DRUMUL - · PDF fileIn anul 1898, Ministrul de Lucrari ... cafe lumini ar cdpcità cei...

DRUMUL

BRWVULUI

DE ACELA$ AUTOR

LXPUNEREA SITUAl IUNEI MINISTERULLI LUCRARILORI'UBLICE, LA SFAR5I fUL ANULUI 1897 (4 vol. in-folio)(1899).

LE, ROU rES EX ROUMANIE (1900).CONFERINTE TINUTE LA SOC. GEOGRAF1C k .51 LA A-1 ENEU (1901).

UN PROECr DE GEOGRAFIE SOCIALA A ROMA NIEL (1902).EXPUNEREA SI rUATIUNEI MINISTERULUI LUCRARILORPUBLI E, LA SFAR5ITUL ANULUI 1900, 2 vol. (1902).

DANS LES CARPATIILS ROUMAINES (PARIS, PLON-NOURRIT EDI rEURS, 1906).

IN BUCEGI (1 907).CARUTA POt,TEI : CUM CALATOREAU srRAMOII NO-.5TRI (Biblioteca pentru toti, Akalay, 1907).

DRUMURILE NOASTRE (1911).VECIII CALAUZE DESPRE TARA NOAS FRA. CALA-

TORI STRAINI IN TARA NOAS rRA.CALATORI FRAN-CFZI IN TARILE ROMANE. BUCUREFII DE ALTA-DA rA. DOBROGEA 51 CADRILATERUL ACUM VREO60 DE ANI. (Articole publicate in anii 1911. 1912,1913, in revista (ROMANIA VII MARE)).

CEL D'INTAI BUCEGIS r ROMAN. PRIVELISJEA LUCE-C.ILOR. (Articolc publicate in Revista: PRINTREHO CARE))).

CONDUC TORII DE PODURI .51 .50SELE AI TAREI ROMA-NE5TI IN ANUL 1859. (Articol publicat, in anul 1913,in e(REVISI-A SOCIETATEI CONDUCTORILOR PE LU-CRARI PUBLICE),

SINAIA, BUSTENI, AZUGA, PREDEAL (Noua CailduzIPractic5. pentru Plcziristi, Ciclisti, Autornobilisti si Tu-risti, de Inginerul din Bucegi, 1911).

DRUMUL

BRA*OVULUI

DE

NESTOR URECHIAINGINER-*EF

DIRIGENT AL LAU NATIONALE CAMPINA-PREDEALPROFESOR LA :2COALA DE PODURI $I 50SELE

BUCURE$T1Instil. de Arte Graf Ice CAROL GOBL 5-r 1.5t de

16, Strada Paris, 161913

C10454----

iNALTULUI PROTECTORAL

VAII PRAHOVEI

MA JESTATEI SALE

REGELUI ROMANIEI

CAROL I

CLADITU4I-A UN CASTEL PE MALUL PARAULUIPELE*, LA POALELE BUCEGILOR, 1NTR'UN TINUT PEVREMURI PUSTIU, INCONJURAT DE CODRI NEPA-TRUW, I, LA ACEST SEMN, RASARIT-AU DIN PA-JI*TE, PE VREMEA NOASTRA, CASE MANDRE, IARCARAREA PRAHOVEI, VECHIUL DRUM AL BRA50-VULUI, FACANDU-SE 0 CALE FRUMOASA *I OCRO-TITOARE DRUMETILOR, STRABATE ACUM ORA$E *ISATE, IN CARI SPORE*TE MUNCA ROMANEASCA.

PREFATA

In anul 1898, Ministrul de LucrariPub lice, d-1 Ion I. C. Bralianu, pa/runs deinsemncitatea din ce in ce crescandd a caiinationale Campina-Predeal, ager vdzdtorin tainele viitorului, a hohirit ca aceastdsosea sci fie ingrijita de un serviciu special.Autorul monografiei de fatci a lost atuncinumit dirigent al acestui serviciu.

Timp de 15 anidin 1898 pand astazim'am indeletnicit, zi cu zi, cu aceastd in-scircinare. Mi-am zis dela inceput cei inorice slujba ar fi, oricát de modesta, omul,dacei munceste cu dragoste, lucreaza lainciltarea scumpei sale patrii, fiind unuldin nenumaratii ei servitori, ale ceiror stra-duinte, streinse in meinunchiu, alcatuesc floa-rea aceea a timpilor moderni, care se nu-meste civilizatie. ;Si m'am pus cu dragostepe lucru si mi-a fost i mi-este dragi so-

VIII NESTOR URECHIA

seaua, cu a cdrei ingrijire am Jost onoratde d-1 Ion I. C. Brdtianu.

Dar trebue sã mdrlurisesc indatd Camunca mi-a fost filet- cuta si cu rod, fiindca

Japt prea rar in /am noastrd, unarenenorocita de politica porunceste unora setdesJacci ceeace altii au infiripat toti mi-nistrii de lucrdri publice, cari s'au pe-rindat limp de 15 ani dela 1898, m'au in-curalat in aceastd opera si mi-au datcbncursul lor neconditionat. Si asa se ex-plied cum in aceste rdnduri voi luted punealdturi de numele d-lui Ion I. C. Brdtianu,numele domnilor Emanuel Porumbaru, IonC. Grddisteanu, Doctor C. I. lstrati, V.G. Mortun, Barbu Delavrancea si infineAl. Baddrdu. Acestor eminenti bdrbali destat le aduc ad cele mai caduroase alemele multumiri, pentru sprijinul ce mi-auddruit increderea cu care m'au onorat.

Unor Inal,ti Junctionari din Ministerul deLucrdri Publice iarâsi trebue sd le ardtrecunostinta mea, pentru descivarsita bund-vointa ce mi-au acordat si anume&wilier inspector general Iuliu Zanne, in-giner inspector general si secretar general

Si

d-lor:

DRUMUL BRA§OVULUI IX

G. Panait, N. Oprescu, Directorul comp-tabiliteitei i Inginer-,Se f Eugeniu N. Ste-fcinescu, Directorul personalului.

&int dator sd aduc incd aci un omagiumemoriei neuitatului N. Hdrjeu, distinsu-liii inimosului secretar general, caremi-a ardlat tot mereu cea mai prietenoasdbundtate.

Se cade de asemenea sã mullumesc diferite-lor autoritdli cari mi-au inlesnit lucrdrile,acorddndu-mi tot ceeace le ceream in favoa-rea bunei intretineri a cdii nalionale Cam-pina-Predeal: Administratia Mosiilor Re-gale din Valea Prahovei, reprezentatdprin d.l L. Basset n'am indrdznit dincapul locului sd fac aluzie la o Inaltdocrotire Administratia Domeniilor Co-roanei,reprezentald prin d-1 Ion Kalinderu,E foria Spitalelor Civile. 0 multime incdde persoane particulare, de primdrii, destabilimente industriale mi-au dat mind deajutor; Imi pare rdu cd nu le pot citànominal, spre a nu lungi peste mdsurdaceastd listd.

Nu ma pot impiedicd insd de a incheidaceastd enumeratie, aduccind multumiri cor-

X NESTOR URECHIA

diale celor doi de afiroape colaboratori aimei : d-1 N. Petrescu, fostul mete_ ajutor ,sid-1 At. Basturescu, actualul meu ajutor,cari au muncit fitra preget, cu dragoste ,sipricepere in acest serviciu i au fost ci suntfala corpului din care fac parte.

Scuzandu-inci de faptul cã, penfru ao datorie de recunostin/d, am fost

nevoit dintru inceput sä vorbesc de persoanamea, trebue acum sã explic cetitorilordupci cum se amine intr'o prefata rostulacestei monogra fii.

Am socotit mai intdi cd un studiu alvechiului ,si noului drum al Brasovului vainteresd pe toti iubitorii minunatei aPrahovei, i acesti lubitori : turisti, carpa-tisti, locuitori vetrateci ai localiteitilor devilegiatura din aceasta vale, indreigost41 demaretia Naturei desfasuratd in acest tinut,sunt numerosi. Apoi mi-am zis cd, dintr'unast fel de studiu al unei sosele urmitrite indesvoltarea ei, dft vremuri trecule i panaastdzi, tecnicianii propriu vor puledtrage cdtevd invdtdminte.

Mai mull decal atata : am speranta cãaceasta incercare de monografie a unuia

di

implini

zi,ci

DRUMUL BRA§OVULUI XI

din drumurde gerei noastre va indemnd sipeintreprindei lucrdri similare

cafe lumini ar cdpcità cei chemati aoceirmui lucreirile noastre publice din cetireaunei colectii de studii de felul acesta

Inca o scurtd explicatie : desi am datlucrarei titlul de Drumul Brasovului" ,nu ma ocup mai cu steiruintel deceit de oparte a acestui drum i adicei de soseau aGimpina-Predeal, pentru ca aceastd parteprezintei interes, restul fiind drum de amp,far& trecut istoric, lipsit de piedicik stras-nice pe cari natura le-a ingriimcidit inVaka de sus a Pralzovei.

apoi n'as fi putut vorbi cu temei strod deceit de aceastei bucatel. de drum, pecare am ajuns sã o cunosc in cele maimid ale ei anuinunte . . . .

Voi incheid aceastd pre fald in felul cumam inceput-o, printr'o multumire ceilduroasci,pe care voi adresa-o d-lui Al. Badeirciu,Ministru de Lucrari Publice, cdci Icirci depretiosul seitt concurs moral ,si materialaceastei lucrare n'ar fi fost publicatd.

NESTOR URECHIR

saclopuesc

ISTORICUL

DRUMULUI BRA*OVULUI

Istoricul drumului Brasovului, partea Cam-pina-Predeal, se alcdtuWe din cinci perioade

anume:I) Perioada potecii dintre Posada i Predeal,

care a durat mai multe secole, pana in seco-lul al XVIII-lea, timp in care intre acestedoug localitati din valea de sus a Prahovein'a fiintat ca drum decat o sirnpla poteca,pe care se puteà circulà numai pe jos sau cu cai.

II) Perioada intermediard, In care potecase preface, Incetul cu incetul, In drum decarute (1700-1845).

III) Perioada de constructie a pselei Cam-pina-Predeal, dela 1846 1866: 21 de ani.

IV) Perioada de reinnoire si intregnerenormalci a cäii nationale Campina-Predeal, incare se restaureazd aceastä cale stricatà depotoape 0 se Intretine, dupai normale obi§nu-

Nestor Urechia. Drumul Bramului.

si

2 NESTOR UR ECHIA

ite la alte cai nationale, dela 1867-1897/98:31 de ani.

V) Perioada de per fecfionare ,si infrumu-sefare a caii nationale Campina-Predeal, Incare dirigenta s'a straduit a Intregi, irnbuna-tati 0 Impodobl. aceastä cale, In a0 fel casa. se poata egala cu cele mai bune cai dinEuropa occidentala. civilizatä. Aceasta perioadaa Inceput in anul 1898 0 dureaza Inca 0astdzi. S'a studiat in aceasta carte cincispre-zece ani de activitate (1 Aprilie 1898--1 Apri-lie 1913).

PERIOADA I : A POTECII(?.... PANA IN 1700)

Neindoios este ca 0 pasul Predeal-Teme0 drumul ducand din Muntenia in punctuacesta de trecere in Transilvania 10 datorescrostul lor fiintarei in Ardeal, aproape de gra-nita, a unui ora de harnici meseria0 0 pri-ceputi negustori, cum a lost Braqovul. Co-municatia intre acest ora 0 Tara-Romaneascanu s'a facut insa din primele timpuri peValea Prahovei, caci pe partea de sus a a-cestei vai, la poalele Bucegilor, trecerea prinpaduri sdlbatece, pe povArniquri ametitoare,prin prapastii fioroase, fiind intovarasita decele mai infricosatoare primejdii, e uqor deinteles ca s'a preferat trecerea prin locurilemai lesnicioase ale Branului-Rucarului. Aceastacu atat mai mult ca cele dintai capitale aleTarei-RomanWi au fost Campulungul, Curtea-de-Arge 0 Targovkte, orw asezate la apu-sul Braovului.

4 NES'I OR URECHIA

Branul a avut, din chiar secolul al XIII-leao mare importanta din punctul de vedere stra-tegic, precum i ca trecatoare pentru calatori

marfuri. Cavalerii teutoni zidisera in Branla 1212 un castel, care, a fost rezidit In 1377de cetatea Brasovului, pentru paza granitelorArdealului dinspre Muntenia. In acest anregele Ungariei luand in stapanire acest castel,drept recunostinta a fagaduit ca va dispune77ca pentru toate timpurile comandantii cas-

telului sä nu fie volnici niciodata a suparape calatori si mai cu deosebire pe negustoriidin Brasov sau de a ImpiedecA, cornertuI lor.Dar acesti castelani, nu respectau totdeaunaordinul Regelui, ba ei cumuland functiunile

si atributiunile de comandanti militari, jude-catori i vamesi, incepura a percepe pentru

marfuri vamuri grele, a lua de rechizitie caisi carute pentru trebuintele lor private si aingreuna cu totul trecerea. In padurea din

vecingarea castelhlui, castelanul i garni-1)zoana rnilitara, din pdzitori ai hotarelorse prefacura intr'o banda periculoasä de tal-hari, savarsind cele mai grozave jafuri i o-moruri.

)1 SpaimA mare intrase Intre calatori si mai

1/

si

.

tarn,

DRUMM, BRAOVULUI 5

cu deosebire intre Brasoveni i nimeni numai cuteza sa mai treaca pe la Bran").

Nu e de mirare ca, neputandu-se folosi depasul Bran, Brasovenii sa-si fi cautat drumprin Valea Temesului si a Prahovei, i astfelcal-area Parahova" (Prahova) incepe a fi

Amblata de dansii.Chiar dela Inceputul secolului al XV-lea

gasim scrisori de-ale Domnilor Tarei-Roma-nesti, in care se stipuleaza privilegiile acordateBrasovului de Domnii románi si este vorba devame,sii din Pralzova i despre drumul Pra-hovel.

In 1422 Dan II confirma. Brasovenilor pri-vilegiile corner ciale capatate dela Mircea (celBatran) si comunica varnesilor din Prahovacare vor fi taxele vamale pentru fiecaremarfa:

Acelas asezamânt ti da si domnia meaBrasovenilor i celor ce umblä cu negoturi,ca sa luati vama casi la Rucar (. ir-meazd specificarea marfurilor cu taxele re-1;1-tive lor).

') I. G. Babe: Din Valea Peleplui".

AO:

..... "

6 NESTOR URECHIA

In anul 1452, Vladislav al II-lea scrie Bra-sovenilor cd a inlaturat pricina dintre eilocuitorii tkei sale pentru niste porci, ca suntslobozi sa facd comert in tarä si ca drumutPrahovei le este deschis; el doreste ca dinambele pärti sä se observe vechile asezaminte

.(tratate). Cat pentru drumul Prahovei sa fie'slobod, i pe unde poftiti, i sa ne tinem deasezknantul cel vechiu, dela Domnii de maiinainte, i voi i noi. Altfel sa nu fie. Si deacum inainte dacd se va face oamenilor vos-tri vre-o strâmbätate, ei sa vie la mine".

Pretioasä este, in aceasta privinta, scrisoa-rea din 1476 a lui Vlad-Tepes catre Braso-veni, in care faimosul Voevod enumera celepatru drurnuri strabatute de Brasovenii cariintrau in Muntenia: pe la Ruck, pe Pralzova,pe Teleajen si pe Buzki. Pentru intaia oaradrumul pe valea Prahovei este citat deosebitde cel de pe valea Teleajenului, care tot injudetul Prahova se afia.

Iata textul scrisorii lui Vlad-Tepes: IoVlad, voevod i domn a toata tara Ungro-vlachiei. Scrie domnia mea bunilor i dulcilorprieteni ai domniei mele, judetului i parga-rilor i tuturor prietinilor mei din Brasov si din

si

DRUMUL BRATDVULtI 7

BArsa; iatd vã da de tire domnia mea cumcd, cu voia lui D-zeu, mi s'a inchinat toatdTara Româneascd si toti boierii; i v'a slo-bozit D-zeu pretutindeni drumurile i pe laRucar 0 fie Prahova i pe Teleajan i peBuzau. Deci umblati acum slobozi pe unde vdplace §i hrdniti-va. i D-zeu sa Va bucure"1476).

Cazan, marele vornic al lui Basarab al III-leacel tanär, cere, in 1480, pArgarilor (consili-erilor comunali), din Brwv., sa deschidd dru-murile Prahovei i Teleajenului, cad Tara Ro-maneasca. le-a deschis pe toate (0 nu poateTara noastrd sä ramana numai cu doua cai").Acela mare vornic scrie in 1481, vame0lorde pe Prahova 0 de pe Teleajen sd nu im-piedice circulatia Sa01or din Brwv pe aceste2 cal: Iar de Sa0 sä vä ferii, sd nu lelipseascd un fir de pal".

In sal-0% in 1508 Februarie, Radu al IV-lea(cel mare) se plange Brwvenilor de nedrep-taitile i pagubele ce suferä negustorii românila dan0i 0 la cetat-ea Branului. Ii anunta cdva inchide drumurile Darnbovitei, Prahovei

Teleajenului Sd nu vd pard eau, dacd voinchide toate drumurile pe unde urnblati, dru-

i

8 NESTOR URECHIA

mul Dâmbovitei i drumul Prahovei i drumulTeleajenului; ca sä nu mai umble oamenii "')

Oameni au umblat i Inca. destui, pe va-ea Prahovei, In secolul al XVI-a. In primulrand cei cari transportau rnarfurile aduse dinOccidentul Europei In Brasov si de acl in TaraRomaneasca si chiar mai departe In Turcia

invers. Acesti transportatori erau ash nu-mitii Prahoveni", cari, la Inceput, nu eraude loc din judetul Prahova i Inca si mai pu-tin din valea de sus a Prahovei nepopulatacu sate, ci Romani din Transilvania i anumeZerne,steni (din satul romanesc Zernesti delânga Brasov).

Prahovenii acestia au avut din vechime,poate de cand s'a deschis cararea Prahova,corporatiunea i starostea lor, intocmai casi celelalte bresle de meseriasi din secoleletrecute" 2).

1) Vezi, pentru aceste relatiuni intre Brasov si DomniiTarii-Romanesti, lucrarea foarte documentatl a d-lui I.Bogdan: Relatiile Tarei Rominesti cu Brasovul si Tara-Ungureasca". Din aceastä carte am extras cele cateva. scrisori(porunci) ale Domnilor RomAni. De asemenea am citit,cu un interes deosebit si am utilize, pe alocurea, substan-tiala lucrare a d-lui N. Iorga: Brasovul i Românii".

9) I. G. Babes: Din Plaiul Pelesului"

si

DRUMUL BRA§OVULUI 9

Pe acele vremuri, intre pasul Temes-Predealsatul Comarnic nefiintand deat o simpla

carare anevoioasa, aceste marfuri se transpor-tau pe cai pand la Câmpina, unde se incar-cau In chervane. Espresiunile de un cal"sau o jurnatate de cal", intrebuintate panaacum cativa ani in comerciul de brasovenie,aminteau acest fel de transport cu cai pe po-teca Prahovei.1)

Aceste transporturi de buna seama c.n'au contenit in secolul al XVI-lea, ci, dincontra, s'au inmultit pe masuratrebuintelor cre-sande ale Tarei-Românesti i multumiLa nume-roaselor privilegii acordate de Domnii româniBrasovului, tocmai in vederea propaisrei ace-stor relaii comerciale.

Dar pe poteca din V alea Prahovei casipe potecile din celelalte vai carpatine, s'au perin-dat, cu cine stie cate secole inainte de chi-rigiii prahoveni din secolul al XVI-lea, alticalatori, ciobanii români, vesnicii calatori,cad au purtat facla romanismului dela Tisa

Dl. I. G. Babes ne lalmureste di sub denumirea decal" se intelegea o suma' de lazi de brad vgpsite, in ma-rimi diferite, puse una intr'alta.

,)

10 NESTOR URECHIA

pana la Pind. Nu cred de prisos a nota aciideea arhimandritului Ghenadie Enaceanucum ca Românii, scoborâtori din Transilvaniaspre valea Dunari au avut ca prime iscoadepe monahii asezati th vaile Carpatilor. Totastfel trebuie sä se fi petrecut lucrurile i InValea Prahovei; de aminteri, aceasta deductieeste intäritä si de traditune, care pbvestestecä -cei dintAi locuitori statornici ai acestei vaiau fost sihastrii i calugarii de pe muntii Bu-cegi. 0 mânastire a fost zidita la poaleleBucegilor in cursul anilor veacului at XIV-lea,dupa cum rezulta dintr'un chrisov dat de Mich-nea-Voevod, In 1581, prin care se con-firma schitului Sfântul Nicolae de pe loculzis Molomoi (vechia numire a dealului delapoalele muntelui Furnica, din lantul Bucegior,ceva mai sus de cazarma batalionului de va-natori din Sinaia) posesiunea a doua vaduride moara 2).

Dar si acesti calugari i caräusii Prahovenierau turburati, cand i cánd, de armateleromanesti, turcesti, unguresti, etc. care tre-

2) Autorul unei pretioase istorii a manktirei Sinaia.2) Documentul No.18 al lanktirei Sinaia. Citat de arhi-

mandritul Ghenadie Enkeanu in cartea sa Sinaia."

5),

DRUMUL BRA§OVULUI it

ceau pe valea Prahovei. Asa istoria ne po-vesteste cä la inceputul veacului al XVII-lea.(1611) o armata romaneascä a umblat pedrumul Brasovului in urmatoarele imprejurdri::in anul 1611 Brasovul este amenintat de.principele Transilvaniei Bathory, i, dupa cumscrie istoricul Teutsch «Fiind in cea maigrozava stramtoare, BrasovuI trimite soli,.

peste munti, la Radu erban, care tocmaise pregated de rasboi irnpotriva lui Bathory,,si-1 rugard sa le vina in ajutor. Radul-Serban,.urmator chemarei, pleca cu 10.000 de oa-meni, printre cari 1.300 ca1at-4i poloni, i, pedrumuri dosnice, treca in taina, peste Carpati;in Brasov stiau de apropierea lui numai vre-o,doi trei consilieri comunali. In ditnineata zileide 9 Iulie veni la Bathory un fugar; avan-garda principelui transilvan fusese taiata dearmata lui Radu-Serban la pasul Temes....

In secolul acesta al XVII-lea transactiilecomerciale cu Brasovul se inmultesc inteata. t,Inca, din simplu sat, Câmpina devine tar-gusor si scald de negustori, iar pentru dusui

adusul märfurilor in Si din Brasov se in-

Teutsch: Geschichte der Siebenbtirgen Sachsen.

'):

1

12 NESTOR TJRECHIA

trebuinteazd peste 5.000 de cai. Ba, ce e mamult, chiar solii unguresti venind din Tran-silvania ori solii sau olãcarii (curierii) trimiside Domnii români peste Carpati, parAsescdrumul TArgovistei i trecdtoarea dela Rucar

dau pe la Cámpina.Acesti soli fac val", adica supära satele

din preajma ampinei, precum Secaria,Comarnicul, Breaza, Banesti i altele, luAndu-lecai de olac" (de posta), mâncându-le bucatele,ba Inca silindu-le sa poarte podvezi (transpor-turi cu carute). Aceste sate vin, in anul 1674,cu mare jalba" la Duca-Voda, plânendu-sede astfel de silnicii. Domnul c15., in acelas an,un chrisov, prin care porunceste sa nu li semai faca de catre nimenilea val sau ban-tuiala" iar solilor i olacarilor sa le fie, casimai inainte vreme, i viitoarea si ducatoareapre la Targovistea i trecatoarea pe la Rucar,cãci drumul Campinei iaste numai potecade negustoril).

Dar iata, spre sarsitul secolului al XVII-lea,o intâniplare neasteptata: clddirea schitului,

1) Textul acestui chrisov este dat In intregime in cartead-lui D. Z. Furnicd: ,;Din Istoria comertului la Români".

si

Tesila,


Sinaia de care Spatarul Mihai Cantacuzino,intre anii 1690 16951).

Nespusa trebuie sa fi fost evlavia celor careau fost partasi la zidirea acestei manastiri In-tr'un loc salbatec, a-tat de Cleparte de centrelocuite. Mare parte din materiale a trebuit safie adusa dela vale : asa caramida, facuta laBreaza, fu adusa cu carele pana la Posada,

apoi asezata in cosuri pe cai; de asemeneagrinzile de stejar, lucrate in pddurile Filipestilor,au fost transportate, In care, iarasi la Posada,iar de acl legate de tânjale i trase de sirurimulte de boi. Ce greutati de nedescris vorfi intampinat carausii in locurile primejdioaseale Oratiilor

') Istoria fondgrei acestui slant loca este tesutg cu le-gende, din care una foarte frumoasg, data de ealuggrulDoroftei Bertescu, care, venit in Mângstirea Sinaia, in anul1826, a avut foarte buna ideie de a Werne pe hirtie, dim-preung cu cele vgzute de el InsuO, In cursul a easezeci §icinci de ani de vietuire in aceastg mingstire, cele povestitede elluggrii bgträni, inaint*i lui. Aceste atnintiri au fostpublicate, In intregime, de eminentul director de servicinin Eforia Spitalelor Civile, D-1 Al. G. Gailwscu, in valo-roasa sa carte aSinaiaD, (1895) in care cititorul afig isto-ricul, complect qi bine documentat, al Mangstirei Sinaia.In aceast 5. privintg se mai pot consula lucrdrile arhiman-dritilor Ghenadie Engceanu qi Nifon.

14 NESTOR URECHIA

Timp de cinci ani, cat dainui constructiamanastirei Sinaia, circulatia pe drumul Bra-.sovului trebue sa fi fost mult mai vie, cu du-surile si 1ntorsurile celor cari lucrau la aceasta

.In ziva de 15 August 1695 biserica fu tar-nosita i lua parte la serbare, cu toate greu-age drumului, multime de credinciosi dintoate partile, si din Valea Prahovei si dinPloiesti i chiar din Brasov. Ba, pare-se, caveni chiar Domnitorul Constantin Brancoveanu.Ne inchipuim cat de pitoresc trebue sa fi fostalaiul lui Voda pe serpuiturile drumului, intreComarnic i Sinaia, alai din care faceau parte

Mitropolitul cu multi clerici i boieri dintoate treptele, urmati de un numar nesarsitde poporeni...

.gladire..

PERIOADA A II-A INTERMEDIARAPOTECA SE PREFACE IN DRUM DE CARUTE

(1700-1845)

Pioasa fapta a spätarului Mihai Cantacu-.zino a avut o hotaritoare inrdurire asupra des-chiderei vaii Prahovei si prefacerei potecei dinaceastd vale In drum din ce in ce mai prac..ticabil. In vremuri de liniste s'au aflat in ma-nästire pand la optzeci calugari, plus cease-zeci scutelnici, dati rnânästirei de domnii ro-mani drept pazitori, si Inca argati, etc. Ur-masfi acestor puscasin au populat, in cursulanilor, locurile din preajma manastirei (satulIzvor), apoi s'au raspandit mai spre Nord, deau alcatuit satele Poiana Tapului, Busteni,IntrePrahove (Azuga) si Predeal.. Toata a-ceasta populatie trebuià sä fie pusä in lega-tura lesnicioasa cu valea de jos a Prahovei.Manastirea insasi pentru a se aproviziona cutoate Cate ii trebuia, pe care si le procura dinvale si le strangea la metohul Slobozia-Vra--jitoare (langa Campina), avea- fievoie de co..

16 NESTOR URECHIA

municatie cu carul, cãci pe cai ce puteaaduce? Putin lucru pentru optzeci de calugarisi peste seasezeci de argati, o sun patruzecide guri, cari mancau din spinarea sa; la Si-)) naia nu puteau mächà nici malaiul de careaveau nevoie, i despre grâu nici nu era depomeneald, prin Irnprejurimi, altä. moara' a-farä de cea facuta. de callugari pe apa Pe-/7 1equ1ui nu era si aceea abia avea doua." roatemici, roate de Meat', de rajnitä; ea, dar, aveanevoie de drum de cdrufd sau car, orceitde rudimentar, ,si fciat, incetul cu in-cetul, pand ce, intr'adeveir, putit a intro-duce carul dela Posada panel in bciteituraMei ndstirei.

Cei patruzeci de puscasi i cei douazecide scutelnici se puserd, cu aprindere, pemuncd, säpará sau umplura. unde fu nevoiede sapat sau umplut, durarä garduri de apà-rare, pe unde malul amenintà cu caderea,12 aruncará poduri de barne de brad lUngithalte peste torentele läturalnice, abatura apape ici pe colea, pe unde nu se putea trecedealt prin matca sa".

Arhimandritul Nifon, din cartea caruia (Si-naia") am scos randurile de mai sus, adaoga."

DRUMUL BRA*OVULUI 17

cd In mai putin de cincizeci de ani delaclAdirea mandstirei, Prahova ava un drum,pe care puturd sA treacd atat ostiile turcWi,si rusesti, cu tunuri cu tot, cat 0 cele au-striace, care nu prea erau deprinse cu pri-mejdiile mari.

Afirmatiunea aceasta este numai In parteconforma realitätei; scutelnicii mandstirei aufacut, ce e dreptul, un bun inceput de drumde cdrutd pe valea de sus a Prahovei; darnumai un inceput, care, de n'ar fi fost, Indeosebite imprejurdri si de diferite autoritätimereu reparat, imbundtätit, s'ar fi ddrApdnatrepede, cdci ce se ddrapánd mai repede caun dram de munte, mai cu seamd un drumcroit in chip, primitiv, cu mijloace 0 cunoq-tinti putine, iar nu dupd regulele artei in-ginerWi.

Cei cari, In secolul al XVIIIlea In deosebi,au contribuit la prefacerea cdrarei Prahova Indrum pentru care 0 träsuri au fost Austriacii.AO, in ajunul rdsboiul turco-austriac din 17361739, Austria a trimes salahori printre muntiEA facd drum, pentru trecerea cl4tirilor in

Nes o r Urechia. Drumul Brafovulai. 2

18 NESTOR URECHIA

Tara-Romaneasca, pe apa Teme§u i pe apa1,Prahovei, pana in satul Comarnicu". )

Fiind savarsit acest drum, ducele de Lo-rena, comandantul armatelor austriace, trimeseun corp de armata din Brasov peste Temes-Predeal, cu ordinul de a ocupà Bucurestii; inurma au fost lupte intre Austriaci i Turciin valea de sus a Prahovei, la ManastireaSinaia i pana .1a granita, la Predeal.

Negresit cä chirigiii Prahoveni" s'au folosit,cu multd multumire, de acest drum al Pra-hovei largit, 1nzestrat cu oarecari podete, in-tr'un cuvant simtitor imbunatatit. Marfa detot felul, in cantitati destul de mari, se tran-sporta pe acest drum. In aceasta privinta,prea interesanta este o lista de marfurile adusela Brasov de un negustor roman, dela Slivensub Balcani, prin anul 1769: 1.

Cu mila D-lui Hristos i cu ajutorul MaichiiPrecistii, marfa ce am adus dela Sliven, cumIf aratä mai jos :

1) Traditie de Stiintgo a protosinghelului Doroftei Ber-tescu, precum i Rapoartele glsite in arhiva militarg. dinSibiu. Do asemenea I. G. Babq: «Din Plaiul Peleplui».

9) N. lorga: aBrasovul i Rorninii.*

DRUMUL BRA §OVULUI 19

7/2523 oca unt-de:lemn, 75 oca sapun,780 oca stafide, 670 Chile urez, 1288 oca3)zamd de lämde, 1666 oca piatra acra, 54oca pucioasa.", 58 oca ndut, 12.500 lulelealbe .

Cheltuiala pand In Timi . . . (lipseqte) 1)Foarte variate articole, din care uncle se

transportau desigur acuma in carute; de a-minteri, un hrisov din 1775 dat de AlexandruIpsilante adevereste ca In secolul al XVIII-lea,cel putin In a doua sa jumatate, transportu-rile de marfuri Intre Câmpina si Brasov nuse mai faceau numai cu cai, ci i cu care.In acest hrisov, Ipsilante, dupä ce acordanegustorilor braoveni ,ce se hränesc cu ne-

') Constantin- Brincoveanu scrie, in 1705, jupinului An-.dreas Reiter, marele judet (primar) al cetgtii Brasovul, cuprivire la niste postav ce a comandat unor postgvgrii Bra.sovene. Aratg cl a trimes cai sg-1 ridice; dar judetul Bra-sovului sa pohteascl pe comandantul cetg.tii sg. deb. ci.tivaNeamti" ajutor sg vie cu postavul pang la hotarul tgrei,adicg ping. la Predeal, ca S n'aiba postavul vre-o zgtic-nealg . . . . sal aducg fail de primejdie pang la hotar

acolo am trimes slujitori de-ai nostril" . . . i dom-nitorul insistg asupra cererei sl se trimitg citi-va Neamgajutor, ping va trece postavul locurile ce sunt cu grije",De bung seamg c Brincoveanu se temei de niscaiva hotisi se gindei si la primejdioasa cgrare a Prahovei. .

(Hrisovul dat in Brasovul i Rominii" de d.N. Iorga).

ci

. .

20 NESTOR URECHIA

got aid in tara" o multime de scutiri de dajdiiadaoga: pentru carduqii dela ampina, delaComarnic, inqtiintandu-ne Domnia mea, dinjalba acestor negustori, (adica a negustorilorbraqoveni) cum Ca nu ingaduesc pe carauiiprahoveni sä vie cu marfá pand aici, ci oincarcg ei in carele lor, de o aduc aici,

totdeauna au avut paguba, decate ori s'au))schimbat carau0i, neqtiind pe cine sa apuce,,sã plateasca paguba, pe Prahoveni, sau peCampineni au pe ComArniceni i facura ru-gaciune ca sa nu fie volnici Campinenii niciComärnicenii a sill pe numitii negustori aicompaniei sa le aduca ei marfa aici, ci cucat-6.110 prahoveni, cari isi scot marfa dinBrasov, cu aceiai sä vie 'Yana aici; dreptaceea, Domnia mea dam tare porunca. caccirdusii prahoveni sà aibd volnicie sd in-)) carce marfa din Brasov, 0, dupa ce vorincarcA, sã nu fie volnici a merge pela Ca-))sele lor cu carele, ci din locul ce vor In-/2 carch sa i porneasca drept pe drum, incotrovor vreà a merge negustorii .lath.' bine stabilit ca chirigiii prahoveni din

Transilvania incarcau in ariul 1775, ln carelelor, marfa din Brasov chiar; i fiindca aceasta

)7 si

)1


meserie era de buna seamã bine plätita, cara-usii din Campina-0 din Comarnic au hotaratsa inlocueasca i pe transportatorii Prahoveni,mai cu seama ca poteca Prahovei devenisedrum de care. Dar Ipsilante nu dá ascultareacestora din urma ci consfinteste, prin hri-sovul citat, vechile drepturi ale cdräusilorPrahoveni.

Tocmai din pricina circulatiei din ce in cemai dese a acestor Prahoveni, drumul dintrePredeal i Posada iricepe a fi presdrat decarciumi sau ospdtarii, cum se ziceà pe atunci,iar valea Prahovei, cu 1ocaIitãiIe ei, este men-tionath chiar in cartile sträinilor, cari au scrisasupra Valahiei. A$a, in cartea D-lui de B1)... :Mémoires historiques et géographiques surla Valachie," publicath in anul 1778, este datao lista, in care sunt insirate i localitätile dinvalea de sus a Prahovei, dupa cum urmeazd:

Kirtschme. Sat in vecinatatea carantinei,la granita Transilvaniei, acolo unde raul Proizaintra in judetul Prachova.

Kirtschme. Sat vecin cu cel d'intaiu. Acithul Proiza se varsä in thul Prawowa.

1) Monsieur de B (Generalul de Bauer).

22 NESTOR URECHIA

Mont Sinai. Sat cu o mänästire de piaträ,a§ezat pe Prawowa. Tinutul san e cunoscutsub numele Plonul (??).

Kirtschme. Sue localitäti cu acela§ nume,dealungul aceluia§ rAu, pe drumul mare alTransilvaniei. Numele §i originele lor sunt da-torite ospáthriilor lor pentru cAla.tori.

Mont Lespes. Sat mare cu o m6nAstirea§ezatä la confluenta lui Mestachu (??) cuPrawowa.

Turma (?). Sat cu iloud mori, vecin cuprecedentul.

Komarnick. Sat peste drum de Turma, pemalul cellalt al Prawowei, cu o bisericA delemn §i mai multi munti

Kapbriasa. Sat la confluenta rAurilor BresiPrawowa. Ad, se aflã o bisericä qi multi

muntiMont Pajana. Teren cu o mänästire

capela de piaträ, cAtivA munti mari qi o cAmpie.Kimpina. Orà§el n fata lui Mont Pajana,

de cealaltä parte a raului, cu o bisericg deo cámpie §i un tárg.

VasäzicA Monsieur de B.... ne invata cAdealungul drumului mare al Transilvaniei se

piatrã,

Matti.

si

Matti.

DRUMUL BRAVVULUI 23

afla opt sate, toate purtand acelas nume deKirtschme. Este vorba In realitate de carciu-mile sau ospatariile insirate pe drumul Bra-sovului, unde poposeau calatorii de tot felulsi chirigiii Prahoveni.

Istoricul Sulzer, in lucrarea sa: Geschichteder Transalpinischen Daciens", publicata treiani mai tarziu, îi bate joc de fanteziilegeografice ale generalului de Bauer, si aratacä ceeace aceasta din urma numeste villages(sate) sunt simple carciumi, cari toate, pandla cea din Iswoara (Izvor) i Slon de piatrasunt cunoscute sub numele stapanilor lor, cumde pildd la Mihai, la Dragus, la En ache.

Cat de binefdcatoare vor fi fost aceste add"-posturi pentru calatori, cu deosebire pe vre-muri rele, Ii poate inchipul orisicine. i acea-sta reflectie ne Indeamnã a amintI, tocmai ad,fuga din Bucuresti, In acest an 1781, a fiilorlui Voda Ipsilante i trecerea lor In Transil-vania. Enache Vacarescu in a .sa Istorie aPreaputernicilor imparati othomani" povestesteisprava beizadelelor fanariote: Nu stiu dince pricind s'au Intamplat ca luminaii fii ai

acestui bun ocarmuitor, amandoi, la Dechem-brie 1781, sa fugd... i sa treaca. In Ardeal.

24 NESTOR URECHIA

Väcdrescu, §tiind libovul (amorul) pArintescal Domnului, nu-0 explicà nceastã nesocotitafapta a coconilor lui Ipsilante altfel ded.t cäsiliti fiind de ravna vederei 0 de cälduravrastei " Un coup de tête, pour voirdu pays", cum ar zice Francezul.

EnAchità urmeath astfel: s'au fãcut ne-vAzuti intr'o noapte din palaturile domnWi

cea mai mare mirare a fost, cum a pututtrece in a doua noapte cäläri, cu doua. slugi,oameni de fel brwveni, potecile plaiuluzPrallovei, carele cu greu le puteet trece siziva cei ce ccileitoresc in toatcl vremea pedeinsele,§i mai ales la o vreme ca aceasta...." .

In toiul iernei, in 24 Decembrie, doi copii(beizadelele erau in vrasta, unul de 18 ani,celalt de 16 ani insotiti de doi flacai (de20 0 22 ani) au umblat calare, noaptea, pepoteca prapastioasa dintre Posada i Sinaia!Vitejie? Inconqtient6.? Nu §tim. Dar ce nupoate face tineretea mânatä de o idee! Des-tul cg au ajuns teferi la varna Terne0i1uide ad la Brasov. Douai zile in urmä au plecatdin Bucuresti, in urmarirea fugitilor, boerulEnache Vacarescu, cu mitropolitul Grigore,episcopul Râmnicului i banul Durnitrache Ghica

nsi

si

0

DRUMUL BRA §OVULUI 25-

cari, desluseste Valcdrescu, erau trimisi dim-preund cu mine pAnd in lazaretupentru a indemnd pe mai sus ardtatii luminatiicoconi Ed se intoarcd inapoi....

Povestitorul nu desctie drumul sträbdtut peValea Pralovei pAnd la Temes; de bundseamd cd se va fi fäcut cu toate inlesnirilede care se puteau bucurà niste soli dom_

Sease ani rnai tdrziu, in 1787, isbucninclun rdsboi austro-ruso-turc, niste corpuri dearmatã austriacd infra in Tara-Româneascdprin pasul Predeal, umbld pe drumul Braso-vului i ocupd schitul Predeal i MândstireaSinaia. Dar Mavrogheni, Domnul Muntepiei,fiind de partea Turciei, soseste cu armata ceorganizase, asedieazd mândstirea Sinaia, pecare, ca sd se laude fatd cu Turcii, o nu-meste calesi, adicd fortificatie; Austriacii seretrag spre Predeal, Turcii urradresc pe Aus-triaci si in trecerea lor dau foc hanului Laslonul de piaträ" dela poalele muntelui Zamura(Busteni). Lupta se incinge din nou la Predeal,Austriacii tree inddra. i aci o pustiire: schi-tul Predeal prefacut in cenuse pAnd in te-

mesh'.

26 NESTOR URECRIA

melie 1). Pana Intr'un sfarsit, frisk tot Aus-triacii ocupa Tara Romaneascg.Un cgstig real are tara, sub regimul au-striae (din 1790), din grija mai mare pusäpentru a face practicabile drumurile mari side a se construl poduri pe apele *de pe ca-ile mari. Negresit aceste lucrari se fäceau totprin rechizitii impilgtoare, dar cel putin totse fnai folosl i tara de acele

Principala cale ingrijita, intre Muntenia siArdeal, fu atunci aceea dintre Ploeti-Campina-Temes.

In ceeace priveste acest drum, Divanul daporunca care ispravnicii ot sud Prahova,dupg cererea D-lui Eperies, comisaresul tareipentru dregerea drumului dela Sinaia, ca areInstiintare dela comisaresul ungar a i se dape toata ziva 150 lucratori i sg-i randuiascadoua. sate sau mai multe din plai " (1790,Mai 6).

Se vede ca nu prea s'a dat urmare acestui ordin, caci Divanul repeta porunca In17 Septembrie acelas an: Divanul a luat In-

9 Pomelnicul statornic al schitului Predeal (I. G. Babq:din Plaiul Pelepluie).

2) V. A. Urechia: Istoria Romlnilor". Tomul

rechizi(ii.").

DRIJMUL BRA§OVULUf 27

stiintare dela Ecselentia sa comandantul Sibiu-lui, prin Maria Sa Inaltul Printip, pentru dru-mul ce urmeaza dela Câmpina in sus spreTimis, 'Anä la valea Ursului, cumcd, dupdporuncile ce ii s'au dat, niciun dres n'au fa-cut; se da dar de iznoava porunca a punetot felul de silintä, ca, cu un ceas mai ina-inte, sã facä tot dresul cel cuviincios la ace-ste trebuincioase locuri, fiindca acum este satreaca ostirea i alte transporturi pe acele dru-muri si la &scare trecere a ostirilor sà oran-duiasca cate-un boernas, din conac In conac,pentru a intoarce carele inapoi, iar altele caresa se afle Inainte de schimbat".

Divanul se mai ingrijeste si de infintareade carciumi de adapost si de asezare defrahtiruri1) pe acest drum.

Inca din iarna anului 1790, Divanul da destire, prin ispravnicii Judetului Pi ahova, tutu-ror stapanilor de mosii din drumul

sa facd carciumi, unde calatorii i oa-menfi imparatesti, care circula pe acest drum,cu proviziuni pentru ostiri i alte trebuinti, ságaseasca adaposturi pentru ei i vitele bor.

1) Adicd de case de adlpost, circiurni.

Timi,sului,

28 NESTOR URECHIA

Dar stapanii mosiilor n'au dat urmare porunciisi au patimit rau atAt cAlatorii ce veneau dinläuntru i cardusii ce aduceau proviant (pro-viziuni) de lipsa celor trebuincioase 0 de iu-timea vremei de iarna, neavAnd case de ada-postire, Inca unora ii s'a IntAmplat i moartedin viforul ce a dat A$ a fiind, gu-vernul ingaduie unui Ion Manole, marchitan,sa se aseze i s facA cArciume cu chel-tuiala din camara craiasca, unde a pus de toatecele trebuincioase, pentru odihna i indestu-larea calatorilor.

Dar iata ca pentru carciuma din valea Ur-sului se scoala proprietarul moiei medelnice-rul Grigore Hrisoscoleu, reclamAnd ca s'aconstruit pe PainAntul

Atunci Divanul ii propune cloudSA ia asupra-si cArciuma, plAtind cheltuiala

constructiei si despagubind pe Manole pentrutoata Natura" ce va fi strAnsä la carciuma(yin, rachiu, bucate, fan i altele), luAnd inda-torirea de a fi silitor a avel toate cele trebu-incioase pe iarna viitoare i, ca sa nu se faca

Acest Ion Manole, In 1819, a ajutat la zidirea de pia-trd a bisericil schitului Predeal.

slu.

Intai...."

solutin


vre-un cusur, sa pue amanet 2.000 taleri; sausã ramae carciuma asupra lui Manole, numaicat va fi vremea razmeritei. (1790, Iu lie 13).

In aceeas ordine de idei, in 18 Noembrie,acelas an 1790, Divanul Printipatului TareiRomAnesti" dã o porunca catre egumenulmanastirei Sinaia, lamurindu-I ca este trebu-inta negresit, pentru ostasii impärätesti i oa-menii calatori in slujba imparateascd, sa. seoranduiasca la mândstirea Sinaia un trahtir,care sä aibá atata iscusire i avere, ca säpoata gazdui ofiteri i a1i oameni de cinste".

Divanul intreaba pe egumen daca vrea saia asupra-si a face acest trahtir protimi-se,ste la acest

Foarte repede raspunde egumenul, asa /n-eat, in 22 Noembrie, Divanul Ii scrie c. i-acetit raspunsul, cum ea pentru trebuinta ad-torilor el a fAcut douä carciumi, una din sus

alta din jos de manastire; care acestecarciumi, desluseste Divanul, pot fi pentru aconaci cei prosti, iar and se va intAmpla atrece alte persoane i obraze cinstite, trebue

primesti inlauntrulPe drumul Brasovului se instalase i un

serviciu de postä, dupa cum se vac:1We din

§i

manastirei.....".

si-I

sa-i

30 NESTOR URECHIA

urmatorul interesant raport al Divanului, delaInceputul anului 1790, care Entenberg:

Epistatul postelor au raportuit la Divancumcd posta ce era asezatä In vama Temi-sului s'au ridicat cu porunca Ecselentei salegheneral comandir al Sibiului, si-au rdmas -pos-tasii Wei ce sunt la Predeal a purtà postapand in cetatea Brasovului: cdrora fiiindu-lepeste putinta a purtà ataa greutate, urmeazAa se stricà i aceastd postä a Wei, din Pre-deal; ci fiindcd pe acest drum nu se lucreathnumai corespondentiile de carti, care se poartdde lipcani i caldrasi cälàri, ci i alte tre-buinte de cdrule cu cai, unde acolo, pePrahova, sate nu sunt Imprejur altele, undesd gaseascd cdrute i cai fdrd numai acestsat Comarnic ce este Indatorit a purta postanumai pand In valea Timiului, iar cei dinTimis au si cdrute §j cai; s binevoiascd Inal-timea Ta a scrie care Ecselentia sa Ghene-ralul, a porunci sá se aseze posta la loc, casd nu se facd dintr'aceasta vre-o zdticnirela corespondentiile acestui drum". 1)

1) V. A. Urechia Istoria Românilor", 13 volume.

DRUMUL BRA OVULUI 31

Iata-ne acum in pragul secolului al XIX-lea.Secolul al XIX-lea incepe in Tara Roma-

neasca in triste conditiuni: teroarea raspandita.la sfarsitul secolului al XVIII-Iea de fioro0irebeli turci, faimosii Pasvangii, ajunge la culmein anul 1802, cand in Bucuresti se aflaacesti banditi au intrat in Oltenia si ca seindreapta spre Capitala. Domnitorul MihaiSutu inspaimantat se hotardste sä fuga i sfa.-

tuieste pe boieri sä fuga i ei, care incotro...Aceasta fu semnalul unei pribegii monstre,

care ne intereseaza in deosebi, de oarece acestexod s'a petrecut*pe drumul Brasovului. Is-toricul Dionisie Fotino a fost partas al acesteipribegii, pe care o povesteste in chip pitoresc.Dam ad randurile cu privinta la aceastä in-tamplare, dupd traducerea lui G. Sion:

Pe la 15 Mai s'au ridicat boerii i locui-torii din Bucuresti cu familiile lor, in nun-1AI-peste 70.000 (!) suflete. Toti Ii inchideaucasele i eseau din ele plangand si dandu-leadio cel de pe urrna.; 1i incarcau carele cum.puteau i ceeace nu puteau luà läsau in pa-), räsire... Rana in 2 zile a lamas mai tot orasulpustiu de lume... Era un lucru infricosatde vazut aceasta emigratiune nemaipomenita

cd

32 NESTOR URECHIA

de popor, care fugea ca niste turme de oide teama lupilor, ca sd scape de sfasiereadintilor si de moartea neaparata ce-i astepta.Drumul, in intindere de 20 de ore, era pre-sdrat de aceasta multime de oameni, caresemana cu o ostire pusd in saramare. Adse vedea carete i butci, inconjurate de ar-nduti 0 de servitori, cad päreau ca merg71 la plimbare; ad Cate trei randuri de careincdrcate cu lucruri, femei i copii; aci oa-meni, din toate clasele, çäläri, aci altii pejos, purtand pe umeri sarcina lucrurilor bor.

Ajungand toatd multimea la Campina, s'auadunat boierii emigranti, ca sd se consulte,de trebuie sä meargd fnainte sau sä maiastepte, pAna ce vor afla ce s'a petrecut laBucurWi. Parerea cea. de pe urmä s'a con-)) siderat minunatd. Dar unde sä gaseasca atateacase tardne0, care sd dea addpost la atatapopor ?

Pentru asemenea nevoie.tabdri tot poporulpe sesurile Campinei i cat n'a Incdput s'a1) intins spre Comarnic, Poiana i Breaza. UniiIfmaneau in care, altii subt care, altii sub cor-turi improvizate din panzaturi de casd. Uniidormeau, altii mancau si se veseleau, iar


altii, mai Intristati, ii inghiteau necazul Insuspine, I-Ara sä poata dormi. A doua zi insa,iata cd vine o tire, cum Ca Pasvangiii s'au des.-partit In trei corpuri, ca unul din acestea aapucat spre munti, aitul spre Bucuresti, iaraltul vine spre Campina, ca sa opreasca tre-cerea bajenarilor peste munti, in Ardeal.

