Dr.institutional al UE.

8/7/2019 Dr.institutional al UE.

1/66

Tema 1Ideea de uniune european

Ideea este foarte veche. Dante Alighieri (n. 29 mai 1265,Florena, d. 14septembrie 1321, Ravena, poet si filosof italian, om politic florentin, primul mare

poet de limb italian), in Divina comedia isi imagina oEurop unificat, aflat

sub conducerea unui suveran aflat deasupra celorlali suverani. Limba comunurma s fie latina, iar moneda comun florinul care avea o circulaie larg inEuropa ca urmare a activitii negustorilor din Florena. Concepia lui Alighierimerit menionat pentru c a intuit necesitatea pstrrii suveranitii statelormembre, a monedei unice, pe care Uniunea European a realizat-o parialincepand cu anul 2002, la peste 50 de ani de la inceputurile construcieicomunitare, dar si a limbii unice despre care inc nu se discut. In secolul al XVII-lea, Ducele de Sully (numit in 1597 seful administraiei financiare din timpulregelui Henric al IV-lea al Franei, si care aparinea gruprii religioase a

hughenoilor), in Grand Dessin a lansat ideea unui corp politic al tuturorstatelor Europei care s poat produce intre membrii si o pace inalterabil si uncomer perpetuu. Immanuel Kant, in 1795 a elaborat un Proiect de pace etern

bazat pe o federaie de state libere, avand o constituie de tip republican.VictorHugo, in discursul rostit la al treilea Congres Internaional de Pace de la Paris din1849, spunea c va veni o zi cand vom vedea aceste dou grupuri imense, StateleUnite ale Americii si Statele Unite ale Europei, unul in faa celuilalt, intinzandusimainile unul celuilalt peste mri, schimband produse, comer, industrie, arte,genii.O Europ unit a existat efectiv pe vremea Imperiului roman care inscuprindea si coasta de nord a Africii, Asia Mic, incluzand Turcia, aspirant lastatutul de membru U.E., dar si Israelul, timp in care Marea Mediteran ajunseseun lac interior al Imperiului.Napoleon a incercat unificarea Europei sub autoritateaFranei, dar impotriva voinei popoarelor, ceea ce a provocat explozianaionalismelor europene. Saint Simon (1760-1825) in 1814 prevedeaconstrucia Europei in jurul unei aliane Frana-Anglia, condus de un monarhlider stiinific si politic. (v. Adrian Nstase, Europa quo vadis?, Ed. MonitorulOficial, Bucuresti, 2003, p.21-29). Acestei aliane i se puteau altura si alte statecare se eliberau si isi creau instituii reprezentative. Si ali vizionari au formulat

proiecte de unificare a Europei. Dup primul rzboi mondial, Aristide Briand in

1929, in Adunarea General a Societilor Naiunilor a propus s se constituieun fel de legtur federal intre naiunile europene. In 1944, reprezentaniimiscrilor europene de rezisten europene, reunii in Elveia, au elaborat un

program european care statua c realizarea unei Europe prospere, democratice sipacifice sub forma unei reuniuni de state suverane, separate prin frontiere politicesi vamale este imposibil, afirmand c doar o federaie european ar puteainltura cauzele celor dou rzboaie mondiale. In 1946, Winston Churchill, laUniversitatea din Zurich, a susinut ideea unor State Unite ale Europei,construite in jurul Franei si Germaniei, sub auspiciile Marii Britanii si ale SUA.

In 1947, mai multe miscri care militau pentru unitate european au formatComitetul Internaional de coordonare a miscrilor pentru unificareaEuropei. Primul Congres European inut la Haga in 1948, care a reunit peste


2/66

800 delegai din 19 ri, a formulat ideea unei zone europene de comer libersi a necesitii de creare a unorinstituii europene un Parlament European si oCurte de Justiie. Richard Caudenhove-Kalergi a creat miscarea Pan Europa

Etapele crearii si dezvoltarii Comunitatilor Europene si a Uniunii Europene.1945-1959 Inceputul cooperarii

Uniunea European a fost creat cu scopul de a se pune capt numrului mare derzboaie sngeroase duse de ri vecine, care au culminat cu cel de-al DoileaRzboi Mondial. ncepnd cu anul 1950, rile europene ncep s se uneasc, din

punct de vedere economic i politic, n cadrul Comunitii Europene a Crbuneluii Oelului, propunndu-i s asigure o pace durabil. Cele ase state fondatoaresunt Belgia, Frana, Germania, Italia, Luxemburg i rile de Jos. Anii '50 suntmarcai de Rzboiul Rece dintre Est i Vest. n Ungaria, manifestrile de protestdin 1956 ndreptate mpotriva regimului comunist sunt reprimate de tancurilesovietice; n anul urmtor, 1957, Uniunea Sovietic trece n fruntea cursei pentru

cucerirea spaiului, lansnd primul satelit spaial din istoria omenirii, Sputnik 1.Tot n 1957, Tratatul de la Roma pune bazele Comunitii Economice Europene(CEE), cunoscut i sub denumirea de Piaa comun.Originile Uniunii Europene sunt strns legate de cel de-al Doilea Rzboi Mondial.Europenii sunt ferm hotri s se asigure c masacrele i distrugerile la care aufost martori nu se vor mai repeta niciodat. Imediat dup sfritul rzboiului,Europa se mparte ntre est i vest. ncepe Rzboiul Rece, care va dura 40 de ani.Popoarele din vestul Europei creeaz Consiliul Europei n 1949. Este primul pasctre cooperare, dar ase ri doresc s mearg i mai departe. 9 mai 1950 -Ministrul francez al afacerilor externe, Robert Schuman, i prezint planulreferitor la o cooperare aprofundat. De atunci, ziua de 9 mai este srbtorit nfiecare an ca fiind Ziua Europei. 18 aprilie 1951 Pornind de laplanul Schuman,ase ri semneaz un tratat prin care se urmrete plasarea produciei de crbune ioel sub o autoritate comun. n acest fel, niciuna dintre ele nu i mai poate fabricaarme pentru a se ntoarce mpotriva celorlalte, cum se ntmplase n trecut. Celease ri sunt Germania, Frana, Italia, rile de Jos, Belgia i Luxemburg. Statelefondatoare Statele fondatoare: Germania, Frana, Italia, rile de Jos, Belgia iLuxemburg Bazndu-se pe succesul Tratatului de instituire a ComunitiiEuropene a Crbunelui i Oelului , cele ase state i extind cooperarea la alte

sectoare economice. Este semnat Tratatul de la Roma, prin care este creatComunitatea Economic European (CEE), sau piaa comun. Scopul su esteacela de a asigura libera circulaie a persoanelor, mrfurilor i serviciilor ntrestatele membre1960-1960 crestere economican anii '60 asistm la apariia unei adevrate culturi a tinerilor. Formaii precumBeatles atrag un numr impresionant de fani din rndul adolescenilor oriunde apari contribuie, n acest fel, la stimularea revoluiei culturale i la natereaconflictului dintre generaii. Este o perioad benefic pe plan economic, care se

datoreaz i faptului c rile UE nceteaz s mai aplice taxe vamale n cadrulschimburilor comerciale reciproce. De asemenea, acestea convin s exercite uncontrol comun asupra produciei de alimente. ntreaga populaie beneficiaz, acum,
http://www.coe.int/t/ro/com/about_coe/http://europa.eu/abc/symbols/9-may/index_ro.htmhttp://europa.eu/pol/singl/index_ro.htmhttp://europa.eu/abc/treaties/index_en.htm#coalhttp://www.coe.int/t/ro/com/about_coe/http://europa.eu/abc/symbols/9-may/index_ro.htmhttp://europa.eu/pol/singl/index_ro.htm


3/66

de suficente alimente i n curnd se nregistreaz chiar un surplus de produseagricole. Luna mai a anului 1968 a devenit celebr datorit micrilor studeneticare au avut loc la Paris. Multe dintre schimbrile aprute la nivelul societii i alcomportamentului au rmas asociate, de atunci, cu aa-numita generaie '68. 30iulie 1962 UE introduce politica agricol comun prin care rile membre pot

exercita un control comun asupra produciei de alimente. Toi agricultorii sunt pltii la fel pentru produsele lor. UE produce suficiente alimente pentru a-iacoperi nevoile, iar agricultorii ctig bine. Aceast politic are ns i un efectnedorit: supraproducia care genereaz un imens excedent de produse. ncepnddin anii '90, principalele prioriti au vizat reducerea acestui excedent imbuntirea calitii. 20 iulie 1963 UE semneaz primul su acord internaionalde proporii, destinat ajutorrii unui numr de 18 foste colonii africane. Pn n2005, ncheie parteneriate speciale cu 78 de state din Africa, Caraibe i Pacific(ACP) UE este cel mai mare furnizor de ajutor pentru dezvoltare destinat rilor

srace. Acordarea acestui ajutor este strns legat de respectarea drepturilor omuluide ctre beneficiari. 1 iulie 1968 Cei ase elimin taxele vamale la mrfuri pe carele import reciproc i astfel sunt create, pentru prima dat, condiiile necesareefecturii liberului schimb. Aceleai taxe vamale se aplic produselor importatedin ri tere. Ia natere cea mai mare grupare comercial din lume. Schimburilecomerciale ntre cele ase state membre i ntre UE i restul lumii nregistreaz ocretere rapid.1970-1971 O comunitate n cretere - primul val de extinder eDanemarca, Irlanda i Regatul Unit ader la Uniunea European la 1 ianuarie

1973, numrul statelor membre ajungnd, astfel, la nou. Dei de scurt durat, brutalul rzboi arabo-israelian din octombrie 1973 are drept consecin o crizenergetic i apariia problemelor economice la nivel european. Ultimele dictaturide dreapta din Europa iau sfrit odat cu cderea regimului Salazar din Portugalia,n anul 1974 i cu moartea generalului Franco n Spania, n 1975. Prin intermediul

politicii sale regionale, UE ncepe s transfere sume foarte mari pentru crearea delocuri de munc i de infrastructur n zonele mai srace. Influena ParlamentuluiEuropean asupra afacerilor europene crete. 1979 este anul n care membriiacestuia pot fi alei pentru prima dat prin vot direct, de ctre toi ceteniieuropeni. 1 ianuarie 1973 Odat cu aderarea Danemarcei, Irlandei i a Regatului

Unit la UE, numrul statelor membre ajunge la nou. State membre Statelemembre: Germania, Frana, Italia, rile de Jos, Belgia i Luxemburg. Noile statemembre Noile state membre: Danemarca, Irlanda i Regatul Unit.10 decembrie1974 n semn de solidaritate, liderii UE creeaz Fondul European de DezvoltareRegional. Acesta are misiunea de a asigura transferul de resurse financiare de laregiunile bogate ctre cele srace, pentru mbuntirea drumurilor i acomunicaiilor, atragerea de investiii i crearea de locuri de munc. Acest tip deajutorare va absorbi, ulterior, o treime din bugetul UE. 7-10 iunie 1979 Pentru

prima dat membrii Parlamentului European sunt alei de cetenii europeni prin

vot direct. nainte acetia erau delegai de parlamentele naionale.Europarlamentarii fac parte din grupuri politice paneuropene (socialiti,
http://europa.eu/pol/agr/index_ro.htmhttp://europa.eu/pol/dev/index_ro.htmhttp://europa.eu/pol/dev/index_ro.htmhttp://europa.eu/pol/rights/index_ro.htmhttp://europa.eu/pol/cust/index_ro.htmhttp://europa.eu/pol/comm/index_ro.htmhttp://europa.eu/pol/comm/index_ro.htmhttp://europa.eu/pol/reg/index_ro.htmhttp://europa.eu/pol/reg/index_ro.htmhttp://www.europarl.europa.eu/members/public.do?language=rohttp://www.europarl.europa.eu/news/public/default_ro.htmhttp://www.europarl.europa.eu/groups/default_ro.htmhttp://europa.eu/pol/agr/index_ro.htmhttp://europa.eu/pol/dev/index_ro.htmhttp://europa.eu/pol/dev/index_ro.htmhttp://europa.eu/pol/rights/index_ro.htmhttp://europa.eu/pol/cust/index_ro.htmhttp://europa.eu/pol/comm/index_ro.htmhttp://europa.eu/pol/comm/index_ro.htmhttp://europa.eu/pol/reg/index_ro.htmhttp://europa.eu/pol/reg/index_ro.htmhttp://www.europarl.europa.eu/members/public.do?language=rohttp://www.europarl.europa.eu/news/public/default_ro.htmhttp://www.europarl.europa.eu/groups/default_ro.htm


