DREPTURILE COPILULUI |NTRE PRINCIPII {I...

$: DREPTURILE COPILULUI |NTRE PRINCIPII {I REALITATEcjrae-ilfov.ro/images/stories/Documente/publicatii/studiu_drepturi...ARGUMENT iii |n 1990,Romånia a ratificat Conven]ia ONU cu privire$
DREPTURILE COPILULUI |NTRE PRINCIPII {I REALITATE

2005

Coordonatori:Gabriela AlexandrescuDaniela Munteanu

Colectivul de autori:Gabriela AlexandrescuEugenia BadiuAnca BojaruLiliana BibacMiralena MaminaMihaela ManolePetre MateiM`d`lina MoldovanDaniela MunteanuGeorgeta P`unescuGeorge RomanSimona Zamfir

ARGUMENT

iii

|n 1990, Romånia a ratificat Conven]ia ONU cu privire la DrepturileCopilului, angajåndu-se s` asigure condi]iile necesare pentru

respectarea drepturilor tuturor copiilor din Romånia. Conven]ia stipuleaz` principiile caretrebuie s` ghideze \ntregul sistem de protec]ie a copilului:• Interesul superior al copilului - \n orice decizie care prive[te copilul, trebuie s`primeze interesul superior al acestuia.• Dezvoltare [i supravie]uire - fiecare copil are dreptul la via]`; Statele au obliga]ia s`asigure supravie]uirea [i dezvoltarea copiilor la poten]ialul maxim al resurselor acestora.• Non-discriminarea - toate drepturile se aplic` tuturor copiilor f`r` excep]ie. Esteobliga]ia Statului s` protejeze copiii de orice form` de discriminare [i s` ia m`suri pozitivede promovare a drepturilor acestora.• Participarea copilului - Copilul are dreptul la libertate de expresie, opiniei [i religie,acces la informa]ii, libertate de asociere, implicare \n deciziile care \l afecteaz`.

De asemenea, drepturile celor peste 75 de milioane de copii ai Europei sunt men]ionate\n mod concret \n noua Constitu]ie European`. Statelor membre, dar [i celor candidatela aderare le revin drepturi [i obliga]ii derivate din definirea Uniunii [i a obiectiveloracesteia, printre acestea num`råndu-se dezvoltarea durabil` a Europei ce presupune – \ntrealtele – promovarea [i ap`rarea drepturilor copilului.

Problematica protec]iei copilului \n Romånia a constituit un punct important al procesuluide negociere \n vederea ader`rii la Uniunea European`. Ultimul raport anual (2004) de]ar` asupra Romåniei, elaborat de Comisia European`, men]ioneaz` provoc`rile care stau\n fa]a celor responsabili de promovarea incluziunii sociale: copiii care p`r`sesc institu]iilede ocrotire [i au nevoie de sprijin \n g`sirea unui loc de munc`, familiile dezavantajatedin mediul rural, persoanele f`r` ad`post, minoritatea rom`.

|nc`lcarea dreptului copilului la un nivel de trai decent, accesul redus al unor categorii decopii la serviciile medicale sau la educa]ie de calitate precum [i lipsa unei protec]ii eficiente\mpotriva discrimin`rilor constituie probleme pe care Romånia trebuie s` le dep`[easc`.

iv

ARGUMENT

Raportul de fa]` dore[te s` ofere o imagine asupra situa]iei copiilor din Romånia, trecånd\n revist` atåt problemele cu care se confrunt` copiii, progresele \nregistrate pån` \n acestmoment, cåt [i recomand`rile de ac]iuni ce trebuie \ntreprinse. Sper`m ca lucrarea s`constituie un instrument util pentru elaborarea de programe eficiente pentru promovarea[i respectarea drepturilor copilului, pentru actorii guvernamentali [i pentru reprezentan]iisociet`]ii civile. De asemenea, lucrarea se adreseaz` unei categorii mai largi de public:cadre didactice, p`rin]i [i chiar copiii \n[i[i, ace[tia din urm` avånd nevoie s` fie informa]ipentru a putea participa \n mod semnificativ la deciziile ce le afecteaz` via]a.

Gabriela Alexandrescu

Pre[edinte ExecutivSalva]i Copiii Romånia

CUPRINS

v

Rezumat 3

Drepturile copilului la diverse vårste 13

Situa]ia copilului 23

S`n`tate 31

Educa]ie 41

Copiii din institu]ii 51

Copiii romi 61

Copiii cu dizabilit`]i 71

Copiii str`zii 79

Exploatarea muncii copilului 89

Copiii victime ale abuzurilor 99

Copiii trafica]i 109

Copiii cu HIV/SIDA 117

Consumul de droguri \n råndul copiilor 129

Copiii \n conflict cu legea 139

Observa]iile finale ale Comitetului pentruDrepturile Copilului privind stadiul implement`rii Conven]iei Drepturilor Copilului \n Romånia 151

Raportul periodic al Comisiei Europene cu privire la progresele \nregistrate de Romånia \n vederea ader`rii – 2004 173

Bibliografie 177

REZUMAT

REZUMAT

3

|n 1990, Romånia a ratificat Conven]ia ONU cu privire la DrepturileCopilului demarånd procesul de adaptare a politicilor de protec]ie

a copilului la principiile acestei conven]ii. Astfel, mai ales \n ultimii ani cadrul legislativ afost \mbun`t`]it pentru a r`spunde principiului interesului superior al copilului.

Totu[i, perioada de tranzi]ie pe care Romånia o traverseaz` de 15 ani a implicat apari]iaunei st`ri de dezechilibru normativ, economic [i cultural, ce a avut un mare impact asuprafamiliei. S`r`cia a atins \n cea mai mare m`sur` familiile cu copii, p`rin]ii g`sindu-se \nsitua]ia de a nu putea asigura cele necesare traiului zilnic. Chiar dac`, la nivel general,rata s`r`ciei urmeaz` o tendin]` descendent`, num`rul copiilor ([i al familiilor cu copii)afla]i \n stare de s`r`cie este \n cre[tere. Aceasta conduce la rate crescute ale abandonului[colar, tensiuni [i conflicte \n cadrul familiilor, urmate de abuzuri sau destr`marea familiei,abandonul copiilor, deteriorarea st`rii de s`n`tate.

|n unele familii, copiii devin o resurs` important`, fiind exploata]i economic de c`tre fa-milie, ceea ce pe termen lung le limiteaz` oportunit`]ile de a ie[i din s`r`cie. Trebuiemen]ionat` situa]ia copiilor romi ca fiind una ce necesit` ac]iuni concertate, coerente,pentru a le asigura respectarea drepturilor copilului. S`r`cia extrem` \n råndul etniei romaeste de 5 ori mai mare decåt \n råndul popula]iei romåne.