Aceasta stire, desi neadevarata, a aruncatspaima cea mai grozava in oameni i cu totiis'au sculat, ca sä apuce drumul Brasovului.Drumul acesta insci este unul singur,stramt, stancos, neregulat, prdpdstios,pe unele locuri insfidimantdtor ,sipericulos.Pe asemenea cale mergand poporul, deo-datd se inchisedrumul: sfarâmandu-se cate-vacarete i trasuri Incarcate, se gramadirà tra-surile cele din urma una dupa alta, i astfel,neputând da nimeni nici pe alaturi, niciinainte, nici inddrät, se faca o inspaimAntaregenerala, ca i and i-ar fi gonit dusmanulcu sabia si cu tunul. Rasetele unora i bo-cetele altora, tipetele oamenilor. i mugetulpuhoaelor alcatuiau niste ecouri fioroase; caci,inteadevar, locul era atat de periculos, incatun pas gresit al unui animal ar fird-

Nestor Urechia. Drumal BrapiPului. 3

,si

fi

34 NESTOR UR ECHIA

padit o trdsurit, un pas gresit al unui oml'ar fi costal via/a.

In asemenea imprejurare era de neaparatätrebuinta sä se fi intamplat i Democrit, casa rada pná st plesneasca i Eraclit, casa plânga 'Dana sa-i iasa ochii.

Dupa multa nevoie i batae de cap, Insfarsit, caravana a trecut stramtoarea si aajuns la manastirea Sinaia, unde a petrecutnoaptea. A doua zi dimineata veni iar ostire mincinoasä, cä Domnul cu Mitropolitul

cu boierii, cari rama.'sesera In Bucuresti,fuseserä taiati de catre Turd. Cine ar puteadescrie tipetele i plansetele cucoanelor? Cu-vinte de mangaiere nu se puteau gasl. Poa-lele muntilor, unde se aflä manastirea Sinaia,se facuse valea plangerilor. Dar nu trech.mult i sosi un curier, inteadins trimis delaBucuresti, cu scrisori fncredintatoare despresanatatea tuturor. Atunci intristarea s'a pre-facut in veselie i caravana, farä intarziere,si-a luat drumul si a ajuns la Brasov...

Prea era interesant i pitoresc pasajul a-

cesta, ca sa ma rabde inima s. nu-1 transcriuad pedeantregul. Am subliniat randurile privi-toare la drumul nostru. Nu-i lipsesc istoricului

DRUMUL BRA§OVULTJI 35

Fotino adjectivele pentru a-1 caracteriza: unulsingur, strelmt, steincos, neregulat, preipas-Kos, inspilimeintittor, periculos ! Mult trebuesa fi suferit pe un aà de prost 0 primejdiosdrum 0 Inca grozav in locul unde deodata4'a oprit convoiul 0 care n'a putut fi altul-cleat Oreiliile, punctul cel mai greu de trecutintre Comarnic si Sinaia, ramas de pomindpana. astazi....

Ce groazd de Turci trebuie sa-i fi impinspe bietii bajenari, din an_ul 1802, de s'au expuscu trdsuri incarcate, cu femei, copii 0 cala-balacurii, prin hartoapele 0 genunile carefiinteaza. Inca 0 astazi intre aceste cloud lo-calitati, dar a'stazi se tree pe poduri solide, peo wsea batuta ca in palma, cu parapete ocro-titoare de spre prapastii. . . .

Stapanirea ea insa0 nu se incumeta sdtransporte pe calatori cu camça de po0d, prinaceste locuri; constatdrn aceasta dintr'o po-runca ce Divanul da, in anul 1807, vatafului(adica subprefectului) plaiului Prahova 1)

Divanul a aflat ca. cei ce necontenit treeinläuntru prin acest plai, curieri, ofitiri, catane

0 V. A Urechia: Istoria Rominilor". Tomul XI.

NESTOR URECHIA

oameni boieresti nu se supun a ardtà lavdtäsie pasaporturile de slobozenie ce au dea intra inlduntru, èi incd cu silnicie i bätdiiau cai de olac, atat de prin satele plaiuluicat i ver dela ce cdla.tor sau sdrac Intampinipe dram. . ."

Divanul porunceste vätafului, plaiului Pra-hova sd fie strasnic, sd nu ingaduie astfel desilnicii ca sd nu se supere sdracii locuitori."

1)Iar cati vor avea astfel de porunci (adicdpe a lua cai de rechiizitie), fiindcd de la Cam-pina in sus menzil nu mai este, ci urmeazda merge cu cai de sate, acelora sd ii sd deiecai, dar insd cu plata' de chirie.. . ."

dar stabilit cd la.inceputul secoluluial XIX-lea. nu era organizat menzil pe dru-mul Brasovului, deck pand la Campina, cualte cuvinte serviciu de poWa regulat, caresa serveascä i cdlätorilor, nu fiinp. dela Cam-pina in sus.

Lipsa aceasta n'a impedicat ca circulati=unea pe drumul Brasovului s. devind din cein ce mai deasa. ; mocani si ciobani, cdräusiPrahoveni, negustori Insotitori ai acestora,fugari de tot soiul, pribegi i bajenari, hoti

haiduci, cdlugdri i scutelnici puscasi ai

lath

si

-36


mândstirei Sinaia, catane tigani ru-dan i carbunari, tärani cläcasi i mestesugari,curieri, slujitori vAtAsesti, p1aiei i potecasi,bAtätorirá acest drum, pe intrecutele, In primajumätate a secolului al XIX-lea; dar nu numaicei din prostime urnblau prin valea de sus aPrahovei, ci i obraze cinstite: Rasboaeleruso-turce, -räscoalele, aruncând pe boieriifruntasi i pe o parte din boerimea ma-), ninth. peste granita, leaga viata noastra. In-tr'un chip mai strAns de viata Brasovului,s,i Sibiului nu trebue sa uitám c.a. dela1821 la 1834 o parte din aristrocratia mun-teara a stat la Brasov si in satele din ye-cinatate, cà a fost un moment cAnd treiMitropoliti ai Ungro-Vlahiei se gäseau inacest ora i ca doi dintre ei au si muritad 1).

Dar iatä memorabilul an 1821.Multi Bucuresteni, inspaimântati de cru-

zimile si jafurile basibuzucilor, se hotärlrà sAfuga din capitalá i apucarä calea amara." apr:begiei".

Toti se 1ndreptara spre Brasov, pe drumul.

I) N. Iorga: Socotelile Brapvului." De notat fuga, in1818, a lui Vocid-Caragca la Braqov, pe drumul Prahdvei.

i ofitiri,

38 NESTOR URECHIA

Prahovei, care, de aind se clddise mdndsthteaSinaia, prin ingrifirea, sldruinta c1 adeseachiar chelluielile .5/art./dor de pe vremuri,se indreptase si se .imbundtatise, intr'uncdiva, inccit putuse sd devie bun ,si pentrucare si cdrute mai usurele.

11A treia zi, pe sub seara, peste o mie debajenari ajunse la manastirea Sinaia, undegasira adapost i indestulare, patra zi

numai vre-o patru sute din ei avura mijloacesi putura sa. mearga mai inainte, iar restulramase acolo si se adapostira cum putura

Dar nu numai acesti fugari bucuresteni, ci sieteristii i pandurii au urnblat pe drumul Braso-vului. Copiem aci randurile scrise, in aceastaprivintd, de d-1 I. G. Babes in nepretuita sacarte Din plaiul Pelesului" :

Pe vremea lui Ipsilante, valea Prahovei simuntii din prejur au fost martori la o mul-time de scene proprii nu atat rdzboiului, catmai mult brigandagiului.

Dupä fuga lui Ipsilante, in urma batalieidela Dragasani, cete mari de eteristi, arne-stecati cu cativa dintre pandurii lui Tudor,

9 .Arhimandritul Nifon: MinAstirea Sinaia.

1)


PI urrnäriti de aproape de Turcii Sericogluluisi de arnautii lui Bimbasa-Sava, se infundarape valea Prahovei.

La sosirea Turcilor si a lui Sava la Sinaia,7) eteristii, cautand sa scape cu fuga, se divizarain doua 'parti. Cei mai multi luara drumulf) Predealului. Acolo, intelegAnd ca Temesuleste ocupat de o armata austriaca si ca prinurmare nu vor putea trece in Transilvania,71se retrasera in Intariturile dela Cetatuia" 1)

1) dar fura batuti de Turci si risipiti in toatepartite, iar ceilalti trecura dela Sinaia, pestemunti, la Bran si in satele din tara Barsei.

In urma victoriei dela Predeal (pe la finele7) lui Iulie), Bimbasa-Sava, fiind chemat de Che-

f)haia-Bey, pleaca la Bucuresti, Insotit de Ghen-

Ifcea si altii; iar Frangula, unul din capitaniisdi voind a profita de ocazie si a se Ira-f, bogati prin jafuri, ramase la Predeal. Ase-menea o suma de Turci dezertori, Sarbi, Bul-gari, Greci si alti eteristi se ascunsera prinmunti, de unde ieseau la rdspantii, care cumputeau, jefuind pe boierii pribegi, care ince-pusera a se inapoià In tar5., unii chemati sa

1) Dealul din stinga, deasupra frontariei, la Predeal.

40 NESTOR URECHIA

ia parte la afacerile publice, alti siliti sä. Ora-71seasca Brasovul, spre a nu fi inrolati in ar-If mata austriaca.

Pe ta inceputul anului 1822 drumul Pra-hovei nu mai era sigur de loc, bajenarii numai cutezau sa intre in Ord. Atunci coman-dantul trupelor turcesti, Chehaia-Bei, trimisemai multi arc-Serdari cu armata pentrupaza drumurilor. Ei intreprinsera o goand17 energicA contra jefuitorilor, si cei cari auputut scapa cu viata au fugit in Transilva-nia ; inca si astazi intalnim la descendentii aces-

tora, rama0 acolo, porecla de Arvatu.In toatà intinderea acestei comune (Pre-

deal), dar mai cu deosebire la Cetatuie, inIntre-Prahove si la Geanone, s'au gasit i -in

77zilele noastre arme turcesti, iatagane, sabii,potcoave de cai turcesti si altele.

Acesti jefuitori arvati au fost trecatori; hotiau fost insä, prin valea de sus a Prahovei,din cele mai indepartate vremuri. Acesti 0.1,hari erau in mare parte Sacui si Unguri dinTransilvania, oplositi prin satele din preajmagranitei si cari &eau destule vizuini prinstâncile Bucegilor si culcupri prin codrii desiai cheilor Prahovei, de unde sd naNdleascd

DRUMUL BRWVITLUI 41

asupra cdldtorilor de pe drumul Brasovului.Din trei locuri mai cu seamd se aruncau

hotii asupra drumetilor: la Malul-Ursului (In-tre Predeal i Azuga), la Geanone, (unde esteacum tunelul C. F. R. la iesirea din Busteni,loc foarte strAmt Intre muntele CldbucetulBaiului i râul Prahova; deasupra tunelului seafld o poiand rämasa Inca 0 astazii cu numelede Poiana Ho/ilor i la Orcifii (Intre Sinaiasi Comarnic). Cu deosebire la Ordtii fiind ungas foarte anevoios, tAlharii lesne biruiau pePrahovenii cardusi, impresurându-i dinainte

dinapoi. Cele mai multe oH puneau mana,fdrä sovdire, pe calul incdrcat cu bani

Cu toate poterele, din ce in mai numeroase,ale potecasilor si ale puscasilor pazitori ai ma-ndstirei Sinaia, multi ani Inca din veacul alXIX-lea hotii si-au esercitat meseria pe dru-mul Brasovului.

Iata, in aceastã privinta., ce scrie, In 1824-Kreuchely, consul al Prusiei la Bucuresti, mi-nistrului sdu von Miltitz 2):

Dupa povestirea batranului losef Cristian, padurar almoOei regale Razoarele, locuitor in Posada

2) Ilurmuzachi: Documente privitoare la Istoria Roma-VoL X.nilor,

').

42 NESTOR URECHIA

TAlhariile nu contenesc. Negus-torii lipscani se Intorceau dela iarmaroc. 0caravana fu atacata, dincoace de granitaTransilvaniei, pe drumul Brasovului. Hotii In-treaba indatd: unde este lada apartinandcutdrui negustor armean, care contine o caseta

Impachetata la vama Temes ..? Li sedeslusi. ca marfurile acestui armean nu seaflau printre marfurile caravanei. Talhariiatunci, dupa ce batura mar pe cdräusi i petoti insotitorii caravanei, incepura sä scotql-ceasca prin lAzi. Negasind caseta In chestiuneei alesera lucruri ce le erati pe plac, dinmarfurile raialei Korn, comerciant ovrei bogat,in valoare cam de 5.000 piastri, ca sa sedespagubeasca, dupa cum ziceau, de oste-neala lor i lasarA sd plece restul. Vedemdar cd existä talhari de acestia, care suntgazduiti in Transilvania i navalesc in Valahiasau cel putin ti au spionii lor la frontiera .

Dar acesti hoti, urmariti pretuiindeni i fara-ragaz, se vor .rari si vor dispare, cam dupa1830. In schimb se iveste pe drumul Braso-vului un nou fel de calatori: strainii, mai totigermani, cari, ducAndu-se din Europa occi_dentala la Costantinopol sau numai in Mun-

a

DRUMUL BRA§OVULUI 43-

tenia, nu apuca pe drumul obisnuit al mosafirilor", adica nu intra in tara prin pasulTurnul-Rosu, ci prin pasul Temes-Predealrumbland dar in valea Prahovei, pe drumuLBrasovului. Unii din acesti calatori amatori auavut fericita idee sa-si scrie i publice amintirile intreprinderei lor.

Prima- relatie de acest fel ce am putut con-sulta este aceea a turistului austriac Krickel1)care se hotari, in anul 1827, sà faca o ca.-latorie dela Viena la Ierusalim. Din cauzarazboiului ruso-turc din acel an, Krickel n'a.putut sa'si implineasca aceasta dorinta, i s'a_

multumit, in 1828, sä dea o raitä prin Valahia.In cartea ce a publicat, spune cd a intrat

Prin pasul Temes-Predeal i adauga: vechiulfort, pas-sucursala, nu departe de Temes,este considerat ca un fort roman. Pe la_Predeal mergi inainte spre Tressline, Sze-stilla i Prebe

Pasul-sucursala este Predelu,sul, care fin-teaza i astazi; de aci probabil, iar nu chiardela Predeal, Krickel va fi niers spre Trestieni, Tesila i Brebu, urmand valea Doftanei.

Vezi amlnunte la Capitolul Calátori strini pe drumul Prahovei".

"

9

44 NESTOR URECHIA

Ciudata idee! Din Brebu un carutas valah, IItransporta la Petroschitza (jud. Dâmbovita).Pe unde II va fi dus cärutasul nu putemcaci nu ne lamureste de fel. In tot cazul aumblat pe o bucata din drumul Brasovului.Laudä pe cdräusii valahi, zicand ca: mergrepede i adesea o distanta de mai bine depatru ceasuri ei o strabat in cloud".

Este insA foarte nemultumit de 'Ora, delocuitori si de drum: pe drumbri proaste,,prin munti prapastiosi, pe poduri de lemnpejumdtate putrede, mergeam asa de repede,17Inca sdruncinaturile carutei mi-erau nesuferite

ca un turbat, am sal-it din mizerabila

/5cArut5.cc

Credem i noi ca a suferit pe drumul dinvalea Doftanei, care chiar astázi este o foartemediocra sosea vicinala neimpietruita. Totusia avut curagiul sa refaca aceasta calátorie insens invers, intorcându-se la Brasov.

Trei ani mai tarziu, in 1830, intra in Mun-tenia, prin pasul Predeal-Temes, un german,E. Ch. Dobel, 'un simplu lucrdtor caretas dinThuringia, care a dat o raita prin strdindati,cu dorul de a vedeà lucruri noud i cu

sa gaseasca de muncit, pe plata buna.

st1,

dul

DRUMUL BRA.OVULUI 45

Nimic mai interesant i inveselitor ca pove-stirea, simplu rostitä, a intAmpldrilor acestuimodest lucrätor 1).

Caretasul are nesAbuita idee sa cAlaoreasca_pe jos, singur, dela Predeal la Bucuresti; ointreprindere insotitä de multe greutäti i pri-mejdii pentru un locuitor al Tarei Românesti,umbland singur, dar mi-te pentru un strainTitlurile Capitolului In Valabia" din carteasa sunt caracteristice Codrul nepatrunsPloaie, foame i suparare.Maretia naturein pädure. Cireadä de vite furio ase. Anevo-

ioase suz;suri ale drumului. Talhari. 0noapte grozava.Foamete i aiuràri ale uneifantezii neinfrAnate.-Insfarsit potolirea nevo-ilor.Sfársitul codrului i masul de noapteindoit de primejdios

A strAbdtut in luna Septembrie din anu11830cei 54 klm. dintre Predeal i ampina, pejos, in vre-o 5-6 zile, ratácind pe alocurea, in-fometat, infrigurat, cu mare fricd de hoti;odisee induiosãtoare i comica in acelas timp.Drumul dela Predeal se infunda indatä indesisul unor codri salbateci; adesea foarte

a) Vezi arranunte la Capitolul Cálitorii straini pePrahovei".

:

diii-mul

- -

o

46 NESTOR URECHIA

suitor, alte ori tdiat de apa. (Prahova). Inprima zi, la fiecare sfert de ceas calatorul afost nevoit, neafland pod, sa treaca prin apa,care uneori Ii veneà la umeri.

Caretasul nostru ajunge pe un negustorsas, care ducea. la Bucuresti o caretä vieneza,urmata de douä care incarcate, trase de catesease cai, toate acestea apartinandu-i; din acea-sta intamplare conchidem cä, deja la inceputul-sfertului al doilea al secolului al XIX-lea seputeà circulà pe drumul Brasovului, intre Si-naia si Comarnic, nu numai cu cai, ci i cuvehicule, ba Inca cu carete.

Trei, ani in urma, in 1833, un alt germanChrismar,1) facând o calatorie dela Munchenla Constantinopole, trech prin Muntenia, incare intra, calare, prin pasul Temes, alipit lao caravana compusa din douazeci carausi va-lahi, ativa negusfori din Bucuresti i cinci-zeci de cai incarcati. La postul de frontierà,extrem (Temesul de sus) unde se aflà laza-retul, toti caii furd däscarcati i marfurileincarcate, de cealalta parte a liniei de caranting,pe alti cai: ,,cai de acegia sunt totdeauna

I) Vezi capitolul: alátori strini pe drumul Prahovei".


in acest punct, in numcir mare, gatatransporte mar furile, pan& la Bucurestisi inver5.

Cu chipul acesta i multumitd reglementhreiContumazului (stabilimentului de granita)circulatiunea nu suferd intarziere".

Dela frontierd caravana se urea pe o stramtdpotecd in forma' de albie; suie tot in sus;petrec noaptea inteun mizerabil bordeiu.,,A doua zi, poveste0e cäldtorul, urmamcursul unui mic, opotitor rthi, care izvora0edin aceste tnä1imi 0 mai jos se prefaceIntr'un tau insemnat. De doudsprezece ori,ba chiar de cinsprezece ori, avurcim detrecut, in deosebite locuri, apa aceasta,la urmd -sd facem In valurile ei o baede voe. Dar prive4tele tot innoite i schimbd-toare, care ne desatau ochii, in aceastä preainteresantä cälätorie, ne fAceau sa uitdmorice neajunsuri ci greutati. Acum ne aflampe o rapoasa inã4ime, acum scoboramintr'o intunecoasa ci gatuita aci a-Ierga drumul nostru dealungul marginetunei prapastii adanci, aci patrundeam ia-räsi intr'o cheie infricosatoare, unde pdduri,,dese de brazi raspândeau umbra, pe cand

fara

vale;

sci

zi

48 NESTOR URECHIA

de pe coama unui munte se deschidea o minu-nata

Germanul, iubitor al naturei, a Lost foarteimpresionat de tablourile mar* ce i se Ina-tisau ochilor pe drumul Brasovului si a stiutsa descrie, in cateva randuri, acest drum cuaspectele sale variate.

Dacd acum mai sarim sase ani, gasim, inanul 1839, pe drurnul nostru, in calatorie deplacere, pe francezul Vaillant, directorul co-legiului Sfântul Sava din Bucuresti. Neuitatulfiloroman ne povesteste in cartea sa: La Ro-manie" excursiunea ce a facut pand la ma-nästirea Sinaia si la Intre-Prahove, precumascensiunea pe T3ucegi. Toata istorisirea estescrisa cu rnulta vervä i respira cea mai cu-rata dragoste de Tara Româneasca. Viziteaza.Telega; ad sosesc doi tarani, calauzi cu cai.Vaillant, cu un prieten tovaras de excursie,slugerul Anghelescu, se duce calare la ampina

trece prin Breaza destul de fru mos sat, in careintri pe un fciarte frumos drum" (?). Poposesc lacasa lui Pricopie. A doua zi viziteaza Comarnicul prima localitate ceva mai de seamd de

Vaillant: La Romanic" Tom III. Orographie ou Pro-menades pittoresques aux monts Buceci (Butcedgi).

.1)

1)

pi

pi

DRUMUL BRWVULUI 49

pe drumul dela Bucuresti la Cronstadt, coco-tat la 100 de picioare deasupra matcei Pra-hovei, singurul pasaj al träsurilor de trans-port" In ziva urmatoare iau drumul spreBucegi. Trec prin Posada; de aci umbla peo poteca stramta i repede, dealungul incovo-ieturilor nesfarsite ale muntilor DoamneleFruntea lui Vasii; din distanta in distantl.soave adânci, ca niste rani pe un trup viu,au mâncat drumul, inteatata, Inca ne-aropri trecerea de douazeci de ori, daca n'arfi astupata cel putin muchia cu trunchiuride copaci, aruncati fard orânduiala si Inde-sati, pe cat cu putintä, intr'un strat de pietre,fdra alt ciment decat niste pamant galben,care se Inmoaie la cea mai neinsemnata ploaie.Noroc ca trecem prin aceste locuri pe vara,caci banuesc cä pe ploile de toamna si deprimavarã puterea apelor smulge aceste puntigaurite si le arunca In prapastia de 300 depicioare, in fundul careia mugeste Prahova.

In aceeasi zi sosesc la mandstirea Sinaia,tree inainte, prin fata vaii Cerbului, pe la Slona(Slonul) de piatr i Triiste (Trestie), undegäsesc un post de graniceri, prin genuche(adica Geanone), cotiturd de munte primej-

Nestor Urechia. Drumal Brapvului. 4

50 NESTOR URECHIA

dioasa deasupra Prahovei, sosesc la Intre-Pracova" (Intre Prahove, Azuga de astazi),unde petrec noaptea. A doua zi se intorcla mánastirea Sinaia, de unde se suie pe Bu-cegi si in urma se intorc la Posada, etc.

Inca un german, croitorul Holthaus1), cevamai inainte de anul 1844, a mers pe jos, pedrumul Brasovului, iarna, cu un coleg; au fostnevoiti sd balaceasca" prin ape de 27 deori; iar in anul 1844 a plecat din Bucuresti,in luna Martie, cu o caruta mica, acoperita,la care erau inhämati patru cai; s'a tocmitcu carutasul sa-i plateasca opt sfanti (cam 3lei, 40) ca sa-1 transporte astfel pand la Kron-stadt.

A treia zi sosesc in Campina; de aci apuca.di-umul Brasovului.

Prin munti, prin ape si ghiata, inaintam;2) adesea rotile cdrutei se intepeneau si numai1) cu munch' puteau fi puse din nou in miscare.

_

PravaYana' la granita am trecut de 45 ori(rAul Prahova).

Calatoria intre Campina si Predeal s'a fdcut

1) Vezi capitolul: Ca 'Mori sträini pe drumul Prahovei".

DRUMUL BRAOVULUI 51

in douh zile, adich foarte repede pentru vre-murile acelea.

SA insemnhin acum calatoria unei inaltepersoane românesti: in anul 1845, Vodh Bi-bescu viziteazd satul Comarnic i, famanandfoarte nesatisfäcut de drum, d'a urmhtoareaporunch care Sfatul administrativ:

Pentru deshvarsita neingrijire i neoran-duiala ce am gásit pe drum, intru cálhtoriano astral dela Bucuresti la Comarnic, atat din

partea carmuirei judetului Prahova, cat si dinpartea obstestei directii a Postelor, macarcá li se dedese in stire, cu mai multe zile)) inainte, de aceasth a noastrh chlatorie, noideparthm din slujbh pe carmuitorul acestuijudet, serdarul Ion Kretulescu, iar acel ob-otesc director, Paharnicul Tache Zissu, se vapune la arestul Agiei pe soroc de opt zile"1).

Vodä Bibescu urmat calea spre ma-nastirea Sinaia. Nu stim ce impresie Ii va fifacut drumul dela Comarnic in sus; de bundseamd ca va fi fost Inca 0 mai nemultumit.A stat, cu Doamna, trei zile in mänästire,

D-ra Bralteseu i I. Moruzi: Dietionarul Judetului Pra-hova (Vezi qi gazeta Vestitorul Rornânesc" din acel an).

2.)

si-a

52 NESTOR URECHIA

tocmai atunci biserica cea nouä fiind in lu-crare, cu zidari i salahori i pe de alta parteau mers pAn-A. in Predeal, la granita, chibzuindpentru inceperea ose1ei, pe apa Prahovei,dela a mpina pand in Predeal, spre Braov"...1)

Cu acest an 1845 se 1ncheie epoca, de a-proape cinci secole, in care drumul Brao-vului a fost un drum natural, nelucrat in-tr'adins, batut de trecatori, in multe locuri maimult carare deca drum, intrucátva mere-metisit" (reparat) la zile de grea cumpAna,ca n, de pildä, cand intrau Austriacii In Ora_

In umbletele mele foarte dese pe actual acale nationala Campina-Predeal i pe alaturide ea, am dat, in multe puncte, de urmelevechiului drum. Ajutandu-ma" cu indicatiunileunor ba.tráni locuitori din tinutul acesta, amisbutit s. determin pe unde mergeh drurnul insec olul inainte de 1846 cu serpuiturile,suisurile, scobor4urile sale, intre CampinaPredeal. laid care era itinerarul acestui vechidrum, cu popasurile lui, raportat la calea natio-nala.' care 1-a inlocuit, cifrele din parenteze andpunctele pe aceastà cale: esind din Carnpina, la

') Amintirile protosinghelului Doroftei Bertescu.

i

XIX-lea,si

DRUMUL BRWVULUI 53

punctul zis Macelaru (Klm. 95+600m.), undeera postä i han, drumul scobora in prundulPrahovei, mergand cam unde este asezata astazicalea ferata Ploiesti-Predeal, iar cand apele eraumari trecea prin Breze. Popas la Racherita(Klm. 108+550). La Comarnic iaràs popas,la hanul arendasesc, cam pe locul garei; dead o lua pe sub coastele muntilor asezati pemalul stang al ráului Prahova, ca si astazi;la Valea Ba.trioara hanul lui Pricopie 1); totpe prund, pe la Cernica (In dreptul schituluiLespezi si al scoalei primare din catunul PodulNeagului, unde calea nationala, la Klm. 115,urea serpuit coasta) drumul vechiu ramâne dedesuptul caii nationale si la stanga ei; dupaValea Floriului (Klm.56+400), urea coasta(i se vad i acum, la dreapta caii nationale,urmele, In dreptul casei, In care sta. padurarulJosef Cristian); tinand tot pe dreapta soselei,ajungeà pe marele platou, unde acum esteclAdit castelul Bibescu (Klm. 117); ad van*pichet, p1äei, han. De aci scobora, prin livezi,la stanga caii nationale, i subt ea si tot astfelpana trecea valea Orätii, mult mai jos cleat

9 Citat i de Vaillant.

54 NESTOR URECHIA

astazi. and, stai pe podul Orätiilor, i te uitiin vale, väzand prdpastia fioroasä, care sedeschide spre Prahova, nu te domirWi cumputeau trece oamenii prin aceasta genune, baInca treceau cu care incarcate, In prima ju-mdtate a secolului al XIX-lea, cand s'a maiimbunatatit drumul, facandu-se, chipurile, cir-culabil pentru vehicule; cand privWi la fio-roasa prapastie, iti zici ca nu degeaba au fost0 au ramas Oratiile legendare ca trecatoareprimejdioasa! Batranul padurar Cristian m'alämurit ca la astfel de pasuri grele se inha-mau la carute cate 6, 8, 10 vite; patru oameniindemnauinainte, patru impingeau dela spate,patru luau aminte pe deldturi sà mi facd unul dinaniniale un pas gre0t, ceeace ar fi pricinuitsurparea carutei, In haul fara fund. La multescene de felul acesta a fost fata padurarulCristian. Adesea trebuiau cinci zile pentrustrabaterea distantei Izvor-Comarnic; astaziacWi 13 Klm. se fac In doua ceasuri, celmult. Chipul acesta de a qi din greul pasera cu putinta numal intrucat cardu0i calato-reau totdeauna in caravana i astfel se aju-tau unii pe cat de lesne ne inchipuimdeci spaima bajenarilor din 1802,1a trecerea

Vedere, 1uat5. de sus, asupra podului depe Valea lor. La stangatorentul OLIO lor. La dreapta, in jos de pod, se deschide prapastia Ora-tiilor. oseaua face o cotiturd. foarte pronunmta, spre a trece pe pod. (Vezipag. 178-189).

Vedere asupra unui crampei din vechiul drum al Braaovului, deasupraactualei cgi Cimpina-Predeal, Watt( dupe. podul Oratii lor. Se distinge bineInca platforma vechiului drum. (Vezi pag. 52-59).

DRUMUL BRAOVULUI 55

In locul acesta, cand, sfaramându-se niste tra-suri, nu mai puteau da nici inainte, nici ina-poi, nici pe delaturi

Indata dupa strabaterea Oratiilor, drumulurea din greu coasta (Klm. 59+600), apu-cand-o deasupra i la dreapta soselei noastrede ac i pana la klm. 60+300, adica pe900m., platform a vechiului drum, catärat dea-supra caii nationale, se deosebeste minunat.De multe ori, calcand aceasta bucata de drum,napadita acum de iarba i strAmtata pe alocureade arboret, am incercat senzatiile desfatatoareale arheologului, care vede sipz5äe frecutul,de multe ori mi-am zis cà dacd s'ar face sa-paturi pe aceasta distanta, s'ar gäsi desigur,tot felul de obiecte vechi, foarte interesante,deslusitoare a unor epoci mistuite In noianultrecutelor vremi

La Klm. 120+300 drumul vechiu se in-cruciseaza cu calea nationalä aflärn dinnou dedesubtul si la stanga acestei sosele,treand peste valea zote, (Klm. 120+590mai jos de actualul pod, 1) ajungand la Frun-

9 far* te intrebi cum ? Este 1ns5. de presupus c dup5..desplduririle care s'au fa'cut, in a doua juingtite a secoluluitrecut, torentele au avut efecte distruggoare mai mari,-asà ea' toate aceste vâi s'au adâncit mult.

0-1

si

56 NESTOR URECHIA

(Klm 121+800), unde era hande ospatat, ale cdrui ruine se vdd i acurn,trecând peste altä vale addned (Valea Mciru-Luz') i peste Valea lui Bogdan (klm. 129+090) i sosind pe Pici6ru1 .j5e/u, unde erahan calugaresc, de ospatat; de ad, incruci-sindu-se iards cu calea nationald, drumulvechiu inainteazd pe dreapta i dealungul ace-stei cdi (chiar aldturi de zond, pe livezi) pAndla podul Izvor (Klm. 124+900); ad ospd-tdrie (pe locul unde s'a clddit casa adrnini-stratiei mosiei Bibescu); apoi, caM cu acelamers ca al cdii nationale, drumul vechiu sco-bora. in Valea Sgarbura (Klm. 125+950), deunde suià repede coasta, strdbdtând livezilepe care s'a executat, anii trecuti, strada Vii-torului din Sinaia, urma paralel cu stradaCarol (fostä strada Izvor), la capdtul acesteistrade scobora in Valea Iancului, (klm. 12'7+372), apoi in Valea Cd,seriei, de ad, car-mind la stanga, urca dealul, repede i acum,pe care este asezatd strada Cantacuzino,prin Drumul Dracului (poteca pavat a. cubolovani, .care ureä la mandstire), sosea lamandstirea Sinaia; mai urma putin cuIn urmd tulea. drept In, Valea

si,

DRUMUL BRA OVULUI 57

pana in punctul unde e aflã acurn podutPele,s (Klm. 128+760); de aci o lua pe malulstang al Prahovei i, tot astfel mergand, treceape langa vestitul han Slonul de Piatrit 1)(han intarit ca o cetate, ale carui fundatiiconsiderabile se vad bine si astazi, pe intinsapajiste a muntelui Zamura, in fata stabili-

mentului de piscicultura a d-lui Gh. Cantacu-zino) i ajungea la locul zis La Trestie", laesirea din Busteni, la dreapta actualei cäi na-tionale transformata in Bulevard, ospatariefiind subt movila aflatoare intre calea natio-nala i calea ferata, aproape de tunelul C. F. R.

In dreptul tunelului, la locul zis Geanone,trecea prin matca Prahovei, prin niste smar-cud foarte anevoioase. De ad, pAna. la Predeal,,valea fiind stramtd, calea nationald s'a asezatpe vechiul drum, urrnandu-i intrucatva ser-puiturile, pe malul stang i dealungul ranrilorPrahova, Azuga i Prahovita. Sa mai insem-narn o carciumd, cam dincolo de Geanone(klm. 139, intre Busteni i Azuga) hanul La

1) De care vorbeste Sulzer in a sa Geschichte derTransalpinischen Daciens". Acest han va fi fost, zice d-}I. G. Babes, distrus de Turci, in resbelul austro-turcin 1790.

58 NESTOR URECHIA

Cerb" (in satul Intre-Prahove, Azuga de as-tazi), ospatária la Malul Ursului (intre Azugasi Predeal, la klm. 143+ 600), ospataria laGura Rdsnoavei (in fata mandstirei Predealklm. 146) si in sfArsit la klm 14'7+640 vamacu toate dependintele sale, pe o bataturap a vata " .

lath:, in trdsuri generale, drumul Brasovului,dintre Campina i Predeal, acum cinci veacurio simpla cardrue calcata de ciobanii, cari, cuoile lor, dupd petrecerea verii pe Bucegi, co-borau la vale, pentru iernatul pe Bara-gan;cfirarue schimbata in poteca, de indatä ce s'austabilit relatiuni comerciale intre Brasov siTara-Romaneasca si au circulat, intre Predeal

Campina, vestitii transportatori Prahoveni,-cu caii lor incarcati cu märfuri de tot soiul;poteca bantuita de talhari, bätätorita de fugari

pribegi; poteca prefacuta mai Intaiu numaipe alocurea in drum meremetisit (reparat)pentru mai lesnicioasa trecere a ostilor straine,cari, ocupau tara; drum din ce in ce mai im-bunatatit in prima jumatate a secolului alXIX-lea, ramas insä tot foarte primejdios latrecerea pe deasupra unor prApästii, anevoiosprea adesea la suisuri grele, ametitor la scobo-

Iat8 o reproducere durd un pretios desen al artistului francez Doussaultdin sAlbum Moldo-Valaque. publicat in anul 1848, de Ad. Billecoq, con-sul francez la Bucuresti. Acest desen reprezinta Muntii Bucegi (Le Boud-chjesch). Vederea trebue sA fi fost luata dintr'un punct situat intre Sinaia

Busteni, cam in dreptul cAtunului Poiana-Tapului. Se deosibesc bine infund, incepind dela stanga, muntii: Claia mare, Jepii mici, CaraimanulCostila Pang lice serpuitA este drumul Brafovului. Apa peste care trecepe un podet de lemn, poate fi ori UrlAtoarea ori valea Jepilor. In fund pla-toul pe care, in zilele noastre, s'au dada numeroasele case si vile alesatului Busteni,

DRUMUL BRA§OVULU1 59

rasuri povárnite peste masurd, ad ificurcatcu trunchiuri uriase de copaci cazuti, ad opritin loc de potmoale si grohotisuri (bolováneturi)näruite de pe crestele muntilor, ad innecat Inapele repezi ale Prahovei. Cu toate anevointelelui, multa omenire s'a servit de acest drum,multi l'au binecuvantat, fiindca si-au gash peel scaparea ori castigurile caräusiei.

Dar cu anul 1845 se inchee epoca de cincisecole, in care acest drum a fost cum l'auscris trecatorii pe malurile Prahovei, stapanireaneingrijindu-se de el, ba uneori stricandu-1mai rail...

PERIOADA III

CONSTRUCTIA CAII NATIONALE CAMPINA-PREDEAL(1846 I 866) I)

De buna seatnä ca din anul 1845, candBibescu-Vodà gaseste drumul Brasovului indesavarsita neingrijire i neoranduiale, stä-pânirea s'a gandit cu temei la acest drum,care, din zi In zi, luà insemnätate mai mare;asa ne explicam hotararea Domnitorultii dea-1 preface in sosea in reguld.

Aceasta se adevereste pe deplin din rela-

1) Logic era ca pentru aceasta foarte Insemnata epocade qoseluire a drumului Brasovului sa ma documentez Inarhiva veche a Ministerului Lucrarilor Publice. Aceasta numi-a fost cu putintd, cad, din nefericire, Ministerul a facuto neertata greseala, In aceste vremuri ale noastre, candoamenii luminati se straduesc a pastra, cu sfintenie, rama-sitele trecutului romanesc: Ministerul de Lucrari Publice avandut, acum capita ani, arhiva sa veche, cu Kilogramul,fara sã insarcineze mai inainte pe cineva cu examinareavechilor dosare, cari, de sigur, contineau lucruri pretioase,cu privire la inceputurile si propa§irea drumurilor noastreqoseluite.

DRUMUL BRWVULUT 61

tiunea de calatorie a doctorului german Quitz-mann, carele, in anul 1846, a umblat prinUngaria, Banat, Transilvania i, spre a mergela Constantinopole, a strabatut Valahia, in-trand prin pasul Predeal1).

Doctorul Quitzmann umbla calare dela Pre-deal la vale, insotit de un prieten francezde un calauz roman Dumitru. Nu-i este teamade hoti, caci i s'a vorbit mult de caracterulleal, cinstit al Valahilor. Iatä cum descriedrumul: Drumul ce urmam era foarte prost.Dela Teme0il de sus nu mai era nici cea1)mai modesta osea. Acum calaream printretrunchiuri de copaci putreziti, prin bolovani,prin noroae groase, luandu-ne dupa urmelepotcoavelor i picioarelor, pe o cdrare, care'IIin muntii patriei mele se numete hata devaci".

Doctorul Quitzmann, barbat cult 0 tuna-morat de natura, face o prea frumoasa des-criere a minunatelor privel*i care se des-fasoara inainte-i. Arata iara0 cat de obositorera drumul: acum sui repede, de ma tineam,,cu anevoe pe cal, acum scoborire pe un

') Vezi Capitolul: Calatori Strdini pe drumul Prahovei",

62 NESTOR URECHIA

povArnis tot ataa de repede. Si inch' a tre-buit sä trecem de cincizeci de ori Prahova,a cArei ape la inceput abia umezeau potcoa-/7 vele cailor, dar mai la vale treceau de pan-tecele bor. La stânga sau la dreapta Info-), ratoare prapästii, pe când pe cealala parte7) se inalltau, drept in sus, peretii muntilor.

Ian.' apoi ateva randuri in deosebi inte-resante pentru noi, fiinded e vorba de ca-rAusii valahi (Praowani) si pentrucä se stabi-leste exact anul când s'a inceput studiilepentru constructia soselei nationale:

Acest drum este umblat de indrdsne/ii27 ccirdu,si valahi, cu cdru/ele kr greu inair-cate, si umblä ei pe acest drum mai maltdin pricina firestei lor lene, ferindu-se de

3) micul ocol al pasului TOrzburg (Bran) deslprin valea Prahovei tot atAt timp pierd, din2)cauza stArei drumului. Acum guvernul sta-

bile* un drum comod: mereu am intand91in scoboripl meu, ingineri, cari, cu Idrani

lua/i de corvoadd, faceau studii le pregd-I) titoare (pentru aceastd villoare sosea).

Mai la vale gaseste drumul mai uscat si.mai solid. IntAlneste lungi Aturi de cai, in-c drca/i cu ldzi, in care se aflau struguri

DRUMUL BRAWVULUI 63

valahi, trimesi in Transilvania. Acesti cai, cal-când unlit la coada celuilalt, smulgeau dincând in când Cate un smoc de iarba; inaintasera un conducator, iar altul incheià convoiul.Acestia erau Praowani.

Doctorul Quizmann este cel din urma calatorstrain pe vechiul drum al Brasovului, a cdrui po-vestire am gasit-o si am putut s'o consult. De-acum intram in perioada de doua zeci de ani1846-1866, in care s'a construit calea Bucu-resti-Predeal i cu deosebire partea Câmpina-Predeal, perioada care se infatiseaza, fard in-

cu un interes de capetenie. Proba-bil ca, dupa studiile pe teren, facute in 1846,s'a inceput soseluirea in uncle puncte, chiardin anul 1847, urmându-se astfel in 1848. Inanul 1849 insa, lucrarea s'a intrerupt, dincauza revolutiei Ungurilor in Ardeal. Rusia tri-mise in ajutorul Austriei trupe, care au cir-culat, impreuna cu cele austriace, pe drumulBrasovului, intre Sinaia i Predeal, stabilindu-sicartierul general in manastirea Sinaia. S'audat lupte la Predeal i chiar in Intre-Prahove(Azuga de astazi), localitate Ona unde ina-intaserd Ungurii. Feldmaresalul rus Uddersporunci sä se strice drumul Brasovului, in deo-

doialä,

'64 NESTOR URECHIA

sebi sä se strice si sa se astupe cu copacipunctul numit si astazi Geanone (klm 138al caii nationale Bucuresti-Campina-Predeal,la esirea din Busteni, in dreptul tunelului C.F. R. unde este mare stramtoare).

Restabilindu-se apoi linistea in acest tinut, aureinceput lucrarile de soseluire de catre ingi-nerul Gli. Rossetti, ajutat de conductorul Dal-jeanu, care isi alesese ca resedinta satulIntre-Prahove. Lucrarea s'a inceput din doudp4rti, dela Comarnic spre Sinaia si dela Pre-deal spre Sinaia si Izvor, mai cu seama par-tea aceasta, mai lesnicioasä, executându-secu zile de prestatie, prestatorii fiind adusi delavale, caci locuitorii din tinutul acesta erauprea putin numerosi (zece familii in Predeal)iar in Comarnic se aflau, in vremea aceea, numaipatru carute.1) Dar si sistemul lucrdrei cu pres-tatie nu a ddinuit mult: inginerul, in dorintalui de a veded eat mai degraba soseluit acest.drum atát de important, fiind foarte exigent,oamenii prea munciti se facura nevazuti. Gu-vernul hotari atunci ca aceste lucrari sd se

1 Intr'un rand s'au adus la Foseluirea din spre Comarnic,-4o companie de saperi".


facd cu platd, si numai astfel se puta con-tinua.1)

In campania anului 1850 s'a lucrat, desigurpe capete, la soseluirea drumului Brasovului,partea Sinaia-Predeal, gdtindu-se o bund bu-catd din aceastd distantd, ceea ce a 1ndem-nat pe Domnitor sä inspecteze acest tinut.

In anul 1851, Vodd-Stirbei viziteazd ocnaTelega. Gazeta Semi-Ofitiald" de atunci,Vestitorul Românesc" al lui Karkaleki

o corespondentd semnatd A. Bodescu, incare se descrie primirea frumoasd fdcutd luiStirbei la Telega, iar la sfárit adaogd cd Stir-bei s'a pornit pe la ceasurile trei i jumätatedupä amiazd, prin Câmpina la Sinaia, ca säviziteze drumul ce se lucrea zet spre Brasovn.

Dintr'un opis al arhivei vechi (1838-1861),scdpat, nu stiu cum, de vânzarea cu Kilogra-gramul si pe care l'am descoperit in Minis-

terul Lucrdrilor Publice, rezultä cd in anul1852 se infiintase:

') Amintiri pe cari le-am cules dela batranii: Iosif Cris-tian (Posada) Nit5. Enache (MWeni) qi Nita Moise Zangur(Predeal).

2) Vestitorul Românesc" No. 63 din anul 1851. VeziN. Iorga Viata i Domnia Jul B. D. Stirbei".

Nestor Urechia.Diumul Brapvului. 5

pu-blicd

qi

66 NESTOR URECHIA

0 dela (un dosar) pentru slobozirealucretrii soselei drumului Brasovului, tune-ful Izvor.

0 dela pentru slobozirea banilor Incrarea soselei drumului dela Bucuresti sprePloesti.

0 dela pentru banii cheltuiti in aduce-rea superiorului Inginer La Ian de la Paris.

Se lucra dar la soseluirea in punctul Isvor,langa manästirea Sinaia; apoi Vould-Stirbei

nemerita idee sa aduca in tara pe emi-nentul inginer francez Lalanne (mai tarziu unilustru inspector general). Acesta, pe langaalte lucrari, lami'i studiile relative la soselu-irea drumului Brasovului, pe bucata cea maigrea, intre Comarnic si Sinaia. Asa se ex-plica cum, pe distanta^aceasta, soseaua asezatala jumatatea coastelor, (iar nu In chiar valeaPrahovei, cum s'a asezat, douazeci si cincide ani mai tArziu calea ferata), satisface, cuconstructiile sale de arta', toate cerintele tec-nicei ingineresti.

In urmatorul an 1853 find ocupatie austri-aca se grabirä, fireste, pentru interesele ml-litare ale Austriei, lucrarile soselei Bucuresti-

lu-

ash

DRUM UL BR A§OVULUI 67

Reclean). Gasim, inteadevar, trecute in Opisulsus-citat, urmatoarele dosare:

Pentru slobozirea banilor in lucrarea.soselei dela Bucuresti spre Ploesti, punctulSaftica.

Pentru banii cheltuiti in lucrarea sose-lei de la punctul Posada, din drumul Bra-

In gazeta Bucarester Deutsche Zeitung" No-30 din 9/21 Aprilie 1853, aflam un articolas,in care se aratd cd se va lucrâ, in acest an,in Valahia, mit grosser Energie", cu mareeneraie la drumuri.

A$a, urmeaza sa fie sistematizate" in cur-verii: punctul Saftica, pe drurnul Bucuresti-

Ploesti; punctul Posada intre Ploesti si Kron-.

stadt Aceste lucrari se vor da in licitatie(se indica ziva licitatiei).

Douai luni in urma se publica in frunteaacestei gazete Bucarester Deutsche Zeitung"No. 43 din 11/23 Iunie 1853, urmdtorul ar-ticol:

Cu toate irnprejurdrile nefavorabile transac-Iiunilor insemnate, comertul nostru este activ

Iorga Viata i Domnia lui B'. D. §tirbei".

sul

9

68 NESTOR URECHIA

promite cd va fi si mai Infloritor, cândnoua sosea de artd" dela Predeal la Kron-,;stadt va fi desdvdrsitä.

Podul cel mare peste vechiul drum va fi,dupd cum scrie Kronstadter Zeitung", inf cur sul acestei luni boltit i isprdvit. Iardsi spreisprdvenie sunt bucdtile lungi de ziddrii us-cate, care sunt puternice sustineri in contra77m*drilor de pdmant. Se lucreazd cu energie

la podurile cele mari de pe creasta Predealuluisi la numeroase canaluri, i, dacd vremea17va fi favorabild, toat d. lucrarea va fi gatala sarsitul lui August i oseaua va fi data'.77intregei circulatiuni fa inceputul lui Sep-

tembrieIncheind, autorul articolului adaogd urmã-

toarele rânduri, foarte importante pentru ceice se intereseazd de inceputurile satului Pre-deal, care astdzi este o localitate de vilegiaturd infloritoare:

Pe partea valahd (a Predealului), väzând.cu ochii rasar casele, i, inteun viitor apro-piat, se va acoperi cu locuinte platoul dintreaquild (pajura austriacd, la granitd) qi Klein-Skit (schitul cel mic, adica mândstirea Pre-

DRUMUL BRA*0VdLUI 69

deal), si un oräsel pe de-antregUl se va al-ticaul

Vasdzicd partea drurnului dintre Brasov siPredeal se gati la sfarsitul anului 1853; din-coace insa, cu toatd bunavointa sa, stapanirearornaneasca nu putuse face mai practicabiledecat crarnpee, punctul Posada de exemplu;

aceasta nu fa Indestuldtor pentru armata deoperatiune austriaca, dupá cuin ne arata, inamintirile sale, ofiterul austriac Wimpffen1):

.Brigadei Bur lo i se dase ordinul sä treaca,,prin pasur Temes si sã mearga, prin valeaPrahovei i prin Campina, la Bucuresti .

Starea comunicatiunilor in valea Prahovei,,,dincoace de pasul Temes, prin care urma.sd treaca. brigada Burlo, era mizerabild.fiindcd se spuned cd Ruii, la plecarea lor,asezase mine, in mai multe locuri anevoioase,spre a le face primejdioase, comanda ora-sului Kronstadt trimese un ofiter in recu-noasterea drumului, dela vama Temes panala Campina. Acesta gäsi, Intr'adevar, mineasezate In mai multe puncte, dar goale;

') Alfons Graffen Wimpffen: Erinnerungen aus der Wa-lachei warend der Besetzung durch die oesterreichischenTruppen in der Jahren 1854 156".

Si

si

70 NESTOR URECHIA

drumul insa, anume intre mânastirea Sinaiasi localitatea Breaza pAna spre Campina, asa:

), de prost, trick trecerea cu tunuri i trasurinu se putea face Para pericol, inainte de 0,restaurare a punctelor celor mai anevoioase;asa fiind, s'a trimes peste granita o corn-panie de geniu, una de pioneri i una def/ infanterie, care sa deschidd 'un drum, prindefileie, coloanei principale .

Mai departe Wimpffen lamureste: DinKronstadt brigada Burlo se puse in miscare,21 strAbAtand pasul Temes. Avantgarda, corn-pusa din doua divizii de Ulani ai regimen-tului Arhiducelui Karl, trecu granita valaha,,,peste creasta muntelui (?) Predeal i inainta.

21in aceiasi zi pana la manastirea Sinaia, lapiciorul Bucegilor (Am Fusse der Bucsesd).

Marsul brigadei Burlo a fost stanjenit deproasta stare a comunicatiunilor In valeaPrahovei, cu toata restabilirea circulatiunei;aceasta insa se facuse prea de curand si eraneindestulätoare.

Dela localitatea Dragusesti, unde frumoasasosea se sfarseste la piciorul Predealului pe-teritoriul valah, drumul duce pe la rnanas-tirea Sinaia i grin Comarnic la Breaza si

DR MUL BRA§OVULUI 71

Câmpina, parte In matca pietroasd a repedeiII Prahove, al cdrui curs trebue trecut de 21de ori, parte pe povArnitele coaste ale a$ anumitelor Orezzi" (Ordtii). Asa cã tran-sportul trdsurilor fit foarte greu si nu se putaface decAt cu ajutor de boi; cavaleria fitnevoità, pe lungi distante, sä tina caii cu)2 mAna, iar infanteria, nefiind In stare sä umbleprin grohctisuri i prin albia ráului, apucdpe poteci obositoare, pe indltimi. Totusi, co-loanele brigadei Burlo, färd sã lase in urmäaproape niciun bolnav, ajunserd dupd treizile, la oräselul Campina, la iesirea din de-fileuri.

