ERICH KiSTNER s-a rriscut Pe 23 februarie 1899 la Dr€sda A scris

poezii, rouraue, povestiri, dar a dever t celebru itr toati hruea rnai

ates datoriti cdrlilor sale perrttu copii.Scriitorul s-a rrlscut iltr-o farnilie siraci. Tatfll sdu era gelar

(fhcea gei perrtnt cai), iar rrrarla casrricl. Pe tru a suplirrrerrta veui-

tul farniliei, rrnura lucra diu cAud il ciud ca frizerilH'Erich Kiistrrer a avut o relalie foarte aproPiati cu rra la sa'

Dupd plecarea de la Dresda, ii scria acesteia in fiecare zi Figura,,rum"i iobitou." qi autoritare se regdsegte, de altfel, il ruajoritateascrierilor sale.

Dupi studii de istorie, literaturi, filozofie qi teatru pe care le

.,.rrr""ri l, Leipzig, scriitorul pleaci la Berlirr, urtde lucreazi cajumalist.

i,r octorttbri. rgzg publir"S rorrrarrul Ezrrl 6i cleteclirii' carc

va deverri cea rttai culroscuti calte pelrtru copii a scriitorului,

deschizi d drurnul literaturii politiste adresate celor rnici A fost

tradusd irr peste 59 de lirnlri;i s-a viudut iu ruilioarre de exern-plare irr iutreaga iune. De aserrrertea, cartea a irlspirat lnai rnulte

ecrarriziri de succes.Erich Kiistrter a scris nurrreroase cirli pentru copii, priltre care

;15 Mai (rg3z), Entil 5i cei trci genrcni (t933, corrtiluarea rorrrarrului

inil qi deiectitii) sau Secretul celet doud Lotte (1949)'irr 196o, Erich Kiistuer a prirrrit Prerniul Harrs Christiau Auder-

serr. cea rtrai irraltd distirrclie pentru literatura perltr[ copii'

Scriitorul s-a stirrs dirr viali pe z9 iulie r97'i, la Miirrcher'

WALTER TRIER (25 irurie IB9o, Praga - 8 iulie I95r, Craigleith,Cauada) a fost rut ilustrator care a deverrit culroscut rrrai ales perrtrrr

ihrs aliile ce irrsolesc textele lui lldch K6strrr ii Perrtru copertelerealizate perrtru re vlsta britatticb Lillipttl'

Erich Kdstner

Traducere dirr lirnba germanide Ana Canarache

Affnun

EMILsi detectivii)

llusr ra 1ii de WaJter Trier

https://www.libris.ro/emil-si-detectivii-erich-kastner-ART978-606-7887-60-0--p13325710.html

Cuprins

Povestea nu incepe inc[... . 5cAprrot-ur,I Emil o ajuti pe mama sa . -......27cAprror-ul II Jandarmul rdmAne mut. . ...... .35(jApn'or,ul- III Spre Berlin ...... 4rcApn'or.lrt- IV Un vis in care se aleargi mult . . . 49cAprror-ur- v Emil coboar[ la mijlocul drumului -..... .. 57c'l.prror-ut- vl Tramvaiul q7..... ......63capl'ror.uI- vlr Mare agitalie pe strada Schumann ..''..... 7rc^prrol.ul- vllt Unde apare puqtiul cu claxonul de bicicletd . . . 75c^prrot-ut-rx Detectivii se adund .....'. 85c,a.ptrollrI-x irt ".r" ," urmireqte

un taxi . . '.. ........ 95cAprrot-lI-xr Un spion se strecoard in hotel ... '....... .Io5cArrror-ul xr Liftierul in verde iese din gSoace '......... rrlcAprroI-uI- xur Domnul Grundeis primegte o gardi de onoare . . rr9cAprroLUL xlv Acele cu gdmdlie au qi o parte bun5 . - -.-...r27cAprror,ur, xv Emil la Prefecturd. . . . . . .......'I35cAprroLULXVr Judecitorul trimite complimente . . ...147cAprroLUL x\rrr Doamna Tischbein este foarte agitati. . . . . . . r55

c^prroI-Ut- x\rIII Ce ne invald aceastd istorie? .......165

CAPI'TOLUL I

Emil o ajutd pe mama sa

- Aqa! zise doamna Tischbein, acum adu-mi urciorulcu apd calddl

Apoi lud qi ea alt urcior qi o cand in care era spumi desdpun gi intrd din bucitirie in camer5. Emil lud urcion-rlqi o urmd pe mama sa.

