11

CURS 1

Delia CERLINCĂDelia CERLINCĂ

22

CURS 1

33

CURS 1

1. GENERALITĂŢI1. GENERALITĂŢI

Reprezentarea grafică a pieselor, maşinilor, instalaţiilor, construcţiilor se realizează cu ajutorul desenului tehnicdesenului tehnic, ţinându-se cont de o serie de reguli şi convenţii stabilite în acest sens.

Desenul tehnicDesenul tehnic reprezintă limbajul comun între cei care proiectează un obiect şi cei care îl execută, constituind cel mai eficient mijloc de reprezentare a unei concepţii tehnice.

44

CURS 1

2. STANDARDIZARE2. STANDARDIZARE

Se numeşte standardizarestandardizare activitatea de sistematizare şi unificare a regulilor şi convenţiilor privind reprezentarea şi executarea pieselor, maşinilor, instalaţiilor, construcţiilor, etc.

StandardeleStandardele sunt documentele normative care cuprind regulile tehnice.

În cadrul fiecărui capitol sunt indicate standardele în vigoare, ele constituind o indicaţie bibliografică.

55

CURS 1

3. CLASIFICAREA DESENELOR TEHNICE3. CLASIFICAREA DESENELOR TEHNICE

În SR EN ISO 10209-1:1996SR EN ISO 10209-1:1996 se sistematizează gruparea şi denumirea desenelor tehnice după cum se prezintă în Tabelul 1.

66

CURS 1

77

CURS 1

4. INSTRUMENTE UTILIZATE ÎN 4. INSTRUMENTE UTILIZATE ÎN DESENUL TEHNICDESENUL TEHNIC

Planşeta de desenPlanşeta de desen se foloseşte în special pentru viteza şi usurinţa în utilizare. Planşeta se poate înclina, este prevăzută cu mecanism stop&go pentru acurateţe. Pentru măsurători, trasări, unghiuri, haşurări se utilizează pe lângă creioncreion, riglarigla, echereleecherele, raportorulraportorul şi trusa de compasetrusa de compase.

88

CURS 1

1. FORMATEFORMATEFormatele de hârtieFormatele de hârtie pe care se execută

desenele tehnice au dimensiunile, modul de notare, regulile de prezentare şi utilizare a acestora, stabilite prin SR ISO 5457:2002.

1.1. ALEGEREA ŞI NOTAREA FORMATELOR1.1. ALEGEREA ŞI NOTAREA FORMATELOR Desenul original trebuie executat pe un suport având

cel mai mic format care permite claritatea şi precizia dorită.Formatul desenelor originale şi al reproducerilor sale

trebuie ales din seriile care figurează în tabelele de mai jos, respectând ordinea preferenţială în care aceste serii sunt prezentate.

Planşele de desen pot fi folosite cu dimensiunea lor cea mai mare dispusă fie în lungime, fie pe lăţime.

99

CURS 1

1.1.1. FORMATE 1.1.1. FORMATE SERIA ASERIA A, ISO (PRIMA OPŢIUNE), ISO (PRIMA OPŢIUNE)

În În Tabelul 1Tabelul 1 sunt prezentate formatele preferenţiale sunt prezentate formatele preferenţiale ale planşelor finite, alese din ale planşelor finite, alese din seria principală Aseria principală A, conform , conform ISO 216:2007ISO 216:2007..

1010

CURS 1

1.1.2. FORMATE 1.1.2. FORMATE ALUNGITE SPECIALEALUNGITE SPECIALE (A DOUA OPŢIUNE)(A DOUA OPŢIUNE)

Tabelul 2Tabelul 2 prezintă dimensiunile formatelor alungite, care se obţin prin modificarea dimensiunilor mici a unui format din seria A, ISO, şi au lungimea egală cu un multiplu al dimensiunii mici a formatului de bază ales.

