Daniel Muresan

Duhule,vino!O pledoarie pentru acordarea priorit5tii Duhului

in viafa, mesajul 9i lucrarea .Bisericii

G cnsEcAnltt0radea,2018

,.ffi,i,

t

Cuprins

Introducere ..............,9Rolul vital al'rugdciunii fierbinfi,

st[ruitoare gi indelungi in lucrarea Duhului. . . . . . .17

l.MAntuireapicdtoqilor.... .....512.Trezireacredinciogilor.... .....833. Botezul gi reumplerea cu Duhul SfAnt. . . . . . .1454. Sfin{ireacredinciogilor.... ....1815.Vindecareabolnavilor.... ..,... ....2076.Izbhvireacelor apisafi de diavol . . . . . . . . . . .2297. Duhul care ii trimite gi ii insofegte

pe slujitoriin lucrare .......257Epitog ......279Note , ..... ,287

lntroducere

Vor fi oameni care tgi aor bate jac de mine gi tmi oor spune

sd-mi add de treaba mea de cizmar gi sd nu tmi stric minteacu filosofie qi teologie. insd adevdrul lui Dumnezeu arde

atkt de tare tn oasele mele, tnckt mi-am luat creionul tn mfrnd

gi amtnceput sd notez ceea ce am deslugit.l

Jacob Behme n (1 57 5-1 624),

mistic gi teolog creqtin german

u sunt vrednic s[ fiu pus aldturi de sfAntul care a spuscuvintele de mai sus, dar gtiu c[ aga mi se va intAmpla qimie ca lui. Vor fi oameni care iEi vor bate joc de mine in

inimile lor sau cu voce tare qi fie voi citi in privirile 1or, fie voiauzi din vorbele lor dezaprobarea cu privire la cartea pe care o

fii in mAnd, cititorule. Poate chiar tu vei fi unul dintre ei... Daram scris pentru ci ardea ?n inima mea un foc ai trebuia sd-l slo-bozesc. Am scris pentru tine, oricine ai fi, oricum te-ai numi qi

orice hram ai purta.

(

Duhule, vino!

Dac[ egti un credincios ce te crezi ,,de rdrrd" , dar eqti cu ade-

vdrat ndscut din nou prin poclinfa ;i credinfa, atunci aceasta

carte e pentru tine: tu reprezinfi Biserica prin faptul cd egti parte

integranta din ea, egti o celula din trupul spiritual al lui Cristos,

ai in tine ADN-u1 cerului, oricat de neinsemnat ai pdrea in ochii

tdi sau in ochii altora. Viafa, mesajul 9i lucrarea ta, ca parte a

Bisericii, trebuie s5 fie marcate de prezenla 9i de lucrarea Duhului

SfAnt. El vrea si il prosldveascd pe Cristos in Ei prin tine in gene-

rafia in care te-a randuit s[ triiegti. sper din toatd inima ci vei fi

ajuta! prin intermediul randurilor pe care urmeaz[ si le citeqti,

s6 acorzi mult mai multd prioritate Duhului lui Dumnezeu inviafa ta, decat ai fdcut-o pand acum. DacX vei face lucrul acesta,

atunci, cu ajutorul Duhului SfAnt, vei fi un so! mai bun sau o

sofie mai buna; vei fi un pdrinte mai responsabil sau un copil

mai ascultitor; vei fi un eler. sau un student mai silitor; vei fi un

patron mai corect sau un muncitor mai harnic; vei fi un mai bun

martor al lui Cristos, nu cu numele, ci cu viafa ta'

Daci egti un slujitor al CuvAntului, atunci aceasti carte e, de

asemenea, pentru tine: ai primit sarcina divini de a administra

tainele lui Dumnezeu Ei de a distribui in mod corect qi judicios

CuvAntul lui Dumnezeu. DacS nu vei acorda mai multi priori-

tate Duhului lui Dumnezesinviaf4 mesajul 9i lucrarea t4 nu vei

putea fi nici .gisit credincios in lucrul incredinfat" (1 Cor' 4:L-2)

fi". Ur,ii slujitori iqi inchipuie c[, dacd au in biblioteca lor ,,o tond"

de diclionare biblice, lexicoane, comentarii 9i studii biblice pe

diverse teme, sunt rczowali, dar gandind astfel se inEali singuri.

Cir{ile bune sunt folositoare, insa nu sunt nici pe departe de ajuns

omului lui Dumnezeu. Suntem pentru studiu, insd nu suntem

doar pentru studiu. studiul singur ne poate face capul mare 9i

inima micd. Pe lang6 studiul Cuvantului avem nevoie s6-L avem

in fiinfa noastri, locuind in toatd plindtatea, pe Cel care a inspirat

CuvAntul, adicd pe Duhul lui Dumnezeu. Fdr[ El, ne putem ugor

ratdci in desiEul pxrerilor omeneEti qi al interpretdrilor pe care alfi

t0

Introducere

oameni le dau CuvAntului. Slujitorule al lui Dumnezeu, ai nevoiesd dai mult mai multi intAietate Duhului SfAnt in viafa qi lucra-rea ta, s5-L chemi sd vind peste tine qi s5-fi ddruiascd revelafie inCuvAnt, inspirafie in vorbire gi putere in slujire!

