitro.“Cred că este cel mai rău lucru pe careni-l facem unele altora, ca femei, şi anu-me să nu ne spunem adevărul desprecorpurile noastre şi despre cum funcţio-nează”, a spus Michelle Obama.

Căsătorie

Relaţia sa de cuplu a întâmpinat di-ficultăţi uneori, mai ales după ce soţulsău a intrat în legislatură la nivelul sta-tului, lăsând-o singură acasă, unde a fost

nevoită să-şi administreze singură in-jecţii în cadrul procedurii de inseminareartificială, dezvăluie fosta Primă Doam-nă.

“Pentru noi, consilierea cu privire lacăsătorie a fost una dintre metodele princare am învăţat să vorbim despre disen-siunile noastre”, a declarat ea.

“Cunosc prea multe cupluri tinerecare se confruntă cu dificultăţi şi credcumva că e ceva greşit cu ele. Iar eu vreausă ştie că Michelle şi Barack Obama, careau o căsnicie fenomenală şi se iubescunul pe celălalt, lucrează la căsătoria lor.Şi primim ajutor în căsătoria noastră,atunci când avem nevoie”, a adăugat fostaPrimă Doamnă.

Ea povesteşte, în carte, seara de varăîn care s-a îndrăgostit, la Chicago, deBarack Obama< “Imediat ce mi-am datvoie să simt ceva pentru Barack, senti-mentele au năvălit - o explozie de do-rinţă, recunoştinţă, împlinire, uimire”.

Trump

Michelle Obama scrie în “Beco-ming” că nu-i va “ierta niciodată”preşedintelui Donald Trump faptul că apromovat teoria “birther”, potrivit căreiasoţul său nu s-a născut în Statele Unite,

potrivit unor fragmente publicate depresa americană. “Toată treaba (cu «bir-ther») a fost o nebunie şi o răutate, bi-neînţeles, care abia îşi ascunde bigotis-mul şi xenofobia subiacente. (…) Şi dacăcineva cu o minte instabilă şi-ar fi în-cărcat puşca şi ar fi venit cu maşina laWashington? Şi dacă acea persoană ne-ar fi căutat fetele?

Donald Trump, prin insinuările salezgomotoase şi nechibzuite, mi-a pus înpericol siguranţa familiei. Iar pentru astan-am să-l iert vreodată”.

Ea mărturiseşte că a fost şocată cânda aflat despre victoria lui Trump în ale-gerile prezidenţiale şi că a “încercat săblocheze totul”.

Trump a comentat unele fragmentedin cartea de memorii a lui MichelleObama.

“Michelle Obama a primit mulţibani să scrie o carte, iar ei insistă mereusă ieşi cu controverse. Am să vă dau euunele înapoi. (…)

Eu n-am să-l iert niciodată pe BarackObama pentru ceea ce a făcut armateiStatelor Unite prin faptul că nu a fi-nanţat-o corespunzător. Ceea ce le-a fă-cut el militarilor noştri a făcut aceastăţară foarte nesigură”, a declarat Trump.

Vera Pop

6 Informa\ia de Duminic[/24 martie 2019

VEDETEMemoriile fostei prime doamne a Americii, Michelle Obama, au apărut la editura Crown, sub

titlul „Becoming” (Devenind). 400 de pagini dense, rememorând un parcurs existențial de excepție,de la copilăria petrecută într-unul dintre "cartierele dificile" ale Chicago-ului, la perioada în carea făcut istorie, la Casa Albă între 2009 și 2017.

Fosta prim[ doamn[ a Statelor Unite, Michelle Obama ;i-a publicat memoriile

24 martie 2019/Informa\ia de Duminic[ 7

TURISM

Cu câteva săptămâni în urmăam început un mic serial, pentru ane cunoaște și a ne face cunoscutelocurile minunate, monumenteleistorice și arhitecturale, obiecteleturistice din județ.

Am început vizita noastă în munici-piul Satu Mare și probabil, în curând vommai reveni, dar pentru o mai mare va-rietate, de data aceasta vom poposi pen-tru puțin timp la Carei, unde ghidul nos-tru va fi Bogdan Georgescu, directorulDirecției pentru Cultură din localitate,care, prin câteva materiale ne va arătafrumusețile acestui orășel minunat.

Acum, în perioada Postului Mare,mai mult ca oricând, dacă mergem un-deva, suntem tentați să vizităm bisericile.Astfel, am decis în prima noastră plim-bare prin Carei să cunoaștem bisericiledin municipiu.