Iat`, pe scurt, principalele aspecte relevate de acest raport:

Educa]ie

Reforma sistemului de \nv`]`månt a devansat multe alte sectoare, dar efectelesale nu au fost \ntotdeauna cele scontate, m`surile luate fiind uneori lipsite deobiective coerente pentru \ntreg sistemul de \nv`]`månt. Trebuie remarcat`sc`derea valoriz`rii educa]iei \n råndul familiilor care \ntåmpin` probleme denatur` socio-economic`, ceea ce conduce la abandon [colar [i reorientareacopiilor c`tre pia]a muncii, adesea \n condi]ii ilegale. |n lipsa unor m`suri adecvate,acestea pot conduce la o perpetuare pe termen lung a st`rii de s`r`cie, princrearea unui cerc vicios s`r`cie – educa]ie sc`zut`/lips` educa]ie – s`r`cie.

4

REZUMAT

|nv`]`måntul \n mediul rural constituie \nc` o problem` ce se concretizeaz` \nrezultatele [colare sc`zute, rata de cuprindere [colar` sau rata depromovabilitate a diferitelor cicluri [colare mult mai mic` decåt pentru\nv`]`måntul urban, participarea sc`zut` a adolescen]ilor din mediul rural lanivelurile superioare de \nv`]`månt.

S`n`tate

Starea de s`n`tate a copiilor, este afectat` de o serie \ntreag` de factori denatur` economic` [i social`, atåt de la nivelul comunit`]ii, dar [i al familiei:dezvoltarea re]elei de servicii medicale, resursele financiare alocate sistemuluide asisten]` medical`, nivelul de cuno[tin]e referitoare la un stil de via]` s`n`tossau al no]iunilor elementare de igien`.Starea de s`r`cie cronic` \n care tr`iesc mul]i copii a condus la apari]ia unorafec]iuni specifice, \ntre care se num`r` bolile digestive [i afec]iunile respiratorii(cauzate de o alimenta]ie necorespunz`toare, sau condi]ii adesea impropriilocuirii [i bunei dezvolt`ri a copiilor).De[i datele referitoare la s`n`tatea copiilor nu sunt foarte detaliate, trebuiemen]ionat faptul c` \n Romånia rata mortalit`]ii infantile este mult mai maredecåt \n statele europene, fapt ce indic` atåt gradul de s`r`cie al popula]iei cåt[i capacitatea sc`zut` a sistemului public de asisten]` medical` de a r`spundenevoilor copiilor. De asemenea, printre problemele grave de s`n`tate careafecteaz` o mare parte dintre copii trebuie men]ionate: anemia feripriv`(provocat` de lipsa fierului), tuberculoza, alte afec]iuni ale aparatului respirator.

Copiii institu]ionaliza]i

Dificult`]ile socio-economice \ntåmpinate de c`tre familiile cu copii \n perioadade tranzi]ie, dar [i incapacitatea sistemului de protec]ie social` de a se adaptanoilor probleme sociale au avut drept consecin]` men]inerea relativ constant`a num`rului de copii afla]i sub protec]ia statului - aproximativ 80.000 de copii.Dintre ace[tia, peste 30.000 de copii se afl` \nc` \n centre de plasament, iarmai bine de jum`tate dintre cei din urm` au vårsta peste 14 ani. Num`rul mare de copii din sistemul reziden]ial de protec]ie a copilului esteprivit cu \ngrijorare din cauza incapacit`]ii acestor institu]ii de a oferi un mediupropice dezvolt`rii armonioase a unui copil [i de a crea oportunit`]i reale dereintegrare social` dup` p`r`sirea institu]iei. Lipsa modelului familial are mariinfluen]e asupra copiilor ocroti]i \n centrele de plasament: probleme desocializare, lipsa deprinderilor de via]` independent`, probleme de ata[amentemo]ional etc. Astfel, mul]i dintre copiii care p`r`sesc institu]iile sunt inadapta]isocial, lipsi]i de o calificare profesional` [i de un suport material minim.

REZUMAT

5

|n plus, politicile de prevenire a abandonului nu au avut efectele dorite, rataabandonului men]inåndu-se la cifra alarmant` de 1,8% dintre n`scu]i abandona]i

anual \n maternit`]i, [i 1,5% \n spitale sau sec]ii de pediatrie.

Copiii romi

Copiii romi reprezint` una din categoriile ale c`ror drepturi sunt cel maifrecvent \nc`lcate. Ca urmare a standardului sc`zut de via]`, a lipsurilorgeneralizate (locuin]`, facilit`]i, alimenta]ie deficitar`, asisten]` medical` precar`),starea de s`n`tate este inferioar` restului popula]iei [i durata de via]` mai mic`.Multe familii locuiesc \n \nc`peri insalubre, f`r` electricitate, ap`, c`ldur`, \nunele cazuri chiar 6-10 persoane \n aceea[i camer`. Se \ntålnesc frecventavitaminoze, distrofie, rahitism, deficit staturo-ponderal, intoxica]ii alimentare. Accesul copiilor romi la educa]ie a sc`zut \ngrijor`tor dup` 1989. Foarte pu]inicopii romi urmeaz` \nv`]`måntul pre-[colar, iar acest fapt se reflect` \ndificult`]ile pe care ace[tia le \ntåmpin` \n [coal` \n a r`spunde cerin]eloracesteia [i de a se integra, ceea ce conduce mai tårziu la absenteism [i abandon[colar.

Copiii cu dizabilit`]i

Societatea romåneasc` nu a fost preg`tit` s` r`spund` nevoilor complexe alecopiilor cu dizabilit`]i, tradi]ia promovat` \n timpul comunismului fiind aceea deinstitu]ionalizare a copiilor cu nevoi speciale. Drepturile de care ar trebui s` beneficieze copiii cu dizabilit`]i, la fel cu ceilal]icopii, nu sunt respectate \n \ntregime datorit` numeroaselor bariere care lestau \n fa]` printre care lipsa unui num`r suficient de servicii de recuperare/reabilitare, insuficienta preg`tire a [colilor (cl`diri, corp profesoral, programe[colare, elevi) pentru incluziunea copiilor cu dizabilit`]i, slaba perspectiv` depreg`tire profesional` [i de \ncadrare. Acestea \nc`lc`ri ale drepturilor copiluluiconduc la dependen]a fizic` [i economic` a viitorului adult, la situa]ia depermanent` asistare.

Exploatarea muncii copilului

Copiii care muncesc reprezint` un fenomen asupra c`ruia centrarea aten]ieipublice [i institu]ionale r`måne \nc` la un nivel sc`zut, de[i consecin]ele asupradezvolt`rii [i s`n`t`]ii copilului sunt deosebit de grave. Exploatarea munciicopilului nu \nseamn` orice implicare a unui copil \ntr-o activitate, ci apareatunci cånd copilul are o vårst` mic` (sub 12 ani) sau cånd durata munciidep`[e[te un anumit num`r de ore pe s`pt`mån` sau aceasta prezint` anumite

6

REZUMAT

riscuri. |n special \n mediul rural, sarcinile primite de la p`rin]i includ cur`]eniacasei, preg`tirea hranei pentru membrii familiei, \ngrijirea [i hr`nirea animalelor,\ngrijirea fra]ilor [i surorilor mai mici, diferite munci agricole, t`iatul lemneloretc. De multe ori, aceste activit`]i ocup` foarte mult timp, ceea ce conducela neglijarea [colii [i chiar abandon.