4/66

conservatori, liberali, verzi, etc.) i nu din delegaii naionale. InfluenaParlamentului este n cretere constant.1980-1989 Schimbarea la fa a Europei - cderea zidului BerlinuluiSindicatul polonez, Solidarno i liderul su, Lech Walesa, devin celebri nEuropa i n lume n urma grevelor personalului de pe antierul naval Gdansk, din

vara anului 1980. n 1981, Grecia devine cel de-al 10-lea membru al UE, fiindurmat, cinci ani mai trziu, de Spania i Portugalia. n 1987 este semnat ActulUnic European. Este vorba despre un tratat care pune bazele unui vast program pease ani, destinat soluionrii problemelor legate de libera circulaie a mrfurilor nUE. Astfel ia natere Piaa unic. 9 noiembrie 1989 este data unei schimbri

politice majore: cade zidul Berlinului i pentru prima dat dup 28 de ani sedeschid graniele dintre Germania de Est i cea de Vest. Reunificarea Germanieiare loc n luna octombrie 1990. 1 ianuarie 1981 Numrul statelor membre ale UEajunge la zece odat cu aderarea Greciei. Aceasta devenise eligibil ncepnd cu

1974, anul rsturnrii regimului militar i al instaurrii democraiei. State membreStatele membre: Germania, Frana, Italia, rile de Jos, Belgia, Luxemburg,Danemarca, Irlanda i Regatul Unit. Noile state membre Noul stat membru:Grecia. 1 ianuarie 1986 Spania i Portugalia ader la UE, numrul statelormembre ajungnd la 12 State membre Statele membre: Germania, Frana, Italia,rile de Jos, Belgia, Luxemburg, Danemarca, Irlanda, Regatul Unit i Grecia.

Noile state membre Noile state membre: Spania i Portugalia. 17 februarie 1986Dei taxele vamale au fost eliminate n 1968, schimburile comerciale din cadrulUE se lovesc nc de obstacole. Acestea constau, n principal, n difereneleexistente la nivelul reglementrilor naionale. Semnat n 1986, Actul UnicEuropean prevede un program de eliminare a acestora pe parcursul a ase ani.De asemenea, confer mai mult autoritate Parlamentului European i consolideaz

prerogativele UE n domeniul proteciei mediului .15 iunie 1987 UE lansezprogramul Erasmus care ofer burse studenilor doritori s nvee, timp de un an,ntr-o alt ar european. Peste 2 milioane de tineri au beneficiat de burseleErasmus, precum i de alte resurse puse la dispoziie de programe similare.1990-1999 O Europ fr frontiereOdat cu cderea comunismului n Europa Central i de Est, europenii devin i

mai apropiai. n 1993, Pieei unice i se adaug cele patru liberti: libera

circulaiei a mrfurilor, serviciilor, persoanelor i capitalurilor. Anii '90 sunt i aniin care au fost semnate dou tratate, Tratatul privind Uniunea European sauTratatul de la Maastricht, n 1993, i Tratatul de la Amsterdam, n 1999. Oameniidevin preocupai de protecia mediului i de luarea unor msuri comune n materiede securitate i aprare. n 1995, UE se extinde cu nc trei state - Austria, Finlandai Suedia. Un mic ora din Luxemburg, Schengen, va da numele su acordurilorcare le vor permite, treptat, cetenilor europeni, s cltoreasc fr a li se verifica

paapoartele la grani. Milioane de tineri pleac la studii n alte ri cu ajutorulUE. Comunicarea se face din ce n ce mai uor pe msur ce ncep s fie folosite

telefoanele mobile i internetul. 7 februarie 1992 Este semnat Tratatul privindUniunea European la Maastricht. Acesta constituie o adevrat piatr detemelie a UE, stabilind reguli clare pentru viitoarea moned unic i pentrupolitica
http://europa.eu/pol/comm/index_ro.htmhttp://europa.eu/pol/env/index_ro.htmhttp://europa.eu/pol/educ/index_ro.htmhttp://europa.eu/pol/emu/index_ro.htmhttp://europa.eu/pol/cfsp/index_ro.htmhttp://europa.eu/abc/treaties/index_en.htmhttp://europa.eu/scadplus/treaties/singleact_en.htmhttp://europa.eu/pol/comm/index_ro.htmhttp://europa.eu/pol/env/index_ro.htmhttp://europa.eu/pol/educ/index_ro.htmhttp://europa.eu/pol/emu/index_ro.htmhttp://europa.eu/pol/cfsp/index_ro.htm


5/66

extern i de securitate precum i pentru o cooperare mai strns n domeniuljustiiei i afacerilor interne. Conform tratatului, fosta denumire de ComunitateEuropean este nlocuit, n mod oficial, cu cea de Uniune European. 1ianuarie 1993 Sunt introduse piaa unic i cele patru liberti asociate acesteia:libera circulaiei a mrfurilor, serviciilor, persoanelor i capitalurilor a devenit o

realitate. ncepnd cu anul 1986, au fost adoptate peste 200 de texte legislative ndomeniul fiscalitii, reglementrilor comerciale, calificrilor profesionale i n altedomenii similare reprezentnd obstacole n calea deschiderii frontierelor. Totui,libera circulaie a anumitor servicii este amnat. 1 ianuarie 1995 Austria,Finlanda i Suedia ader la UE. Cele 15 state membre acoper, n prezent, aproapetoat Europa de Vest. n octombrie 1990 s-a produs reunificarea Germaniei, prinurmare fosta Republic Democrat Germania a devenit, la rndul ei, parte din UE.Statele membre: Germania, Frana, Italia, rile de Jos, Belgia, Luxemburg,Danemarca, Irlanda, Regatul Unit, Grecia, Spania i Portugalia. Noile state

membre Noile state membre: Austria, Finlanda i Suedia. 26 martie 1995AcordulSchengen intr n vigoare n apte ri Belgia, Germania, Spania, Frana,Luxemburg, rile de Jos i Portugalia. Ceteni de orice naionalitate pot cltorintre aceste ri fr s fie nevoii s prezinte paaportul la grani. De atunci, nspaiul Schengen au mai intrat i alte ri. 17 iunie 1997 Semnarea Tratatului de laAmsterdam . Acesta se sprijin pe realizrile tratatului de la Maastricht , icuprinde dispoziii care vizeaz reformarea instituiilor europene, creterea roluluiUniunii n lume i consacrarea unui numr mai mare de resurse ocuprii forei demunc i drepturilor cetenilor. 13 decembrie 1997 Liderii europeni decid sdeschid negocierile de aderare cu 10 state din Centrul i Estul Europei: Bulgaria,Republica Ceh, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, Romnia, Slovaciai Slovenia. Acestora li se adaug Cipru i Malta. n anul 2000, Tratatul de la Nisa

netezete calea n vederea extinderii prin reformarea regulilor de vot. 1 ianuarie1999Moneda euro este introdus n 11 ri (crora li se adaug Grecia n 2001)numai pentru tranzaciile comerciale i financiare. Bancnotele i monedele vor fiintroduse mai trziu. rile care formeaz zona euro sunt Belgia, Germania,Grecia, Spania, Frana, Irlanda, Italia, Luxemburg, rile de Jos, Austria,Portugalia i Finlanda. Danemarca, Suedia i Regatul Unit decid s mai atepte.2000-2008 Un deceniu de extindere

Pentru muli europeni, euro este noua moned. Data de 11 septembrie 2001 devinesinonim cu rzboiul mpotriva terorismului, dup deturnarea avioanelor de liniecare au lovit cldirile din New York i Washington. Statele membre ale UE nceps colaboreze mai strns n scopul combaterii criminalitii. Diviziunile politicecare separau estul i vestul Europei sunt nlturate n 2004, odat cu aderarea la UEa 10 noi state. Numeroi europeni consider c a sosit vremea ca Europa s aib oconstituie proprie, ns nu este uor s se cad de acord asupra formei pe caretrebuie s o mbrace aceasta. Dezbaterea privind viitorul Europei rmne deschis.1 ianuarie 2002 Sunt introduse bancnotele i monedele euro. Tiprirea, baterea i

distribuirea acestora n 12 ri constituie o operaiune logistic de mare amploare.Sunt puse n circulaie peste 80 de miliarde de monede. Bancnontele sunt la felpentru toate rile. Monedele au o fa comun, cea care indic valoarea i una pe
http://europa.eu/pol/cfsp/index_ro.htmhttp://europa.eu/pol/justice/index_ro.htmhttp://europa.eu/pol/singl/index_ro.htmhttp://europa.eu/abc/travel/doc/index_ro.htmhttp://europa.eu/abc/travel/doc/index_ro.htmhttp://europa.eu/pol/socio/index_ro.htmhttp://europa.eu/pol/socio/index_ro.htmhttp://europa.eu/pol/enlarg/index_ro.htmhttp://europa.eu/pol/emu/index_ro.htmhttp://europa.eu/scadplus/nice_treaty/index_en.htmhttp://europa.eu/legislation_summaries/economic_and_monetary_affairs/institutional_and_economic_framework/treaties_maastricht_en.htmhttp://europa.eu/abc/treaties/index_en.htmhttp://europa.eu/pol/cfsp/index_ro.htmhttp://europa.eu/pol/justice/index_ro.htmhttp://europa.eu/pol/singl/index_ro.htmhttp://europa.eu/abc/travel/doc/index_ro.htmhttp://europa.eu/abc/travel/doc/index_ro.htmhttp://europa.eu/pol/socio/index_ro.htmhttp://europa.eu/pol/socio/index_ro.htmhttp://europa.eu/pol/enlarg/index_ro.htmhttp://europa.eu/pol/emu/index_ro.htm


6/66

care figureaz emblema naional. Toate circul liber. Folosirea monedei eurofinlandeze (sau a oricrei alte monede euro) pentru a cumpra un bilet de metrou laMadrid a devenit ceva banal. 31 martie 2003 n cadrulpoliticii sale externe i desecuritate, UE efectueaz operaiuni de meninere a pcii n Balcani, mai nti nfosta Republic Iugoslav a Macedoniei i apoi n Bosnia i Heregovina. n

ambele cazuri, forele UE nlocuiesc trupele NATO. Pe plan intern, UE decide screeze un spaiu de libertate, securitate i justiie pentru toi cetenii si pn n2010. 1 mai 2004 Opt ri din Europa Central i de Est - Republica Ceh, Estonia,Letonia, Lituania, Ungaria, Polonia, Slovenia i Slovacia - ader la UE, punnd,astfel, capt divizrii Europei decise de marile puteri la Yalta, n urm cu 60 deani. Cipru i Malta devin, la rndul lor, membre ale Uniunii.Statele membre:Germania, Frana, Italia, rile de Jos, Belgia, Luxemburg, Danemarca, Irlanda,Regatul Unit, Grecia, Spania, Portugalia, Austria, Finlanda i Suedia.Noile statemembre: Republica Ceh, Cipru, Estonia, Letonia, Lituania, Ungaria, Malta,

Polonia, Slovenia i Slovacia. rile candidate: Bulgaria, Romnia i Turcia. 29octombrie 2004 Cele 25 de state membre ale UE semneaz un Tratat de instituirea unei Constituii pentru Europa. Scopul su este acela de a simplifica procesul dedecizie democratic i modul de funcionare a unei Uniuni cu 25 i chiar mai multestate. De asemenea, prevede i crearea unui post de ministru european al afacerilorexterne. Tratatul trebuie s fie ratificat de toate cele 25 de state nainte de a puteaintra n vigoare. Cnd att cetenii din Frana i cei din Olanda au votat mpotrivaConstituiei la referendumurile din 2005, liderii europeni au decis s introduc operioad de reflecie. 1 ianuarie 2007 nc dou ri din Europa de Est, Bulgariai Romnia, ader la UE, numrul statelor membre ridicndu-se, acum, la 27.Croaia, fosta Republic Iugoslav a Macedoniei i Turcia sunt, i ele, candidate laaderare. 13 decembrie 2007 Cele 27 de ri membre UE semneaz Tratatul de laLisabona, care modific Tratatele precedente. Noul act este conceput pentru aaduce un plus de democraie, eficien i transparen n cadrul UE, i astfel,capacitatea de a rezolva probleme globale precum modificarea climei, securitateai dezvoltarea durabil. Pentru a putea intra n vigoare, Tratatul trebuie s fieratificat de toate cele 27 de state membre.