"Multiculturalismul tradițional și va-rietatea confesională a Careiului sunt re-liefate prin numărul lăcașelor de cult" -relatează interlocutorul nostru. "De-alungul secolelor, orașul a integrat și a datdovadă de toleranță comunităților de di-verse origini, etnii și confesiuni, care prindiversitate au îmbogățit nu numai viațaconfesională, dar și cea culturală a ora-șului. O parte din aceste comunități s-apierdut în negura timpului, o alta s-a asi-milat, însă bisericile sunt dovada tuturorconfesiunilor care au existat în oraș.

Biserica romano-catolicăSfântul Iosif de Calasantius

Bazele bisericii au fost puse în 1769de către contele Antal Károlyi, care a su-portat și costurile finanțării. Lucrările deconstrucție au fost realizate sub îndru-marea constructorului careian FerencSieber, după planurile arhitectului vienezFranz Rosenstingl.

Biserica a fost sfințită de către epis-

copul Károly Eszterházy cu hramul Sfân-tul Iosif de Calasanz la 22 august 1779.Lucrările de restaurare după cutremurulde mai înainte au fost conduse de arhi-tectul Miklós Ybl între 1857-1860. Ulti-ma renovare exterioară a avut loc în 1964,iar pictura interioară a fost renovată în1987. În mai 2013 au început lucrărilede restaurare a turnului. Biserica are olungime de 46,5 m, lățimea 18,5 m, în-ălțimea maximă interioară 20,5 m și în-ălțimea maximă exterioară 25 m. Bisericaeste așezată pe șase bolte. Naosul, careare o formă conică, este așezat pe douăbolte centrale mai mari. Altarul este așe-zat sub una dintre boltele mai mici, iarsub cealaltă se găsește corul. Biserica con-ține două sacristii, deasupra cărora seaflă oratoriile.

Turnul găzduiește patru clopote.Ceasul din turn a fost realizat cu sprijinulvăduvei contelui József Károlyi în 1803.

Catedrala ortodoxă românăSfântul Dimitrie Izvorâtorul de Mir

Catedrala a fost construită între anii1990-2007, piatra de temelie fiind pusăîn data de 22 iulie 1990. Biserica se înca-drează, ca și arhitectură, în stilul bizantin,în plan aparent de cruce bizantină, cu la-turile egale și având deasupra naosului ocupolă centrală supraînălțată prin tam-bur ce ajunge cu crucea din vârf la înăl-țimea de 41,5 m și coboară pe patru stâlpide susținere legați între ei, iar tot ansam-blul este legat de corpul principal prinsistemul pandantivilor.

Împărțirea în interior este în senstransversal în cele trei părți principale<altar, naos și pronaos. În interior orna-mentația este realizată prin mai multe li-nii de decor sculptural realizat ca un brâuce înconjoară biserica cu motive româ-nești aurite< patru funii tricolore ce su-gerează capătul crucii bisericii, pe stâlpii

principali o funie ce se împletește în stiltreimic marcată de cruci, iar capitelurilecoloanelor sunt decorate sculptural înforma frunzei de stejar.

Între anii 2007-2012, biserica a fostîmpodobită cu o pictură pe măsura mă-reției ei, în stil neobizantin în tehnicafrescă, de pictorul Emil Stoica. Pe fațadăexistă douăzeci și trei de icoane pictateîn frescă reprezentând proroci, apostoli,mucenici și cuvioși, iar în mijloc scenaDeisis.

Biserica reformată

Construcția a început în 1746. Inițiala avut forma unei case de rugăciune, carea fost finalizată în 1752. Forma definitivăa bisericii datează din 1800. Prima orgăa fost adusă în 1833, însă cutremurul din15 octombrie 1834 a distrus-o în totali-tate. Orga a fost înlocuită în 1872. Parteasuperioară a anvonului a fost realizată în1835. În turnul bisericii se află trei clo-pote< cel mare (800 kg) datează din 1806,în 1839 a fost turnat din nou. Cel dinmijloc are 376 kg, iar cel mic (190 kg) afost turnat de Frigyes Hönig la Arad.

Prima renovare completă a bisericiia avut loc în 1877, a doua la mijlocul ani-lor 1950, când corul realizat inițial dinlemn a fost înlocuit cu unul din beton.Cu ocazia acestei renovări, biserica ca-pătă stilul baroc maghiar. Între 1977-1981, au loc noi lucrări de renovare, oca-zie cu care este amplasat un candelabruturnat.