Cineva il incuraja pe un scriitor cregtin spunAndu-i: ,,Sd nu teopreqti din scris. Ai un dar gi o misiune." Frumoasi incurajare.Da, atunci cAnd cineva a primit darul de a scrie, fapt pentru care,

apropo, nu are niciun merit, persoana aceea trebuie sd scrie. Darnu doar si scrie, ci trebuie sd aibd gi o misiune pe care sd o inde-plineascd. CSci a scrie cdrli doar de dragul de a scrie nu ne ducenicdieri, pentru cd inleleptul spunea: ,,incolo, fiule, ia inv5ldturddin aceste lucruri; dacd ai voi si faci o mullime de cdr(i, sX gtii cd

n-ai mai isprdvi, qi multd invifdturd oboseqte trupul" (Ecl. 12:12).

Doamne, ajut6-m6 sd-mi infrAnez pl5cerea de a scrie gi fd-mdsd scriu doar atunci cAnd Duhul Tdu md imboldeqte! Si scriudoar atunci cAnd nu pot si nu scriu. Sd scriu doar atunci cAnd

simt in inima mea un foc de aceeaqi natur[ divind ca acela des-pre care profetul mdrturisea: ,,Ori de cAte ori vorbesc, trebuiesd strig: <Silnicie gi apdsare!>, Aqa incAt cuvAntul Domnului imiaduce numai ocard qi batjocuri toat6, ziua. Dacd zic: .rNu voimai pomeni de El, gi nu voi mai vorbi in Numele Lui!> iatd ci ininima mea este ca un foc mistuitor, inchis in oasele mele. Cautsd-l opresc, dar nu pot" (Ier. 20:8-9).

Referindu-se la puterea cuvAntului scris gi mai precis latraducerea Bibliei in limba germand pe infelesul oamenilor der.ind, Luther spunea: ,,M-am luptat cu diavolul cu cerneald." inaceeagi linie de gAndire, cred, qi vreau sd o spun cu toati sme-reni4 cd gi nevrednicul de mine a primit misiunea de a luptain aceastd generafie cu vorba, cu fapta si cu scrisul, impotrivaformei de evlavie cireia ii lipsegte puterea. Mai cred cd Domnulrrri-a incredinfat aceasti misiune pentru ci n-a gdsit pe altul maislab gi mai nepotrivit pentru o astfel de lucrare. Da, dupd acest

criteriu cheamd El atAt pentru mAntuire, cAt gi pentru sluiire.

11

(

Duhule, vino!

Dac[ egti un credincios ce te crezi ,,de rdrrd" , dar eqti cu ade-

vdrat ndscut din nou prin poclinfa ;i credinfa, atunci aceasta

carte e pentru tine: tu reprezinfi Biserica prin faptul cd egti parte

integranta din ea, egti o celula din trupul spiritual al lui Cristos,

ai in tine ADN-u1 cerului, oricat de neinsemnat ai pdrea in ochii

tdi sau in ochii altora. Viafa, mesajul 9i lucrarea ta, ca parte a

Bisericii, trebuie s5 fie marcate de prezenla 9i de lucrarea Duhului

SfAnt. El vrea si il prosldveascd pe Cristos in Ei prin tine in gene-

rafia in care te-a randuit s[ triiegti. sper din toatd inima ci vei fi

ajuta! prin intermediul randurilor pe care urmeaz[ si le citeqti,

s6 acorzi mult mai multd prioritate Duhului lui Dumnezeu inviafa ta, decat ai fdcut-o pand acum. DacX vei face lucrul acesta,

atunci, cu ajutorul Duhului SfAnt, vei fi un so! mai bun sau o

sofie mai buna; vei fi un pdrinte mai responsabil sau un copil

mai ascultitor; vei fi un eler. sau un student mai silitor; vei fi un

patron mai corect sau un muncitor mai harnic; vei fi un mai bun

martor al lui Cristos, nu cu numele, ci cu viafa ta'

Daci egti un slujitor al CuvAntului, atunci aceasti carte e, de

asemenea, pentru tine: ai primit sarcina divini de a administra

tainele lui Dumnezeu Ei de a distribui in mod corect qi judicios

CuvAntul lui Dumnezeu. DacS nu vei acorda mai multi priori-

tate Duhului lui Dumnezesinviaf4 mesajul 9i lucrarea t4 nu vei

putea fi nici .gisit credincios in lucrul incredinfat" (1 Cor' 4:L-2)

fi". Ur,ii slujitori iqi inchipuie c[, dacd au in biblioteca lor ,,o tond"

de diclionare biblice, lexicoane, comentarii 9i studii biblice pe

diverse teme, sunt rczowali, dar gandind astfel se inEali singuri.

Cir{ile bune sunt folositoare, insa nu sunt nici pe departe de ajuns

omului lui Dumnezeu. Suntem pentru studiu, insd nu suntem

doar pentru studiu. studiul singur ne poate face capul mare 9i

inima micd. Pe lang6 studiul Cuvantului avem nevoie s6-L avem

in fiinfa noastri, locuind in toatd plindtatea, pe Cel care a inspirat

CuvAntul, adicd pe Duhul lui Dumnezeu. Fdr[ El, ne putem ugor

ratdci in desiEul pxrerilor omeneEti qi al interpretdrilor pe care alfi

t0

Introducere

oameni le dau CuvAntului. Slujitorule al lui Dumnezeu, ai nevoiesd dai mult mai multi intAietate Duhului SfAnt in viafa qi lucra-rea ta, s5-L chemi sd vind peste tine qi s5-fi ddruiascd revelafie inCuvAnt, inspirafie in vorbire gi putere in slujire!

