Anul IV REDACŢIA

Irsd, strada Aulicii Nr. 1

ABONAMENTUL Pentru Austro-Ungaria : pe un an 20 car. p e Va an 10 (.-or.; V4 d e m 5 cor.; ps 1 luîiă 2 cor. Vrii ie Duminecii pe an

- 4 coroane. — Pentrn România şi 'trăinătate pe an :

40 franci. Manuscripte nu s e n a p o i a z ă

Al l AB Щ и \ w n i E 1900 Mi», 110 ADMINISTRAŢIA :

Arad, strada Aulich Nr. 1

INSEIÎŢIUNILE : de un şir garmond: prima dată 14 bani; a doua oară 12 bani; a treia oară 8 b., şi timbru de 60 bani de

flecare publicaţiune.

Atât abonamentele cât si inserţiunile sunt a se plăti

înainte în Arad.

Scrisori nefrancate nu se primesc.

ROSTUL INTRIGILO 11.

(vg.) Politica poporului român de Bub sceptrul Habsburgilor mal precis ţi ml clasic o definiazä jurământul adunării naţionale delà Bísj din 15 Mai« 1848. \

Pe temeiul acestui jurăment pu­tem constata lămurit principul;? fun­damentale, cari t rebue să fie călău-nle politicei poporului nostru.

,Voiu fi credincios Impëratulul şl Au-jutó Case Austriece ; amic lor MijeUSţil Ые şi ai patri'i voiu fi amic, şi inimicilor mintie. — Ga Român voir,; susţine totdeauna ім(імява română pe calea dreaptă şi kg timă ţi o voiu apăra cu toate puterile în conir.i őri-cárul atac şi asuprire; nu voiu lucra rvd Min contra dreptur.lor şi intereselor n;-(iunii române, ci voiu ţit.e şi apăra legea şi hk noastră româno, precum şi libertatea, ертШез şi frăţietatea. — Pe aceste princi-ţH voiu respecta toate naţiunile, poftind egală щыіаге delà dînsele. — Nu voiu încerca à asupresc pe nimenea, dar' nicî voiu suferi Une asuprească nimeni".

Jurăraontul acesta a fost pro­dus de geniul cel bun al poporului românesc. Pentru vremuri departe ln viitor principiile depuse în acest ju-jimênt vor conduce luptele politice ale nefericitului, dar' isteţului nostru popor.

яѴоіи fi credincios Impëratulul şi hgustel Case Austriaco; amicilor Ma-рЩІІ Sal şi al patriei voiu fi amic n' inimicilor inimi';".

Loialitatea poporului român cătră Casa domnitoare a Habsburgilor este peatră unghiulară a politicei româneşti din monarchia austro-ungară.

Loialitatea aceasta este i svodtă din şcoala de veacuri a suferinţelor noastre, este adăpată de simţul gra­titudine!. Am fost robî, că aşa au ce­rat vremurile şi am trăit ca va! de noi. Dacă din când în când câte o rază mal călduţă a străbătut la cămi-nurile noastre, raza aceasta a venit delà Impëratul. Nu avem nici o inúi-Щіте culturală ori naţională mal de importanţă, care să nu fie zămislită pe vremea absolutismului monarchie. Nu au curs nici atunci pentru noi rîurî cu miere, dar' tot ce astăzi mal ţine vieaţa românească în noî, atunci s'a f&eut. Românii delà grani ţ t puşi dea-dreptul la disposiţia monarchulul, tot­deauna au fost bine, scutiţi şi fericiţi Noi trebue să-'î invidiam.

Dar' dinasticismul nostru, afară de motivele sale etice-rnorale, are şi puternice temeiuri politice. Cu un norocos instinct, poporul nostru ro­manesc simte, că scutul Habsburgilor este pavăza cea mal puternică a na­ţionalităţii româneşti în contra unicei primejdii, ce poate să ameninţe acea­stă naţionalitate, în contra slavisării.

,Intre popoarele, cari impopuîează ba­linal dunărean, niauinţa spre alianţe tot­deauna a fost viuă. In timpuri abia trecute, aceasta era motivată .rin pericolul moha-medanismuluî. Iu proporaţiunea. In o r e creşty acest?, ia dimensiuni şi ee întăreşte şi ten­

denţa de föderálisára, care după bătălia delà М^ЬчсІ Іл 1526 a dat naştere Austriei de az". Ideea fuadavnvníalá aşadară, pe care se întemeiază fondare-* statului austriac, este do a grupa popoarelo mici din bazin ol dunărean, c*rï isol&te nu poî résista agre­siunilor dinafară, într'o comuniune de «tat viguroasă. Tend-.Î ".ţa ncoaata :;э eu-îţmo şi astăzi. E (Ьер^, cu m aceste popoare icu-ite între raari'e :ЩІш<і europene, astăzi nu le mal ameninţă idei ua pcsrieol din pertta seiniluneî, d.-.:t' iu st-h<mb un duş:nan şi mai per'.cvlos a început $â sc ivsască dinspre Nord'.

Am reprodus aci cuvintele dluî Dr. George Popovicî, isteţul bărbat politic din Bucovina, care In delegaţi-unile din urniă ale monarchie! Austro-Ung.ue ca multă înţelepciune a ştiut să releveze situaţiunea tristă, în care politiceşte se află Românii din Un­garia şi Ardeal diu causa nesăţi­osului şovinism maghiar.

Cuvintele dluî Popovicî nu sunt frase goale şi sofiamărie, ci ele ex­primă curatul adevër. Instinctul po­porului nostru пѳ spune, că monarchia hnbsburgică este „conditio sine qua non'1 a naţionalităţii româneşti. Nu a Românilor din Austro-Ungaria numai, ci a naţionalităţii româneşti peste tot.

Domnul Popovicî continua :

„De câud a ajuns independentă, pe lângă toate amăgirile*, ce 'i-au venit aia partea noastră, România RO alipeşte tat maî mult şi eu m*î mare credinţă de monarchia noastră. Pentru Români*, alipirea la tripla alianţă însemnează singurel «out in contra tmbrSţişeriî omorltoare a Rusiei. O Austrie puternică pentrn România e cel maî înalt interes de conservare proprie. PeiUni aceea aşa numita irredenta română e o născare a unul cap descreerat. Ansexkmon ds teritorii române dia Austria ar trebui ?ă fie precedată de o nimicire a Austriei, ear' aceasta ar aduce cu sine cu necesitato mstematicii contopirea României în valurile ruseşti. Raţiunea îl opreşte pe Români de la astfel de aspiraţiunî şi sinucidere".

Cuvintele aceste s'au zis adese­ori, le-aşi fi putut stilist şi eu. Am ţinut lasă së le reproduc din gara unul bărbat politic, care se bucură de siaipatlile întregel Românimi.

Dar' pentru cel ce cunosc istoria este bine ştiut, că monarchia Austro-Ungiiiă numai prin dinastia Habs­burgilor se poate s u s ţ i n e . Este daru cert, că loialitatea necondiţionată pentru Habsburg! trebue să fie peatră unghiulară ;i politicei româneşti din monarchia Austro-Ungarä.