Dar guvernul Tdrei-Românesti se strdduestea imbundtati comunicatia direct& cu Brasovul,dupd cum se poate adeverl din dosarele a-rdtate in Opisul vechiu, pe care il transcriu aci:

Anul 1854.Pentru banii sloboziti in lucrarea liniei te-

legrafice dela Brasov la Bucuresti.Pentru banii sloboziti in lucrarea soselei

dela Bucuresti spre Ploesti, punctul Duca.-besti.

Idem pentru punctul Sinaia, din drulmul Brasovului.

T.1

72 NESTOR URECHIA

Idem pentru punctul Tancabesti sau Pu-cheni din drumul Ploestilor.

Pentru anul 1855 Opisul vechiu indica.' do-sarele :

Pentru banii sloboziti in lucrarea soseleidrumului Brasov punctul Comarnic.

Idem. pentru punctul Tigdneqti, din dru-mulPloesti.

Idem pentru punctul Poiana-Tapuluidin drumul Brasovului.

In anul urmaor 1856 statul contracteazaconstructiunea soselei drumului Brasov, in douapuncte:

1) Punctul Breaza-de-sus, pe intindere (le6 klm. 740m. pe suma totala de lei 1) 176,860,din care s'a platit pana in 1859... 144.362 lei.

Punctul pe intindere de5 klm. 942 m. pe suma totala- delei 277.130, din care s'a plaitpana In 1859 181.294 lei.

In acest an 1855 apare la Paris o calauza:Itin6raire de la Turquie d'Europe et des

Provinces Danubiennes" de A. M. Perrot géo-graphe.

1) lqtiintam pe cititori a am transformat In lei noi toatecifrele date in lei vechi care au &Inuit pâna in 1868.

Oret/ii,


Printre cele 29 de itinerare ce (Id pentruprovinciile Dunarene, figureaza si Route76: De Bukharest a Kronstadt par Kimpina".

-Tata fantezistul itinerar dat de acest geografpentru drumul Brasovului:

Esi din Bukharest la nord si treci prinDuskul (?), Tirsou (?) Lipoveni, Mogboureni.(Magureni?). Kimpina 70 klm. (in loc de 93adevarata distanta), tArg pe malul drept alapei Rakova (in loc de Prahova) Aci esteantrepozitul tuturor marfurilor sosind dinKronstadt; se exploateaza in irnprejurimi minede sare gema si se scoate 'din parnant maricantitati de 'Acura. Urmezi o vale adancain care se aflä Lespez (adica schitul Lespezimai sus de Comarnic) si treci peste muntiiPlatea-Taplino (????!!), prin pasul zis Tomos(Temes), de uncle cobori la Kronstadt 118klm. (in realitate sunt 137 klm. dela Bu-curesti la Brasov; geograful Perrot gasestenumai cu 55 klm. in minus!)".

Astfel se cunosteà drumul Bucuresti-Brasovin anul 1855 de geografii din strainatate,autori de itinerarii

Geograful Perrot nu-si dase osteneala saviziteze tara ce descrià, cum facti, in toamna

74 liEsTgR URECHIA

anului 1857, baronul de Talleyrand-Perigord,care, calätorind in Tara-Romaneasca, savarsIo excursiune de sase zile in judetul Prahova.Dupa cum scrise ministrului francez Walewski1)el vizita mânastirile cele mai renumite si pun-ctele cele mai inalte ale ramurei Carpatilor,care desparte Valahia de Transilvania.

Nobilul francez a umblat dar i pe soseauaCampina-Predeal. La randul sat], Béclard, con-sulul Frantei, scrie contelui Walewski, In 31August 18592), aratându-i ca dela 16 Julie la 6August a strabatut Valahia in mai toata in-tinderea sa, din cuvinte de sänatate si Inca.

spre a se documenta asupra acestei tali; avizitat manastiri, printre cari Sinaia. In toatepartile e primit cu onoruri, ca reprezentantal Frantei,

Podurile si drumurile pe uncle urmatreacei erau reparale. Chiar in cele mai umilemanastiri, a gasit, in odaia musafirilor, pelanga cele de cuviinta icoane, i portreteleimparatului Napoleon si a imparatesei Eugenia.

Vorbeste de raurile cele mari ale MuntenieiCele-lalte rauri, cum ar fi Prahova de pilda,

1) D. A. Sturdza : Acte i Documente", Vol V.2) Idem, Idem Vol. IX.

sã

DRUMUL BRA VVULUI 75.

75nu sunt de cat niste torente. Se tree prin

77vaduri, i trecerea este periculoasà, candsunt apele mad. Acest adevar mi s'a dovedit

la trecerea Prahovei, tocmai in timpul unorviituri mad ale acestui rau. Cat pe-aci sä

/I fie tarata de puhoi trasura in care ma aflam.72

Anevoie am scapat din aceasta primejdie.Se poate zice cä pana mai anii trecuti,

n a erau drumuri in Valahia; poste fiintaain tbate direcii1e, dar pe drumurile nelucratede mana omultii nu se puteà umbla decat pe-vreme de secetä.

77De la Regulamentul Organic incoace si

mai cu seamd de pe vremea domniei luiBibescu s'a inceput construiri de sosele regu-late. Soseaua dela Bucuresti la ..Krostadt77este aproape isprcivitä. Este o cale de

2) comunicatie din cele mai importante si afost nevoie set se execute pe aceastã sosectIf iticrdri mari de arta, in strabaterea Car-patilor. Am vizitat aceste lucräri si am obser-vat mai multe poduri construite in chipsavant, datorite unor ingineri români, for-mati de compatriotul nostru Dl-Lalanne...

*oseaua dela Bucuresti la Brasov nu a fostaproape isprävita cum afirma consulul.

/7

76 NESTOR URECHIA

francez Beclard in 1859; facanduse insä mailesnicioasä trecerea prin locurile prapaitioaseo multirne de chervane säseti i sacuetiincepurà sa transporte, dela Brasov la Bucureti/ftot soiul de marfuri aduse din Viena Linz,Briinn, Leipzig qi alte localitäti. din Europa//occidental, qi sa se ia la concurenta, in

eftinirea ti ansportului, cu vapoarele companiei,,austriace de navigatie, care aducea pe Dunäreacela fel de marfuri, dela Orrva la Giurgiu.In acdlaq timp, pe vremea verei, alte cher-'',vane trzinsportau la baile din Transivania Elö-patak, Zaizon, Turad, Borsek) o. multimemare de orarni, cari rnergeau acolo, im-preund cu intreaga lor casä, spre res-tabili sanatatea, sau mai bine sa petreacd".')

Toçi acqti calatori maneau noaptea in ma-nästirea Sinaia, unde erau gazduiti i ospatati;aceeaq primire li se faceA, and se intorceaudela báile transilvane.

Circulatia, pe drumul Brarvului, a acestuifel de calatori se facti din ce in ce mai in-semnata. In anul 1860, dupà cum reiese din-'27 tr'un raport oficial contimporan, numarul vi-

1) Arhimandritul Nifon: Man'aistirea Sinaia.

15

a-si

DRUMUL BRWVULUI 77

zitatorilor trecatori s'a ridicat la 6024, inanul 1861 la 7250, iar in anul 1862 la peste8000 oameni, plus 2533 de vite1)".

Cat priveste comunicatia cu Brasovul, trebuesa adaugam ch se organizase, cativa ani miinainte de 1859, un serviciu de diligenta, cu-noscuta diligenta a lui KOrner", care strd-batch distanta Brasov-Bucuresti-Giurgiu. Ne-gresit eh ospathriile" de pe acest drum nu-siperd importanta; dovadd ch ele sunt insem-nate pe harta austriach din 1854 2).

Arhimandritul Nifon: Mangstirea Sinaiaa. De amintiri,acest exod, pe timpul verei, al Rominilor din Muntenia simai cu seamä al Bucurestenilor, la Wile din Transilvania,incepuse cu mai multi ani inainte. Unii Bucuresteni, astäziaproape octogenari, pe can ii cunosc, mi-au descris im-presiile puternice cc le-au Mcut, in tinerete, calgtorii deacest fel, intovaräsite de peripetii, in care emotiunea eraprecumpanitoare.

Dar unii din acesti calltori nu treceau peste granitg laPredeal, ci se opreau la manastirea Sinaia, unde petre-ceau toata vara. Acest obicei incepuse lua fiinta chiarinainte de anul 1821. Arhimandritul Nifon povesteste cal in1821 Turcii urnialrirl famasitele cetelor de arvaty pin&la Mänästirea Sinaia. Calugarii Ii primirà bine si ii lucre-din tara c afarl de un numar de locuitori din Bucuresti,care au venit s petreaca vara la mlnastire, la aer carat,nu se mai gAsea. nimeni".

UmbMnd dela Predeal spre Campina o OSP--ta'rie in dreptul väii Itasnoava (in preajma schitului Pre'

2) gasim:

a-ai

78 NESTOR URECHIA

Irnportanta relatiunilor Tarei Românesti cuTransilvania crescand mereu, cerea, fära deIntarziere, transformarea intregului drum alBrasovului trite() sosea sisternatica"; a$ a fiind,vedem ca din anul 1859 s'a lucrat, tot cu maimultä ravna, la JOseluirea drumului Brasovului;,aceasta se poate cu temei adeveri, consul-tandu-se budgetul drumurilor din Tara-Roma.neasca, din anul 1859 (cel mai vechiu ce amputut cerceta).

Acest budget cuprinde lucruri foarte irite-resante pentru drumul nostril.

II lirnpezim acl:La venituri sunt trecute taxele de poduri

cladite pe cheltuiala Statului, printre cari taxaprivitoare la podul peste Aziuga" in sumade 11.481 lei1).

Asa dar, pentru trecerea podului construit,inainte de 1859, peste apa Azuga, la Intre-

(leap; una cam la Poiana-Tapului; una la valea lui Bogdan;una la Fruntea lui Vasil (Frontiolo Vasi, cum e scris peharta austriacg; ruinele acestei carciumi se vgd incl astazi);una la Posada; una, numitd a lin Procopie, la gura Beliei.De bung seamg cg. mai erau altele, printre cari una inlntre-Prahove, una pe Trestle" in Busteni, alta in Izvor etc.

I) Instiintlm pe cititorii nostri a am transformat in leinoi toate cifrele date pang la 1868 in lei vechi.

i


Prahove", (asa se numeà pe vremuri satulAzuga), se percepeà o twa (brudinä), careproduceà frumosul venit de aproape 12.000lei 1).

La cheltueli s'a trecut Lucrdri incepute dinanii trecu/i ,si Intrelinerea ,soselelor siste-matice.

Privitor la drumul Brasovului gäsim la Lu-crari incepute" :

1) Punctul Breaza-de-sus, pe intindere de6.740 metri, lucrare contractatä in anul 1856,cu lei 176.860, din care s'a raspuns 'Alfa la1 Ianuarie 1859 144 362 lei.

2) Punctul Ord fide, pe intinderede 5942 m., lucrare contractat a. inanul 1856, cu lei 277.130, din cares'a räspuns Ora la 1 Ianuarie 1859 181.294 lei.

Total . . . 325.656 lei.

S'au cheltuit dar, pentru construirea de a-proape 13 klm. de sosea, in aceste cloud punctecitate, Intr'un interval de 3 ani (1856 58

1) Pan g. pela anul 1848, saltenii localnici construiserg po-dud peste ape si incasau taxe dela trecItori. Asa, chiar intre Prahove, unul Vasile Zangur aveA podul s'au propriupeste apa Azuga i percepe& dela chirigii cite cloud paralede cal (I. G. 13abq: Din Plaiul Peleplui)".

80 NESTOR URECHIA

inclusiv): 325.656 lei, adica circa lei 108.552anual, surna considerabild, relativ cu mijloacelebudgetare foarte.'restrânse ale Tarei-Românestipe -vremurile acelea, mijloace cu care Mm-k--tenia trebui sa faca fata la atAtea i atAteanevoi izvorâte din renasterea

Dar solicitudinea guvernului, pentru acestdrum nu scade in anul 1859 .,si in anii ur-matori. Constatam ca in acest an 1859 s'acheltuit pentru soseluirea punctului Breaza-de-sus lei 32.600, iar pentru soseluirea punc-tului Oratii lei 60.000 (in- cifra rotunda),in total pentru drumul Brasovului: 92.500 teL

Mai mult cleat attita, se prevede in bud-getul din 1859 Intretinerea drumului delaPloesti la Brasov, precum urmeaza:

tarei.

DRUMUL BRA§OV(JLUI 81

PARTI DE SOSEAPIETR I

Cantonieri

29,60a tel

lunar aMetricubi

tC-5ttirlei N-rul Costul

lei

a) oseaua dela Predealla Isvor pc lungime de 25Klm. 740m. (in care intrg.si punturile: Poiana-Tapu- .lui, Sinaia si Isvorul) .

b) oseaua dela punctul1.623 10.489 5 1.776 12.265

Poiana-Tapului . . . . 2 710 710c) Idem S'inaia . . . . 3 1.066 1.066d) Idem Isvor . . . .

e) Soseaua punctului Po-sada spre Comarnic pelung. de 7 klm. 889 m. (incare inträ si puuctul Co-.marnic)f) oseaua dela punctul

439

.

2.935

2 710 710

2.935

Comarnic . . . . . .

g) oseaua din satul3 1066 1.066

Breaza pe lung. de 2 klm.970 rn. I 176 1.179 2 710 1.889

Totaluri . . . 2.238 14.603 17 6.038 20.641m. C. lei cant. lei

I

lei

In rezumat, drumul Brasovului, partea dintreCâmpina si Predeal se aflà, in anul 1859,in urmaoarele conditiuni:

1) Am schimbat textul, care er a. cam fara randueala, inacest tablou limpede.

Am prefkut stanjenii cubici in metri cubici si leii vechiin lei noi.

Nestor Urechia. Drumul Brafovului. 6

V.- I

82 NESTOR URECHIA

Pärti construite : Breaza-de-susComarnic 2 klm. 970 rn.

Comarnic-Posada . 7 klm. 389 m.Izvor-Predeal 25 klm. 740 m.

Total construiti . . 36 klm. 099 m.

Pärti in constructie i pe isprávenie :Punctul Breaza-de-sus (spre

ampina) 6 klm. 740 m.Punctul Oratii (spre Izvor) 5 klm. 942 rn.

Total in constructie . . . 12 klm. 682 m.

Pentru cei 36 klm. 099 metri construiti s'aprevazut 2.238 m. c. pietris, iar intretinerease lacea. de 17 cantonieri.

Cheltueli :Aprovizionare de pietris . . 14.603 lei.Plata cantonierilor 6.038 lei.

Cheltuielile pentru intretinerea a36 klm. 20.641 lei.

Ceeace revine la 574 lei intretinerea propriazisA de kilometru.

In anul urmätor 1860 se prevede:Pentru constructia soselei dela punctul 0-

rdtii o ultima alocatie de lei . . . . 35.839Idem Breaza-de-sus 3.700

.

.


Cu chipul acesta, cei 40 klm. dintre Breaza-de-sus si Predeal au fost definitiv soseluiti inanul '1860.

Tot in acest an se prevede i o cheltuialdde lei 21.691 pentru constructia a 8.969 m.p. de pavaj, a trei apeduce de piatra si plan-tarea a 240 arbori pe bdtdlura vcimii laPredeal.1)

Pentru a aved insd o sosea in reguld delaPloesti la Predeal, rämâned Inca de soseluitpartea PloWi-Câmpina-Breaza-de-jos. Statulnu pregetd a face cheltuiala considerabild ce-rutd de sistematizarea" acestor 40 kilometri

astfel, in 1861, incepe aceastd lucrare, dupa.cum urrneazd:

1) Se inchee contractul din 27 Martie 1861,pentru construirea soselei Ploesti-Wanesti-Slo-bozia- Câmpina- ampinita-Podul-Vadului, inlungime de circa 34 klm. 946m. (in care intrd

podul peste Prahova de 181 m. lungime) pesuma totald de lei 729.969. In contul acesteisume s'a eliberat:

1) Aceastà lucrare s'a executat (in deosebi pavajul), damputut Ins4 adeveri daa. chiar in anul 1860.

ai

84 NESTOR URECHIA

Luerari executate in 1861 . . 202.528 lei.Idem 1862 281.816

75

Idem 1863 132 880Total . . ..617.224 lei.

Restul de lei 162.745 se va fi plait in1864 si 1865, pentru lucrarile executate inacesti ani.

2) Pentru construirea soselei in punctulBreaza-de-jos, in lungime de 4 klm. 214 m.s'au evaluat lucrarile la 70,300 lei; lucrireas'a terminat in anul 1862.

Din tOate acestea putem conchide ca parteadin drumulBrasovului: Ploesti-Campina-Predeala fost complect transformata in sosea pana inanul 1865.

Dar de-abia gatita aceastä soseluire si iatácã se iscã potopul, care a ramas de pomina,din anul 1864, facand mari stricaciuni pe caleanationald Campina-Predeal.

-In afaril de lucrarile de consolidare de pecalea Brasovului" contractate in 1863 pe sumade1i 61.185, lucrari lichidate in 1864, s'aufacut alte insemnate cheltuieli, pentru res-tabilirea caii, in urma inundatiilor sus-citate,judecand dupa creditul prevazut in budgetul

DRUMUL BR AVVULUI 85

extraordinar al anului 1865 pentru aceastarestabilire si anume 185.000 lei.

Dar cine si-ar puteà inchipui ca in acestan 1864 s'a emis ideea pärasirei drumuhiiBrasovului? Darn aci, de curiozitate, articolulpublicat in aceasta privinta in gazeta fran-cezd a profesorului Ulysse de Marsillac: LaVoix de la Roumanie"1):

Lucrari Publice.-- Calea Bucuresti-Cronstadt.Toata lurnea stie ca., in urma unor ploiexceptionale, au fost inundatii In Romania,care au pricinuit mari dezastre. Niciun judetn'a suferit mai mult ca Prahova. In valeastrabatuta de raul torential Prahova, se con-struise, cu cheltueli insemnate, o sosea, ceamai complectã si cea mai frumoasä din tara,care leaga Muntenia Cu Transilvania, trecAndpeste creasta muntelui (sic!) Predeal. Astaziaceastä sosea este distrusa. Un drum pro-vizoriu este in constructie, dar flu credeni cãIn acest chip se va atinge scopul urmarit,cu attit mai mult cd ploile neincetate, carecad inch' In Carpati, distrug in fiecare noaptelucrul gätit ziva. Dearninteri, ce siguranta

0 La Voix dela Roumanie No. 38 din n August 1864.

86 NESTOR URECHIA

pot prezintà poduri si punti de lemn, acolo77 unde poduri de piaträ, solid construite, n'auputut rezistA? Cine cunoaste violenta toren-telor noastre stie.cAt de anevoie se constru-este o calé solida prin muntii nostrii.

Totusi aceste greutati ni trebue sä. nedescurajeze. Studii serioase i o cunoasteretemeinicA a muntilor, care hotarAsc Munteniala Nord, ne-au convins ca. s'ar puteh cdpAta.Ilu n rezultat satisfAcAtor, dacd cei indrituitis'ar ocup). mai mult de interesele generale1) ale Wei i s'ar Ingriji mai putin de intereselePI cAtorva indivizi. SA nu fi fost la mijloc con-

22 sideratiuni cu totul personale, care impusesetraseul vechiului drum, s'ar fi putut aveL ososea ducAnd in Transilvania, acutA in mult1, mai bune conditiuni si mai putin expusddecAt aceea care astAzi este distrusA.

Cel Lmai bun mijloc pentru a cApAtA ososea, care sä nu mai fie expusA la inun-datii, este de a alege nn loc ferit de in-filtratii fluviale i o vale destul de largA,ash. ca torentele muntilor, sä nu poatdt..ndvalisi sA nimiceascA totul. Cele din urmA inun-datii au demonstrat cA terenul udat de Pra-hova nu este sigur de loc, de oarece hartane


de munte au fost sdpate i rdsturnate, tdrandoseaua cu totul. Stricáciunea va fi dreasd,

dar se va pateà oare preintdmpira repetareastricAciunilor? Nirpic sigur in aceastd pri-vinta. Pärerea noastrd este ca sd se terininedrumul provizoriu care duce la Predeal, darsä se wze o cale definitivá aiurea. Ni sespune cà spre Vdlenii de munte, deasupraTeleajenului, se afld o vale, destul de largd,acoperita cu codri seculari, pe un teren solid 0 foarte nemerit pentru constructia uneipsele. Nu e nevoe sd strdbati nici un cursde apa nici sä te sui pe vre-un munte pând,,la vama Buzdului, care ne desparte de Tran-silvania i dincolo de care sunt cdi foartebune.. Astfel, pe coastele varfului lui Crais'ar puteà construl pseaua cea mai gran-dioasd i cea mai stabild. Locuitorii vaiicunoscându-i toate cutele ar da bucuros con-/7cursul lor cu folos unei comisiuni, care arfi insdrcinata cu cercetarea locurilor.

Nu pleddm aci o cauzd, care ar trage dupdsine cheltuieli nefolositoare de . mai multemilibane. Este vorba sa se restabileascd ca-lea Transilvaniei 0, in orce chip, se va chel-

88 NESTOR URECHIA

tui multi bani. E vorba a se sti dacd nu e mai-bine sd se facd o sosea noud, ferita de oricestricAciuni, in loc de a pastrà pe cea veche, care

va fi totdeauna expusd la aceleasi accidente-lath. pentru cari cuvinte ar fi de ales valeaValenilor: mai inttli, dupd cum am spus,terenul e solid si foarte bun pentru construe-tia unei sosele; al doilea, tot trebuie Idcutd.o sosea in imprejurimile Välenilor, pentra-transportul sdrei din Slänic, aceastd soseaeste proectatd, ar rdmArie dar sà fie tran-sformata in drum mare; al treilea, acest drumar da un debuseu nesfArsitelor pAduri vir-gine si minelor de tot felul care astäzi suntingropate i perdute in valea i in strAmto-rile vecine; in sfArsit, prin Väleni, drumuldela BucureSti la Cronstadt este mai scurtcu o treime, deck cel care trece prin Cam-pina.

Deaminteri s'a atras atentia guvernuluiasupra acestor consideratiuni i afldm ca d-Iinginer Weirach a fast insdrcinat sà studiezela VAleni importanta chestiune ce aduserdmla iveald. Vom asteptà rezultatul acestui stu-diu i raportul d-lui Weirach spre a reveni

DRUMUL BRWVULUI 89

asupra acestei chestiuni atat de serioase"Ce va fi facut inginerul Weirach, n'am

putut afla. Stim ins5. ca nu s'a dat nici o ur-mare acestei idei. Va fi socotit stapanirea cao gospodarie româneasca bine Inteleasä soco-teste ca-i folositor sa se uneasca. Romania cuTransilvania prin cat mai multe cai, dar nuporunceste paráginirea unei sosele de legatura.fiintand de cativa ani, construita cu multã .

trudd i cu cheltueli mari.In anul 1866, d-1 Dumitru Sturdza, Ministru

al Lucrarilor Publice, prezinta un buget ama-nuntit, bine studiat i documentat. PentruIntretinerea cailor nationale se da un sir detablouri, cu cifre interesante relative la costulpietrisului de aprovizionat si plata lefurilorpersonalului. In deosebi, pentru drumul Bra-sovului se enumärä carierele din care se poateextrage 'pietrisul i, admitandu-se .o largimede platforma de 6m. 1 o grosime de 0,02m.,cu preturi diferite unitare, se calculeazd cos-turile pietriu1ui. Pretul mediu al metrului cub.

1) Nu este locul ad sA ne mirAin de neguroasele cunostintigeografice ale autorului acestui articol, care amesteci pa-surile BuzAu, Giuvala i Bratocea i laudd neexistenta vale aVAlenilor ?

'90 NESTOR URECHIA

de pietris a fost inel este de 5,70 si

Ca personal auCampina-Predeal:

13 Cantonieri cu leafá de40 75 77 77

1 zidar1 zidar

1866 de lei 2,60 (astazi8,80 1).fost pe calea nationala

77 95

/7 77

3 *efi 6antonieri

lei . 31,10 lunar38,5059,2074,00

. 55,50

77

77

77

77

Sefi cantonieri se iviserd deja prin anul1862; acesti sefi cantonieri erau un fel depicheri pe atunci. S. notam Inca infiintareazidarilor, de care s'a simtit nevoie de indatäce drumul acesta a fost .soseluit. Comparat-cu alte cai nationale, numarul cantonierilorpe aceasta cale, si mai cu seama acela al

cantonierdor de munte, platiti mai bine, alost considerabil In 1866; aceasta cu toateeconomiile, ce s'au facut in acel an. Tocrnaiacestei economii trebue atribuita lipsa de cre-(lite prevazute pentru constructii si reparatii.

In rezumat intretinerea caii nationale Cam-Tina-Predeal a costat in 1866:

1) Pe part6a Sinaia-Predeal este de lei 8,80 fiindeal maimult de jumAtatea furniturei este de piatra: spar15-

.

.

.

DRUMUL BRMOVULUI 91

PietrisPersonal . .

19 598 lei..... 26.928

Total . . 46.526 lei.

Si adica intretinera unui klm. a costat in medie:46.526

861 lei.54Astazi intretinerea unui klm. costa in medic:1.760 lei.

Cu acest an 1866 se sfárseste perioada1846-1866, perioada de constructie a So-selei drumului Brasovului", in care statul afacut mari sacrificii bänesti, iar personalul teh-nic nu s'a dat inlaturi dela o munca foarte,grea.

aatrânii de prin localitatile din valea de susa Prahovei, pe care i-am indemnat sa-mi po-vesteasca cele ce vazuserd i auziserd in tine-retea lor (Nita Moise Zangur din Predeal; pa-durarul Josef Cristian din Posada, amândoi,aproape octogenari) au Inca in vie amintirepe cei dintai modWi i harnici tecniciani tri-mesi prin acele locuri i staruitori la construc-tia soselei : inginerul Ruset (probabil Gh. Ros-setti, pe care l'am gasit in budgetul din 1859,ca mernbru al comisiunei tecnice), subingine-

92 NESTOR URECHIA

rul Petrache Peret i cOnductorul Dàljeanu.(AcWia au figurat in acel budget).

ate greutati au avut sa Intampine acWioameni In indeplinirea misiunei lor 1

Numele acestor primi pionéri ai civilizatieiIn valea de sus a Prahovei, merita sa fie ci-tate in istoricul drumului Bra§ovului. De arputeA ei vedeA frumoasa cale nationalä Cam-pina-Predeal, din anul 1913, - cu minunatelelocalitati de vilegiatura 0 induariale pe carele strabate, nu i-ar crede ochilor

PERIOADA IV.REINNOIRE I INTRETINERE NORMALA

A CAII NATIONALE CAMPINA-PREDEAL.

(1867-1897/98).

Vom imparti aceasta perioada in trei sub-perioade :

1. Sub-perioada de 9 ani: 1867-18752. Id. de 11 ani: 1876-1886/873. Id. de 11 ani: 1887/88-1897/98In total . . . .31. ani.

1. In aceqti noud d'intaiu ani s'au savAriteateva lucrari .märunte menite sã imbunata-teasca circulatia, precurn: reparatii de ziduri§i de podete, Intariri de coaste fugatoare,constructii de parapete de lemn i de zid inarcuri etc. Lucrare rnai importanta a fostconstructia podului Belia (klm. 109+250) carea costat, in cifra rotunda, 25.000 lei (din carelei 6.662 platiti in sub-perioada a 2-a). Dragrija de capetenie a dirigentei, dupa inun-

94 NESTOR URECHIA

datiile din 1864, 1865 i cateva spargeri denori din urmä, a fost de a reduce qoseauain bund-starea de dupa constructie, intr'Uncuvant, a- o reinnoi. Statul n'a pregetat a jertfi,intru aceasta, o sum-a de bani foarte in-semnata. i astfel putem nota, in acest rastirnpRestaurarea qoselei Ploeti-Predeal", lucrareevaluata la o jumdtale de milion de lei (maiexact 500.870 lei), inceputa in anul 1869,sfar§ita in 1875.

2. In cei 11 ani coprini intre 1876-1886/87,se fac o multime de lucrari. Credem ne-merit a da aci lista lor :1)

REPARATII, RECONSTRUCTII, 1 CONSTRUCTII.

(1876-1886/87).Lei

Reconstructia podului Bella (1875, 1876,1877) rest plait 6.662

Reconstructia a trei podete . . (1875,J.876; 1877) rest plAtit . . . . 800

Diverse reparatii la poduri i podete(1876, 1877) rest p15tit 511

Reparatia soselei In ldm. 133. (1876,1877) 3.218

Cifrek din parenteze india anii In cari s'au fácut IC-

crarne.

DRUMUL DRAW, VULUI 95

Reparatii in mai multe puncte.(1876). . 2.000Refacerea tablierului podului Ora Ili

(1876)Reconstructia digurilor la Poiana Tapu-

lui (1876-77-78) 5.032Restabilirea soselei la punctul Potmol

(1877-78) 5.000Remonta soselei (1878) ..... . 161.892Restabilirea comunicatiei la Busteni,Azuga si Malul Ursului (1878) . . . 1.500Consolidarea soselei (1878) 8.000Reparatia lucrärilor de artà la Fruntea

lui VAsii (1878) 8.188'Asternere de pietri si despotmolire de

santuri (1878, 1879) 18.725Refacerea zidurilor de sprijinire la klm.

116, 117 si 118 (1878, 1879/80). . 8.382Parapete si reparatia lucearilor de arta

(1879, 1880) 16.335Reparatia i reconstructia podurilor Cer-

nica, Vadul-arnpinita i alte dou5.podete 1879) 19.661

Consolidarea malului drept al Vali Oratii-lor (1879) 3.726

Reparatia a douä podete (1879) . 925TAerea malului drept la Cernica (1879) 6.831Reconstructia culeelor Si intArirea malului

drept la podul Oratii (1879, 1880) . 6.961Constructia podului SurpAturi" (1879,

1880) . 32.591

3.636

.

.

.

96 NESTOR URECHIA

Reparatia soselei la punctul Rachierita(1880, 1881) 4.479

Parapete intre Poiana-Tapului i Sinaia(1880, 1881) 2.007

Repiratia soselei in punctulPotmol(1880,1881) 8.218

Reconstructii la cantonul dela klm. 141-142 (1880) 1.962

Reparatia stricAciun. pe sosea (1880, 1881) 10.311Constructia unui zid de apAt are intre

Belia i Potmol (1881, 1882) . . . 11.444Reparatia strickiunilor podului de lemn

la Gura Beliei (1881) 186Restabirea comunicatiei (1881) . . . 3.M6Restabilirea Zidului de Sprijinfre la punc-

tul Izvoru (1881) 3.801Luctlri de apArare la podul OrAtii (1881) 1.390Parapete (1881, 1883) . 2.581Reconstructia soselei la punctul Potmol

(1881) 36.328Constructia la cantonul din Comarnic

(1881, 1882) 2.016Consolidarea podului Sipote (1881, 1882) 4.815Reconstructia podului Sipote (1882,1883) 5.293Consolidarea soselei la Sgarbura (1882,

1883) 4.863LArgirea i Consolidarea soselei la punc-

tul Ot'atil (1882) 7.768Reparatia podului de piatra din Sinaia

(1882) 1.675

.

DRUMUL BR WVULUI 97

Reparatia cotetelor la punctul Potmol(1882) 545

Parapete la Comarnic (1882, 1884) . 3.539Consolidarea Podului Vadului (1883, 1884) 5.488CurAtire de potmol (1883) 1.000Reparatia unui ageduct (1884) . . . 305Reconstructia cotetelor la podul pe va-

lea Cernica (1884) 1.848Reconstructia unui zid de sprijinire (1884) 5.332Destpotmolirea i lArgirea soselei (1884) 5.524Reconstructia tablierului Podului Va-

dului (1884, 1885) 49.742Reparatia podului Peles (1884, 1885) 17.349Reconstructie de ziduri 1884, 1885) 27.962Reparatie de cantoan-e (1885, 18.86) 7.144Restabilirea comunicatiei (1885) . 1.000Reparatia parapetelor (1885) 5.100Schimbarea tablierului podului am-

pinita (1885, 1886) 6.211ApArarea soselei la Comarnic (1885,

1886) 2.611Reparatii la lucrArile de artA din jurul

SinAei . . (1886) 960ApArarea soselei la klm. 146=147 (1886) 100Deviarea soselei la klm. 132 (1886) . 23.765InAltarea soselei la Comarnic (1886) . 7.173

Total, pentru anii 1876-1886/87. 605.922

Din cercetarea acestei liste incheiem cä Inace§ti 11 ani s'a lucrat cu temei i rAvnä la

Nestor Urechia. Drumul Bra§ovului. 1

. .

98 NESTOR URECHIA

complectarea soselei si la intretinerea-i curentacheltuindu-se peste 600.000 lei: s'au con-struit, reconstruit i reparat poduri, podete

parti de poduri (reconstructia culeelortablierului podului repararea si con-structia podurilor Cernica, Campinita si adiverse podete, consolidarea si reconstructiapodului ipo1e, reconstructia tablierului po-dului Vadului, reparatia podului Pe les,schimbarea tablierului po d ului

constructia podului Surpdturi etc.), s'au con-struit i reparat parapete, s'au reparat i exe-cutat ziduri de sprijinire si de apärare si di-gun i altele.

Si in acest interval de timp, ca si mai ina-inte vreme, si cum s'a intamplat mereu inurma si in veci tot asa va fi, natura stricatoarea dat de lucru celor insärcinati cu intretinereasoselei Campina-Predeal. Ploi torentialeviituri mari de ape, in diferiti ani au pricinuitpotmoliri i surpari de coaste intrerupatoare a

Soseaua a avut dar nevoe de inal-tari, despotmoliri, largiri, intariri, i asterneride pietris. Toate aceste lucrari, acute in maimulte randuri, dupa deosebite inundatii, .aucostat peste 130.000 lei.

Ordtii,

Cdmpinita,

si

si

DRUMUL BR.A4OVULUI 99

zisul punct Potmol, la intrarea in Co--marnic, intre klm. 110-111, a fost intreruptln anii 18'77 si 1880 din pricina nesfärsitelorpotrnoale i surparilor de hartane intregi demunte, care au acoperit calea nationala. ,S'aTestabilit atunci circulatiunea, de bine de räu(cost 13.218 lei), iar in 1881 s'a reconstruitsoseaua, departandu-se de coastele din dreapta(costul lei 36.328). 0 alth lucrare Insemnata,de acelas fel, a fost, In anul 1886, deviareasoselei la klm. 132 (intre Sinaia i Busteni,In dreptul carierei de piatra de pe muntelePiatra-Arsa), tot din pricina näruirei muntelui(costul lei 23.765).

In sfârit s'a facut o cheltuiala mare cu re-monta (asternere generala. de pietris) a sose-lei si anume de lei 161.892; remontä deose-bitade aprovizionare-a obisnuita cu pietris, care,

partea Ploesti-Predeal,in acesti 11 ani, acostat lei 206.987.

3. Iata acum 0 lista lucrarilor executatein cei 11 ani coprinsi intre 1887/88-1897/98:

REPARATH, RECONSTRUCT!! CONSTRUCTII

(1887/88-1897/98).

InAltarea soselei la Comarnic (inceputain 1886; s'a mai platit in 1897) . . 797

A$ a

-pc

I

100 NESTOR tRECHIA

Reparatii la ziduri de sprijinire (1887,1888, 1890) . . 3.660

Deviarea soselei in klm 132 (inceputain 1886; in 1887 i. 88 platiti Inca) . 2.845.

Curatirea nametilor de zapada in dife-rite puncte (1887, 1894) 2.200

Reconstructia podului Batrioara (1887) 6.932Apararea zidului de sprijinire la klm

132 (1887) 3.520Reparatia podului Câmpinita si a tabli-

erelor podurilor Naparul, DobraSurphturi (1888) . 6 693

Constkuctia unui pod provizoriu la Orä-Iii 6.738

Reparatii la lucrarile de arta ale soselei(1889, 1894, 1895, .1896) 5.127

Reparatii la fundatiile picioarelor unuipodet din klm. 102+270 (1890) . . 278

Construirea baracelor i unui pod laOratii (1890) 21.912

Lucrari de aparare (1891, 1892) . . . 22.393Despotmolire intre Comarnic si Sinaia

(1892) 500Idem in mai multe puncte si intre

klm. 102-103 (1893) 4.000Idem, precum i reparatii (1893) . . 9.000Executarea unei probe de trotuar pe

partea dreapta a soselei, pe partea Si-naia7Busteni, precum si a unui para-pet cu stAlpi de piatra si sine drept lise(1893) 67.296

(1889)

.

DRUMUL BRAOVULUI 101

Constructia a cinci cantoane duble, depiatrA (1892, 1893) . . . . . . . 41.369

Reparatia podului Sipote (1893) . . . 300Reparatia soselei in klm. 131-132 (1893) 9.000Reparatia parapetului podului Podul-

Vadului (1893) 2.400Reparatia soselei la Comarnic (1893) . . 10.900Cilindrare intre Sinaia-Busteni (1894) . 9.300Anrocamente klm. 131-141 (1895) . 9.164Infiintare de parapete provizorii dela

Comarnic la Sinaia (1895) . 6.746Reparatia podului provizoriu la OrAtii

(1895) 2.300Reparatii la cantonul No. 28 Posada, la

invelitoare etc. (1895, 1896, 1897) 204ApArare cu blocuri de piatra la Co-

marnic (1896) 8.449Reparatia podului CAmpinita (1896) . 2.908Parapete si buloane la parapete 1896/97 827Reparatia podului Podul Vadului (1896) 23.088Cheltuiti in total, pentru lucrAri, in 11

ani: 1887/88 1897/98 lei 290.846

.i In acWi 11 ani se lucreazd cu stdruintd labuna intretinere a .caii nationale ampina-Predeal, iar dacd cheltuiala pentru lucrari estejumdtatea cheltuelii din cei 11 ani anteriori,aceasta se datoreste faptului cd in cei doud-zeci de ani precedenti (1867-1886) s'a inzes-

.. .

102 NESTOR URECHIA

trat §oseaua cu cea mai mare parte din lu-crarile de arta neaparat trebuincioase.

Cat despre personalul de intretinere, el a.

ost miilt timp cam acela§ ca in 1866, deo-sebindu-se cantonierii in: cantonieri de camp.

cantonieri de munte, ace§tia din urma cevamai bine platiti. In anul 1870, de pilda, per-sonalul inferior era urmatorul pe Ploe§ti-Cam-pina-Predeal:

40 Cantonieri Clasa I (de munte) plat*.cu 40 lei lunar.

17 Cantonieri clasa II (de camp) platiticu 35 lei lunar.

6 zidari p1àtii cu 60 lei lunar.4 Sefi cantonieri p1àtii cu 55 lei lunar.In acest an apare, pentru intaia oara, un

cher, plait cu 100 lei lunar, pe distanta Ba-neasa-Ialomita-Ploe§ti-Câmpina-Predeal, adicare 145 kilometri ! Dar in anul 1886 ramaneun picher pe partea Campina-Predeal (54 Id-lometri).

Perioada de 31 ani,1867-1897, a fbst rod-nica in evenimente petrecute in valea de susa Prahovei, evenimente care au avut cele maifericite inrauriri asupra civilizarei acestei vai0 a §oselei care o deserve§te. Mai intai de

pi-


toate vizitele, din 1866 si 1871, ale Mdriei SaleDomnitorului Carol si hotarArea Sa 0 a Doam-nei Elisabeta de a-Si intemeid resedinta de yardla Mandstirea Sinaia i apoi de a dab. Cas-elul Pe le§ au asigurat acestui tinut o propäsirestrdlucitd. Eforia Spitalelor civile várizAnd, inanii 1872 si 1880, terenuri din mosia sa Si-naia la particulari a atras lurne peste lume,care s'a pus pe cladit. De poveste este cumdin pajiste" au rdsdrit vilele imprejurul ma-nästirei Sinaia.

Ca lea Nationald Campina-Predeal n'a pututcleat sa se foloseascd de inalta i luminataocrotire acordatd vdii de sus a Prahovei. Re-cunoscându-i-se insemndtatea, a fost ddruitäcu inzestrarea cuvenitd. S'a fdcut mult pe a-ceastd cale dela 1867 la 1897 Dar mairdmáned mult de fdcut.

. ,..

PERIOADA V

PERFECTIONARE J INFRUMUSETAREA CAII NATIONALE CAMPINA-PREDEAL

(1898-1913).

Cu infiintarea liniei ferate Ploesti-Predeal,in anul 1879, incepii in valea Prahovei o erade activitate industriala si comerciald al careiminunator progres, tot crescand, nu s'a opritinca astäzi. Rand pe rand luara nastere in Va-lea Prahovei felurite industrii si se cladira nu-meroase fabrici. Dar, daca in ceea ce prive-ste deschiderea localitatilor din aceasta valela o tot mai infloritoare activitate omeneascd,calea ferata a fost binefacatoare, nu tot astfeli-a fost efectul asupra circulatiei pe calea na-tionala paralela; inteadevar, importul i expor-rtul facandu-se, dupa. anul 1879, pe calea fe-rata, soseaua Campina-Predeal fost deodataparasitä de negustori. Lanturile de altä datanesfarsite de chervane enorme, pline doldorade marfuri, care batatoreau drumul dela Pre-

DRUMM, BRA§OVULUI 105

deal la ampina 0 la PloWi, le rupse caleaferata' in acel an 1879. A fost un rdstimp decativa aril, in care curgerea, ca 0 a unui flu-viu, a circulatiei pe aceastä §osea s'a inipuçi-nat foarte simtitor, reducându-se la urnbletescurte, asernAndtoare cu pârâiae, pentru tre-buintele legäturilor imediate intre localitAticine. De indata. Insä ce, una cite- una, seinstalard fabrici in aceste localitati, eirculatiape §oseaua nationala i.i relta firul pe anumite

unde fabricile aveau nevoie de transpor-turi, care nu 0-ar fi avut rost pe linia feratä.Ba, pe aceste parti circulatia deveni atat deintensiva, cu poveri exceptional de mari, In-ca Ministerul de Lucrari Publice cheltui pen-tru intretinerea lor mai mult ca de obicei.Apoi, de cAtiva ani incoace un nou factor aintervenit in viata circulativä a caiii nationaleCâmpina-Predeal : automobilele, care, dupa'cum s'a Intmplat in toate tárile i pentru totfelul de drumuri, au dat din nou viatà aces-tei cäi, in intregimea ei, reintruchipAnd casemnata.' arterd de comunicatie vechiul drum.al Brwvului: Bucure§ti-PloWi-Campina-fron-i-iera Predeal-Brapv.

parti,

ye-

in-

.106 NESTOR URECHIA

In anul 1898 calea nationala Campina-Pre-deal se infatisa hi chipul urmator:

Lungime. Dela klm. 95 (esire din Campina)la klm. 148+950 (frontiera Predeal), pe 53klm. + 950 metri.

Poduri. In numar de 260, din cari 242de piatra, 7 mixte (tablier de lemn, culeepile de piatra) si 11 de lemn.

Cantoane. In numdr de 22, din cari 17vechi de barne, construite odata cu soseaua

5 de zidarie de piatra construite in and1892-1893. Toate duble.

Trotuare, nu erau, afara de unul, exe-cutat de proba in anul 1893, pe dreapta, InSinaia, de la intersectia soselei cu strada garei,pana dincolo de podul Peles, pe '725 metri

tot in Sinaia, pe ambele parti, intre StradaPostei (Spatarul M. Cantacuzino) i strada Ga-rei, pe 670 m.l. In total trotuar pe 1.395 m.l.

Para fiete. Intre klm. 108 (catunul Gura-Beliei) i klm. 114 (Cernica) fiintau 1.026metri lineari parapet de zidarie in arcuri,care, din pricina formei lor, fusese poreclitesprincenile lui Frunze, dupa numele ingine-rului care le proectase i construise.

A se adaoga 584 metri liniari parapet in

si


arcuri pline pe deasupra, asezate intre klm.116 (Valea Eloriului) i klm. 120 (Valea Ora-

precum i 290 m. 1. parapet de stalpide zid cu lise de lemn, in mai multe puncteintre Carnpina-Sinaia. In total 1.900 metri liniariparapet de ziddrie pe sectia Campina-Sinaia.

In anul 1892 se construise parapete dinbarne de lemn, pe lungimea totald de 1.335m. 1. intre klm. 116+220 143 in diferitepuncte primejdioase. In sectia Sinaia-Predeatse executase, in 1893, de probd, un parapet destalpi de piatrd cu sine de fier ca list, intreSinaia i Busteni din dreptul hotelului Ca-raiman panä la intrarea in Busteni, (fabricaSchiel), pe lungime de 3.388 tn. I.Total,.parapet trainic pe intreaga cale nationalaCampina-Predeal. 5.288 metri lineari.

Plantafie. Nu era nici o plantatie siste-maticd, facutä intr'adins de Ministerul Lucrd-rilor Publice, ci numai cativa pomi fructiferisinguratici, prin Breaza-de-sus si de jos, pre-cum si o plantatie de castani pe cele douäalee ale caii nationale, in strdbaterea orasuluiSinaia i anume pe Bulevardul Ghika, intrepOdul Valea-lancului si parc.

Intrefinere. Se facea de urmdtorul personal

(liar),

108 NESTOR URECHIA

inferior: 60 de cantonieri patru sefi decantonieri, sub supravegherea a doi picheri.

Cu anul 1898 inceph o noug era pentrucalea nationald Câmpina-Predeal: aceastä caleluase o insemndtate mereu .crescAndd, dato-rita pe deoparte alegerii oras ilui Sinaia caresedinta regala pe mai multe luni ale anuluiceeace adusese statornicirea in fiecare an,

acelas interval de timp, a elitei socie-tatei noastre i straine, datoritä pe dealtàparte transformgrei diferitelor localirati strg-bätute (Breaza, Cgmarnic, Sinaia, Poiana-Tapului, Busteni, Azuga, Predeal) in statiuniclimaterice si de vilegiaturg. Ministerul con-statg aceste doug fenomene 0 mai prevazandcä Valea Prahovei avel sá devie cea maibogata vale a tarei noastre, prin activitateaindustriald desasuratá inteinsa, hotdri sd in-credinteze intretinerea acestei sosele unui ser-viciu specia1.1)

Inginerul dirigent nou numit, fäcand de in-data un studiu amanuntit al acestei sosele,

Decizia Ministerialg No. 6130/4 Aprilie 1898 lasárcinAndpe inginer ordinar Clasa I Nestor Urechia cu dirigenta cninationale Cinapina-Predeal.

ln

i

DRUMUL BRA (:017ULUI 109'

se strädul dea seamd de lipsurile ei,inchipuie trebuintele ei viitoare i tntocini

un program de lucrdri, uncle imediat nece-sare, altele a se executd in fiecare an, unclede imbundtätire propriu zisä a soselei, altel6de 1nfrumusetare. Ministerul intelegand ca.

aceasta cale nu mai poate fi tratatd ca odcecale din card, a aprobat in principiu acestprogram studiat cu mare bdgare de seamd.Dirigenta s'a pus pe lucru i timp de 15 aniiptind in momentul când aceastd monografieese de sub tipar, a urmdrit cu stdruinta rea-lizarea fiecdrui punct din programul stabilitin 1898. A fost o fericire pentru aceastasea cd ministerul, in solicitudinea ce i-a ardtatmereu, a dat concursul sdu neconditionatinginerului numit in capul acestui serviciu,stabilind chiar ca el sa comunice direct cuMinisterul, evitandu-se astfel Marile pierderide timp, neintelegerile i greselile ce ar fipricinuit autoritäti interpuse. Faptul cd. dinanu11898 i pând astäzi mereu acelasi cugeta prezidat la intretinerea cii nationalepina-Predeal a ingAduit cumpanita inlantuirede lucrdri (frnbundtatiri i infrumusetári), mul-tumità cdreia aceastd arterd româneascd de

sa.-0

sä--0

Cam-,

so-

110 NESTOR URECHIA

comunicatie se poate astäzi compara cu celemai bune drumuri din Europa.

Cate servicii din tara noastra n'ar da roaderninunate, dacà cei chemati a le dirige ar fisä nu zicem temeinic sprijiniti de autoritatile decare depind, dar cel putin läsati sa munceasckurmand un fir conducator bine legat la uncapät, neintrerupt de loc pe toata lungimealui i indreptandu-se la capatul cellat spreun tel luminos!

Socotesc cá cel mai nernerit lucru va fiacum de a insemna aci, in chip concis, ac-tivitatea fiecarui an din perioada 1898-1913.Cum am zice, un fel de anale ale caii natio-nale Campina-Predeal.

Anul 1898199

Intretinerea curentd, infrumuseldri ,st

pentru trecdtori. Se ia masuri pen-tru intretinerea in perfecta curatenie a parteiSinaia-Predeal, distanta pe care circula lumeaIn timpul vilegiaturei. Se malurel oseaua dinrevarsatul zorilor. Se araza. pietre Kilometrice qiEctometrice dupd unul din tipurile intrebuin-tate in Franta. Se fixeaza, la intrarile in §i

eirile din localitati, stalpi, cu tablite indicand

nlesniri

DRUMUL BRWVULUI 111

directiile i distantele, pentru stiinta trecAto-rilor, iar pentru odihna lor se pun 16 bäncirustice de lemn, din care unele circulare demesteacAn, asezate In deosebite puncte, deunde se desfäsoará privelisti frumoase.

Organizareapentru Inlâia oara'. a unui serviciude stropit, cu o saca cu tub gaurit. Se stro-peste soseaua intre Sinaia i Predeal timp de3 luni (15 Iunie-15 Septembrie).

Lucrciri. Reconstructia complecta a po-dului Oratii si largirea soselei la capetele po-dului, dela 3 m., cat rämäsese, la 6 metri.

Apa Belia venind mare a luat din bloca-gele apAratoai-e ale podului Belia si ale can-tonului din acest punct (klm 109+200).Se aseaza din nou blocuri la aripa sanga apodului si la digul de aparare al cantonului.

In primávara anului 1899 constructie de.trotuar In satul Busteni pe 300 m.1.. delapodul Valea Cerbului (klm. 136+522) spretunelul C.F.R. Pe aceastä distantà, la esireadin satul Busteni, proprietarii mosiei vând te-renuri in loturi, dealungul cAii nationale.

Se si construesc vile. Largimea soselei fiindaci cea legala (13 m. la stAnga si la dreapta

112 NESTOR URECHIA

axei), dirigenta Ii propune sä creeze un bu-levard cu aleetrotuare plantate.

Parafiete. Se construesc in sus si in jos depodul Valea Cerbului, in Busteni, 163 m. I. deparapete din tevi petrecute in sthlpi de sinefixati in cusineti de piatra.

Se repara trotuarele de lemn ale poduri-lor de pe Bulevardul Ghica, in Sinaia.

Dealungul stradelei, care duce din soseauanationald, in fata otelului Caraiman, la garaSinaia, se construeste un sant pavat, pentrascurgerea apelor pe coasta.

Stricdciuni. Ploi torentiale in lunile Mai silunie. A fost nevoie a se despotmoll.pseauain 16 puncte, i a se repara pereuri degradate-

Raul Prahova venind mare a mâncat so-seaua intre Sinaia si Busteni (klm. 131-133)..S'au pus aci blocaje. De asemenea, pentru a-pdrarea in contra apelor Prahovita i Joita(Predeal) au fost asezate blocage (klm.141,142, 146).