Între 2004-2006 trece printr-o nouărenovare completă, cu ocazia căreia s-au introdus table din crom-nichel, pen-tru o hidroizolație eficientă. La intrareadinspre sud a bisericii se găsește o placăcomemorativă, realizată în 1929, princare se atestă 400 de ani de la nașterealui Gáspár Károli, primul traducător aBibliei în limba maghiară, iar în 1996 afost amplasată statuia acestuia în curtea

bisericii.

Biserica greco-catolică Sfântul Apostol Andrei

Această biserică a fost concepută decătre d-ra arhitect Mirela Moiș, iar inte-riorul s-a realizat sub îndrumările prof.Raoul Șorban și a soției acestuia prof.Eva Șorban. Începând cu 2005 se oficiazăSf. Liturghie în noua biserică, care poartăhramul Sfântul Apostol Andrei.

Construcția bisericii a fost finalizatăîn anul 2005, la 12 ani de la demararealucrărilor. Biserica a fost ridicată aproapeîn exclusivitate cu sprijinul financiar alcredincioșilor din oraș și cu ajutorul do-națiilor din străinătate, obținute datorităeforturilor Ps. Vasile, Ps. Virgil, preot-vicar general Iosif Sabău și a vicaruluiforaneu pr. Radu Filip. Piatra de temelieși locul bisericii, aflate sub păstorirea pă-rintelui paroh Gheorghe Opriș, au fostsfințite de Ps. Vasile Hossu, Episcop Gre-co-Catolic de Oradea în anul 1994. Peacel loc s-a realizat fundația lăcașului decult de către părintele paroh GheorgheOpriș.

Biserica Luterană

La jumătatea secolului al XVIII-lea,comunitatea luterană din Carei număraabia zece familii. După mai multe în-cercări de a obține sprijinul moșierilorpentru construirea unei biserici, aceștiareușesc să se constituie doar într-o filie.La finalul secolului al XVIII-lea, pri-mesc teren pentru ridicarea unei bise-rici și a unei școli confesionale de la fa-milia Károlyi. După sosirea primuluipreot, în 1808, micuța comunitate lute-rană și-a ridicat edificiul de cult între1815 și 1823. Biserica a fost dotată cuclopot și orgă în anii 1850. În biserică seaflă feșnicele și candelabrele care se re-găseau odinioară în sala de bal a hanului

Cerbul de aur în perioada în care Petofiîși cunoștea viitoarea soție la bal.

Biserica ortodoxă românăSfinții Arhangheli Mihail și Gavril

Acest lăcaș de cult a fost construit în1760, sub pastorația preotului Iovan Pop.În anul 1876 a fost restaurată sub pasto-rația preotului Demetrius Chereches. Bi-serica este în formă de corabie. Catape-teasma este sculptată în lemn de tei cudantelărie, în stil bizantin cu mici ele-mente baroc. Icoanele, în special cele îm-părătești, au fost realizate în stil bizantin.A fost sfințită în 16 iunie 1965 de Ps. Va-lerian Zaharia, episcopul Oradiei. Scul-ptura este acoperită cu foițe de metal au-riu, care a căpătat o patină foarte fru-moasă. Pictura în tempera a fost realizatăde pictorul Vasile Pașcu în stil bizantin.

Biserica greco-catolică maghiară

Cea mai veche biserică din oraș, to-todată una dintre cele mai vechi bisericigreco-catolice din zonă, construită dincărămidă, iese în evidență prin mărimeași forma specifică.

Construcția a fost începută de ad-ministratorul plenipotențiar al familieiKárolyi, Demetriu Raț (născut în Mun-caci) în 1736. În 1739, biserica a fost fi-nalizată, având o formă specială dinpunct de vedere arhitectural< la fațadadinspre est se înalță două turnuri, de-asupra naosului se înalță un turn în for-mă de cupolă. Absida este acoperită cuo cupolă cu lanternă, dar fără tambur.Biserica a fost restaurată recent, deci laora actuală își așteaptă enoriașii și vizi-tatorii în vechea sa splendoare" - descrieBogdan Georgescu.

A consemnat Eva Laczko

Catedrala ortodoxă română Sfântul Dimitrie Izvorâtorul de Mir a fost construită între anii1990-2007, piatra de temelie fiind pusă în data de 22 iulie 1990. Biserica se încadrează, ca șiarhitectură, în stilul bizantin, în plan aparent de cruce bizantină, cu laturile egale și avânddeasupra naosului o cupolă centrală supraînălțată prin tambur ce ajunge cu crucea din vârfla înălțimea de 41,5 m și coboară pe patru stâlpi de susținere legați între ei, iar tot ansambluleste legat de corpul principal prin sistemul pandantivilor.