Tema 3Caracteristicele de baza ale cadrului juridic si institutional al UE

Definiia dreptului uniuniiDreptul uniunii reprezint totalitatea normelorjuridice,care au, in principiu, caracter de prioritate, de efect directi de aplicabilitatedirect, i care reglementeaz conduita statelor membre, a persoanelor fizice i

juridice din statele membre, ainstituiilor Uniunii Europene i a Uniunii insi.Normele dreptului uniuniiStricto sensu, normele dreptului uniunii, sunt cuprinsein: Tratatele institutive ale Comunitilor Europene, conveniile iprotocoaleleanexate lor, tratatele comunitare subsecvente, actele de aderare ale noilor statemembre, precum i regulile coninute in actele adoptate de instituiile comunitare

Lato sensu, normele juridice comunitare cuprind, alturi de acele prevzute maisus, i regulile nescrise aplicabile in ordinea juridic comunitar, i anume:principiile generale de drept commune CJCE, 12/86, Demirel, 30. 09. 1987; In
http://europa.eu/pol/cfsp/index_ro.htmhttp://europa.eu/pol/cfsp/index_ro.htmhttp://europa.eu/pol/justice/index_ro.htmhttp://europa.eu/institutional_reform/index_ro.htmhttp://europa.eu/institutional_reform/index_ro.htmhttp://europa.eu/lisbon_treaty/index_ro.htmhttp://europa.eu/lisbon_treaty/index_ro.htmhttp://europa.eu/pol/cfsp/index_ro.htmhttp://europa.eu/pol/cfsp/index_ro.htmhttp://europa.eu/pol/justice/index_ro.htmhttp://europa.eu/institutional_reform/index_ro.htmhttp://europa.eu/institutional_reform/index_ro.htmhttp://europa.eu/lisbon_treaty/index_ro.htmhttp://europa.eu/lisbon_treaty/index_ro.htm


7/66

spe este vorba de acordul de asociere cu Turcia. Tratatele institutive aleComunitlor Europene se disting de tratatele internaionale clasice prinurmtoarele: - au creat instituii independente de autoritile publice naionale i le-au inzestrat cu drepturi suverane in domeniile legislativ, administrativ i judiciar,drepturi care le-au fost transferate de la statele membre; - stabilesc principiile de

baz care fie sunt puse in aplicare chiar de ctre tratate, fie sunt implementate prinactele legislative ale instituiilor; - formeaz un set de reguli care impun in moddirect, fr interferene sau intervenii, obligaii, i care dau natere la drepturi

pentru statele membre i pentru personae fizice i juridice din cadrulComunitilor. Caracteristicile sau principiile normelor dreptului uniunii de a fi

proritare, cu efect direct, i cu aplicabilitate direct, le vom analiza intr-un capitolulterior Destinatarii normelor dreptului uniunii. Tratatele comunitare dei auinceput ca tratate internaionale au devenit ,, o Cart constituional,, aComunitilor214, stabilind o ordine juridic specific, lucru confirmat de ctre

Curtea de Justiie: prin creearea unei Comuniti pe termen nelimitat, avand propriile instituii, propria personalitate, propriile capaciti juridice i dereprezentare pe plan internaional, i - in mod particular puteri reale izvorate dinlimitarea suveranitii sau din transferul de putere de la state ctre Comunitate,statele membre i-au limitat propriile drepturi suverane intr-un numr de domeniii au creat un corp legislativ obligatoriu pentru cetenii lor i pentru ele insele.Din

jurisprudena Curii de Justiie rezult c destinatarii normelor de drept comunitar, pe care ii vom numi i subiecte ale acestei ramuri de de drept sunt ,,statelemembre,, , cetenii,, i ,,comunitile,, Acestor subiecte li se impune o conduitspecific ,,intr-o ordine juridic diferit, ale crei prevederi nu aparin nicidreptului internaional i nici dreptului statelor membre,,

Specificul dreptului Uniunii Intemeiat pe tratate incheiate intre state suverane,Dreptul Uniunii, din punct de vedere formal, aparine dreptului internaionalpublic. Drept urmare, normele juridice ale dreptului uniunii au luat natere prinvoina suveran a statelor membre, exprimat prin tratate, care au acceptat srenune la o parte din suveranitatea lor i s se supun deciziilor unor instituiisupranaionle, create de ele. Ulterior,aceste istituii suprastatale au creat la randullor norme de drept comunitar, aplicabile la nivelul intregului spaiu comunitar.Dreptul uniunii se difereniaz de dreptul internaional publicprin urmtoarele: -

este un drept intern al statelor membre. Tratatele comunitare (dreptul primar) iactele instituiilor (dreptul derivat) fac parte din ordinea juridic a statelor membre,avand caracter prioritar fa de normele interne, naionale. Normele comunitare, in

principiu, devin parte a dreptului naional fr a fi necesar receptarea lor prin actenormative interne. Aceasta se realizeaz prin ceea ce este specific ordinii juridicecomunitare, i anume faptul c dezvolt un proces de integrare, in timp ce ordinea

juridic internaional se intemeiaz in principal pe ideea de cooperare. De altfel,C.J.C.E. a subliniat c Tratatul C.E., spre deosebire de tratatele internaionaleclasice, a instituit o ordine juridic proprie, integrat in sistemul juridic al statelor

membre, din momentul in care acesta intr in vigoare i se aplic de ctre organelelor de jurisdicie. Intr-o alt hotrare Curtea a subliniat c ,,Tratatul (C.E.E.)stabilind o pia comun i armonizand progresiv politicile economice ale statelor


8/66

membre, a urmrit s uneasc pieele naionale. Avem in vedere nu numai presoanele fizice i i persoanele juridice intr-o singur pia, care s aibcaracteristicile unei piee interne. ,,Piaa intern,, care este o parte a pieei comunei este definit de Tratat ca ,,o zon fr frontiere in care este asigurat liberacirculaie a mrfurilor, persoanelor, serviciilor i capitalului,,nu poate fi

reglementat decit de un drept intern, comun al statelor membre. Iat de ce sepoate vorbi, fr a limita argumentele, c dreptul comunitar este un drept intern aunei comuniti de state; - subiectele dreptului internaional public sunt statele, intimp ce subiectele dreptului uniunii sunt statele membre, persoanele fizice/juridice,i chiar instituiile comunitare; - in dreptul internaional public izvorul dispoziiilorsale sunt tratatele care exprim voina suveran a statelor semnatare. In Dreptuluniunii pe lang dispoziiile cuprinse in tratate care reprezint sursa primar aacestui drept, instituiile - create prin tratatele comunitare -exercit drepturisuverane provenite de la statele membre, adoptand legislaie in mod autonom, ins

in limitele prevzute de tratatele comunitare; - curtea internaional de Justiie de laHaga, organ judiciar principal al O.N.U., este competent s soluioneze, in principiu, numai litigiile dintre state, competena ei obligatorie fiindexcepional225.Curtea de Justiie este o jurisdicie interna unei comuniti destate, angajat intr-un proces de integrare, fiind investit nu numai cu garantarearespectrii dreptului uniunii, dar i cu garantarea unitii de aplicare a acestuia.Curtea de Justiie este o jurisdicie intern a Uniunii, dup modelul jurisdiciilorstatale prin persoana justiiabililor, prin natura litigiilor care ii sunt supuse spresoluionare i prin procedura dup care statueaz1. Pr. rangului priorotar al dreptului comunitar fata de dreptul national.

Supremaia sau prioritatea dreptului comunitar a fost consacrat implicit printratatele institutive care, prin contrast cu tratatele internaionale obinuite - aucreat o ordine juridic proprie, integrat in sistemul juridic al statelor membre, dinmomentul in care tratatul intr in vigoare i pe care organele lor de jurisdicie suntobligate s o aplice.Integrarea in dreptul fiecrei ri membre a dispoziiilor care

provin din surs comunitar, i mai general din termenii i spiritual tratatului, audrept corolar imposibilitatea pentru state de a face s prevaleze, impotriva uneiordini juridice acceptate de ctre acestea pe baz de reciprocitate, o msurunilateral ulterioar, care nu ar putea astfel s-i fie opozabil. In sprijinul

caracterului prioritar al dreptului comunitar Curtea de Justiie a invocat i alteargumente: principiul nediscriminrii:,, Fora executorie a dreptului comunitar cu

privire la legile interne ulterioare nu poate diferi de la un stat la altul fr spericliteze realizarea obiectivelor tratatului avute in vedere la articolul 10 alineat 2,sau fr a da natere la o discriminare interzis de articolul 7;caracterulnecondiionat al angajamentelor: ,,Obligaiile contractate prin Tratat nu ar finecondiionate, ci numai eventuale, dac ele ar putea fi puse in cauz prin actelelegislative viitoare ale semnatarilor; mecanismul derogrilor: ,,atunci cinddreptul de a aciona unilateral este recunoscut statelor, aceasta se face in baza unei

clause speciale precise; iar cererile de derogare ale statelorsunt supuse unorproceduri de autorizare care ar fi fr obiect dac statele ar avea posibilitatea s sesustrag obliigaiilor lor printr-o printr-o simpl lege; - caracteristica