1111

CURS 1

1.1.3. FORMATE 1.1.3. FORMATE ALUNGITE EXCEPŢIONALEALUNGITE EXCEPŢIONALE (A TREIA OPŢIUNE)(A TREIA OPŢIUNE)

În cadrul În cadrul Tabelului 3Tabelului 3 se prezintă dimensiunile formatelor se prezintă dimensiunile formatelor alungite excepţionale utilizate în cazul în care este necesar un alungite excepţionale utilizate în cazul în care este necesar un format mai mare sau mai alungit decât în cazurile precedente. format mai mare sau mai alungit decât în cazurile precedente. Acest tip de formate se obţin prin modificarea dimensiunilor mici Acest tip de formate se obţin prin modificarea dimensiunilor mici a unui format din seria A, ISO, şi au lungimea egală cu un a unui format din seria A, ISO, şi au lungimea egală cu un multiplu al dimensiunii mici a formatului de bază ales.multiplu al dimensiunii mici a formatului de bază ales.

1212

CURS 1

Figura 1. Elementele grafice ale formatuluiElementele grafice ale formatului

1313

CURS 1

2.1. MARGINI ŞI CHENAR2.1. MARGINI ŞI CHENAR

Zona neutrăZona neutră (6), cuprinsă între marginile formatului finit şi chenarul (1) care delimitează câmpul desenului, se prevede pentru toate formatele.

Se recomandă ca această zonă să aibă o lăţime minimă de 20 mm20 mm pentru formatele A0A0 şi A1A1 şi o lăţime minimă de 10 mm10 mm pentru formatele A2A2, A3A3 şi A4A4.

ChenarulChenarul (1) care delimitează câmpul desenului trebuie executat cu linie continuă, cu grosimea minimă de 0,5 mm0,5 mm, pentru celelalte grosimi de linii consultându-se ISO 128-1:2003ISO 128-1:2003..

1414

CURS 1

2.2. FÂŞIA DE ÎNDOSARIERE

Fâşia de îndosariereFâşia de îndosariere (2) este prevăzută pentru executarea perforaţiilor, având o lăţime minimălăţime minimă de 20 mm20 mm (incluzând şi zona neutră) şi o înălţimeînălţime de 297 mm297 mm. Ea trebuie să fie situată pe latura din stânga a planşei şi în stânga indicatorului în sensul de citire al acestuia. Se trasează cu linie continuă subţire.

1515

CURS 1

2.3. GRADAŢIA METRICĂ DE REFERINŢĂ2.3. GRADAŢIA METRICĂ DE REFERINŢĂ

Gradaţia metrică de referinţăGradaţia metrică de referinţă (3) se recomandă să fie prevăzută pe toate desenele, având lungimea minimălungimea minimă de 100 100 mmmm, divizată în centimetri (din 10 în 10 mm) având o lăţime lăţime maximămaximă de 5 mm5 mm. Se execută cu linie continuă, cu grosimea grosimea minimăminimă de 0,5 mm0,5 mm. Această gradaţie metrică de referinţă este dispusă de preferinţă simetric faţă de un reper de centrare, trebuie amplasată în zona neutră lipită de chenar.

1616

CURS 1

2.4. REPERELE DE ORIENTARE2.4. REPERELE DE ORIENTARE

Reperele de orientareReperele de orientare (4) sunt în număr de douădouă, constând din săgeţi amplasate pe chenar, unul pe dimensiunea mică, celălalt pe dimensiunea mare şi coincid cu reperele de centrare astfel încât unul din reperele de orientare să fie dirijat spre desenator.

Planşa tip X

Planşa tip Y

1717

CURS 1

2.5. REPERE DE CENTRARE2.5. REPERE DE CENTRARE Reperele de centrareReperele de centrare (5) sunt în număr de patrupatru, trebuie

să figureze pe toate desenele al căror format face parte din prima sau a doua opţiune, în scopul facilitării poziţionării desenului la multiplicare sau la micrografiere. Aceste repere trebuie situate la extremităţile celor două axe de simetrie ale planşei finite şi trebuie reprezentate prin linii continue, cu grosimea minimă de 0,5 mm0,5 mm, care încep de la marginile formatului finit şi depăşesc cu aproximativ 5 mm5 mm chenarul care delimitează câmpul desenului. Toleranţa la poziţiile reperelor trebuie să fie de ± 5 mm± 5 mm.