Abandonul [colar, nivelul redus de preg`tire [colar` [i profesional`, excluziuneasocial`, abuzurile fizice [i psihice pe care le implic` munca [i exploatareaeconomic` a copilului precum [i amploarea fenomenului sunt doar cå]iva dinfactorii care demonstreaz` necesitatea adopt`rii unor m`suri mai eficiente decombatere a acestuia.

Copiii str`zii

Copiii str`zii reprezint` una dintre cele mai vulnerabile categorii de copii \ndificultate. De ordinul miilor, \n marile ora[e (circa 5.000 la nivel na]ional [i2.000 \n Bucure[ti), ace[tia pot fi \ntålni]i atunci cånd efectueaz` anumiteactivit`]i sau cer[esc \n strad` [i locurile publice, \ncercånd s` cå[tige un ban,sau r`mån nev`zu]i, r`zb`tånd numai uneori din ad`posturile subteraneimprovizate.

Experien]a asisten]ei stradale [i studiile centrate pe situa]ia copiilor str`zii aurelevat faptul c` dezvoltarea fizic` a acestora este neconcordant` cu vårsta lor,starea s`n`t`]ii este precar` (victime ale tuberculozei, hepatitei [i bolilor depiele) iar nivelul educa]ional este foarte sc`zut (\n medie, un sfert dintre copiiiintervieva]i sunt analfabe]i, iar mai mult de o treime au no]iuni limitate de scris[i de citit). Consecin]ele acestui ultim aspect se pot reflecta \n probleme deadaptare [i integrare social`, \n transmiterea intergenera]ional` a unui modelcare nu valorizeaz` educa]ia precum [i \n [anse minime de a avea un statutprofesional (o calificare).

Copiii victime ale abuzurilor

Societatea romåneasc` are \nc` la baz` un model familial tradi]ional \n care b`taiacopiilor este un mijloc de educare, cu atåt mai mult \n cazul p`rin]ilor ce au fostabuza]i \n copil`rie. Familia este \nc` o structur` \nchis`, problemele ce apar \ncadrul acesteia fiind dezv`luite \n rare cazuri. Violen]a domestic` este un faptdespre care nu trebuie discutat \n afara familiei, [i atåta timp cåt legile nu sunt\nc`lcate flagrant, nimeni nu are dreptul s` intervin`. Mentalitatea conform c`reia„b`taia e rupt` din rai”, „eu l-am f`cut, eu \l omor” este \n continuare prezent` atåt \nråndul p`rin]ilor (cu diferite nivele de preg`tire), cåt [i \n råndul speciali[tilor. |naceea[i m`sur`, comunitatea nu reac]ioneaz` la semnalarea cazurilor de abuz asupra

REZUMAT

7

copiilor [i \n anumite medii (institu]ii), nici speciali[tii nu intervin.De[i au fost create mecanismele legale de interven]ie \n cazul abuzurilor (fieele fizice, psihice, sexuale sau economice), este necesar` schimbarea mentalit`]iiatåt la nivelul comunit`]ii cåt [i al autorit`]ilor.

Copiii trafica]i

De[i datele existente relev` un num`r relativ mic de copii victime ale traficului,acestea reprezint` doar vårful aisbergului, num`rul de copii ce sunt exploata]i\n re]elele de trafic fiind estimat a fi mult mai mare. Copiii care ajung \nre]elele de trafic de fiin]e umane devin subiec]i ai abuzului fizic [i sexual,precum [i a altor forme de violen]` [i exploatare.

Modalit`]ile prin care copiii ajung s` fie trafica]i \n scopul exploat`rii sexualesau a exploat`rii prin munc` sunt diferite. Cea mai des \ntålnit` modalitate derecrutare \n cazul traficului \n scopul exploat`rii sexuale este promisiunea fals`a unui loc de munc` \n afara ]`rii, venit` din partea unor cuno[tin]e recente,a unor prieteni sau rude. |n cazul traficului de copii \n scopul exploat`rii prinmunc`, familia copilului este implicat` \ntr-un mod direct sau indirect \n acestproces. |n multe cazuri este vorba de migra]ia \ntregii familii \n alt` ]ar`, deobicei cu destina]ie vest european`. |n cazurile \n care familia este implicat` \nprocesul de traficare, copiii nu se opun, fiind convin[i c` este de datoria lors`-[i ajute familia [i c` vor avea un viitor mai bun.|n ultimul an, cadrul legal [i institu]ional a fost \mbun`t`]it pentru a r`spundenevoilor copiilor. Totu[i, prevenirea acestui fenomen trebuie s` aib` \n vederecrearea unor oportunit`]i de dezvoltare la nivel local, astfel \ncåt deciziaemigr`rii prin orice mijloace s` nu mai fie apreciat` ca singura op]iune viabil`.

Copiii cu HIV/SIDA

|n Romånia inciden]a cazurilor de infectare cu HIV/SIDA \n råndul copiilor afost o problem` mo[tenit` de la vechiul regim [i ale c`rui cauze au necesitatschimbarea practicilor spitalice[ti, dat fiind faptul c` principala modalitate detransmitere la copii este cea nozocomial` (intra-spitaliceasc`).|n ultimii 15 ani se remarc` o cre[tere constant`, de la an la an, a num`ruluicazurilor \n råndul copiilor cu vårsta de pån` \n 14 ani. Aceste date\ndrept`]esc concluzia referitoare la necesitatea \ntreprinderii de ac]iuni care s`aib` \n vedere cauzele fenomenului [i nu numai efectele.|n ceea ce prive[te drepturile copiilor cu HIV/SIDA frecvent se constat`\nc`lc`ri ale acestora, cel mai vizibil fiind dreptul la educa]ie. |n ultimii ani,cazurile \n care copiii cu HIV/SIDA au cerut respectarea dreptului la educa]ieau iscat numeroase dezbateri publice pe aceast` tem`.

8

REZUMAT

Consumul de droguri \n råndul copiilor

De[i este un fenomen greu m`surabil, diversele studii \ntreprinse de institu]iipublice sau private au relevat faptul c` num`rul utilizatorilor de droguri careau vårsta mai mic` de 18 ani a crescut, iar vårsta la care se \ncepe consumulde droguri a sc`zut la 13-14 ani. Cre[terea consumului de droguri este\ngrijor`toare [i prin prisma consecin]elor dramatice pe termen mediu [i lungasupra s`n`t`]ii publice (cre[terea inciden]ei HIV/SIDA, a \mboln`virilor cuhepatita A, B [i C, a cazurilor de tuberculoz` etc.) [i prin asocierea sa cu orat` crescut` a infrac]ionalit`]ii asociate traficului [i consumului ilicit de droguri.

Avånd \n vedere c` s-a constatat o cre[tere a propor]iei recidivelor,concomitent cu sc`derea adresabilit`]ii cazurilor noi, se poate concluziona c`nu exist` un circuit terapeutic eficient, care s` ofere consumatorilor de droguriposibilitatea unui tratament complet.

Copiii \n conflict cu legea

De[i \n ultimii ani fenomenul infrac]ionalit`]ii juvenile a cunoscut o u[oar`sc`dere, s-au remarcat modific`ri din punct de vedere al formelor dedelicven]`, ap`rånd astfel noi tipuri de infrac]iuni [i o cre[tere a num`ruluiinfrac]iunilor s`vår[ite cu violen]`, toate acestea solicitånd reorganizarea [icre[terea complexit`]ii m`surilor [i a metodelor de recuperare a minorilordelicven]i.