Cineva il incuraja pe un scriitor cregtin spunAndu-i: ,,Sd nu teopreqti din scris. Ai un dar gi o misiune." Frumoasi incurajare.Da, atunci cAnd cineva a primit darul de a scrie, fapt pentru care,

apropo, nu are niciun merit, persoana aceea trebuie sd scrie. Darnu doar si scrie, ci trebuie sd aibd gi o misiune pe care sd o inde-plineascd. CSci a scrie cdrli doar de dragul de a scrie nu ne ducenicdieri, pentru cd inleleptul spunea: ,,incolo, fiule, ia inv5ldturddin aceste lucruri; dacd ai voi si faci o mullime de cdr(i, sX gtii cd

n-ai mai isprdvi, qi multd invifdturd oboseqte trupul" (Ecl. 12:12).

Doamne, ajut6-m6 sd-mi infrAnez pl5cerea de a scrie gi fd-mdsd scriu doar atunci cAnd Duhul Tdu md imboldeqte! Si scriudoar atunci cAnd nu pot si nu scriu. Sd scriu doar atunci cAnd

simt in inima mea un foc de aceeaqi natur[ divind ca acela des-pre care profetul mdrturisea: ,,Ori de cAte ori vorbesc, trebuiesd strig: <Silnicie gi apdsare!>, Aqa incAt cuvAntul Domnului imiaduce numai ocard qi batjocuri toat6, ziua. Dacd zic: .rNu voimai pomeni de El, gi nu voi mai vorbi in Numele Lui!> iatd ci ininima mea este ca un foc mistuitor, inchis in oasele mele. Cautsd-l opresc, dar nu pot" (Ier. 20:8-9).

Referindu-se la puterea cuvAntului scris gi mai precis latraducerea Bibliei in limba germand pe infelesul oamenilor der.ind, Luther spunea: ,,M-am luptat cu diavolul cu cerneald." inaceeagi linie de gAndire, cred, qi vreau sd o spun cu toati sme-reni4 cd gi nevrednicul de mine a primit misiunea de a luptain aceastd generafie cu vorba, cu fapta si cu scrisul, impotrivaformei de evlavie cireia ii lipsegte puterea. Mai cred cd Domnulrrri-a incredinfat aceasti misiune pentru ci n-a gdsit pe altul maislab gi mai nepotrivit pentru o astfel de lucrare. Da, dupd acest

criteriu cheamd El atAt pentru mAntuire, cAt gi pentru sluiire.

11

Duhule, vino!

El ii alege pe cei mai nemerituogi, pentru ca in urma lucririi lor,ei si nu se poatd lduda cu nimic qi pentru ca atAt ei, cAt qi cei ce

ii asculti sau ii citesc sd recunoascd faptul cd mesajul pe care iltransmit nu este al 1or, ci al Altuia gi s5-I dea Acestuia toatd slava:

,,Dumnezeu a ales lucrurile nebune ale lumii, ca sd facd de rugine

pe cele infelepte. Dumnezeu a ales lucrurile slabe ale lumii, ca sifacd de ruqine pe cele tari. $i Dumnezeu a ales lucrurile josnice

ale lumii qi lucrurile disprefuite, ba incd lucrurile care nu sunt,

ca sd nimiceascd pe cele ce sunt; pentru ca nimeni si nu se laude

inaintea lui Dumnezeu" (1 Con1.:27-29).

Vreau si md smeresc de la bun inceput inaintea ta, cititorule,qi sd-fi spun deschis ci nu sunt un profesionistintr-ale scrisului qi

de aceea s-ar prea putea si gdseqti anumite scip5ri in lucrarea pe

care o fii in mAn5, chiar dacd am pus mult suflet atunci cAnd am

scris. Dacd mi s-ar permite sd-l parafrazezPe apostolul neamuri-lor, aq spune cd sunt necioplitin scriere, dar te rog sd md primegtiaga cum sunt qi si ierfi neajunsurile robului tdu. lmi mirturisescgreqelile gi scdzimintele inainte sd dai tu insufi peste ele, $i acest

volum, asemenea celor de dinainte, l-am scris din mers, intredoud slujiri, intre dou[ deplasdri, uneori in cursul unor c6l5toriigi, din aceastd pricind lucrarea de fald nu strdluceste, dar am scris

pentru tine cu o inimd curati qi cu sinceritate.

Spiritul scrierii nu este unul sectar gi nici nu are vreo tent6 de

mAndrie spirituali. DacX la o primd rdsfoire ar pdrea totuqi aqa,

rog cu respect cititorul s[ citeascd printre rAnduri gi sd distingidrept motivafie doar o gelozie sfAntd pentru restaurarea lucrdriibiblice a Duhului SfAnt in viefile noastre ale tuturor.