Plantafie. Prima incercare de plantatie inprimävara anului 1898, cu arbori oferiti gra-tis de proprietarii märginasi. In toamna ace-luias an plantatie pe bulevardul proectat in-tre podul Valea Cerbului i tunelul C.F.R.:


-500 castani cumparati si 1.200 arbori, diferiteesente, dati gratis. S'a cumparat si 2.000pueti de mol4i, care s'au plantat in pepini-erele create in acest an la cantoanele Po-iana-Tapului i Busteni.

Diferite intamplari de seamd. In vara a-nului 1898 se incepe de care Eforia Spita-lelor Civile executarea canalizarei orasuluinaia, dupa proectul D-lui Inginer-Inspectorgeneral Elie Radu. Inginerul dirigent al so-selei nacionale Campina-Predeal este insär-cinat cu aceastä lucrare, a carei principalaparte este a se face chiar pe soseaua nati-onala, in strabaterea Sinaiei.

Anul 189911900.

Lucreiri. Reconstructia complecta a podu-lui de lemn ipote, pe cotete (chesoane de/Arne umplute cu bolovani) (klm. 120+591)

In urma ploilor din toamna anului 1899,soseauaja capetele podului Oratii (klm.437) prezintand crapaturi i fiind lasatd,trebuesc luate masuri de oprire a acestei mi§-cari. In Februarie 1900 se construesc patrubarage de lemn in Valea Oratiilor.

Nestor Urechia. Drumal Brapvultd. 8

119.-I-

Si-.

1

114 NESTOR URECHIA

Se continua cu Inca 280 m. L trotuarulconstruit la Busteni (nonl bulevard).

Construire de parapete intre Izvor-SinaiaBusteni-Predeal (5.500 m. 1.) din stAlpi de

piaträ din cariera Caraiman i lise de sine.Stricdciuni. In urma ploilor din Septemvrie

1899, 11111 Prahova, venind mare, stria, so-seaua in mai multe locuri (klm. 126-127 laintrarea In Sinaia i intre Sinaia i Busteni)..Se aseaza in aceste puncte blocaje.

In Decemvrie, acelas an, zäpada se topestebrusc i apele aduc potmoale groase; se des-potmoleste soseaua in mai multe puncte (laRacherita klm. 108 + 634; Ia Cernic a klm. 114-115 potmol de 1 m. si mai bine adancime, etc.).

Anul zgoo 1 or .

Intrelinerea curentd. Afara de obisnuitufpetris aprovizionat pe sosea, se mai asternepietris märunt pe zonele alee dealungul Bule-vardului Ghika, in Sinaia.

Lucreiri. Podul mixt Surpaturi (klm. 119+935), fiind parte rupt, se reconstrueste.

Sase casiuri dintre klm. 113-121 (Comarnic-Sinaia), find foarte stricate, se refac.

si

DRUMUL BRA§OVULUI 115-

Se cioplesc pietre ectometrice noi pe sec-tia 1 (klm. 95-122).

Se repard pe 1 klm. niste vechi parapetede lemn putrezite, intre klm. 124 126.

Se fac mici reparatii urgente la diferitecantoane.

Plantage. In primavara anului 1900 se facmici Imbundatiri la plantatie. Tot astfel inprimavara anului 1901 si se planteazd incd 600arbori.

Pentru statornicirea coastelor la podul Orä-ii planteazd 3.000 de sdlcii.

Diferite intdmpldri de seamd. In toamnaanului 1900 dirigenta Incepe construirea, cuspesele fabricei Schiel (23 mii lei), o variantãa cdii nationale, pe 239 metri lungime, la in-trarea In Busteni (klm. 135+585-135+824),spre a cdpad o circulatie cu totul liberd, iarnu impedicatd, ca pe bucata de sosea, carestrabate curtea acestei fabrici.

Anul 1901102.

Intrefinerea curentd. Asternere de nisipgrAuntos pe trotuarele construite In Busteniprecum si pe zonele-alee ale bulevarduluiGhika din Sinaia.

se

116 NESTOR URECHIA

Lucrdri. In toamna anului 1901, la Orátiimuntele Incepe a curge pe sosea si amenint6.sä se prabuseasca pe deantregul; se construestela piciorul lui un zid de sprijinire, si pe coastaun an pavat, care sA, cu1ea0 apele. Totpe aceastä coasta plantarea a 1.000 sdlcii.

La Podul-Vadului inlocuirea podinei cu po-dina de stejar, reparatia ziddriei pilelor i cule-elor, blocaje imprejurul lor. Reconstructiatablierului de lemn al podului mixt de pe'Valea Dobrei (klm. 118+516).

Consolidarea culeei dinspre Predeal a po-dului Valea-Cerbului in Basteni. Blocaje in-prejur.

La podul ampinita (klm. 96+730) repa-ratia tablierului; reconstructia i consolidareacu blocaje a zidului de sprijinire dela culeeastangA.

Executare de troluar pe 300 m. 1. In

strdbaterea satului Busteni.Construire de parapete de lemne tu lArne,

intre klm. 117klm. 120, pe 1.250 metrilineari.

Cantoane. Deosibite reparatii ,mai mad 0mai mici.

Striceiciuni. In Julie, in urma unor ploi to-


rentiale, rAul Prahova Ii sehimbà cursul in-tre Sinaia i Busteni i distruge foseaua cuplantatie 0 parapet la klm. 132-133. SeapAr a. din nou adeasta parte cu blocaje.

La sar0tul acestei luni, apa Prahovita ve-nind mare distruge cu totul soseaua, la intrareain Predeal (klm. 146klm. 147.) Circulatiaintreruptd. Se face indatä o trecere, se umple

Intdrqte cu blocaje.'Soseaua mai fiind slä-bita intre Sinaia i Busteni (klm. 130-132)se aeazã dealungul talusului de spre Prahovablocaje.

Anul 1902/03.

Intretinere curentd . .Piternere de nisippe aleele Bulevardului Ghika, precum i inBusteni i Azuga.

Infrumusetari. Reparatia lAncilor circularede .lema de mesteacän.

Lucrdri. Reparatia podurilor-trotuare delemn de pe Valea CAFriei i Florilor in Sinaia.

Comuna Predeal acordând o subventie, diri-genta executd trotuare in prinadvara anului1902 i anume pe 497 m. liniari in Busteni

pe 187 m. I. in Azuga.Transform area cdii nationa1e In strlbaterea

si

118 NESTOR URECHIA

orasului- Sinaia, intre podul Valea Iancului(km. 127+ 372) si parc (klm. 128+252) pe880 m. pe sosea (1.760 tn.l. de trotuar) inadevarat bulevard, suprimandu-se santurile siexcutAndu-se trotuare In regula.

Planta/ie. Imbunatatirea celei existente siplantarea a 750 copaci Intre klm. 122-146.

Stricciciuni. In urma ploilor neIncetate depe la sfarsitul lunei Maiu, rAul Prahova ataca

distruge soseaua la intrarea in Sinaia, precumIntre Sinaia i Poiana-Tapului. Se aseaza

dealungul apei cantitati mari de blocaje. (Klm.126-127 si klm. 132-133).

Anul 1903104

Intrelinere curentd. Asternere de nisip petrotuare. Pe lânga obisnuita aproviziohare depietris, se mai asterne diferite cantitati- depietris in strabaterea Sinaiei si Intre klm.136-141 (Busteni-Azuga).

Infrumuseldri. Asezarea a 20 banci delemn intre Sinaia si Predeal. Nivelaripietruiri de zone in Predeal.

Lucrdri. Ridicarea unor guri de canal peBulevardul Ghika. Intarirea cu zidarie de piatrauscata a unui sant la .frontiera Predeal.

i Im-


Schimbarea podinei dela podul Valea Rup-turei (klm. 110+ 360) si Valea-Batrioara (klm.113+588). Executare de trotuare si de pa-rapete metalice la podurile Valea-Cerbului,Valea-Caseriei i Valea-Alba in Busteni.

Comuna Predeal acorand subventii,genta construeste trotuare: in Busteni pe 460metri linieari; in Predeal pe 229 m.l.

Cantoane. Mici reparatii.Planta lie. Imbunätatiri, complectari, cu deo-

sebire in Predeal; arbori din nou plantati 900.Stricdciuni. Mari si multe stricaciuni, din

-pricina ploilor din Iunie i Iu lie; soseaua ata--cata si partial distrusä intre Sinaia i Busteni,la intrarea in Comarnic i la intrarea in Pre-deal. Numeroase i groase potmoliri, mai cu-searna la esirea din Comarnic (klm. 112-113)si la Cernica (klm. 134+500). S'au pus can-titati insemnate de blocuri de aparare.

Antd I901I905.

Intrefinerea curentd. Pe ,lángl obisnuita-aprovizionare de pietris, se ,mai Warne dife-rite cantitati de pietris in strabaterea satuluiComarnic si intre Busteni i Azuga.

diri-

120 NESTOR URECHIA

Inlesniri pentru treattori. Se inlocuesc-unele table indicatoare.

Stropitul. Continua a sa face de Ministe-rul Lucrarilor Pub lice intre Sinaia-Buteni, cusacaua stropitoare cu tub gaurit cumparata.in 1898. In Busteni se face de MinisterulLucrarilor Publice cu o saca stropitoare acomunei.

Lucrdri. Reparatia trotuarelor poduri pestevalea Carriei Si Florilor in Sinaia.

Refacerea a trei casiuri defectoase. Recon-structia tablierelor podurilor Oratii i ipote.Consolidäri cu blocaje. Constructia tro-toarului i parapetului podului Azuga. Con-structie de trotuare : in Sinaia pe stangadreapta pe 669m. lineari in total; in Bitenipe 1.186 m.1.; In Azuga pe 108m. 1. in Pre-deal pe 638 m. 1.

Cantoane. Reparatii la douazeci din vechilecantoane de barne.

Intdrnplari cie seamd. In toamna anulai1904 dirigenta incepe construirea unei van-.ante de 1 klm.-1- 500 a caii nationale, in Si-naia, pe malul Prahovei, pentru u0rarea cir-culatiunei pe Bulevardul Ghika.

DRUMM, BR A§OVULUI 121

A nul 1905106

Cei doi ani 1905/06, 1906/07 trebuesc-insemnati cu litere de aur in analele drumu-lui Brasovului. Activitatea desfasurata pe caleanationala Campina-Predeal in acesti ani a fostfara de perechie. Un bun roman, d-1 Ion C..Gradisteanu, atunci Ministru al LucrarilorPublice, intelegand importanta acestei arterede comunicatie i prevazandu-i, pentru parteaSinaia-Predeal, menirea de adevarata alee deparc, ii acorda desávarsita sa solicitudine.

La indemnul d-sale, fu inzestrata caleanationala Câmpina-Predeal cu tot felul deimbunatatiri i infru mu setari, care sa inlesneasaminunat circulatiunea vehiculelor i sa mul-tumeasca pe toti drumetii, cu deosebire penurnero§ii turisti, care strabat distanta Sinaia-Predeal, in timpul verei. Cateva- din lucrärileinfiintate dealungul acestei sosele, precum.band, fantani monumentale, cantoane, si ahelevor aminti in viitor trecatorilor numele lumi-natului si valorosului roman Ion C. Gradisteanu..

Intregnere curentd, Cilindrarea soselei in.

strabaterea 1oca1itäilorSinai, Busteni, AzugaPredeal. Asternere de pietris suplimentar

122 NESTOR URECHIA

Intre klm. 135-149, si in Predeal. Aster-nere de nisip pe toate trcituarele. Prbcurareaa dotal cilindre - de fontä, pentru cilindrareatrotuarelor. Procurarea de roabe rästurnatoarepentru curätitul soselei.

Inbuneitdliri,infrumusekiri,inlesniri pen-iru drume/i.

Se aseaza dealungul soselei: o serie detable indicatoare de distante, placa indicatoareIa frontiera Predeal, banci mobile de lemn,28 banci fixe de piatrd, de trei tipuri diferite,din care unul cu acoperis, pentru addpostireaturistilor, antand cu banca circulara de piatra,acoperita, la intrarea in satul Poiana-Tapului.

Stropit. Pe lAnga vechea saca-stropitoare-cu tub gaurk, mai vimpara trei sacale-turbine sistematice si se organizeazd mai te--meinic stropitul cu aceste patru sacale, creAn--duse i doua rezervoare de AO.

_Lucrdri. Executare a §ieapte guri de canalin Sinaia.-- Constructia definitivã, In betonarmat, a trotuarelor-poduri peste vdile Case-..riei . Florilor pe _ Bulevardul. Ghica, In Si-.zaia.=Inlocuirea p-Odinei de uzurd la , podul,Surpaturi (km. 119+ 935.) Pavarea unui §antin satul _lzvor, pe_ 320 m.l.

ze

si

Vedere asupra satului Busteni, luatl de pe Bucegi (Caraiman) Dungaalba care se pierde la stinga este calea national& CAmpina-Predeal, trans-formatg in Buleyard in Bustenii-noi.

PAntAng la intrarea in cAtunul Poiana-Tapului, construitg in anul 1905(06.Apa tasneste din gura unui cap de berbec, de bronz. Banat circular& deplata, adapostitg sub un acoperis sindrilit.

,

DRUMUL BRAWVULUI 123

Inlocuirea a 6 casiuri i podete de lemnprin podete de peatra acoperite cu dale (in-sease puncte deosibite, . Intre klm. 119 si 132)Inlocuirea podinei i tablierului podului Cam-pinita. Inlocuirea tablierului podului mixt depeste Valea Näparului (klm. 117 + 935). Astu-parea cu lespezi a canalului i largirea soseleiIntre parc i podul Pe les, in Sinaia, pe 200m.l. (klm. 128+560-128+760.)

La Oratii se produc in August 1905 0Februarie 1906 surpaturi ale coastei. Se de-bleaiza un bloc de 10.000 metri cubi depämânt si se reimpietrueste soseaua.

Se construesc trotuare pentru complecta-Tea celor existente: in Predeal pe 493 m. 1.Ontre strada Gärei i frontiera); in Busteni pe1.022 m.1. pe dreapta, intre Valea Alba si ValeaCerbului (klm. 136+181-136+522) 0. intreklm. 135-136.

Se construesc parapete: cu stalpi de piatrasi sine de cale ferata ca lise, pe 1500 m. 1.intre Sinaia i Comarnic; de zidärie in arcuri,pe 500 m. 1., iaras intre Sinaia si Comarnic.

Cantoane. Trei cantoane duble, cu etaj,stil romanesc, sunt cladite in Busteni (pe unbc cedat de C. F. R.); in .Poiana-Tapului

124 NESTOR TJRECHIA

la locul zis Mal& Ursului" la intrarea inPredeal (klm. 143+517, pe un loc cedat deadministratia Domeniilor Coroanei). Pe langavechiul canton din Busteni se construestemagazie mare, pentru adapostirea tuturor apa-ratelor si uneltelor necesare bunei intretineri asoselei si a accesoriilor de tot felul, ca sacale,cilindre compresoare, roabe, banci etc., etc.

Planta/ie. In primAvara anului 1905 seplanteaza 250 castani in Predeal si 250 cas-tani in Busteni, precum i Intre SinaiaPredeal 2000 de arbori luati din päduripepiniere.

In toarnna aceluias an se complecteaza pTan-tatia cu 825 castani.

Anul 1906107

Intrelinerea curentet. Asternere de nisip petoate trotuarele. Cilindrarea soselei in strà-baterea localitatilor Sinaia, Busteni, Azuga siPredeal, cu ajutorul noului cilindru curnparatin acest scop.*Asternere de pietris suplimen-tar intre Campina-Sinaia i Sinaia-Predeal.

Infrumuselari, inlesniri pentru turisti.-Piezarea de table explicatoare a nouei legia drumurilor (1906) si Inca a doua banci fixe

a


de piaträ. Procurare de banci mobile.Constructia la Azuga a unei fantâni, dupa mo-delul fântânei zisä a lui Manole" dela Maria's-tirea Curtea-de-Arges.-- Executarea unei po-teci dealungul soselei, intre Busteni i Azuga,pentru circulatia mai lesnicioasa a turistilor.

Stropit. Se adaoga o a cincea sacaturbina. Stropitul se face cu sase sacale (unaa Primariei Predeal).

Lucreiri. Inlocuirea a doua casiuri si a pa-tru apeducte de lemn cu sease apeducte dezidarie (intre klm. 97 si 124). Reparatiaunei aripi a podului Caseriei in Sinaia.Exe-cutarea unui canal colector la trotuarul dinPredeal, in dreptul noilor cladiri ale varnei.Captare *mai temeinica a apoi la noua fan-tana din Azuga. Construgtie de trotuare :in Poiana-Tapului pe 150 m. 1.; in Azuga, pe400 m. 1.; in Predeal pe 435 m. 1. Con-structie de parapete in arcuri, intre Sinaia siComarnic, pe 1000 m.l. Cladire a trei can-.toane duble, cu etaj, stil romanesc, in Izvor,Sinaia i Gura Padurei.

Executare de imprejmuire de lemn, stil ro-manesc, la 6 cantoane (Izvor, Sinaia, Gura-Padurei, Poiana-Tapului, Busteni, Malul Ursula*

126 NESTOR URECHIA

StriCdciuni. In urma ploilor torentiale delasfar0tu1 lunei Mai, Soseaua este atacata 0 pot-molita. S'au pus cantitati mari de blocaje lapodul i cantonul Belia (klm. 109+200) .

in multe puncte intre Sinaia i Bliteni. Maripotmoale la punctul Rachierita (klm. 109 la110).= Apa Prahova a luat din terasamen-tul variantei din Sinaia. Se apara cu blocaje.Parte din coasta dealungul variantei se surpd;se fixeaza. prin zid de sprijin i pereu.

Plantatie. Complectarea plant ati ei existentese mai planteaza 960 castani.

Anul 1907108.

Intretinerea curentd. Aqternere de nisip petoate trotuarele. Aprovizionare dé pietris.suplimentar in diferite puncte. Cilindrareaoselei in strabaterea Iocalitatilor de vilegea-

tura.Infrumusetdri, inlesniri pentru treceitori.

Se a.eazä pe qosea Inca patru banci mici depiatra, doua la lantana din Azuga i doua laPredeal.

Lucrdri. Intregirea plaformei (:)selei, con-solidându-se prin ziduri i largindu-se zonele-intre kinT. 136-138, cu deosebire la podurile

DRUMUL BRAWVULUI 12T

Valea aseriei i Valea Alba, in Busteni.Constructia a douá baraje de lemn, in Valea:Rachierita (kim. 108-109).Captarea altorizvoare la fântána din Azuga.---Transforma-rea in casiuri a dou a. podete, care se infun-dau de potmoale (klm. 108-109 si 110-111)Reconstructia podului de piatra. Cacova (klm.98+ 943). Schimbarea tablierului de lemnal podului Bätrioara (klm. 113+ 588).- Con-structia unui iid-baraj in Valea Oratii. Pava-rea soselei la intrarea parcului din Sinaia.Constructia unei variante a soselei, la Cernica,intre klm. 114-115 pe 816 m.I. i a unuipod pe. aceastä variantä.- Constructie de tro-tuare: in Comarnic pe 730 m. 1.; in Busteni,pe 750 m. 1.; in Azuga pe 380 m. 1.; in Pre-deal pe 1516 m. 1.- Executarea a 850 m. 1.de parapet de ziddrie in arcuri, intre Comar-ic-Sinaia klm. 110-118.

Cantoane. Clädirea unui canton de zidariedublu, cu etaj, stil romtmesc, in Comarnic.-Amenajarea unui loc de canton in Predeal,dAruit de Administratia domeniilor regale.

Striceiciuni. In luna Mai 1907, rant Pra-hova venind mare a mâncat talusul varianteidin Sinaia. S'au pus blocaje aparätoare.

128 NESTOR URECHIA

Plantatii. Imburatãtirea plantatiei in fiintg;in toamna anului 1907 se mai planteaz5. 750castani in Busteni, Azuga i Predeal.

Anul 1908109.

Intrefinerea curentd. Asternere de nisippe toate trotuarele. Cilindrarea soselei ri strä-baterea orasului Sinaia. Asternere de pietrissuplimentar In diferite puncte ale soselei, pre-cum si pe varianta din Sinaia.

Lucreeri. Sustinerea tablierului Podului(klm. 98) cu rânduri de piloti moazati.

La podul Surpäturi (klm. 119+935) si Sipote(klm. 120 + 591) inlocuirea parapetelor i po-d inei putrezite. Consolidarea malului varianteidin Sinaia prin zid de sustinere, Constructiede zid de sprijinire dealungul trotuarului nonexecutat in Sinaia. Reparatia tablierului delemn al podului mixt ampinita (Wm. 96 + 730)Reconstructia podului Oräii. Reconstructiabarajului de lemn de lânga acest pod. Executarefie trotuare: in Sinaia intre klm. 126-127pe stAnga, pe 853 m. 1. ;In Azugape 484 in. I.

Cantoane Reparatii la cantonul Fruntea-lui-Väsii (klm. 120 + 900). Constructie de im-prejmuiri la sase cantoane.:

Va-d ului

DRUMOL BRWVULUI 129

Plantatie. Complectarea plantatiei in strä-baterea diferitelor localitati Intre Cornarnic-Predeal. Plantarea a 385 castani si a 600arbori de diferite esente. Procurarea de mo-lifti i brazi pentru plantare imprejurul locu-rilor de cantoane.

Striceiciuni. In urma potopului din Iu lie1908, soseaua a fost distrusä i potmolitain multe puncte pe distanta Comarnic-Sinaia.S'a desgotmolit i intregit, s'au refdcut caevaziduri,de sustinere. In acelas timp, i-eparatpodul Valea Conciuluia(klm. 118+257) si s'aprelacut partea distrusa dela zidul de subtbarajul de lemn din Valea OrAtiilor. Akestricaeiuni au fost pricinuite in Martie 1909de Iopirea4prea repede a zdpezii: potmoliri,distrugeri de ziduri de sprijin si de parapet.Se readuc toate In bunä stare.

Anul .r)opl ro

Intrefinere rurentei. Ca In anii precedenti,asternere de pietris suplimentar, cilindrare, cudeosebire In Sinaia, asternere de nisip pe tro-tuare. Se reparä soseaua foarte stricata. inComarnic.

Strop?. Pentru o Imbunatatire a stropituluiNestor Urechia- Drama/ Brapvului. 9

s'a,

130 NESTOR URECRIA

se transforml In sacale cu turbind doul sacalecu tub gdurit.

Lucrdri. La intrarea In Sinaia, se executáInca cinci guri de canal. Reconstructia mareluizid-baraj In Valea Ordtii distrus in anul pre-cedent. In cdteva puncte, circulatia find .pe-riculoasà, din cauza cä §oseaua nu e mai largddecAt 5 metri, se lArgWe la 8 metri. (klm.125 126, 130-131, 138 139). Recon-structia zidului de sustinere din klm. 119 120prdbu0t pe toatd indltimea de 7 metri, dinprieina unor ploi mari din toamna 1909Executare de troluare in Predeal pe 214 m.l.

Cantoane. Reconstructia magaziei mari delacantonul din Bi.lteni, clddindu-se in spatelecantonului dublu din klm. 136+780 (31We-nii noi). Reparatii multe 0 de tot felul lamai multe cantoane vechi de 'Dame. Recon-structia cantonului Valea Frasinului din klm.142+100 (Intre Azuga i Predeal). Mini re-paratii la Invelitorile a patru cantoane vechi depiatra. Constructia cantonului « Lalanne x Sinaia.

Plantafie. Complectarea plantatiei. Procu-rare *de 120 pueti de molifti_ i arzare der800arbori diferite esente (din care 450 -molifti).


Anul 19101 11

Intretinere curentit. .tkternere de nisip petrotuare, i de pietri suplimentar in diferitepuncte ale oselei. Cilindrarea pdrtilor in strd-baterea localitätilor de' vilegiaturd.Irnbuncttcifiri, Infrumusetdri, lnlesniri pen-iru Treccitori.

Procurarea i Instalarea a 10 Idmpi, sistemKitson, pentru iluminarea-cdii nationale in Pre-deal. Procurare i aqezare de stAlpi kilometrici

ectometrici noi intre ampina i Predeal.Stropit. Procurarea a patru sacale-turbine

noi pentru mdrirea serviciului de stropit. Ser-viciul de stropit se face acum cu 9 sacagii.

Lucretri. Perearea unei parti a coastei va-riantei Sinaia. Reparatia i consolidarea poduluiPAntecoasa (klm. 102+256) Constructia aInca unui zid-baraj in Valea Ordtiilor. Refa-cerea aripilor unui pod de piaträ in Predeal

rectificarea trotuarului in acest punct. Apä-rarea cu bloc* a talusului variantei Sinaiainâncat de raul Prahova. Captare de izvoare

aducere.de apa la- cloud cantoane din Gura-Pädurei. Consolidaiea podului Vadului. Com-:plectaiea zidului la spatele cantonului Belia.

si

si

132 NESTOR URECHIA

Constructie de trotuare in Predeal pe 220m. 1. si largirea la 4 metri a platformei tro-tuarului din Predeal.

Cantoane. Constructie de Imprejrnuiri laInca trei cantoane. Constructie a 3 cantoaneCantonul Crucea-Dochiei (klm. 100 + 712),cantonul Geanone (klm 138+ 570) i cantonulPredeal (klm 144+690)

Multe stricaciuni in urma plo-ilor torentiale din Mai 1900. Toate casiurilepotmolite, diferite puncte ale soselei, intreComarnic i Sinaia, Infundate de cantitatienorme de materiale venite cu coastele sur-pate ale muntilor. S'a despotrnolit pretutindeni

s'au refacut ziduri ae sustinere, cu deosebirecel dela podul ipote (klm 120+591).

La Oratii apele furioase au distrus dinlucrarile ce se executau in aceastä vale; ace-ste lucrari de apárare au fost reconstituite

Plantafie. Complectari pe alocurea.

Anul 1911112.

Intrefinere curentd. Petris suplimentar Inmai multe puncte i cilindrare in Sinaia, Busteni

Azuga. Asternere de nisip pe trotuare.imbuneitafiri, Infrumuse/dri, Inlesniri

Stricdciuni.

si


lentru Trecdtori. Instalarea a doug lainpielectrice pe Bulevardul din Busteni. Constructiaunei poteci intre Sinaia i Basteni, pentrucirculatia pedestrilor, pe 5600 m.l. Procurareaa 42 bAnci mobile.

Lucrdri. Inaltarea marelui zid-baraj din valeaRectificareasoselei pe podul Valea Cer-

bului (klm 136+522) In Busteni. Apärareasoselei prin blocaje, intre klm 132-133. Re-facerea zidariei unei aripi a podului Izvor (klm.124+ 900).

Lucrdri mai marl. In anul 1911 se incepeconstructia unei a doua variante a soselei inSinaia, in prelungirea celei dintAi si care, tre-and in fata Orei, sA o lege cu calea nationalá,Ia esirea din Sinaia (Gura Pádurei). In acelasan se incepe reconstructia podului ampinita(klm. 96+730) si Podului-Vadului klm. 98).

Stricdciuni. Din cauza multor ploi, s'a pot-molib soseaua intre Breaza-Sinaia, in mai multepuncte, care s'au despotmolit cu cantonieri

apdi, ploile ne mai contenind, s'au pus i sala-hori. S'a rupt soseaua la podul peste pathul Co-marnic (klm. 110 + 840) si a fost aci nevoe de ase apArà cu un dig de blocaje. S'a reconstruitzidul de sustinere dela klm. 116+700, care se

si

134 NESTOR URECHIA

prabusise pe patru metri adâncime, asa cä plat-forma soselei era amenintata sä se surpe.

Planta/ie. Complectari in diferite puncte.

Anul 1912113.

Intre/inerea curentd. Asternere de nisippe trotuare; aprovizionare de pietri§ suplirnen-tar in diferite puncte; cilindrare in Sinaia,Busteni si Azuga.

Lucrdri. Inadirea podului Valea Cerbuluisoseaua fiind rectificata in acest punct. Repara-tia tablierului i podinei podului Batrioara (klm.113+588.) Despotmolirea i readucerea blo-curilor de aparare dela spatele cantonului Be lia(klm.109+ 200). Reconstructia zidului de sus-tinerea trotuarului i largirea podului ValeaCaseriei din Busteni. Consoli darea podurilorNaparul Mic (klm. 117 + 934.) si Sipote(klm.120+ 591). Executarea unui canal colec-tor in Busteni, dela Valea Cerbului in sus,pe 200 metri, pe stanga. Consolidarea po-durilor Valea Dobrei (klm. 118+516.) Oratii(klm.. 119+ 437). si Surpaturi (1c1m 119+ 935.)Executare de trotuare: in Breaza-de-sus pe900m. pe dreapta (klm. 42+795-43+ 695)In Comarnic pe 630 mi. Entre klm. 111:+365-111+995, pe dreapta.


Cantoane. Constructia a patru cantoanede zid de caramida: Campinita (klm. 96+9'70.)PodulVadului (kl n 99+ 100.) Breaza-de-sus(klm. 104 + 830). Piatra-Arsa (klm 131 + 371.)Diverse reparatii la cantonele Posada, Fruntea-lui-Vasii si Set. Sobe la mai multe cantoane.

Striceiciuni. Ffind neincetate ploi in varaanului 1912, in Septembrie al aceluiasi an,s'au produs multe potmoliri, prabusiri de ma-luri, prin surpari de ziduri de sprijin etc ;

s'a despotmolit, s'a refacut zidul de sustinerela klm. 126+260, la intrarea in Sinaia, s'auasezat blocuri in acest punct, precum i lapodul Izvor (klm. 124+900). Cateva zile inurrnd, tot din cauza ploilor, care nu conte-neau, slabindu-se soseaua si daramandu-sezidurile de sustinere la Valea-Floriului, Oratii

Surpaturi, s'au reconstruit aceste ziduris'a inAltat soseaua, lasatä din anii trecuti, laOratii, la capul de spre Sinaia. La ince-putul lunei Octombrie 1912 miscandu-sesurpandu-se, in parte, coasta muntelui la Ca-patul de spre Sinaia a podului Surpaturi (klm.119+935), dupa ce s'a despotmolit soseaua,s'a construit aci un puternic . zid de sustinere.

Plantalie. Complectdri in diferite puncte.

si

VIH

DaU

fl H

aLS3

Ist

IIII

IIA

O§V

2Iff

111

141D

ICI

TABLOU COMP1ill/1'Mal situatiei call nationale Campina-Fredeal In anut 1898 §1 cinsprezece

ant mai tarziu, In anui 1913:

Calea Natio-nala CampinaPredeal cuzestrea ei

In 1898 In 1913 Adaosuri ScaderiIn plus

sauin minus

Observailuni

Lungime

Lärgime

Poduri:

de ziddriemixte

de lemn

Cantoane vechide harm, delaconstruc. pseleide piatra, din1892de caramida.de caramida,cuetaj stil roman.

Trotuare

Parapete

de barnedelemn1de ziddrie In arc.u stalpi de pia-ra §i lise de fer

cu stAlpi de pia-trä qi lise de lemncu tevi de fer qi

ine ca stalpi

Poteci dealungulcall

Plantatie . .

Blocaje . . .Fantani monu-

mentale . . .

Band fixe, depiatra . . . .

53 klm.+950

5 9

2427

11

56 k1a1.+720

6--11

2406

2

3 klm.+363

16

,_

505 m.

181

9

+2 kia.+22

1 12j

I + 10

+16735 m.1

+9091 m.l.

+7500 m.l.+ 8000

+ 2000 m I

+24-34

daSoestdrr peririfituraevetaigeaänlei Ian-

Sinaia.S'a largit In mai multe

puncte.

S'au adiugat 16 poduri gipodete ale celor doug, var-

ape-ante; s'au sedzut 18 miel

ne matducte. gi tuburi desfilntate ea

fl ind trebuincioase,in urma a diferite transfor-marl ale ail.

Din cele 240 poduri de zi-clarie, sunt 12 de beton armat.

Dela Sinaia la AzugaDin earl 1500 pe la cantoane,

dealungui imprejinuirilor.A se adaoga Fp 600 castani fa,magi Inca la pepinierelo Cer-nica gi Fruntea lui Vasil.

Una la Poiana Tapului, unala Azuga.

A se adioga ziduri de susti-nere, ganturi pavate, oleic-naje, baraje de ziddrie (MAU).

260

1722

5

1395 m. 1.

1335 m. 1.1610 in. 1.

3388 m. 1.

290 tn. I.

248

10

413211

7

18130 m.l.

1004293

10868

290

163 m.1

m.1.m.1

m.1

m.1

16

11

7

16735m.1

2683 m.l.

7480 m.1.

163 m. 1.

28

7

1

.

1235 m I.

6623 m. 1.

1000 Moe

2000 tn. 1.

15714 m. 1.

7500 m. 1.9000 arbori

4000 m. 1.

2

34

10326 m. 1.

7500 m. 1.8000 arbori

2000 m. 1.

2

34

1235 in. I.

I

-

.

1 r

.

. . . . .

.

-

.

--

138 NESTOR URECHIA

Din rasfoirea analelor de mai sus 0 privi-rea tabloului acesta rezumativ, cititorul vaputea constata progresele realizate pe caleanationald ampina-Predeal, in acest rastimpde 15 ani (1898-1913): pe cat i-a fost inputere, dirigenta a cautat a intretine eseauain cea mai bunä stare, spre a capata cea maimultumitoare viabilitate, cerutd 0 de vehicule

de pedestri: a cautat Inca staruitor a o in-

zestrà cutoate imbunatatirile Si infrumuseta-rile trebuincioase trecatorilor, de diferite feluri,pe timp de vara, in valea Prahovei: vizita-tori adu0 de trenuri de placere,cicliti, auto-

tur*i, vi1egiaturiti. Cei cari aucunoscut starea caii acesteia acum cincispre-zece ani i o compara cu starea actuala vorputea judeca temeinicia rezultatelor obtinute:nu ne este ingaduit noua a starui mai multaci asupra acestui lucru.

CALEA NATIONALA CAMPINA-PREDEALCU TOATA ZESTREA El IN ANUL 1913.

Itinerar. Calea nationald ampina-Pre-deal face acum parte din calea nationalä No.13 PloWi-Predeal. Panã la punerea in apli-care a legei drumurilor din anul 1906, un

si

mobilisti,


singur trup de sosea lega Bucurestii cu fron-tiera Predeal i anume calea nationala No-. 3Bucuresti-Predeal: aceasta era conform si tre-cutului istoric al acestui drum drumul Bra-sovului".

Dar la regulamenul de aplicare al legei dru-murilor din 1906 s'a anexat un tablou decaile nationale, care s'au clasificat raportan-du-se 0 aceasta a fost o greseala la re7teaua càilor ferate; a$a, in ceeace privestecalea despre care vorbim, ea a fost trunchiata,lasandu-se Ploesti-Predeal", iar partea Bu-curesti-Ploesti s'a trecut la drumul Moldovei,desi vechiul drum al postei nu faceà ocolulprin Ploesti, ci, dela Bucuresti o lila directspre l3uzau, prin Urziceni.

Lungimea caii nationale Campina-Predealera in 1898 de 53 klm.+950 metri; inter-venind in urmA mici rectificari, aceasta' soseas'a masurat in anul 1910-11 i s'a gasit lun-gimea ei de 53 klm+365 metri; la aceasta.lungime s'au adaugat: in 1905 1 klm.+500m., varianta I din Sinaia,; in 1912 1 klm.d- 863m., varianta II din Sinaia (prelungirea celeid'intai), de unde: in 1913 lungimea totalä acaii nationale Campina-Predeal este de 56

140 NESTOR URECH IA

klm.+'728 metri. Largimea-i este variabila,3n medic de 7 8 metri, cu minimuri de 6 m.

maximuri de 11 metri (in 1898 aceastälargime minima era de 5 metri pe alocurea,iar de 11 metri nu era nicaeri).

Aceasta cale nationala ese din orasul Câmpinala ldm. 95 socotit delaBucuresti 1) la altitudineade 481 metri deasupra Marei-Negre. La ldm.95+500 Incepe scoborasul in valea Prahovei,prin numeroase serpuituri, de unde se des-fasura o intinsä vedere pe albia Prahovei.Trecerea peste apa Campinita (klm. 96+730)se face pe un pod nou de beton armat. Stra-baterea catunului Campinita, pendinte de co-muna Cornul, pe un kllometru.

La klm. 98 noul i elegantul podul Vadu-lui, peste Prahova, de beton armat, de 135metri lungime, la 5.50 m. inaltime dela supra-fata apelor scazute. La capatul acestui podtrecere la nivel peste linia C. F. R. Ploesti-Predeal, altitudine 446 m. (cu 35 m. mai josca platoul Campinei); la stánga o sosea co-

1) In toate notatiunile kilometrice din aceastl lucrare,m'am raportat mereu la Capitald, iar nu la Ploeqti; pestIpii kilometrici i ectometrici am indicat kilometrajuldublu: dela Ploegi i dela BucurWl.

DRUMUL BRA it)VULUI 141

munala, in proasta stare, care duce direct lagara CAmpina. Urcus, prin catunul Podul-Vadului, spre platoul celor cloud sate asezatede-alungul c.ii nationale, pe 11 klm.: Bréazade jos si 8reaza de sus, cu catunele lor PodulVadului, Capul Câmpului i Belia. Nina laklm. 106, soseaua se desfasoara aproape inlinie dreapta. La dreapta, Valea Prahovei, incare e asezata linia ferata Ploesti-Predeal. La100 m. inainte de klm. 102 se desprinde ososea comunald, care duce la halta Breaza-de-jos; la aceeas tialta duce o aka soseacomunala desfacuta din soseaua nationald tntrekil. 102-103 in Breaza-de-sus. Acest sat estepus in legatura cu satele Provita i Ocinaprintr'o sosea vicinala desprinsa pe stanga dincalea nationald la klm. 103+300 si cu satulTalea ramificata, pe stânga, din calea natio-nalá, la klm. 105+700. La klm. 106+500Incepe scoborisul iaräsi in albia Prahovei, spreGomarnic, prin multe serpuituri. La klm. 109se desprinde, pe stânga, o aka sosea vicinaiäduand la satul Talea. Trecere, prin catunulBelia, la nivel, peste linia C. F. R., apoi peun pod mare de piatra peste Prahova (altitu-dine .553 m.) intrare In satul Comarn;c (klm.

142 NESTOR URECHIA

109+500). Strabaterea acestui sat pe vre-otrei klm. La klm. 111 + 900 gara Cotnarnicpe stânga; pe dreapta sosea vicinald spresatele Secaria si Teila. Intre klm. 114-115circulatia pe o varianta construita In anul 1907,soseaua fiind aci napaditä de apele si ma-terialele aduse de pe coastele din dreapta. DinComarnic pand la catunul Cernica (klm. 115)urcusul este IM si calea nationala si liniaferatä sunt paralele, foarte apropiate una dealta. La kiln. sus citat se face un drumeagcare duce, dincolo de rAul Prahova, la schitulLespezi, asezat pe plaiul muntelui Plesuva(15 minute pand sus). Tot la klm. 115 caleanationala incepe a sul pe dreapta, prin ser-puituri, lásAnd in vale, pe stânga, matca Pra-hovei, cu linia ferata asezata IntrInsa.

De aci incepe partea cu totul pitoreasca acall nationale Câmpina-Predeal, care tine pAnain catunul Izvor atArnator de comuna Sinaia.Agatata deasupra vaii Prahovei, urtnand liniamijlocie deacurmezisul coastelor diferitilorrnunti sucesivi, se vede ca traseul i-a fost binestudiat dintru inceput: i aceasta nu ne Mira,când :aflam ct studiile pregatitoare ale con-structiei acestei cai intre Comarnic i Sinaia

DRUMUL BRAVVULUI 143

au fost acute de ilustrul inginer francez La-lanne. La klm. 116+358 se trece Valea Flo-riului pe un pod de piatra de 90 metri lungimesi de 18 metri inältime, cel mai Ina lt pod alacestei ci nationale. La douä sute metri dui:Apodul Floriului se desprinde pe dreapta o soseavicinala, care duce la satul Tesi Ia. Trecereprin catunul Posada cu casele lui stranse pe langacastelul principelui George Valentin Bibescuintre klm. 117-118. Cu multe curbe in loc

scoborasuri scurte la poduri i iaräsi ur-cusuri, soseaua sue mereu OM la klm. 121+154 (podul Valea Märului), unde altitudineaeste de 810 metri, pe cand in Comarnic erade 580 m., asa dar mai sus cu 230 metri.Pe cei cinci kilometri dintre ldm. 118-123se AA parcursul cel mai primejdios al acestei

nationale, la stanga fiind prapastia din sprealbia raului Prahova, iar la dreapta zidul mun--Pon Pe aceastà distantä se prezintä a0, nu-mitele In vechime irei Ord/ii, trei locuripericuloase, am puteà zice cele cinci.caci atatea la numar sunt floroasele vA.i: aOratii lor propriu zise (klm. 119 + 43.7), aSurpaurilor (klm. 119+935) a Sipotelor (klm.120+591), a- Marului (klm. 121+154) si a

cai

Oreig,

144 NESTOR U-RECHIA

lui I3ogdan (122+090). Trecerea peste OratiiSipote se face pe poduri cu totul de lemn.

La klm, 123+ 573, dupa un scoborIs repede,soseaua trece pe un pod deasupra liniei fe-rate si apoi pe un pod de piatra peste raulPrahova i strabate catunul Izvor. La klm. 125+100 se desprinde, pe stanga, calea nati-onale SinaiaMoroeni. La klm. 126 incepepropriu zis comuna urbana Sinaia, pe care ostrabate calea nationala CampinaPredeal,luAnd, in partea centrala, numele de,BulevardulGhika, fiind prevazuta cu trotuare-alee plan-tate pe ambele päri, cu dublu rand de ca-stani. La klm. 126+ 641 se desface, pe dreapta,varianta, care, sub poalele platoului Sinaei

dealungul raului Prahova, duce la garäde ad pe o a doua varianta, pusa in circu-latie anul trecut, duce iarasi in calea na-tionala la esirea din Sinaia (catunul Gura-Padurei). In dreptul parCului (klm. 128+200)soseaua nationala coteste la dreapta; sunternad la o altitudine de 840 m.; la klm. 128+518, peste drum de otelul Caraiman, Incepo soselutd, care scoboara la gara din Sinaia.Putin mai sus, la raspantie, la dreapta, se,face strada care duce la gara Sinaia, iar dupa

pi pi

DRUMUL BRWVULUI 145

noul cazin, pe stanga, strada spre Mândstire.Apoi trecem peste [All& Pe les, pe un pod depiatra (klm. 128+760) si pe stanga stradacare duce la castelul Pe les. La klm. 129+860 soseaua scoboara i dupa ce a trecut princatunul.Gura-Padurei, si a strabatut comunaSinaia, cu catunele Izvor i Gura Padurii, pe 6km.+500, merge iutre km. 130-132+500de-alungul raului Prahova; din acest din urmapunct se urca iarài, stràbatând catunul Po-iana-Tapului (km. (133-134), cu halta Po-iana-Tapului pe dreapta (la klm. 135+467);la klm. 135 intra. In satul Bisteni (klm.135-137 + 500, pe 2 km. si 500); pe dreapta,la km. 136+ 030 se afla Gara Busteni; dead se desprinde o sosea comunala caretrece dincolo de raul Prahova, pe muntele Za-rnura i soseste la halta Poiana-Tapului; lakm. 136+522 podul de piatra peste ValeaCerbului; de aci, pana la pasajul de nivel alliniei ferate (km. 137+533), pe un kilometruin linie dreapta, bulevardul creat de dirigentacaii, in anul 1898 si urmatori, cu trotoare-aleede 7 metri largime, plantate cu doua rânduride castani.

De la intrarea in Sinaia pAna la iesireaNestor Urethia. Drumul Brafovului. 10

146 NESTOR URECHIA

din Busteni calea nationald este asezath. Japoalele lantului din muntii Carpati numit Bu-cegi. (dealungul a 12 kilometri.) La klm. 137+533 (unde se aflä i tunelul C. F. R.), soseauatrece Inteo strâmtoare, Intre malul munteluiCldbucetul Baiului i rául Prahova, 1G4c care,.de ad 1 ptina putin mai sus, se numeste-Geanone. La km. 139+500 intrare in satuIAzuga, trecere la km. 140+040 peste apaAzuga, pe un pod de piatra; esire din Azugala km. 140+640, dup6 ce a fost stralAtutacest sat pe o lungime de 1 krn.+140; pestânga curge apa Prahovi/a, care mai lavale unindu-se cu apa Azuga formeaza. ráulPrahov a. Suis repede la locul zis Malul Ur-sului (km. 143+500). La km. 145 + 790pasaj de njvel al liniei ferate, aflándu-se inacest punct, pe dreapta, Schitul Predeal. In-trare in centrul satului Predeal (2 km.+275lungime). Pe dreapta, la km: 148, straaducánd la gara Predeal. Calea National&ampina-Predeal s sfArseste la frontiera despre Transilvania (pasul Predeal) la km. 148+365, de la Bucuresti sau km. 88+365m. delaPloesti, la altitudinea de 1.065 metri dea-supra Mdrei Negre.

Ca lea nationall CAmpina-Predeal la girea din Sinaia, inainte de a ajunge in cAtunul Gura-PAdurei. Peisaj de iarnA;Bucegii inzApediti in fund. La dreapta, bancl cu acoperil. Podica din primul plan, pe dreapta, aratA pe unde trece potecapentru pietoni, executntA in anul 1911/12.


Orientatiunea càii nationale Carnpina-Pre7deal este In general dela Sud la Nord cuurmätoarele erpuituri: Nord-Vest de la Cam-

.Posada,pina la dela Posada la Izvor Nord-

Vest, cu Incovoiere Inca mai spre Apus, IntreIzvor §i Buqteni Nord-Nord-Vest, iar de laBu§teni la Predeal Nord-Est.

Calea Nationald Campina-Predeal inraport cu linia ferata Ploeisti-Predeal. Lacapatul Podului-Vadului calea nationala intre-tae calea feratä la nivel (km. 98+246 al§oselei 0 97+525 al C. F.) ramânând liniaferata in matca Prahovei tot mereu la dreaptaqoselei, care se desfaqoara pe platoul Bre-zelor, pAnd la apa Delia, unde aceste cloudci iaraqi se intersecteazd la nivel (km. 109+367 al §oselei 0 107+750 al C. F.). liniaferata alergand de acum paralel la stangapselei, in unele puncte foarte aproape de ea,atingAndu-se In dreptul gärei Comarnic 0 lae0rea din Comarnic. In km. 115, §oseauacotind la dreapta i urcându-se pe coaste,se desparte de linia ferata, care rämâne intalwegul raului Prahova, trecand prin adeva-rate chei (defileuri). Aceste cloud cdi se in-thlnesc din nou intre halta Valea-Larga si

148 NESTOR URECHIA

catunul Izvor, soseaua trecand pe deasupraliniei ferate, pe un pod de piatra boltit de 8metri deschidere (km. 123+573). De ad,calea nationala are tot mereu la dreapta sacalea ferata, cand despartita de ea prin rantPrahova, cand atingandu-se (de pildd garaBusteni este asezatá la 30 metri de sosea).La esirea din Busteni pasaj de nivel (km.13'7+533 al soselei si km. 134+212 al C.F.); linia ferata trece la stanga soselei stra-batand un tune] imediat dupa acest pasaj.Pozitia aceasta relativd se pastreazd pe maibine de opt kilometri, cele doul cäi atin-gandu-se de aproape pe alocurea (de ex. laintrarea in satul Azuga), dar mai mult fiinddespärtite de apa Prahovita. Un ultim pasajde nivel se afla la intrarea in Predeal, indreptul manästirei (la km. 145+790 al soseleisi 142+110 al C. F.). De ad linia feratàran-lane mereu la dreapta soselei panä lafrontiera. Gara Predeal este pusä In comu-nicatie cu calea nationala printr'o strada pa-vata de 100 metri lungime.

Calea nafionald Campina - Predeal inraport cu rdul Prahova. Aceasta apacurgand de la Nord spre Sud vom umbla

DRUMUL BR A§OVULUI 149

noi pe sosea In acest sens, dela Predeal spreCampina.

Prea modesta obhrsie a raului Prahova estela frontiera, si anume un izvoras, aflator intregara Predeal i clädirile vamei române, lastanga soselei: din acest mic izvor se formeazaun pAralas, care, mai jos, trece, printr'un ape-dua, la dreapta caii nationale.

Acest paraias dimpreuna cu apa Teascului,izvorata din muntele Clabucetul Taurului siapa Joita esitã din muntele Clabucetul Baiului,alcatuesO raul Prahovita. Ca lea nationala mergepe malul stang al Prahovitei, pand in jos desatul Azuga. In centrul acestui sat, la klm.140+040 apa Azuga intretae soseaua, trecandsubt un pod de piatra boltit, cu 2 deschideride cate 10 metri lumina i, impreunandu-se,mai jos de gara Azuga, cu apa Prahovita,formeaza raul Prahova. Ceva mai la vale(klm. 138+703). Prahova incruciseaza intaiaoará qoseaua, subt un pod de piatra boltit(podul Sorica) cu cloud deschideri de cafe 12metri lumina. De ad, pand la esirea din ca.-tunul Izvor, calea nationalä e asezata mereupe malul drept al raului Prahova; Intre Bus-teni si Sinaia, pe vreo doi kilometri. Prahova

150 NESTOR URECHIA

hate in soséa, pricinuindu-i totdeauna, la vii-turi mari, stricaciuni.

La klm. 123 + 667 Prahova trece ladreapta soselei, subt podul valea Teiului, podde piatra boltit cu 3 deschideri de ate 15metri lumina: de ad i pana dincolo de satulComarnic, pe 14 klm., soseaua se afla in-tr'una pe malul stâng al Prahovei, atArnatape munti, la inaltimi de 100 metri, deasupravaii Prahova, pAna la catunul Cernica (klm.115), de unde cele cloua cai sunt foarte apro-piate una de alta si la acelas nivel. La klm.109 -I- ;461, la vale de satul Comarnic, altreilea pod peste Prahova, pod de piatraboltit, de 72 metri lungime, cu cinci deschi-deri de cAte 12 metri lumina. De aci, pe11 klm., soseaua umbland pe platoul Brezelorse afla pe malul drept al Prahovei, .depa'rtan-du-se de acest rthl (la o distantd maxima de1 klm.) InsfArsit la klm. 98, inainte de orasulCampina, se afla al 4-lea pod peste Prahova,marele podul Vadului, de 135 m. lungime,de beton armat, cu 9 deschideri de cnte 12si 16 metri lumina. De ad . soseaua se indreaptaspre platoul Campinei, rAul Prahova ramAnandla dreapta ei dedesubt, departándu-se tot

DRUMUL BRWVULUI 151

mereu de acest rau. Tocmai la 50 km. maila sud, Prahova mai trece odata i ultimaoara subt calea nationala, intre klm. 43-44al caii Bucuresti- Ploesti.