Sistemul romånesc de justi]ie juvenil` pune accentul \n special pe pedepsireainfrac]iunii [i nu pe reintegrarea sau bun`starea copilului. Alternativa la pedeapsacu \nchisoarea are o importan]` mare pentru reducerea recidivei, deoarecestudiile demonstreaz` c` minorii de]inu]i prezint` o rat` de recidiv` substan]ial`.Prin alternativa la pedeapsa cu \nchisoarea li se permite copiilor s` beneficiezede servicii in comunitate, putånd men]ine leg`turi pozitive cu familia, [coala [icomunitatea, astfel m`rindu-se [ansele de resocializare ale copilului.

Noul pachet legislativ, adoptat \n 2004, a fost construit urm`rindu-se principiile[i drepturile men]ionate \n Conven]ia ONU cu privire la Drepturile Copilului.De asemenea, au fost adoptate o serie de planuri na]ionale de ac]iune ceurm`resc punerea \n practic` a unor strategii de prevenire [i combatere atraficului de copii, a exploat`rii sexuale [i a exploat`rii muncii copilului. Astfel,urm`torul pas, [i cel mai dificil, \l reprezint` implementarea actelor normativeadoptate \n primul rånd prin crearea cadrului institu]ional necesar [i alocarearesurselor financiare necesare.

REZUMAT

9

Sumar statistic

Num`r total copii \n Romånia: 5.127.205 (2002)Rata fertilit`]ii totale: 1,3 copii la o femeie (2002)Rata natalit`]ii: 9,8‰ (2003)Rata mortalit`]ii infantile: 16,7‰ (2003)Rata de cuprindere [colar` (\nv`]`månt preuniversitar): 72,9% (2002)Rata abandonului \n 2004:- 1,8% dintre copiii n`scu]i sunt abandona]i \n maternit`]i- 1,5% dintre copiii interna]i \n spitale [i sec]ii pediatrice

Num`r copii \n centre de plasament: 32.679 (decembrie 2004)Num`r copii proteja]i \n familii substitutive: 50.239 (decembrie 2004)Num`r de adop]ii interne (ianuarie- decembrie 2004): 1.422

Num`r copii romi, declara]i, cu vårsta 0-14 ani: 194.422 (2002)Num`r persoane de etnie roma, declarate, cu vårsta 15-19 ani: 68.124 (2002)

Num`r copii cu dizabilit`]i: 68.805 (decembrie 2004)

Num`r estimat copiii str`zii: 2.000 de copii \n Bucure[ti, 5.000 la nivel na]ional

Num`r copii exploata]i prin munc` (INS, 2000-2001): - 40.620 (declara]i de c`tre p`rin]i) 70.690 (declara]ii ale copiilor)Num`r copii maltrata]i, abuza]i [i neglija]i: 4.100 (2003)

Num`r copii romåni ne\nso]i]i, repatria]i: 1.034 (2003), Copii consumatori de droguri: 6,3% din totalul consumatorilor

Copii cu HIV - 4.255, copii cu SIDA - 3.476 (\nregistra]i pån` \n 2004)

Num`r infrac]iuni s`vår[ite de minori: 29.374 (ianuarie 2003 - iunie 2004)

REZUMAT

DREPTURILE COPILULUI LA DIVERSE VÅRSTE


13

Defini]ia copilului

”Prin copil se \n]elege persoana care nu a \mplinit vårsta de 18 ani [i nu are capacitate deplin`de exerci]iu”.1

|n cadrul legisla]iei romåne[ti, prevederile cu privire la limitele de vårst` \ndiferite domenii sunt urm`toarele:

Vårsta majoratului

Vårsta majoratului prev`zut` de legisla]ia Romåniei este 18 ani. Capacitateadeplin` de exerci]iu se dobånde[te odat` cu \mplinirea acestei vårste, cuurm`toarea excep]ie – prin c`s`torie, fata \n vårst` de 16, respectiv 15 ani (cu\ncuviin]area autorit`]ilor), dobånde[te capacitatea deplin` de exerci]iu, asemeneaoric`rei persoane care a \mplinit vårsta majoratului (vezi mai jos C`s`toria).

Consilierea legal` f`r` consim]`måntul p`rin]ilor

Decretul nr. 31/1954 confer` copilului care a \mplinit 14 ani o capacitatejuridic` de exerci]iu restråns`, constånd \n \ncheierea de c`tre acesta a unoracte juridice “cu \ncuviin]area prealabil` a p`rin]ilor sau a tutorelui” (art. 9).Copilul de 14 ani poate adresa o plångere c`tre autorit`]i referitoare la violareadomiciliului, deschiderea coresponden]ei, perchezi]ie, interceptarea convorbirilortelefonice, arestare.Pentru copiii care nu au \mplinit aceast` vårst`, plångerea va fi introdus` dec`tre p`rin]i sau tutori. Copilul are dreptul s` depun` singur plångeri referitoarela \nc`lcarea drepturilor sale fundamentale (Legea 272/2004 pentru protec]ia [ipromovarea drepturilor copilului, art.29 alin.1).

Consilierea medical` f`r` avizul p`rin]ilor

Copilul poate consulta un medic f`r` consim]`måntul p`rin]ilor chiar [i \naintede \mplinirea vårstei de 14 ani. Orice copil are dreptul la asisten]` medical` gratuit` [i poate apela la mediculde familie, dispensarul din cartierul \n care domiciliaz` (unde are fi[` des`n`tate) sau la cabinetul [colii la care \nva]` (dac` exist`). Dac`, \ns`, mediculnecesit` anumite informa]ii suplimentare sau \n condi]iile \n care copilul trebuiesupus unei interven]ii chirurgicale, deontologia actului medical \l va determina

1Defini]ia copilului, prev`zut` \n art. 1 din Conven]ia ONU cu privire la Drepturile Copilului; aceasta se reg`se[te\ntr-o formulare identic` \n art. 4, litera a din Legea 272/2004 cu privire la protec]ia [i promovarea drepturilorcopilului.

14


pe acesta s` solicite prezen]a [i avizul p`rin]ilor. |n situa]ia excep]ional` \n carevia]a copilului se afl` \n pericol iminent ori exist` riscul producerii unorconsecin]e grave cu privire la s`n`tatea sau integritatea acestuia, medicul aredreptul de a efectua acele acte medicale de strict` necesitate pentru a salvavia]a copilului, chiar f`r` a avea acordul p`rin]ilor sau al altui reprezentant legalal acestuia (art.43 alin. 5 din Legea nr. 272/2004).

