7/23/2019 Drumul n Plan

1/16

DRUMUL N PLAN

Generalitati

Proiectarea unui traseu de drum se face n functie de conditiilenaturale, tehnice si economice precum si pe baza itezei de proiectare sia recensamintelor de trafic!

Desi traseul cel mai scurt ntre doua puncte este linia dreapta, decele mai multe ori nu putem realiza trasee numai n aliniamente datoritaobstacolelor naturale sau artificiale sau a punctelor obli"ate prin caretrebuie sa treaca drumul respecti!

Aceste conditii impuse duc la aparitia unui traseu sub forma uneilinii fr#nte, ale carui se"mente trebuie racordate prin curbe, de obiceiarce de cerc!

$ntroducerea curbelor n traseu prezinta unele dezaanta%e pent&'&f'(h ru circulatia ehiculelor si anume)

* se reduc confortul si si"uranta circulatiei, mai ales pentruehiculele care circula cu iteza mare, e+ist#nd pericolul,datorita aparitiei fortei centrifu"e n curba ca ehiculele saderapeze sau sa se rastoarne!

* se mareste lun"imea traseului n raport cu drumul naliniament

7/23/2019 Drumul n Plan

2/16

* izibilitatea n curba este micsorata mai ales n deblee sauzone mpadurite!

endinta actuala, mai ales n proiectarea autostrazilor, o constituie

introducerea n traseu a unor succesiuni de curbe cu raze mari care sanu necesite amena%ari speciale, conditiile de circulatie fiindasemanatoare cu cele din aliniament!

n acelasi timp, si aliniamentele prea lun"i pot prezentaurmatoarele inconeniente si anume)

* pot deeni monotone si pot atenua atentia conducatorilorauto care au tendinta sa sporeasca iteza, put#ndu*seproduce accidente "rae!

* n timpul noptii, circulatia este st#n%enita pe aliniamentelelun"i datorita farurilor ehiculelor care circula din sens opus

* aliniamentele se ncadreaza mai "reu n peisa% datoritaariatiilor formelor de relief, nearmonizandu*se cu acestea!

Drumul trebuie proiectat echilibrat n plan, cu aliniamente culun"ime ma+ima de - .m si curbe amena%ate corespunzator /aplicareasupranaltarii si supralar"irii caii0 inclusi cu asi"urarea izibilitatii! 1eapreciaza de e+emplu ca un traseu de ses este echilibrat daca -23 dinlun"imea acestuia este n aliniament!

Racordarea aliniamentelor se poate face prin curbe interioare saue+terioare /n cazul terenurilor accidentate, atunci c#nd aliniamentele seintersecteaza n un"hiuri ascutite, mai mici de -2o iar introducerea unorcurbe e+terioare ar mari decliitatea prin scurtarea traseului!0 n functiede pozitia centrului de curbura fata de traseu si de sensul de parcu"ere,curbele pot fi la dreapta sau la st#n"a, iar dupa modul n care se succed,

pot fi curbe de acelasi sens, care se pot nlocui cu o sin"ura curba dacaconditiile o permit sau curbe de sens contrar ntre care trebuie lasat unaliniament minim, de 4,-5p, parcurs n ' secunde /considerat timp dereactie al conducatorului auto pentru a schimba directia0 pentru a puteapermite introducerea racordarilor n plan si n spatiu!

RA67RDAR8A AL$N$AM8N8L7R 6U 6UR98 6$R6ULAR8

Racordarea aliniamentelor cu curbe, n cazul "eneral, arc de cerc,

implica determinarea elementelor principale ale acestora necesare

7/23/2019 Drumul n Plan

3/16

pentru trasarea pe teren si stabilirea lun"imii si confi"uratiei finale atraseului, si anume)

* un"hiul U dintre aliniamente care se masoara sau se

determina prin calcul /intersectia dintre doua aliniamente senoteaza cu 5n, n reprezent#nd numarul curbei n parcursultraseului, de la ori"inea lui0

* un"hiul , suplimentul un"hiului U! Respecti un"hiul lacentrul racordarii

* raza R a racordarii care se ale"e functie de relief si deiteza de proiectare

8lementele principale ale curbei sunt)

4! an"enta)

(! 9isectoarea )

7/23/2019 Drumul n Plan

4/16

:! Lun"imea curbei)

Punctul de tan"enta unde ncepe curba se numeste tan"enta de

intrare si se noteaza cu iiar punctul unde se sf#rseste curba se numestetan"enta de iesire si se noteaza cu e, a#nd indicele n acelasi ca si#rful de un"hi ce reprezinta numarul curbei!