9/66

regulamentelor: faptul c, din Tratatul C.E., regulamentele sunt obligatorii idirect aplicabile in fiecare stat membru, fr nici o rezerv, inseamn cdispoziiile respectivelor regulamente n-ar avea nici un efect dac un stat ar puteain mod unilateral s-i anihileze efectele printr-un act normative opozabil textelorcomunitare. Curtea a precizat, pe cale de interpretare, prin intermediul unei

trimiteri prejudiciare in baza art. 234 C.E., c ,,dreptului izvorat din Tratat - sursde drept independent - nu ar putea s i se opun, din cauza naturii sale originale ispeciale, prevederi juridice interne, fr a fi privat de caracterul su de dreptcomunitar i fr a pune in discuie baza juridic a Comunitii insi. Transferuloperat de state, din ordinea lor juridic intern in beneficial ordinii juridicecomunitare, a drepturilor i obligaiilor corespunzand dispoziiilor din tratat,antreneaz deci o limitare definitiv adrepturilor lor suverane impotriva creia nuar putea prevala un actunilateral incompatibil cu noiunea de Comunitate,,. Prinurmare trebuie s fie asigurat interpretarea uniform a dreptului comunitar in

fiecare stat membru, in caz contrar el s-ar reduce la o simpl construcie teoretic,sau avand un caracter facultative sau obional ar periclita insi bazele economici juridic ale Tratatului. Ulterior, Curtea a evideniat, intr-o alt hotrare, c,,Dreptul comunitar, originar i derivat, fac parte integrant, cu rang de prioritate dinordinea juridic aplicabil pe teritoriul fiecruia din statele membre. In nouaformulare dat de Curtea dreptul comunitar nu se mai integreaz in dreptul statelormembre ci in ,,ordinea juridic aplicabil pe teritoriul acestora. Literatura juridic aevideniat i principiul eficacitii sau al efectelor utile in interpretarea iaplicarea dreptului comunitarprecizand in acest sens c, relaia intre prevederileTratatului i msurile direct aplicabileale instituiilor comunitare,pe de o parte, idreptul naional al statelor membre, pe de alt parte, trebuie s fie in aa felconceput incat acele prevederi i msuri nu numai c fac automat inaplicabilorice prevedere contrar din dreptul naional actual, dar, in msura in care sunt

parte integrant i au prioritate in ordinea juridic aplicabil pe teritoriul fiecruistat membru, impiedic adoptarea valabil de noi msuri legislative naionale inmsura in care ele ar fi incompatibile cu dispoziiile comunitare. Dat fiind

prioritatea dreptului comunitar ca principiu, statele membre au obligaia de agaranta ca legislaia naional s nu prezinte vreun obstacol la deplina luieficacitate, un stat membru care ignor oastfel de indatorire ar putea fi acionat in

justiia comunitar. Astfel c, in baza principiului prioritii, regulile de dreptcomunitar vor face inoperante orice reguli de drept naional in vigoare sau viitoare,in msura in care ar fi contrare. Prioritatea dreptului comunitar trebuie s semanifeste chiar i asupra prevederilor naionale de ordin constituional saueventual, penal.

Pr. aplicarii directe ale dreptului comunitar. Legat de caracterul direct aplicabil aldreptului comunitar literatura juridic face distincie intre aplicabilitatea direct iefectul direct, evideniind faptul c norma direct aplicabil are efect direct, in timpce norma care are efect direct nu este intotdeauna direct aplicabil, i reclam

adoptarea de acte naionalecomplementare de aplicare din partea puterii legislativesau executive,de exemplu, regulamentele ,,incomplete,, sau anumite directive. Deasemenea, caracterul direct aplicabil al dreptului comunitar,are dou consecine: a)


10/66

in ceea ce privete statele i autoritile naionale, inclusive tirbunalele, adicaplicabilitatea direct; i b) in ceea ce privete persoanele, adic efectul direct aldreptului comunitar. a) Aplicabiliatea direct a dreptului comunitar. Legat deacest caracter, Curtea a precizat c regulile de drept comunitar, stabilite de tratatulinsui sau de procedurile pe care le instituie, se aplic de plin drept in acelai

moment i cu efecte identice pe intreaga intindere a teritoriului Comunitii.Statele, autoritile naionale, tribunalele au posibilitatea de a interveni in privinadispoziiilor respective Nefiind prevzut expres calificarea unui text ca directaplicabil revine Curii de Judtiie obligaia de interpretare. Aplicabilitatea directare in vederea ansamblul dreptului comunitar, atat dreptul primar, cat i derivat. Referitor la dreptul primar, Curtea a cosiderat c tratatele comunitare nu puteau filipsite de natura lor proprie printr-o asimilare direct sau indirect in dreptul intern,

precizand c aceste tratate au putere obligatorie prin ele inile in ordinea juridicaplicabil pe teritoriul fiecruia dintre statele membre.Prin urmare dspoziiile din

Tratatele comunitare au caracter direct aplicabil, sunt suficient de clare i precise,incat nu se impune intervenia autoritilor naionale; In privina dreptuluicomunitar derivat, acesta se impune in ordinea juridic aplicabil in statelemembre fr transformare, receptare, ordin de executare i nici chiar publicare dectre autoritile naionale.Ins dispoziiile cuprinse in actele unilaterale aleinstituiilor se impun statelor membre in condiii diferite.Intre actele instituiilor,regulamentul, potrivit art. 249 C.E., este singura categorie de acte pentru caretratatul prevede in mod expres aplicabilitatea direct. In privina lui nu estenecesar adoptarea vreunei legislaii suplimentare sau transformare. i directivele

beneficiaz de aplicabilitate direct, dar, cer msuri naionale de aplicare, ele seintegreaz numai in baza publicrii comunitare in dreptul aplicabil pe teritoriulstatelor Comunitii. Prin urmare, directivele trebuie transpuse in Dreptul intern,iar problema aplicabilitii lor directe se pune numai in cazul in care nu au fosttranspuse in termenele prevzute. In privina deciziilor trebuie fcut distinciaintre deciziile adresate de instituiile comunitare statelor membre i deciziile careauca destinatari persoane fizice sau juridice. Prima categorie se integreaz indreptul aplicabil statelor membre, ca urmare a publicrii lor in Jurnalul Oficial alUniunii Europene. Aplicabilitatea direct a dreptului comunitar presupune cregulile acestuia trebuie s fie pe deplin i uniform aplicate in toate statele membre

de la data intrrii in vigoare i cit timp continu s fie in vigoare. ,,Prevederiledirect aplicabile sunt un izvor direct de drepturi i obligaii pentru toi cei afectaide ele, indiferent c sunt state sau persoane care sunt pri in relaia juridic inconformitate cu Dreptul comunitar; aceast consecin privete orice tribunalnaional, a crui sarcin, ca organ al unui stat membru, este de a proteja, intr-ocauz de competena sa, drepturile conferite persoanelor prin Dreptul comunitar,,.O consecin a aplicrii dreptului comunitar este efectul direct al acestuia. b)

Efectul direct al dreptului comunitarDei din interpretarea textelor comunitare ia normelor dedrept internaional public ar rezulta c tratatele internaionale nu pot

crea direct drepturi i impune obligaii persoanelor particulare, ci doar statelor,jurisprudena comunitara recunoscut c statele pot adopta prin clauzele specificeale respectivului tratat, drepturi i obligaii pentru particulari, in msur de a fi


11/66

aplicate de tribunalele naionale. In hotrarea sa, Van Gend en Loos, careconstituie fr indoial decizia de referin pe care a pronunat-o in materie, Curtease indeprteaz de soluia tradiional din dreptul internaional. Astfel, InstanaCcomunitar solicit aplicabilitatea direct a art. 12 (art. 25 nou, duprenumerotarea fcut de Tratatul de la Amsterdam), potrivit cruia ,,Statele

membre se angajeaz s se abin s introduc intre ele, noi taxe de vam () i sse abin s le mreasc pe cele pe care le aplic in relaiile lor comercialereciproce,,. Articolul nu face deci nici o meniune despre particulari. Bazandu-se

pe concepia internaionalist, mai multe guverne, care ii prezentaserobservaiile, puneau in eviden faptul c redactarea insi a art. 12 CE (25 nou),care sublinia c destinatarii obligaiei pe care articolul amintit o creeaz suntstatele nemenionandu-se particularii, era o dezvluire a voinei neechivoce aautorilor tratatului de a nu-i conferi un efect direct. In pofida imprtirii acesteiteze de ctre unul dintre avocaii generali, Curtea se indeprteaz in mod deliberat

de interpretarea textual i subiectiv care ii este astfel propus i hotrte,dimpotriv, in funcie descopurile isistemultratatului. Soluia consacrat de ctreCurte este diferit de cea care ar fi fost impus in cazul unui tratat internaionalobinuit i se gsete in raiunea naturii speciale a Tratatului ce instituie C.E.Fundamentul aplicabilitii directe const in particularitatea insi a ordinii juridicecomunitare, const in finalitatea integrrii care solicit aplicabilitatea direct adreptului comunitar. Pentru a demonstra aceasta, Curtea ia in considerare mai intaiobiectivul tratatului; mai mult, reaeaz in aceast perspectiv, cadrul instituionali mai ales jurisdicional pe care-l prevede:obiectivul tratatului CE (...) este de ainstaura o pia comun a crei funcionare vizeaz in mod direct pe orice

justiiabili ai Comunitii, iar Tratatul constituie mai mult decat un acord care nucreeaz decat obligaii reciproce intre statele contractante i Comunitate, constituieo nou ordine juridic... ale crei subiecte sunt nu numai statele membre, ci maiales resortisanii lor. In plus, Curtea reamintete c preambulul Tratatului de laRoma se adreseaz popoarelor, dincolo de guvernele naionale, c cetenii ca istatele membre sunt afectai prin funcionarea mecanismelor comunitare, i in fine,c individul contribuie direct la luarea deciziilor comunitare prin participarea lui incadrul instituiilor comunitare, precum Parlamentul sau Comitetul economic isocial. .In sfarit, Curtea invoc un argument juridic extras din art. 234 CE, potrivit

cruia aceast dispoziie confirm c statele i-au recunoscutdreptului comunitar oautoritate susceptibil de a fi invocat in faa instanelor naionale. Ea deduce deaici un veritabil principiu general: Dreptul comunitar, independent de legislaiastatelor membre, nu numai c impune obligaii persoanelor, dar este de asemenea,destinat s le confere drepturi care devin parte a motenirii lor juridice. Acestedrepturi se nasc nu numai cand ele sunt expres acordate de Tratat, dar i in virtuteaobligaiilor pe care Tratatul le impune statelor membre i instituiilor Comunitii.Destinatarul nu este deci criteriul determinant al efectelor unei dispoziiicomunitare. Persoanele particulare ca efect al interpretrii pot deveni titulare de

drepturi individuale chiar dac ele nu sunt expres desemnate ca destinatari ai uneidispoziii comunitare. In lumina jurisprudenei efectul direct are intensitatevariabil in funcie de diferitele categorii de norme comunitare: a) efectul direct


12/66

complet, vertical i orizontal. Astfel, drepturile i/sau obligaiile pe care legenereaz pot fi puse in valoare atat in raporturile particularilor cu statele membre- efect vertical- cat i in relaiile dintre persoane efect orizontal. In aceastcategorie de acte intr regulamentele272, deciziile adresate persoanelor, unelearticole din Tratatul C.E., principiile generale ale dreptului. b) efect direct limitat

vertical. Drepturile i obligaiile pot fi invocate numai in raporturile dintre state i persoane. Este cazul deciziilor adresate statelor i, in anumite condiii, aldirectivelor, precum i al unui mare numr de articole din Tratat. Aceste dispoziiiconin interdicii sau obligaii de a nu face, sau impun statelor membre obligaii dea face, iar in msura in care acestea din urm sunt insoite de un termen, efectuldirect se realizeaz la expirarea termenului prevzut. Directivele, ca i deciziileadresate staelor membre trebuie s fie clare, precise i complete. Prin urmare,,,persoanele particulare pot invoca prevederile unei directive in faa tribunaluluinaional contra autoritilor statului in virtutea unui efect direct vertical, dac statul

respectiv nu le-a pus in aplicare in termen sau le-a pus incorect in aplicare, dacdispoziiile respective sunt suficient de precise, necondiionate, nefiind necesaromsur naional de care s depind luarea in considerare a acestor dispoziii,,.Dei intre persoane, in principiu, directivele nu au efect, practica a recunoscut unefect indirect orizontal, dac invocarea acestor acte juridice sunt in msur sclarifice dispoziiile dreptului naional sau ,, s remodeleze soluiile oferite deacesta,,. Efectul orizontal indirect poate decurge i din obligaia judectorului de ainterpreta Dreptul naional in spiritual directivei. Curtea de justiie a semnalatcazuri in care regula naional este contrar unei reguli comunitare ce are efectdirect. In astfel de situaii judectorul nu poate aplica dreptul naional, Curtea

precizand c revine jurisdiciilor naionale s asigure protecia juridic decurgand,pentru justiiabili, din efectul direct al dreptului comunitar. De remarcat c pentrujudector, efectul direct al regulii comunitare, inseamn obligaia de a aplica acestetexte, oricare ar fi legislaia rii de care aparin. Aprecierea aptitudinii unei normecomunitare de a genera efecte directe rezult din interpretarea dreptului comunitari pe cale de consecin din competena judectorului comunitar prin intermediulmecanismului chestiunilor prejudiciare

Principiul subsidiaritiieste un principiu de reglare a exercitrii competenelorcomunitare i nu de atribuire de competene, el nu traseaz o frontier rigid intre

competenele statelor membre i cele ale Comunitii, ci permite organizareapentru fiecaredomeniu de competen concurent, un partaj, care poate varia intimp, ca urmare a circumstanelor i exigenelor obiectivelor avute in vedere.Principiul a fost introdus in dreptul comunitar prin A.U.E., dar numai intr-undomeniu specific, acela al proteciei mediului. Astfel, aciunea Comunitii seimpunea in aceast materie, in msura in care obiectivele avute in vedere in par. 1al articolului menionat pot fi realizate mai bine la nivel comuniatar decat lanivelul statelor membre, considerate individual. Reglementarea principiului esterealizat de Tratatul de la Maastricht, in preambulul cruia se precizeaz c

,,statele membre se declarmdecise s continue procesul de creare a unei Uniunidin ce in ce mai stranse intre popoarele Europei, in care deciziile vor fi luate catmai aproape deceteni, conformprincipiului subsidiaritii. Acelai tratat in art.