Biserici - monumente arhitecturale din Carei

8 Informa\ia de Duminic[/24 martie 2019

PREMII“Mulţumesc tuturor celor care chiar m-au ajutat să fac filmul ăsta. Un film foarte greu de făcut.

A fost un film foarte aşteptat şi dezamăgirea era la ea acasă. Datorită oamenilor care m-au ajutat,colaboratori, actori, familia, vă mulţumesc că sunt în faţa dumneavoastră după 32 de ani”, adeclarat regizorul Stere Gulea.

Scriitoarea Ana Blandiana, ar-tista Lia Perjovschi şi regizorulRadu Afrim s-au aflat între pre-mianţii Galei Radio RomâniaCultural 2019, ediţia a XIX-a, carea avut loc, luni seară, la TeatrulOdeon.

Câştigătorii premiilor speciale aufost< pianistul Valentin Gheorghiu, carea obţinut premiul de excelenţă, scrii-toarea Ana Blandiana, care a primitpremiul "30 de ani de Libertate", pia-nista Alina Păvălache distinsă cu pre-miul "Sezonul Cultural România-Franţa", artista Lia Perjovschi, distinsăcu premiul "România Europeană".

Publicul a apreciat recitalul lui Ale-xandru Andrieş care a oferit spectato-rilor şi ascultătorilor un moment mu-zical ce a acoperit temporal întreagaperioadă de 45 de ani a carierei sale.

Laureaţii premiilor anului 2019 aufost<

- la categoria Proză< Gabriela Ada-meşteanu - pentru volumul "Fontanadi Trevi">

- la categoria Poezie< Vasile Leac -pentru cartea “monoideal“, editura Ne-mira>

- la categoria Teatru< regizorul RaduAfrim - pentru spectacolul "Pădurea

spânzuraţilor", după Liviu Rebreanu,producţie a Teatrului Naţional din Bu-cureşti>

- la categoria Film< "Soldaţii. Povestedin Ferentari", de Ivana Mladenovic>

- la categoria Arte Vizuale< Iosif Ki-raly - pentru "Uşi închise, plicuri des-chise - Lucrări timpurii, 1975-2000"(expoziţie deschisă la MNAC în pe-rioada 26.04-30.09 2018, curator Ru-xandra Demetrescu)>

- la categoria Ştiinţă< Asociaţia 2Cel-sius - pentru că a iniţiat, în 2018, ocampanie de măsurare independentăa pulberilor din aer şi de promovare asoluţiilor de transport alternative înBucureşti şi în alte oraşe ale ţării>

- la categoria Muzică< Ioan Vrăsmaş- fondatorul primei companii privatede operă din România, "Opera Vox">

- la categoria Educaţie< AsociaţiaTeach For Romania pentru impactulmajor în educaţie pe care-l are în şcoliledin medii dezavantajate.

Din juriu au făcut parte< BogdanGhiu - scriitor, traducător şi critic lite-rar , Mihaela Michailov - critic şi dra-maturg, Radu Croitoru - manager Ra-dio România Cultural, Cristian Marica- redactor şef Radio România Cultural,Anamaria Spătaru - realizator RadioRomânia Cultural.

Vasile Andreica

Filmul “Moromeţii 2”, regizatde Stere Gulea, produs de Tudorşi Oana Giurgiu, a fost marelecâştigător la gala premiilor Gopocu 10 trofee.

"Mulţumesc foarte mult tuturor, şicelor care l-au votat şi celor care nu l-au votat. E o competiţie şi în ultimăinstanţă nu trebuie să ne supărăm", aspus Stere Gulea. "La filmul ăsta amavut o echipă extraordinară şi lemulţumesc", a afirmat Tudor Giurgiu.Stere Gulea a mulţumit Luminiţei Ghe-orghiu, lui Victor Rebengiuc, lui MiticăPopescu, lui Horaţiu Mălăele şi celor-lalţi care "m-au ajutat să facem "Moro-meţii". Multă sănătate!". 

Rodica Negrea a anunţat premiulla categoria "cel mai bun regizor" carei-a fost acordat lui Constantin Popescupentru filmul „Pororoca”. 