„Ca Român voiu susţine naţiunea noastră română pe cale dreaptă şi legitimă şi o voiu opera cu toate gu­ter ilee în contra ori cărui atac şi asuprire ; nu voiu lucra nicî odată in contra drepturilor şi intereselor naţiunii române, ci voiu ţine şi apëra legea şi limba noastră română" — zice ma! departe jurământul din 1848.

Punctul acesta cuprinde în sine scopul principal al politice! româneşti. Scopul, pentru care statul habsburgic este singurul mijloc posibil. Păs t rarea naţionalităţi! noastre româneşti şi asigurarea des voituri! el pe bâsele fireşti e ; te principalul scop politic al

poporului românesc de sub sceptrul Habsburgilor.

Şi loialitatea noastră faţă de Habsbirgï tocmai pentru aceea este tare şi de neschimbat, fiindcă isvo-reşte din puternica convingere, că numai monarchia Habsburgilor poate să garanteze cu siguranţă pentru vea­curi existenţa nevătămată a naţiona­lităţii româneşti .

Pentru adevërata politică româ­nească aşadară est- absolut indiferent, dacă garantarea naţionalităţii româneşti se întemplă prin autonomii teritoriale ori prin dualism ori trialism ori fede­ralism ori absolutism ori într'o eonstitu-ţiune specială a terilor aparţineloare coroanei sfântului Ştefan.

Forma şi alcătuirea internă a топлгсЫеі Habsburgilor se po;îto schimba după vremuri. Pent ru noi orî-ce formt este bună, dacă în ca­drele el ni-se garantează naţionalitatea noastră româneasca cu toate atribuţiu-nile ei. Acest rezon dovedeşte con­vingerea noastră, că autonomia Ar­dealului şi cestiunea dualismului în programul nostru politic delà 1881 nu sunt puncte, car! s'ar puté justi­fier prin spiritul genuin al politicei tradiţionale româneşti. Credem de altfel, că în curend va sosi timpul, când programul nostru exprimat în proposiţiunî va fl adus în armonie maî desovîrşifcă cu adevăratele scopuri politice ale poporului românesc.

„ Voiu respecta toate naţiunile, pof­tind egală respectare delà densele".

Poporul românesc nu tinda la o nosiţiune privilegiata. Nu cere pen­tru sine nimic, сѳ n'ar vrea să pri­mească şi celelalte popoare ale mo­narchie!. Libertatea, egalitatea şi fră­ţietatea este sfânta treime, la care ne închinăm. Pentru aceea, toţ! câţî vrem egala îndreptăţire în cadrul mo­narchie! habsburgice, sunt amici! noştri de principi! şi tovareş! da luptă, şi toţ! câţî nizuesc spre posiţiun! pri­vilegiate, sunt duşmani! no3tri.

Prin cuvintele de ma! sus se manifestă conservatismul şi adênca înţelepciune politică a poporului ro­mânesc. Căci monarchia habsburgică de fapt numai până atunci are che­mare istorică în mersul universal al desvoltării omeneşti, până când sluje­şte ca scut deopotrivă pentru toate micile popoare, ce o alcătuesc.

Romani! nu se luptă pentru-c s suş i creeze sieşi o posiţiune ma! fa­vorabilă, decât altora, ci mal vâr­tos scopul lor de căpetenie este crea­rea une! situaţiun! care deopotrivă să-î mulţumească pe toţi concetăţenii lor. Pentru aceea toţi cetăţeni! Un­gariei, car! doresc o mulţumire înte­meiată pe dreptate, se pot întovărăşi liniştit! cu Români! şi nicî Sorbii, nici ma! ales Saşi! nu au cuvinte de a privi cu neîncredere or! cu gelozie frămentările Românilor de a şi crea o posiţiune mai suportabilă în statul ungar.

Oamenii de bine din monarchia austro-ungară vor trebui să înţeleagă odată, ca rostul monarchie! este toc­mai scutirea tuturor celor slabi, car! numaî împreună pot să încungiure primejdia nimicirii. Dacă principiul egalei îndreptăţiri naţionale va de­

veni principiu dominant în monarchie, atunci Austro-Ungaria se va face cheagul firesc, la care se vor alipi cu bucurie toate stătuleţele mai mic! din preajma bazenulu! dunărean. A-ceastă eonfederaţiune va fi apoî de­stul pe puternică, pentru-ca să pună frîu pofte! de cuceriri a colosului nordic.

Această formaţiune de alianţă pe valea Dunării este şi un interes uni­versal politic şi cei-ce prin poftele lor do privilegii şi eghemonie îngreu­nează putinţa de întărire a acestei formaţiuni, mal eurônd ori mai târziu vor trebui să fie aduşi la rezon chiar prin puterile europene, cari au inte­res vital, ca zidul ce apără t recerea spre Oonst monopol sh nu fie slăbit ori dărîmat prin chiar păzitorii lui. No! însă trebue să fim bărbaţi şi prin bărbăţia noastră să luminăm lumea despre primejdia, ce o pregătesc cei lacom! după putere şi privilegii. Ăsta este rostul роШіееі noastre, întrucât ea face parta din mersul general al istoriei universale.

„Nu voiu încerca să asupresc pe nime/-/a, dar nici nu voiu suferi să ne asuprească nimeni."

Aceste cuvinte din urmă ale ju­ră aiônt'iï părinţilor noştri cuprind în sine tactica luptelor noastre politice.

Despre aceasta în articolul ur­mător.

In memoria lui (Wittenberg, care prin invenţia sa a făcut cea mai ma 'в revoluţie Ы lume şi poate fi con­siderat ca părinte al presei, la Mainz se dau, ăupn cum am anunţat deja, o serie întreagă de serbări. E'e au înce­put Sâtnbătă ai anume prin deschiderea festivă a unei exposiţiunl tipografice în sala museulul orăşenesc. Primarul Dr. Gssuer a rostit un discurs. De faţă erau nu numai cetăţeni din oraş, ci şi delegaţiuni din toată Germania, ba şî din Franţa, Engluera, Austro-Ungaria şi chiar din, America. Eri Duminecă a f)ú primirea delegaţiunilor în sala re­daţi oraşului. Presenţl au fost şi cel delà curtea princiară, în frunte cu prin­ţul. S'a făcd apoi un pelerinagiu la statua lui Guttenberg. Mâne serbările se termină cu o frumoasă escursiepe Rin-nul măiestos.

Ш

I f Teodor Pap, I Dm Baia de Criş ne vine trista

ştire despre încetarea din viaţă a unui bun Român : advocatul Teodor Pap, bărbia din generaţia care în fostul Za-rand contribuise mult la desvoltarea vieţii româneşti. Alături cu Hodoş, Pi-poş, Sigismund Borlea, defunctul a luat parte la toate luptele înălţătoare ce s'au dat în comitatul Zarand, cel mai ro­mânesc ce a existat vr'odată, şi tocmai de aceea desfiinţat de stăpânirea con­stituţională ungurească. Intre altele, gimnastul din Brad numeră între fon­datorii sei pe Teodor Pap , care delà încp t şi până şi-a închs ochii, n'a încetat de a se interesa şi a lucra, ca membru în comitet, pentru susţinerea şi desvoltarea acestui aşezăment cultural.