in camerd stdtea pe un scaun o femeie, cu capul plecatdeasupra unui lighean alb. Pdrul ei, incurcat ca un caierde l6nd, ii spdnzura pe obraz. Mama lui Emil imprdqtiesdpunul lichid pe pdrul blond al clientei qi se puse pe frecat

capul necunoscutei, care incepu si fac5 cldbuci.

- E prea fierbinte? intrebd ea.- Nu, e bund, rdspunse capul.- A! e doamna Virth, brutdreasa, bund zfiial zise

Emil, punAnd urciorul pe lavoar.

- Ce noroc pe tine, Emil! Am auzit cd te duci laBerlin.

27

- El nu prea voia, e drept, zise mama, frecAnd cuputere capul brutdresei. Dar nu-i nevoie si stea bdiatul aicitoatd vacanta, sd hoindreascS. Nu a vdzut Berlinul 9i sora

mea, Marta, ne-a invitat de nrulte ori. Bdrbatul ei cAqtigdbine. E funclionar la pogtd. Eu nu pot sd merg, se intelege.

Am mult de lucru in ajunul sdrbdtorilor. De altfel, e destulde mare gi nu are decAt si bage bine de seamd pe drum. Os6-l intAnrpine mama la gara Friedrichstrasse. O s6-l aqtepte

lAngi chioqcul de flori.

- Sigur ci o sd-i placi mult la Berlin. E foarte amu-zant pentru copii. Noi am fost acum un an qi jumState cu

Societatea de Popice. Ce de lumel Pe unele strdzi se vede

noaptea tot aqa de bine ca gi ziua! $i ce de automobile!exclamd doamna Wirth din {undul ligheanului.

- Sunt multe magini strbine? intrebi Emil.- De unde sd gtiu eu? zise doamna Wirth, strinutAnd.

ii int.ur" spum6 in nas.

- Hai, du-te sd te imbraci, porunci mama. !i-am pre-gitit haine curate in dormitor. imbrac6-te, sd putem mAncaindatd ce o termin de ondulat pe doamna Wirth.

- Ce cdmaqd sd-mi pun? intrebd Emil.- Totul e pregdtit pe pat. Si-1i tragi bine ciorapii. $i

mai intAi sd te speli bine. $i s6-1i pui qireturi noi la ghete.Hai, du-tel

- Ho,, ho! zise Emil qi iegi.

Dupd plecarea doamrrei Wirth,, bine coafati 9i mullu-mitd de imaginea pe care o zdrise in oglind5, mama intrd indormitor, unde-l gdsi pe Emil cu o mutr[ foarte nenorocit5.

- N-ai putea sd-mi spui cine a inventat hainele noi?- Nu, imi pare rdu, dar nu Etiu. Dar de ce vrei sd qtii?- Dd-mi adresa pdc5tosului, sd mi duc sd-l str6ng

de g6t.

- Vai, bdiete! Sunt copii nenorocili pentru cd nu auniciodatb haine noi. Fiecare are grijile lui, gtii. . . Dar sd nuuit: chiar diseard s6-i ceri mdtuqii Marta sd-1i dea un urrre-raq qi sd-ti aqezi frumos hainele. Dar, inainte de asta, sd le

perii; sd nu uilil MAine poli sd-1i pui puloverul qi hainelede toate zllele... Ce am uitat? Geamantanul e gata. Florilepentru mdtuqa sunt impachetate. O sd-1i dau mai tArziubarrii pentru bunica. Acum si mdncdm. Hai, biietel

Doamna Tischbein il lu5 de bratr gi se duserd in buc5td-rie. Aveau macaroane cu quncd qi cu brAnzi. Emil infuleca.Dar din cAnd in cAnd se oprea qi arunca o privire asuprarnamei sale, ca qi cum s-ar fi temut ca pofta lui de mAncaresd nu o supere tocmai acum, inainte de plecare.