Aliniamente s1 curbe. Dupa cum este deprevazut pentru o sosea de munte, calea na-tionala Campina-Predeal prezinta putine ali-niamente i numeroase curbe. Afara de o seriede mici aliniamente soseaua nu se prezinta Inlinie dreapta pe o distanta mai mare ca 500metri decat: imediat la iesirea din Campina(631 m.). in centrul orasului Sinaia BulevardulGhika (813 m.). la esirea din Sinaia, delapodul Peles inainte (543 m. BuleVardul -Fer-dinand), la esirea din Busteni, dupa tunelulC. F. R. (535 m.) La frontiera Predeal avemo linie dreapta de 468 m. lungime. Singurbulevardul din Busteni, inadins croit de diri-genta, se desfasoara in linie dreapta, peaproape un kilometru.

Cat despre curbe, ele sunt foarte nume-roase, soseaua trebuind s. ocoleasca raul Pra-hova, precum i linia feratd, trebuind sà urmezeondulatiile in plan ale muntilor, fiind nevoitäsa se inscrie, dupa putinta, in stramtorile vaiiPrahovei, intre apa, linie ferata i munte. Uneori

152 NESTOR URECHIA

chiar douá curbe nu sunt despktite printeurialiniament, ci urmeaza una alteia in directiicontrarii: curl:a si contracurba. Nu e de mi-rare ca, In astfel de conditiuni, calea natio-nala Câmpina-Pedeal, prezinta, pe alocurea,curbs de raze mai mici ca 50 metri, mini-mul admis In teoria inginereascd. Chiai lascoborIsul dit- Campina la Campinita, sprevalea Prahovei, soseaua Infatiseaza un sir deserpuituri, cu raze mici, din care una de-abiade 11 metri. Alte serpuituri la scoborasu1 depe platoul Brezelor spre Comarnic, cu razemici, din care una de 13 metri. Apoi toata.partea dela.' Cernica (klm. 115) pana la ca-tunul Izvor, partea unde calea se sue si esteagatata pe munti, este presaratá de curbe cucontracurbe. Pe toata distanta aceasta de 10kilometri, vehiculele, cu deosebire autornobilele,trebue sa mearga cu mica vitesa. Mai cu searna.in vecinatatea podurilor trecerea este foarteprimejdioasa, facandu-se cu scoborasuri si sui-suri repezi, curbe in loc, de raze mici, ca de10 metri uneori, prapastia la stanga din spreraul Prahova si zidul muntllor la dreapta. Asase prezinta soseaua, de pilda : la podurileOratii, Surpaturi, ipote si valea lni Bogdan.

DRUMUL BR/W3VULUI 153

Soseaua noastrd mergand delacamp spre muntii Carpati negresit cd sue; eatrece dela altitudinea de 446 m. (Podul-Va-dului) la 1.065 metri (frontiera Predeal) dea-supra Mar& Negre, indltându-se deasupramacei Prahovei la esirea din Campina, cu619 metri, ceeace la 50 kilometri cld o rampdmedie de 12 milimetri pe metru. Dar in pear-cursul ei soseaua prezintd multe pante sirampe, din can i. cele mai insemnate sunt : co-boras de pc platoul Campinei in Valea Pra-hovei, si de aci suis spre platoul Brezelor,scoboras de pe platoul Brezelor, in valea Pra-hovei; suis neincetat dela Cernica klm. 115.pand la podul Valea Mdrului (klm. 121), dela altitudinea de 642 m. la altitudine de 810m. (diferenta de inaltime 186 m., pe & klm..ceeace dá o rampä de 3 cm. pe rn.); de aciscoboras spre cdtunul Tzvor i iardsi suis spreSinaia. Din Sinaia pand la Busteni alternativede pante si rampe, (pantd la esirea din Sinaia,rampd la intrare in Poiana-Tapului, pantä laesirea din Poiana-Tapului, rampd la intrareain Busteni). Dela Busteni la Predeal suiscontinuu.

Aceasta cale a fost bine studiatd din punc-

154 NESTOR URECHIA

tul de veclere al declivitätilor, caci desi demunte, nu prezinta rampe sau pante mai maridecat 5 cm. pe metru (maximul admis Inteorie pentru o cale nationala), Intr'un singurpunct, la podul Oratii este o rampa de 8 cm.pe m., pe scurta distanta.

Schimbeiri de traseu-variante. Este lesnede inteles- cd o qosea construitä inteun tinutmuntos nu rämâne pentru totdeauna stator-nicità, in toatä lungimea ei, pe traseulSunt parti unde, din pricina coastelor fuga-toare ori apelor care rod talusele, soseauatrebue deviatd.

ImDotriva apelor Prahovei, calea nationalaCampina-Predeal a fost si este aparata prinziduri i blocaje; dar prabusirea coastelor ne-putând fi inlaturata, in chip pe deplin multu-mitor, prin ziduri de sprijin i plantatii, celemai de multe ori singura solutie a fost de afugi de acele coaste tniscatoare, de a departh§oseaua de ele. Asa s'a construit ateva. «va-riante», deplasari de traseu, care pot fi nu-mite si rectificari (indreptari) de sosea, cacis'a pardsit, in fiecare din acele punete, tra-seul care urrnA curba poalelor coastelorprintr'o linie dreaptä, s'a legat cele dotra ca-

initial.


pete ale curbei, ramanánd intre dreapta sicurba o suprafata incapatoare, pe care sä sepoata asezà materialele aduse prin naruireacoastelor. Variante de acestea rnai importantes'au executat in urmatoarele puncte.

1. Una la intrarea In Cornarnic, kilometrul110 + 350-110+800 pe, 450 metri, prinanul 1880-81. Aci pe dreapta sunt nistedealuri, care nelncetat curgeau pe vremuri,potmolind soseaua, dupa fiecare ploaie. In anul1877 s'au facut aci lucräri de restabiliri acirculatiei. In anii 1880-81 s'a hotarat sa sefuga de sub poalele acestor dealuri curgat6are;lucrarea a costat 36.000 de lei, caci a trebuitsa se abata rAul Prahova, iar noul traseu säse aseze pe cotete de lemn umplute cu blo-curi acoperite pe deasupra cu straturi de piatra

pamânt; In 1897 intamplându-se o nouàmare viitura de potmol, s'a putut opri, facan-du-se de cantonieri trei santuri de drenaje.De atunci, aceastä variantä n'a mai fost a-menintata de potmoale, dar este cam slabaparata din spre Prahova, al carui plan s'aridicat cu timpul.

2) Intre klm. 114-115, inainte de a ajungela punctul numit Cernica, se deschide in semi-

si

156 NESTOR URECHt A

cerc un podis. Coastele imprejmuitoare, pedreapta, nu prezinta propriu zis vai sau valcele,ci scrijilituri adânci pe un pamânt golas, fuga-tor. Dupa ploi, cat de mici chiar, apele cur-gaud prin aceste scrijilituri, aduc pe podisuldespre care este vorba mari cantitati de pot-moale. In primii ani ai fiintarei soselei, dupaconstructia ei- pe sub poalele acestor coaste,procesul acesta de potmolire nu aveà propor-tiile de astazi i remediarea lui era relativ usoara;pe deoparte materialele se scurgeau pe suptpodurile asezate in dreptul umbletului lor, pedealta Prahova curgandimediat la stanga soselei,potmoalele cdzute pe ea se curatau de cantonierisi, aruncandu-se in Prahova, erau luate de cu-rentul apei i târate la vale. Dar odata cuconstructia caii ferate (1879), s'a corectat albiaPrahovei, trecânduse la stAnga liniei ferate,asa ca soseaua a rätnas intre aceastä liniecoaste; potmoalele, nemai fiind luate de cu-rentul apei, s'au gramadit intre klm. 114115, in cantitäti enorme, ridicAnd chiar dea-supra nivelului platformei soselei fundul vecheimatci a[Prahovei. Un sir de ani s'a dus luptaprin cantonieri in contra acestor potmoale,luptd fara spor, amintind butoiul Danaidelor.

si


Nemai putându-se birui cu ridicarea pot-moalelor, s'a pardsit, prin anul 1886, vechiultraseu pe sub ooaste, construindu-se o vari-antd, mai aproape de calea feratA, cu aju-torul cantonierilor, fdrd studii prealabile, färäsupraindltare. Cava timp circulatia a fost satis-facatoare; dar valul potmoalelor a ajuns säpreiingd i acest traseu i In curdnd s5. treacdpeste el. Iard§i curatire neintreruptd, pAndce, In anul 1907, dirigenta a executat untraseu definitiv, supraindltat, intre klm.114+355-115+ 171, pe 816 m. lineari, cu taluselepereate, cu un pod de beton armat. Cinciani au treed:de atunci i varianta Cernica"se mentine prefect, nemai avánd a se teme-de potmoale.

3) In anul 1870, Eforia Spitalelor Civileconstruind cel otel subt mdndstireaSinaia a executat i un parc (astdzi existent,In parte schimbat in urma clddirea cazinoului),deviánd calea nationala la dreapta, spre malulapei Prahova. Aceastd curbd a rdmas nes-chitnbata pand astdzi, pe 400 metri, intreidm 128+100-128+500, adicd partea Intrestrada Spatartil Cantacuzino i strada garei,

d'intai

158 NESTOR URECHIA

pe laturile careia s'au construit otelul Caraiman(pe stanga) i Po§ta (pe dreapta.)

4). Intre Sinaia qi BWeni, in dreptul klm.132 (dupa intersectia ose1ei cu linia funi-cularului ducand la cariera de piaträ din mun-tele Piatra-Arsa) iar4i soseaua, arzatà subcoastä, era mereu acoperitä cu materiale näruitede pe grebenii muntelui Piatra Arsa; In anul1886 s'a rectificat pe 400 m. L, preferandu-seapropierea de raul Prahova, ceeace a re-clamat in urtna constructie de ziduri i blo-caje in spre

4). Alte consideratiuni au impus schimbareatraseului la intrarea In BWeni i anume: intreklm. 135+500-135+800, la dreaptastanga soselei, se afla instalata fabrica de hal--tie Schiel. In acest punct soseaua era ca unfel de curte a acestei fabrici; cu toata buna-vointa conducatorilor ei i staruinta serviciuluide intretinere, vepic partea aceasta a soseleiera incurcatà de materialele fabricei i circu-latia impedicata. 0 atare stare de lucruri ne-putand dainui, s'a construit de dirigenta, encheltuiala fabricei, o variantd, pe dreapta, Inlungime de 230 metri lineari, Intre klm. 135+585-135+824, cu un pod de piatra peste

apd.

si 13


Valea Jepilor. Cu chipul acesta s'au impacat ne-voile si ale fabricei si ale circulatiei pe calea na-tionald.

In afard de aceste variante inai insemnate,a fost nevoe de a se deplasd soseaua in maimulte locuri, pe mici lungimi, pentru a in-gddui asezarea liniei ferate Ploesti-Predeal.Numai asà se explica cd in unele puncte, undecele cloud cài sunt aproape una de alta, sta.lpiide hotar ai C. F. R. se aflã dincolo de so-sea, ceeace dovedeste cä linia feratd a calcatpeste traseul cäii nationale.

La acest paragraf se cuvine sä aláturdmvorbirea asupra Variantelor oselei, in Sinaia,care nu fac parte din chiar trupul cdii ha-tionale, ci sant niste ramuri ale ei. Acestevariante, I-a si a II-a, au fost construite pentrua descurcà circulatia pe soseaua propriu-zisd,in strdbaterea orasului Sinaia, pe partea nu-mita' Bulevardul Ghika. Numdrul vehicu-lelor, care circuld pe acest bulevard in timpulsezonului de vilegiaturd, mdrindu-se din anIn *an, s'a simtit nevoia de a se abate dinacest drum cel putin carele de povard. S'aconstruit dar o ramurd a cdii nationale, incentrul Sinaei, dupd cum urmeazd:

160 NESTOR URECHIA

1) In toamna anului 1904 s'a inceput cons-tructia unei prime variante, pe dreapta cäiinationale, plecând din km. 126+640 al acesteici (intrarea in partea centrala a Sinaei)ducAnd, pe sub poalele platoului pe care easezat bulevardul Ghika, pe malul drept alraului Prahova i paralel cu linia ferata, laGara Sinaia, pe o lungime de 1 klm. + 500 m.Lucrarea s'a terminat in vara anului 1905 sia costat 52.000 lei (34.000 lei in mediepe kilometru).

2) Prima varianta construità sosind numaipana in dreptul galei Sinaia, probIema rani-

circulatiei pe bulevardul Ghika nu s'a re-zolvit decal partial. Pentru deslegarea pe dean-tregul a problemei, urma sä se inddeascäacest crAmpei de sosea, prelungindu-ldincolode gara i legandu-1 cu calea nationala, laesirea din Sinaia. Aa s'a i facut in anul1911, and s'a inceput constructia celei de adoua variante, adicä prelungirea primei va-riante pânä In jos de catunul Gura-Padurei-pe o lungime de 1 klm.+ 864 metri. Lucra-rea proectatä i executata de Serviciul deStudii si constructii s'a terminat in anul 1912,and s'a si dat in primirea serviciului de

rei


intretinere al cdii nationale Câmpina-Predeal.A costat lei 189.000. (101.000 lei in mediekilometrul).

Lungimea totald a celor cloud variante estede 3 klm.-1-364 m. Se aflä pe ele 16 poduri(poduri, podete i tub* din cari 7 de betonarmat. Aceste cloud bucdti de sosea fiind inmare parte scAldate de rAul Prahova a tre-buit sd fie apärate prin blocaje; varianta adoua fiind Incd si mai intratá In matca Pra-hovei este aparatä i prin doi pinteni de blo-caje, lungi unul de 100 metri, cellalt de 85metri.

La capaul variantei a doua s'a construitun canton, de cdrärnidd aparentd.Priveltsti ,si poresti. Calea natio-

nath. ampina-Predeal strdbate tinutul \rail

Prahovei, mai intdi deluros, apoi cu totulmuntos, infatisand pozitii, unele pline de far-mec, dar cele mai multe marete prin sdlba-ticia ce natura o desfäsurd jur imprejur.

Dela muchia de unde, esind din Câmpina, In-cepe cel d'intdi scobords Frpuit, privirea co-prinde valea Prahovei, cu platoul Brezelor la.stánga, iar la dreapta munii, pe care stau cuibd-rite satele Cornul i Sotrile.

Nesor Urechia. Drunna Bmovului. 11

si

pozifil

162 NESTOR URECHIA

De pe platoul pe care se sue apoi calea,platou care vara este rAzator, cu pajistilelivezile sale de pomi (nuci, cirei, viini, pruni),vederea este liberä mai mutt pe stánga, spredealurile cele golase din spre judetul Dam-bovita, iar pe dreapta, din and in and, sedeschide o strungä une echappée", prin carese iteste matca Prahovei märginitä de muntiidela rasärit. Vedere Intreaga asupra muntilorComarnicului avem apoi dela inceputul ser-puiturilor de scoborAs de pe platoul Brezelorspre Comarnic. La esirea din acest sat so-seaua este tdiatä de un sir de vat, fdrä ape,pe vremuri obisnuite, scrijilAnd dealuri sterpe,scorborosite, pe care nu creste fir de iarbá

nici un copac, ci deabia cAtiva märäcini.Dar partea cea mai pitoreascl a acestei

sele se afld intre catunul Cernica (klm. 115)catunul Izvor (klm. 123); pe aceasta dis-

tanta ea este agatata, cu mare indrasnealä,pe inältime, la mijlocul coastelor, tivitd ladreapta de zidurile muntilor, iar la stAnga secascä prapastiile, in care rAul Prahova ti ros-togoleste valurile, curgAnd aci pánzA, aci sdren-luite de stancile statornicite in cale-i.

Cine vrea s. judece maretia tabloului, tre-

si

so-

DRUMUL BRA pvuLUI 163

bue sa se sue pe muntii de dincolo de raulPrahova, de pilda pe Alepuva, deasupra pi-torescului schit Lespezi. De ad va vedeàdesflprandu-se dedesubt, in genuni i chei,apele Prahovei, In albia careia alearga linlaferata; mai sus va urmari cu privirea svar-colirile de balaur ale drumului Bra§ovului, cu§erpuituri scrise pe clinele muntilor de ori-ginalul parapet in arcuri, aqa de bine numitsprincene". Dar ramanand pe qpsea i ajungandin catunul Posada, drumetul, iubitor de pri-vel*i de ale naturei, se va sui pe podeagulcantonului din acest catun, peste drum decastelul Bibescu. De ad va vedea alergandspre miaza-zi dealurile desprinse din OrulCarpafilor, descrescand in zare. La dreaptase odihne0e platoul Brezelor cu livezi zAm-bitoare; de desubt Prahova, smuncindu-se1110AI-sit din .chei Intunecate, se revarsa trite()albie larga, Dunäre, udand insule de verdeata,unde salcia pletoasa i plopul argintiu se in-fratesc cu cetina ro0e.

Din locul acesta Inca se zarWe intalaoara, proectandu-se pe cer, la miaza-noapte,falnicii Bucegi, parcà stavilind spintecaturaPrahovei, stralucind iarna de zapada Wernuta

164 NESTOR URECHIA

cu nemiluita pe spinarea lor. Mai departecalatorul da de genunile fioroase ale vailor-0110, Surpaturi, Sipote, Marului i Bogdan,care pe vremuri. opreau in loc i Ingrozeaudrumetii pe vechiul drum al Brovului.

..Apoi, de pe frumosul platou al- Izvorului se.desapara panorama Bucegilor, Incepand cuColtii, Várful-cu-dor, Furnica 0 mai In fundJepii i Caraimanul, a caruia §ea se Incovoaearmonios pe cer. Intram in Sinaia, devenitäoraq, cu vile cochete, in0rate dealungul caiinationale numita Bulevardul Ghika, In centruiacestei localitati de vilegiatura 0 de rerdinta.regald, pe vara. Pdcat ca. din Sinaia chiar,wzata ca intr'un cazan, nu se prea \Tad Bu-cegii; la aceasta contribue i plantatia multprea crescuta de 20 de ani. incoace 0 careastupä aproape orice vedere in timpul verii.

La e0rea din Sinaia, la o cotiturd, undese afla i o banca cu acoperi, intr'adins acia§ezata, Inainte de catunul Gura - Padurei,maret se profileaza pe stanga crestele mun-tilor Piatra-Arsa, a Jepilor man i mici 0 aCaraimandlui, iar in fund se zaresc satele Po-iana-Tapului i Bqteni. Alta vedere te des-.Ltd, o vedere de amanuntimi ale Claii mari,

Cum se vede Valea Prahovei, din Posada, din curtea cantonului, spreSud. Jos rani Prahova cu linia ferata; la stanga dunga alba este Ca lea na-tionala Campina-Predeal, ducand la Comarnic. (Vezi pag. 163).

Cum se vede Valea Prahovei, din Posada, din curtea cantonului, spreNord. In vale rani Prahova cu linia ferata; dunga alba din dreapta estecalea nationala Campina-Predeal, ducand la Sinaia. In fund Bucegii albicle zapada. (Vezi pag. 163).

00. 10 11

`'

. : 4,

-

DRUMU L. BR A§OVULUI 165

pisc inaintat al Jepilor mid, dacd, ajuns tncentrul catunului Poiana-Tapului, te asezi peo banca mare de piaträ fixata pe dreaptagoselei.

Dar cea mai minunata priveliste, si care sepoate comparà cu cele mai frumoase prive-listi din Elvetia, este panorama. Bucegilor,care se desveleste pe calea nationala in Bus-teni, sau si mai bine de pe platoul munteluiZamura, de dincolo de fAul Prahova, undeconstruitä o qosea comunald care trece pedinaintea Castelului Gh. Cantacuzino. Minuneaminunilor este acel zid urias al Bucegilor, custâncile lor rascolite, cu navala sulitelor lorpietroase, cu unduldrile padutii de brazi,

zade, care captuseste poalele i o partedin coastele bor.

Dar pe data ce, la capatul Bulevarduluidin Busteni, treci de tunelul caii ferate i.

cotesti, viziunea Bucegilor piere. Si de aciOra la Predeal calltbrul umblä lute() valestrAmtd, rndrginitä de doua siruri de .munticu cEne repezi, impadurite des. Uneori coas-tele se lasa mai taragänate i, la guri deválcele, se itesc poeni drag*.

Natura ad perdut salbaticia care In-

e

.

si-a

166 NESTOR URECHIA

groze§te pe drumet intre Cernica 0 Bt.teni;dealungul Prahovitei ea este, cum ar zice la-tinul, amoena, placutä, raspandind un farmecpotolit.

Dupa pasajul de nivel al caii ferate, Indreptul manastirei Predeal; se poate privl,la stanga, In departare, la cei doi munti dinurma din lantul Bucegilor, Morarul cu acelelui fine, Buc§oiul cu spinarea-i de mamutpreistoric, iar la spatele Morarului ghiceti castä rezemat Omul cel mai tuna lt varf al Bu-cegilor (2508 mad).

Neindoios este ca pentru iubitordNaturei celmai interesant anotimp In tinutul acesta delapoalele Bucegilor nu este primAvara, de0 ta§.-nelile apelor Inmultite 0 capriciile de fläcauale lui April, care aci radesoare caldacizarnbeqteninge cu soareacI se Incruntdploud cu bäqici, aduc variatii de aspecte alevremii, pe potriva sufletului setos de schimbariale omului; cel mai interesant anotimp in-aceastä regiune nu este nici vara nici iarna,cu veqtmintele lor prea verzi 0 prea albe,ci toamna. Prin Septembre cade bruma 0atunci un adevarat cantec al colorilor izbuc-neqte din padurile muntilor, Cu toata gama


roplui i galbenului, fagii cei d'intaiu Imbra-candu-se cu amnia, care iute se rugineqte,aninii mai jos batând Inca ca.tva. timp .In al-bastru, mai sus zadele (melezii) trecand delai-oFat la galben din ce In ce mai §terstotul proectandu-se pe verdele nemuritor albrazilor, pinilor i moliftilor. Cat de nesimtitorsä fii la aspectele naturei, cat de nevazatoriochi sä ai, nu se poate sa' nu te opreascatintuit acest tablou, demn de penelul celormai patrunzatori peizagi§ti

Amintiri din trecut.Monumente. A-mintirile din trecut se Infaptuesc pe caleanationalã Campina-Predeal In cruci i fantani.

Cu deosebire se datore0e pietatei locui-torilor un .nurnär de cruci Infipte dealunguldrumului, intre Campina i Predeal. Cele maimulte sunt cAzute, ciuntite, pe trei sferturiInghitite de pamant, cu slovele terse. Amizbutit sa lämuresc trecutul numai a catorva.A$ Crucea Dochiez, de pe, j'clreapta, in Breazade jos, In klm. 100+ 720, care, dupa spuseleunor batrani din acest sat, ar fi fost ridicatäacum o suta de ani (prin 1812?) de unulPavel Irimoiu; acest om ar fi trait 110 anil

Apoi douä cruci wzate una langa, alta, pe

si

168 NESTOR URECHIA

dreapta, la km. 102, in Breaza de jos, ridi-cate de locuitorul Nicolae GA Ica, una in 1870,cealalta in 1888, datand dar de 43 0 25 de.ani. Curios este cä inscriptiile lor sunt inslove cirilice, chiar i cea din 1888!

Mai este apoi o cruce de piatra in catunulIzvor, pe dreapta,Ja. khn. 124+500, asezatä,dupa cum spune inscriptia cirilica, in anul1862, acum .51 de ani.. Am aflat dela unbätran carutas, din partea locului, ca. ridica-torul acestei cruci a fost unul Duta Burta,arendas, care locuia in hanul inca in fiintáastazi, de pe muntele Setul (klm. 122-123al soselei). Dar o cruce cu adevarat intere-santa este aceea dela Geanone, intre Busteni

Azuga, pe dreapta, in klm. 139, pe zonarselei. Aceasta cruce de lemn de stejar s'apastrat mai bine decat o cruce de piatra,desl. este din anul 1824, adicd, a fost ridicata.acum 89 de ani! Inscriptia ciriIic., pe caream descifrat-o, glasueste astfel: Ridicatu-s'acrucea aceasta in zilele prea luminatului domnIon Grigore Dumitru Ghica VV. in anal aelaCristos 1824. Ridicatu-s'a aceas sfânta cruce.cu ajutorul lui Durnnezeu . . . . lui .Gheorghe.

. (un rand nedescifrabil qi la. capatul

Crucea Dochiei ridicati in Breaza de jos, inanul 1812, de Pavel Irimoiu, care ar fi trait 110ani. (Vezi pag. 167).

Doug crud ridicate in Breaza de jos de Nicolae167-168).Gala, in anii 1870 vi 1888. (Vezi pag.

DRUMUL BRAFIVULUI 169

randului pare-se a fi numele Dupainformatiunile luate dela o batrând in varstade 80 de ani, din Azuga, Salumia a lui DanPoenaru,. ridicatorul acestei cruci a fost _unmocan din Sacele, Ghita Burduloi. Legendaadaoga. ca acest act evlavios ar fi fost ur-mator descoperirei unei comori de care nu-mitul mocan. Locuitorul Gheorghe Cornenaqudin Azuga a facut acum doisprezece ani unkio§culet de adapost crucei; am dat-o in in-grijirea de aproape a cantonierului punctului.

Sa insemnärn ad i cateva fantani con-struite de locuitori, dintre cari unele le-amreparat. AO; lantana din Breaza-de-sus, pestanga, la klrn. 106+350, construita de doipreoti in anul 1863, reparata de dirigenta §o-selei in anul 1908; fäntana din catunul Posada, sub zidul imprejmuitor al castelului Bi-bescu; pela 1853, cand s'a sistematizat" qo-seaua in punctul Posada, curgea, in dreptulactualului km. 116+900, un Opotel pe unuluc de lernn; apa acestui Opotel fiind ceamai bura din imprejurimi, principele Gh. Bi-bescu, iri anul 1897, i-a facut un basenaq,iar in anul 1907 dirigenta §oselei a pus pezidarii serviciului de au construit 0 ci0nea de

Mihai).

170 NESTOR URECHI A

piatra In regula. Mai avem Inca fantàna dincatunul Izvor, pe stanga, in klm. 125+500,construita de familia aucu, dimpreura cu e-remonahul Diadocu in 1888 qi reparatä denoi in 1909.

Amintiri din trecut mai sunt 0 rama4ite1eunor ospatarii de pe vremuri; a0., ruinilecArciumei dela Fruntea lui Väsii -pe stánga;aceastä ospatarie ar fi fost claditä acum 95de ani, prin anul 1818; tot astfel ruinile ha-nului La Slonul de piatra" (care han a fiin-tat in secolul al XVIII-lea), aflatoare astazipe dreapta caii nationale, despartita de acea-sta prin linia feratd, la intrarea in BVeni, peun foarte frurnos platou al muntelui Zamura.

Rarnâne sä addogarn cAteva vorbe asupramonumentelor cladite pe laturile caii natio-nale Campina-Predeal. Notam cloud de acestea:

fin Azuga, pe dreapta, la klm. 140 +200, infata bisericii, monumentul ridicat in amintireaCompaniei VIII Dorobanti Prahova, care aluat parte cu barbatie la rásboitil neatarnarei,monument inaugurat in anul 1904. Este in formade piramida trunchiata, depiatra de Carairnan,cu atributele rasboinice (ghiulele, sabie, dra-pel) 0 marca tarii de bronz, iar la vArf vul-

_


turul cu aripele deschise, tot de bronz. In-scriptia de pe soclu, din spre calea nationaIa,suna astfel: Intru amintirea i spre vesnicalauda. a Companiei VIII de dorobanti dinPrahova, care a luat parte cu barbatie la ras-boiul independentei si in deosebi a vitejilorLica N. Nicolae, Mustard Vasilejrica Mihaifiji comunei Predeal, care au cazut in lupta,pentru neatArnarea tarei i marirea neamuluiromânesc". Iar inscriptia din spre biserickeste urmatoarea : In anul XXXIX al binecuvân-tatei domnii a Regelui Carol I, marele capitanInteleptul ocannuitor, Consilierii comunali IonG. Babes i Petre Scheeser, primarul AronJinga, medicul D-r Mihail Georgescu-Carpa-tianu, inginerul Nestor V. A. Urechia; insti-tutorul Dumitru Rapeanu i veteranul PetreDascalescu, Insarcinati de obstia locuitorilor

ajutati de Primaria Comunei Predeal, scoaladin Azuga, Banca populara Pelesul", BancaSinaia", Wilhelm A. Rhein, Samuel Schiel,Marco si Paolo Rosazza, Carol Scheeser, Ni-colae Hogas si Luca Rosa au ridicat acestmonument".

Al doilea monument este bustul ridicat dePredeleni lui V. A. Urechia, In catunul Pre-

172 NESTOR tRECHIA

deal, pe stanga soselei (klm. 147+600), innoul parc. Pe soclu se alflá urmatoarea in-scriptie: Lui V. A. Urechia Dascalul Roma-nismului 1834 1901. Admiratorii stii dincomuna Predeal, 1908" 1).

Poduri. Socotind cA podurile acute dinlemn, material iute putrezicios, nu stint trai-nice, i, trebuind a fi reparate mereu, devinprea costisitoare, foarte cuminti au fost ingi-nerii cari au construit soseaua; Camina-Predeal,eautand a o inzestra aproape numai cu poduride piatra, asa ca in 1898 din 260 de podurinu erau decat 7 mixte (pile si culee de piatra,tablier de lemn) si 11 de lemn; iar astazi auramas 6 mixte (din care, de aminteri, numaidoug 'sunt de luat in seama), pe cand celede lemn s'au redus la doua, care n'ar fi pututfi Inlocuite decat prin viaducte scumpe. Acestepoduri de piatra, in majoritatea lor, s'au pa-strat bine, cum de pilda podul Floriului (klm.116+358) care, desi cel mai mare si inalt(18 metri) n'a costat, de and a fost con-struit, adica de -mai bine 50 de ani incoace,

1) Acest bust este opera eminentului sculptor venetianEttore Cadorin.II-I

lui \ A. Urechi.i, ridicat de Preddeni,in I Ob, iii pare II thin Prede.d.

Banat de piatra pentru ase peNoane.

,"Ai

It3,4941 ,,

4 4tv'41

&mid1,

JTT....7°. -

Nord

DRUMM. BRA*OVULUI 173

niciun ban. Putine au fost podurile de piatrA,care au reclamat oarecari reparatii.

Nu tot a$a. putem zice de podurile mixte;Campinita (klm. 96+ '730), Batrioara (klm.113+588) 0 Surpaturi (klm. 119+ 935) aucerut mereu reparatii si chiar inlocuiri de ta-bliere; podurile de lemn Oratii (klm. 119+43'7) si ipote (klm. 120 +591) au fost repa-rate, reinoite, consolidate, reconstruite de unmare numar de ori.

Un singur pod de piatra Insemnat 0 anumepodul Vadului (klm. 98) a dat mult de lucruIntretinerei 0 a costat scump. Se cade sa1consacram aci cateva randuri:

Podul Vadului. .Este asezat peste raul Pra-hova, la klm. 98., adica 3 kilometri dupäesirea din ora0.11 Campina. Acest pod a fostconstruit, in anul 1861, odata cu soseaua Plo-eti-Campina-Podul-Vadului; a fost de piatracu bolti, proectat pe o lungime de 91 stan-jeni 0 jumatate, adica. 181 metri. 0 nota.anexata la capitolul Serviciul extraordinar"al budgetului Ministerului de Lucrari Publicedin 1862 lainureqte ca la cei 77 1/2 stanjenilungime, cat se socotise mai intai, i se adaugain ca 14 stanjeni, pentru care supliment de lun-

'174 NESTOR URECHIA

gime se prevedeà in budget 0 un suplimentde Cheltuiald i adica 113.000 lei (vechi)--=41.852 lei (noi); de unde conchidem ca podulintreg va fi costat maibine de 300.000 lei(noi), cu at"at mai mult nä a avut o lungimede 198 metri cu 11 deschideri de 18 metri.Dar iata cá vine potopul cel mare din 1864;naqterile boltilor podului Vadukii fiind foartejos, marea massa de materiale aduse de furiaapelor a stavilit trecerea pe sub pod; pe deaka parte, nivelul extrem de ridicat ce vorfi avut apele, adicA 5 metri de la actualuletiaj, au facut ca puternicul curent sä treacäpeste nivelul podului i sä darArne boltile. Inurtna acestui dezastru, spre a se da mai Multälumina' sub pod, s'au inaltat pilele i s'a arzatpe ele un tablier de lemn astfel aIcgtuit: opodina rezistenta sustinuta. de 5 ur0, formatidin cAte doua grupuri de grinzi suprapuse:apoi sub grinda subur0 i doua rAnduri decontra* Si moaze (cleqti.) Ur0i erau arzatipe o baba din zidarie, iar contrafirle se reze-mau la capatul de jos pe o baba, asemeneaziditä in pill. Totul bulonat. Un cub de lemnä-rie enorm, de un aspect foarte greoi. i ne-gre0t ca a inceput apoi dantul reparatiilor,

DRUMM., BRAVVULLTI 175

consolidarilor i reconstructiilor. In 1883 con-solidare ; in 1884 reconstructia tablierului; fri1893 reparatia parapetului; in 1896 reparatiapodului. In 1901 i-am inlocuit podina cu po-dina de stejar, i-am reparat zidaria pilelor

culeelor si am asezat blocaje in jurul lor(lei 34.000). In 1908 tablierul acestui pod erainter) stare de descompunere destul de inain-tata; calea pe pod prezinta ondulatii, iar latrecerea carelor, 0 mai cu seama a automobi-lelor, oscilatiile erau puternice. Nemai putandfi vorba de reparatii, i budgetul neprevazândsuma necesard reconstructii complecte a podu-lui, ne-am multumit sd sustinern suprastructuraprovizoriu, prin niste palee intermediare corn-puse dintr'o baba i cloud contra* ; un felde carje de un aspect prea putin estetic. Insfarsit in 1910 s'a mai consolidat podul prinadaosul a cate doi ursi suplimentari. Toateaceste reparatii i consolidari privitoare la tabli-erul de lemn, executate din anul 1883 [Anain 1910, au costat in total lei 125.000!

In sfarsit in anul 1910 s'a inceput constructiaunui pod nou de beton armat, dupa un pro-ect foarte bine studiat de Serviciul de studii

constructii. Circulatia pe vechiul pod a fost

+ma .4111111.MEM In-MC=isessam.enZWIla

'4/1510-6.47.1fidiffi /110111'"?.%Imo um avl.

rivimIamb Tormasebrou

1=111l1111..1.12101111PIn.a.

.1.6,11.4Z

WAY aAas11101114/11E42,,ratisafailinv

IMIZIMMIfgralIf "MAW EN:irac

Una din cele 11 deschideri ale vechiului Podul Vaduluir(1865-1908).

Noul Podul Vadului, peste rani Prahova (klm. 98), dat in circulatie inanul 1912. Lungimea 136 m. Observati silueta fini i eleganta a acestui podde beton armat (vezi pag, 173 178).

Podul Floriului (klm. 116+358) cel mai inalt pod al clii nationaleCâmpina-Predeal (18 metri inaltime). Construit odat5 cu moseaua, campela 1859,

1111111

DRUMUL BRWVULUI 177

oprita, cki devenise primejdioasa; in varaanului 1912 s'a terminat podul cel nou i s'a

dat drumulAcest pod are o lungime totala. de 135.60

metri (in loc de 198 m. lungime exagerataa vechiului pod), dupä cum urmeaza:

7 deschideri intermediare a 15.60 m.=109.20 m.2 deschideri extreme a . 11.70 m= 23.40 m.2 console in spatele culeelor a 1.50 m.= 3.00 m.

135.60 m.

Racordarea cu malurile s'a facut prin douadiguri de cate 125 m. lungime. Inaltimea po-dului este de 5.50 tn. dela etiaj. Podul are8 pile si doua culee, cu fondatii panä la 3metri supt etiaj, asezate pe argila vandtacompactä, aproape petrificata. Pilele sunt inintregime de beton armat (3,40 in. inaltime).

Culeele sunt compuse fiecare din patrusthlpi,de beton armat, reuniti la partea superioaráprintr'o grindä de beton armat. Tablierul estealcatuit din grinzi de beton armat i anumegrinzi console si grinzi independente; In totalstint 4 grinzi console cu hingime de 23.40m., plus dotiã console de cate 3,90 in. Grin-zile independente sunt 3 intetmediare (7,80 m.

Nestor Urechia. Drumul Brafovului. 12

si

178 NESTOR URECHIA

lungime) 0 2 extreme (9,30 m. lungime). Lir-gimea podului este de 6,80 m. din care 5metri partea carosabild, plus doui trotuare decite 0,90 m. litime,

Partea carosabila este Impetruitä cu piaträsparta push' peste un strat de asfalt de 3 cm.grosime aezat pe beton. Trotuarele sunt as-faltate. Digurile de apirare sunt formate din-tr'un rambleu de pimint pereat in partea dinspre api.

Costul total al acestui pod a fost de lei158.170, din care pentru podul propriu zislei 110.538, ceea ce dA. pe metru liniar 815lei, pret foarte modest.

Noul podul Vadului se prezinti In excelenteconditii de soliditate 0 are o silueti fini i ele-ganti.

Un alt pod de pe calea nationala Cimpina-Predeal, interesant prin Intimplarile lui, estepodul de lemn de pe Valea Oritillor, desprecare iara.0 se cade sá spunem cite cevi.

Podul Ord/iilor. Nu mai repetdm aci celepovestite de cilitorii de pe drumul Brapvuluidespre faimoasa ,vale a Oritiilor, faimoasa.prin primejcliile cari ingrozeau pe trecitori Inacest punct.


Torentul Oratiilor croit pe vremuri omated., din ce in ce mai larga i adanca pemasura apropierei de valea Prahovei, prinniste terenuri sistoase, lipsite de mice stabi-litate. Inginerul care a execufat proectul caiiIntre Posada i Izvor (probabil inginerul fran-cez Lalanne) a cautat sä aseze soseatia catmai aproape de obarsia, de basenul de recep-tie a diferitelor torente intalnite pe aceastadistanta i asa a facut in deosebi pentru Ora-

Cu chipul acesta, n'a fost nevoe de unpod cu deschidere mare, albia puhoiului fiindmai stramta, cu cat te urci mai in sus. Debuna seama Ca constatanduse dintru inceputlipsa unei baze solide pentru asezarea deculee de ziddrie, s'a renuntat la construireaunui pod de piatrd, inlaturandu-se astfel i ocheltuiala prea mare. S'a adop tat o solutieprovizorie i adic a. s'a executat un pod pedeantregul de lemn, alcatuit din tr'un tablierde lemn asezat pe cloud culee paralelipipedicede Wine, In forma de casoae (cotete), urn-plute cu bolovani.

S'a facut in urma zadarnice incercari deconstructie a unor picioare de ziddrie; 'Anäin anii din urmd se putea distinge ramasitele

tii

180 NESTOR URECHIA

unui astfel de picior zis a lui Frunzil (in-ginerul care fácuse incercarea), mai la valede locul actualului pod de lemn.

Astfel se lAmureste caracterul de provizoratpe care-I pAstreaza" Inca astäzi podul Orätii lor.

Aceastä trecaoare a Oratiilor a fosteste ca o ranã deschisA in trupul cáii natio-nale CAmpina-Predeal; in acest punct situa-tiunea este cea mai nepriincioasä pentru ase-zarea unui pod. De sus, din dreapta, subtactiunea apelor superficiale si de infiltratii,coasta alcátuitä din sisturi cu totul fkämicioase,se porneste cu intreg materialului ei de pa-mant, pietre i arbori, umplând soseaua pelungimi i inaltimi de necrezut; la stânga, to-rentul, la viituri mari, adanceste matca, scor-mone i scorboroseste malurile i acestea nemai având pe ce sä se rezeme, se lasa. in jossi cu ele se lasa i oseaua. Podul el 1nsusi,neputánd da liberä trecerea cubului enorm demateriale aduse de puhoiuf furios, se rastoarra,e distrus.

Iata cAtevà date cu privire la lucrarile exe-cutate la aceastä trecaoare a Oratiilor, in-cepAnd cu anul 1876: In 1876, refacerea tablie-rului podului; In 1879, consolidarea malului

DRUKUL BRA§OVULUI 181

drept al vdii; in 1879 0 1880, reconstruireaculeelor podului i intdrirea malului drept alvaii; in 1881, lucrdri de aparare la pod; in18822 largirea i consolidarea §oselei in prejmapodului; in 1889 0 1890 constructia podului,precum 0 a unui pod provizoriu. De bundseamd cà cu aceastá ocazie s'au construitnite baraje de lemn, in matca torentului, Inaval de pod, ale caror urme le-am aflat in1898; cand am executat lucrari in Valea Ord-tiilor : in 1895 reparatia podului provizor.

In anul 1898, noul serviciu special de in-tretinere al cdii nationale, cercetand podulOrdtii ii gdseqte in stare de putreziciune, cudeosebire cotetele; neputand fi vorba de re-paratie, se hotär4te reconstructiea podului.Fe langà aceasta, din pricina ploilor neince-tate din vara acestui an, coasta muntelui s'adespärtit in codri amenintatori i oseaua fiind,in preajma podului Ordtiilor, de-abia de 3metri ldrgime, trebui lArgitd i curatitä,

Anul urmätor 1899, in urma ploilor dintoamnd; qoseaua la capdtul de spre Sinaia apodului Oratiilor, care dupd pitoreasca expre-sie a cantonierflor, era 2,ingenunchiata", adicaprezintà in lungul a 80 metri o lasAturd cam la

182 NESTOR URECHIA

mijloc, adancg. de 2 metri, s'a mai läsat inchin cateva puncte, in care s'au ivit crapaturicurmezir, precum qi alte cräpaturi neregulatepe platformä i pe talus; o parte din talusulstang, din spre aval de pod, s'a §i pra-buOt cu totul, platforma §oselei ramanandintr'un loc de-abia de 3 metri largime. Toateacestea au provenit din actiunea massei Halidea torentului, care a nal/lit asupra maluluistang, al carui picior cuptorit nu a inthrziatde a disPare, provocand lásarea i prabuOreaterenurilor superioare. Vechile baraje de lemndin matca vaii fiind putrezite nu s'au pututimpotrivi acestei actiuni a apelor napraznice.

Leacul era vadit: construirea unor barajein fundul matcei, care sa alba de efect, prinpotmolire, indulcirea pantei i prin urmaresldbirea puterei apelor navalitoare. S'au exe-cutat patru de aceste baraje pe o lungime de60 metri, cel d'intai arzandu-se la 14 metriin aval de pod.

Fiecare barai a fost alcatuit din trei casoaede 5 metri inaltime mijlocie, din varghii debrad; golurile casoaelor erau umplute cu bolo-vani, i complexul lor avea in plan formaunei potcoave din trei linii frante, casoiul din

DRUMM. BRA§OVIULU 183

spre talusul prabusit fiind mai gros si maiMalt i puternic infipt in piciorul malului. A-ceasta lucrare, absolut necesara, a costat lei14.800 (3.700 lei de baraj) 0 a fost fare-gita, in primavara anului 1901, prin plantarea,pe acest talus, a trei mii de sàicii, care s'auprins minunat si au sustinut destul de binestratul de parnant superficial al malului inchestiune 1).

Dar iata ca in acelas an 1901, toamna, Inurma unor ploi torentiale, coasta muntelui,pe dreapta, iar5.0 se pune in miscare 0 a-duce materiale pe sosea. Construim pe aceasta.parte (la capatul de spre Sinaia a podului)la piciorul coastei, un zid de sprijinire, cu unsant de zidarie dealungul; pe coasta insäiplantam una mie salcii i, In acelas timp,executám mai sus un plit de zidarie, de200 metri liniari, care sa aiba de scop de aculege apele venind de pe creasta muntelui.

In anul 1904, odata cu reconstructia ta-blierului podului Sipotelor, se fac cateva re-paratii tablierului podului Oratiilor.

In anul urmätor 1905, in luna August, se

1) Mare parte din aceastl plantatie este in fiintA i astalzi.

184 NESTOR URECHIA

narue§te §oseaua de spre Comarnic, pe treinietri argime i 30 metri lungime. 0 rein-tregim; §ease luni mai tarziu, in Februarie19Q6, se prabu§eqte, lucru ce nu se intAm-plase Inca, coasta pe dreapta, de spre Co-marnic. Despotmolim oseaua i rásturnániun bloc de pämânt de zece mii metri cubi,care rärnäseEe atArnat, amenintätor.

In toamna anului 1907, qoseaua la capatutpodului de spre Sinaia iarä§i incepe a se läsa.qi se ivesc crapAturi ingrijitoare. Racila este,fara indoiald, la poalele talusului din stanga;cele 4 baraje construite cu 9 ani mai inainte§i-au produs bunul efect de a sustine acesttalus; dar acum sunt potmolite, dislocate qiparte putrezite. Trebue, fárä rdgaz, ga.' sit akäsolutie energicg. ImitAnd ceea ce fa'cuse di-rectia cilor ferate la Valea lui Bogdan, cons-truim un baraj de zidärie, din mal in mal,la 114 metri in aval de pod, de 24 de metrilungime laI creastà, de 12 metri inältime indreptul fundului matcei i tot acl avand ogrosime de 5 m. in fund §i de 2,60 m. lacoam5..

Acest mare zid-baraj urrnA sà aibà ca efectotmolirea treptat, treptat, dupa fiecare ploae,

DRUMM BRA$OVULUI 185

a fundului vaii in aval de pod, asa dar si sca--derea pantei si prin urmare imputinarea iuteleiapelor si deci a puterei lor de scormonire si man.care a poalelor malurilor. Dar buna chibzuintaa dirigentei soselei nu tinuse socoteala de räu-tatile puterilor oarbe ale Naturei. . . . . Catreseara zilei de '7 Julie 1908, o descarcareextraordinard de nori ingramaditi intre Posadasi Orätii pricinueste pustiirea intregului tinut,face mari stricaciuni si caii nationale si caiiferate, intrerupAnd circulatia pe ambele si sin-gurele artere de comunicatie de pe Valea Pra-hovei:1). In Valea Oratilor, coloana de materialadusã de viitura furioasä de apa a atins inal-timea de 20 metri imediat in aval de pod;negresit ca podul cu inaltimea lui de 10 metria fost rasturnat si comj lect distrus. In ace-las timp au fost nimicite si cele patru barajede lemn: toata aceasta massa enorma de

1) &le ce unneald le-am luat, in esentd, dintr'un studiuintitulat In luptd cu apa", elaborat de ajutorul meu D-1Al, Basturescu.. Acest studiu (al cdrui manuscris autorula avut amabilitatea a mi4 Imprumutd) urmeazd sa fie pu-licat in Revista Societayei Conductitorilor de LucKir,

Publice in numdrul 2 din anul acesta 1913. Substantialrumos si limpede scris, acest articol va interesd pe totioamenii tecnici, can au avutsi vor aveà de luptat in con-tra apei auflcdtoare.

186 NESTOR URECHIA.

material qi de apA s'a ingramadit in spatelezidului-baraj construit anul precedent. De sigurcà lupta cu aceasta puternicA stavilA a fostgrozava, dar nu de lungA duratA: blocurile .

de piatrA §i copacii care ferbeau in vAl-toarea ce se formase in spatele zidului-baraj-dupA mai multe izbituri §i-au deschis drumul,distrugand in cea mai mare parte zidAriaacestui baraj.

Profile in lung al vAii se adAnci mult, iaroseaua se 1AsA in jos, cu plantatie, cu tot,

pe lungime de 100 m., ivindu-se crApAturiIn talusul ei. Apoi incA, imediat la eqirea dede pe pod, pe partea stAngA, lAngà culeeadin spre Sinaia, curentul apei scufundà 4$de mult matca, incat talusul oselei in acelpunct deveni aproape vertical, fiind astfel a-menintata qoseaua sã se pralanFasca indatAdupa o nouA ploae. Circtilatia fiind cu de-sAvArOre intrerupta,, s'a lucrat mai intAi 0 dezor la construirea unui pod provizor care, cutoate grelele conditiuni in care ne aflarn, s'adat gata in 24 de ore.

Apoi indatã s'a inceput constructia barajuluide lemn de langá pod, menit sä sprijine ta-lusal de läng'd culeea Sinaia. I s'a dat o in-

DR UMUL BR WVUL Ur 1 87

naltime de 8 metri, asa. Inca sti fie, cupartea-i superioará cel putin, la nivelul fun-dului vaii in dreptul podului. S'a executat maiintai un mic baraj de zidarie pe 2,50 m. in-naltime, apoi pe deasupra barajului propriuzis de lernn, alcatuit dintr'o serie de casoae(cotete) formate din varghii de brad intretesute,asa ca odce irnpingere izolata sä actionezeintreg sistemul, marindu-se astfel rezistentapunctului atacat. Forma ce i s'a dat in plana fost aceea a vechilor baraje i adicä depotcoava, forma impusa de nevoia infigereiin maluri, spre inläturarea rästurnärei.

In tot timpul cat a durat. lucrarea aceastaploile au cazut lard incetare i, in deosebi,in ziva de 28 Ellie o noua vaulà de apa apricinuit stricaciuni podulni provizor. S'a in-ceput atunci i reconstructia podului Oratiilor,exact imitandu-se vechiul model.

Aceste lucrari din anul 1908 s'au complec-tat in anii urmatori dupá cum urmeaza:

In 1909 reconstructia marelui zid-baraj de12 metri inaltime, din aval de pod; in acelastimp, din economii, constructia unui mic barajde lemn de 15 metri, mai jos de barajul delemn de langa pod, pentru ocrotirea acestuidin urrna baraj.

188 NESTOR UR ECHIA.

In vara anului 1910 viituri mari de apapricinuesc stricaciuni zidului sustinator al ba-rajului de lemn de langa pod; se fac cuve-nitele reparatii si se construeste un baraj in-termediar de zid, de 5 rn. inaltime la 30 demetri in spatele zidului-baraj cel mare; aceastapentru a indulci si mai mult panta.

In anul 1911 se mai inalta cu 2 metrizidul-baraj terminal.

Insfarsit, in anul 1912, din niste economiirealizate dela akã lucrare, se readuce soseauadela capatul podului din spre Sinaia, ingenun-chiata", ca si alte dati, la inaltimea cuvenita.

Insumand cifrele ce am putut culege delaconstructia soselei i 'Ana astäzi, gasim capodul Oratiilor a costat, asà provizor con-struit, dimpreund cu accesoriile lui, cel putin200.000 lei!!

Am dat pe scurt istoricul acestor faimoase0110. Dar cum zice francezul: elles n'ontpas dit leur dernier mot" . . . .

1) In clipa când Wern aceste rinduri, ni se semnaleazä.in Valea Orätiilor, in sus de pod, aplecarea unui hartanenorm de coastà, cu plantatie, cu tot; numai de n'ar venio ploae mare, care ar porni acest hartan... Bietul pod ia-r4i ar fi nimicit...

1)

Zidul-baraj de piatrA, de 15 metri inAltime, din Valea OrAtiilor,construit in anii 1907/08;09. In al doilea plan, un alt zid-baraj, depiatra, de 5 m. inAltime. In fund podul de lemn paste care trececalea nationala Campina-Predeal (vezi pag. 184).