â

Mai astă iarnă Teodor Pap a fost şi apărător în procesul ce s'a in­tentat celor trei universitari români cari au depus coroană ;< e mormântul delà Ţebea. El spusese Ungurilor buchile aşa cum, între mulţi, numai el se price pea. Era vestit adică Teodor Pap ca bărbat care — cum zice Românul — nu umblă cu pisica 'n sac, ci spune sincer şi fură înconjur, ori şi cui, tot ce crede.

In lupta noastră bisericească a fi­gurat ultima oară ся comisar la scru-tiniul aPgeril sinodale die cercul Hal­ma giului. Cu amicii noştri el a stat în cele mai intime legături.

A murit în verstă de 67 ani. După cum se crede, întreaga sa avere a lăsat-o aimnasiului din Brad, ear înainte de a muri şi-a exprimat dorinţa să fie în morméntat la Ţebia, lângă Iancu, pen­tru care a avut atâta admiraţie şi рь care de atâtea ori Va adăpostit în ospi taliera sa casă.

Fie-i ţerîna uşoară şi memoria bine-cuvîntată !

Contele Tisza se esplică.

In urma articolului din „Bttd. Hírlap" al contelui Apponyi şi a celor zise, într'un interviev, de Horánszky, contele Tisza ţine sä explice vorbirea si din Oradia-Mare şi anume în sens de a micşora caracterul agresiv al pasagiilor prin care apponyi ştii s'au simţit atinşi.

Contele Tisza publică anume în ssmi-oficiosul .Magyar Nemzet" de erl o declaraţie în care zice că a fost departe de gândul şi intenţia să înfăţişeze lucrurile altfel de cu; 1

le înţelege şi Apponyi şi Horinszky. Recu­noaşte că roliarea apponyiştilor la partidul guvernamental s'a făcut pe basa programului desfăşurat în Dietă de primul ministru Széli.

Ţi,ne să declare deci că nu putè să se gândească a presinta pe Apponyi şi foştii sei partisani, ca pe o armată bătută, ci re­cunoaşte că toti căli stau azi în partidul li­beral, stau pe basă de principii. Declară în fine că nici n ' t i intrat în intenţiile sale să supere pe cine-va, ci din contra: idealul sëu este strângerea rêndurilor şi să se cimenteze unitatea în partid.

Procesul tinerimeî în chestia Iancu.

Mâne, Marţi (26 1. c. n.), la tribunalul regesc din Deva so va desbate în a doua si ultima instanţă procesul intentat studen-

ţimiî universitare române din Cluj pentru manifestaţia de pietate la momentul delà Ţebea al marelui nostru erou Avram Iancu Cum se ştie, deputăţia la mormont o for maseră tinerii universitari din Cluj George Novacovici, Ioan Scurtu şi Coriolan Steer pentru-că încununaseră mormôntul lui Iancu şi rostiseră cuvântări de pietate în biserica din Ţebea şi la mormêntul eroului, toţi treî au fost judecaţi în 13 Februarie a. c. la judecătoria de cerc din Baia de-Сгіэ, ca for de prima instanţă : flecare la câte 6 sëptë-mânï închisoare ordinară şi 150 coroave amendă în bani. Aperătorii condamnaţilor au apeliţt atunci în contra sentinţei la foru msî înalt. In urma disrosiţiilor neue! pro ceduri penale, instanţa superioară şi ultima în caşul acesta este tribunalul reg. din Deva, unde conform acestei noue proceduri penale, procesul are să se desbată din nou, întreg, în şedinţă publică.

Apërâtoriï aeusaţilor, vor fl d-nil Francise Hossu-Lovgin, care va apëra pe acusatul G. Novacovici ; Dr. Ştefan G. Pop, delà Arad. care va apëra pe acusatul I. Scurtu, şt Dr. Aurel Ylad delà Haţeg, care va арбга pe acuratul Coriolan 8teer.

Punctul cel maî revoltător al procesu­lui şi totodată cel maî interesant este fai­moasa condamnare a ha Iancu pe temeiul § iul 142 al coiului penal : delictul inflde l i tăţ i l! Asupra aaîstuî moment grav vor avé atât aperătoriî, eâî şi acusaţd să insiste îndeosebi, manifestând atitudinea cea mal energică f»ţa cu o acusă a â t do monstru­oasă.

După-cum se au ;nţă, tinerimea romană din Cluj va trimite la Deva o delegaţie de şose membri, ca prin aceasta să dee dovadă despre solidaritatea sa în eestiunea Iancu — şi astfel prin representarea el oficioasă să-'şl manifesteze interesul faţă de o causă atât de sfântă Românilor.

Vor fi representate asemenea şi cele­lalte Universităţi.

Rëspuns. Organul .presedel" ear a comis o . . .

cum să-I zicem, că n'am vrea să folosim cuvinte de care e plin articolul seu la adresa P. S. Sale Episcopului delà Rontău" cum ÎI zice Episcopului Goldiş. Sub titlul .Pre­cedenţe pericaloase* (nrul 115) un oare-care slugă ajuns la masă boierească plânge adică durerea .neamurilor" că dl MaDgra a fost instalat In scaunul de vicar şi nu s'a aş­teptat resultatul «protestului* celor 14. Pentru cel delà .autorizata" .precedent periculos* este nu cazul că se găsesc 14 ïinodall cari se fac coadă de topor, ci cfi se îndeplineşte legea, statutul nostru organic, şi hotărîrea sinodului! Pe semna cà de când dl dr. Raţiu se simte président şi şef al lui Coroianu, Trif şi Tilea numai, crede că în toate trebue să se respecte voinţa minorităţii.

Pentru a combate pe dl Mangra, îa ca arme până şi cuvintele unul decrepit, o fostă unealtă în sinod a raarel caiffe a .neamu­

rilor", care ci că ar fl apostrofat grozav, acum trei ani, batjocorind limb1* română cu următoarea fiasă (aplaudată pe atunci de Proca, Popescu m alţii oari nu vor m»i da fat'I. cu Sinodul): .D'apol ia ă n a uite, V& sälio Mangra*...

De altminteri ce să mal polemizăm noi cu pseudoDimil, când însuşi dl dr. Rp.ţiu s'a arătat atât de nepriceput în ale afacerilor bisericii gr. orientale ei atât de interesat când este solicitat să facă servicii graţios? în i"ât fiind vorba de rezolvarea afacerii rentei de la Braşov, so arăta ultra fericit, neputendu'şi d-sa închipui o resolvire mal „splendidă", de cât dându-se milionul şt? >a lei române pe mâna guvernului unguresc.

Cu astfel de păcătoşi nu se discută.

Din România.

Parastas . Doue servicii religioase s'au oficiat

Sâmbetă 10 (23) Iunie pentru odichaa sufle­tului A. S. R Principesei mume Ioseflna de Hohenzollern, unul la catedrala catolică sf. Iosif, la 9 si jumëtate oare dimineaţa, ear' altul la metropolie la oara 11 şi ju n; etate.