- S6-mi scrii imediat cum ajungi. Am pus o carte poq-tal5 in geamantan, deasupra.

- Ne-am inleles, zise Emil qi ridicd pe furiq o bucatdde macaroand care ii cdzuse pe genunchi.

- Sd le transmi{i tuturor complimente de la mine. $i

zB 29

si bagi bine de seam6! La Berlin rru-i ca la noi, la Neus-tadt. Duminicd ai sd te duci cu unchiul Robert la muzeulKaiser-Friedrich. $i sH te porfi frumos, ca sd nu spunb cdaici nu qtim ce e cuviincios qi ce nu.

- Pe cuvAntul meu de onoare! zise Emil.DupH mas6, se intoarserd amAndoi in camerd. Mama

scoase din dulap o cutiuld de metal qi incepu sd numerebani. Deodatd dddu din cap qi incepu sd numere de lainceput. Pe urmd intreb6:

- Cine a fost ieri dupd-amiazd aici, hai?* DomniEoara Thomas, zise el, qi doamna Homburg.- Da, dar nu-mi iese socoteala.Se gAndi pu1in, se duse si ia carnelelul pe care iqi trecea

incasdrile, calculd gi apoi zise:

- imi lipsesc opt mdrci.* Ieri-dimineafd a fost incasatorul de la gaz.- Aqa e. Atunci e exact, din nefericire.Apoi incepu sd fluiere vesel, ca s6-qi alunge grijile, Ei

scoase din cutie trei hdrtii.

- Uite, Emil, ai o suti patruzeci de mHrci. O hArtie de osuti qi doui de cdte doudzeci. Si-i dai bunicii o sutd doudzeciqi si-i spui sd nu fie supdratd cd nu i-am trimis nimic datatrecut5. Nu aveam nici eu. De aceea ii duci acum tu baniigi chiar pulin mai nlrlt decAt e socoteala. $i sd.-i dai o sbru-tare. Ai inleles? Cele doudzeci de mdrci care rdmdn si le fli

pentru tine. Ai s5-1i cumperi biletul pentru intoarcere, ca,reo sd coste weo zece ntirct.Iar cu restul ai s6-1i pldteqti con-sumaliile c6rd o si vd duceli la plimbare. De altfel, e bine sdai totdeauna in buzunar cAteva mdrci de care nu ai nevoie,ca sd fii pregdtit pentru orice e;ventualitate. Uite gi plicul incare a fost scrisoarea de la mituga Marta. Pun banii in6-untru. Bagd bine de seamd sd nu-i pierzi! Unde o s5-i pui?

Ea bigi bancnotele in plic, il indoi si i-l intinse lui Emil.Emil se gdndi un moment, apoi il puse in fundul buzu-

narului interior din dreapta. Pentru mai multd sigurar4d,se ircredinld, pipdind pe afard, ci plicul stdtea bine qi spusecu un ton convins:

- Nu-i nicio priurejdie sd cadd de aicil- $i, mai ales, sd nu povesteqti rfmdrrui pe drum ci

ai bani.

- Te rog, mam6!Emil era serios jignitl Sd-l creadd capabil de o aseme-

nea prostie! Doamna Tischbein puse dupd aceea ceva baniirr portmoneul eq apoi aqezd cutia in dulap qi reciti repedescrisoarea pe care o primise de la sora ei. In scrisoare seardtau orele de plecare qi de sosire ale trenului pe care tre-brria sil ia Emil...

Mulli dintre voi se vor gAndi, desigur, cd o sumd de osutd patruzeci de mdrci nu merita o convorbire aqa de seri-oasd ca aceea a doamnei Tischbein cu Emil. lntr-adevdr, ru

3r3o

meriti pentru cineva care c6qtigd doud mii, sau douhzecrde mii, sau chiar o sutd de mii de rndrci pe lund.