13/66

2 definind obiectivele Uniunii Europene se refer i la principiul subsidiaritii,care, se impune, la modul general, tuturor instituiilor Uniunii. In mod originar

principiul subsidiaritii este ancorat in art. 5 din tratatul C.E. inserat de TMs., caredispune ,,Comunitatea acioneaz in limitele competenelor care ii sunt conferite

i a obiectivelor care ii suntincredinate prin Tratat(par. 1).In domeniile care nu

in de competena sa exclusiv, Comunitatea nu intervine, conform principiuluisubsidiaritii, dacat dac, i in msura in care, obiectivele aciunii avute invedere nu potfi realizate de o manier satisfctoare de ctre statele membre ins

pot firealizate mai bine, la nivel comunitar, date fiind dimensiunile sau efecteleaciunii avute in vedere (par. 2). Prin Comunicarea din 17 octombrie 1992,Comisia afirm c principiul ,,nu determin competene iar potrivit, art. 3 B(5), ,,nici nu se aplic domeniilor ce aparin competeneiexclusive a Comunitii,domenii ce nu sunt definite explicit de tratat, ceea ce determin Comisia s facaceast definire cu privire la obligaia Comunitii de a aciona i referitor la

desesizarea statelor privind Dreptul de a interveni unilateral. Principiul nu seaplic decat competenelor concurente, in cadrul crora are dou dimensiuni: -necesitatea interveniei, fie a Comunitii fie a statelor membre, prin compararea ievaluarea mijloacelor i instrumentelor de care dispun fiecare; - eficacitatealegal, Comunitatea trebuie s rein modul de intervenie care las mai multlibertate statelor, persoanelor fizice i intreprinderilor, conform, art. 3 B (5) alin. 3.

Principiul subsidiaritii, presupune, prin urmare, dou aspecte: -Uniunea/Comunitile are competena exclusiv s acioneze in domeniile i inmsura obiectivelor care le sunt incredinate in mod expres i evident. In acest sensele vor aciona cu titlu definitiv, irevocabil i fr alternative342. Sub acest aspect,

principiul subsidiaritii acioneaz in domeniile politicilor agricole, atransporturilor, a concurenei sau in domeniul politicii comerciale comune. In acestcaz intervenia comunitar este obiectiv, legal- obligatorie; - in domeniile care nuaparin competenelor exclusive ale Uniunii/Comuitilor, in care se exercitcompetene concurente sau partajate, respectiv, domeniile politicii sociale,sntii, proteciei consumatorilor sau al mediului, in care statele membre, datfiind dimensiunile i efectele aciunii respective nu pot realiza obiectivele propuse,Uniunea/Comunitile va interveni in msura in care aceste obiective pot firealizate mai bine la nivel comunitardecat la nivelul statelor membre. In acest caz

intervenia comunitar are caracter de necesitate, dar nu este nelimitat, fiindcircumscris strict obiectivelor avute in vedere. La Consiliul European de laEdinburg, din 11-12 decembrie 1992, s-a afirmat in legtur cu principiulsubsidiaritii c, in baza art. A (I) i art. B (2) din TMs., acest principiu constituieesena titlului I din tratat. Astfel, aplicarea principiului are in vedere respectareaidentitii naionale i pstrarea competenelor naionale, prin luarea in considararea cetenilor intr-un mod mai efectiv in procesul decizional344. Cu acest prilej, s-a

precizt c art. 3 B (5) pune in lumin trei elemente principale, ce reprezint esenaacestui principiu345: - limita in aciunea comunitar, potrivit cruia, Comunitatea

acioneaz doar in limitele competenelor incredinate de tratat i dac aciunea areca obiect realizarea unuia sau mai multora dintre obiectivele sale. In acest caz,competena naional este regula, iar competena comunitar este excepia; -


14/66

obligativitatea aciunii comunitare, privete doar competenele exclusive aleComunitii. Comunitatea este obligat s intervin dac, obiectivul nu poate firealizat de o manier suficient printr-o aciune a statelor membre, considerateseparate, i dac el poate fi realizat, mai bine, la nivel comunitar; - natura iintensitatea aciunii comunitare, se pune pentru orice aciune comunitar,

indiferent c este sau nu de domeniul competenei exclusive a Comunitii.Mijloacele destinate aciunii comunitare trebuie s fie proporinale cu obiectivulurmrit. Un rol esenial in punerea in aplicarea regulilor de mai sus revineComsiei, care trebuie s procedeze la consultri mai largi inainte de a propunemsuri legislative, care s justifice conformitatea cu principiul subsidiaritii346. Extrem de relevant in aceast materie este, de asemenea, Acordulinterinstituional din 25 octombrie 1993 ,, Democraie, transparen i

subsidiaritate care vizeaz procedurile de punere in aplicare a principiuluisubsidiaritii, adoptat de Parlamentul European, Consiliu i Comisie. Acordul

intrete imperativul general potrivit cruia instituiile menionate, pe parcursulintregii proceduri legislative, trebuie s verifice dac aciunea legislativ pe care ointreprind respect principiul subsidiaritii i proporionalitii347. PrinRezoluia sa din 20 aprilie 1994, Parlamentul European a contatat c principiulsubsidiaritii a dobandit statutul de norm juridic constrangtoare i de rangconstituionali c ea oblig atat instituiileeuropene cat i statele membre. Incontextul preocuprii pentru respectarea principiului subsidiaritii, in spiritulactelor menionate anterior348 s-au conturat criteriile de aplicare i de control aleacestuia. Inainte de intrarea in vigoare a TMs. Comisia, care, a fost cel mai desincriminat pentru depirea constant a competenelor de ctre Comuniti, afcut demersuri pentru verificarea respectrii regulilor partajului de competen cuinstituiile naionale, dup cum urmeaz:1. fiecare instituie, in exercitareacompetenelor sale, vegheaz la respectarea principiului subsidiaritii; 2. aplicarea

principiilor subsidiaritii i proporionalitii se face cu respectarea dispoziiilorgenerale i a obiectivelor Tratatului, a principiilor stabilite de Curtea de Justiie, incondiiile menineriii echilibrului instituional i a realizrii integrale a acquis- uluicomunitar; 3. principiul subsidiaritii nu pune in cauz competenele atribuiteComunitii prin Tratat, aa cum sunt interpretate de Curtea de Justiie; 4. ambeleaspecte ale subsidiaritii trebuie s fie ntrunite; 5. forma aciunii comunitare

trebuie s fie cat mai simpl posibil pentru realizarea obiectivului i s dovedeasco executare necesr i eficace; Dac se impune msura legiferrii, directivele sunt

preferabile regulamentelor, directivelor- cadru i msurilor detaliate; 6. msurilecomunitare trebuie s lase o cat mai mare libertate posibil pentru decizia naionala statelor membre, in concordan cu asigurarea obiecrivului msurii i curespectarea prevederilor Tratatului; 7. dac intreprinderea vreunei aciunicomunitare nu este posibil ca urmare a aplicrii principiului subsidiaritii, statelemembre sunt obligate s ia toate msurile corespunztoare pentru asigurareaindeplinirii obligaiilor lor i s se abin s ia orice msur care ar putea s

pericliteze realizarea obiectivelor Tratatului. Aceast cerin se realizeaz numaiprin respectarea regulilor generale stabilite de art. 10 C.E.; 8. Comisia trebuie srecurg la consultri, inainte de a face propuneri legislative, s publice


15/66

documentele cu privire la aceste consultri; de asemenea, trebuie s motivezepertinena propunerilor sale in raport de principiul subsidiaritii; trebuie s inseama de necesitatea ca orice cheltuiel ce revin Comunitii, guvernelor naionale,autoritilor locale, operatorilor economici i persoanelor fizice, s fie minime, i

proporionale cu obiectivul de realizat; trebuie s prezinte Consiliului European,

Parlamentului i Consiliului, un raport annual cu privire la aplicarea art. 5, raportultrebuie trimis i Comitetului Regiunilor i Comitetului Economic i Social. 9.Parlamentul i Consiliul trebuie s analizeze conformitatea de principiu cuimperativele de subsidiaritate a propunerilor Comisiei.10. In cadrul procedurilor decodecizie i de cooperare, Consiliul trebuie s informeze Parlamentul cu privire la

poziia sa referitoare la aplicarea principiului in cadrul expunerii de motive apropunerii comune. Consiliul este obligate s detalieze, dac este cazul, motivelepentru care consider c o parte a propunerii sau aceasta in intregime nu esteconform cu principiul subsidiaritii, respectiv cu art. 5 C. E. 11. Respectarea

principiului subsidiaritii face obiectul unei reexaminri potrivit regulilor stabilite prin Tratatul C.E. Prin urmare, respectarea acestui principiu, in prezent, esteverificat, controlat doar ulterior adoptrii actului normative . In viitor se doreteca parlamentele naionale s fie avertizate din timp de Comisia European cu

privire la poiectul de act normativ care se bazeaz pe acest principiu. Principiul proporionalitii Jurisprudena Curii de Justiie este cea care aintrodus in ordinea juridic comunitar principiul proporionalitii, pe care l-acircumscris unui domeniu specific: protecia operatorilor economici impotriva

prejudiciilor ce pot rezulta din reglementrile comunitare. Inainte de a fireglementat prin art. 5 alin 3 C.E., chiar i intr-o form general, referine la

principiul proporionalitii au fost identificate in dispoziii diverse ale tratatelorinstitutive. Astfel, art.34 C.E. stipuleaz c, in cadrul Politicii Agricole Comune.Consiliul trebuie s se limiteze la obiectvele prevzute de art. 33352, sau art.30C.E., stipuleaz c atingerile legitime pe care statele membre le pot aduce

principiului liberei circulaii a mrfurilor trebuie s fie justificate de interesulgeneral, sau in materie deconcuren, art. 81 par. 3 care prevede ajutoarele de statconsideratecompatibile cu piaa comun. Principiul este reglementateca atarein art. 5 alin. 3 C.E., ,,Aciuneaa Comunitii nu trebuie sdepeasc ceea ce estenecesar pentru atingerea obiectivelor prezentului Tratat. Principiul

proporionalitii are un camp de aplicare mai intins decit cel al subsidiaritii,aciunea sacuprinzand atat domeniul de exercitare a competenelor concurente, cati acela al competenelor exclusive. Curtea a precizat c ,,principiul

proporionalitii solicit ca orice sarcin impus destinatarilor regulilorcomunitare s fie limitat msurii strict necesare pentru realizarea obiectivului

prevzut in Tratat, cu cat mai puine sacrificii posibile din partea destinatarilorcrora li se adreseaz. Potrivit acestui principiu, mijloacele folosite de autorititrebuie s fie proporionale cu scopul lor.I mod concret,atunci cand Comunitateaare de ales intre mai multe mijloace de aciune, eatrebuie s utilizeze , msura cu

eficacitate egal cu aceea care las cea mai mare libertate statelor membre,particularilor i intreprinderilor. In acest caz trebuie s se examineze cu ateniedac o intervenie pe cale legislativ se dovedete necesar, sau dacalte mijloace,