M. 8. Regina si A. S. R. Principesa Moştenitoare au asistat la amêadouë servi­ciile.

AA. 8S. RR. Principele Carol şi Principesa Elisabsta an asistat ia serviciul de la metropolie.

Printre coroanele depuse la sicriul A. S. Regale Principesei mume Ioseflna de Hohmzollern es»te şi una trimisă de Casa civilă a M. 8. Regelui.

Delà Academie.

Vineri, 9 Iunie, şedinţa s'a deschis la ora 1 şi 30 m. d a., sub preşedinţia d Iul P. S. Aurelian, preşedintele secţiune! ştiin­ţifice.

D. D Sturdzi, secretarul p?rpeti;u, a citit immarul şedinţei precedente şi a făcut diferite comunicări.

Dl Dr. V. Babeş a vorbit despre pro­dusele specifice ale pelagrei. D-sa a arătat că a extras substanţa toxică din porumbul stricat şi a injectat-o la 18 soiuri de ani­male începând cu şoarecii şi sfîrşind cu cânii. Din acea injecţiune, a constatat că animalele cele mai mici mureau mai cu-rênd.

In urmă a luat ser delà oamenii cari suferiseră de pelagră şi cu el a tratat ani­malele tratate mai 'nainta cu substanţa toxică din porumbul stricat.

După aceste doue operaţiuni, d. Dr. Babeş a constatat că boaia îşi perde din putere, ceea-ce înseamnă că leacul pela­grei e pe cale de a fi aflat.

D. Qr. Tocilescu. urmând d-lui Babeş, a spus că, revizuind obiectele din muzeul naţional a dat peste două pietri de mare preţ.

Una din acele pietre e de alabastru şi pe ea se găseşte o inscripţie cuneiformă,

enfru exacta tălmăcire, dl Toeileseu a

cerut concursul profesorului Müller care i rëspuns că piatra găiită mal ara o parte ce sa află în museul britanic din Londra şi că inscripţia afluîă pe acele pietre vot beste despre regele АчігіеІ Asur-Nasir Pal care a domnit întrn anii 860 şi 835 înainte de Cris tos şi care a avut o mare luptă ai vecinii soi. Spre a-i Inving8, regele Aairiel ceruse ajutorul lui Jupiter tunătorul.

D. Tocilescu a vorbit despre cea de a doua piesă interesantă găsită în таяеи Acea pie=>ă ѳ o tab'ă din secolul II dupa Cristos. Pe ambele părţi ara aceiaşi іпяегір-ţie care alcătueşte un ble^tăm,

Asemenea table s'*u găsit şi la Romi în numër de peïts ?000. Ele erau făcute d:; alergătorii din cire cari voind sâ 'el în­vingă adversarii la curso, ssriau acel bito­tem prin care с-згеаи ajutorul diferitelor zeităţi.

D. Tocilescu a făcut o apropiere la­tre credinţa celor cari făceau азѳтѳа bles­tema si intre credinţa în farmece ce ex'stt Іл popoar-de creştine din vremea noastră.

D. Tocilescu a presintat copie dapl ambele table despre cari a vorbit.

Şedinţa a'a ridicat !a orele 3 d. a.

RAPORTUL i

senatului strîns bisericesc al Consísto)ultü ort. rom. din Arad despre activitatet

sa din anul 1899. II. Afaceri mal însemnate.

(Urmare) .Congresul naţional-bisericesc, sub re-

ser^a ca dofc>*ţiua«a întreagă, ce compete preoţime! noastre, se va puue la dispoeiţia autorităţii bisericeşti superioare, admito CÎ preoţimea së primească îutregirea vanitelor sale din vistieria statului după normele articlulul de ïeg-з XIV. din 1898 firi alti condiţiune, decât ca sumele reclamate la întregirea venitului preoţilor să ajungă la desthiaţiunea lor 1 .

Ca paroch'.i siitemisaLe înainte de 1 anuarie 1898 pe teritorul acistul Consistor

s'au présentât 391 parochii cu flliile 1м. Dintre aceste parochii respective dintre preoţii lor au reflectat şi an reclamat în­tregire 293, ear* 98 n'au reflectat.

Pentru întregirea dotaţiel celor 298 posturi de preoţi la 600 respective 120Ö coroane s'a are tat trebuinţa de 105 002 coroane 01 fil., ear' pentru întregirea Ia 8000 respective 1600 coroaua s'a arëtat trebuinţă pe 177.313 coroane 08 fileri peste trebuinţele arëtate pentru preoţimea din districtul Consistorulul orădan.

Mai înainte de a primi vr'un rëspuns a reprosentaţiunea, cu care am subşternut 'asiunile, E X J . Sa dl ministru reg. ung. de

FOIŢA „TRIBUNS! POPORULUI*

ANTICHRIST. — Un manuscris vechiu din Reşinari. —

(Urmare) Profesorul de teologie din Güttingen,

W. Bousset, *) în escelenta sa lucrare des­pre .Antichrist* 2) ne arată sorgintea co­mună a legendei lui Antichrist şi a série-roi poporale despre Alexandru Maceăon şi anume scrierea colectivă a lui Pseouăo-Me todie, în care se cuprind la un loc : istoria lui Alexandru, înfrângerea neamurilor, Gog şi Magog prin un rege roman (I) domnia Iul Antichrist şi judecata de apoi. 3 Faptul, că aceste mituri se găiese puse în paralelă la mai mulţi scriitori vechi şi în primul read la călugerul sibilinist Adso (la anul 954) îl face pe W. Bousaet se constate, că ele au fost adeseori împreunate într'un singur mit şi că Antichrist în tradiţia poporală, adese­ori a fost socotit ca un antipod a l lui Ale xandru Machedon. 4)

1) A nu se confunda cu oratorul bie francez Bosuet, care şi el s'a ocupat cu acest mit.

2) Der Antichrist in dor Ueberlieferuiig des Judentums, des neuen Testaments und der alten Kirche. Göttingen 1895.

3) Bonsset, p. 33, 35. 4) Ibidem p. 39,—compară şi Gaster : Lite­

ratura poporală. Bucureşti 1882. Alexandria p. 29.

Afară de această literatură tipărită au mai contribuit şi continuă a contribui la cultivarea acestui mit o mulţime de manu­scrise, cari circulă prin popor din mână în mână. Manuscrisele aceste redau în parte însuş mitul in esenţa sa, parte Inse sunt comentarii, nu se ştie, originale sau de pro­venienţă streină Un studiu comparativ asu­pra acestor manuscrise din punct de vedere literar şi teologic, nu există şi ar fi foarte interesant. Ele poartă titlurile: „Sfîrşitul lumei", „Antichrist .Semnele venire! Iul Antichrist", „Cbrtinograf" ş. a. In privinţa rëspândireï lor îrrî s<;rie un amic de lângă Alba-lulia: .Prorocii vechi, numite .Anti­christ," există mai rauiîe in acest ţinut. Credincioşii le copiază unii delà alţii si în acest chip se rSspândeso, mai ales de cătră aşa zişii Solomonari, cari fac adeseori po­porul să creadă, că este aproape sosirea lui Antichrist."