Zidul-haraj, de piatrA, de 5 m. inaltime, din valea OrAtiilor. In fund po-dul de lemn peste care trece calea nalionall Campina-Predeal, la klm.119+437 (vezi pag. 188).

$:...1...- i .. . ,..--x....11.7.- i'' A..: '4"."" ',...-.:ftmeezn. ._ .

--..- 5 -9-"'' -:::;'...1: ;-4.7 ---. ...:. - ! '.

D- --.. --) 0'''.7--'-' ..... ,11.-i' .., ....

...1 114:

'-14 i '47j

I.,. ' A? Ik44":::414tAr'!.21 ii' , " ..;:Lj .4.... , ,,"41 -' ''' ''.' A ' T. i-'.:. 1Z.:

' :-.114G:. .4.1.41,4*-..±:na


De aminteri, dupa cum omul are in trupuldu§mani cu care trebue sa se poarte

bine, tot aqa i o ?cosea de munte are infir-mitatile ei, care trebuesc menajate"; unul timbetequgurile call nationale Campina-Predealeste tocmai aceastä vale a Oratiilor, fatá decare serviciul de intretinere trebue sa des-fapre rabdarea cea mai staruitoare . . . .

Deslegarea problemei ar consta inteun lungputernic viaduct de beton armat, care

pentru arzarea lui (clacá s'ar descoperl te-renul solid trebuincios fixarei picioarelor) arcosta o groaza de bani- Poate c atuncide! tiu i eu daca. atunci . . . .

latà acum un tablou de principalele i celemai interesante poduri de pe calea noasträ:

lui-insuai

ai

VIH

3a11

11 1

10.L

SaM

Irnr

itio§

vus

Invi

nua

Numele Podurilor,I

apa, sau valea ILungime

metripositia lor

Largimemetri

Inaltimemetri Deschideri

-(Ibsen/Otani

Podul Campinita peste apaCampinita Klm. 96+730

Podul Vadului peste raulPrahova Klm. 98+065

Podul Bella, peste apa Be-lia Klm. 109+250

Podul Prahova, peste raufPrahova, Klm. 109+461

Podul Batrioara, peste apaBatrioara, Klm. 113+588

Podul Cernica, peste valeaCernica, Klm. 115+683

Podul Floriul, peste vdleaFloriului, Klm. 116+358

Podul Naparul mare, pestevalea Naparul mare, Klm

117+639I

podul Conciu, peste valeaConciului Klm. 118+257Podul Oratii, peste valeaOratillor, Klm. 119+437

Podul ipote, peste valeaI Sipotelor Klm. 120+591Podul Mirului, peste valeaI Marului, Klm. 121+154

Podul lui Bogdan, pestevalea lui Bogdan, Klm.

122+090odul Teiului, peste raul

Prahova, Klm. 123+667Podul Izvor, peste raulIzvor, Klm. 124+900

Podul Valek Alba, pesteapa Valea Alba Klm.

136+182Podul Sorica, peste raulPrahova, Klm. 138+700Podul Azuga, peste apa

Azuga, Klm. 140+040

31.60

136.60

28.00

71.80

33.00

20.20

. 89.00

26.00

40.00

22.40

20.00

20.00

32.00

78.70

40.30

23.00

41.30

26.00

6.80

6.80

8.00

7.90

8.50

8.50

8.40I

8.45

8.30

6.50

5.55

7.00

8.20

8.00

8.00

5.80

7.00

6.00

4.35

5.50

6.00

5.00

3.60

4.00

18.00

9.00

15.00

8-10

3.85

8.55

5.60

9.40

'7.60

4.40

6.00

4.00

1 de 10.40s de 9.10

2 cons. de 1,10

7 de 15.802 de 11.70

2 cons. de 1.501 de 20 m.

5 de 12 m.

3 de 9 m.

1 de 10 m.

2 de 14

1 de 15 m.

1 de 7 m.

1 de 9.70

1 de 8 m.

1 de 11.50

tn .1 de 20

3 de 15 m.

3 de 9 m.

1 de 10 m.

2 de 12

2 de 10

Tablierul de baton ar-mat.

Pile si culee de zidariede piatri.

Id. Id.

Intreg de zid. de piatrii.

Intreg de zid. de Matra.Este .en dos d'ane., co-

cosat.

Tablier de lemn, OK siculee de zidarle de pieta.

Intreg de zid. de plata.

Intreg de zid. de piatrá.

Id. 1d.

Intreg de zid, de piatra.

Intreg de lemn.

,) PP YP

Intreg de zid. de plata.Construetia acestui pod

s'a terminat In 7 Apr. 1869,dupii, eum arati inscriptiaAmami. pe parapet.

Intreg de zid. de platrä.

Id.

Id. Id.

Id.

Id. Id.

Id. Id.

Id, rd.

-

14

'192 NESTOR URECHIA

Cel mai lung pod este podul Vadului, pestePrahova, de 135,60 m. lungime, cu 9 des-chideri.

Cel mai inalt pod este podul Floriului inaltde 18 metri.

Curnulând lungimile podurilor de pe caleanationala ampina-Predeal obtinem o lungirnetotald ocupata de poduri de 1.500 m. liniari(r6mânând pentru soseaua propriu zisä 55klm.+228).

0 vorbd Inca despre casiuri, aceste albii-pavate asezate deacurmezisul soselei, pestecare tree apele acolo unde nu se poatepätà destuld inältime pentru indreptarea ape-lor subt un podet.

Casiuri de acestea am gasit pe calea nap-onalä Campina-Predeal multe in 1898; amc'amtat a le desfiintà, mai cu seamä pentruinlesnirea circulatiei automobilelor, pentra cariastfel de treceri nu sunt placate. Astäzi n'aumai thmas deca patru intre Breaza-de-susCernica; inlocuirea acestor casiuri prin poduriar fi cam grea i costisitoare.

Aparari. Cel si mai mare dusmanal unei sosele de munte este apa, care, n5.-välind napraznic la suprafata solului, distruge,

cd-

d'intli


cateva clipe, totul in cale-i sau, lucthnd inchip perfid, dedesubtul pamantului, cu stäru-intä neIntrerupta, roade, roade i aduceruiri neasteptate, cu atat mai primejdioase.Asa i cu drumul Brasovului: &plan i-a fostdela inceput, Ii este §i-i va ramâne apa, subdoua ipostase: raul Prahova de langa ea,

nenumaratele torente, care se arunca dinInaltimile muntilor Carpati. Prahova, blajinaputintica pe vremuri obisnuite, se umfla deploi multe, 1i schimba serpuiturile, se aduna inbrace, care, izbind tocmai in sosea, o sfrede-lesc, o manânca, o rupe, de unde smulgeridin trupul cad, i uneori intreruperi pe dean-tregul.

Rautatile torentelor muntilor 1mprejmuitoriai vaii Prahovei sunt Inca mai mari: fie caviiturile mari de apa, dupa ploi neincetate saudupa spargeri de nori, Ii fac drum prinvai curmezise caii, i aducand cantitati enormede materiale (arbori, bolovani, pamant), smulg

strivesc podurile; fie ca apele superficialede pe coaste, in repezisul lor nebun miscastraturile de pamant si le trantesc pe sosea,sub forma unor hartane intregi, intr'un amestec,in care nu mai cunosti ce este vegetatie, piatra

Nestor Urechia. Drama Bmovului

in

18.

cii-

sigi

gi

PM NESTOR URECHIA

sau pamant propriu zis; fie cd apele infiltratedeterming o alunecare generala de coaste, carese prabusesc iarasi pe sosea: In ori cari dinaceste chipuri apa raufacatoare pricinuestesuferinte soselei, care este vesnic amenintatgde sus, adesea cuptoritä pe dedesubt. Fararagaz, serviciul de intretinere, cu ochii tot marldeschisi, duce lupta in potriva apei in acesttinut. Ash se explicg multimea apararilor pede laturi ale acestei cal.

In contra Prahovei ea este ocrotitg prinziduri anume clädite si mai cu seamg prinblocaje, bolovani mari de cariera aruncati Inrau dealungul talusului soselei, dupa un profittrapezic, formand un brau protector. Aproapen'a fost an din perioada de 15 ani 18981913 In care sg nu se aseze blocaje de acestea,in tot felul de puncte, chiar acolo unde nuse prevedea cab* de putin trebuinta lor.Dar cine poate socoti ce va aduce ziva demaine, cand te afli In fata celui mai capricioselement al naturii

In contra apelor venind de sus, pe deasuprasau in infiltratii pe dedesubt, soseaua estementinuta prin cloud feluri de ziduri: de sus-tinere a taluzului din spre präpastie si de sprijin

Podul Valea Marului construit in 1S59 (dupil cumse constatá din inscriptia depe parapet),Are o pozifieinane romantia. (klm. 121+154 al cAii nationale Cam-pina-Predeal, intre Posada i Izvor),

Vedere asupra torentului din valea Oráti ilor, imediatin sus de podul de lemn de peste aceastl vale fai-moasS, pe vremuri, din pricina fioroaselor prlplstii ceprezinta trecAtorilor.

T

"rt

0,67.1

DRUMUL BRApVULUI 195

a coastei din spre munte: aceasta cu deosebirepe partea Cernica-Posada-Izvor. Albiile vai-lor perpendiculare qoselei sunt unele, intru-catva., stabilizate prin baraje-stavilare de lemnsau de zidarie, care pricinuesc potmoliri, ri-dica planele matcilor, dandu-le panta maidulce 0 se impotrivesc astfel actiunei distru-gatoare a apelor navalnice. Iatä rezumativ,in cantitáti, apararile de diferite soiuri con-struite pe calea nationald Campina-Predeal:

Blocaje 4.000 metri liniari (pe inaltimi va-riabile).

Ziduri (de sustinerea coastelor, de sustinerea.§oselei, de apararea oselei din spre apa)8.000 m. 1.

Baraje de lemn: 'opt (unul in Valea Pan-tecoasd, cloud la klm. 116+ 800, 2 in valeaOratiilor, 3 in Valea Sipotelor).

Baraje de zid: unul de 5,50 inaltime, altulde 15 m. inaltime 0 grosime medie 4 mambele in valea Oratiilor.

_

Cleionage (garduri) la Valea ipotelor qiValea Márului.

Diguri de aparare la Podul Vadului (2 de"Ate 125 m. lungime) 0 la varianta a 2-a (2

196 NESTOR URECHIA

pinteni aparati cu blocaje, unul de 100 m.lungime, ceralalt de 85 m.)

Blocajele sunt puse la multe poduri i dea-lungul talusului soselei, cand rAul Prahova incursul sAu se prelinge de sosea. Aà sunt blo-caje care apãrä cantonul i podul Belia deapa cu acelas nume (Klm. 109-109+250)Ta podul peste Prahova klm 109+461; dea-lungul soselei, la idm. 100-111, la intrareain Cornarnic, pe 800 metri; la podul ValeaTeiului peste Prahova klm. 123+780; lapodul Izvor klm. 124+900; dealungul so-selei, la intrarea in Sinaia klm. 126127; dealungul variantelor I si II din Sinaia,aceste variante, mai cu seamã a doua, fiindasezate in chiar albia Prahovei; dealungulselei intre .Sinaia (Gura Padurei) i Poiana-Tapului klm. 130-133, In mari cantitati, peacest parcurs planul platformei soselei findprea putin ridicat deasupra pAnzei apelor Pra-hovei j talusul ei fiind tot mereu scaldatde aceste ape. Mai sunt mici cantitati de blo-caje tocmai la esirea din Azuga klm. 141,pentru apa'rarea in contra Prahovitei. In sar-sit calea nationala este bine apAratl cu blo-caje la klm. 146, unde apa joita a lacut in


cateva randuri stricaciuni soselei, intrerupandchiar cu desavarsire circulatia.

In perioada 1898-1913 s'au pus blocajein cantitate de circa 3.500 m. c.1).

Parapete. Calea nationalä Campina-Pre-deal, find agatata de mut*, este insotitä, candla dreapta, când la stânga, de präpastii, carese casca floros, desfacandu-si pripoarele ame-tkoare, adeseaori chiar dela 3 metri dela tirulmijlociu al drumului. Fara indoiala dar cd,chiar din primii ani ai constructiei, serviciulde intretinere a cautat a inzestra aceastäcale cu un fel de bran, care sá ocroteascape trecatori din spre prapastii. i astfel s'auconstruit parapete intre Campina si Predeal;negresit ca cele dintai au fost de lemn, ma-terial .economicos, imediat aflator in tinutul a-cesta muntos: barne horizontale irnbinate pestalpi, totul de lemn. Dar curand adeverin-du-se cat de nesigur si inselator este un ase-menea parapet repede putrezicios, s'au con-struit parapete de zidärie bruta in arcuri si

adica tipul a carui pitoreasca porecla va fi

I) N'a fost posibil sä socotim pe metri cubi tot bloca-jul asezat dela constructia soselei, fiind irt multe punctepotmolit, scufundat, fara forma geometria.

198 NESTOR URECHIA

fost data de cantonieri: sprincenele (sprince-nile lui Frunza inginerul). Aceste parapeteinspirá trecatorului incredere prin aspectul lorde soliditate i produc cel mai placut efectochilor, mai cu seama väzute de pe liniaferata, pe distanta Cernica Izvor, unde §o-seaua este atarnata. de coastele muntilor i).

Un alt tip este acel mixt, aqezat intreSinaia i Predeal, alcatuit din stalpi de piatrade Bucegi qi One de cale ferata ca lise. Daracest tip n'a dat rezultate tocmai multumi-toare, din cauza stAlpilor: piatra de Bucegi,prezintând plane de clivaj, se desparte In fdii0 este prea ciuruita de oxizi de fier. Acestmodel, neindestul de solid, trebue paräsit.

Pe partea intre Cernica i Oratii am con-struit parapete de zidarie imitand sprincenelevechi, insa dându-le o grosime ceva mai mare..

In rèzumat, avem astazi pe calea nationala.Campina-Pr6deal cinci tipuri de parapet:

De bArne de lemn (aproape suprimat; nu maisunt decAt vre-o suta de metri de acest fel.)

9 Pe alocurea, unde au rämas crampee din pIrtile pot-molite ale soselei si in dreptul clrora s'au construit va-riante, se lad itindu-se, ici colo, cateva arcuri de acestea,care, de departe, ar incanta pe un arheolog, dandu-i ilu-zia a z'areste resturi de constructii romane.


De ziddrie in arcuri (vechi 0 noi sprincene).Cu stAlpi de piatra O §ine ca lise.Cu stAlpi de zidärie de piatrA. bruth. 0 lise

de lemn (pe 290 metri; acest tip va dispare).Cu tevi de fier 0 One ca stAlpi (o Sneer-

care izolath. pe 163 metri, la capetele poduluiValea Cerbului).

Cantoane. Cantoane sau mai bine zis casepentru cantonieri au fost in anul 1898 in nu-mar de 22 din cari: 17 vechi de bArne 0cinci de zidarie de piatra, construite in anii1892-93.

Cantoanele de bArne au fost clAdite, de bunAseamA, cele mai multe, odatá cu qoseaua(1846-1867). N'am putut aflA prin scriptementiunea cadirei succesive a acestor vechicantoane. Numaiintr'un proiect de budget alanului 1868 am gasit la Lucthri din nou ase contractA" mentiunea: reconstructia a 9podete reparatii de ziduri O case pe qoseauaPloeti-Predeal. Case, desigur cantoane. Darstarea lor O spusele bAtrAnilor tinutului ade-veresc cA aceste case de cantonieri au o ve-chime de 50 de ani cel putin. Ele au fostconstruite cu bunA chibzuiala: din I:Arne Op-cuite O tencuite, acoperioil de OndrilA, adicA

200 NESTOR URECHIA

dar din. materialul cel mai bun pentru unadapost In aceasta. regiune muntoasa;inteadevar cá aceste case sunt cälduroaseiarna i racoroase vara. Toate sunt duble,pentru doul familii de cantonieri i anumealcatuite din: la mijloc o tind. i la dreapta0 la stânga tindei cAte-o odae. De-alungulacestor trei Incaperi o prispa. Cu alte cu-vinte modelul ales a fost acela al unei casesimple taraneti, cu prispa raspunzAnd atade bine climatului nostru. Orientatia fatadeilor (adica a prispei) este, in general, cum 0trebue sa fie, spre miaza-zi, netinându-se so-coteala de pozitia ce ocupa in raport cu

Aceste cantoane, prea imbatránite,ne-audat mult de lucru cu reparatiile miga-loase ce anual a trebuit sa le facem. Astazinu mai avem de felul acesta deck 10, mul-turnitä faptului ca am cautat, pe masurd cene-a ingaduit budgetul, sä le inlocuim suc-cesiv prin cantoane noi, de ziddrie de cara-mida. Si aceste 10 cantoane vechi de bArnete miri prin ce minune de forta de inertie semai mentin; nu e vorba, ar fi destul sa.

se mite o 0pca, pentru ca sa se ruineze-definitiv.

seaua.

Tip de canton nou, cu etaj, stil românesc, pentrudata familii de cantonieri. Pe calea nationala Cam-pina-Predeal sunt sapte cantoane, de felul acesta,construite in anii 1905-1906.

Canton vechiu, de lemn, pentru doul familii de cantonieri, construitscum vreo 50 de ani.


In anii 1892/93 s'au construit cinci can-toane de ziddrie de piatra, cu acoperisul detabla de fier, cu oddi mal-incapatoare (in Co-marnic, la Cernica, doug. la Posada, unul inBqteni) Consideratiunea care a calduzit ser-viciul, in acei ani, a fost neindoios, necesitateaalegerei unui material din localitate, economic

trainic, de unde intrebuintarea pietrei. Dardegraba s'a constatat greeala Comisa in ceeace privWe putinta de locuire in conditiuniigienice a unor astfel de case, caci nimic nueste mai rece ca piatra la munte i iar4inimic mai .nepotrivit pentru astfel de climainvelitoarea de tabla De0 aceste cantoanear mai puteà dura, flind solide i construitenumai de 20 de ani, ele urmeazd a fi inlo-cuite prin case de ziclarie de caramida. Fiindexpropriati in Busteni de directia C. F. R.pentru wzarea nouei gari, am profitat deaceasta imprejurare pentru a dárârnà un cantonde piatra 0 a-I inlocul prin unul de card-midd cu acoperi de tigle. Cu chipul acesta,

i) La cantonul din Posada, asezat In bataia vanturilor,care deseori smulgeau acoperisul, a fost In1ocuit tablaprin sindrili.

202 NESTOR URECHIA

cantoane de acestea, de piaträ, au mai ra.-m a s patru.

Iricursacelor 15 ani ai perioadei 18981913, am construit 18 cantoane noi toateduble, de cArätnida, din cari: 11 cu parter7 cu etaj.

Clasificatia acestor 18 cantoane noi esteurrn dtoarea :

6 cantoane noi au inlocuit tot atitea cantoanevechi de barne, pe aceleasi terenuri (Cam-pinita, Podul-Vadului, Crucea Dochiei, Breazade sus, Sinaia, Valea Frasinului).

5 Cantoane noi au fost construite Iânga' tot atateacantoane vechi de !Arne, tn aceleasi curti,cele vechi rämânând (Izvor, Gura-Pädurei, Po-iana-Tapului, Geanone, Predeal).

1 Canton nou a inlocuit, pe acelas teren, uncanton de piatrA (Busteni).

6 Cantoane noi s'au construit in plus pe tere-nuri noi, cumpairate sau &mite (CantonulComarnic I, cantonul de la intrarea in Sinaia,zis Lalanne", cantoanele Piatra-Arsà, BusteniII zis Valea Cerbului, Malul Ursului Si cantonulde pe varianta a II-a.

18 Cantoane noi.

Cele 11 cantoane noi de ziddrie de cdrä-midd, cu patter, sunt dupä tipul Directiunei

0

DRUMUL BR A§OVULUI 203

de Poduri i Sosele, de cardmida aparenta.cu acoperiqul de tigle. Sunt fiecare pentradoua familii de cantonier, fiecare familie avandla dispozitie un mic antreu, 0 2 odai. Acestecantoane se prezinta cochet i vor fi durabile.Pacat cä s'a suprimat stramoFasca prispa,care da multd originalitate caselor dela Ora

raspunde nevoilor de trai ale säteanuluinostru.

Cele 7 cantoane cu etaj, in stil românesc,.au fost construite in anii 1906-1907, dupaproectele valorosului i priceputului in arhi-tectura veche romaneasca arhitect al Ministe-rului, d-1 Petre Antonescu. Un astfel de canton,cu curba deschiderei la parter i terasa aco-perita la etaj amintWe beciul i pridvorul delafatada vechei case boereqti. Acoperipl estede tigla, in locul olanelor de pe vremuri. Doulfamilii pot locui in astfel de canton, dispunândfiiecare de o tindä i o odaie.

Repartitia acestor case de cantonieri nucorespunde intrebuintarei celei mai favorabilepentru §osea a cantonierilor locuitori In ele,caci ele au fOst construite au petit bonheur",pe brodite i dupa cum se puteau capatà tere-nurile necesare. Totu0, i a0 cum sunt a-

204 NESTOR URECHIA

zate, aceste case aduc bune servicii intretinerei.soselei.

Astazi sunt pe calea nationald ampina-Predeal 32 de cantoane. Numirile lor sunt luatedupa localitätile in care se aft', muntii pe caresunt asezate, vaile langa care stau. Unul inBreaza de jos este numit Crucea Dochiei"dupd o cruce foarte veche ridicata in apropiere.Celui dela intrarea in Sinaia i-am dat numelede Lalanne" in amintirea ilustrului inginerfrancez, care, in 1852, cel d'intai a intocmitproectul acestei cal nationale. led acum untablou rezumativ al acestor cantoane:

IIT

IIIA

O§V

UR

7nw

ima

Numele cantomilui PozitiaIdlometricg Felul Data

constructiei1 Cine stg

in canton.

Observalluni

Campinita . . . .

Podul Vadului . .

1

Crucea Dochiei . .

Breaza de sus .

CotituriBeliaComarnic I. . .

Comarnic II. . .CernicaPosada .ConciuFruntea lui VásiiSetul (Valea lui Bog-

dan)

Izvor {

Lalanne (intrare InSinaia) . . .

Sinai a

klm. 96+970994-100

100+715104+830107+072109+200110.-r858111 660114 529116 975118+257120+900

122+173

124+900

126+623126+860

Cdramida.id.id.id.

de birneid.

Cargm.cuetajde piatri

id.id.id.

de 'Arne

id.de bgrne

argm. cu etaj

I CdrImida.CAram.cu etaj

1912id.

19101912

de vreo 50 de aniid.

19071892id.id.id.

de vreo 50 de ant

id.id.

1906

19091906

2 cantonieri2

11

2 uUn ef de cant.

2 cantonieri1 cantonier

Picherul2 cantonieri

Un7ef7iun cant.2 cantonieri2 11

2 f,

211

1 /7

2 1,

Un §ef qi 3 cant.Picherul ti 1 cant.

cu pepinierg

cu pepinierg

1

.

.

. . . . . .

-

Numele cantonului

.

Pozitiakilometrie l

Felul 1

constructieiData 1 Cine stg.

in canton1

Obsenalluni

Gura Pldurii . . . i

Varianta I. . . . .

Varianta II. . .

Piatra ars5.. . .

Poiana Tapului . /BusteniValea Cerbului . -

Geanone 1

Valea FrasinuluiMalul Ursului .

Rdsnoava . . .

Predeal, 1

Predeal la frontierä.Totaluri .

130+036

......1+850

'31+400.

1.34070

136-4-030136+780

138+570

142+100143+517144+690

147+100. . .

148+900

.

de birne

Carkm.cu etaj. . , . .

de dramiddid.

de 'Arne

Cgrám.cu etajde cat-amid&arim.cu etaj

de bAsne. . . .

de carAmia.de caramida

Cdr5.m.cu etajde WineCaramida.

de Wine

de vreo 50 de ani.. .1906

19121912

de 50 de ani

1905.

19081905

de vreo 50 de End. . . .

19101909.1905

de vreo 50 de ani1910

de vreo 50 de an1

3 cantonieri

2 catonieri2 cantonieri3 a

2 a

1 arutas3 cantonieri

Un sef si 2 cant.picherul si 2 cant.

2 cantonieri

2 cantonieri2 a2 D

2 aun set' si 1 cant.

2 cantonteri

.

Loc de cant. Cu o ba-racl servind de cant.

Cu o magazie mare

Loe de canton29 locuri

de canton32 cantoaneC%1

J

.

.

J

. . . . . . . . . . . . . . .

.

.. . . .

. . . . . . . . . . . . . .

. . . .

. . .

.

.

. . . .

. . .

. .

DRUMUL BRWVULUI 207

Din aceste 32 cantoane, 31 sunt duble,adica adapostesc cate douá familii de canto-nieri; singurul canton simplu este acel depevarianta a 2a; I-am amenajat insä pentru doicantonieri, a§a incat qi acest canton poate ficonsiderat ca dublu.

Sä nu uitam sa adaugtim cateva randuricu privire la imprejmuirile acestor cantoane.In 1898, cand serviciul de intretinere specialingtituit lua in primire calea nationala studiataacl, se constata ca. majoritatea terenurilor catiLtoanelor ori cä nu erau de fel imprejmuiteon cä erau imprejmuite in chip rudimentarsau neindestulator.

Lipsa sau sldbiciunea acestor imprejmuiriera daunatoare in doua, chipuri: mestatornicirea hotarelor curtilor dc cantoane §i prin urmarecotropirea lor, pe nesimtite, de vecini; neapa-rare temeinica a obiectelor casnice ale can-tonierilor i putinelor legume cultivate deaceqtia. In perioada 1898/913 dirigenta a avutIn vedere implinirea acestei lipse, aà ca aumai ramas neimprejmuite in regula 10 din 29locuri de cantoane cate sunt astäzi pe caleanationala Carnpina-Predeal. La curtile mai Invaza (cum de pit& in interiorul localitätilor

208 NESTOR URECHIA

strdbaute) s' a adoptat un tip amintind vechileimprejmuiri tdranesti: stalpi de stejar de 2 metriinältime pui la intervale de 2 m.; fie care boinde ulucd din sipci lucrate, horizontale i verticaleimbinate, formand cadrilaj; deasupra o stinghieacoperitd. cu cloud. planuri de Ondrile. 0 poartacu doi stAlpi de 3,30 m. Inaltime cu acoperiIn doud scurgeri, §indrilit; i inca o portitd,ambele cu crestatari i cioplituri, cam ca.. laportile vechi ce se mai descopera prin. sateledela munte (Gorj, Muscel, Arges), care dove-desc minunatul instinct artistic al taranuluinostru.

Planta/ie. Destule greutdti a intampinatdirigenta serviciului de Intretinere a cdii natio-nale Cdmpina-Predeal in perioada1898/1913dar nici una nu s'a putut comparà cu luptacare a trebuit s'o clued neincetat pentru In-fiintarea i prosperarea plantatiei pe aceasta.cale. Luptä cu intemperiile, da, clar mai multcu trecdtorii localnici i strdini. Pe and Instraindtate respectul arborelui este mostenit,RomAnul nostru nu s'a putut pátrunde Inca.de ideea cd un copac este un lucru binefd-calor si flU vrea sa'si dea socoteald de cad.

DRLTMC1L BRWVULUI 209

munca i ingrijire reprezintä un arbore devenitmare.

Taranul cardus, trecator pe sosea, se opre-ste, scoate cutitul dela brAu i tae un copacelde pe sosea; are nevoie de o 6oada pentrubiciul san. Doamna X . ... din elita" noa-strd, persoand presupusA cult& nu ca taranoiulcarutas, gata sa piece cdlare in excursiune peBucegi, porunceste calauzei tae dintr'unarbore de pe calea nationala cateva crAci,din care sa'si aleaga o biciusca.

Inteo noapte de S-ta Maria-mica niste oa-meni care au chefuit in Busteni pleaca pejos spre Azuga i in drumul lor nip, ciopar-tesc, tae 100 de arbori aflati pe sosea. Diri-genta soselei reclama la jandarmeria locala; darce ? jandarmeria are ocupatii prea serioase, casa se intereseze de soarta unor simpli arbori.§i raufacatorii nu se dovedesc i salbateciirarnân nepedepsiti. In astfel de conditiuni cir-cularile la Primarii rugatoare de ocrotireaplantatiei sunt nefolositoare i tu dirigentàtrebue sa te murtnmeSti a inlocul mereu si.mereu arborii

Dar dusmanii copacilor nu sunt numaici i vitele lor. Sateanul nostru ga-

Nestor Urechia, Drumul Brafovului. 14

sd'i

oa-menii,

210 NESTOR URECHIA

seste cä e mult.mai simple si mai economicoss5.-si lase porcii i pasärile sä circule pe so-sea, in cAutarea hranei; iar dimineata i searavilegiatorii localitätilor din Valea Prahovei seintálnesc cu impunAtorul alai al vacilorboilor, care se intorc dela päsune, umblánd,.dup5. pacere, pe sosea sau pe trotuare, izbindcopacii, smulgAnd smocuri de frunze cu crgufintregi din ei. i Inca o pacoste: cAlátorianenumaratelor turme de oi, care, primgvara,.yin dela.baltä la munte, iar toamna tulesc de pe-plaiurile Carpatilor si se scoboara la iernatjaräs la camp. Animalele acestea fac meltestricAciuni copacilor, rozAndu-i, jupuindu-i, la.

rädácind, sou, servindu-ne de termenul pro-priu, mizdrindu-le tulpinele.

In 1898 fiintau pe calea nationala Campina-Predeal vreo o mie de copaci, din caricastani pe aleele duble dealungul Bulevardului.Ghika in Sinaia, intre Podul Valea Ianculuisi Parc, iar restul pomi fructifieri rasleti, insträbaterea satelor Breaza-de-jos si de sus..De indatä dirigenta a inscris in programa delucräri infiintarea de plantatie pe intreagacale, plantatie care sà adaoge o podoabämai mult acestei sosele strAbätAtoare unui

800'

DRUMUL ER A §ovuL Uf 211

tinut atat de pitoresc 0 A, desfete pe drumetcu umbra invioratoare.

Aproape in fiecare an s'au fácut cele decuviintä pentru plantarea distanteIor Inca go-laqe de arbori 0 reintregirea partilor distrusesau neprinse. Pentru capatarea arborilor trebu-incio0, dirigenta s'a adresat proprietarilor par-ticulari margina0 sau autoritatilor proprietaredin tinutul Bucegilor, care adesea au dat gratisarborii (adimistratiunea moqiei principelui Bibe-scu, Domeniul Coroanei, Eforia Spitalelor civile,Administratia Domeniului Regal, etc.; tuturoracestor administratiuni le aducem ad cele maivii multumiri pentru aceste daruri).. Esentelescumpe, de pilda, castanii, s'au cumparat. Caesenta cea mai potrivitä s'a constatat a fi, inpartea muntoasä, dela Sinaia In sus, paltenul,care se prinde u§or 0 prospereath; castanule foarte ornamental, dar cam plapand pentruclimatul aspru din acestä regiune.S4 insemndmInca scoruqul, mai mult copacel, dar care,spre toamna, cu ceorchinele lui ro0i, in culo-area margeanului, proectandu-se pe verdelemoliftilor 0 brazilor, da cel mai frumos efect.

In rezumat: in anul 1898, acum 15 anierau in fiinta pe calea nationala Campina-Pre-

212 NESTOR TJRECHIA

deal 1.000 arbori; in anul 1902, acum 11ani, 4.800; in 1905, acum 8 ani, erau 6.800;astázi sunt 9.000, din care 2.266 castani.In acesti 9.000 arbori sunt cuprinsi i cei1.500 plantati la cantoane "dealungul irn-prejrnuirilor, cu deosebire in fatada. Din acesti1.500 copaci, 850 suntmolifiti plantati ca gardviu, de cel mai plgcut aspect, la fatadelecantoanelor dintre Poiana-Tapului i Predeal.

Acum 15 ani au fost create si pepiniere,din care una mai importantä in curtea can-tonului din Busteni. Aceastã pepinierd a fostsuprimatá cu ocazia exproprierei acestui terende Directia C.F.R.,pentru noua gar a' din Bu-steni. Au mai rämas 626 castani la pepinierileCernica i Fruntea-lui-Vasii, care se vor im-parti dealungul noului trotuar din Breaza-de-sus.

Infrumusepri, Inlesniri pentru drum*Calea nationala Câmpina-Predeal luând, intreSinaia i Predeal, din ce in ce mai multcaracterul unui Corso, unei alee de preumblare,a trebuit s'a fie Inzestratá cu o serie de lucräritnfrumusetatoare a drumului i inlesnind circu-latia turistilor: pietoni, cic1iti, automobilsti,etc. Notlin In treacgt plantatia i trotuarele,

DRUMUL BRACIVULUI 213

care rdspund cerintelor igienei, si despre caree vorba la alte paragrafe. Avem inca. decitat tablele indicatoare de localitätii si distante,stallion kilornetrici si ectometrici de piatra danddistantele dela Bucuresti si dela Ploesti, etc.

Spre rnarea multumire a celor care in se-zonul de yard se plimbd pe sosea, s'au ase-zat dealungul ei o multime de bänci: unelemobile, de lernn si fontd, presdrate in centrelelocalitdtilor de vilegiatura, altele fixe, stator-nicite intre Sinaia-Predeal, pentru odihna dru-metilor. Astfel de banci s'au construit chiardin anul 1898, de lemn, uncle drepte, altelecirculare, de mesteacdn, 0 au fost preinoitedin cand in and, dar pand intr'un sal-sit auputrezit. Dirigenta atunci s'a gandit cd, sprea cdpdtà niste bAnci cu adevdrat durabile,trebue sd le execute de piatrd, si astfel inanii 1905-1906, la interventia d-lui MinistruIon. C. Gradisteanu, eminentul arhitect Ghika-Budesti a inchipuit niste modele artistice,dupd care s'au si construit astfel de bäncisi anume de trei tipuri: mici, de trei persoane(1,50m. lungime) cu scaunul de piatrá, im-brdcat cu sipci de lemn si rezemdtorile late-rale de piatrd, iar speteaza de stinghii de

214 NESTOR URECHIA

lemn : mari, de sease persoane (3 metri lun-gime) cu scaunul de piatra, imbracat cu0136, rezematorile laterale de piatrd, spe-teaza de piatra in arcuri; banci de piatra,cu acoperis sindrilit, in stil românesc, cupatru fete, doua de cate 2,25 m., cloud deeke 1,30 m., putand servi de odihnã la celputin 12 persoane. Aceste din urma bancipot servi si de adapost calkorilor pe vremurirele.

Aceste diferite banci au fost asezate IntreSinaia-Predeal (afara de una de sase persoanepusa la Posada, langä canton si peste drumde castelul Bibescu), impartindu-le asa Meatsä odihneascà pe drumet tocmai la timp. S'aavut in consideratie la :repartitia bdncilorpunctele de unde se descoper privelisti fru-moase. Asa la iesirea din Sinaia (inainte dea ajunge la catunul Gura-Padurei), la capatulpodului Valea-Cerbului, etc.

Aceste bancifixe de piatra sunt in numkde 34 din care: 18 mici (de 3 persoane),11 mari (de 6 persoane), 5 cu acoperis (de12 persoane).

Infrumusetare soselei I servicii drumetiloraduc i cele cloud fântani monumentale, exe-

si


cutate din 1ndemnul d-lui Ion C. Gracli.steanuin anul 1906.

Prima, construita dupa planurile erninentuluiarhitect Ghika-Budesti, este asezatä la intrareain catunul Poiana-Tapului (klm.132+840).Se compune dintr'o bancä circulara de piatrapentra 16-18 persoane, asezatä pe o plat-forma, la care se accede prin cloud trepte.In fata semicercului platformei se afla o zidd-rie de piatra cioplitä, prevazuta la centru cuun cap de berbec de bronz, din care Osneste.apa, care cade Inteun jghiab de piatra. Bancaeste adäpostita sub un acoperis sindrilit, careare si el forma circularä.

Pe zidul inconjurator din fund se alflä in-crustata o lespede cu inscriptia: MinisterulLucrärilor Publice. Lucrare faptuitä din Indem-nul Ministrului Ion. C. Grädisteanu, ingi-ner al caii nationale fiind Nestor Urechia, 1906.

A doua fântânä monurnenta1ä executata dedirigenta càii nationale ampina-Predeal esteaceea din Azuga (klm. 1394 600), dupa ocopie, ce am luat eu insumi, a fântânei zisäa lui Manole, dela mânastirea Curtea-de-Arges. Pe laturi s'au sculpat douä medalioane,dupa motive luate de la biserica Curtea-de-

216 NESTOR URECHIA

Argeq, In fatd, la fronton, Inconjurata cu Unchenar, iinitatie a bra.ului dela acea bisericd,s'a cioplit urmdtoarea inscriptie: In sárbd-toritul an al 40-lea al Glorioasei domnii a celuidIntai Rege Roman Carol I ziditus'a aceasta.lantana', in satul acesta Azuga, in care acumsporWe munca româneascd, iar pe vremurise numea Intre-Prahove si era loc pustiu,Inconjurat de codri nepdtrun0, de se adapaufard teamd, cerbii la acest izvor. Iar dede-subt, inteo Ministerul Lucrarilor Pu-blice. Din indemnul Ministrului loan C. Gra'teanu, s'a executat aceasta lucrare de inginerulcaii nationale Nestor Urechia, anul 1906."

Incheind acest paragraf, sä addogdm catevavorbe asuprapotecilor construite intte Sinaia

Azuga.In 1906 dirigenta executd o potecd de 2

klm. dealungul caii nationale, dela tunelul C.F. R. l3Litenipana la intrarea in Azuga, pen-tru inlesnirea numeroaselor persoane care,vara, se plimbd pe jos Intre aceste doua loca-

Pe bucata _de cale nationald dintre SinaiaBlWeni pedestrii se plimbau altd data neat-

par* pe chiar platforma qoselei; de cativa

litati.

i.

firida:

Fgrafing construitg. In anul 1906/07, in Azuga, dupg mo-delul fantanei zisä a lui Manole, de langg. Mangstirea.Curtea-de-Argef.

Fântgna lui Manole, de langg Mangstirea Curtea-de-Arge, pe care am luat-o ca model al fântâneidin Azuga.


ani Incoace insä circulatia automobilelor cres-cand tot mereu, viata pedestrilor era primej-duitä pe o sosea de '7 metri lärgime medie-Pentru a Inlätura accidente de soiul acesta,dirigenta hotäri In anul 1911 constructia uneipoteci i pe aceastä distantä Intre SinaiaBusteni.

Aceastä potecd, asezatã pe zone, la stangasau la dreapta soselei, dupd putintd, largd de1,50-2 m. Impietruitd i prevdzutd cu puntipeste valcelele curmezise, constitue un drumpläcut intre aceste douá localitãi, pe care sepoate umblà and fried de automobile.

In total s'a executat poteca Intre SinaiaBusteni-Azuga pe '7.500 metri lineari.

Trotuare. 0 adeváratä binefacere pentrulocuitorii i vizitatorii väii Prahovei a fost con-structia de trotuare in perioada 1898-1913dealungul caii naticinale Campina-Predeal, instrabaterea diferitelor localitáti din aceasta.vale. Consideratiuni de salubritate, de este-tied si de Inlesnire a circulatiei pedestrilor aufost temeiurile acestei lucrari. Santurile soselei,cat se poate de neestetice prin aceste loca-HMO, nu functionau destul de bine, cu toatdingrijirea serviciului de Intretinere, a0 in cat

218 NESTOR TJRECHIA

apele bálteau sau, In tot cazul, scurgerea apelornu se facea cu tot rostul cuvenit. Trotuareleconstruite in regula, cu borduri de piatrà cio-plitä, cu rigole pavate i platformä linpie-truità, au suprimat anturile insalubre, au datun aspect civilizat localitatilor strabatuteau rdspuns minunat trebuintelor unei

lesnicioase §i placute pentru pietoni.In 1898 fiinta o bucatä de trotuar de

1.395 metri liniari, In Sinaia, dela intrarea Inparc, trecand langa 0 in fata otelului Carai-man Ora la intersectia cu strada Manastirei,apoi pe dreapta 'Ana' dincolo de podul Peleq.Acest crâmpei de trotuar fusese executat, caproba In anu1;1893; iar de atunci i 'Ana in1898 nu se mai facuse nici o bucata detrotuar.

In 1898 noul sérviciu special de intretinere,pentru a da urmare unuia din punctele insem-nate in prograrnul de lucräri Intocmit,' exe-cuta. Indata 300 m.l. de trot uar in Buteni, unde10 propusese sä creeze un adevarat Bulevard.Astazi acel Bulevard de 1 klm. lungime, cucele 4 randuri de castani In plina maturitate,este locul de preumblare favorit al locuito-rilor 0' vizitatorilor Bu§tenilor.

circa-Iaii

DRUMM BR A§OVULUI 219

Apoi mai toti anii urmatori s'au construitbucati de trotuar in diferitele localitati dinValea Prahovei.

Cu deosebire in Sinaia, pe Bulevardul Ghika,suprimarea santurilor era o dorinta generalade mult si in numeroase randuri exprimatade Primal-ie. Ministerul hotari in sfarsit in anul1902/3 aceasta lucrare reclamata de igiena;estetica i viabilitate pedestra. In campaniaacestui an se transforma bulevardul Ghika inadevdrat bulevard, cu trotuare in regula. Solu-tiunea problemei nu era tocmai usoara, din cauzasituatiei topografice a locului, prezintand di-ferente de nivel insemnate dela o zona-aleela cea peste drum si chiar pentru fiecarealee in lungul ei; diriginta, de ar fi ascultatoarecari sugestiuni pur ingineresti, ar fi sapatsoseaua dui:A un profil in lung stabilit dupateoria tecnica, trotuarele trebuind sa urmezeacest profit. Astfel facand, ar fi fost nevoitàsa se atinga de frumosii batrani castani plan-tati cu vreo 20 de ani mai inainte i sä bagein groapá unele proprietäti, iar pe altele sä,

le lase atarnate pe sus. Nevoind sä nemultu-.meascà gray pe proprietari, neindurandu-sesä chinuiasca i sã omoare o. plantatie frumos

220 NESTOR URECHIA

crescutd, dirigenta a preferat sä adopte o so-lutiune care sa. Impace i pe oarneni i vege-tatiunea: a Idsat soselei fizionomia sa gene-raiä i s'a multumit anexeze, pe de Idturi,trotuare putin largi, care sa urmeze declivi-

platformei. Cu chipul acesta, BulevardulGhika a ramas cu insu0rea care alcdtuetetocmai farmecul sdu deosebit: variatia de ni-veluri a zonelor-alee.

Incheind cu chestia trotuarelor, dam acilista lor:

TROTUARE CONSTRUITE PE CALEA NATIONALACAMPINA-PREDEAL.

In Breaza-de-susComarnicSinaia

900 metri lineari.1.300

11

5.240 11 0

Poiana-Tapului . 15011 0

Busteni . 4.840 12 0

Azuga 1.985 0 0Predeal 3.715 n n

Total . . . 18.130 metri lineari.

Avern dar la inceputul anului 1913, pecalea nationala Campina-Predeal, 18 kilometride trotuare. De oarece in anul 1898 existau1.395 m. lineari de trotuar, rezultä eä s'aumai construit, In perioada 1898 1913,

sal

, . .

DRUMUL BRA.50VULUI 221

16.725 m. 1. de trotuar, in medie 1.115 metriliniari pe an.

kdregnere. Cititorul care va fi avut 1113-darea sa parcurga analele" acestei cai, peperioada 1898-1913, va fi limpezit el insusicestiunea intretinerei ei.

Ca lea nationala Campina-Predeal, ca orsi-care sosea, a cerut mai intdi o intretinerecurentä, constand din incarcarea ei cu pietris

tinerea in buna stare a uvragelor de arta".Aprovizionarea de pietris s'a facut in fiecare

an, in cantitati variabile, dupá indicatiunilesondagelor i intensitatea circulatiei, ca pecelelalte sosele. Uneori, dupa o iarna cu putinazapada sau o primdvara prea ploioasä,seaua desfundandu-se in unele puncte, s'a maiasternut pe alocurea ceva pietris suplimentar.In vederea ca in timpul verei circulatia ye-hiculelor intre Sinaia i Predeal pe soseaa pedestrilor pe zone este foarte activä, s'ainlaturat asezarea tocmai in acest rästimp agramezilor de pietris pe platformä si zone sianume, prin derogatie la prescriptiunile con-ditiunilor speciale pentru aprovizionari de petrispe caile nationale, s'a ingaduit asezarea gra.-inezilor numai dela 15 August la 15 Oc-

ti

ao-

gi

222 NESTOR URECHIA

tombre, receptia urmând a se face la 15Octombrie.

Apoi de cAtiva ani observandu-se cã sis-temul primitiv, rams de pe vremuri peselele noastre, de a läsà pietrisul asternutsä fie batut de carute, cai i oameni, da re-zultate prea putin multumitoare, s'a recurs,in unele puncte, la mijlocul intrebUintat in ta-rile civilizate si anume cilindrarea. Pentruacest slarsit, am si cumparat un cilindru corn-presor si mai in fiecare an am cilindrat par-

soselei in strabaterea localitatilor Sinaia,Busteni, Azuga i Predeal. Numai cu chipulacesta am pufut capata, pentru acolo urldecirculatia este mai deasa, un macadam solid,o cale care sä nu se desfunde dupa ploi, oadevaratei curea, vorba cantonierilor.

Costul mediu al intretinerei cu petris aunui Kilometru al caii nationale Campina-Pre-deal a fost, in perioada 1898/913, de 500 lei.

In ceeace priveste intretinerea lucrarilor deartà, Ministerul a luat dintru inceput o mäsura.foarte bine chibzuitä si care a dat minunaterezultate i anume sa avem la dispozitie, cAtevaluni din an, zidari, cari sa lucreze la reparatiatuturor constructiunilor de pesesea; materialele

tile

so-

Intre Buateni i Azuga, la locul zis Geanone, doul cantoane ale caiinationale Campina-Predeal: unul (la stanga) vechiu de lemn, de acum vreo50 de ani, celalalt tip nou, de caramida, cu acoperia de Ogle.

In inspectia ciii nationale Campina-Predeal, in toiul

'7777i 111da.

*7. .11.11 MI 11:131111 I

. . !n!, d ".,,4 0.1.N

ernii.


necesare ffind cumpárate dintr'un mic creditanual1).

Wisura aceasta care a permis facerea repa-ratiei de indatä ce stricaciunea se ivea, ceeace Francezul numeste le point a temps", ainlaturat pentru mai tarziu cheltueli in dispro-portie cu scopul propus si ne-a ingaduit sacdpadm o osea, care la orice moment sA.se prezinte in reguld si corect cu toatd zestrea ei.

Dar Intretinerea a fost stingherita pe acea-stà sosea de firea tinutului muntos ce strabate,din pricina careia intemperii violente aclucstricAciuni mai in fiecare an, uneori intrerupandcirculatia. Analele pentru perioada 1898/1913sunt instructive in aceasta privinta: apropenu este an in care sa nu revina, ca un re-fren, fraza: In urma ploilor torentiale dincutare anotimp, s'au iscat mari stricaciuni ..."Si astfel o luptä neincetata a dus serviciulde intretinere impotriva elementului distru-gator : apa. Mereu a trebuit sa, fie reinoite

1) Acesti zidari au reficut zidurile de sprijin vechi dezidirie uscatl in zidirie cu var, au reconstruit toti stilpiide parapete cu lise de lemn, au reclädit citeva &ranivechi, au rostuit la poduri parapetele si alte pirti vizutesi in sfirsit au ficut o multime de reparatii la timp. A re-zultat din acest sistem multi economic pentrwMinister.

224 NESTOR URECHIA

sau reintregite apararile in contra apelor Pra-hovei i torentelor: ziduri de sprijinire, blocaje,plantatii, cleionage, baraje, etc.

Insfar0t, aceastä cale mai are un caracterpe care nu-1 are .nici o aka qosea din tara;intre Sinaia i Predeal, ea este un drum depreumblare, timp de patru luni de vara; estecirculata in acest sezon de Curtea Regala,de elita societatei noastre, de multi straini deseatrid. Ca atare, ea nu se multumete cu intre-tinerea curenta ceruta de o buna viabi-litate; ea trebuie sä se prezinte numero-01or i insemnatilor ei vizitatori in .chip catmai estetic i sa-i daruiasca cu maximul deconfort posibil. i astfel se lämurWe fiinta peaceastä ,c)sea a unui sir de constructii de carac-ter mai mult edilitar: trotuare, band, fantâni,precum i functionarea unui serviciu ca stropitul, care nuii poate aveA rostul pe orcaredrum. Pastrarea acestor inlesniri pentru dru-ineti reclama o supraveghere de toad, clipa

o prevedere de gospodar cumpanit. Infiecare an, la desprimavarat, dirigenta trebuesa procedeze la toaleta.pselei", iar in cursulTerei sä veghieze la buna functionare a servi-ciilor menite sa aducä multumire publicului

xi

DRUMUL BR A (:)VULUI 225

vizitator. Printre aceste servicii este acela alstropitului, infiintat in 1898, cu o saca cu tubgaurit i astazi alcatuindu-se din 10 sacaleturbine. Impárteala lui este urmatoarea: o sacastropete In Comarnic; trei sacale stropescintre Sinaia i Busteni; doua In Busteni;una intre Busteni i Azuga; una in Azuga;cloud stropesc In Predeal (intre mânastirefrontiera).

Pe langa aceasta, oseaua este mcituratdde cantonieri, din chiar revarsatul zorilor; iataInca un cuvant care ne indreptatWe a zice cavechiul drum al Brovului devine, din ce In cemai mult, o adevárata alee de parc, intreSinaia i Predeal. Tot in vederea tinerei in ceamai prefecta curatenie a acestei cai, s'au pre-vazut In budget trei caruta0 (acum pe tot anul)

zece salahori ajutatori, pe trei luni de varà.Cu mare parere de ram trebue insa sa. con-

statam ca publicul, pentru multumirea caruiaserviciul de -intretinere se straduWe, nu nedb.' ajutor, ci vai! este stricacios. El mazga-

tae, cioplete, rupe cele cladite pe oseapentru inlesnirea preumblärei sale; el nu crutapodoabele drumului, precum arbori, parapete,poduri, fantâni, banci, etc. Nu are respectul

Nestor Urechia. Drumul Brapvului. 15

ftsi

leste,

226 NESTOR UR ECHIA

bunului public. and iom alunge s. vedemsi la noi, ca'n Wile din apusul Europei, scrisavisul: parcul este incredintat gentiletei publi-cului"!