16/66

mai puin constrangtoare, pot fi utilizate: recomandare,sprijin financiar, aderareala o convenie ineternaional, etc. Dac actul, comunitar se dovedeteindispenspensabil, coninutul su nu trebuie s secaracterizeze print-un ,,exces dereglementare, cu caracter constrangtor, cise cuvine a se da preferin, de exemplu, directivelor prin raportare la regulament

i directivelor- cadru prin raportare la msurile mai detaliate. In acest sens Curtea aprecizat c ,,principiulproporionalitii, care face parte din categoria principiilorgenerale ale dreptului comunitar, reclam ca actele instituiilor s nu depeasclimitelea ceea ce este strict necesar realizrii obiectivelor legitime urmrite prinreglementrile in cauz, iar atunci cand instituia are posibilitatea saleag intremai multe msuri, se cuvine s recurg la cea mai puinconstrangtoare pentrucel ce urmeaz s o execute, iar atunci cand se impun unele sarcin, acestea s nu

fie disproporionate in raport cu scopurile vizate. Reamintim c Tratatul de laAmsterdam, care modific unele prevederi ale TMs., conine in anex un protocol,

prin care se cere fiecrei instituii comunitare s vegheze in permanen la corectarespectare a principiilor subsidiaritii proporionalitii. Protocolul, pe lang faptulc, este de natur s asigure un control al respectrii celor dou principii, reafirmideea c in activitatea lor Comunitile Europene trebuie s lase autoritilornaioanale o marj larg de decizie, cu condiia respectrii dispoziiilor tratatelorinstitutive, principiilor generale ale dreptului i acqui-ului comunitar.

Pr. respectarii drepturilor fundamentale ale omului. Dei, drepturilefundamentale ale omului constituie o categorie special a principiilor generale,reprezentand partea cea mai numeroas a acestora, nici unul din Tratateleinstitutive nu cuprinde prevederi, exprese sau generale, referitoare la acestea.Tratatele ulterioare acestora conin astfel de prevederi, dup cum urmeaz: -Tratatul de la Maastricht, in art. 6, la par. 1 ,,Uniunea este fondat pe principiuldemocraiei, al respectului drepturilor omului i libertilor fundamentale, precumi al statului de drept, principii caresunt comune statelor membre; la par. 2 ,,Uniunea respect drepturile fundamentale, aa cum au fost garantate de ConveniaEuropean pentru aprarea drepturilor omului i a libertilor fundamentale,semnat la Roma la 4 noiembrie 1950526, i aa cum rezult din tradiiileconstituionale comune ale statelor membre, toate acestea fiind considerate

principii generale ale dreptului comunitar. - Tratatul de la Amsterdam a introdus

in Tratatul de la Maastricht noi dispoziii in aceast materie, modificate la randullor prin Tratatul de la Nisa, la art. 7 pct.1 ,, Pe baza unei propuneri motivate din

partea unei treimi dintre statele membre, a Parlamentului European sau a Comisiei,Consiliu, acionand cu o majoritate de patru cincimi dintre membrii si dupobinerea avizului conform al Parlemntului European poate c exist u n risc clar alunei inccri gravede ctre un membru a principiilor enunate in art. 6, par. 1i sadreseze recomandri corespunztoare acestui stat. In anii 1969527, respectiv1970528, Curtea de justiie a statuat c drepturile fundamentale fac parte integrantdin principiile generale ale dreptului, ce se inspir din tradiiile constituionale

comune, a cror respectare trebuie garantat in cadrul i structura obiectivelorComunitii. Ulterior, in anul 1974529, Curtea a fcut trei precizri importante: 1)in materia drepturilor fundamentale, principiile generale au menirea s aplice , la


17/66

nivel comunitar, garaniile naionale cele mai ridicate; 2) prin intermediul principiilor generale, in ordinea juridic comunitar sunt integrate dispoziiileConveniei Europene a drepturilor omunlui i libertilor fundamentale ca standardminim; 3) acestor drepturi fundamentale, care trebuie luate in considerare in raportde funcia social a bunurilor sau activitilor protejate li se pot aduce anumite

limitri in scopul realizrii obiectivelor de interes general urmrite de Comunitate,cu condiia s nu se aduc atingere acestor drepturi. In Declaraia comun din 5aprilie 1977, a Parlamentului, Consiliului i Comisiei, s-a precizat importana

primordial pe care aceste instituii o dau respectrii drepturilor fundamentale, aacum acestea rezult din constituiilor statelor membre ca i din ConveniaEuropean a drepturilor omului i libertilor fundamentale de la Roma (1950).Referitor la aceast Convenie, Curtea de justiie, in anul 1986, a sublinit creprezint referina primordial in material drepturilor fundamentale. De asemenea,Curtea a considerat c atunci cand un stat membru invoc dispoziliile Tratatului

pentru a justifica o reglementare naional care este de natur s impiediceexercitarea unui drepr garantatprin tratat, aceast justificare , prevzut de dreptulcomunitar, trebuie interpretat in lumina principiilor generale ale dreptului i inspecial a drepturilor fundamentale. S-a pus problema aderrii ComunitilorEuropene la Convenie, dar Curtea de Justiie, prin avizul din 28 martie 1996, aapreciat c in prezent Comunitile nu pot incheia acorduri internaionale in acestsens i, de asemenea, nu pot adopta norme comunitare in materia drepturiloromului. - La Consiliul European de la Nisa din 7 11. 12. 2000, Parlamentul,Consiliul Uniunii Europene i Comisia au proclamat solemn Carta drepturrilorfundamentale ale omului care a fost elaborat de o convenie compus din 30reprezentani ai parlamentelor naionale, 16 reprezentani ai ParlamentuluiEuropean, 15 reprezentani personali ai efilor de stat sau de guverni un comisarreprezentand Comisia. S-a pus in lumin c, prin aceast proclamare proteciadrepturilor fundamentale la nivelul Uniunii va fi mai vizibil i mai transparent

pentru cetean, iar Curtea de justiie se va putea referi, in viitor, la Cart cand seva examina compatibilitatea unui act specific cu drepturile fundamentale,atribuind, astfel, Cartei rangul unei interpretri autentice a principiilor juridicemenionatein art. 6 din T.U.E., mai ales c ea a fost aprobat de toate guvernel i

parlamentele.O demarcaie net intre drepturile fundamentale ale omului i alte

principii de drept nus-a putut stabili, iceea ce inseamn c el pot fi aplicate pan laconfuziune536. De exemplu, Curtea de justiie a recunoscut o serie de astfel de

principii, dar ele pot intra, in aceeai msur, i in categoria drepturilor omului.Includem in aceasta, cu titlu de exemplu, urmtoarele principii: Dreptul

fundamental la inviolabilitatea domiciliului (principiu comun tuturor sistemelorjuridice ale statelor membre), dreptul de a forma sindicate (consacrat in documenteinternaionale de referin),principiuldemocraiei (care se reflect prin necesitatea

participrii cetenilor la exercitarea puterii prin intermediul adunriireprenzentative - Parlamentul European), dreptul la respectarea vieii private

(deriv din tradiiile constituionale comune ale statelor membre),Dreptultuturorpersoanelor, in proceduri contradictorii la un proces corect.


18/66

Principiul respectrii dreptului la aprare. Dup acest principiu trebuie s secluzeasc procedura in faa organelor comunitare de jurisdicie. In procesulaplicrii dreptului comunitar, garantarea ,, respectului dreptului la aprare aremultiple aspecte: - dreptul de a fi audiat, in condiiile impuse de respectareacaracterului contradictoriu al procedurii, nu numai in faa organelor

jurisdicionale, care presupun sanciuni pecuniare, ci i in faa organeloradministrative, chiar pur consultative, care presupun sanciuni disciplinare, sauadministrative. Legat de acest aspect se pune problema audierii martorilor, candaceasta a fost solicitat, in cazuri strict determinate, sau dreptul de a obineinformaii, de exemplu, despre documente care determin Comisia s hotrascasupra faptului dac un acord a inclcat art. 85 C.E., cu respectareaconfidenialitii in cazul secretului profesional, fa de terii interesai; - dreptulde asisten din partea autoritilor naionale, Dreptulde asisten i reprezentarelegal. Principiul egalitii, interzice discriminarea dup naionalitate (art. sau

dup sex, presupunand un tratatament egal al prilor in situaii identice icomparabile. Princiliul are aplicaii chiar in textile comunitare, dup cum urmeaz:- art.141 C.E., interzice discriminarea intre sexe prin aplicarea principiului cfemeile i brbaii trebuie s primeasc plat egal pentru munc egal;- art.12 par. 2 C.E., interzice expres discriminarea pe motive de naionalitate,Consiliul putand adopta potrivit art. 251 C.E. reguli in scopul interzicerii uneiastfel de discriminri; - art. 13 C.E., face referire la combaterea discriminrii

bazate pe sex, origine etnic ori rasial, religie ori credin, handicap, varst sauorientare sexual; - art. 40. alin. 3, exclude orice discriminareintre productori iconsumatori in cadrul Comunitii in organizarea comun a pieelor agricole; - altedispoziii interzic discriminarea in materia liberei circulaii a mrfurilor,

persoanelor i capitalului. Principiul nediscriminrii se aplic tuturor relaiilorjuridice care pot fi statornicite in cadrul teritoriului comunitar in virtutea loculuiunde au fost convenite sau a locului unde ii produc efectele. Discriminarea trebuies fie justificat suficient i in obiectiv, i nu arbitrar.