Despre un manuscris de aceste vom vorbi mai la vale.

Pe cum résulta din isvoarele înşi­rate, mitul, de care ne ocupăm, n'a ajuns la o desvolîare deosebită nici în lite­ratura noastră religioasă nici în mitologia noastră poporală. Substratul biblic a fost destul de credincios conservat de tradiţie. Pata de jidov îngreunntă. c« nu poate să плаеа redă perfect figura din Apocalips, cap XII. Ргіеа .de ghihol' e aluzie la una din fiarele Apocalipsului din cap. XIII. cari alcătuiesc adevăratul temei al acestui mit.

Faptul că Antihrist e prezentat ca fiind cu përul roş, e în corcondanţă cu zisa Apoca­lipsului, că se va naşte din Israil, din nea­mul lui Dan, O mică abatere delà tradiţia originală este amintirea numai a sfântului Ilie, pecând Apocalipsul (cap XI) vorbeste de doue mărturii, cari vor combate pe An­tichrist, ear a doua mărturie, cum credeau sfinţii părinţi, basaţt pa Ezechiel cap XVII şi VLIV, are să fie Enoch încolo : foame­tea, minunile Iui Antichrist şi toate cele­lalte particularităţi ale mitului sunt da ori­gine curat biblică, fără ca fantázia popo­rului nostru s i fie adaus ceva la ele.

La alte popoare problemele acestui mit au eşit mai în evidenţă şi au ajuna la un grad oare-care de desvolîare şi în lite­ratură. Meritul de căpetenie revine fireşts Sfinţilor părinţi, cari se în leletniciau cu predilecţie de têleuirea Apocalipsului şi în­deosebi Sf tulul Ipolit, care îa prima jumă täte a veacului al treilea a scris cartea sa despre Antichrist, bogată în materie de eschatologie.1)

Pe temeiul acestor tôlcurl, mitul lui Antichrist a fost studiat şi adese ori în­trebuinţat chiar ca mijloc de agitaţie po­litică şi confesională. El a fost o eminentă armă, îndreptată mii ales de teologii resă-ritulul şi mai târziu de cei protestanţi îm­potriva bisericii Apusului, din motivai a l b i ­ilor la adresa imperiului persecutor şi

455. 1) Cf. Dr. Gh. Timnş, Dicţionar aghiograflep.

idolatru din Аросаіірз XllI. (1—8) şi la Neron, fiara cea eu numörul 666.

La Germani aceste probleme s'au po­pularisat pria cruciate si au străbotut la literatură. In poesiă .Nuspilli' din secolul al 9-lea se găsesc întôiele influenţe. Aici sunt descrise trei scene principale din acest mit: Lupta lui Antichrist cu Bfântul Ilie, aprinderea pămontului în urma atingerii sale cu sângele lui Ilie şi judecata de apoi *) In soc lu l al 12-lea apoi, în epoca latină a literaturii germane, erau în us un fel de d-arnii <;e зз numiau .luduş de Anii-chri$toa, în rari ce dramatisa mitul întreg şi au ajunî foarte populare 2) Aceste jocuri dramatice (Mirakelspiele", — în deosebire se .Mysterien") au contribuit mult Ia aţtţ«ea apiritalor impôt, iva imperiului latin, cât şi contra Oyreilor.

Mulţi critici vor să stabilească in-flu?nţa apocaliptica şi în literatura mal vechie germană, In .Voluspa* şi „Edda". De felul acesta natural că s'ar putè găsi urme la toate popoare, mai ales în poesil şi legende, îa cari iasă la iveală antitese, cum este de pildă binele în opoaiţie cu rëul. în special în religia budhistă. Dar' aceste nu sunt influenţe creştine. Mitul lui Antichrist nu este o simplă paralelă a

1) W. Scheror, — Literaturgesichte. Ed. V., p. 44.

2) Ibidem, pag. 77. Pe larg vezi importantul studiu al luï M. Meyer, In „Sitzungsberichte der Academie zu München" din anul 1882 p. 1 sel.

3

culte şi tnvëtamênt ni-a comunicat sub 7 Dec. anul trecut Nr. ad. 91.772 condiţiunile, sub cari este plecat a pune cvota de In hegire la disposiţiunea autorităţii diecesane eerônd së ne pronunţăm asupra lor.

Condiţiuniie fiind în consonanţă cu tenoarea suscitatulul conclus congre3ual, adecă cerêndu se numai ca suma de În­tregire să se dee respectivilor punctual în terminele indicate şi întreagă: Consistorul de aici a răspuns, că primeşte condiţiunea |i după Înţelegerea avută cu Inaltprea-Bflnţitul domn archiepiscop şi metropolit Ioan Meţianu şi cu Pfeasfinţitul domn epi­scop Nicoloe Popea din Caransebeş, s'a pronunţat şi in privinţa ratelor, cum şi a terminelor, când s8 asemne şi trimită banii.

Fasiunile nu ni 8 'au restituit nici până pm, şi nu ni s'a comunicat nici sumele parţiale licvidate pentru cel interesaţi ; dar sub réserva de a ne trimite aceasta ulterior Esc. Sa dl Ministru reg. uog. de culte şi Invêtamênr sub 30 Martie a. c. Nr. 25 068 ue-a asemănat pentru anul 1899 ua ajutor ll suma generală de 160.000 adecă una eată şese-zeel mii coroane, сзгѳа — ш-jelege de sine — priveşte şi preoţimea noa-jtii din districtul Consiatorului orădan.

Deşi suma primită este neînsemnată faţă cu multele trebuinţe ale preoţimel noastre, totuşi împrejurarea, că banii s'au asezonat la manile autorităţii diecesane, va delătura măcar în parte îngrijirea, de carea a fost cuprinsă întreagă biserica noa-etră naţională la votarea legii şi pertracta­rea Întrebării : dacă e a se admite, sau nu, preoţimel să reflecteze la întregirea dotaţiel din vistiera statului pe basa suspomenituluT art. de lege.

2. Credincioşii noştri din Bscicherecul-mic au ajuns într'o situaţie neplăcută.

Aceşti credincioşi, precum a arötat în raportul din 1898, vëzêndu-se tot mal tare scurtaţi şi jigniţi In drepturite lor de cătră cotelieionaril sêrbï din numită comună ; vo­ltod adecă, că nici serviciul in biserică, nici instrucţiunea în şcoală comună cu serbii ni se face în limba lor maternă română de după aşa numitul .modus vivendi", stabilit la 1872 ; şi astfel nemulţumiţi cu modul, cum erau tractaţi din partea iearehiel sor­beaţi : s'au plâns la delegaţiunea congresu-ală română cerênd scutul şi apărarea ei contra tractărli maştere, ce aveau să su­fere din partea ierarchiel sârbeşti ; şi după ce intrevenirile repeţite ale delogaţiunel ro­mâne la Consistorul sőrbesc—pentru respec­tarea numitului .modus vivendi* ori pentru Învoirea la esmiterea unei eomisiunl micste carea să Inceroe coraplanarea diverginţeior

acestor douö principii etorogene, ci se cuacterisează prin trăsura specifică, că riul este o condiţie pentru a triumfa binele ; lumea trebue să se prăbuşească prin ѵевігеа lui Antichrist, pentru ea să vie înfricoşata judecată de apoi cu resplătirea şi dreptatea generală.