Bogdan Dumitrache, cel mai bun actor

Carmen Tănase a prezentat pre-miul la categoria “cel mai bun actor în-tr-un rol principal”< Bogdan Dumitra-che. Aflat la a patra nominalizare, el aspus< “Mulţumesc că m-aţi votat. Dedicacest premiu muzelor mele, fetelor me-le, Mara şi Zoe”.  

Valentin Teodosiu a rostit numelecelei mai bune actriţe într-un rol prin-cipal< Cosmina Stratan pentru roluldin filmul “Dragoste 1. Câine”. „Măbucur că n-am murit pe marele gro-hotiş şi că nu ne-a mâncat lupul”, a spusactriţa, mulţumind regizorului FlorinŞerban pentru şansă. 

Cel mai bun scenariu a fost cel scrisde Radu Jude, aflat la a 22-a nomina-lizare, pentru filmul “Îmi este indife-

rent dacă în istorie vom intra ca bar-bari”. 

Cel mai bun actor într-un rol se-cundar - Alexandru Dabija pentru fil-mul “Îmi este indiferent dacă în istorievom intra ca barbari”. Premiul a fostprimit de producătorul Ada Solomon.“Dedic acest premiu echipei filmului„Moromeţii 2”, a spus producătoarea.

Cea mai bună actriţă într-un rolsecundar a fost aleasă Iulia Lumînarepentru rolul din “Pororoca”, de Con-stantin Popescu. Cel mai bun film do-cumentar - “Caisă”, regia AlexandruMavrodineanu. Cel mai bun film dedebut - “Soldaţii. Poveste din Feren-tari”, în regia Ivanei Mladenovici. 

La categoria Tânără speranţă a fost

ales Iosif Paştina pentru rolul Niculaedin filmul “Moromeţii 2”.

Filmele anului 2019

Imagini în premieră din filmeleanului 2019 au fost prezentate în cadrulgalei< “Şi poate mai trăiesc şi azi”, deTudor Cristian Jurjiu, “Zavera”, de An-

drei Gruzsniczki, “Touch me not”, deAdina Pintilie, “Dragoste II. America”,de Florin Şerban, “Mo”, de Radu Dra-gomir, “Să nu ucizi”, de C[t[lin Rotaru,Gabi Virginia Sarga. 

”Moromeții 2” a primit și mai mul-te premii tehnice< Cel mai bun montaj- Dana Bunescu şi Alexandra Gulea,Cel mai bun sunet - Dana Bunescu,Cristinel Şirli şi Constantin Fleancu,Cele mai bune decoruri - Cristian Ni-culescu, Cele mai bune costume - DanaPăpăruz, Cel mai bun machiaj şi ceamai bună coafură - Dana Roşeanu, Iu-lia Roşeanu, Domnica Bodogan, Pre-miul Romanian Society of Cinemato-graphers, acordat lui Vivi Drăgan Va-sile, dar și Premiul publicului, prezen-tat de Vlad Rădescu. “Mulţumesc tu-turor celor care chiar m-au ajutat săfac filmul ăsta. Un film foarte greu defăcut. A fost un film foarte aşteptat şidezamăgirea era la ea acasă. Datorităoamenilor care m-au ajutat, colabora-tori, actori, familia, vă mulţumesc căsunt în faţa dumneavoastră după 32de ani”, a declarat regizorul Stere Guleadupă ce a primit trofeul. 

Dan Chişu a primit un trofeu Gopospecial. “Acest premiu mă obligă să măduc la psiholog să văd cum dracu amdat eu banii mei altora pentru filme,dar să ştiţi că mulţi bani nu mai am”, aspus Dan Chişu primind premiul dela Miruna Berescu. 

Premiul pentru întreaga carieră afost acordat actriţei Ileana Stana Io-nescu de Monica Davidescu< ”Dragiprieteni, sunt profund impresionată.Mulţumesc din toată inima celor cares-au gândit să mi-l dea. Vorbeam cutinerii mei colegi că e foarte greu săaccept premiul ăsta după o viaţă plinăde premii. Acest premiu valorează totce am avut o viaţă întreagă.”