Durata \nv`]`måntului obligatoriu

|nv`]`måntul general obligatoriu este de 10 clase iar vårsta \nceperii\nv`]`måntului primar este de 6 ani. La cererea scris` a p`rin]ilor, tutorilor saua sus]in`torilor legali, pot fi \nscri[i \n clasa I [i copiii care \mplinesc vårsta de6 ani pån` la sfår[itul anului calendaristic, dac` dezvoltarea lor psihosomaticèste corespunz`toare (conform art. 20, alin. 2 [i 3 din Legea nr. 84/1995 a\nv`]`måntului republicat` [i modificat` prin Legea 268/2003). Frecventareaobligatorie a \nv`]`måntului de 10 clase \nceteaz` la vårsta de 18 ani (art. 6din Legea nr. 84/1995 republicat` [i modificat` prin Legea 268/2003).

|ncadrarea \n munc`

Pån` la vårsta de 15 ani copiii nu pot fi \ncadra]i \n munc` (art. 49 alin.4 dinConstitu]ia Romåniei). |ncepånd cu vårsta de 15 ani [i pån` la 16 ani, legearecunoa[te copilului o capacitate de munc` par]ial` cu consecin]a capacit`]iirestrånse de a se angaja \n munc`, respectiv cu acordul p`rin]ilor sau altutorelui, [i numai pentru activit`]i potrivite cu dezvoltarea fizic`, cu aptitudinile[i cu cuno[tin]ele proprii. Avizul medicului este o condi]ie necesar` [i prealabil`.Copilul care a \mplinit vårsta de 16 ani poate \ncheia un contract de munc`f`r` \ncuviin]area p`rin]ilor sau a tutorelui. |n acest caz, copilul \[i va exercitasingur drepturile [i obliga]iile reie[ite din contractul de munc` [i va puteadispune de sumele de bani pe care le-a dobåndit prin munca sa.

Legisla]ia \n vigoare con]ine dispozi]ii prin care se urm`re[te protec]ia specialà copiilor \n raporturile de munc` (num`r de ore, concediu de odihn` etc),precum [i m`surile care se pot lua \n cazul \nc`lc`rii acestor prevederi (inclusivde natur` penal`).

C`s`toria

Codul Familiei prevede urm`toarele vårste la care se poate \ncheia c`s`toria:b`rbatul se poate c`s`tori numai dac` a \mplinit 18 ani, iar femeia numai dacà \mplinit 16 ani. Pentru motive temeinice, se poate \ncuviin]a c`s`toria femeiicare a \mplinit 15 ani. |ncuviin]area se poate da numai de organismele


15

competente ale prefecturilor jude]ene [i a municipiului Bucure[ti [i numai \ntemeiul unui aviz dat de un medic legist (art. 4 din Codul Familiei).Consim]`måntul p`rin]ilor nu este cerut de lege pentru c`s`toria copiilor, niciatunci cånd vårsta admis` a fetelor este de 16 sau 15 ani.

Prin c`s`torie, copilul dobånde[te capacitate deplin` de exerci]iu (Decretului nr.31/1954 art. 8, alin. 3). Ca urmare, apare o diferen]iere pe sexe atåt \n ceeace prive[te vårsta de \ntemeiere a unei familii, cåt [i \n ceea ce prive[temomentul de dobåndire a capacit`]ii depline de exerci]iu.

|ncuviin]area actului sexual

Prevederile legisla]iei \n vigoare stipuleaz` expres faptul c` se pedepse[te actulsexual cu persoane ce nu au \mplinit vårsta de 15 ani. Se pedepse[te actulsexual, de orice natur`, cu o persoan` de sex diferit sau de acela[i sex, carenu a \mplinit vårsta de 18 ani [i a fost determinat de oferirea sau darea debani ori alte foloase de c`tre f`ptuitor, direct sau indirect (art.198 din CodulPenal modificat de Ordonan]a nr. 143/2002).Este interzis` producerea de materiale pornografice cu persoane care nu au\mplinit 18 ani.

|nrolarea voluntar` \n cadrul for]elor armate

|nrolarea voluntar` \n cadrul for]elor armate este permis` doar persoanelorcare au \mplinit vårsta de 18 ani.

Serviciul militar \n termen

Sunt recruta]i tinerii care \n anul \n care se face recrutarea \mplinesc 19 ani.Elevii liceelor sau ai altor [coli echivalente sunt recruta]i \n ultimul an de studiu,chiar dac` nu au \mplinit vårsta de 19 ani (Legea nr. 46/1996).

Participarea la ostilit`]i

|n timp de r`zboi, tinerii sunt recruta]i \n anul cånd \mplinesc vårsta de 18 ani(Legea nr. 46/1996, art. 11).

R`spunderea penal`

Copilul care nu a \mplinit vårsta de 14 ani nu r`spunde penal. Copilul careare vårsta cuprins` \ntre 14 [i 16 ani r`spunde penal numai dac` se dovede[te

16


c` a s`vår[it fapta cu discern`månt (art. 99 Cod Penal) iar copilul care a \mplinitvårsta de 16 ani r`spunde penal.

Pedeapsa capital` [i \nchisoarea pe via]`

Pedeapsa cu moartea a fost abolit` [i \nlocuit` cu pedeapsa deten]iunii pe via]`(Decret-Lege nr. 6/7.01.1990). Conform Constitu]iei Romåniei, pedeapsa cumoartea este interzis` (art. 22). Cånd legea prevede pentru infrac]iunea s`vår[it`pedeapsa cu deten]iune pe via]`, copilului mai mare de 16 ani i se aplic`\nchisoarea de la 5 la 20 ani, iar copilului \ntre 14 [i 16 ani aceea[i pedeaps`,cu condi]ia dovedirii discern`måntului \n momentul comiterii faptei.

Audierea \n cadrul proceselor civile [i penale

|n cazul proceselor civile, copilul este audiat \n prezen]a p`rintelui, areprezentantului legal sau, dac` nu are reprezentant legal, \n prezen]areprezentantului instan]ei tutelare ori a unui alt reprezentant desemnat de c`treinstan]a de judecat` s` \i apere drepturile. |n cazul copilului abuzat sau neglijat, \n cadrul procesului, se poate administra caprob`, declara]ia scris` a copilului, referitoare la abuzul sau neglijarea la care a fostsupus. Declara]ia copilului poate fi \nregistrat`, potrivit legii, prin mijloace tehniceaudio-video. |nregistrarea se realizeaz` \n mod obligatoriu cu asisten]a unui psiholog.Acordul copilului este obligatoriu pentru realizarea \nregistr`rii declara]iei sale.

Dac` instan]a judec`toreasc` apreciaz` necesar` audierea copilului, aceasta poateavea loc numai \n camera de consiliu, \n prezen]a unui psiholog [i numai dup`o preg`tire a copilului \n acest sens. |n procesele penale, este obligatorieaudierea copiilor \n prezen]a unui ap`r`tor din oficiu sau ales.Dac` fapta a c`rei victim` a fost copilul \i poate afecta imaginea sau intimitatea,copilul poate fi audiat de c`tre completul de judecat` separat, \n Camera deConsiliu. Declara]ia copilului care nu a \mplinit vårsta de 14 ani este luat` \nconsiderare de c`tre completul de judecat` \n procesele penale, avånd \n vedereexisten]a [i a altor probe puse la dispozi]ie de c`tre organele de urm`rire penal`.