Chiar daci tema scrierii de fafd este clarl gi articulatd, lucra-rea atinge gi alte domenii. Aceste domenii adiacente temei de

bazdtrebuiau atinse in mod inevitabil, intrucAt lucrarea Duhuluistr5bate viafa credinciosului de la naqtere gi pAnd la moarte qi

viafa Bisericii, de la intemeiere Ei pAn[ la ripire. Viafa spiritualdce vine prin Duhul in viafa credinciosului gi a Bisericii stribate

12 13

Introducere

toate domeniile acesteia precum sAngele ajunge Ia toate organelevdzute si nevdzute ale trupului uman gi ii susfine viafa biologicd.

Am hotirAt sd imi asum riscul de a-mi deschide inima fafdde tine, cititorule, in rAndurile care urmeazd. Ici gi colo i1i voidestdinui unele dintre mesajele pe care le-am primit din parteaDomnului de-a lungul slujirii. Pe cele mai multe dintre ele le-amprimit prin alte vase ale Domnului, in timpul rugdciunii in vede-rea slujirilor care imi stdteau in fa{d. Fiecare descoperire pe care oprimim din partea Duhului SfAnt, fie personal, fie prin altcinev4trebuie verificatd duph etalonul Scripturii; dacd Duhul care ilivorbeEte este Duhul SfAnt, El nu il va contrazice niciodati peacelagi Duh SfAnt care a inspirat Scripturile. El nu Se va tdgiduiqi nu Se va contrazice pe Sine insugi.

Citind aceste descoperiri, vei putea alege fie sd mi judeci ininima t4 fie sd ili asumi principiile spirituale general valabile dinaceste mesaje. Te rog sd le analizezi cu Scriptura in fafd gi sd o faciin mod obiectiv, ca sd pofi avea un cAqtig spiritual personal. Nute grdbi sd judeci dupd aparenfe gi inainte de vreme. Fereqte-tecle prejudecSli omenegti gi de invdfdturi omeneqti care spun ciazi Duhul SfAnt nu mai vorbegte oamenilor. Locul descoperi-rilor divine primite prin Duhul lui Dumnezeu, in viafa gi lucra-rca apostolilor a fost unul de frunte Ei prioritar. DacI ai vrea,bun5oar5, si studiezi viafa qi lucrarea apostolului Pavel, dint'artea Faptele apostolilor gi din epistolele scrise de el, ai fi sur-prins sd descoperi cAt de mult s-a bizuit pe cdl5uzirea DuhuluiSfAnt gi cAte descoperiri a primit prin Duhul, fie personal, fie prinalte vase ale Domnului. Va spune cineva: ,,Da, dar Pavel a fost.rprostolul neamurilor gi a avut o chemare unicd din partea luiI )lrmnezeu..." intr-adevdr, aqaeste, dar continuAnd argumentul,rroi spunem c5, daci acest om deosebit de inzestrat de Domnul,a avut nevoie de dese descoperiri ale Duhului lui Dumnezet), c1r

t'ijt mai mult avem noi, cei mai pufin inzestrafi? Mi s-a reproqate ii pretind prea mult ci Domnul imi vorbegte intr-un fel sau altul.

Duhule, vino!

El ii alege pe cei mai nemerituogi, pentru ca in urma lucririi lor,ei si nu se poatd lduda cu nimic qi pentru ca atAt ei, cAt qi cei ce

ii asculti sau ii citesc sd recunoascd faptul cd mesajul pe care iltransmit nu este al 1or, ci al Altuia gi s5-I dea Acestuia toatd slava:

,,Dumnezeu a ales lucrurile nebune ale lumii, ca sd facd de rugine

pe cele infelepte. Dumnezeu a ales lucrurile slabe ale lumii, ca sifacd de ruqine pe cele tari. $i Dumnezeu a ales lucrurile josnice

ale lumii qi lucrurile disprefuite, ba incd lucrurile care nu sunt,

ca sd nimiceascd pe cele ce sunt; pentru ca nimeni si nu se laude

inaintea lui Dumnezeu" (1 Con1.:27-29).

Vreau si md smeresc de la bun inceput inaintea ta, cititorule,qi sd-fi spun deschis ci nu sunt un profesionistintr-ale scrisului qi

de aceea s-ar prea putea si gdseqti anumite scip5ri in lucrarea pe

care o fii in mAn5, chiar dacd am pus mult suflet atunci cAnd am

scris. Dacd mi s-ar permite sd-l parafrazezPe apostolul neamuri-lor, aq spune cd sunt necioplitin scriere, dar te rog sd md primegtiaga cum sunt qi si ierfi neajunsurile robului tdu. lmi mirturisescgreqelile gi scdzimintele inainte sd dai tu insufi peste ele, $i acest

volum, asemenea celor de dinainte, l-am scris din mers, intredoud slujiri, intre dou[ deplasdri, uneori in cursul unor c6l5toriigi, din aceastd pricind lucrarea de fald nu strdluceste, dar am scris

pentru tine cu o inimd curati qi cu sinceritate.

Spiritul scrierii nu este unul sectar gi nici nu are vreo tent6 de

mAndrie spirituali. DacX la o primd rdsfoire ar pdrea totuqi aqa,

rog cu respect cititorul s[ citeascd printre rAnduri gi sd distingidrept motivafie doar o gelozie sfAntd pentru restaurarea lucrdriibiblice a Duhului SfAnt in viefile noastre ale tuturor.