Izvoarele dreptului comuniatar

In accepiune material, prin izvoare de drept inelegem condiiile materiale de

existen ale societii, care determin aciunea legiuitorului sau, care dau natereunor reguli izvorate din necesitile practice, ce conduc la apariia normelor

juridice - a dreptului. Dreptul comunitar nu este numai rezultatul unor condiiimateriale de existen ci i al dorinei statelor membre, ale ComunitilorEuropene/Uniunii Europene ,,de a asigura o pace durabil intre popoarele lor,concretizat in creterea continu a nivelului de trai al naiunilor europene i incolaborarea lor reciproc avantajoas. In accepiune formal izvoarele dreptuluireprezint formele de exprimare a normelor juridice, actele normative in sensrestrans, obiceiul juridic, practica judectoreasc i

precedentul judiciar, doctrina, contractul normativ i actul normative, in sens larg,* In sens restrans, din perspectiv, formal, dreptul comunitar distinge doucategorii de izvoare: - izvoare primare, in principiu, tratatele institutive, i -


19/66

izvoare secundare, regulile juridice coninute in actele adoptate de instituii, inaplicarea acestor tratate* In sens larg, din ,,izvoarele dreptului comunitar,, fac

parte, alturi de tratatele institutive i actele adoptate de instituiilecomunitare i:a) regulile de drept aplicabile in ordinea juridic comunitar: normele juridice carerezult din conveniile statelor membre incheiate in aplicarea tratatelor comunitare,

izvoare nescrise, principiile generale de drept, jurisprudena Curii de justiie; b)regulile de drept a cror origine este exterioar ordinii juridice comunitare:normele juridice care rezult din relaiile exterioare ale Comunitilor.Dreptulcomunitar primar este format din a) tratatele institutive (originare) aleComunitilor Europene, inclusiv cele care le modific, le completeaz sau lerevizuiesc; b) alte tratate comunitare care au modificat prevederile iniiale alTratatelor institutive; c) conveniile intre statele membre; a) Tratatele institutive -originare sunt: - Tratatul de la Paris care instituie C.E.C.O363., semnat la 18 aprilie1951 intrat in vigoare la 23 iulie 1952. Este insoit de numeroase anexe i

protocoale adiionale, cu aceeai valoare ca i tratatul. - Tratatele de la Roma careinstituie C.E.E. i C.E.E.A.364semnate la 25 martie 1957, intrate in vigoare la 1ianuarie 1958. Tratatele sunt insoite de numeroase anexe iprotocoale dintre careamintim pe cel care definete statutul Bncii europene de investiii, i protocoalelesemnate la Bruxelles la 17 aprilie 1957 asupra privilegiilor i imunitilor, asupraCurii de Justiie. Aceste texte au intrat in vigoare la 14 ianuarie 1958. Modificrilei completrile aduse tratatelor originarere zult nu numai din tratate propriu-ziseci i din acte ale instituiilor comunitare, de exemplu in cadrul proceduriisimplificate de revizuire, sau in cazul actelor de natur particular, adic a,,deciziilor,, care impun o ratificare din partea statelor membre. Dintre cele maiimportante modificri amintim: - Convenia referitoare la anumite instituiicomune, semnat i intrat in vigoare in acelai timp cu tratatele de la Roma;tratatul ce instituie un Consiliu unic i o Comisie unic a Comunitilor i

protocolul unic asupra privilegiilor i imunitilor, semnate la Bruxelles, la 8aprilie 1965, intrate in vigoare in august 1965; - Tratatele ,, bugetare,, de laLuxemburg, din 22 aprilie 1970, intrat in vigoare la 1 ianuarie 1971, i de laBruxelles din 22 iulie 1975, intrat in vigoare la 1 iunie 1977, prin care sporesc

puterile bugetare ale Parlamentului European. - Decizia cu privire la inlocuireacontribuiilor financiare prinresursele proprii ale Comunitilor, in baza art. 269

C.E. i 173 C.E.E.A., intrat in vigoare 1 ianuarie 1971, inlocuit prin deciziareferitoare la sistemul de resurse proprii din 29 septembrie 2000366; decizia din20 septembrie 1976 cu privire la alegerea reprezentanilor Parlamentului

European referitoare la votul universal direct, care a fcut obiectul unei adoptride ctre statele membre, in conformitate cu regulile constituionale respective.Deciziile cu privire la resursele proprii, ca i celelalte decizii amintite, suntasimilate Tratatelor instuitutive, deorece Curtea de Justiie a decisc natura unui act nu depinde de forma sau denumirea sa, ci de coninutul su.Aceste decizii privesc chiar coninutul Tratatului dei denumirea lor nu corespunde

coninutului lor. - actele de aderare ale statelor care au devenit membre aleComunitilor, constituie surse de drept comunitar primar; Curtea de Justiie aprecizat in acest sens c ,,Aderarea noilor state membre se


20/66

realizeaz prin acte care au valoare de drept primar i care pot modifica in oricaredomeniu dreptul comunitar,, Raporturile dintre tratatele institutive. Autonomiatratatelor institutive. Dei, prin Convenia cu privire la anumite instituii comune, i

prin Tratatul de fuziune a executivelor, instituiile sunt comune, aceastea ii execitatribuiile in cadrul fiecrei comuniti, potrivit dispoziiilor din fiecare tratat.

Raporturile reciproce dintre tratatele institutive sunt guvernate de art. 305 C.E.,care, potrivit regulilor de drept internaional, stipuleaz c dispoziiile TratatuluiC.E. tratat general, nu modific pe cele ale Tratatului C.E.C.O. i nu derog de lastipulaiile Tratatului C.E.E.A. - tratate speciale. Raporturile dintre tratate le putem

prezenta astfel: - dispoziiile specifice ale Tratatului C.E.E.A. - tratat special, deintegrare sectorial au prioritate fa de dispoziiile Tratatului C.E.- tratatgeneral, care acoper toate activitile economice; - in cazul unei lacune in TratatulC.E.E.A - tratat special se aplic dispoziiile Tratatului C.E. i dreptul derivatcorespunztor acestui tratat. Curtea de Justiie a incercat s atenueze

independena/autonomia tratatelor, fcand s prevaleze o mai mare armonizare ininterpretarea dispoziiilor lor ,,considerand c Tratatul C.E. este o normfundamental in lumina cruia celelalte tratate trebuie sistematic interpretate.Astfel, atunci cind se constat c dispoziiile din Tratatul C.E.E.A. cu privire laPiaa comun a produselor nucleare au caracter sumar, ,,acestea trebuie reintegratedin perspectiva Tratatului C.E.,, ceea ce nu este alteceva decit ,,aplicarea la undomeniu inalt specializat a concepiilor juridice care inspir structura pieeicomune in general,, Structura tratatelor institutive. Structura tratatelor institutiveeste aproape identic, cuprinzand patru categorii de clauze: preambul i clauze deinceput, clause instituionale, caluze materiale, clauze finale. In preambul i inclauzele de inceput sunt enunate:- in termini similari, scopurile etice i politice care au animat efii statelorfondatoare - scopurile socio-economice proprii fiecrui tratat comunitar.Ansamblul acestor dispoziii cuprind obiective i principii cu caracter general,despre care Curtea de Justiie n-a ezitat s precizeze, c au aceeai for juridic caorice alte dispoziii din Tratat, adic efect direct, i c, referirindu-se la art. 2T.C.E., campul de aplicare al Tratatului este limitat la activitileeconomice.Tratatul nu stabilete o ierarhie a obiectivelor fundamentale,menioneaz ins c au caracter imperative. Din aceast perspectiv Curtea de

Justiie a artat c incapacitatea unei instituii comunitare de a realiza in termenunul din aceste obiective nu va legitima invocarea necunoaterii unui alt obiectiv.Clauzele instituionale care formeaz ,,sistemul instituional,, al Comunitilor suntdescrise in prima parte, astfel: baza Comunitilor, organizarea, funcionarea icompetenele instituiilor, finanele, funcia public, relaiile exterioare. Cu privirela aceste clauze Curtea a utilizat termenii ,, constituie,, - cu referire special laTratatul C.E- i ,,cart constituional,,. Este de remarcat o reducere al caracteruluisupranaional al sistemul instituional al Tratatelor C.E.E.i C.E.E.A. fa desistemul C.E.C.O., de exemplu, cu privire la atribuiile Comisiei, la aciunile ce se

deruleaz in faa Curii de Justiie Clauzele materiale. Cea mai mare parte aclauzelor din tratate definesc regimul economic i social, pe care ele insele le-auinstiuit. Astfel, din punct de vedere al tehnicii juridice folosite in redactarea


21/66

clauzelor materiale distingem dou tratate speciale, numite i tratate de integraresectorial - T.C.E.C.O. i T.C.E.E.A.- i un tratat- cadru- T.C.E.384 TratatulC.E.C.O. coninea o codificare complet i detaliat a regimului aplicabil statelormembre i intreprinderilor in sectorul crbune-oel. Tratatul realizeaz o adevratlegislaie in sectorul amintit, lsand Inaltei Autoriti decat misiunea de executare.

Pentru realizarea unei integrri economice de ansamblu, clauzele materiale aleTratatului C.E. formuleaz obiective de atins i principii ce stau la bazainstituiilor. In ,,cadrul,, astfel definit de tratat, se elaboreaz o legislaie cu totulspecial, in materie de politici comune, dar i pentru libera circulaie a lucrtorilor,sau libertatea de stabilire. Clauzele materiale ale Tratatului C.E.E.A. se impartintre cele ale unui tratat cadru cu cele ale unui tratat lege. De aceea competeneleincredinate instituiilor sunt mai mult operaionale decat normative Din punct devedere al naturii efectelor dispoziiile materiale ale tratatelor distingem intredispoziii direct aplicabile (de exemplu, regulamentele) care dau natere la drepturi

pentru particulari i de care acetia se pot prevala in faa instanelor naionale alestatelor membre, i dispoziii care trebuie s fac obiectul unei prealabile msuride aplicare din partea fie a instituiilor fie a statelor membre (de exemplu,directivele sau deciziile)Clauzele finale ale tratatelor au in vedere modalitile deratificare i de revizuire, convenite de prile contractante, modalitile de intrare invigoare ale tratatelor Tratate solemne, tratatele comunitare sunt ratificate de ctrefiecare stat contractant potrivit regulilor constituionale respective, neputand intrain vigoare decat dup depunerea instrumentului de ratificare din partea tuturorsemnatarilor. In aceast privin, literatura juridic, a artat, cu referire la Tratatuloriginar C.E.E., caracterul deself-executingal Tratatului, adic, in baza ratificrii,tratatul devin lege in cadrul statelor membre i trebuie aplicat in mod direct dectre tribunalele naionale. Sarcina de punere a lor in aplicare revine in primul randinstituiilor comunitare in temeiul art 4 C.E., iar drepturile i obligaiile pe care elle stabilete nu exist pur i simplu intre statele membre pe o baz internaionalreciproc, ci pe baza unui set complex de relaii intre statele membre, cetenii lor

i instituiile comunitare Caracterul de autoritate al tratatelor ,,Regulile dintratate se situeaz in varful ierarhiei ordinii juridice comunitare, ele au prioritate inraport cu celelalte acte comunitare (dreptul derivat sau dreptul nscut din relaiileexterioare al Comunitilor,,. Aceast prioritate este garantat de o serie de aciuni

ce pot fi deduse in faa Curii de Justiie care sancioneaz ,, inclcarea tratatelor.Conveniile intre statele membre incheiate in aplicarea tratatelor comunitare In

principiu, Tratatele institutive sunt singura surs de drept comunitar, dar in bazaacestora, statele membre i-au conservat dreptul de a incheia intre ele acorduri iconvenii. ,,Aceste acorduriconstituie neandoielnic un izvor de drept comunitar, inmsura in care, negociate in executarea tratatelot, sunt destinate s lecompleteze,,. Astfel, potrivit art. 293 C.E., statele membre vor incepe negocieriintre ele, dac este nevoie, in vederea incheierii de acorduri, in diverse domenii,

pentru a garanta cetenilor lor: - protecia persoanelor, exercitarea i protecia

drepturilor in condiiile acordate de fiecare stat propriilor ceteni; - eliminareadublei impuneri in interiorul Comunitii; - recunoaterea reciproc a societilor insensul alineatului 2 din articolul 48, meninerea personalitii juridice in cazul