Nu md pot impedecd sd povestesc aci uncaz tipic in aceastd privinta.:

Inteo zi din vara anului 1906 un domnmaior T. de vângtori, intoväräsit de un domnlocotenent, se plimba cglare pe calea nati-onalä, dela Sinaia spre Aiuga. Ajunsi pe bule-vardul din Busteni, in loc sä urmeze inaintepe platformg, dau pe trotuarul-alee dublu plan-tat cu castani. Cantonierul punctului le atrageatentiunea cä nu este ingaduit calaretilor saubiciclitilor sd umble pe trotuare, i aceastaprescriptie este scrisd pe table indicatoare.D-1 maior injurd pe cantonier amenintäcu bätae. Serviciul de intretinere al sose-lei raporteazg faptul Ministerului. Ministrulde pe vremuri, un om energic i iubitoral acestei cgi, reclamg la Ministerul de Rgsboicerând pedepsirea ofiterului. Ministerul de rgs-boi raspunde cg: intradevSr maiorul T. dim-pi-dung cu Locotenentul N. in timpul uneipreumblgri, ggsind soseaua acoperita cu pietrede curAnd puse, au fost nevoiti, pentru a evità

6i-I

DRUMUL BRWVULUI 227

ranirea: cailor la picioare, sa se abatd, urcan-du-se pe trotuar; in ceeace priveste amenin-tarea-ce cantonierul pretinde ca a suferit dinpartea maiorului T. sunt simple exagerarl,avand in vedere caracterul si modul corect dea se purta al acestui ofiter superior in toateocaziile, precum si revolta sa sutleteasca incontra cantonierului .... ..".

Ministerul de Lucrari Publice raspunde larandul lui: Nirnic nu putea indreptati pe d-1maior a se urea pe trotuar, infrangand astfelregulele stabilite. Cat despre amenintarile ces'ar fi facut cantonierului de acelas d-n maior,ni se pare ca caracterul si modul corect de ase purta. de obicei al acestui ofiter superiornu sunt un raspuns indestulator la fapte con-crete, mai ales cal nu intelegem revolta d-salesufleteascd, fata de un cantonier care-si facedatoria '

Concluzia: sä se facal cel putin o observatied-lui ofiter superior. Insa e probabil ca nus'a dat nici macar atata curs reclamatiei Mi-nisterului nostru

Dar de ate ori autoritatile si justitia aurefuzat sa dea dreptate servicialui de intretinereal soselei 1Si aceasta ma indeamna sä inchei

228 NESTOR URECRIA

acest paragraf cu cateva randuri asupra che-stiunei zonelor.

Vechea lege din,1867 a drumurilor prescriaca Jar-gime callor nationale 26 metri, adica.13 metri la stanga si 13 metri la dreapta axei.Aceasta largime s'a pastrat in legea Grädis-teanu din 1906, pentru caile clasate nationaleinainte de aplicarea acestei din urma. legi adrumurilor. Aceastä prescriptie legala a fosteste izvorul unor neincetate diferende intredirigenta cdii nationale Campina-Predealproprietarii märginai. Un sir de ani delaconstructia acestei sosele proprietarii n'au res-pectat largimea legiuita si au Incalcat zonelecdii, sub ochii nebagatori de seama ai serviciuluide intretinere de pe vrernuri. Cu chipul acestas'au asezat casele i ulucile dealungul soseleiintr'o displacuta dezordine.

Dela anul 1898 Incoace insã dirigenta s'asträduit sa sileasca pe proprietari a respectalegea, nepermitandu-le la caz de reparatie aulucilor sa mai calce zone si obligandu-i sa leaseze la cei 13 metri 1egiuii. Ce lupta! Miepersonal mi s'a intarnplat iasa inainte,cu 'revolverul amenintätor, unul care nici macarnu era proprietar, ci chirias. Ba, ironie a soar-

sã'mi

si

si

DRUMUL BREq )VULU1 229

tei, acest personaj era chiar un inginer=cunoscator al legilor. Despre autoritati, ce saspunem? Primariile nu ne-au dat nici unconcurs; si odatä cand am intervenit la unadin primarii, rugand-o sa invite pe proprietarisa se arze la linia 1egiuit, fiindca aveam degand sa le construesc trotuare In fata proprie-tatilor lor, aceasta primarie mi-a raspuns cänu poate face nimic fard niste ordine maisolide venite dela Prefectura

Cele mai de multe ori dirigenta soseleineputand sa ajunga la intelegere, a dat injudecata pe proprietarli recalcitranticele mai de -multe ori judecatoria de ocol adat dreptate proprietariloW)

Chestiunea aceasta a zonelor este o ade-vdrata buba pentru calea nationala si cattimp nu.;:se va promulga o lege care sax,reguleze (micsorand la trebuinta largimea so-

acest drum nu va putea avea aspecteuropenesc In strabaterea localitatilor din va-lea Prahovei si serviciul de intretinere vava aveà tot mereu de harra cu proprietarii.. . .

1) In ceeace priveste orasul Sinaia cestiunea s'a desle-gat in sensul ca Ministerul Lucrarilor Publice nu_ poateaye& amestec in. aliniarea proprietätilor, chiar i pe-caleanationall; Sinaia find comunE =bank

I

s.i iaräi

230 NESTOR URECHIA

Personal. Persona lul de intretinere al caiinationale ampina-Predeal este in anul 1913urmatorul: un inginer sef cl. I, un conductor cl.I, trei picheri principali, sase sefi de cantonieri(3 pe sectia Campina-Sinaia, platiti 85 lei lu-nar, 3 pe sectia Sinaia-Predeal, platiti 75 leilunar), 68 cantonieri (27 pe sectia Carripina-Sinaia, platiti 55 lei lunar, 41 pe sectia Si-naia-Predeal, plätiti 65 lei lunar), 3 caruta0(a 150 lei lunar), 3 zidari (a 120 lei lunar,pe cinci luni), 3 salahori zidari (a 60 lei lunarpe cinci luni), 10 salahori provizorii a 60 leilunar pe 3 luni de vara), 0. 9 sacagii (a200 lei lunar, pe trei luni de yard), in total82 agenti pe tot anul i 25 timporari. Lun-gimea totala a caii, fiind, in cifra rotunda,de 57 kilometri, iar numarul cantonierilorde 68, revine in medie 838 metri de intre-tinut de fiiecare cantonier.

Fazele prin care a trecut atest personal,in cei 15 ani 1898-1913, sunt in rezumaturmatoarele:

In 1898199 erau: un inginer ordinar cl.un conductor cl. III, 2 picheri cl. III, 4 eficantonieri (60 lei lunar), 60 cantonieri (45lei lunar), carut4 (120 lei lunar, pe 52

I,

DRUMUL BRWVULUI- 231

luni), 2 zidari (a 120 lei lunar pe 5 luni).In cursul acelui an se adaoga un al cincileasef de cantonieri i un sacagiu (150 lei lunar,pe 3 luni). In medie, fie care cantonier avekde intretinut 900 metri de (:)sea.

In 1900/01 se.infiinteaza un al aselea efde cantonieri.

In 1904/05 se infiinteaza un al treileapicher.

In 1906/07 se marete cu 5 lei leaf a can-tonierilor de pe sectia Sinaia-Predeal, undetraiul e mai scump (50 lei lunar, in locde 45). De asemenea la 3 efi de cantonieride pe aceastä sectie Ii se mat-We leafa cucu 12 lei (70 lei lunar, in loc de 58).

Se adaoga un al treilea cArut.aq, un altreilea zidar, cinci sacagii (6 in total) qi 8salahori (a 50 lei lunar, pe 3 luni de vara).

In 1908/09 se marete cu 5 lei leafa can-tonierilor de pe sectia Campina-Sinaia (50in loc de 45 lunar) i cu 8 lei leafa canto-nierilor de pe sectia Sinaia-Predeal, (58 inloc de 50 lunar); de asemenea §efii de can-tonieri de pe sectia Campina-Predeal primesc12 lei mai mult (70 lei in loc de 58 lunar),iar cei de pe Sinaia-Predeal 10 lei mai mult

232 NESTOR URECHIA

(80 lei in loc de '70 lunar); cdruta0i primesc150 lei (pe 8 luni in loc de 5), sacagiii 180(in loc de 150, pe 3 luni de vard).

In 1909/10 ca.te0 trei picheri sunt inaintatila principali.')

In 1911112 carutaqii sunt prevazuti pe totanul.

In 1912/13 noua qi cea mai recenta spo-rire de salarii la cantonieri i efi de canto-nieri : cantonieri cu 65 lei (in loc de 58,adica '7 lei mai mult), cantonieri cu 55 lei(in loc de 50, adica cu 5 lei mai mult). efi

de cantonieri cu 85 0 '75 lei (cu 5 lei maimult).

Dupd cum se vede, salariile cantonierilor autrecut in acest interval de 15 ani dela 45 leila 65 0 55 lei (20 lei sau 10 lei mai mult,dupa felul sectiei), iar ale §efilor cantonieridela 70 la 85 i 75 lei (25 sau 15 lei maimult, dupa felul sectiei) Aceasta potrivit cuscumpetea mere a crescanda a traiului, maicu seama in valea de sus a Prahovei. Aceqticantonieri foarte munciti, pe o wsea grea de

1) Dup 5. ce au trecut in acest interval de timp prin gra-dele intermediare.

DRUMUL BR AWVULUI 233

Intretinut, au fost tot mereu tratati pdrintestede dirigentd, care a cdutat sd le cunoascdtrebuintele si a intervenit in mai multe ran-duri de li s'au sporit salariile.

Binefäcátoarea lege de pensiuni pentru can-cantonieri a ld-lui Ion I. C. Braianu a permisscoaterea la pensie a unor cantonieri bdtrânidin care unul cu 37 ani de serviciu si sasecu 30 ani de serviciu, premenindu-se astfelserviciul cu cantonieri tineri.

Aceeas lege a ingaduit ajutorarea materialda cantonierilor, dându-Ie dreptul la mici aju-toare bdnesti, pentru cazuri de nastere saude moarte in familiile lor.

In ceea ce priveste instructiunea cantonie-rilor de pe calea nationald Câmpina-Predealsuntem nevoiti a face o strictd constatare:din 68 cati sunt cu top, deabea vreo 18 stiacarte, adica, sunt 74% analfabeti, -desi suntprintre ei tineri, de 30 de ani varsta.

Personalul serviciului de intretinere a cdiiinationale Campina-Predeal, al cdrui sef esteinginerul-sef clasa I Nestor Urechia, având caajutor pe d-I Conductor principal Clasa IIAlexandra Basturescu, este cel dat in amid--torul tabloa:

g

No.

can

toni

e.ri

lor

ce)CNI

TABLOO DE PERSONAE-(JL CAII NATIONALE CAMPINA-PREDEAL IN ANOL 1913__ SECTIILE ECHIPELEDistanta

introkilometri

Lungimea inkilometriNo. Numele Sefului

de cantonierNo. Numele Picheruluicare ingrijeste sectia

I

Toma Carianopol

1

23

Const. D. N. PopaIon N. SoriceanuIon D. Bunea

Ichn. 95=105105-113113- 120

10 klm.87

klm. 95 120 25 klm. 27

II

Mihail Apostoi

4 Ion Pascaleklm. 120 131var. 0-1+500

* 0-1+864

J 11 ld m.1+500 1191+864

14+3641)1 19

III

Teodor Voiculescu

5 Nic. MAntulescu klm. 131-1416 Ion Soriceanu 141.148+365

10 kml.7+365

139

1kIm. 131 148+365 17+365 22

') In realitatc pichcrul Apostol arc de ingrijit 17 klm.-1-8361 de oarece la sectia II a caii na-tionak ampinaPredeal sunt anexati i $ klm.-1-472 din calea nationalä Sinaia-Moroeni.

Gt.

o

910

8

,


Personalul auxiliar:Trei zidari (pe sapte luni), trei cdrutasi,

trei salahori zidari (pe sapte luni). noud sa-cagii (pe trei luni), zece salahori ajutori (pe treiluni).

CoSful intretinerei until kilornetm al cdiinationale Câmpina-Ptedeal, ca personal, estede lei 1.260. De aka' parte costul mediu alintretinerei unui kilometru al aceleiasi cãi, capietris fiind de lei 5-00, rezultd cd costul mediaal intretinerei unui kilometru al acestei catnationale (pietri i personal) este de lei 1.760.

CERINTELE CM NATIONALE CAMPINA-PREDEALPE VIITOR.

Intretinerea: Cu organizatia actuald se vorputed satisface nevoile intretinerei si de acuminainte. Personalul inferior este indestuldtor.

Nu prevad sa fie trebuintd pe viitor decantitdti, mai maxi de petris deck rand acum.Poate Insä c. va fi de inlocuit petrisul dePrahova cu petris de carierd, in mai rnultepuncte, iar nu numai in partile in strdbaterealocalitatilor Sinaia, Busteni, Azuga i Prdeal.

Va trebui sä facem pentru toatd calea unstudiu pe care numai l'am insäilat, pentru

236 NESTOR URECHIA

partea Câinpina-Oràii i anume studiul circula-tiei. Un recenscinvint al circulatiei, lucrareInca neintreprinsa in tara noastra, urmaritaun an intreg pe aceasta §osea ar puted servica model pentru o lucrare analoaga, privitoarepe alte sosele din Romania; irni inchipuescca se va putea trage barecari invätdmintedint' un astfel de recensämânt.

Aceasta cale nationala va putea Inca serviia tot felul de experiente de gudron are, pavare,1)etc., imitandu-se cele practicate in strainatate-pentru capatarea unei platforme in stare sdresiste mai temeinic la circulatia din ce ince mai intensä a autornobilelor.

Traseul. Vor fi cateva rectificari de facut,insä pe ici, pe colo. Una mai importanta lapodul Peles in Sinaia, unde accesul se faceIn panta i pe o curba periculoasa. La punc-tul Racherita (klm 108+700), unde torentulcu acest name in fiecare an aduce mari pot-moale pe calea nationala, va trebui desfiintatcasiul, inaltata soseaua i construit un pod

I) In deosebi kilonaetrul dela intrarea In Comarnic (klm.110-111), foarte stricat In fiecare an, din pricini prea

circulatii de vchicule depovart ale numeroaselor fabricidin imprejurimi va trebui pavat 'lute= chip oarecare.

ma-rei.

t

In inspectia call nationale Campina-Predeal.

Cantonul tipCerbului.

nou, cu etaj, stil romfinesc, in Bustenii noi, in dreptul ViiFotografie luatA dupfi o cAdere imbellugata de aparlä, introenia

de crivAt.

DRUMUL BRAWVULUI 237

de beton armat, cu lumina indestulatoare.,pentru trecerea materialelor aduse de puhoi.

La esirea din Comarnic (klm 112-113),in urma ploilor neincetate din vara i toamnaanului 1912, s'au läsat coastele dela o !nal-time de 200 m., potmolind soseaua pe 800 m.lungime i läsandu-i deabia 3 metri largime.Aci nu este aItä masura de indreptare decatde a fugi de sub poalele muntelui, cum s'afacut intr'alte puncte si de a se apropia delinia ferata. Proectul acestei variante l'amalcatuit i lucrarea ce va face in campaniaacestui an 1913.

Poduri. Majoritatea podurilor este in bunästare; vor fi insa de inlocuit prin viaducteultimele poduri mai insemnate ramase de lemn:podul Ordti ilor i ,Sipotelor. Iarasi vor fi deinlocuitpoduri mixte, (cu substructura de zidarie,dar cu tablierul de lemn), ca podurile Bdtrioarasi Surpaturi, prin poduri de beton armat.

Capatand astfel pe aceastá osea numaipoduri de ziddrie, se va puteà, fard grije, dalibera trecere tuturor autornobilelor si inspecial catnioanelor-automobile incarcate cu

1) Vezi mai sus paragraful Variante".

1),

pi

238 NESTOR UR ECHIA

poveri considerabile, care deja au Inceput sacircule Intre ampina i Sinaia ').

Cantoane. In ceea ce privWe cantonele,iipga este Inca mare.

Inteadevär, de oarece avem pe oseauanoastrg 77 agenti permanenti ai Intretinerei(68 cantonieri, 6 qefi de cantonieri, 3 picheri)trrneaza sh avem Si 39 cantoane duble; acumni sunt decAt 32, ar mai fi nevoie de 7; maipune ca. 10 din cele 32 actuale fiind *de barnetrebuesc Inlocuite, rezultd cg sant de construit17 cantoane noi. Apoi Inca va fi de reacutchteva. imprejmuiri.

Planta tie.- Nu vom aveà de adgoiat Incamulti arbori la plantatia actuald, qoseaua pepdrtile Inca* neplantate strabgtAnd regiuni Impa-durite lateral. Dar de lucru destul va da In-grijirea qi Inlocuirea, pe másura stricAciunilor,a plantatiei de astäzi.

Apareiri. Nu se poate zice cg aceasta.osea este definitiv apärata. In potriva räutg-

Chiar anul trecut 1912, Ministerul de Rásboi a organizat'un raid" de camioane-automobile incircate cu pini la36 tone; aceste vehicule au trecut cu bine pe soseauanoastri (numai la OrAtii s'a umblat incet), dar cind a'fost vorba si treacà pe alte sosele, cite poduri rupteautomobile privilite!

DRUMUL BRWVULUI 239

tilor Prahovei si torentelor. Multe blocaje vOrmai trebui insirate dealungul ei i aceasta cuatAt mai mult ca cele asezate pana acurnsunt in-parte potmolite, rav4ite i chiarrate de puhoae, dupa spargeri de nori, atade dese in acest tinut. Va mai fi nevoe derefacerea unor ziduri de sprijinire a coastelor,ziduri care se näruesc, fiindca au fost con-struite, odatä cu soseaua, lard mortar. Deaminteri mare parte din aceste ziduri au fostreconstruite de zidarii serviciului.

Parapete vor mai fi de construit pe vre-opatru kilometri, mai cu seama pe parteaBreaza-Cernica si anurne de cele in arcuri,dovedit fiindcá sunt cele mai estetice i trainice.

Lucretri de edilitate. Lungirnea necesara.de trotuare va trebui complectata cu catevàcrámpee in Sinaia Poiana-Tapului i Busteni.Va mai fi nevoe de construit trotuare princele doua Breze i Comarnic pe vre-o doikilometri.

Negresit ca bancile i antânile vor cereo ingrijire staruitoare si pe viitor.

In ceeace piivete stropitul, se simte chiaracum insuficienta sa,. desi avem in functiune 10sacale. A se adauga Inca vreo 2-3 stropitori.

ta-

24'J NESTOR ORECHI A

VIITORUL CAII NATIONALE CAMPINA-PREDEAL

Ramânea-va aceasta sosea cu traseul ei deastazi? Dela Cárnpinita, din dreptul poduluiVadului si pAna la podul peste Prahova, laintrarea in Cornarnic, n'ar fi de mirare sa seconstruiasca când-và o ramuth pe matca Pra-hovei, paralel cu linia feratd, pentru punereain cornunicatie a populatiunei inconjuratoarefabricelor ce se vor instalà in partea acestaaVäii Prahovei.

Pe veci insa va ramâneà, intre Cernicalzvor, traseul de astazi, caci pe aceasta.' dis-tanta valea Prahovei este numai o spintecd-tura cu chei (defileuri), neingaduind asezariomenesti i o ramuth a caii nationale nu si-araveà nici loc nici rost pe aceastä distanta.

Dela Azuga la Predeal iaräi valea estestill-nth, bine si complect deservita de- actual&sosea.

Dar intre Sinaia si Busteni? Pe aceastãparte e mai mult decat probabild con-structia unei ramuri i anume pe malulstáng al -t,Prahovei, dincolo de linia ferata.Vánzarea in loturi a poalelor muntelui Cum-patul, cevà mai sus de gara Sinaia, in-

DRUMUL 1312A0VULLI 241

deamnä la executarea acestei sosele, care s'arlega cu crâmpeiul In fiint pe muntele Za-mura, intre Poiana-Tapului i Busteni. Cuchipul acesta, s'ar aduce o mare usurare cir-culatiei pe actuala cale nationala; construin-du-se, pe malul dimpotriva., o sosea larga de8-10 metri, circulatia automobilelor s'ar in-dreptà pe noua cale, iar cea veche ar servI trä-surilor usoare mult doritpietonilor.

Dar ramanea-va calea noastrá cu menireaei de a lega capitala tárii cu Predealul?

Vechiul drum al Brasovului rämAnea-va totnumai calea nationalä Bucuresti-Ploesti-Cám-pina-Predeal ? 0 veche zicAtoare glasueste cäPrice drum duce la Roma. Eu rrfas multumls. ne ducä aceastä sosea mai aproape, laArad! si bucuros schimbà numele in caleanationald Bucuresti-Arad. De ce nu? Cinear fi putut prevedeA, acum cAteval luni, schim-barea atAt de extraordinará a haroi peninsuleibalcanice ?

Viitor de aur tara noastrà areprevád prin veacuri a ei inaltare.

a zis poetul. Providenta ne va ajuta, daca. claimnoj din mAini. Doar se va ivi un Mircea,


Si

1iideal

i-asi

gi

2 42 NESTOR URECI-HA

care sd intreacä in vrednicie chiar pe Mircea-cel-Bdtrán i sd .. ,...

S'i mi se pare cd nu pot incheia mai frumosaceasta lucrare, uneori cam aridd cu cifrele §iamänuntele sale tehnice, dar scrisä cu dragostede pämAntul si neamul romdriesc,decdt zicând:parcd vdd pe inginerul dirigent al cdii natio-.nale ampina-Arad scriind o carte cu titlul :

11 Drumul Aradului .ei

Nord. Aceasta concluzie am scris-o in luna Mai a acestuian 1913, and nu era vorba de actiunea Romaniei in framan-tarile balcanice. De --pe atunci visam Drumul Aradului" caqosect nationald romcineascd. Dupa mobilizarea armateiromane, in urma cdreia un fior a strabltut toate inimileardelene si au reluat avant, in Transilvania, nobile sperante,care bun Roman. ar mai pune visul acesta la indoiald? Darcc zic vis? Nu vis, ci realitate. Salutul pe care nemuritorulaviator Aurel Vlaicu a vrut sal dila, anul acesta, pacane cerului, fratilor nostri de dincolo, il vor duce, pestefinfini ani ostasii nostri trecAtori prin pasul Predeal si vorba1,de dincolo" nu va mai avca fiintA ...

Oct. 1913, Bugeni.

Poartl la imprejmuiri de cantoane imithnd vechile portitArdnesti din Gorj si \Taken. Imprejmuirea insAsi este exe-cute ti in acelas sal.

Balla de plata cu acoperis sindrilit, stil romilnesc.

CRONOLOGIECU PRIVIRE LA DRUMUL BRAOVULUI *I LA LOCA-

LITATILE CE ACEST DRUM STRABATE PE VALEADE SUS A PRAHOVEI.

Secolul XIV-lea. CArarea Prahova incepe a fi um-blatà de negustori brasoveni.

1476. Scrisoarea lui Vlad Tepes cAtre Brasoveni,in care vorbeste de drumul te Prahova, pecare el le ingadue sä umble.

Secolul XVIlea. In cursul anilor acestui secol afost zidit, la poalele Bucegilor, Schitul Sft. Niculae,pe locul Molomot (pe muntele Furnica din ac-tuala Sinaia).

1611. Radul Serban, Domnul Tarei-Romanesti, trece,cu armatà, pe drumul Brasov ului, ducAndu-sein ajutorul Brasovului, in contra principelui Tran-silvaniei Bathory.

1674. Duca-VodA dà un hrisov, prin care porunce-ste sA nu se mai facA supArare sAtenilor din ju-rul CAmpinei de cAtre solii domnesti sau ungu-resti, cari au pArAsit trecAtoarea dela RucArdau pe la CAmpina. Duca-VodA aratA cA drumulCAmpinei este nurnai potecd si scald de negustori.

1690-1695. ClAdirea schitului Sinaia de care spa-tarul Mihai Cantacuzino.

244 NESTOR URECHIA

1736-1739. Austria trimite salahori, sä facä drumpe apa Prahpvei, pâtil la Comarnic. Lupte peacest drum hare Austriaci si Turd.

1774. Fundarea schitului Predeal.1775. Ipsilante-Voda. printeun hrisov din acest an,

consfinteste vechile drepturi ale aransilor Pra-hoveni" de a transporta mgrfurile dela Brasov laBucuresti; diu textul acestui hrisov deducem càpoteca Prahovei se fa'cuse drum de care.

1781. Fuga ailor lui Ipsilante dela Bucuresti la Bra-sov, pe drumul Prahovei.

1787.-1790. Rasboiul austro-ruso-turc. Lupte pedrumul Brasovului, intre armata lui Mavrogheni

Austriaci. Distrugerea de care Turci a ha-nului mare La slonul de piatrA" de pe munteleZamura (Busteni). Prefacerea in cenusa.' a schi-tului Predeal.

1790. Imbun'afatirea drumului Câmpina-Predeal,sub regimul austriac. StApAnirea se ingrijeste deinfiintarea de cArciumi de adapost pe acest drum.

1800. Cradirea primei case taranesti a Iui GheorgheZangur la Intre-Prahove (Azuga).

1802. Marea bgjenie a Bucurestilor pe drumul Bra-sovului, fugind de groaza Pasvangiilor.

1817. Clädirea hanului dela Fruntea-lui-VAsii.1818. Fuga lui Voda Caragea la Brasov, pe drumul

Prahovei.1819. Rezidirea in piatra" a bisericei schitului Predeal.1821. Fuga Bucurestenilor spre Ardeal, pe drumul

Prahovei. Eteristi i Panduri pe acest drum.

si

DRUMUL BR AWVULUI 245

1828. Escursiunea austriacului Krickel in valeaDoftanei si a Prahovei.

1830. Calatoria, pe toamna, a lucratorului caretasgerman DObel, pe jos, dela Predeal la Campina

Bucuresti.1830. Cea dintai fabria la Intre-Prahove, (Azuga)

de sticlarie,Earna grea, potop. Prima. casa alui Moise Zangur la Predeal.

1833. Calatoria, calare, pe drumul Brasovului, agermandui Chrismar, dela Temes spre ampina.

1839.Profesorul francez Vaillant, directorulSft. Sava din Bucuresti, face o escursiune dela

ampina la Intre-Prahove, apoi se sue pe Bucegi.Vaillant este primul bucegist.. . roman".

1844. Croitorul german Holthaus calatoreste cu ca-ruta dela Bucuresti la Brasov, pe drurnul Braso-vului

1843.1846. Cladirea bisericei manastirei Sinaia1845. Voda Bibeseu viziteaza satul Cornarnic, apoi

mânastirea Sinaia si merge Ora in Predeal, chib-zuind pentru inceperea foselei, pe apa Praha-vei, dela Ciimpina ftánáIn Predeal, spre Brapv.

1846. Se fac studiile pregatitoare pentru construireaunei sosele sistematice" pe valea de sus a Pra-hovei.Calatoria pe drumul Brasovului a doctorului ger-

man Quitzmann.1847. Se incepe soseluirea drumului Brasovului, in

cateva puncte.1848. Lucrarile de soseIuire sunt intrerupte, din

ai

colegiu-

246 NESTOR URECHIA

pricina revolutiei unguresti. Lupte pe drumul Bra-sovului intre Rusi-Austriaci i Unguri. Pe alo-curea se stria intr'adins drumul.

1849-1850. Se lucreaa la soseluire din douà pärtideodatä, dela Predeal spre Izvor si dela Comarnicspre Izvor, cu zile de prestatie, apoi cu

1851. Voda-Stirbei merge dela Campina la mära-stirea Sinaia, ca sh" inspecteze drumul ce se lu-creazA spre Brasov,.

1852. Vodà-Stirbei aduce in taa pe inginerul fran-cez Lalanne, care face studiile pärtei celei maigrele a soselei Campina-Predealsi anurne Comar-nic Sinaia. Se lucreaa in punctul Izvor, Iânglm'anastirea Sinaia.Se mutà van-ia dela Breaza la Predeal.

1853-1856. Ocupatie austriaa. Se lucreaz5 la so-seluire in punctele Comarnic, Posada, Sinaia siPoiana-Tapului,

1854. Se &este de care Austria soseaua de arta'dela Brasov la Predeal.

1856. Statul contracteazg constructia soselei dru-mului Brasovului" in punctele Breaza-de-sus (tun-girne klm. 6+740) si Oratii (lungime klm. 5+-942).

1859. In acest an se aflá soseluiti 36 klm. din drumulBrasovului (Breaza-de-sus-Comarnic, Comarnic-Posada, Izvor-Predeal). Sunt in constructie 12 klm.(Breaza-de-sus spre Campina si Inca punctul 0-

1861. Statul contracteaa in acest an construirea

platO.

rAiii).

DRUMTJL BRApVULUL 247

soselei Ploesti-Campina-Podul Vadului (34 klm.)Lucrarea a durat pang in 1864/65.

1864. Ca lea nationala Câmpina-Predeal este casigata; insa se isca mafi inundatii. Soseaua Cam-pina-Predeal foarte stricata.

1866. Maria Sa Domnitorul Carol viziteaza mánas-tirea Sinaia.

1869-1875. Restaurarea soselei Ploesti-Predealstricata de inundatii.

1870. Eforia Spitalelor Civile clädeste un otel, langamanastirea Sinaia, pentru addpostirea calatorilorce se duc la si se intorc dela We din Tran-silvan;a. In acelas timp Eforia arendeaza locuriin preajma manastirei Sinaia, celor ce ar clod sacladeasca case.

1871. Maria Sa Domnitorul Carol, Impreuna cu Elisa-beta Doamna, viziteaza manastirea Sinaia si se ho-tarasc sa-si intemeieze aci resedinta domneaschde vara.

1872. Eforia Spitalelor Civile vinde terenuri de peproprietatea Vetrei manastirei Sinaia. Incep a-se cladi vile pe aceste terenuri.

1874. Cornuna Podul-Neagului, compusa din saztele Izvor (manästireaSinaia). Poiana-Tapului, In-tre-Prahove si Predeal, ia numele de Sinaia.Primaria se muta din Busteni in Sinaia.

1875. Se incepe constructia resedintei domnestide vara, la Sinaia (Castelul Peles).

1876. Se incepe constructia caii ferate pe ValeaPrahovei, dela Ploesti la Predeal.

248 NFSTOR URCHTA

1879. Terminarea constructiei càii ferate Plo-esti-Predeal. Primul tren de pldcere a circulatin ziva de 10 Iunie 1879. Clàdirea fabricei desticlArie din Intre-Prahove (Azuga). Infiintareafabricei de cherestea Costinescu in Sinaia.

1880. Sinaia e declaratä comun5 urbanA.1881. Deschiderea carierelor de piaträ de pe muntele

Piatra-Arsä, de d-1 G. Fonteix.1882. Cladirea fabricei de hârtie din Busteni.1883. Inaugurarea Castelului Pe les (Sinaia).1884. CAtunele Predeal, Azuga, Busteni, Zamura

Poiana-Tapului se deslipesc de Sinaia si for-meazä impreura comuna ruralä Predeal.

1885. Infiintarea fabricei de ciment Er ler la Azuga.1886. Cl'adirea fabricei de postav la Azuga.

ClAdirea fabricei de var hidraulic Costinescu laSinaia.

1889. Tárnosirea bisericei domnesti din Busteni.1891. Cládirea fabricei de cherestea din Azuga.1892. Incepe functionarea fabricei de cue Em. Co-

stinescu din Sinaia.1894. Clädirea spitalului din Sinaia.1897. Functionealä alimentarea cu ap`a a orasului

Sinaia.1898. D-1 Ion I. C. Brätianu, Ministrul de Luctlri

Pub lice, incredinteazä intretinerea call natiOnaleCAmpina-Predeal unui serviciu special. Functio-neaea serviciul de lumina* electric4 'in crawl Si-naia.

si

DRUMUL BRA§OVULU1 94 g

1898-1900. Se executà canalizarea orasului Sinaiade citre Eforia Spitalelor Civile.

1900. Se instaleazi pe so§eaua nationali, intre Si-naia si Cimpina, linia pentru transmisiunea deforth' electrica.

1902. Functioneazi lumina electrici in satul Bu-steni.

1903. Inaugurarea castelului Pelisor (Sinaia). Tit.-nosirea nouei mingstiri Sinaia.

1904. Tirnosirea bisericei din Azuga. Se incepeconstructia unei variante a call nationale in Si-naia.

1905. Se di circulatia pe varianta all nationalein Si naia.Functiofieazi alimentatia cu api in satul Predeal.Inaugurarea monumentului ridicat, in Azuga, inamintirea .Predelenilor cizuti in rizboiul neatir-ndrei.

1906. D-1 Ion C. GrAdisteanu fiind Ministrul deLucrari Pub lice, se aduc o multime de imbu-natatiri si infrumusetiri call nationale Campina-Predeal. Functioneazi lumina electrici in satulAzuga.

1908. Mari inundatii in Valea Prahovei: calea fe-rata' si calea nationall rupte. Comuna Predealse desparte in cloud comune: Predeal (cu sateleAzuga si Predeal) si Busteni (cu satele Busteni,Zamura si Poiana Tapului). Inaugurarea bus-tului V. A. Urechia asezat in Parcul din Pre-deal.

250 NESTOR URECHIA

1912. Inaugurarea cazinului din Sinaia. Inaugurareaspitalului din Azuga. Se &à circulatia pe variantaa 2-a a cAii nationale in Sinaia. Sate le Azugasi Predeal se despart, formand douà comuheseparate.

CALATORI STRAIN!

PE

DRUMUL PRAHOVEI

KRICKEL1828

Austriacul Krickel se hotArIse in anul 1827sa." facä o cdldtorie dela Viena la Ierusalim.Impiedicat de räzboiul ruso-turc din acel an,Krickel nu strabdtii cleat Austria, Ungaria,Muntenia, Serbia, Croatia.

povestit calgoria in cartea: Fussreisedurch den grOssten Theil der OsterreichischeStaaten, in den Jahren 1827-1828, bis EndeMai 1829 und zwar durch Ungarn, Sieben-burgen, die Militargranze fast in allen Theilen,sammt einem Ausfluge in die Wallachei, etc."3 Volume, Wien, 1833.

(CALAtorie pe jos prin cea mai mare partea statelor austriace, in anii 1827, 1828, páriàla sfai*tul lui Mai 1829 i adicA prin Ungaria,Transilvania, Confiniile gránicerWi aproapelntoate partile, cu excursie in Valahia, etc.).

In volumul al 2-lea pag. 104, iat'a. ce povesteqte :

254 NESTOR UR ECHIA

Cerul era senin; cand o pornii dirnineata,bateã un vant blajin. Norii zaceau ca unlac la piciorul muntilor, dar curând se topira

vesel desfatat, putui petrece cu ochiitinutul ce se Intinde Inainte-mi. Sosind lapasul Temes, doream Ea fac cunostintaValahilor, pe cat posibil. Pasaportul men fiindin reguld, nu intarziai de a trece granita,Ida sä prevdd cele ce m'asteptau.

Tinutul imprejurul Temesului este frumos,dar nu se poate compara cu Torzburgul(Bran.) La Predeal sunt cladirile Kontuma-zului

Vechiul fort, pas-sucursald, nu departe deTemes, este considerat ca un fort roman.

Pe la Predeal mergi Inainte spre Tres-sline, Szestilla §i Prebe1), In acest din urmaloc petrecui noaptea inteo mizerabila car-ciumd, unde insectele nu ma lasard sa dorm.A doua zi, de-abia pornit la drum, Intalnii17un Valah, care, pentru o nimica, ma transportä,cu usurica-i carutd, la Petroschitza. CdrdusiiValahi merg repede si adesea o distan0de mai bine de patru ceasuri ei o strabat

De bung. searnd Trestieni, Tesila i Brebu.


in douci. Kapudan se numqte aci efulstatiei de poqta; Logoteth este scriitorul

poqtei; Tschauch servitorul qi Rotaro ca-51 ittatil i ungatorul rotilor.

Odata ce ai trecut pasul §i ai calcat Inpartea aceastä, descoperi Indatá aceasta tarkcu totul salbateca.

Pe drumuri proaste, prin munli prei-pe poduri de lemn pe jumeitate

putrede, mergeam a,sa de repede, !neatzdruncinaturile carutei mi-erau nesuferiteca un turbat, am sal-it din mizerabila camp..Muntii se ldsau din ce In ce mai jos. (Acidescrie familiile de tigani ce Intdlnqte). DinIlcând In and treceam pe dinaintea unorsättcácioase colibe, pe care carauful meu

le numeA ospätarii §i In care Valahii se cer-tau, sparganduii capetele. Am mai vorbit,7) de aceastä natiune decazuta §i despre acetiValahi (inteleg in general) nu pot spune lu-crud bune. In Transilvania gase§ti adeseaun om cum se cade, in care te poti Incredeiar de Valah un calator singuratec n'aredecat a se teme. De-abia am scapat de doiValahi, cari, sarind asupra mea cu ciome-gile lor, vroiau sä ma jefuiasca.

pdstio,si,

256 NESTOR URECHIA

(Krickel explica acurn cd aceastà neor4n-duialä a Valahilor rezultä din lipsa unui clerluminat si moral; urmeazd apoi un scurt is-toric).

9)0 multime de trdsuri cu fugiti din Bucu-resti si din sudal Valahiei md lutainpina. Dintoate pärtile se ardtau soldati rusi.

Curând ma aflai pe câmpul de rdsboi,cánd, plecat din Petroschaza, sosii Inteunsat sarac, al cdrui nume nu mi-1 mai amin-tesc. Pretutindeni trdsuri i tunuri, trupe inmars, miscare mare;

E nevoit Intrerupd caldtoria; nu-i esteIngdduit sd meargá pAnd la Bucuresti, acolobAntuind ciuma; se inapoeazd la Prebe undeasistd la o incderare intre cdrutasi i capatdsi el un pumn. Se Intoarce de aci Inddrdtla Kronstadt.

sa'qi

CARETASUL GERMAN DoBEL1830

Povestirea cdldtoriei: pe jos a lui DObel,dela Predeal spre Bucuresti, pe drumul Bra-4ovu1tii, este una din cele mai interesante din

povestirile similare pe care le-am putut cer-cetâ. Acest simplu lucrator caretas a des-cris cele vdzute i auzite de el, fárd inconjur,pe sleau, i tocmai in acest chip de a isto-risi constä calitatea de cdpetenie a cartei lui.

Ernst Christian DObel, german din Thiiringialpleacd, in anul 1830, din satul lui, sà co=linde täri strdine, In care sd gdseascd de lucru.Trece prin Bavaria, Austria, Ungaria, Tran-silvania i soseste in Brasov. Aci i se spunecã ar puted gdsi de lucru, pe plata foarte

1) E. Ch. Döbel: Des WagnergeseIlen E. Ch. DöbelWanderungen im Morgenlande" (Gotha, 1843). Am gastcartea aceasta in biblioteca Academiei Romane si am a.m.:.lizat-o, cel d'intai cred, in revista: Romania Viitoare(anul II, 1912, numerile 2, 3, 4 si 5.)


258 NESTOR URECHIA

bund, in Bukarest. Se hotarWe sa-0 caute,In Valahia, partea i norocul.

In 14 Septemvrie 1830, caretaqul Dobelpleaca din Brapv spre Tara Româneasca.Nu ne spune pe unde a intrat in tara noa-stra, dar din faptul cã s'a oprit la un Con-tumazamt, deducem cà a trecut Pe la Teme

apoi prin pasul Predeal, caci numai Inacest punct de granita, apropiat de Brwv,era statornicit un lazaret. DObel spera sa ca-pete acl vreun mijloc de calatorie mai de-parte. Dar degeaba! Vremea era ticaloasa,ploua cu galeata, ca niciun fel de trasuran'ar fi putut lua calea peste munti. Vrand,nevrand, pleaca pe jos, dupa. doua zile deaqteptare. N'ascultä de sfaturile functionariloraustriaci, care-lindemnau sa-§i ia ceva merinde,caci, ziceau ei, calatorul nu va da timp de 5 7-6zile, decal peste bordee de ciobani, undeori cat ai plati nu capeti nici o farama depaine, iar de hanuri sau carciumi nici urma.Caretaqul nu vrea sa dea crezare sfatuitorilorsai §i nu ia decat cateva felioare de paine:

a0, legatura ce ducea in spinare eradestul de grea

Sosind pe coama (de buna seama la Predeal,

a0


vama i lazaretul Chesaro-crdesc finid in valela Temes), Intreabd de drum pe granicerii ro-máni, can ii arata cu mâna tot Inainte. Nuprea ii este pe plac nestiinta de se afld pedrumul eel bun. Si apoi ce codru färà sarsit,ce ploaie cu nerniluita! Numai voios nu poatefi omul nostru.

Spre seard, ud pand la piele, dd. de unbordei ciobänesc. I se deschide usa bucurds;e fericit poate cel putin usca hainelela urr foe inviordtor. Ceva mai tarziu soseqteun om, care, stiind cdteva boabe nemteste)

Itrivatã sd numere, pe limba valahd; pAnd,la o sutd scrie, pe o fituicd. de Mrtie,cdteva vorbe romanesti, de care va avedtrebuintä zilnic.

Dar de mâncare nirnic deck mamalike.Descrie In amdnunte chipul de &ire si de

consumare a marraligei.; mAncatä caldä, treacd,mearga., dar rece este tot ce poate fi maigroaznic; numai de esti chinuit de cea mai turbata. foame, te indupleci sa gusti din ea.

A doua zi pleaca disdedimineatä, subt un-cer tot innorat. Valea in care se afld e strAmtd.

Intunecatd, marginita de stânci inalte, pecdror várfuri se vede zäpada netopitd din

I1

0-i

-ale

cd-11

.si

260 NESTOR URECICA

anul trecut. Pe germanul cu fire poeticd i/minuneazd natura: dnca nu vazusem pAndatunci -natura a0 de märeata i, de0 nueram cu voe bund, am stat pe loc, adâncitin admirarea priveli§tei sublime».

Contemplarea nu tine mult, cd.ci de odatdaude nite mugete puternice i zdreqte opt (!)tauri, care vor sd se arunce furio0 asupra-i.Cel dintAi incident intAmplat in Valahia, careIi pune la incercare putintica-i voinicie. Nu-ifie cu bdnat drumetului nostru, dar eu imidau cu socotinta cd cei opt tauri vor fi fostopt simpli boi, poate de cei cu coarne lungi

intoarse. Dar, in sfn.r0t, sd nu-i cdutdmpricind. Se intreabd careta0il cui sd cer ajutor ?Nici pui de vdcar. 0 ia 0 el «Hals fiberKopf», cu alte cuvinte ti ia cAlcdele d'aumere i urcd iepurqte o coastã repede, pând.ce pierde cireada din, vedere. Fuga asta sä--ndtoasd ii intdrAtd foamea; dar cum s'o as-Vampere ? Nici tu sat nici tu casd, nici tipeniede om: §i apoi iatd c. dturnul da deadreptuEin al:A; de pod nu poate fi vorba. Apa in_care- intrd ii vine la umeri. Scapa 0 de asta,.insd trebue sal steA lungit pe cellalt mal, lung&vreme; e rupt de oboseald. Si tot aA la sfert

DRUMUL BRWVULUI 261

de ceas, la sfert de ceas, trebue satreaca ;Finraul acela (rAul Prahova). Bea apa, doar §i-o a-magi foamea qi se gande§te, cu groaza, cum §i-arputeà da sfa.rsitul in aceasta infioratoare sin-guratate.

De arnandoud partile numai mut* inalti,acoperiti cu paduri nepatrunse. Uneori dea-curmezi§ul drumului zac trunchiuri de fagiuria§i; varfurile muntilor, parte ar§i, parte ar-zand. E inconjurat de arbori §i de dogoreala;inainteaza incet, desperat, pe un drum adirui anevoinfd este de nedescris. Dar cebucurie pe el, chid zareqte o casä, pe undeal ! Jute intr'acolo. Il ia in primire o haitäde caini, cu latraturi turhate. Es din casaaceea cinci oameni, cu fete fioroase; poartaveste albe murdare, stranse de mijloc cu braebatute in tinte, pe dupa umeri gente cioba-ne§ti de piele, in picioare sandale legate pedupa fluere cu sfori, pe cap 'Wade neagrarotunda cu margini late, dedesuptul palarieiparul negru ca pana corbului se revarsa. peumeri. Traduc pe române§te: cam*, chimircu tinte, gluga ciobaneasca, opinci, palarierotunda, cu margini late, plete. Tigani §i a-nume Rudari, Cali, mai cu seama pe vremuri,

262 NESTOR TIRECHIA

lucrau prin paduri, fabricand linguri, donitesi tot felul de obiecte de lemn.

Fiecare din acesti oameni tine in mána ateun garbaciu, unul din ei poarta chiar o pusca.Ii inconjoara i, cu ochi sticlosi, se uita lanasturii de metal, galbeni, lucitori, dela vestastrainului. Cer bani, el se roaga de paine(POene).

~«a Pne wnogeste r aspund is-1Tigarui in-deamnä, prin gesturi foarte de inteles, sa-si rupanasturii hainei i sa le dea lor (vor fi crezutea sunt de aur). DObel socoteste cd ei glu-mesc si se face ca vrea sa se indeparteze.Dar rudarii II ameninta cu garbacele. Atuncice o fi, o fi!calatorul le fagadueste bans(Para 11e), baga mainele in buzunarele panta-lonilor... scoate doua pistoale ia la ochi.Ce spaima pe Tigani! Fug in padure, desvantä pamantul, chiar cel cu pusca, a caruicocos era, nu-i vorba, lipsa. Nimic nu ne im-piedica sá credem ca se cam lauda eroul nostru

cd a «dres) scena; in realitate, va fi re-petat gestul de mai inainte, titi, cel cu taurii

si-a calcat calcaiele. Dar sä nu-1 ci-calim, fiindcã mai avem trebuinta de el.

In urma acestei intamplari, foamea i se mai

and

DRUMUL BRAVVULUI 263

potoleste. Apucdndu-1 noaptea in padure, seaseazd subt un copac, pe muschiu pufos. Darfrigul i foamea (si frica de sigur) nu-i dauvoe sä inchidA ochii. Citim aci plangAtorulrefren: sá te afli intr'o Ord streind, neospi-talierA, pierdut intr'un nepAtruns codru, zAcând,plin de friguri, pe muschiu jilav, chinuit de ofoame nemiloasA, amenintat de hoti ucigaside fiare sAlbatece, fail de nAdejdea cl in zileleurmatoare aceste suferinte vor aved sarsit! Inastfel de imprejurAri, adaugä Dobel, intea-devar CA nu poti fi vesel i sA te desmierdefantezia cu inchipuiri trandafirii!

In revArsatul zorilor se scoalA si se tdrestemai departe. Dupd cdteva ceasuri de umblet,zAreste, intr'o vale, o colibä de carbunari. Serepede intr'acolo. Cere paine. «N'avem de loc »rAspund oamenii, fAcdndu-si cruce, in semn cAspun curatul adevAr. Ii d o bucatd de mama-HO, din nefericire rece. Vrea sä le pläteascd,insA ei murmurd: plata dela Dumnezeu! Leda totusi mai mult decdt ar fi cerut si o iadin nou la drum, urmat de uratea lor: bona;trurn.

De mâncat botul de mamaliga, tare ca g1on--tul, nu-i chip si pace! Dar vointa lui c6vdr-

si

264 NESTOR IIRECHCA

seste chinurile infometarii si merge inainte, cuhotarire. Drumul luand-o la dreapta raului pa-trunde n desisul padurei, in care, cam pela ora zece, DObel intalneste doi calareti.

Aveti paine, domnilor? le striga caretarl,amestecand limba-i materna cu cea valaha.

Unul, desi. nu german, ii raspunde pe nem-.teste:Mai umblä putin, si la dreapta, pemunte, o sa afli o casä mare unde se gasestemultä paineSi calaretii se departeaza.

Asa dar, noug deceptie pe drumet; e nevoeduca, Inca cine stie cat timp, geamantanul

greu i stomacul usurel. Tnsa speranta ca.' incurand caznele-i vor fi curmate ii da aripiletineretei; canta i fluerd. Dupa un ceas, dru-mul carmeste la dreapta i DObel e salutatprietenqte de o casa mare asezata pe unmunte plesuv, langa o biserica.

Calatorul thuringian a ajuns la manastireaSinaia; dealminteri nu stie la ce manästirenu ne-o spune. Destal ca-si va vedea, credeel, visul cu ochii: un codru de paine. Fie, ca.'nenorocos sau nevoias om 1 Cei 20 de kilo-metri care despart pasul Predeal de !nand-stii-ea Sinaia strabatut in 3 sau cel putin

'sd

i-a

DRUMUL BRApVULUI 265

doua zile (ast ese socoteala din povestirealui). Ar fi putut ajunge intr'o zi cel mult.

Si'n drumul lui n'a aflat cleat un bordeiciobanesc, unul rudäresc i unul de carbunariNoi stim insä ca acest tinut, ori-cat de sal-batic va fi fost, nu. era cu totul lipsit deasezariomenesti. Dealungul drumului erau presaratehanuri sau «ospatárii». Asa, unul numit cSlonulde -piatraD, ale carui urme se vad i acum,la Busteni, pe frumosul platou dela poalelemuntelui Zamura, in fata pescariei d-lui Gh.G. Cantacuzino. Dar sa zicem cal ar fi ade-vdratä traditia, cum cd acest han fusese da-ramat de Turci in räsboiul contra Austriacilor.(1'788). Caretasul ar fi trebuit sa descoperein Intre-Prahove (actual a Az uga) han ul zis « Car-ciuma scriitorului din Rasnov», construit inanul 1818, de boerul Al. Filipescu (poreclit«Cáciuld mare ))), proprietarul luncilor din IntrePrahove

apoi mai erau i cAteva case singuratice,nu departe de calea care duce dela Predealla ampina. Un singur lucru este de presupus,

1) Date cules de dl. Ion G. Babes, Directorul fdbriceide: postav din Azuga (Vezi i brosura: Din Plaiul Pele-vilui" de Ion G Babes)

o

266 NESTOR URECHIA

ca DObel, tot infricoOndu-se de toate ce1ea,in mai multe randuri a pierdut drumul eelbun (care nu era ?Dsea in regula ca astazi,ci mai mult poteca de cai) 0 a orbacaittemeiul codrului, pe carari vanatore0i, prinmuntii Cleibucetul Azugei, Cleibucetul Ba-iulut i Zamura. Dar in sfar0t iata-1 lapoarta raiului.