Chiar daci tema scrierii de fafd este clarl gi articulatd, lucra-rea atinge gi alte domenii. Aceste domenii adiacente temei de

bazdtrebuiau atinse in mod inevitabil, intrucAt lucrarea Duhuluistr5bate viafa credinciosului de la naqtere gi pAnd la moarte qi

viafa Bisericii, de la intemeiere Ei pAn[ la ripire. Viafa spiritualdce vine prin Duhul in viafa credinciosului gi a Bisericii stribate

12 13

Introducere

toate domeniile acesteia precum sAngele ajunge Ia toate organelevdzute si nevdzute ale trupului uman gi ii susfine viafa biologicd.

Am hotirAt sd imi asum riscul de a-mi deschide inima fafdde tine, cititorule, in rAndurile care urmeazd. Ici gi colo i1i voidestdinui unele dintre mesajele pe care le-am primit din parteaDomnului de-a lungul slujirii. Pe cele mai multe dintre ele le-amprimit prin alte vase ale Domnului, in timpul rugdciunii in vede-rea slujirilor care imi stdteau in fa{d. Fiecare descoperire pe care oprimim din partea Duhului SfAnt, fie personal, fie prin altcinev4trebuie verificatd duph etalonul Scripturii; dacd Duhul care ilivorbeEte este Duhul SfAnt, El nu il va contrazice niciodati peacelagi Duh SfAnt care a inspirat Scripturile. El nu Se va tdgiduiqi nu Se va contrazice pe Sine insugi.

Citind aceste descoperiri, vei putea alege fie sd mi judeci ininima t4 fie sd ili asumi principiile spirituale general valabile dinaceste mesaje. Te rog sd le analizezi cu Scriptura in fafd gi sd o faciin mod obiectiv, ca sd pofi avea un cAqtig spiritual personal. Nute grdbi sd judeci dupd aparenfe gi inainte de vreme. Fereqte-tecle prejudecSli omenegti gi de invdfdturi omeneqti care spun ciazi Duhul SfAnt nu mai vorbegte oamenilor. Locul descoperi-rilor divine primite prin Duhul lui Dumnezeu, in viafa gi lucra-rca apostolilor a fost unul de frunte Ei prioritar. DacI ai vrea,bun5oar5, si studiezi viafa qi lucrarea apostolului Pavel, dint'artea Faptele apostolilor gi din epistolele scrise de el, ai fi sur-prins sd descoperi cAt de mult s-a bizuit pe cdl5uzirea DuhuluiSfAnt gi cAte descoperiri a primit prin Duhul, fie personal, fie prinalte vase ale Domnului. Va spune cineva: ,,Da, dar Pavel a fost.rprostolul neamurilor gi a avut o chemare unicd din partea luiI )lrmnezeu..." intr-adevdr, aqaeste, dar continuAnd argumentul,rroi spunem c5, daci acest om deosebit de inzestrat de Domnul,a avut nevoie de dese descoperiri ale Duhului lui Dumnezet), c1r

t'ijt mai mult avem noi, cei mai pufin inzestrafi? Mi s-a reproqate ii pretind prea mult ci Domnul imi vorbegte intr-un fel sau altul.

(

Duhule, vino!

Dar permite-mi sd-fi mdrturisesc, cititorule, cd eu nu sunt decAt

un biet picdtos mAntuit prin har; sunt un copil slab qi negtiutor al

lui Dumnezeu gi am nevoie ca Tat5l rneu ceresc sd imi vorbeascd

mereu. Sigur ci El imi vorbegte in primul rAnd prin cuvAntul

Scripturilor pe care le citesc Ei le studiez zilnic, dar in viafa de

credinfi gi in lucrarea Domnului, cuvAntul Scripturilor inspirate

de Duhul nu a fost qi nu trebuie sd fie vreodatl un substitut al

cuvAntului inspirat prin acelaqi Duh gi manifestat prin darurileDuhului care se manifestd qi azi ca in veacul apostolic. Dupd cum

spune un cAntec mai de demult:

$i nzi lsus e cn-n trecut, lucreazd poate chinr mai mult;

Minuni aedem tn orice ceas, c1nd El tsegheazd-al aielii pas.

Dumnezeul nostru nu S-a schimbat qi, ca urmare, El nu tace.

,,Dumnezeul nostru vine qi nu tace. inaintea Lui merge un foc

mistuitor, gi imprejurul Lui o furtund puternicd" (Ps. 50:3). El

vorbeqte Ei azi aqa cum a vorbit dintotdeauna: ,,Leul rdcneqte:

cine nu se va speria? Domnul Dumnezeu vorbeqte: cine nu va

lucroreo Bisericii.

proroci?" (Amos 3:B). Domnul nostru nueste ca idolii cei mu{i care ,,au gttr6., dar nuvorbesc, au ochi, dar nu vXd, au urechi, darn-aud, au nas, dar nu miroase, au mAni,

dar nu pipdie, picioare, dar nu merg; nuscot niciun sunet din gAtlejul lor. Ca ei suntcei ce-i fac; tofi cei ce se incred in ei" (Ps.

115:5-8). Unii dintre cei ce iqi zic credin-cioEi qi se numesc pe ei ingiqi copii ai luiDumnezeu s-au dep[rtat de Dumnezeulcel viu gi adevdrat, abituli de anumite

inv[f5turi omeneqti Ei gi-au fiurit un alt dumnezeu: un dumne-

zeu mut, orb, surd, neputincios, care nu sPune mai nimic qi nu

I ouhut trebuie sd I

! oibd prioritote 1

^rn vrolo $r rn :

r Noi trebuie sd-l

ocorddm priori-

i ,o,.o cuvenitd. i

L-*-'":t J

14 t5

Introducere

face mai nimic. Domnul si aibd mild de aceste persoane, sd li Se

descopere gi s5 Ie trezeasc5!