Personalit[\i premiate la Gala Radio România Cultural 2019

Moromeții 2 s-a lansat oficial în cinematografele din întreaga țară `n 16 noiembrie 2018

Regizorul Radu Afrim, premiat pentru spectacolul "Pădurea spânzuraţilor", după Liviu Rebreanu, producţie a TeatruluiNaţional din Bucureşti

”Morome\ii 2”, marele c];tig[tor al Premiilor Gopo cu 10 trofee

24 martie 2019/Informa\ia de Duminic[ 9

Sfântul Andrei Criteanul (660-740 d.Hr.) a alcătuit „Canonul celMare” în timpul în care Sofronie,Patriarhul Ierusalimului, a scrisviaţa Mariei Egipteanca, viaţă ca-re ne pune înainte o mare pildăde smerenie, dând mângâiere ce-lor care au păcătuit şi doresc să sereîntoarcă la Dumnezeu princăinţă sinceră. În cântările Cano-nului sunt pomeniţi atât SfântulAndrei Criteanul, cât şi CuvioasaMaria Egipteanca< „Sfinte PărinteAndrei, roagă-te lui Dumnezeupentru noi” şi „Cuvioasă MaicăMarie, roagă-te lui Dumnezeupentru noi”.

Maria Egipteanca ne demonstreazăcât sunt de mari iubirea şi iertarea luiDumnezeu, Care “vrea ca toţi oameniisă se mântuiască şi la cunoştinţa ade-vărului să vină” (I Timotei II> 4). “Chipal pocăinţei te-ai arătat, PreacuvioasăMaică Maria, glăsuieşte condacul alVII-lea din Acatistul Sfintei MariaEgipteanca, că din roabă a diavolilorprin păcat, înger al Luminii te-ai arătatşi pe cei mai nevoitori pustnici i-ai în-trecut, iar acum cu cetele cuvioşilor Îicânţi lui Dumnezeu< Aliluia!”

Maria Egipteanca reprezintă un

exemplu cutremurător de parcurgerea drumului de la păcat la sfinţenie, dela indiferenţă faţă de Dumnezeu la de-plină adeziune la învăţătura Sa, de laviaţa petrecută în desfrâu la asceza pu-stiului, dobândind cununa sfinţeniei,ca urmare a pocăinţei săvârşite. Ea aparcurs integral traseul de la moartea

sufletească la viaţa eternă, cunoscândtensiunea zguduitoare a extremelor (ase vedea Gurie Georgiu şi Cristian Tia,Meditaţii duhovniceşti la sfârşit de mo-dernitate, Craiova, 1999, pp. 45-47. Amfolosit această sursă bibliografică pen-tru a prezenta, în cele ce urmează, viaţaMariei Egipteanca).

„Maria era o destrăbălată din Egipt.Destrăbălarea o practica nu doar pen-tru bani, cum declara ea însăşi, ci pen-tru plăcerea împreunării. Iată, deci, căacum mai bine de un mileniu, un cazconcret întrupează una dintre condiţii-le omului modern. Sensul vieţii ei de-venise plăcerea. La treizeci de ani, audede numeroasele pelerinaje pe care lefăceau oamenii la Ierusalim, pentru ase închina Crucii Mântuitorului, găsită,după multe căutări, de către împără-teasa Elena. Din pură curiozitate, seduce şi ea să o vadă. Neavând bani pen-tru a plăti costul transportului pe mare,din Egipt în Ţara Sfântă, îşi vându tru-pul marinarilor şi astfel ajunse în loculdorit, la biserica din Ierusalim, careadăpostea Crucea lui Iisus. Însă, o forţănevăzută o reţinea la uşa bisericii. Toţiceilalţi treceau pe lângă ea, iar dânsa,deşi încerca din toate puterile, nu puteaînainta şi pătrunde în biserică. O mânăde oţel o ţinea prizonieră şi această mâ-nă era nevăzută, dar avea o putere co-losală. Abia în acel moment, ea a

conştientizat faptul că viaţa este multmai mult decât şi-a închipuit. Condiţiaei degradantă din punct de vedere mo-ral nu îi permitea accesul la misterulvieţii celei de dincolo de lume. În aceleclipe, a promis, luând-o pe MaicaDomnului ca martoră, că dacă îi va în-gădui şi ei accesul în biserică, se va în-toarce la Hristos. Este momentul su-prem al convertirii, al începerii dru-mului invers, al unei adevărate cobo-râri la iad. Se retrage în pustia Egiptu-lui, unde trăieşte în post aspru şi în ru-găciune timp de treizeci de ani, nemai-văzând faţă de om şi hrănindu-se doarcu rădăcinile buruienilor din pustie.Nici haine nu avea, ne spune cronicavieţii ei, ci părul neîngrijit al capului eiîi crescuse, devenindu-i veşmânt. Câţiani a petrecut în desfrânare, atâţia apetrecut în pustiul Egiptului, într-o as-ceză lipsită de fiorul divin, dar trăindîn permanenţă cu nostalgia gustuluisău, pe care l-a simţit în m