Astăzi chiar mitul acesta continuă a ae desvolta ca foud şi formă la diferite po poare. Numele L U I Antichrist e întrebuinţat pentru a caractérisa diferite idei eretice I I curente socialei protivniee noţiunilor ѣ~ etică creştina. In: literatura sved«eă a apăru5 de curênd un roman .Antichrist", bradas In пе-т ţeste de Í5. Brause weiter, tradâsd curentul socialkt oare ameninţă cu distrugere dogmele creştine'. Ear' în Rusia, în una din conferenţele :'publice, ţinute ;.stă iarnă la Petersburg, profesorul filosof Wladimir Sclowjew a produs o adeverată sensaţ.e prin vestirea sosirel {apropiate al lui Antichrist J)

j I i llarie Chendi.

J (Va urma.)

—au rëmas zadarnice, numiţi credincioşi români s'au organisât In parochie română independent de parochia serba de acolo, dar pe lângă réserva, că faţă de averea co mună cu coreligionarii lor sorbi să-'şl vali diteze dreptul pe calea sa.

(Va urma.)

S 1) O dare Аяв seamă apărută tn „Berliner-

Tâgblatt" din 31 ^Martie 1900. Foileton.

— Una la zi. — Eaciclopediştil pripăşiţi şi pela .auto-

risata ' eată cum anunţă doliul Rusieî : .Contele Mura wie w, ministrul de ex­

terne al Rusiei a reposât subit In Peters­burg, în vechea-'i boală de inimă*. . .

Va să aică n'a murit de vre-o boală, dicl pe pat, ci în vechia-'I boală/ Brava Trifule, cere ca dl ^Gelehrter' să-'ţl mă­rească .onorariul* . . . căci într'o singură frasă faci şi greşeală de punctuaţie şi de sens.

Noutăţi Arad, 25 Iunie 1900.

Arehiducele losif va sosi mâne la Lugoj, ca să inspecteze honvezimea de acolo. Pe timpul petrecerii în Lugoj va avé cuartir la episcopul Dr. Daraetriu Radu. *

Numire. Dr. Nagy Ferencz, profesor la universitatea dia B pesta, a fost numi} secretar de stat in ministerul de comerciu. E bărbat de 48 ani, autor al mal multor opere din ştiinţa dreptului.

*

Examenul de limba română a elevilor romunï delà liceul din loc a fost Vineri după ameazl. Profeso­rul G. Pap poate fi mândru de ré­sultat. Din partea direcţiei liceului comisar a fost dl profesor Haslinger care a putut constata respunsurile precise şi bune ale elevilor.

* Şcoala de surdo muţi din loc face

servicii preţioase. In ea se adăpostesc nu numai copil din oraş şi comitat, dai ' şi din comitatele vecine. Pusă sub direeţia dini Elias Iakab, şcoala aceasta face progrese uimitoare. Azi a fost examenul de finea anului. A asistat şi primarul Salacz. Mulţi lăcrimau de duioşia ce-'I cuprindea, vëzênd cum nenorociţilor de la natură, prin arta profesorului, li se dă graiu şi pricepere.

* Parastas . Implinindu-se şease sëptë-

mânï delà moartea mult regretatei Ecate-rina Paguba, soţul şi copil jalnici, precum şi părinţii şi numeroasele rudenii, au asistat eri în catedrala gr. or. română din loc la un parastas ce s'a servit In amintirea de cedatei.

Promovare. Dl Teodor Burdan, unul dintre cel mal simpatici t ineri din Arad, a fost promovat (în Buda­pesta) la gradul de doctor în ştiinţele juridice. Felicitările noastre sincere.

* Foile ovreo-patriotice fac sgomotmare

în jurul emigrării perciunaţilor din România. Ele scriu lucrări îngrozitoare despre torturile ce ar fl suferind fii lui Moise în România. Tot ca scriu, sunt sfruntate minciuni. Ovreii cari emigrează din România, sunt nişte vagabonzi din Rusia, pe cari nu vor să-'l sufere în ţeară nici chiar coreligionarii lor, căror le fac „chinehirenţă"'.

* Logodnă. D-şoara Sofia T. Stănescu,

fiica d lui Tache Stănescu din Braşov, s'a logodit eu dl Dr. Eiuloxiu-Procopovid, me­dic în Cernăuţi. — Felicitări călduroase tine­rilor logodiţi.

Descoperirea archeologică Intre Beg dad şi Damasc s'a aflat Într'o speluncă un pat împodobit cu petri preţioase. După-cum dovedf şte inscripţia de pe el, patul era al al reginei engleze Eleonóra, care însoţise pe soţul el In expediţia cruciată. Şese sute de ani a stat ascuns în acea speluncă pom­posul mobiliar, care e veritabil obiect, de artă.

* Intoleranţă. Familia Mocsonyi, după-

cum cetim în foile ungurtşîî, a ajuns in corjflict ca biserica sârbească din comuna Foen. Se ştie anume, că înaiute c;:i vr'o 30 de ani generosul membru al acesîel familii, Andreiu Mocsonyi, căsătorit eu o doamnă

serba din familia Cernoievid, a fost înmor-mêntat la biserica sârbo română din Foen, pentru care decedatul are merite neperitoare in urma multelor binefaceri, ce 'I-a adus. In urma procesului de despărţire ierarchică, biserica de-acolo a rëmas Sârbilor. Acum, că familia Mocsonyi a construit acolo un frumos mausoleu pentru reposaţil sei mem­bri, a cerut delà autoritatea bisericei ser beştl din comună, ca să îngădue a se lua din biserică osămintele decedatului Andreiu Mocsonyi şi să se aşeze în cripta fami liară.

Ce dă vezi îusă ? Autoritatea bisericei serbeştî a deneqat cererea pe cuvânt, că pie­tatea opreşte despărţirea de olaltă a ose mintelcr soţilor înmormânta|I la un loc.

Deşi afacerea — cum spun foile ma' ghiare — nu e încă terminată, constatăm cu regret, eă prea de tot departe merg core ligionariî noştri Sêrbï cu intoleranţa lor faţă de Români.

* Congrosul studenţesc îa Paris se va

deschide Io ziua de 5 August în sala eea mare a SorbonneT. Se vor da cu acest pri lej mal multe serbări în onoarea congre aiştilor. Intre altele, representaţiunl de gală la operă, la comedia franeesă şi la opera comică. Primăria va da un mare banchet în onoare ospeţilor. Studenţi ungari vor participa mal mulţi inşi. Ei au şi solicitat deja spriginul ministrului Hegedűs.

*

Premii de la Exposiţie. Juriul gene­ral al Exposiţiei din Pari:? a conferit urmă­toarele premii produselor espuse îa secţia agricolă din pavilionul român : Marele pre-miu pentru grâu d-lor C. ;G. Vernescu şi Al. Marghiloman, şi Medalia de aur pentru grâu d-iul G. Gr. Cautacuzino. De aseme­nea a premiat cu Medalia de aur operele pictorului româa Simonide.