Plångerile [i solicit`rile adresate instan]elor judec`tore[tisau altor autorit`]i, f`r` \ncuviin]area p`rin]ilor

|n orice procedur` judiciar` sau administrativ` care \l prive[te, copilul aredreptul de a fi ascultat.Este obligatorie ascultarea copilului care a \mplinit 10 ani. Cu toate acestea,poate fi ascultat [i copilul care nu a \mplinit vårsta de 10 ani, dac` autoritatea


17

competent` apreciaz` c` audierea lui este necesar` pentru solu]ionarea cauzei.Solicit`rile adresate altor autorit`]i se pot face de c`tre copil, f`r` \ncuviin]areap`rin]ilor sau a altor ocrotitori legali, de la vårsta de 16 ani. |ntre 14 [i 16ani, solicit`rile se fac numai cu \ncuviin]are. Avånd \n vedere faptul c` minorac`s`torit` devine major` la data c`s`toriei, aceasta poate adresa solicit`ri [iplångeri f`r` \ncuviin]area altor persoane.

Instan]a tutelar` poate da \ncuviin]are copilului, la cererea acestuia, dup`\mplinirea vårstei de 14 ani, s`-[i schimbe felul \nv`]`turii ori a preg`tiriiprofesionale stabilite de p`rin]i sau s` aib` locuin]a pe care o cere des`vår[irea\nv`]`turii ori a preg`tirii profesionale. Totodat`, la cererea copilului care a\mplinit 14 ani, instan]a judec`toreasc` va putea modifica hot`rårea de\ncredin]are a copilului.

Dorim s` subliniem faptul c`, \ntre principalele atribu]ii ale direc]iilor generalede asisten]` social` [i protec]ia copilului se reg`se[te [i determinarea pozi]ieicopilului capabil de discern`månt cu privire la m`sura de ocrotire propus`pentru el, cu asigurarea cunoa[terii de c`tre copil a situa]iei sale de drept [ide fapt. |n acela[i timp, este stipulat` de lege acordarea, pentru copilul capabilde discern`månt, de asisten]` [i sprijin \n exercitarea dreptului s`u la liberaexprimare a opiniei (art. 24 din Legea 272/2004 pentru protec]ia [i promovareadrepturilor copilului). Ca urmare, orice plångere sau solicitare poate fi adresat`de copilul capabil de discern`månt Direc]iei Generale de Asisten]` Social` [iProtec]ia Copilului.

Copilul, indiferent de vårst`, poate sesiza autorit`]ile referitor la modul \n careeste tratat \n familie sau \n cadrul procesului instructiv-educativ. Pedepsele fizicesau alte tratamente umilitoare sau degradante sunt interzise de lege atåt \nfamilie cåt [i \n [coal`. Copilul are dreptul de a contesta modalit`]ile sirezultatele evalu`rii [colare [i de a se adresa \n acest sens conducerii unit`]iide \nv`]`månt.Copilul poate sesiza direc]ia de asisten]` social` [i protec]ie a copilului \n cazultratamentelor violente, abuzurilor, relelor tratamente sau neglij`rii. Declara]iascris` sau \nregistrat` a copilului, cu acordul acestuia, constituie prob` \n cadrulprocesului.

Acceptul \n schimbarea identit`]ii, schimbarea numelui, modificarea rela]iilor familiale, adop]ie, tutel`

Pentru copil, cererea de schimbare a numelui se face, dup` caz, de p`rin]i saureprezentantul legal. Dac` p`rin]ii nu se \n]eleg cu privire la schimbarea numeluicopilului, decizia este luat` de c`tre instan]a de judecat`. |n cazul \n care copilul

18


a \mplinit vårsta de 14 ani, cererea va fi semnat` [i de acesta. Schimbareanumelui de familie al copilului se poate cere odat` cu schimbarea numelui defamilie al p`rin]ilor sau pentru motive temeinice, [i separat. Schimbareaprenumelui copilului se poate cere oricånd.|ncredin]area minorului, \n cazul divor]ului p`rin]ilor, se decide de c`tre instan]ajudec`toreasc`, dup` ascultarea copilului [i ]inånd seama de interesele acestuia,luånd \n considerare [i recomandarea autorit`]ii tutelare. Ascultarea copilului seface dac` acesta a \mplinit vårsta de 10 ani.

Copilul are dreptul de a men]ine rela]ii personale [i contacte directe cu p`rin]ii,rudele, precum [i cu alte persoane fa]` de care copilul a dezvoltat rela]ii deata[ament. |n cazul adop]iei, se cere consim]`måntul copilului care a \mplinitvårsta de 10 ani. Copilul dobånde[te prin adop]ie numele celui care \l adopt`.|n cazul instituirii tutelei, nu se cere acceptul copilului, \ntrucåt aceastareprezint` o m`sura de protec]ie care se ia \n situa]ia cånd ambii p`rin]i suntdeceda]i, necunoscu]i, dec`zu]i din drepturile p`rinte[ti, pu[i sub interdic]ie,disp`ru]i ori declara]i mor]i [i \n cazul desfacerii adop]iei, dar se va ]ine contde opinia acestuia.

Instituirea unei m`suri de ocrotire de c`tre Comisia pentru Protec]ia Copiluluisau de c`tre instan]a judec`toreasc` se va realiza cu asigurarea dreptuluicopilului capabil de discern`månt de a-[i exprima liber opinia asupra m`surii deprotec]ie propus`.

Accesul la informa]ii referitoare la familia biologic`

P`rin]ii adoptatori au obliga]ia de a informa copilul c` este adoptat de \ndat`ce vårsta [i gradul de maturitate a acestuia o permit [i de a notifica acestlucru Comisiei pentru Protec]ia Copilului.

Capacitatea legal` de mo[tenire [i administrare a bunurilor

Codul Civil prevede, pentru a putea mo[teni, condi]ia existen]ei persoanei caremo[tene[te la momentul deschiderii succesiunii, iar copilul conceput esteconsiderat c` exist` (art. 654). Art. 808 din Codul Civil con]ine dispozi]iapotrivit c`reia poate fi gratificat prin dona]ie copilul conceput \n momentuldona]iei, dup` cum poate beneficia de un testament copilul conceput la datamor]ii testatorului.

Pån` la \mplinirea vårstei de 14 ani, p`rin]ii/tutorele/Pre[edintele ConsiliuluiJude]ean sau primarul sectorului Municipiului Bucure[ti au dreptul [i \ndatorireade a administra bunurile copilului, de a-l reprezenta \n actele juridice. Dup`


19

\mplinirea vårstei de 14 ani, copilul \[i exercit` singur drepturile [i obliga]iile,\ns` numai cu \ncuviin]area prealabil` a p`rin]ilor/tutorelui/Pre[edintele ConsiliuluiJude]ean sau primarul sectorului Municipiului Bucure[ti. Dup` \mplinirea vårsteide 18 ani sau dup` ob]inerea capacit`]ii depline de exerci]iu, copilul \[i poateadministra singur bunurile.

Crearea [i aderarea la diferite organiza]ii

Copilul are dreptul la libera asociere \n structuri formale [i informale, precum[i libertatea de \ntrunire pa[nic`, \n limitele prev`zute de lege.