Dar in caz cd nu gti1i, afla1i cd cei mai multri oarnenicdgtigd mai pulin, mult rnai pulin decAt atdt. $i acela carec6gtigd tr€tzeci gi cinci de mirci pe sdptdmAnd, fie ci v5place, fie ci nu, considerd o sumi mare cele o sutd patnrzecide mirci pe care le-a putut ecorromisi. Pertru nenumdralioameni, o sutd de mdrci reprezintd c6t un milion qi scriu o

sutd de mdrci cu Ease zerouri, ca sd zicem aEa. Nici micarin visurile lor nu izbutesc sd-gi irnagineze ce reprezintd unmilion in realitate.

Emil nu mai avea tat5. Mama lui muncea mult. Ondulaclientele, spdla capete blonde qi brune gi lucra neobositd ca

si poatd asigura hrana perrtru ea qi pentru fiul ei qi ca s[poatd pldti facturile de gaz, cdrbunii, chiria, imbrdcimin-tea, cdr{ile de qcoal5. Dar urreori era bolnavi qi trebuia. sd

stea in pat. Atunci venea doctorul qi ii prescria medica-rnente. Emil ii preghtea comprese calde qi f6cea de mAncarepentru marna lui qi pentru el. Iar cdnd ea dorrnea, qtergeape jos cu cArpa ud5, ca si n-o audS zicAnd: trebuie sH rrr5'scol, toate sunt in dezordine la noil

O si rnd inlelegefi acum gi n-o sd zAmbili cAnd o sd vdspun cd Emil era un bdiat-model? Vedeli, iEi iubea mamafoarte mult qi ar fi murit de rugine dacd ar fi stat degeabain vreme ce ea muncea, igi fdcea socotelile qi iar incepea sdmunceasc5. Putea el si neglijeze temele sau s[ Ie copieze

dupd Richard Nauman? Putea sd tragd chiulul de la qcoaldca ceilalti? Doar vedea cAt se striduia ea ca lui sd nu-i lip-seasci nimic Ei ca sd-i asigure tot ceea ce primeau sau aveaucolegii lui de la gcoala profesionald.

Atunci curn putea el s-o inqele ori si-i facd probleme?Aqadar, Emil era un biiat-model. Dar nu apar{inea ace-

lui fel de bdietirnodel care sunt asa numai din laEitate saudin calicie sau pentru ci sunt bdtrAnicioqi. Era un bdiat-rnodel pentru cd voia sd fie aga.

Se hotir6se sd fie asa,, dupd cum allii se hotirisc, deexe.mplu, sd nu se mai ducd la cinematograf sau si rru mairndnAnce bornboane. Se hotdrAse sd fie un bdiat-model qiadesea asta i se pdrea foarte greu.

Dar,, cAnd venea de Paqte acasd qi putea spune: ,,Mam51uite-mi notele, iar sunt primrrl'", era {barte mul1umit. iipliceau laudele care i se aduceau la qcoali qi in alte locuri,nu pertru bucuria pe care o avea el, ci pentru bucuria pecare o simtea marna lui. Era rnAndru cAnd ii putea irrapoiapu{in, in felul lui, din ceea ce ea ficea pentru el mereu, firdsd oboseascS.. .

- Hai, zise mama lui, trebuie sd mergenr la gar6. E unusi un sfert qi trenul pleacd putin inairrte de doud.

- Atunci sb pornirn, marnd, rdspunse Emil, dar si gtiicd o si-mi duc singur gearnantanul.

JJ

!

CAPITOI,I]t, II

Jandarmul rdm6ne mut

Ieqind din casd., mama zise:

- Dacd trece tramvaiul cu cai, il ludm pAnd la gard.Tramvaiul cu cai este o maqind care aleargd rrebunegte.