Dumnezeu a vorbit prin proroci in vechime, iar o mare partedin cuvintele lor alcdtuiesc Scriptura pe care o finem noi in mAniast6,zi. Apoi El a vorbit prin Fiul: ,,Dupd ce a vorbit in vechimepdrinfilor nogtri prin proroci, in multe rAnduri gi in multe chi-puri, Dumnezeu,la sfArgitul acestor zile, ne-a vorbit prin Fiul, pecare L-a pus mogtenitor al tuturor lucrurilor gi prin care a fdcutqi veacurile" (Evr. 1,:1-2). in cele din urmd El continud si vor-l-reascd prin Duhul, pdnd cAnd Biserica va pdrdsi pimAntul acesta

blestemat: ,,CAnd va veni mAngAietorul, Duhul adevirului, aresd vi cdlduzeascd, in tot adevirul; c5ci El nu va vorbi de la El,ci va vorbi tot ce va fi, auzit gi vd va descoperi lucrurile viitoare...Ibt ce are Tatdl este al Meu; de aceea am zis c6,va lua din ce este

irl Meu gi vi va descoperi" (Ioan 16:13-15).

Duhul trebuie si aibi prioritate in viafa gi in lucrarea Bisericii.Noi trebuie sX-I acorddm prioritatea cuvenitd. Fdri prezenlaplcnard, firi migcarea gi fdrd lucrarea Duhului, Biserica riscdsri devini o vale a oaselor, un cimitir vesel asemXndtor celui dinSIpAnfa, judeful Maramureq. Dar oricAt de vesel ar pdrea sau s-arrrrrmi un cimitir, el tot cimitir rdmAne; n-ai vrea sd petreci prearnulti vreme in el.

Pasajul biblic din Ezechiel3T descrie probabil cel mai sugestivrnoartea spirituald Ei rolul hotirAtor pe care il are Duhul SfAnt

lrcntru a scoate din aceastd stare. Din punctul lui Dumnezeu de

vedere, Israel era mort spiritual, era in mormAnt. Dar DomnulIt' promite israelifilor cd ii va scoate din aceasti stare: ,,Iat6", vd.

voi deschide mormintele, vd voi scoate din mormintele voastre,

lx)porul Meu" (v. 12). Profetul are parte de o rdpire sufleteascd,

irr Duhul Domnului. MAna Domnului simbolizeazd prezenlarrt'rnijlocitX gi manifestatd a slavei Ei a puterii lui Dumnezeu.Irrtervenfia Duhului ca urmare a profeliei omului lui Dumnezeut,sle punctul culminant al relatirii biblice: ,,Duhule, vino din

(

Duhule, vino!

Dar permite-mi sd-fi mdrturisesc, cititorule, cd eu nu sunt decAt

un biet picdtos mAntuit prin har; sunt un copil slab qi negtiutor al

lui Dumnezeu gi am nevoie ca Tat5l rneu ceresc sd imi vorbeascd

mereu. Sigur ci El imi vorbegte in primul rAnd prin cuvAntul

Scripturilor pe care le citesc Ei le studiez zilnic, dar in viafa de

credinfi gi in lucrarea Domnului, cuvAntul Scripturilor inspirate

de Duhul nu a fost qi nu trebuie sd fie vreodatl un substitut al

cuvAntului inspirat prin acelaqi Duh gi manifestat prin darurileDuhului care se manifestd qi azi ca in veacul apostolic. Dupd cum

spune un cAntec mai de demult:

$i nzi lsus e cn-n trecut, lucreazd poate chinr mai mult;

Minuni aedem tn orice ceas, c1nd El tsegheazd-al aielii pas.

Dumnezeul nostru nu S-a schimbat qi, ca urmare, El nu tace.

,,Dumnezeul nostru vine qi nu tace. inaintea Lui merge un foc

mistuitor, gi imprejurul Lui o furtund puternicd" (Ps. 50:3). El

vorbeqte Ei azi aqa cum a vorbit dintotdeauna: ,,Leul rdcneqte:

cine nu se va speria? Domnul Dumnezeu vorbeqte: cine nu va

lucroreo Bisericii.

proroci?" (Amos 3:B). Domnul nostru nueste ca idolii cei mu{i care ,,au gttr6., dar nuvorbesc, au ochi, dar nu vXd, au urechi, darn-aud, au nas, dar nu miroase, au mAni,

dar nu pipdie, picioare, dar nu merg; nuscot niciun sunet din gAtlejul lor. Ca ei suntcei ce-i fac; tofi cei ce se incred in ei" (Ps.

115:5-8). Unii dintre cei ce iqi zic credin-cioEi qi se numesc pe ei ingiqi copii ai luiDumnezeu s-au dep[rtat de Dumnezeulcel viu gi adevdrat, abituli de anumite

inv[f5turi omeneqti Ei gi-au fiurit un alt dumnezeu: un dumne-

zeu mut, orb, surd, neputincios, care nu sPune mai nimic qi nu

I ouhut trebuie sd I

! oibd prioritote 1

^rn vrolo $r rn :

r Noi trebuie sd-l

ocorddm priori-

i ,o,.o cuvenitd. i

L-*-'":t J

14 t5

Introducere

face mai nimic. Domnul si aibd mild de aceste persoane, sd li Se

descopere gi s5 Ie trezeasc5!