Copiii salaria]i (mai mari de 16 ani) sunt liberi s` participe la constituirea unuisindicat, f`r` nici o \ngr`dire sau \ncuviin]are prealabil` a p`rin]ilor saureprezentan]ilor legali (Legea nr. 54/2003 cu privire la sindicate, art. 3). Copilulnu poate fi, \ns`, ales \n organele de conducere ale sindicatelor, cu excep]iacopilului care a dobåndit capacitate deplin` de exerci]iu \nainte de a \mplinivårsta de 18 ani.

Copilul mai mic de 18 ani nu poate participa la formarea unui partid politic,deoarece el nu are drept de vot. Copilul care a \mplinit vårsta de 16, ani sepoate \nscrie \ntr-o structur` de tineret a unui partid politic, f`r` a avea \ns`calitatea de membru de partid (Legea nr. 14/2003, art. 6).

Alegerea religiei sau \nscrierea \n [coli cu profil teologic

Vårsta minim` pentru alegerea religiei este vårsta \nceperii \nv`]`måntului primar(art. 9, alin. 1 din Legea \nv`]`måntului nr. 84/1995, republicat` [i modificat`de Legea 268/2003). Religia este inclus`, ca disciplin` [colar`, \n planul\nv`]`måntului primar, gimnazial, liceal [i profesional. De la aceast` vårst`, elevul,cu acordul p`rintelui sau al tutorelui legal instituit, \[i alege pentru studiu religia[i confesiunea.

Religia copilului care a \mplinit 14 ani nu poate fi schimbat` f`r` consim]`måntulacestuia. Copilul care a \mplinit vårsta de 16 ani are dreptul s`-[i aleag` singurreligia.

Referitor la \nv`]`måntul cu profil teologic, legea d` dreptul cultelorrecunoscute oficial de c`tre stat de a solicita Ministerului Educa]iei [i Cercet`riiorganizarea unui \nv`]`månt specific, \n conformitate cu necesit`]ile de preg`tirea personalului de cult (art. 9, alin. 2 din Legea \nv`]`måntului, nr. 84/1995,republicat` [i modificat` de Legea 268/2003), unul dintre profilurile licealeprev`zute de lege fiind profilul teologic (art. 24, alin. 1 din Legea nr. 84/1995

20


republicat` [i modificat` de Legea 268/2003). Conform Ordonan]ei 102/2000privind statutul [i regimul refugia]ilor \n Romånia, se confer` copiilor libertateade a practica propria religie (art. 23).

Consumul de alcool sau de alte substan]e

Vårsta minim` pentru consumarea de bùturi alcoolice \n localuri publice estede 18 ani. Legea nr. 61/1991 pentru sanc]ionarea faptelor de \nc`lcare a unornorme de convie]uire social`, a ordinii [i lini[tii publice, consider` dreptcontraven]ie servirea cu astfel de bùturi a copiilor (art. 2, punctul 25).

Rela]ia existent` \ntre vårsta minim` de \ncadrare \n munc`[i vårsta absolvirii \nv`]`måntului obligatoriu

Copilul mai mare de 15 ani are dreptul [i \ndatorirea de a-[i continua studiilepentru absolvirea \nv`]`måntului general obligatoriu. Unit`]ile care au \ncadrat\n munc` copii mai mari de 15 ani au obliga]ia s`-i sprijine \n vedereacontinu`rii \nv`]`måntului general obligatoriu.

Respectarea dreptului la imagine

Participarea copilului \n vårst` de pån` la 14 ani la dezbateri publice \n cadrulunor programe audiovizuale se poate face numai cu consim]`måntul scris alacestuia [i al p`rin]ilor sau, dup` caz, al altui reprezentant legal (art.22 alin. 3din Legea nr. 272/2004).Copiii nu pot fi folosi]i sau expu[i de c`tre p`rin]i sau alte persoaneresponsabile de cre[terea [i \ngrijirea lor, \n scopul de a ob]ine avantajepersonale sau de a influen]a deciziile autorit`]ilor publice.

Dreptul la libertatea de exprimare

Libertatea copilului de a cùta, de a primi si de a difuza informa]ii de oricenatur`, care vizeaz` promovarea bun`st`rii sale sociale, spirituale [i morale,s`n`tatea sa fizic` [i mental`, sub orice form` [i prin orice mijloace la alegereasa este inviolabil` (Legea nr. 272/2004, art.23 alin. 2).

“Statele p`r]i recunosc dreptul oric`rui copilde a beneficia de un nivel de trai care s` permit`

dezvoltarea sa fizic`, mental`, spiritual`, moral` [i social`.”Art. 27(1) - Conven]ia ONU cu privire la Drepturile Copilului

SITUA}IA COPILULUI

INDICATORI GENERALI

SITUA}IA COPILULUI

23

Num`r total de copii, structura pe sexe [i vårste, distribu]ia teritorial`

La 1 iulie 2002 \n Romånia trìau 5.127.205 copii2. |n anul 2003 rata fertilit`]iia fost de 37,8‰, evolu]ia fertilit`]ii fiind influen]at` de factori de comportamentdemografic ce au ac]ionat \n direc]ia reducerii num`rului dorit de copii \nfamilie. 24,8% din totalul celor peste 5 milioane de gospod`rii \nregistrate laultimul recens`månt3, aveau \n componen]` cel pu]in un copil sub 25 de ani,iar \n alte 19,9% dintre gospod`rii trìesc cel pu]in doi copii sub 25 de ani.

Se poate vorbi despre prevalen]a unui model familial cu cel mult doi copii (85%dintre gospod`riile cu cel pu]in un copil sub 25 de ani). De altfel, \n 2002,rata total` a fertilit`]ii era de 1,3 copii n`scu]i de o femeie, valoare ce estemult sub rata minim` de \nlocuire a genera]iilor (2,1 copii la o femeie).

Figura 1.1 - Structura pe sexe [i vårste a popula]iei cu vårsta 0 – 18 ani a Romåniei, 2002

Din distribu]ia pe vårste se remarc` tendin]a de sc`dere a num`rului de copiin`scu]i.

|n ceea ce prive[te distribu]ia teritorial`, comparativ cu valoarea medie na]ionalà ponderii copiilor \n totalul popula]iei (24,9%), exist` jude]e cu popula]ie mai\mb`trånit` (valorile cele mai mici ale ponderii copiilor fiind de]inute de jude]eleTeleorman – 21,9% [i Cluj – 22,3%). De cealalt` parte a scalei, \n anumite

2Sursa: Institutul Na]ional de Statistic`, „Anuarul Statistic al Romåniei, 2003”

3Sursa: Institutul Na]ional de Statistic`, „Recens`måntul popula]iei [i al locuin]elor, 2002”

24

SITUA}IA COPILULUI

jude]e din regiunea Moldovei, copiii reprezint` o pondere semnificativ mai mare\n totalul popula]iei (Boto[ani – 28,2%, Bistri]a-N`sùd – 28,4%, Ia[i – 28,8%,Suceava - 29,1% [i Vaslui – 29,2%). Municipiul Bucure[ti de]ine cea mai redus`valoare a ponderii copiilor \n totalul popula]iei – 19,6%.