Necrolog. Ni-se trimite următoral anunţ funebral : Petru Popovicl jude regesc in numele sëu, al ficeî sale Eugenia, precum şi al nemimeraţilor rude aduce cu inima frântă de durere la cnaoşlinţă trecerea din viaţă, a mult iubitei şi neuitatei sale soţii şi resp. mame: Carolina Mladin, mărit. Petru Popovici, reposată după lungi şi grele suferinţe ia 1 oră p. m. în 21 Iunie a c. Rămăşiţele pământeşti ala defunctei s'au aşezat spre veclnică odihnă la 2Ѵг oare după ameazl în 23 Iunie conform ritului gr. orient, român în cimitiriul local. M.-Radna, 21/VI 1900.

Fie-I ţerîna uşoară! *

Noue falsificări de vinuri. In 21 1. c. poliţia din Lugoj a descoperit o mare cuan-titate de vin faleflcat la firma Schattelesz, comerciant mare de vinuri de-acolo. Eată cum descriu eseul foile maghiare:

Un Lugojan a cumpërat zilele acestea o cuantilato mal mare de vin delà firma Schatidesz, dar', înainte de a'l primi, cum-perătorul, fiind şi dînsul cunoscëtor de vin, Га examinat pe cale chimică şi l'a găsit fal­sificat. A chemat la sine рѳ uaul din fraţii Schattelesz şi, pe cuvânt că a cumpërat uu vin delà alt-cineva, a rugat pe jupanul Senat telesz să '1 examineze şi el, pentru-că lui (cumperătoruluî) vinul 'i se pare falsificat. Schattolesz, fără sâ ştie de care vin anume e vorba, l'a examinat şi numai decât a spus şi dinsul verdictul, eă da, vinul e o falsifi care din cele mai primitive. — Cumporătorul imediat a denunţat caşul la căpitanul ora­şului, ear' acesta cu mal mulţi experţi s'a dus In pivniţele firmei Schattelesz, unde toate vinurile le-au găsit falsificate. Dinfla-care bute s'au trimis mostre la institutul chimic din Budapesta, şi până la sosirea rëspunsuluï, — pivniţele lui Schattelesz au fost puse sub secuestru.

Pe jos la Paris . Studentul In medi­cină Ion ionescu din Bucureşti a fost eri şi alaltăerî oaspele oraşului nostru. între­prinzătorul tiner a plecat Ia 1 Iunie din Bucureşti, pe jos, şi are ca ţintă să fie îa 15 August în Paris. Până acum a mers în condiţiuni foarte bune. Pretutindeni îşi vi­zează paseportul la autorităţi peutru a do­vedi itinerariuî. Dl Ionescu epte de 24 ani, de statură mijlocie.

*

Asasinată pe calea ferată In apropiere de Odesa contesa Sofia Volodkievicï a fost asasinată într'un cupeu al trenului ce mer­gea spre Cracovia şi jefuită de cel 18 000 fl. ce I avea la sine. O fată a contesei este soţia marelui literat polonez Sienkievitz.

•

Felurimi. O scenă originală s'a petrecut de cu­

rând, după-cum 8 3 scrie din Roma, într'un, teatru popular de acolo. ţ

Se dedea un mare „spectacel istoric' în care regele trebuia să citear??5 discursul tronului. Curtea, représentant! provinciei şi al armatei steleau serioşi şi plini de dem­nitate pa scenă de amêndouô părţile tro­nului, pa care 1 Loconjurau militari şi dem­nitari.

Regele îmbrăcat cu lmiga .mantaua de purpură", căptuşită cu blană de epure de casă, o imitaţie de hermeîin, păşeşte pe scenă şi urcă încet şi maestos деагііе tronu­lui. Toţi se pltacă şi ministrul preşedinte ІГ întinde un sul de hârtie, care trebuia să conţine discursul tronului. In tăcerea so­lemnă a spectatorilor Regele dospoae sulul îl priveşte ş i . . . observă că ţine tn mână o hârtie albă. Rechizitorul greşise. Ce să facă ? Discursul e prea lung ; e imposibil să-l re citeze cu ajutorai sufletului. De altfel su-flerul e prea depărtat şi nu poete fl In cu­noştinţă de neplăcuta eroare. Ce să facă ?

O idee genială 11 vine în cap Regelui. După ce aruncă o a doua privire demnă pe hârtia albă, el strânge hârtia la loc, dă mi­nistrului preşedinte şi I zice cu un ton po­runcitor : .Citeşte d-ta! 1 '

Ministrul preşedinte devine cam con­fus de inovaţia aceasta neaşteptată ; totuşi el ia suini şi-1 despoa ie . . . Mica glumă, pe care şi o permise Regele, îi devine imediat limpede; el strânge earăşl solemn .discur­sul tronului," scoate o decoraţie mare de aiamă de pe pieptul sôa, o pune împreuuă cu discursul tronului. Ia picioarele Regelui, şi zice cu o mare demnitate: „Majestate ! Fiind eă nu më împac cu conţinutul discur­sul tronului, îmi dau demisiunea. "

Acestea spuse, el părăseşte scena fă­ră s'aştepte maî întâiu un respuns.

ULTIMETTIRI. Besboiul buro-englez.

Londra, 23 Iunie. Se vtsteştc din Hammonia Agenţiei Reu­

ter, cu data de 19 Iunie, că trupele bure, în numër destul de mare, au ocupat peste n: pte o colină isolată, pentru a tăia drumul p'.'.tr lelor de Ylomanry. Artileria generalu­lui Rundle i-a sîlit să părăsească po-siţ'.a lor.

Mareşalul Roberte telegrafează din Pre­toria că ooloana Hamilion a sosit ieri la Springs ; ea me-ge acum spre Heildelberg pentru a se uni cu trupele generalului Buller cari au sosit ieri la Paardekon, Coloana va fi mâne la Standarten pentru a împedeca o acţiune comună a burilor din Transvaal cu cd din Oranj.

Rësboiul din China. Hotărîrile puterilor în chestia chineză.

Bruxelles, 23 Iunie. Din isvor sigur aflăm că puterile au

hiat în chestiunea chineză următoarele ho-turîrî : Împărăteasa Cuhsi va fl detronată şi internată în străinătate, în Europa. Coangsu, tinërul împërat detronat, va fl dui nou instalat sub auspiciile şi protec­toratul puterilor europene. Toate puterile dîclară formal că nu va exploata nici una situaţia ce se crează pentru a face cuce­riri din terttorul Chinei pe seama sa.

Bombardarea consulatelor. Washington, 23 Iunie.

Amiralul Kemf telegrafează cu data de 21 Iunie, că trupele chinezeşti bombar­dează consulatul american şi coloniile stră­ine din Tien-Tsin. Detaşamentul de deblo­care pleacă la Tien-Tsin.

Ci-Fu, 23 Iunie. Tien-Tsin a fost bombardat doue zile ;

pcrderile sunt de vre o sută de persoane. După un sgomot care nu e încă confirmat, amiralul Stymour ar fi fost silit să se înapoeze la Tien-Tsin.