8lementele U, R, , 6, 9, ale curbei arc de cerc, se nscriu ndreptul curbei respectie si, mpreuna cu iteza de proiectare,caracterizeaza curba!

RA67RDAR8A AL$N$AM8N8L7R PR$N 6UR98 PR7GR81$58

Necesitatea introducerii curbelor pro"resie

Un ehicul ce parcur"e o curba este solicitat de fortele derezistenta din aliniament si de forta centrifu"a, ndreptata spre e+teriorulcurbei, pe directia razei!

7/23/2019 Drumul n Plan

5/16

unde)

* P este "reutatea ehiculului n daN

* " este acceleratia "raitationala n m;s(

* iteza de circulatie n m;s

* R raza curbei n m

n punctul de tan"enta ntre aliniament si curba, raza de curbura atraseului trece brusc de la < /n aliniament0 la aloarea R, iar curburaariaza de asemenea brusc, de la 2 la aloarea 4;R, traseul a#nd odubla discontinuitate

=orta centrifu"a se aplica n centrul de "reutate al ehiculului sitinde sa scoata ehiculul din curba, produc#nd alunecarea transersala *derapa%ul *sau rasturnarea ehicului! Aparitia brusca a fortei centrifu"e npunctul de intrare n curba, mai ales la iteze mari, prooaca deplasareaiolenta n lateral a ehiculului si da o senzatie de nesi"uranta calatorilor!

7/23/2019 Drumul n Plan

6/16

AM8NA>AR8A N 1PA?$U

6urbe izolate

recerea de la profilul transersal n aliniament n forma deacoperis cu doua pante transersale la profilul transersal cu o sin"ura

7/23/2019 Drumul n Plan

7/16

nclinare spre interiorul curbei se numeste amena%are n spatiu! Aceastaoperatie se realizeaza prin doua operatii distincte)

* 6onertirea, care consta din transformarea profilului cu doua pante ntr*

un profil cu panta unica, e"ala cu cea din aliniament* supranaltarea, care consta din cresterea treptata a alorii panteitransersale de la cea din aliniament p#na la panta ma+ima din ira%

Lun"imea pe care se efectueaza conertirea si supranaltarea coincidecu lun"imea curbei pro"resie L si se numeste rampa de racordare!

Aceasta se amena%eaza at#t la intrarea c#t si la iesirea din curba, pecurba arc de cerc pastr#ndu*se pante de conertire sau de supranaltare

constante!6urbe apropiate

Racordarea n spatiu pune probleme speciale de rezolare nle"atura cu pozitia reciproca a curbelor! 1e considera ca doua curbe setrateaza separat, independent, atunci c#nd lun"imea aliniamentuluimasurata ntre punctele de tan"enta al curbelor de raza R este mai marede 4,- 5 /5 este iteza de proiectare n @m;h iar distanta rezulta n m0!

7/23/2019 Drumul n Plan

8/16

Amenajarea rampei de racordareAmenajarea rampei de racordare n cazul

racordarii cu doua arce de clotoida

Amenajarea curbelor legate de acelasi

sens cnd ambele raze au valori

cuprinse ntre raza curenta si raza

recomandabila

6urbele succesie de acelasi sens sunt mai dificil de amena%at, deobicei se prefera nlocuirea celor doua curbe printr*una sin"ura sau

nlocuirea aliniamentului intermediar printr*o succesiune de doua cel multtrei curbe cu raze diferite, a#nd tan"ente comune, cu conditia ca

raportul dintre raze sa fie cuprins ntre 2,&' si 4,'2!