Dumnezeu a vorbit prin proroci in vechime, iar o mare partedin cuvintele lor alcdtuiesc Scriptura pe care o finem noi in mAniast6,zi. Apoi El a vorbit prin Fiul: ,,Dupd ce a vorbit in vechimepdrinfilor nogtri prin proroci, in multe rAnduri gi in multe chi-puri, Dumnezeu,la sfArgitul acestor zile, ne-a vorbit prin Fiul, pecare L-a pus mogtenitor al tuturor lucrurilor gi prin care a fdcutqi veacurile" (Evr. 1,:1-2). in cele din urmd El continud si vor-l-reascd prin Duhul, pdnd cAnd Biserica va pdrdsi pimAntul acesta

blestemat: ,,CAnd va veni mAngAietorul, Duhul adevirului, aresd vi cdlduzeascd, in tot adevirul; c5ci El nu va vorbi de la El,ci va vorbi tot ce va fi, auzit gi vd va descoperi lucrurile viitoare...Ibt ce are Tatdl este al Meu; de aceea am zis c6,va lua din ce este

irl Meu gi vi va descoperi" (Ioan 16:13-15).

Duhul trebuie si aibi prioritate in viafa gi in lucrarea Bisericii.Noi trebuie sX-I acorddm prioritatea cuvenitd. Fdri prezenlaplcnard, firi migcarea gi fdrd lucrarea Duhului, Biserica riscdsri devini o vale a oaselor, un cimitir vesel asemXndtor celui dinSIpAnfa, judeful Maramureq. Dar oricAt de vesel ar pdrea sau s-arrrrrmi un cimitir, el tot cimitir rdmAne; n-ai vrea sd petreci prearnulti vreme in el.

Pasajul biblic din Ezechiel3T descrie probabil cel mai sugestivrnoartea spirituald Ei rolul hotirAtor pe care il are Duhul SfAnt

lrcntru a scoate din aceastd stare. Din punctul lui Dumnezeu de

vedere, Israel era mort spiritual, era in mormAnt. Dar DomnulIt' promite israelifilor cd ii va scoate din aceasti stare: ,,Iat6", vd.

voi deschide mormintele, vd voi scoate din mormintele voastre,

lx)porul Meu" (v. 12). Profetul are parte de o rdpire sufleteascd,

irr Duhul Domnului. MAna Domnului simbolizeazd prezenlarrt'rnijlocitX gi manifestatd a slavei Ei a puterii lui Dumnezeu.Irrtervenfia Duhului ca urmare a profeliei omului lui Dumnezeut,sle punctul culminant al relatirii biblice: ,,Duhule, vino din

Duhule, vino!

cele patru vAnturi, sufl[ peste morfii acegtia ca sd invieze!" (v. 9).

Aga dupl cum spune qi Matthew Henry privitor la pasajul

Ezechiel 37, in consacraful s[u comentariu asupra Scripturii:

,,VAntul era emblema Duhului lui Durnnezeu 9i reprezenta pute-rile Sale transformatoare." D4 Duhul despre care e vorba aici

este Duhul lui Dumnezeu, dupi cum reiese 9i din versetul 14,

unde Domnul spune: ,,Voi pune Duhul Meu in voi gi vefi trdi",expticAnd revelafia din valea oaselor'

Duhul SfAnt este Duhul care fl prosldveqte doar pe Dumnezeu.

El nu prosldveqte pe niciun om qi nicio organizafie. Duhul care ilprosldvegte pe un slujitor al lui Dumnezeu nu este Duhul SfAnt,

ci este un alt dutu un duh str[in. MAntuitorul vorbeaintr-un modfdri echivoc despre misiunea Duhului Sfant, spunAnd: ,,El Md va

ploslivi, pentru cd va lua din ce este al Meu 9i vi va descoperi"

(Ioan 16:L4).

Burnett Streeter, un cercetdtor biblic englez care a trdit insecolul trecut, spunea astfel: ,,Metoda de inaintare pentruBiserica contemporanl nu sti in imitarea formelor, ci tn recu-

perarea Duhului Bisericii primare." El avea dreptate sesizAnd

nevoia noastri de a recupera prezenla, manifestarea gi lucrarea'Duhului SfAnt in viafa gi in lucrarea Bisericii. Noi completdmideea, spunAnd din nou aici ci Biserica acestei generalii trebuie

sd se intoarcd Ia Dumnezeu Duhul SfAnt: sd se pociiascE de p[ca-tele sdvArEite impotriva Lui, s6le mdrturiseascd qi sd le lepede, siinseteze dup[ plindtatea Duhului gi sd o caute, s[ dea intAietate

gi prioritate Duhului in viaf[ gi in sluiire'Rugdciunea noastr6 trebuie si fie asemdnitoare rughciunii lui

Ezechiel: ,!ino, Duhule, gi prosl5vegte-L pe Cristos ca MAntuitoral picdtoqilor, ca Domn al credinciogilor, ca Botezitor al copiilorlui Dumnezeu, ca Sfinlitor al celor credincioqi, ca Medic al bolna-

vilor, ca lzb[vitor al celor apdsafi de diavol, ca Cel care igi trimiteqi insofeqte slujitorii!"