De 14 zile nu sunt. ştiri din Peking. S; tuaţia la Şangai пн e ameninţătoare ; mi-s onariî din Şangai se află neatinşi Iz Wei-Hi Wei. Turburărle din Tset-Şau au fost reprimate de viceregele. Corpul consiliilor s'a întrunit spre a delibera asupra situaţiuneî.

Viena, 23 Iunie. Incrucişătorul Maria Teresia a primit

ordin să plece neîntârziat în apele Chinei. Ci Fu, 23 Iunie.

Sorginte oficială. Tien-Tsin este bom­bardat neîncetat. Aproape toate coloniile străine sunt incendiate. Consulatul american a fost distrus.

Ajutoare sunt necesarii. Perderile sunt grave.

Străini măoelăriţî. Londra, 24 Iunie.

Ziarele află din Şangai că diipă ştirile din sorginte japoneză, I 500 de străini ar fl fost măce-î«iriţi la Tien-Tsin. Boitor : Aurel Popovioi-Barcianu. Red гѳйЕопв. : Ioan В І Ш Т І Siriana.

Nr Ш

і/ѵіі/

ш. Manno-Zissv neguţătorie áo producte şi comisiune în Budapesta

Petöfi-tér Ü.

In vederea viitoarelor recolte, îmî iau voe а-юі oferi

serviciile mele la bursa de cereale, domnilor economi,

cari voesc a-şl dirigea afacerile lor de vênzare aici, în

cereale c a :

gpftu, orz, ovès, cucuruz, rapiţa, etc. precum şi lână, piei ş. a.

Lucrez de mal mulţi ani la bursa de cereale de aici

cu succes, servesc onoraţilor rael comitenţi de tot solid şi

eftin.

Rog deci, ca cu ori-ce întrebare în astfel de afaceri

su se adreseze la mine direct, în limba română, pe cari le

voiu resolva întotdeauna prompt.

Cu distinsă s t imă:

Em. Mano-Zissy Budapest, Petőfi tér nr. 3.

457 1—1

Ш

Institut de cură, deschis de dimineţa dela 6 óre p a n ă la 7 ore seara

(abstrăgend orele dela 9—11 în. am.) La disposiţia publicului stau următorele mijlóce de lecuire :

Scaldă în lumina electrică: 1. Reumă, podsgră, aprindere de nervi (ischias), dureri

la coaste şi la faţă, nevralgia, aprinderi de peliţa peptulul şi a foalelui, otrăvire cu metal (argint viu, zinc, argint, plumb).

2. Morburi de eănge (cu ajutorul curei de mercuriu şi Iod), îngrăşarea peste mösurä, grăsimea de inimă, aprindere de peliţa rinichilor, boală de zachâr (diabet).

3. Anemia, nevr.istenia (slăbirea nervilor), nervositatea. 4 . Morburi de piele învechite, scrofule, luparea etc. După felul boalei, scalda aceast* poate fi urmată de

lecuirea cu apă rece, de massagiu sau împachetare. — în­trebuinţarea odată costă : 1 fl. 25 cr.; 15 bilete: 15 fl.

Camere pentru inhalaţie, după metodul dela Gleichen-berg Ems, pentru aprinderi acute şi învechite de gâtlej, de plumânl, cum şi pentru dilatare de plumânl şi astma. — întrebuinţarea odată costă : 75 cr.; 15 bilete: 9 fl.

Cura cu apă-rece. întrebuinţarea odată : 60 cr.; 15 bilete 7 fl.

Gimnastica svedeză pentru întărirea reconvalescenţilor cu musculatura slăbită, pentru întărirea băieţilor şi a oame­nilor desvoltaţi, cari sufer de morburi de inimă şi de strtm-tarea coşului peptului.

Taxa lunară dela 10 fl. în sus, după cum e felul caşului de boală.

Fie caro bolnav se bucură de căutarea ce 'i-o prescrie medicul sëu propriu, eau după sfatul ce însumi 'i '1 dau. Orice îndeplinire a curei se îaienzplă sub veghiarea mea personală

Dr. A. HECHT, 4 5 0 8 - 8

Arad, strada Templom, palatul Hinoriţilor. Telefon : Nr. 270.

A apărut Şi se aflà de vênzare la administraţia „Trib. Poporului64

următoarele o p u r i : 1 coroana

1.) „Amicul Poporului" — de Titus Vuculescu, pretor. îndreptar practic în cause administrative. Preţul — — — — „ 2) „Lupta pentru drept de Dr. Budolf Ihering t raducere de T. V. Păcăţean, preţul — — — — — — —

3.), „Judecătoriile cu juraţii" — de Teodor V. Păcăţeanu, preţul — — — — — — — — — — — — „

4.) „Libertatea" — de loan Stuart Mill, t radusă de T. V. Păcăţeanu, preţul — — — — — — — — — — „

Ь.) „Principiile politicei", după Dr. T de Holtzendorf, de T. Păcăţeanu — preţul — — — — — — — — — „

6.) „Caractere morale" — e x e m p l e şi sentinţe culese din istoriile şi literaturile popoarelor vechi şi moderne, de loan Popea, profesor în Braşov. Preţul . — — — — — — — — — — — — — — — — — — — „

7.) „Kesboiul pentru neatêrnare" şi „Povestea unei coroane de oţel" ambele de George Coşbuc. Pre ţul Resboiului „ Pre ţu l „Coroanei" — — — — — — — — — — — — — — — — — — — — — „

i

8). „Din vremuri apuse" — de Iudita Secula nasc. Truţia — preţul — — — — — — — — — — — „

9). „VierituP- — de Pe t ru Vaneu, preţul _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ „

10). „Teoria Dramei" — de Dr. Iosif Blaga. Pre ţul : — — - — — — — — — — — — — — — „ 11). „Juvenilia" — de Sextil Puşcariu. P r e ţ : _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ „

121. „Cuventări bisericeşti" — traduse de loan Genţ. Preţul — — — — — — — — — — — — — „

13). „Pribeag" — de loan Iosif Sceopul, preţ — — — — — — — — — — — — — — — — „

14). Instrucţiuni populare despre Datorinţele şi Drepturile purtătorului de dare edate de Vilchelm Niemandz preţul — „

15. ; „Liturgia Stului loan Crisostom" (pe note) pentru cor mixt pe 4 voci — de Nieolae Stefu înveţător în Arad. Această liturgie conţine toate cântările liturgice, ce are să respunză corul în Dumineci şi serbători. P e lângă ace­stea mai conţine irmoase, pricesne şi un adaus de cântece poporale. Toate imnele se pot cânta şi numai pe 2—3 voci. Preţul unui exemplar s'a redus dela 6 la 6 coroane.

p i l i La c o m a n d e să se m a i a d a u g e de fle-care op 10 lileri s p e s e p o s t a l e .

„Tipográfia Tribuna Poporului" Aurel Poooviciu Barcianu

filerl 1,

2.-

-80

2 —

4.—

2.50 „

1.20 „ 1.60 „

1 . - „

1 — „

3.60 „

,1.60 „

5.— „

1.60 „

(1.20 „