22/66

transferrii sediuluidintr-o ar in alta i posibilitatea fuziunii unor societi supuseunor legislaii naionale diferite; - simplificarea formalitilor privitoare larecunoaterea i executarea reciproc a hotrarilor judectoreti, precum i asentinelor arbitrale. Au fost incheiate convenii intre statele membre care, dei nuau in mod direct fundamentul juridic in art. 239 din T.C.E. sau intr-o alt dispoziie

specifica unuia din tratatele institutive, obiectul lor este in strans legtur cuexecutarea tratatelor : - Convenia din 29. 02. 1968. cu privire la recunoatereareciproc a societilor; - Convenia de la Bruxelles din 27. 09. 1968 cu privire lacompetena judiciar i executarea hotrarilor in materie civil i comercial; -Convenia de la Roma din 19 iunie 1980 cu privire la legea aplicabil obligaiilorcontractuale; - Convenii referitoare la brevetele europene (Mnchen 05. 10. 1973)i comunitare (Luxemburg 15. 12. 1989)393; - Convenia din 23. 07. 1990referitoare la eliminarea dublei impuneri in cazul corectrii beneficiilorintreprinderilor asociate,etc. Acordurile incheiate de reprezentanii statelor

membre in cadrul Consiliului. Statele membre pot incheia acorduri in formsimplificat, nesupuse ratificrii. Aceste acorduri iau forma acordurilorreprezentanilor statelor membre reunii in cadrul Consiliului ComunitilorEuropene (U.E.).Alte acorduri intre statele membre incheiate intr-un domeniu decompeten comunitar, respectiv o materie care a fost omis de Tratat (deexemplu, politica energetic). Cu privira la aceast problem s-a pus intrebareadac, instituiile comunitare se abin, sau se impune o revizuire a Tratatului?Statele membre au acoperit aceast lacun ,,prin incheiereasau pregtirea unorconvenii sau acorduri, creand astfel reguli de drept originale,, in domenii

precum: politica energetic, proprietatea industrial, falimentul (proiectul deConvenie privind falimentul, lichidarea, aranjamentele, concordatul i alte

procedure similare, stabilit de Consiliu in 1995, care n-a fost semnat totui destatele membre; un Regulament 1346/2000 adoptat de Consiliu la 29. 05. 2000.

privind procedurile de insolvabilitatereine elementele eseniale ale acestuiproiect)397. Prin asemenea convenii statele membre au creat reguli de drept noi,ce in locul funciei legislative pecare tratatul n- a exercitat-o. Dup anul 1970,cel mai frecvent s-a recurs la dispoziiile art 308 C.E. care precizeaz: Dacrealizarea in cadrul funcionrii pieei comune a unui obiectiv al Comunitiiimpune o aciune a Comunitii, fr ca prezentul Tratat s fi prevzut puterile de

aciune cerute in acest scop, Consiliul ia msurile adecvate hotrand inunanimitate, la propunerea Comisiei i dup consultarea Parlamentului European.Domenii diverse sunt vizate, prin folosirea ca temei juridic al acestui articol, fr afi necesar revizuirea Tratatului: uniunea economic i monetar, politicaregional, politica mediului, mecanismele financiare corectoare, relaiile cu riledin Europa de est398. Recurgand la art. 308 C.E. este pus in eviden alturi decompetenele de atribuie i implicite ale Comunitilor i o competensubsidiara acestora.Dreptul derivat /Actele juridice adoptate de instituiile comunitare O

caracteristic principal care distinge Comunitile europenede organizaiileinternaionale clasice, i care o apropie de ordineajuridic intern este capacitateade a crea reguli de drept, incredinandastfelanumitor organe, pentru a exercita dup


23/66

o procedur prestabilit, o putere normativ comparabil cu o putere legislativnaional redactorii tratatelor s-au ferit s utilizeze termenii ,,lege,,sau ,,legislaie,,Curtea de Justiie n-a ezitat acest lucru, referindu-se laT.C.E. ca reprezentand,,sistemul legislativ al Comunitii,, sau ,,puterea legislativ a Comunitii,,.Tratatul de la Amsterdam se refer la Consiliu in art. 207 C.E. ,,acionand in

calitatea sa de legislator,, pentru ca apoi ,,Declaraia nr. 39 anexat la Actul final sfac referire la caliatatea instituiilor de a redacta legislaiecomunitar.Termenul ,,act comunitar,, inseamn orice instrument legislative sauadministrativ, adoptat de autoritile administrativ, iar actul denumit comfort letter

scrisoare administrativ informal, care putea fi adoptat de Comisie potrivitdreptului comunitaral concurenei a fost considerat ca i un regulament de baz.Dreptul derivat nu trebuie s contravin dreptului primar, in caz contrar el va filipsit de efecte juridice. De asemenea, trebuie s fie conform obiectivelorfundamentale, generale ale Comunitilor, i obiectivelor cu caracter specific

care sunt infptute prin intermediul diverselor politici comunitare i principiilorgenerale ale dreptului comunitar. Actele comunitare sunt definite in art. 249C.E.: ,,Pentru indeplinirea misiunilor i in condiiile prestabilitede tratat,Parlamentul European impreun cu Consiliul, Consiliul i Comisia, hotrscregulamente i directive iau decizii i formuleaz recomandri i avize. Articolul161 din Tratatul Euratom este identic.De reinut c, nici art. 249 i nici o altdispoziie comunitar nu stabilete o ierarhie intre categoriile de acte enumerate,,nici una neavand vocaia s se impun celelilalte,,. Incercri deierarhizare,nereuiete ins, au fost intreprinse de Tratatul de la Mastricht iAmsterdam. De asemenea, nu se face vreo deosebire intre instituii inprivinaacordrii unora dintre ele competena adoptrii de mai multe acte, de toatecategoriile de acte, sau numai de o categorie. Fiecare instituie acioneaz inlimitele atribuiunilor ce le sunt incredinate prin prezentul tratat potrivit scopurilori in condiiile stabilite in Tratat. Prin urmare instituiile nu posed o autorizaregeneral de a adopta astfel de acte. Instituiile comunitaremai pot aadopta i alteacte care nu au natura celor menionate in art. 249 C.E.: - acte de modificare a unor

prevederi ale Tratatului C.E. ori al infiinrii de diverse comitete i comisiiauxiliare, in procedura bugetar; - acte comunitare specifice sau nenumiteadoptate de Comisie sub forma unor declaraii prin care se aduc la cuntin

criteriilepentru examinarea cazurilor individuale in cadrul conduiteiconcurenialei a ajutoarelor de stat; - acte adoptate de Parlament sub forma unorrezoluii sau deConsiliu sub form de concluzii (fr efecte juridice) prin care, de exemplu se

prezint o situaie, se poate atrage atenia asupra unor urgene unor msuri, seinvit sau se solicit organelor abilitate sadopte msuri sau s contribuie la luarealor, se solicit acordarea deprioriti etc.- acordurile interinstituionaleincadratedin categoria actelor nenumite- considerate a fi mai apropiate de de declaraiile

politice deintenie decat de angajamentele juridice formale ceea ce oblig intr-unsens textual precis.

Tema 4Structura Parlamentului European.


24/66

Parlamentul European este singura instituie supranaional ai crei membri suntalei n mod democratic, prin vot universal direct. Parlamentul reprezint ceteniistatelor membre. Ales o dat la cinci ani, Parlamentul European este implicat nadoptarea a numeroase legi (directive, regulamente etc.) care influeneaz viaafiecrui cetean

Preedintele i funciile salePreedintele este ales pentru o perioad de doi ani ijumtate, adic jumtate din legislatura parlamentar, el reprezint Parlamentul nrelaiile externe i cu celelalte instituii comunitare. Asistat de 14 vicepreedini,Preedintele coordoneaz toate lucrrile Parlamentului i ale organelor saleconstitutive (Biroul i Conferina preedinilor), precum i dezbaterile din edinele

plenare. n fiecare an, se organizeaz dousprezece perioade de sesiune laStrasbourg i alte ase perioade de sesiune suplimentare la Bruxelles.Preedintelese asigur de respectarea Regulamentului de procedur al Parlamentului igaranteaz, prin arbitrajul su, buna desfurare a tuturor activitilor acestei

instituii i ale organelor sale constitutive. Preedintele reprezint Parlamentul nafacerile juridice i n toate relaiile externe.Acesta se pronun cu privire la toate problemele internaionale majore i facerecomandri menite s consolideze Uniunea European. n deschiderea fiecreireuniuni a Consiliului European, Preedintele Parlamentului prezint punctul devedere i preocuprile acestei instituii referitoare la subiecte specifice i la

punctele nscrise pe ordinea de zi.n urma adoptrii de ctre Parlament a bugetuluiUniunii Europene n a doua lectur, Preedintele l semneaz, acesta devenindastfel operaional. Preedintele PE semneaz, alturi de Preedintele Consiliului,toate actele legislative adoptate prin procedura de codecizie.

DeputatiiParlamentul European este alctuit din 736 de deputai alei n cele 27 destate membre ale Uniunii Europene extinse. Din 1979, deputaii sunt alei prin votuniversal direct pentru o perioad de cinci ani. Fiecare stat membru hotrte cu

privire la modul de desfurare a alegerilor, aplicnd, ns, aceleai regulidemocratice: egalitatea ntre sexe i votul secret. n toate statele membre, ceteniiau drept de vot la 18 ani, excepie fcnd Austria, unde acetia au drept de vot la16 ani. Alegerile europene respect deja o serie de reguli comune: votul universaldirect, reprezentarea proporional i un mandat de cinci ani care se poate rennoi.Ca regul general, locurile n Parlament sunt distribuite n mod proporional cu

populaia fiecrui stat membru. Fiecare stat membru dispune de un numr fix delocuri, maximum 99 i minimum 5. Paritatea brbai-femei: reprezentarea femeilorn Parlamentul European este n continu cretere. n prezent, mai mult de o treimedin deputai sunt femei. Deputaii i mpart timpul de lucru ntre Bruxelles,Strasbourg i circumscripiile lor electorale. La Bruxelles, particip la reuniunilecomisiilor parlamentare i ale grupurilor politice, precum i la perioadele desesiune suplimentare. La Strasbourg, particip la dousprezece perioade desesiune. n paralel cu aceste activiti, deputaii trebuie s aloce timp icircumscripiilor lor electorale. Deputaii n Parlamentul European nu se grupeaz

n funcie de naionalitate, ci n funcie de afinitile lor politice. Acetia iexercit mandatul n mod independent. Deputaii n Parlamentul European, alecror atribuii sunt din ce n ce mai importante, influeneaz toate domeniile vieii


25/66

cotidiene a cetenilor Uniunii: mediul, protecia consumatorilor, transporturile,precum i educaia, cultura, sntatea etc.Noul statutul al deputailor a intrat nvigoare la 14 iulie 2009. Acesta asigur o mai mare transparen n ceea ce priveteregulile i condiiile de munc ale deputailor, introducnd totodat acelai salariu

pentru toi deputaii, pltit din bugetul UE.

Grupuri politiceDeputaii se constituie n grupuripolitice; acetia nu se grupeazn funcie de naionalitate, ci n funcie de afinitile lor politice. n prezent, exist7 grupuripolitice n cadrul Parlamentului European. Fiecare grup politic i asigurorganizarea intern, prin desemnarea unui preedinte (sau a doi preedini, n cazulanumitor grupuri), a unui birou i a unui secretariat. Distribuia locurilordeputailor n hemiciclu se face n funcie de apartenena politic, de la stnga ladreapta, cu acordul preedinilor de grup.Numrul minim de deputai necesar

pentru a constitui un gruppolitic este de 25. Cel puin o ptrime din state membretrebuie s fie reprezentate n cadrul grupului. Un deputat poate aparine unui singur

gruppolitic.Unii deputai nu fac parte din niciun gruppolitic, ei fiind, n acest caz,deputai neafiliai. naintea fiecrui vot din cadrul edinelor plenare, grupurile politice examineaz rapoartele elaborate de comisiile parlamentare i depunamendamente.Grupulpolitic adopt o poziie n urma consultrilor din cadrul su.

Niciunui membru nu i se poate impune o anumit variant de vot.Comisiile Parlamentare. n vederea pregtirii edinelor plenare ale Parlamentului,deputaii se constituie n comisii permanente specializate pe anumitedomenii.Exist 20 de comisii parlamentare. O comisie

Dr.institutional al UE.

Documents

Transcript of Dr.institutional al UE.