1818

CURS 1

2.6. SISTEMUL DE COORDONATE2.6. SISTEMUL DE COORDONATE

Sistemul de coordonateSistemul de coordonate (7) este recomandat pentru toate formatele, în scopul de a permite localizarea uşoară pe desen a detaliilor, a adăugirilor, a modificărilor etc. Numărul de diviziuni al sistemului trebuie să fie divizibil cu doi, alegându-se în funcţie de complexitatea desenului. Se recomandă ca lungimea unei lungimea unei diviziuni a sistemuluidiviziuni a sistemului să fie cuprinsă între 2525 şi 75 mm75 mm.

Liniile utilizate pentru identificarea coordonatelor trebuie să aibă grosimea minimă de 0,5 mm0,5 mm. Diviziunile sistemului se notează cu litere majuscule pe una din axe, iar pe cealaltă cu cifre arabe, considerând, de preferinţă, ca origine colţul opus al indicatorului. Notarea se repetă pe latura opusă. Literele şi cifrele trebuie scrise cu caractere drepte, conform ISO 3098:2000ISO 3098:2000, şi amplasate în zona neutră, lângă chenar, la o distanţă minimă de 5 5 mmmm de la marginile planşei finite. Dacă numărul diviziunilor notate cu litere este mai mare decât numărul literelor alfabetului, este preferabilă continuarea notării cu două litere majuscule (AAAA, BBBB,…, ZZZZ) în diviziunile suplimentare.

1919

CURS 1

2020

CURS 1

2.7. INDICATORUL2.7. INDICATORUL

Indicatorul Indicatorul (8) se aplică obligatoriu pe fiecare desen. El trebuie poziţionat în câmpul desenului astfel încât zona de identificare a indicatorului să fie situată în colţul inferior colţul inferior dreapta al câmpului desenuluidreapta al câmpului desenului, atât pentru planşe de tip X cât şi pentru planşe de tip Y. Sensul de citire a indicatorului trebuie să fie cel al desenului.

Planşă de tip Y în lăţime

Planşă tip X în lungime

2121

CURS 1

În scopul economisirii planşelor de desen preimprimate, se admite utilizarea planşelor tip X în lăţime şi a celor tip Y în lungime. În aceste cazuri, zona de identificare a indicatorului trebuie să fie situată în colţul superior dreapta al câmpului desenului şi dispusă astfel încât datele care figurează în indicator să poată fi citite de un observator plasat în dreapta desenului.

Planşă de tip Y în lăţime

Planşă tip X în lungime

2222

CURS 1

IndicatorulIndicatorul trebuie alcătuit din unul sau mai multe dreptunghiuri alăturate, acestea putând fi la rândul lor subdivizate în rubrici în care sunt prezentate informaţiile specifice, conform SR EN ISO 7200:2004SR EN ISO 7200:2004.

Pentru a obţine o dispunere uniformă, informaţiile necesare trebuie grupate în mai multe zone dreptunghiulare, alăturate, astfel: zona de identificare, care poate fi realizată în trei variante şi una sau mai multe zone de informaţii suplimentare, care pot fi amplasate fie deasupra, fie la stânga zonei de identificare.

Zona de identificareZona de identificare, amplasată în unghiul inferior dreapta al desenului, trasată cu aceeaşi linie ca şi linia chenarului, adică cu grosimea minimă de grosimea minimă de 0,5 mm0,5 mm, are o lungime maximă de 170 mmlungime maximă de 170 mm şi cuprinde:(aa)- numărul de înregistrare sau de identificare a desenului;(bb)- denumirea desenului;(cc)- numele proprietarului legal al desenului.