Ah! Ce mangaitoare, ce binecuvantataprivel*e pentru un biet om ca mine! strigacalatorul, cand zäreqte manästirea. Impreunamainile in semn de rugaciune, i se impainje-nesc ochii, ii bate inirna svapaios, de abia 11duc picioarele. Infrà in curte; ad, un ornfoarte barbos, purtand o haind lunga neagrai1ncins cu o franghie, 11 conduce inauntru.Döbel Ii urmeaza tremurand. Chinurile sufe-rite i-au istovit trupul i i-au intaratat nerviiln a§a. hal, Inca incepe sá aiureze i i se na-fuceqte cã omul barbos, imbracat in negru,este un hot, iar casa o spelunca de tálhari.In odaia In care intra este salutat prietenWede nite oameni barbo0 i negri ca0 calauza.Unul din ei aduce un vas cu linte, care tre-buià aleasa, innainte de a fi feartd. Ii poftescsd adä, dar in frigurile aiurelei el numai un

in

DRUMUL BRA§OVULU1 267

gand are: sa fuga. Astfel indata ce antereeles'au indepartat i numai alegatorul de linte

ramas, DObel se repede la u$ a i, din tisk,in u$a, caci erau multe pand afard, ese 3ncurte. Câinii II latra, locuitorii casei Ii chiama,stäruitor, el insa n'aude, n'avede, tuleste ca Unnebun la vale, 'Anä da de o carciuma, incare patrunde cu mai multi cal5tori, care.sosisera tocmai din Bucuresti. Dar iata unul.din oarnenii negri vine si se da in vorbai cunoii sositi; acestia rad cu poftd. Unul din eitalmaceste caretasului povestirea barbosuluiprivitoare la frica i fuga lui. Dela acestamai aflä calätorul german ca locuitorii easel,aceleia mari, adicd ai manastirei, sant calugariprtodoxi, oameni cum se cade, cari dau hrana

adapost fiecarui drumet. Ii pare rau care-tasului ca. a luat pe niste oameni de treaba,drept talhari; pedeapsa acestei presupuneri

ia indatai, caci In loc de lintea ce ar ficapatat la manastire, carciumarul Ii trântestepe masa o mdmäliga, pe care, racitá putin,infometatul o faramiteaza In lapte de oae.Prea- putin gustos fel de mancare! Rau IIprigoneste aceasta rnamalike! Cum, cum, sto-macul e Indestulat. Thiiringianul o ia din

a

si

si-o

268 NESTOR URECHIA

nou la picior; pe o vreme frumoasg, invese-litoare. Drumul meu singuratec prin padureaveà o infatisare mai prietenoasa. ca in zivatrecutd" lámureste caretasul. Pentru innoptarese abate din drum si se aciueste in padureunde, crede el, ca." va fi mai ferit de hotiapoi dormind gall nu capeti oarecari insecte?(urmeazd aci istorisirea intamplgrilor unor inex-presibili, pe care ii Idsgm dupg perdea, casg nu rusingm pe amabilii nostri cititori).Face un foc bun, care II incglzeste i depgr-teazá lupii

In ziva de 20 Septemvrie soseste, cam pea ora 2 dupg prânz, in vale, in fata unei

case frutnoase, pe dinaintea cgreia pgzea unCazac (suntem in 1830, pe vremea ocupatieirusesti). Unde se afla acum cAlgtorul nostru ?De bung seatng in cgtunul Posada, cgci aelera, in vremurile acele, resedinta unei capitgniide plaesi. Cere o bucatä de paine i capatäindata. o basma pling de mere si de pere.Vrea sá plateascg, dar santinela il bate peumgr rázand si face haz de minunata-i poftgde mâncare; si Inca arata staruitor drumul

mana i dà din cap, casi cum nu poatecrede cà omul acesta a venit singur pangCu

DRU MUL BRA§OVULUI 269

aci si a scapat cu viata. i avea dreptatesoldatul, adaogam noi. Ce ar mai fi dat bircu fugitii caretasul, de ar fi aflat ca in tinutulacela misunau pe atunci hotii, cei mai multiSacui din Transilvania, cari atineau caleadrumetilor, la locuri mai stramte, jefuiau,ba Ii i omorau, fdra deosebire, boeri s't oa-meni de rand. Adevärul este iari cä prin183.0 puscasii rnanästirei Sinaia incepuserAsa-si facd mai cu temei datoria, intocmindpotere mai dese, asa. Inca se mai Imputinasetalharii Norocul caretasului!

Nu departe de aceastä casa de paza, dru-mul se irnparte in cloud ramuri: una duce laark alta pe munte, la un sat. DObel alegepe aceasta din urma, dar ajungand la acelsat, vede o aka arzare de case Inca maisus, spre care se urca. Dar iata o prapastieadanca, in fundul careia curge_sgomotos. unpuhoi repede. Ce sä faca? Dä i el in apa,.

Eine hOchst gefahrliche Passage" (un pasaj

1) La un capät al Buqtenilor, in dreptul actualului tunelC. F. R. este trecerea gatuitt Intre apa Prahova i mun-tele Clabucetul *Baiului. Ad probabil stau la pAnd5.ceva mai sus intr'o poiang., calreia i-a rimas numele dePoiana Hoglor.

si-i

tAlharii,

270 NESTOR URECIIIA

foarte periculos). Ii vine apa la gat, cat pece sä fie tárat la vale. Bucuria lui ca .ga-seste in aceasta localitate, in sarsit, un ada-post in .regula, si de ale mancarei din belsug.Oricine poate intelege ca m'am Wait; numaiacela care a indurat asemeni oboseli ii vaputea inchipul pläcerea cu care m'am ospatat

odihnit" explica. Dthel. Petrece o noaptebund. Unde ? 1r catunul Secdria, asezat maisus ca Posada, nu credem, distanta de stra-batut Inca fiind de mai bine de 5 kilometri.Mai probabil este cà s'a läsat in valea Pra-hovei (asà se explica. i prapastia Prin carea trebuit sa treaca) i ca a innoptat pe maluldrept, in catunul Podul Neagului.

A doua zi, in 21 Septemvrie, da de sfarsitulpadurilor. La esirea dintr'o livada de nuci,vede, inaltandu-se ca la un ceas depArtare,clopotnita bisericei unui sat, spre care se in-dreapta cu hotärire.

Iata o carciuma, la usa carei atarna unmiel jupuit. Cat infra, porunceste sã tae pentruel, din mielul ce este de vanzare, o bucatade douazeci parale i s i-o gateasca. Pedata carciumareasa o tandra frumoasanevasta

DRUMUL BRWVULUI 271

Ii aduce i yin. Ce delicioasä mancare, ce-cash' osipitaliera!

Intreaba pe prietenoasa i draguta femee,de rostul barbatului ei. Ea raspunde: Latucarest Ktisak" arata, spre incredintare,sabia i chipiul lui. Pe seara, slujnica, la lumi-na unei lumanari, pune masa pentru trei per-soane, la mijloc o sticlä cu yin i servestecame cu prune si friptura. Ospatarica ilpoftestesa ia loc la masa; primeste, desi deabea unceas a trecut, de cand a mancat. Femeea seaseaza langa el, foarte aproape, glumestetrichina in sanátatea lui prea staruitor 0 des,ea si cum ar avea de end sa-1 imbete. Intimpul acesta vine si un locuitor din sat, seaseaza si el lánga nevasta, bea, nu se incurcalsi da a Intelege ca strainul 1 cu carciumareasasunt o nostima pereche. Bietul Omar! DelaPredeal pana acl a fost chinuit de fig, defoame si de frica i totus a ajuns intreg, ne-vdtamat. Dar aci, aka, primejdie, mare! Virtuteafi este in pericol. Prea era seducatoare femeea

manierele-i libere nu-i erau pe plac, cãci 41era ein unverdorbener Junge" un tánarcurat, literal: nestricat. i apoi mai era obosit

somnoros, asa Ca nu vrea sä tie de vonsi

si

272 NESTOR URECWA

bele dulci ale carciurnäresei qi se culca, dupacc, in chip ostentativ, Ii potriveste sub ca-patdi gearnantanul i pistoalele. Socotiti,poate, cä va adorml bustean qi va aveA viseplacate.? Vai, nu! Petrece (vorba vine cd pe-trece) o noapte foarte sbuciumata. E comic ade tot intamplarea. In toiul noptei e dWeptatde tot felul de sgomote amestecate: latraturide caini, tropote de cai, glasuri omen esti.Femeea a qit in curte, o aude soptind. CeInsemneaza asta? Nu e lucru curat... Niciuna nici cloud, DObel ii ia gearnantanul Inspinare, bastonul la subsuoara, ate un pistolin fiecare Maria, si se furiseazd pe usä afard.Peste drum de ospatarie, la cativa pa0, esteun cimitir; aci se ascunde caretasul, intr'olasatura de pamânt, de unde poate sã coprindacarciuma cu ochii. Mai multi oameni infra Incurtea-ospAtarieir, es apoi- la drum, stau lasfat tainic, cinii latrá, DObel trernura in gauralui, toate acestea im ungewissen Sternenschim-mer", a la lueur incertaine des 6toiles, cumar zice un Francez. Romantic de tot !Parandu- i-seca oamenii aceia 1.1 urmaresc, sare peste-zidul din dos al cirnitirului, urca o coastä, d.de alta haitä de caini, se intoarce repedc


Indaralt, sare din nou peste zid cade infundul unei gropi. Noroc cg nu qi-a scrántitnimic. Oamenii misterio0 trec pe langa loculuncle sta el tupilat, ies alti locuitori de princase, zarva, qi in sfArOt dela o vreme se astAmpara.Cu totii. Jesus, Maria! A inemerit la o gazdade hoti, iar locuitorii satului alcatuesc o handlde tglhari. gândete fugarul. Sa-i damin parte dreptate : träsese; pe semne, la ocgrciumg din satul Comarnic unde taranii seindeletniciau cu meseria putin onorabild decontraband*i.

Eroul nostru ese in zori din groapa, in carea stat stArcit foatg nopticica, i se alipete deun chirigiu, tocmai trecator pe calea CâmPinei,In curând, drumul strabate o cam* acoperitanumai cu maracini i scaeti, de0. ar putegsä rodeasca ad cele mai frumoase fructe. Evorba, farä indoeala, de platoul Brezelor.Dar, adaoga DObel, taranii valahi nu se ostenesc.sä cultive acest parnânt; seamang numai putingran. Au vite multe, dar nu vad d ele. Adir

') Legendarg mult timp, in Valea Prahovei, a fost Ancafrumoasa hangioaicei din Comarnic. NJ.t na'aq mirà sä fi fosttocmai aceast5. Ana carciumalreasa, cate a cautat sX scoatkdin minti pe nevinovatul Uttar neamt,

Nestor Urechia. Drumul Bra,covului. 18

Ash

l)

274 NESTOR URECHIA

o putin magulitoare constatare: «ei (taraniiroman° mai bucuros talharesc si hotesc decatsa munceasca"

In aceeas zi, (22 Sept.),1) dupa pranz, careta-sul soseste inteuntargusor, care nu poate fi altulcleat Campina. Locuitori se tin dupa el, cadupa. urs. Acest orasel fiind resedinta viitafuluiplaiului Prahova, de sigur cá aci [Mel 10vizeaza pasaportul (dar nune-o spune).fiindca cã a avut originala idee de a da, la slat--situl cart& sale, fac-similurile tuturor vizelor ces'au pus pe pasaportul lui, posedam i viza roma-neasca din Campina. Descifrata cu anevointa(caci la cacografia vatafului de plai s'a adaogatnestiinta gravorului din Gotha), iata cum sung:

Plaiu Prahovi. Eventi Hristof sud. K. K. pejos merge la vale prin tar. Valeat 1830Sept? Vasilache (?) vataf.

Eventi in locul de Ernst. Sud. K. K. = sudit(supus) chesarocrgesc (austriac.) Valeat =anul.

Pe jos merge la vale prin Parasubprefectul de pe vremuri s'a mit'at de chipul

1) A stabltut pe jos distanta de 54 klm Predeal-Câmpina in 5-6 rzike; ceace face 11 klm. pe zi. Dar siobservalm ca." intre Predeal i Sinaia a rdacit, fland maimult drum cleat trebuia.

tara...si

DRUMUL BRA WVULUI 275

de a calatori al acestui strain. Dar de ad .

nu-0 mai osten4te picioarele, fiindca mai ih-tai un boer 10 face pomana de4 ia in träsura,Ora la un loc pe drumul Bucurqtilor. Apoiajunge pe un negustor sas, care duce laBucurWi o caretä vieneza, de felul celor maicautate in capitala Tarii Romaneqti, urmatde Inca douã care incarcate cu marfuri, trasede 6 cai. Ne inchipuim ce grija trebuie sa fiavut negustorul sas la trecerea caretei vieneze(destinata de sigur vreunui boer) prin pasurilepericuloase ale vailor Sipote i Oratii. Dar iatäintarirea presupunerei noastre, cum cä dejape la iuceputul sfertului al doilea al secoluluiXIX-a puteau circula pe drumul Braqovului,dela Sinaia la vale, trasuri 0 care hicarcateiar nu numai cai. Dobel se da in vorba cunegustorul; se cruceste acesta, and aflaca dru-metul a umblat singur dela Predeal la vale

lamurWe Ca nu numai padurile, dar i

satele sunt impanate de banditi, care-0 facmeseria, unii pe jos, altii calare pe cei maifrumo0 cai, furati bineinteles. Iar de starpitastfel de raufacatori nu e chip, cad partedintre cei insarcinati cu paza tinutului suntcdpetenii de hoti. Vai, ce fiori vor Ii strabatut,

si-I

276 NESTOR URECHIA

din crestet Ora in glesne, pe DObel, laauzul acestor destdinuiri !

Povesteste noului tovards din ce tail a plecatca vrea sä se ducd la Constantinopole, dar

cà nemai având in pungd decdt 12 taleri,trebue sä gaseascá de lucru in Bucuresti i sdmunceascd, pand va intregi suma trebuincioasäcdldtoriei mai inainte.

Aflánd negustorul cd. Thiiringianul este care-tas, Ii spune ca-I va recomandà varului sduIoseph Weiss, cel mai de frunte caretas dinBucureti, care ocupd in atelierele sale i pot-,covari, selari i . vopsitori.

Foarte multumit de propunere, Döbel seaseazä pe capra trdsurei i astfel cd.lätoreste,In tovärdsia negustorului, pAnd la Bucuresti,unde soseste in dupapranzul zilei de 23 Sep-tembrie, anul 1830.

si

CHRISMAR1833

Germanul Chrismar a fdcut, In anul 1833,o calatorie dela Mtinchen la Constantinopole,trecând prin Muntenia, caldtorie povestitd incartea sa : Skizzen einer Reise durch Un-gran in die Turkey." (Pesth, 1834).

Din Brasov, Chrismar intra in Munteniaprin pasul Teme. :

Cu o caravand de acWi Rornâni urmardmcdatoria noasträ mai inainte. Odata cu ple-carea noastrd din prietenosul Kronstadt zise-ram rarnas bun":intregei lumi civilizate. Inaintea

11 noasträ, asprä 0 repede, se fdced o potecd,care trebuià sd ne ducd, dupd o cdatocie lungdoi anevoioasä, in acele tinuturi, unde locui-torii 0 guvernul, moravurile 0 chipul detrai, sunt cu totul deosebite de-ale celorlaitetad din Europa.Pasul Temes. Intr'un frumos dupaprânz,

cam pe la orele cloud, caravana noastra pleca

278 NESTOR URECRIA

din Kronstadt. Circa 50 de cai incarcati curnarfuri, cu 20 de Valahi si cati-va negus-tori din Bucuresti alcdtuiau convoiul, la care ne

2) alipisem.(Aci cálatorul aratä firea neascultd.toar6 a

cailor valahi, pe cari dânsul si tovaräsul sducaldresc.)

Drumul nostru se lunged intr'o vale strAmtdmárginita pe ambele laturi cu inalte mase

de stanci. La fiecare cotiturd . a acestei vdi7) se iveau privelisti salbatec romantice. SA fifácut drum de un ceas, and am sosit la22 vama impdräteascd. Pentru vizarea paspoar-fltelor noastre ne oprirdm putin; repede apoi)2 convoiul porni iardsi inainte, prin serpuituriieväii impresurate cu inalte si sälbatece steiuri.Pe la orele cinci ajunserdm la postal de fron-tierá extrem, unde se afld stabilimentul Contu-))mazului. 1) Aci to caii full descdrcati siIfmarfurile incarcate, de cealaltd parte a liniei1)de car antind, pe alti cai; de acestia sunt tot-deauna in acest punct in numdr mare, gatasd transporte märfurile pand la Bucuresti si1)invers. Cu chipul acesta si multumitd regle-

9 La zaret.

DRUMUL BR A4OVULUI 279

mentarei Conturnazului circulatia nu suferaintarziere". (Pana sa e gdteasca caravana demers inainte, Chrismar viziteaza instalatia Caran-tinei, pe care . o lauda.).

Dupa ce ziserarn adio celor care ne in-conjurau, trecuram prin poarta; de-abia fd-cusem vre-o zece pasi peste aceasta linie,and vroii sa ma intorc, spre a da bacsiqunui om; mi se spuse insa cà nu avearnvoie, caci ma. apropiasem prea mult de unValah care ne astepta acolo. Trebui s. punbanii in mijlocul drumului, pe o piatra; dedincolo cineva veni si stropi. banii cu otetsi-apoi ii atinse cu grija.

Calcasem deja pe pamântul primejdios17 inapoindu-ne am fi fost nevoiti s. ne supu-1) nem carantinei. Scartiind se inchise in urmanoastra cea dintai poarta. Trecuram printr'oa doua i in sfilrsit printr'o a treia, extremasi cea din urmä poartä a impärätesculuiContumaz, unde gasiram adunata. caravananoastrd. Repede ne aruncardm pe cai, ga-loparam tieste un paraias de munte i ne1) atlardm pe teritoriul turcesc.

Cea dintái noapte in Valaltia. Soarele-apune luminà cu ultimele sale raze varfurile

280 NESTOR URECHIA

muntilo r inconjuratori, c and caravana noastrd

)) se ureà pe o stramta potecd in formä dealbie . Ne suiam tot in sus si curând perduram

)) din vedere cthdirile carantinei austriace. Dintoate pärtile ne irnpresurau groznice genuni,paduri intunecate i uriase stanci

La capatul potecei vazuram din nou inaintea,,noasträ varfuri inalte, acoperite cu zapada,peste care Inca trebuia sd. trecem. Trebuiama servesc aci de o rnetafora orientalasdne inaltam pand la cer i sa strabatem toate

22acele regiuni, pand sd ne fie dat a calca. pe

pragul imperinlui otornan.La lumina slabd a stelelor urmardm cdlatoria

pand noaptea tarziu. Pe un mic ses inzapedit,la o cascioard scunda se oprira insfarsitValahii nostri. liar aceasta nu era o draguta

ci mizerabilul bordei al unui Ro-man, in care batranii i tinerii Valahi, dim-preund cu batranii i tinerii porci se odihneau.

(Stau in cumpanä: s. intre in bordei, le eteama sa se molipseasca de ciuma; insafara bate un \rant care-ti inghiata oasele; vordormi dar inauntru; la revarsatul zorilor, eies afara.)

Senin era cerul, iar soarele lumina splen-.

)5

7)

fermd....,

DRUMUL D RAVI/ULM 231,

did piscurile inzapezite, a caror stralucire efaorbitoare.

9) Cdkitoria pe plaiurile inalie. . . . Urmamcursul unui mic, qopotitor rau, care izvor4tedin aceste inaltimi 0 mai jos se schimba in-tr'un ran insemnat. De douasprezece, ba chiarcinsprezece ori, avuram de trecut, in deose-bite locuri, apa aceasta, 0 la urma sa fa-cern in valurile ei o bae far'de voe. Darpriveli§tele tot Inoite 0 schimbatoare, carene desfatau ochii in Aceagta prea intere-santa calatonie, ne faceau sa uitam ori-ceneajunsuri 0 greutati. Acum ne aflarn pe oIfrApoasä inaltime, acum scoboram inteo in-tunecoasä si gatuità vale; aci alerga. drumulnostru dealungul marginei unei präpastiiadanci, act patrundeamiarac intr'o cheie infri-cocitoare, unde raspindeau umbra. [Muni desede brazi, pe cand de pe coamaunui munte sedeschidea o vedere minunatd. Calaream lacoada caravanei, aca ca sa ma desfatez cusplendidul spectacol al convoiului urcand pemarginea unei coaste 0 tivind cu o linie lungdesf4urata toate Frpuiturite drumului.

De-o frumusete impunatoare sunt codriide brazi 0 fagi, care acopera plaiurile cele

282 NESTOR URECHIA

mai inalte ale acestui. lant de munti. Aceti)2arbori erau de doua ori mai inalti ca braziigermani. Si se repezeau, ca uriaii, spre cer,3)ori zaceau lunei la pärnant; In multe locuri71aflaram un mare numar de acesti copaci

desradacinati de pe vre-o creasta, aruncati laparnant de cine tie ce Irani puternic. Cegrozave furtuni trebue sä bantue aceste re-giuni, ca sa pricinueasca devastari ca acele7) ce se infatisau ochilor notri, la fie-cc pas.

In prima zi a acestui umblet pe inältimi7) nu facuram drum lung, totu0 la popasulde noapte ramasera Inapoia noastra Inaltele1) várfuri inzapezite.

Valahii no0ri masera iar4 intr'o saraca-cioasä coliba, iar noi dormirani afard, sub

cerul liber.A doua zi, ajunseram, incetul cu incetul,

prin tinuturi mai prietenoase. Cu cat scobo-rarn, cu atat se fãceau vaile mai placute.

Trecuseram pe langa manästiri ortodoxe,frumos aezate.

Pe clinul unui munte intalniram insfar0tpe cei dintai Cazaci, Can erau acolo postati1) ca vame0; ei cereau i primeau .de fie-carecal o taxa. vamala. Spre seara am dat de

7)


cele din urmd poale ale muntilor Ina lti §i

19 vazurdrn inaintea noastrd §esul. Maserdm peun frumos deal verde, de-unde se desaprao splendidd privel*e.

(In dimineata urmätoare pleacd, dimpreundcu trupe rusqti, §i sosesc la Câmpina; aci seafld o vamd Valahd, unde li se vizeazd pas-poartele.)

HOLTHAUS1844

Croitorul german Holthaus a fdcut mai multecO.latorii la Constantinopole, trecand prinMuntenia, intre anii 1824-1845. In anul 1844-se aflá a treia data in Bucuresti, de undepleaca spre patrie, lutind drumul Brasovului.In cartea sa: Wanderungen durch Europaund das Morgenland, Neue Reisen, vollfahrt inden Jahren 1842-1845", Holthaus povestesteastfel trecerea sa pe acest drum:

. i plecal din Bucuresti, in ziva de2 Martie 1844, pe la ora 11 de dimineata,cu o caruta mica, acoperità, la care erauInhamati patru cai; urmA s. platesc caruta-sului opt sfanti, pentru calatoria pana la Kron-

stadtUmblam prin noroae i baltoace, apoi prin

carnpii, Inca acoperite cu zapada./7 (Pe seara se opresc la o carciuma ; a doua

zi trec peste Ialovitza, o apa.' destul de mare

DRUMUL BRWVULUT 285

a treia zi sosesc in tArgul Fillepeschi"pesti), apoi tree ilusorul Krick" si ajungla Kimpina")

Prin munti, prin ape si ghiata., mer-geam mai departe; adesea rotile carutei seIntepeneau i numai cu muncd puteau fi puse3)in miscare. Pâra la granita am trecut de 45de ori Prava (thul Prahova); imi aminteamcalatoria de mai inainte, ce fa.cusern cu uncoleg (care mai tArziu s'a sinucis la Kronstadt)pe drumul acesta, pe jos, In timp de iarna.,

cum am fost nevoiti sà báldcim prin apäde 27 de ori. Acuni cAlatoria era mai lesni-cioas5.. Pe intuneric scobortirám muntele prã-,,pãstios pAnd la Conturnazthor din Obert-lames (poarta Contumazului, adicà a lazare-tului din Temesul de sus), unde petrecuramPI noaptea triteo ospadrie de ala,:turi.

In ziva de 7 Martie o pornesc de aci spreBrasov.

si

D-R QUITZMANN1846

Doctorul german Ernst Anton Quitzmanna acut in anul 1846 o cdldtorie in Orient,intrand in Muntenia prin pasul Teme-Predeal.Iatd, extrasd din cartea sa: Deutsche Briefefiber den Orient', relatiunea ce dd asupracdldtoriei pe drumul Braovului:

Intovdr4it de prietenii mei braoveni,trecui prin mahalaua Blumenau, scoborândla dreapta inteb valestramtd, prin care Te-mepl, cu valurile lui umflate de ploi, spu-mega, asemAndtor unui rau. Inaintea noastrdmergea la trap cálduzul meu, Dimitri, pecalul meu, costeliv Ducipal, cu coama lungá

murdard, pe cand calul cu bagaje, fdra.frau, alerga aldturi. Drumul era foarte

7)romantic, sernanand cu unele drumuri cemi-au pldcut in caldtoriile mele prin Alpi.Muntii se Idsau aproape drept la dreaptaoi la stanga in vale, iar in fund Bucegii

si

DRUMUL BRJWVULUI 287

(Butschesch) Ii inältau maret spre cer var.-furile acoperite cu zapada, strapungandnorii, can ii ascundeau pe jurratate. LaTerrie§ul-de-sus, unde se aflä carantina si

postul de granita, mi-au vizat pasportul, apoiintovdrd0t de directorul lazaretului, D-rWasitsch 0 de comandantul statiunei, grafulBerger, tânär prietenos, trecurdm barierade frontierd i intrardm inteo carciumä va-lahd, care se aflä pe teritoriul valah i unclecapeti vin indigen foarte bun. Sta sub unopron nou o duzind de cai mici, slabi,incdrcati cu poveri, purtand pe dupd gatcate-un treang hi loc de frau, mestecanddin sacii cu graunte legati de treanguri,pdreau Prieteni cu. Bucefalul meu i tovard0isdi, pe care Dmitri tocmai ii adusese sus.In carciurnd stau Valahi cu ceafa rasa., vorbindcu vioiciune i gesticuland, 0 luau din nkterdm4ite de ceapa qi marnaligd, un fel dePolenta.

La vatra, care era In tindä, pldcutd Invecindtatea zdpezii, stau nkte Barseni voinici,cu pàlärii rotunde i veste de postav albastru,0 mai beau cate-un pahar de vin valah.Suntem poftiti, la stanga, In odaia musafi-

si

288 'NESTOR URECHIA

rilor, in care, inteun spatiu stramt, se lo-ve-ste patul, acoperit cu nelipsita plapomdrosie, de dulapuri i lavite, asa incat numaistrecurandu-ne in jurul mesei putem bea unpahar, urandu-ne umblet sdndtos i ramas bun.Amabilul D-r Wasitch imi dá un bilet de re-comandatie cdtre manastirea in care voi pe-trece noaptea, iar lui Dmitri, pe care-1 cu-noaste bine, ii recomandä stdruitor sd aibd-mare grijä de mine. Si astfel ma suii peRosinanta mea, salutat de prietenisi o luai insus pe munte, pe cand Dimitri, Sancho Pansagaldia, ducand calul cu bagaj.

Eram acum cu totul singur, chipurileEub apdrarea prietenilor mei, insä inteotara strdind, sAlbatecd, printre oameni acdror limbd prea putin o cunosteam, mer-gand pe o potecã cat se poate de romanticd,

a cdrei serpuituri ar fi inlesnit vre-unui talhar,zdrindu-mi pdläria mea de pasld i mantauacdptusita rosu, sa ma expedieze. Din fericirenu intalniram astfeI de indivizi. i apoi mise vorbise mult de caracterul leal, cinstital Valahilor, asà cd nu ma gandeam laprimejdie; 11 indemnam pe Dmitri sd meargainainte, nu doara. cd m'as fi temut ca, ye-

DRUMUL BR WVULUI 289

nindu-i bin; sa se faca nevazut cu miculmeu avut, lasandu-mi In schimb martoaga

pe un pret cam piparat, ci mult maimult fiindca; umbland inapoia mea, hevazutde mine, ar fi facut prea de aproape cunoq-tinta cu plosca mea cea bine umpluta:asa inaintam amandoi prin salbatacia sin-gurateca; eu link& i observand, iar DmitriIncarcand animalul cu bagaje i cu nobilasa persoana,ca aà socotea el da ii 'estemai comod indemnand calul cu strigatemonotone 0 cantand o melancolica melodieromaneasca. '(Aci descrie caii valahi, rudi-mentarul lor harnasament, arata cat decuminti sunt acWi cai de munte).

. Drumul ce urmarn era foarte frost. Dela Teme011-de-sus nu mai era nici cea maimodestä sosea. Acum calaream printre trun-chiuri de copaci putreziti, prin pietre, gaud,,,noroae groase, luandu-ne dupa urmele pot-11coavelor i picioarelor, pe o carare, care inmuntii patriei mele se numWe hatas de vaci.

La stanga se zAreau pe coastele muntilor7,unele case de paza ale cordonului militar,de care contrabandi§tii stiu sA se fereascd, cu

7) mutt meqtepg; laAreapta e intindeau-poaleleNestor Urechia. brumul Brammlui. 19

Tin,

290 NESTOR UR ECHIA

largi ale Bucegior. Nimic nu turbutA lini§teaamurgului, ci numai cántecul lui Dmitri, cron-

cänitul vreunui corb sau buciumul vreunuisinguratec Kaliba, care cu turma lui de oi

trecea druniul deacurmezi§u1 0 se uita. curnirare la sträinul cAlator".

(Dr. Quitzman va fi aratat cu mána sprevreun bordei pe 1ang5. care stà ciobani, dO-rind a qtl curn se numesc ciobanii; Dumitruva fi trite les ca d-rul intreabã de numeleaddpostului lor, §i-i va fi rdspunsca." Quitzman ne vorbe§te de Kalibas, adicA.de ciobani, ti aratä voinici i curagio0, des-crie peregrinatiunile lor, traiul lor liber, ne-supdrat de nimeni; sunt i vAnAtori de lup

ur§i. De§i, cu zeghile i cAciulile lor,au infati§are sAlbateca, totu0 sunt oameni deomenie, a§à cä toti pe care i-a inealniti-au zis prietene§te buna sara sau sanetade").

Se inoptase. Scare le apuneà ro§u aprinspe dupl vArfurile muntilor, prevestind vremea

frurnoasa, pe ziva urmatoare 0, sub lickireastelelor, depe ceiul albastru, brazii duio0

a§terneau urnbre negre asupra drumului nostru.Ca laream ,cu a§a voe buna., in padure,.in aceastA splendidä. noapte ; nu cunosc

pi


;)111 ai dulce simtire decat aceasta sfanta pacea Naturei etern neschimbatoare.

Cate presimtiri, cate sperante, cateferme-catoare vise nu nascocWe fantazia Inteunsuflet siintitor! and Dmitri o luä la stanga,pe un deal, spre adapostul -de noapte, seflcuse a$ de Intunerec, incat de-abia. seputeà deslusl conturele portei"

(E primit in rnandstire, schitul Predeal, debunä seama; intra In vorba cu parintele eCo-nom, grin talmacirea unui servitor din Brasov.Descrie organizatia manastirilor, le laudáospitalitatea qi binecuvantand pe ctitorul acesteimanastiri, se culca pe divanul din odaia mu-safirilor. Doarme minunat, dar spre dimineatae dqteptat de sunetele toacei; nu mai poatedorml, ma de ganduri ii napadesc: de multeori a inoptat, in tam lui, prin manästiri, darInca n'a dormit intr'o manastire dela poaleleBucegilor. Ese in curte la ora 4 de dimineata).

Soarele Inca nu roea piscurile, numaisecerea lunei arunca lumina-i palida asupraregiunei. Din vale batea un rece \rant de di-rnineata.Dupt ce am zis ramas bun prieteno-oilor Oluori i am trecut prin poarta cea), mare, s'a Infat*t cel mai frumos spec-4mi

292 NESTOR TJRECHIA

tacol, pe care nici in muntii Elvetiei i Ti-rolului nu-1 mai vgzuseni Inca: varfurile.mun-Olor erau Inecate In flacari si mai cu seama Bu-cegii din fat6-mi erau fermecatori; pe andprima lucire a soarelui rumenea crestele, orbi-toare erau coastele de mai jos inzapezite,pareau din povesti tinuturile paduroase de33dedesubt

1)Eram dincoace de Bucegi i rauletul pe)3langä care umblam curgea spre Valahia.Aceasta apa se numWe Praowa, 0 totastfel se numeste valea; ii urmaram cursultoata ziva. Locuitorii acestei vdi, Praowani.'Dmitri era si el un Prao wan transportdmdrfurile intre Kronstadt si Valahia.

Drumu1 era, zan! mai prost ca In ziva pre-cedentä. Acum suis repede, de ma tineamcu anevoie pe cal, acuni scoboris pe un po-llvarnis tot atat de repede.11 Inca a .trebuit sä trecem de cincizeci

de oil Praowa, a carei ape la Inceput de-abia umezeau potcoavele cailor, dar mai laVale treceau de burta bor. La stanga sau ladreapta infioratoare prapastii, pe and pecealaltä parte se Innaltau, drept tn stis, pe-retii muntilor.

DRUMUL BRWVULUI 293

Lipsa de pericol nu era, dar jiu lipsea mCiromanticul; dupd cate-va ceasuri soarelepdtrunse_ Irj aceastd vale adâncd i cu cäldura/lui se dWeptd priceperea tuturor frumuseti;bor. Acest drum este umblat de indrdznelii

ceirdusi valahi, cu cdru/ele lor greu incdr-cate; si umbld ei fie acest drum mai mull7, din firicina lirestei lor lene, Iiindcd se ferescde micul ocol al fiasului Torzburg (Bran)desi, firin Valea Prahovei, tot attita timfifiierd din cauza stdrei drumului: Acumguvernul stabileste un drum comod si mereuam intilnit, scobordsul meu, inginericari, cu. fdrani luati de corvadd, feiceaustudiile firegatitoare.

In jos de mandstirea Sinaia, care, din nou2) strdlucea in vale maiestos cn turnurile

ei mari, ma Indemnd Dmitri sd ma odihnescla amiazi, inteo carciumioard de munte.

Ferestrele scundei oddi erau pe jumdtate27astupate cu hartie muiatd in ulei i pe ju-

rndtate lásauliberd intrarea aerului.Pe. aci nu se cunoaste gearpurile. Pe jos

pe pämant bátut, se jucau, in fata ,focului,)1din vatrd, doi copiL 0 tanard.. Valabd eraocupatã sd se incingd, In chip gratios, cu un

iiz

7.7

clAclitA,

294 NESTOR URECHTA

brau lung peste catrinta vdrgata. and vázaintrand, inapoia mea, pe Dimitri cu sacul cumerinde plosca pantecoasa., ea aduse unpahar curat i un taler de lemn. Inaintea uristau doi Prahoveni Can, cu caii lor impovorati,), se suiserd pe vale.

Mancand ceapd i mámáligd, ei se deterdvorbd cu Dimitri . . . Alti oameni, cu treabd

)1 la grajd sau pe pajiqte, umblau in sus 0 Injos, fdrd sa dea vre-o atentie strdinului, care,induntru, mánca din modestele-i merinde, din1, care se infruptau i locuitorii othei, adica))n*e gdini carditoare i ni§te pisici.

Vezi cd dacd ai trecut dincoace de Tran-7/silvania, te afli in Asia 0 trebue sd laqi la)10 parte toate conceptiile occidentale i sa'.

te invoieqti cu alte chipuri de trai.Acum läsasem In urma noastrd partea

Pfcea mai proastd a drumului (vorbeqte acide. gloaba" de pe care cade de cateva ori).Cu cat valea se cobord, se faced i caleamai uscatä 0 mai solidd.

Am intalnit lungi ,siruri de cai incdr-cati cu ldzi, in care se aflau struguri va-laki trimi,si in Transilvama.

Ace§ti cai, calcand unul la coada celuilalt,

i

in

DR UMUL BRA§OVULU1 295

smulgeau, din cand, in când, cate un smoc,,de iarba; inaintaq era un conducator, iaraltul incheia in urma. convoiul. Aceqtia erauPrahoveni."(IntalnWe un calugar 0 ciobani;ajung la vama valaha, unde vamewl incearcasal sfantuiasca; la postul de graniceri 11 pri-meqte frumos un ofiter; i se vizeaza" paqa-portul In Szakawa. (Sacaria ? Sa fi trecutprin Sacaria, sat deasupra Comarnicului)?Cdldre,ste dealungul albiei pietroase a Pra-hovei 0 pe seara sosWe in prietenoasa Kirn-pina, arzata pe o inaltime, printre livezi.

Ad e bine primit de codsulul chesaro-craescKarkaleki).

D'AVRIL (BARON)1868

In Ianuarie 1868, Francezul Cyril le (pseudo-nim al baronului d'Avril) soseste In Bucurestiprin Predeal. hid cum, in cartea sa: DeParis a rile des Serpents, el ne descrie tre-cerea-i prin valea Prahovei: La Kronstadt oträsurd usoard si deschisd o victoria" cu cloudlocuri, a inlocuit Insfarsit greaoia, nesdratasi murdara diligentd nemteascd. In loc deplicticoasa trambitd a vizitiilor svabi aud ve-selele chiote ale surugiilor valahi.

Cursa este repede. Sbor, sbor si vantulsufld. In fata mea se iveste zapada pe dean-tregul allod.

Ce este mai frumos de cat zdpada pecopaci.

Steiurile golase se aratä Inapoi. Privelistease schimbd dupa felul vegetatiei. Pe alocureapared ar fi un cap Oros si pudrat. Zapadastrdluceste la soare; ploae de diamante mici.Cerul albastru ca In Grecia.


Frontiera miliaria este la Predeal. Se yes-.tise sosirea mea. Seful statiunei militare neinvitä la dejun. Nevasta-sa facu onorurile ca-sei cu o fireasca gratie si fara sa se turbure

71 catu0 de putin. Toaleta tinerei dame erala ultima moda din Paris si pärea ca esedintr'un trusou. Vorbea frantuzeste cu usu-rinta.

In capitolul al II intitulat Scoborlsul muntilor.Posta Romana" Cyril le urmeaza astfel : Scobo-rasul 11 fac la galop, un galop ametitor, nebun.Senzatia este desfatatoare. Parc a fi pasare.Putin cate putin dealurile lnlocuesc muntii.Drumul alearga In cat va timp pe cel dinurma greben; apoi stepa Incepe pe inserate

..

.. .

IZVOARE

Multi b5trâni din plaiurile Prahova si Pe les, dincari unii citati in text. Apoi Inca:

CARTI CONSULTATE

B (Mr. de Bauer) Mérnoires historiques et géo-graphiques sur la Valachie (1778).

Babe I. G. Din Plaiul Pelesului.Bogdan I. Relatiile prei-Românesti cu Brasovul.Budgetele Ministerului Lucrárilor Pub lice dela 1859

la 1913.Briitescu (D-ra P),si I. Moruzi. Dictionarul jude-

tului Prahova.Chrismar Skizzen einer Reise (1834).Diaconovich Enciclopedia Románä.Döbel (E. Ch.) Des Wagnergesellen E. Ch. Döbel

Wanderungen im Morgenlande (1843).Enaceanu (Archiman dritul Ghenadie). Sinaia (1881).Frunzescu Dictiona r tipografic si statistic al Ro,

mäniei (1872).Fischer (Dr Emil) Die Kulturarbeit des Deutsch-

turns in Rumanien (1911).Furnica (D. Z.) Din istoria comertului la Rornini

(1908)

300 NESTOR URECHIA

Fotino (Dionisie) Istoria Daciei (traducere de G.Sion).

Galqescu (Al. G.) Sinaia, (1895).Galeoscu (AL G.) ,§inaia i tmprejurimile (1903).Gold (Mihai) In Muntii Sinaei, Rucàrului si Bra-

nului (1910).Hurmuzache Colectiunea de documente.Holthaus Wanderungen durch Europa und das

Morgenland (1846).Ionnescu-Gion. Istoria Bucurestilor.Iorga N. Viat4 i Domnia lui B. D. Stirbei.

Socotelile Brasoyului.Brasovul si Românii.NegotuLsi mestesugurile in trecutul românesc

(1906).Trecutul unei resedinte regale.

Karaczay Beytrage zur Europaischen Landerkunde(1788).

Krickel Fussreise (1829).Neigebaur Beschreibung der Moldau und Wal-

lachei (1843).Nifon (Arhimandritul) Manästirea Sinaia (1895).Opisul vechiu al Ainisterului Lncrgrilor Publice

al prii gonAnesti (1838-1861).Pelimon Impresiuni de cagtorie.Perrot Itinéraire de la Turquie et des Provinces

Danubiennes (1855).Poposcu fTiptesti I. Ch.) Ca15uza tuturor drumu-

rilor din Romania (1912)Quitzman Réisebriefe (1850)

DRUMUL BRA§0V1JLU1 301

Rossety (Ch.) Carte generale des Principautés deValachie et de Moldavie (1837).

Sturdza (D. A,) Acte i documente relative laistoria Renasterei României.

Sulzer Geschichte des transalp. Daciens (1781).Urechia (V. A.) Istoria Românilor (13 volume).Urechia (V. A.) Cum era odinioara. Legende ro-

mane.Urechia (Nestor) Expunerea situatiunei Ministe-

rului Lucr5rilor Pub lice la sfarsitul anului 1897(1899).

Urechia (Nestor) Les Routes en Roumanie (1900).Urechia (Nestor) Conferinte tinute la Societatea

geografic5 $ i la Ateneu (1901)Urechia (Nestor) Expunerea situatiunei Ministe-

rului Lucrärilor Pub lice la sfArsitul anului 1900(1902).

Urethia (Nestor) Dans les Carpathes Roumaines(1906).

Urechia (Nestor) In Bucegi, (1907).Urethia (Nestor) CAruta Postei (1907).Urechia (Nestor) Drumurile noastre (1911).Vail lant La Romanic (1841)La Voix de la Roumanie (anul 1865).X... Handbuch für Reisende in den Orient (Stut-

gam 1846).

ER ATA

Pag. rindui. in lee de citeqte

3 2 punctu punctul4 21 vecinAtarea vecindtatea

11 nota Siebenbtirgen Siebenbilrger37 13 aristrocratia aristocratia53 16 klm. 56+400 klm. 116+40055 6. klm. 59+600 klm. 119+60055 7 klm. 60+300 klm. 1.20+30057 nota Geschichte der Geschichte des69 nota in der Jahren in den Jahren73 19 137 klm. 173 klm.79 nota tre Pr ahove Intre-Prahove93 penultim Dra Dar

TABLA ANALITICA A MATERIILOR

Pagina.

Prefatl. VIIIstoricul drumului lira§ovului se alcituestedin cinci perioade. 1

Perioada 1. (Perioada potecei) 3Pasul Predeal-Timi§ §i drumul pe valea Pra-hovel 1§i datoresc fiinta oraplui Brasov

Pasul Bran. Cárarea Prahova 3 5Scrisori deale voivozilor romini, Incepand cuanul 1422, cgtre sfatul or&§Inesc al Bra§ovului,in care este vorba de drumul Prahovei . . . 5-8

Primii trecItori pe poteca Prahovei au fostciobanii romini; pritnii locuitori statornici lnvalea de sus a Prahovei au fost siha§trialuggrii 9 10

ClrAuqii zii Prahoveni" transport& pe potecaPrahovei !nal-furl, Intro Brapv-Campina-Bucu-re§ti 8-9

In secolul al XVII-lea transactiile comercialecu Bra§ovul se Inmultesc Inteatata, inc&t, dinsimplu sat, ampina devine tirgu§or ql scaldde negustori 11-12

Tirnosire, in anut 1695, a bisericei m&n&stirelSinaia fundat&, de gpatarul Mihail Cantatuzino . 12-14

Perioada 11 intermediara, in care poteca sepreface, incetul cu incetul, in drum de care(1700 1845) 15

Nestor Urechia. Drumul Braiovului. 20

. . 3

si

306 NESTOR URECH IA

P agina

Pioasa fapta a spatarului Cantacuzino are drepturmare deschiderea vaii Prahovei i prefacereapotecei din aceasta vale in drum din ce ince mai practicabil; scutelnicii manastirei Si-naia fac un bun inceput de drum de Caruteintre Comarnic si mandstirea Sinaia . . . . 16-17

In anii 1736 1739, Austriacii contribuesc laprefacerea cardrei Prahova in drum de care,trimitand salahori printre munti, ca sã fac5drum pentru trecerea ostilor,in Tara-Roma-neasca pe apa Timis si pe apa Prahova . . 17 18

Chirigiii Prahoveni s'au folosit de drumul Pra-hovei imbundtatit in secolul al XVIII-lea . . 18

Un hrisov al lui Ipsilante, din 1775, dovedestecs. in a doua jumatate a secolului al XVIII-leatransporturile de marfuri intre CampinaBrasov nu se faceau numai cu cai, ci i cucare 19 20.

Infiintarea de ospätärii intre Predeal si Posada 21Generalul de Bauer si Sulzer despre valeaPrahovei 21 23

Fuga din Bucuresti, in anul 1781, a fiilor luivoda Ipsilante si trecerea lor pe drumul Pra-hovei, pand la Brasov 23-25

Austriacii ocupand Tara Romineasca imbund-tatesc, in 1790, drumurile mari, qi, in deosebi,drumul Brasovului. Guvernul se ingrijeste deinfiintare de casc de adapost (tralltiruri) peacest drum. Se organizeazd qi un serviciu deposta 'Ana lh Brasov 26 3 &

Trecerea, In anul 1802, prin valea Prahoveia bajenarilor, fugind de groaza PasvangidorCum descrie martorul ocular istoricul Fotinodrunnd Braôvului 31-35

La inceputul Secolului al XIX-Ina nu era or-

ai


Pagina

ganizat pe drumul Brasovului, intre Campinasi Predeal, 8erviciu de pi:WA, care sal tran-sporte si pe ca.'15.tori 35-36

BIjenarii i eteristii din 1821, pc drumul Bra-sovului 37 39

Talharii in valea de sus a Prahovei . . . 40-42C5.15.1oria, in 1828, prin valea Doftanei si aPrahovei, a turistului austriac Krickel . . . 43-44

aldtoria, in 1830, a lucatorului caretas ger-man Dobel, pe jos, dela Predeal la ampina 44 46

C5.15.toria, in 1833, a germanului Chrismar, da-lare, dela Predeal la Campina, pe drurnulPrahovei 46 48

Escursiunea, in 1839, a profesorului francezVaillant, dela ampina la Intre-Prahove(Azuga de asedzi) i pe muntii Bucegi . . . 48 50

Calltoria, in 1845, a lui Vodd-Bibescu, delaBucuresti la Comarnic, si de aci la minAstireaSinaia i la Predeal, fientru chibzuirea ince-fierei unei sosele 51-52

Determinarea pe teren a vechiului drum alBrasovului, Intre ampina si Predeal. Urmeleacestui vechiu drum 52-59

Perioada II1-a. Constructia caii nationale Cam-pina-Predeal (1846 1866). 60

In anul 1846 se incep studiile pentru soseluireadrumului Prahovei 62

alaoria, in anul 1846, a doctorului germanQuitzmann, &blare, dela Predeal la Campina . 61-63

Se incepe constructia soselei in 1847. In 1849lucrarea e intrerupt5, din pricina revolutieiunguresti 63

In anu11851, inspecteaza: soseauaPredealului 65

Se aduce superiond inginer francez Laldnnedela Paris 66

Vot15.-§tirbei

308 NESTOR URECHIA

Constructia soselei Predealului in timpul ocu-patiei austriace (1854-1856). Ofiterul austriacWimpffen despre drumul Brasovului . 66 71

In anii 1854, 1855: 1856 se construesc pärtide. ale soselei din valea Prahovei 71-72

Fantezistele indicatiuni date in 1855 de geo-graful Perrot, asupra drumului Bucuresti-Brasov 72 73

Escursiunile pe drumul Predealului ale francezilor de Talleyrand-Périgord Bklard,in anii 1857 si 1859 74-75

Prin 1859 facându-se mai lesnicioase pe dnu-miii prin locurile prapas-tioase, caravanele transportând ma:duffle seinmultesc precum si vizitatorii din tail a bai-lor transilvane. Diligenta lui Körner . . . . 76 77

Budgetul Ministerului Lucarilor Publice alTarei-Romanesti in anul 1859 . . . . . . 78-82

Sistematizarea drumului Brasovului. Lucarilecontractate in anul 1861 ..... . . . 82-84

Partea din drumul Brasovului : Ploesti-ampinaPredeal a fost complect transformaa in soseapang in anul 1865 84

Potopul din 1864. Se emite ideea de a sepäräsi drumul Brasovului 85-89

Budgetul Ministerului Luciarilor Publice inanul 1866 89-91

Perioada IV. Reinoire si intretinere normal&a cii nationale Campina-Predeal (18671897/98). Cele trei sub-perioade: 1867 1875,1876-1886/87, 1887188 1897/98 93-102

Restaurarea, intre anii 1867-1875, a soseleinationale Campina-Predeal distrusa: in maimulte puncte de potopul din 1864 . . . . 94

Evenimente insemnate in anii 1866 si 1871:

i

P:433

. . .

trecerile


P agina

Suveranii no#ri viziteaa. minalstirea Sinaiahotiiresc a-0 intemeeze reqedinta de vark

la aceast4 manastire ; apoi s clAcleasc a. uncastel aci 102-103

Eforia spitalelor civile, vânzand in anii 18721880 terenuri la particulari, in preajma

mandstirei Sinaia, se populeaza aceastä lo-calitate 103

Functionarea liniei ferate Ploesti-Predeal, inanul 1879. 104

Efectele acestei linii asupra càii nationaleparalele. 105

Lucrárile executate pe calea national& Cam-pina -Predeal intre anii 1876 1886/87. . . . . 94-97

Avantul industrial al vaii Prahovei. Localitd-tile din aceastä vale se populeaza i devincentre industriale qi de vilegiaturS 104-105

Lucrdrile executate pe calea nationall am-pina-Predeal intre anii 1887/88-1897/98 . 99 101

Perioada V. Perfectionarea i infrumusetareacäii nationale ampina Predeal (1898-1913). 104

Cu anul 1898 incepe o noul er pentru caleanationals Cimpina-Predeal. Ministerul Lu-crärilor Publice, constatand insemnatateamereu creseandà a väii Prahovei, d intreti-nerea qoselei, care o strdbate, in grijalunuiserviciu special. 108

Cum se prezinta calea nationall Câmpina-Predeal in anul 1898. 106 108

Activitatea desf4urata de serviciul de intre-tinere al cii nationale anpina Predeal, infiecare din anii coprin$ in perioada 1898-1913 110 135

Tablou comparativ al situatiei cáii nationaleCampina-Predeal, in anul 1898 $ cincispre-

si

.

si

.

NESTOR UREEHIA

Pagina

zece ani mai tirziu, hi anul 1913, Consi-deratiuni astpra rezultatelor dobindite. . . 136-138

Ca lea national& ampina-Predeal cu toatalzestrea ei in anul 1913 . . . . 138

Itinerar . . 138In raport cu calea feratl Ploe$i-Predeal. 147In raport cu rail Prahova. 148Aliniamente i curbe 151Dec1ivitti 153Schimbalri de traseu. Variante. 154Priveliqti i pozitii pitoreqti 161Amintiri din trecut. Monurnente 167Poduri 172ApAlari 192Parapete 197

"Cantoane 199Plantatie 208Infrumusetari. Inlesniri pentru drumeti.. 212Trotuare . 217Intretinere 221Personal 230Cerintele cdii nationale Campina-Predeal pe

viitor 235Viitorul all nationale Cimpina-Predeal . . . 240Cronologie cu privire la drumul Brapvului0 la localititile sträbltute de acest drum pevalea Prahovei 243

Calkori straini pe drumul Prahovei. Extrasedin relatiile cllátoriilor bor. Analizele acestorrelatii. 251

Lisa a icvoarelor puse la contributie pentruaceastä monografie 299

1(;i

.

DRUMUL - · PDF fileIn anul 1898, Ministrul de Lucrari ... cafe lumini ar cdpcità cei...

Documents

Transcript of DRUMUL - · PDF fileIn anul 1898, Ministrul de Lucrari ... cafe lumini ar cdpcità cei...