Merge pe qine ca un adevdrat tramvai qi are vagoane exactca celelalte tranrvaie, dar e tras de o m6rloagd bdtr6nd. inochii lui Ernil qi ai prietenilor lui, mArloaga asta era un ade-vdrat scandal. Ei visau tramvaie electrice cu imperiale*, cucinci faruri inainte qi doud la spate, dar prirnarul din Neus-tadt gisea c6, perrtru a face fa1[ Ia cinci kilometri de qin6,forla unui cal viu era foarte de ajuns. PAni acum nu fusesedeci nicio clipd vorba de un tramvai electric, iar vizitiul nuavea de-a face cu manivele qi p6rghii. in mAna stAngi fneah61urile, iar in dreapta biciul. Diii, gloabdl

* intperiald, s.f. - etai (acoperit) al ulor vehicule de trarrsport irrcoruun.

ttr

$i, dacd cineva din tranN'ai voia si se dea jos in fala

nurndrului rz din strada Primiriei, nu avea decdt sd cioc6-

neasci in geam. Conducitorul zicea: Prr! qi cbldtorul e'ra

depus in fala porlii. Poate cd stafia era la numiml 3o sau

la numdrul 46, dar asta nu avea importantd pentru tram-

vaiul din Neustadt' cdci nu se grdbea deloc' Calul avea tot

tirnpul, vizitiul avea tot timpul. $i dacd odatd cineva, din

intdmplare. era grdbit, se ducea pe jos' ' 'Doa-na f ischbein gi fiul s5u cobordrd in piala Gdrii'

$i, in vrerne ce Enil iEi scotea bagajul de pe platformd, ovoce groasd bodogini irr spatele lor:

- Ei, pleca{i in Elvelia?Era jandarmul Jeschke. Mama rispunse:

- Nu, fiul rreu se duce si petreaci o siptdmAni la

Berlin, la rrigte rude.Emil simli cd i se intunecd vederea' II cuprinse ame-

1eala, cdci avea conqtiinta foarte irrcdrcat5' Nu demult'

dupd ora de sport, in livada de pe malul apei, vreo zece

"opii a" h q"oul. profesionald puseserd o pdldrie v.e1he de

fetru pe craniul plequv al statuii Marelui-Duce, acel Carol-

cu-figura-sucitd, cum i se zicea. Iar Emil, pentru c5 era bun

h dJsen, fusese insdrcinat de ceilalli sX picteze pe figuraMarelui-Duce un nas rosu qi o rnustald neagrd cum e cer-

neala. Dar, pe cAnd stitea cufundat in lucrul lui de pictor,

apdruse intr-un coll al pie{ei jandarmul Jeschke'

Cu repeziciunea unui fulger, {ugiser5 tofi, dar lui Ernilii e,ra teamd sd nu fi fost recurroscut.

Totuqi, jandarmul nu zise nimic, ii uri lui Emil drumbun, o intrebd pe mama lui cum o mai duce cu sinitateasi se interesd de afacerile ei.

Cu toate astea, Emil nu era tocmai linigtit. $i, in vremece-qi transporla geamantanul din piali la gar6, era cAt pe ces5-i vind rdu. in fiecare clipd se aqtepta s6-l audd pe Jeschkezic6ndu-i: ,,Emil Tischbein, te arestezl MAinile sus!"

Dar nu se intAmplS nimic de felul acesta. Poate cd jan-darmul aqtepta intorcerea lui Endl?

Mama se duse la ghiqeu sd ia un bilet de cdl5torie (laclasa a treia, desigur) gi un bilet de peron. Apoi iegird peperonul num5rul unu - Neustadt are patru peroane, dacdvreli sd qtili - Ei aqteptard trenul de Berlin. Nu mai eraudecAt cAteva minute.

- Sd nu pierzi ceva, biiete, gi sd nu te aqezi pe buchet!Si rogi pe cineva s5-ti pund valiza sus. $i, mai ales, s[ fiifoarte politicos, te rogl

- O s5-mi pun eu singur valiza sus. Doar nu sunt dezahdrl

- Bine. $i si nu greEeqti cAnd te dai jos. Ajungi in Ber-lin la IB qi r7 minute, la gara Friedrichstrasse. Sd nu te daijos nrai inainte, qi nici la gara Zoo sau la altd sta{ie.

- Nu te leme, doarnrrh.

g6tn