2323

CURS 1

Zonele de informaţii suplimentareZonele de informaţii suplimentare cuprind:

informaţiile administrativeinformaţiile administrative, care se referă la:

informaţiile indicativeinformaţiile indicative, care se referă la:

simbolul care indică metoda de proiectare;

scara principală a desenului;

unitatea pentru exprimarea dimensiunilor liniare dacă este o altă unitate decât mm;

sunt obligatorii numai în cazul în care reprezentarea nu poate fi înţeleasă sunt obligatorii numai în cazul în care reprezentarea nu poate fi înţeleasă fără ele.fără ele.

informaţiile tehniceinformaţiile tehnice, care se referă la:metoda de indicare a stării suprafeţelor;

metoda de indicare a toleranţelor geometrice;

valorile toleranţelor generale;

formatul planşei de desen;data primei ediţii a desenului;indicele aferent unei revizuiri, data şi descrierea succintă a revizuirii;alte informaţii de ordin administrativ.

2424

CURS 1

În SR EN ISO 7200:2004SR EN ISO 7200:2004 se precizează că agenţii economici îşi pot întocmi şi indicatoare proprii, de firmă, pe baza unor principii generale convenite internaţional.

IndicatorulIndicatorul se utilizează în toate domeniile tehnice (mecanic, electric, construcţii), în scopul de a uşura schimbul de documente şi de a asigura coerenţa acestora.

Desenele realizate pe mai multe planşe şi identificate prin acelaşi număr de desen se numerotează cu numere succesive. Pe fiecare planşă trebuie indicat numărul total de planşe şi numărul planşei respective. De exemplu: Planşa nr. n/pPlanşa nr. n/p, unde nn reprezintă numărul planşei, iar pp numărul total de planşe.

Pentru toate planşele, cu excepţia primei, se poate folosi un indicator prescurtat, conţinând numai zona de identificare.

2525

CURS 1

2626

CURS 1

2.8. UNGHIURI DE DECUPARE2.8. UNGHIURI DE DECUPARE Unghiurile de decupareUnghiurile de decupare (9), amplasate în cele patru patru

colţuri ale formatului finitcolţuri ale formatului finit, se utilizează în scopul facilitării operaţiei de decupare. Aceste unghiuri de decupare pot fi reprezentate prin triunghiuri dreptunghice isosceletriunghiuri dreptunghice isoscele, laturile corespunzătoare unghiului drept având dimensiunea de aproximativ 10 mm10 mm. Dacă aceste triunghiuri creează dificultăţi la anumite maşini automate de decupare, unghiurile pot fi reprezentate simplificat prin linii scurtelinii scurte, cu grosimea de 2 mm2 mm, executate în fiecare colţ.

2727

CURS 1

OBSERVAŢIEOBSERVAŢIEÎn toate cazurileÎn toate cazurile, planşele de desen preimprimate,

trebuie să se prezintetrebuie să se prezinte următoarele elemente:chenar ce delimitează câmpul desenului;repere de centrare;indicator.

Următoarele elemente sunt doar facultativefacultative:repere de orientare;gradaţia metrică de referinţă;sistemul de coordonate;unghiurile de decupare.

Suportul desenuluiSuportul desenului poate fi: transparenttransparent; translucidtranslucid sau opacopac; matmat (de preferinţă).

2828

CURS 1

3. ÎMPĂTURIREA DESENELOR3. ÎMPĂTURIREA DESENELOR

Împăturirea desenelor se realizează conform SR 74:1994SR 74:1994.

La împăturirea desenelor se va ţine seama ca pe latura de jos a formatului împăturit să apară indicatorul în întregime, în poziţie normală de citire. Fâşia de îndosariere va rămâne neacoperită în partea stângă a desenului împăturit.

Ca regulă generală, la împăturirea desenelor prima îndoitură se realizează, indiferent de mărimea formatului, în lungul laturii din stânga indicatorului paralel cu fâşia de îndosariere.