7/23/2019 Drumul n Plan

9/16

La curbele succesie de sens contrar c#nd aliniamentul dintre ele,masurat n punctele de tan"enta ale curbelor circulare de raza R aulun"imea mai mica de 4,- 5, iar razele curbelor au alori cuprinse ntreraza minima si cea curenta sau ntre raza curenta si cea recomandabila,

amena%area distantei dintre ele se face astfel) profilul conertit sausupranaltat din prima curba se roteste n %urul a+ei partii carosabile,"ener#nd o suprafata elicoidala p#na se a%un"e la nceputul arcului decerc al celei de*a doua curbe, la panta transersala a acesteia, contrarafata de prima! n acest caz, pe distanta de amena%are, apare un profilorizontal care trebuie sa fie amplasat numai pe aliniament sau n punctulde infle+iune dintre clotoide, neadmit#ndu*se pe unele dintre curbe,pante transersale contrare sensului lor!

Pe lun"imea ntre"ii rampe de racordare, suprafata caii rezulta cao suprafata str#mba, ri"lata n spatiu!

7/23/2019 Drumul n Plan

10/16

5$$9$L$A8A N PLAN

Prin izibilitatea unui drum se ntele"e distanta minima, libera deobstacole, p#na la care conducatorul autoehiculului trebuie sa ada nconditii bune suprafata drumului de parcurs, astfel nc#t sa poata efectuamanerele de fr#nare sau ocolire, pentru a preeni ciocnirea cu unobstacol!

n aliniament si decliitate e+ista o buna izibilitate a drumului, ncurbe, ca si pe racordarile erticale cone+e sau la intersectiile de strazi,izibilitatea este mpiedicata daca n c#mpul izualal conducatoruluiauto, sunt obstacole de tipul unor taluzuri de debleu, ziduri despri%in,e"etatie, cladiri, etc!

Distanta de izibilitate se determina din conditia ca un autoturismcare mer"e cu iteza de proiectare sa poata opriprin fr#nare sau sa locoleasca!

Distanta totala de fr#nare se compune din distanta de fr#narepropriu*zisa e, din spatiul parcurs n timpul de deliberare s si din spatiulde si"uranta 1!

8BsCeC1

n ipoteza opririi prin fr#nare la o distanta de 42 m de obstacol, cutimp de deliberare de (;: s,

Pentru ca autoehiculul sa poata fr#na pe distanta 8, obstacolultrebuie sa fie azut cel putin pe aceasta distanta, considerata distanta deizibilitate!

5$$9$L$A8A N 6UR9

7/23/2019 Drumul n Plan

11/16

n curbe trebuie luate masuri pentru asi"urarea izibilitatiideoarece, datorita curburii, razele izuale fiind diri%ate dupa coarde,acestea ies din planul partii carosabile, put#nd nt#lni diferite obstacole!

Aceste masuri constau n de"a%area partii din interiorul curbei astfel nc#t

sa se asi"ure pe tot parcursul distanta de izibilitate necesara eitariiunui obstacol sau a unui ehicul ce circula din sens inersnere"ulamentar!

1e defineste distanta libera laterala ca fiind distanta de la a+abenzii interioare de circulatie p#na la limita c#mpului de izibilitate si sedetermina cu relatia)

7/23/2019 Drumul n Plan

12/16

Distanta 6 de la a+a drumului la curba de izibilitate se numestemasura de izibilitate si este e"ala cu )

A1$GURAR8A 5$$9$L$?$$ LA N6RU6$sR$ D8 DRUMUR$

ncrucisarile de drumuri trebuie amena%ate astfel nc#t conducatoriiauto ce sosesc n acelasi timp ntr*o intersectie sa se poata obsera dela o distanta suficienta pentru a putea fr#na si opri nainte de punctul lorde coliziune!

Pentru doua ehicule A si 9 care circula cu itezele A si 9 distantade fr#nare a fi)

$potenuza A9 reprezinta raza izuala limita n momentul c#nd ceidoi conducatori auto trebuie sa se ada pentru a putea fr#na si opri!

Aceasta raza izuala se considera e"ala la o naltime e"ala cu naltimeaochiului conducatorului auto, la 4,(2 m deasupra soselei!