16 17

Rolul vitol ol rugdciuniifierbin[i, stdruitoore $i

Tndelungi Tn Iucroreo Duhului

Amtntredeschis uqa gi i-am prioit (pe Daniel Nash gi Abel Clary),pentru cdti auzeam gemknd gi i-am r:dzut cu felele lapdmhnt.

Ernu aga de trei zile, intingi la pdmknt gi gem.hnd. Md ghndeam cd

li s-afutilmplat ceoa groaznic. Mi-afost teamd sd intru gi nu gtiam

ce sd fac. ,,Vreau sd zsii sd rsezi ce e cu ei? " ,,Nl.t, nu e neaoie,

a rdspuns Finney. Ei simt durerile naqterii spirituale gi sunttntr-un duh de rugdciune."2

Mirturie despre viala de rugdciune a pastorului Abel Clary

AI n oragul Salem din cel mai sudic stat al Indiei, statul Tamil

I Nra", in centrul unui mare sens giratoriu se gdsegte o statuieI din bronz in mdrime naturald a unui bivol cu un genunchi la

plmAnt, care se opintegte urcAnd parcd o pant[ qi se sLrgereazi

ctr trage o povard. CAnd am trecut pe acolo qi am vdzut aceastl

Duhule, vino!

cele patru vAnturi, sufl[ peste morfii acegtia ca sd invieze!" (v. 9).

Aga dupl cum spune qi Matthew Henry privitor la pasajul

Ezechiel 37, in consacraful s[u comentariu asupra Scripturii:

,,VAntul era emblema Duhului lui Durnnezeu 9i reprezenta pute-rile Sale transformatoare." D4 Duhul despre care e vorba aici

este Duhul lui Dumnezeu, dupi cum reiese 9i din versetul 14,

unde Domnul spune: ,,Voi pune Duhul Meu in voi gi vefi trdi",expticAnd revelafia din valea oaselor'

Duhul SfAnt este Duhul care fl prosldveqte doar pe Dumnezeu.

El nu prosldveqte pe niciun om qi nicio organizafie. Duhul care ilprosldvegte pe un slujitor al lui Dumnezeu nu este Duhul SfAnt,

ci este un alt dutu un duh str[in. MAntuitorul vorbeaintr-un modfdri echivoc despre misiunea Duhului Sfant, spunAnd: ,,El Md va

ploslivi, pentru cd va lua din ce este al Meu 9i vi va descoperi"

(Ioan 16:L4).

Burnett Streeter, un cercetdtor biblic englez care a trdit insecolul trecut, spunea astfel: ,,Metoda de inaintare pentruBiserica contemporanl nu sti in imitarea formelor, ci tn recu-

perarea Duhului Bisericii primare." El avea dreptate sesizAnd

nevoia noastri de a recupera prezenla, manifestarea gi lucrarea'Duhului SfAnt in viafa gi in lucrarea Bisericii. Noi completdmideea, spunAnd din nou aici ci Biserica acestei generalii trebuie

sd se intoarcd Ia Dumnezeu Duhul SfAnt: sd se pociiascE de p[ca-tele sdvArEite impotriva Lui, s6le mdrturiseascd qi sd le lepede, siinseteze dup[ plindtatea Duhului gi sd o caute, s[ dea intAietate

gi prioritate Duhului in viaf[ gi in sluiire'Rugdciunea noastr6 trebuie si fie asemdnitoare rughciunii lui

Ezechiel: ,!ino, Duhule, gi prosl5vegte-L pe Cristos ca MAntuitoral picdtoqilor, ca Domn al credinciogilor, ca Botezitor al copiilorlui Dumnezeu, ca Sfinlitor al celor credincioqi, ca Medic al bolna-

vilor, ca lzb[vitor al celor apdsafi de diavol, ca Cel care igi trimiteqi insofeqte slujitorii!"

16 17

Rolul vitol ol rugdciuniifierbin[i, stdruitoore $i

Tndelungi Tn Iucroreo Duhului

Amtntredeschis uqa gi i-am prioit (pe Daniel Nash gi Abel Clary),pentru cdti auzeam gemknd gi i-am r:dzut cu felele lapdmhnt.

Ernu aga de trei zile, intingi la pdmknt gi gem.hnd. Md ghndeam cd

li s-afutilmplat ceoa groaznic. Mi-afost teamd sd intru gi nu gtiam

ce sd fac. ,,Vreau sd zsii sd rsezi ce e cu ei? " ,,Nl.t, nu e neaoie,

a rdspuns Finney. Ei simt durerile naqterii spirituale gi sunttntr-un duh de rugdciune."2

Mirturie despre viala de rugdciune a pastorului Abel Clary

AI n oragul Salem din cel mai sudic stat al Indiei, statul Tamil

I Nra", in centrul unui mare sens giratoriu se gdsegte o statuieI din bronz in mdrime naturald a unui bivol cu un genunchi la

plmAnt, care se opintegte urcAnd parcd o pant[ qi se sLrgereazi

ctr trage o povard. CAnd am trecut pe acolo qi am vdzut aceastl