2929

CURS 1

Împăturirea desenelor se execută ţinând seama de următoarele reguli:

se îndoaie prima muchiese îndoaie prima muchie în lungul laturii din stânga indicatorului, paralel cu fâşia de îndosariere;

se realizează îndoiri alternativese realizează îndoiri alternative, de la dreapta spre stânga, obţinând fâşii de lăţime egală cu prima fâşie, lăţimea indicatorului, se împătureşte întregul desen;

atunci când în partea stângă a formatului rămâne o distanţă mai mică decât lăţimea a două fâşii, aceasta se înjumătăţeşte;

colţul din stânga sus a desenului se îndoaie în faţă pentru a se putea îndosaria desenele mai uşor.

3030

CURS 1

3131

CURS 1

3232

CURS 1

4. SCĂRI NUMERICE (SR EN ISO 5455:1997)4. SCĂRI NUMERICE (SR EN ISO 5455:1997) Scara unui desenScara unui desen este raportul dintre dimensiunea liniară

măsurată pe desen şi dimensiunea reală a obiectului reprezentat. Scara la care se poate realiza un desen poate fi aleasă din şirul de valori prezentat în Tabelul 4.

Scara Scara se notează prin valoarea raportului în indicator, fără cuvântul fără cuvântul scarăscară, urmată între paranteze de valorile scărilor diferite de cea principală.

Valoarea raportului precedat de cuvântul “scară” se înscrie pe desen sub notarea proiecţiei executate la scară diferită de cea a proiecţiei principale.

Scările 1:2,51:2,5; 1:251:25 şi 1:2501:250 sunt scări de micşorarescări de micşorare foarte des folosite în construcţii civile şi industriale, construcţii navale însă nu sunt tolerate în nu sunt tolerate în desenul tehnic pentru construcţii de maşinidesenul tehnic pentru construcţii de maşini.

3333

CURS 1

5. TIPURI DE LINII 5. TIPURI DE LINII

În SR EN ISO 128-20:2002SR EN ISO 128-20:2002 liniile utilizate în cadrul desenului industrial din punct de vedere al grosimii se clasifică în două clase:

linie groasălinie groasă, notată cu bb, aleasă din şirul de valori date în mm: 2,0; 1,4; 1,0; 0,7; 0,5; 0,35; 0,252,0; 1,4; 1,0; 0,7; 0,5; 0,35; 0,25 şişi 0,180,18, ultima valoare se va evita să fie folosită, pe cât posibil.

linie subţirelinie subţire, notată cu b1b1, având valori cuprinse în intervalul b/3 b/3 b1 b1 b/2b/2.

3434

CURS 1

3535

CURS 1

3636

CURS 1

Reguli de reprezentare a liniilor:Reguli de reprezentare a liniilor:Liniile punct şi două puncte încep şi se termină încep şi se încep şi se

termină întotdeauna prin segmentetermină întotdeauna prin segmente;

Schimbarea direcţiei unei linii punct sau linii două puncte puncte se realizează întotdeauna prin segmentese realizează întotdeauna prin segmente;

Intersecţia dintre două linii punct sau două puncte, sau intersecţia dintre o linie punct şi o linie continuă se realizează se realizează tot printr-un segmenttot printr-un segment.

3737

CURS 1

6. SCRIEREA STANDARDIZATĂ6. SCRIEREA STANDARDIZATĂ

Scrierea în desenul tehnic este reglementată prin SR ISO SR ISO 3098/1:1993.3098/1:1993.

Dimensiunea nominală hh a scrierii este înălţimea literelor majuscule şi a cifrelor. Această dimensiune nominală se alege din şirul de valori (dat în mm): h = 2,5; 3,5; 5; 7; 10; 14; 20h = 2,5; 3,5; 5; 7; 10; 14; 20.

Funcţie de caracterele grafice ale scrieriicaracterele grafice ale scrierii aceasta poate fi:

3838

CURS 1

3939

CURS 1

Aceste tipuri de scriere pot fi realizate pe reţele de linii orizontale şi verticale:

reţea completă;

reţea simplificată.

4040

CURS 1

4141

CURS 1