7/23/2019 Drumul n Plan

13/16

DRUMUL N PR7=$L L7NG$UD$NAL

8lementele profilului lon"itudinal

Profilul n lun" reprezinta proiectia desfasurata pe un plan aintersectiei cu un plan ertical ce trece prin a+a drumului cu suprafataterenului obtin#ndu*se o linie nere"ulata care se numeste linia terenuluisau linia nea"ra si cu suprafata caii care se prezinta sub forma unei liniicontinue, re"ulate care se numeste linia proiectului sau linia rosie!=iecare punct al traseului i corespunde n profil lon"itudinal o perechede cote, raportate la un sistem de referinta , cota terenului si cotaproiectului! Diferenta dintre cele doua cote se numeste cota de e+ecutiesau diferenta n a+E astfel drumul se afla n umplutura daca cotele de

e+ecutie sunt pozitie sau n sapatura daca cotele sunt ne"atie!

Proiectarea %udicioasa a liniei rosii are o mare nsemnatate dara#nd n edere arietatea formelor de relief si "radul de accidentare casi diersele situatii nt#lnite pe teren, pentru studiul si fi+area liniei rosiinu sunt stabilite re"uli fi+e! Sunt luate n considerare o serie de criteriigenerale, tehnice si economice si anume:

*declivitatea maxima admisibila-stabilite pe cale teoretica,functie de caracteristicile ehiculelor predominante n circulatie pesectorul respecti, de iteza de proiectare impusa,de rezistentele

nt#mpinate de ehicule, de puterea motorului necesara mpin"erii lor! La

proiectarea liniei rosii trebuie sa se tina seama si de aloarea decliitatiiminima deoarece pe sectoarele de debleu trebuie asi"urata scur"erea

7/23/2019 Drumul n Plan

14/16

apelor! 1ub acest aspect, scur"erea apelor trebuie sa aiba o decliitateminima de 2,'3 si n mod e+ceptional 2,(3!

*pasul de proiectare* reprezinta distanta dintre doua schimbari de

decliitate a liniei rosiiE din acest punct de edere se recomanda ca pasulde proiectare sa nu coboare sub anumite alori minime, n scopul eitariifra"mentarii profilului lon"itudinal prin dese schimbari de decliitate!Lun"imea minima a pasului de proiectare se mai determina si dinconditia de a eita suprapunerea a doua tan"ente succesie! Deasemenea este recomandabil ca punctele de schimbare de decliitate sanu fie amplasate pe curbele din plan, la limita se admite ca schimbarilede decliitate sa se faca si n punctele de tan"enta de intrare sau deiesire din curbele din plan sau, n mod e+ceptional, n punctele debisectoare!

*volumul de terasamente* se recomanda sa fie minim pentrureducerea cheltuielilor de inestitie deoarece terasamentele reprezinta:2*'23 din costul de e+ecutie!

*compensarea terasamentelor* se face dupa calculul olumelorde terasamente dar practic se ncearca asezarea liniei rosii astfel nc#tsa determine cu linia terenului suprafete practic e"ale de sapatura si

mplinire! =ata de o asemenea pozitie se ridica apoi linia rosie cu 2,42*

2,4' m deoarece la aceeasi nclinare si la aceeasi cota de e+ecutie,olumul de sapatura este mai mare dec#t cel de umplutura!

*cote obligatorii* se refera la respectarea anumitor cote pentru asatisface anumite conditii de functionare /lucrarile de re"ularizare aler#urilor,zonele inundabile, terasamentele pentru poduri si iaducte impunanumite cote care trebuie respectate de drumul nou construit

*racordarea declivitatilor* este un criteriu necesar pentru a seelimina discontinuitatile din punctele de schimbare de decliitate nederea asi"urarii izibilitatii si a unei circulatii comode se preedetrecerea de pe o decliitate pe alta prin racordarea lor cu arce de cercerticaleE se face cu a%utorul racordarilor concae, pentru care razele deracordare se calculeaza din conditii de confort ale circulatiei si cu a%utorulracordarilor cone+e, pentru care razele de racordare se calculeazapun#nd conditii de izibilitate /ca si la asi"urarea izibilitatii n plan seconsidera ca un conducator auto aflat pe o decliitate trebuie sa obsere

7/23/2019 Drumul n Plan

15/16

la timp un obstacol situat pe parte carosabila de pe cealalta decliitate0!

7/23/2019 Drumul n Plan

16/16

Asi"urarea izibilitatii n cazul racordarilor cone+e

K=naltimea

ochiului

conducatorului

auto deasupra

soselei

K=1,20....1,0 m

h= naltimea

obstacolului

h = 0,10....0,20m