S`r`cie

Analizånd dinamica s`r`ciei pe categorii de vårst`, observ`m c` rata s`r`ciei \nråndul copiilor [i al tinerilor este mai mare decåt valoarea medie \nregistrat`la nivelul \ntregii popula]ii \n anul 2003: 25,1%:

Tabel 1.1 – Dinamica s`r`ciei pe categorii de vårst`4 - % -

Copiii [i tinerii reprezint` [i categoria social` cu risc maxim fa]` de s`r`ciaextrem`, definit` ca „o stare de lipsuri care s-a permanentizat”, caracterizat`de venituri [i consum situate sub pragul na]ional de s`r`cie, lipsa securit`]iilocuirii [i existen]a \n gospod`rie a cel mult dou` bunuri de folosin]` \ndelungat`– \n mediul urban, respectiv un singur bun – \n mediul rural5. Raportul studiuluiprezint` o serie de concluzii referitoare la caracteristicile [i consecin]ele st`riide s`r`cie pentru copii:w supra-reprezentarea copiilor \n zonele s`race, copiii [i tinerii cu vårsta

pån` \n 29 de ani reprezentånd \ntre 49% [i 67% din popula]ia totalà zonelor s`race;

w risc dublu de s`r`cie extrem` \n cazul copiilor din zonele s`race urbane:43% dintre copiii din zonele s`race urbane trìesc \n s`r`cie extrem`,iar al]i 21% trìesc \n gospod`rii aflate \n situa]ie de criz` generalizat`;

w peste jum`tate dintre familiile monoparentale din zonele s`race urbanesunt \n s`r`cie extrem`

w s`r`cia extrem` afecteaz` peste jum`tate dintre romii care trìesc \nzonele urbane s`race;

w peste 75% dintre tinerii de 15 – 19 ani din zonele s`race au absolvitnumai 8 clase, participarea [colar` fiind cu mult mai redus` decåt la nivelna]ional (atåt \n råndul fetelor, cåt [i al bìe]ilor, indiferent de mediulurban/rural \n care trìesc, atåt pentru romi, cåt [i pentru romåni).

4Sursa: Comisia Anti-S`r`cie [i Promovare a Incluziunii Sociale (CASPIS); www.caspis.ro

5Manuela Sofia St`nculescu, „S`r`cie extrem` [i excluziune social`: dimensiuni [i factori”, studiu realizat \n anul 2001la cererea CASPIS

SITUA}IA COPILULUI

25

Divor]ialitate

|n perioada 1991 – 2002 \n Romånia au fost pronun]ate anual \n medie 34.000divor]uri6. Circa jum`tate din num`rul total al familiilor care se destram` prindivor] au \n compunerea lor cel pu]in un copil. Modelul nu a suferit schimb`risemnificative de-a lungul perioadei 1991 – 2002. ]inånd cont de faptul c` dedivor] sunt afectate [i familiile cu mai mul]i copii (chiar cele cu cel pu]in 5copii), acelea[i date conduc spre concluzia c`, \n medie, la fiecare 100 dedivor]uri pronun]ate r`mån spre \ncredin]are, \n medie, 75 de copii:

Figura 1.2 – Ponderea familiilor cu copii \n total divor]uri [i num`rul copiilor r`ma[i spre \ncredin]are la 100 divor]uri pronun]ate

Familiile monoparentale reprezint` aproximativ 10% din totalul familiilor cucopii din Romånia, \n cadrul acestora trìnd circa 10% din totalul copiilor.7

Acestea reprezint` o categorie cu risc de s`r`cie crescut, \n principal datorit`faptului c` beneficiaz` de contribu]ia unui singur aduc`tor de venituri (\nmajoritatea cazurilor fiind vorba de femei singure cu copii, care cå[tig`, \nmedie, mai pu]in decåt b`rba]ii). Conform metodologiei CASPIS, se estimeaz`c` una din cinci familii monoparentale trìe[te \n s`r`cie, propor]ia crescånddramatic \n cazul familiilor monoparentale cu mai mult de un copil (60% dintrefamiliile monoparentale cu 3 sau mai mul]i copii trìesc \n s`r`cie).

6Institutul Na]ional de Statistic`, „Anuarul Statistic al Romåniei, 2003”

7Institutul de Cercetare a Calit`]ii Vie]ii, „Condi]ii sociale ale excluziunii copilului”, cercetare realizat` la cerereaCASPIS, 2004

26

SITUA}IA COPILULUI

Pentru copiii din aceste familii, riscului s`r`ciei i se adaug` o serie de alteprobleme de ordin psihologic, printre care:

w lipsa modelului oferit de p`rintele care lipse[te [i probleme deidentificare cu p`rintele absent de acela[i sex (mai ales \n cazul b`ie]ilor),

w responsabilizarea copiilor \n activit`]i domestice / de munc`, \ndetrimentul preg`tirii [colare sau al activit`]ilor specifice de timp liberale copil`riei,

w evadarea copiilor \n medii cu risc de socializare negativ` datorit` slabeisupravegheri din partea p`rintelui.

Comportamentul sexual [i c`s`toria la copii

Un studiu realizat de Institutul Na]ional de Cercetare - Dezvoltare \n S`n`tate8

arat` c` vårsta debutului vie]ii sexuale a sc`zut \n ultimii ani, de la 20,5 ani\n 1996, la 19,5 \n 1999, [i 18 ani \n 2004. Aceste rezultate sunt determinatede schimb`rile sociale [i culturale [i de explozia mijloacelor de comunicare \nmas`. |n ceea ce prive[te debutul activit`]ii sexuale, exist` diferen]e semnificative\ntre b`rba]i [i femei: 37,2% dintre b`rba]i [i-au \nceput via]a sexual` \naintede a \mplini 16 ani (comparativ cu 8,6% dintre tinerele femei). Acest fapt nutrebuie interpretat \n termeni de „bun” sau „r`u”, ci trebuie avut \n vedere \nprocesul de adaptare a sistemului de educa]ie sau a sistemului de servicii socialedestinate copiilor [i tinerilor.

Informarea copiilor [i tinerilor cu privire la riscurile sarcinilor nedorite sau alinfec]iilor cu transmitere sexual`, consilierea acestora ar trebui s` constituiepriorit`]i ale sistemului de educa]ie.

Maternitatea la vårste foarte mici este o problematic` ce nu este abordat`coerent de serviciile sociale, fiind cel mai adesea asociat` cu un nivel sc`zutde educa]ie, acesta fiind atåt un factor favorizant, dar [i efect al maternit`]ii lavårsta adolescen]ei. Dup` cum se poate observa din datele statistice prezentatemai jos, cele mai multe mame adolescente sunt din mediul rural.

8“Cuno[tin]ele, atitudinile [i practicile tinerilor cu vårsta cuprins` \ntre 15 [i 24 ani legate de infectarea [itransmiterea ITS/HIV/SIDA [i de consecin]ele practic`rii sexului neprotejat”, Institutul Na]ional de Cercetare -Dezvoltare \n S`n`tate, 2004

SITUA}IA COPILULUI

27

Tabel 1.2 – Popula]ia de sex feminin de 15-17 ani, dup` num`rul de copii n`scu]i vii

Sursa: Institutul Na]ional de Statistic`, „Recens`måntul Popula]iei [i Locuin]elor, 2002”

De[i nu exist` studii complexe la nivel na]ional, la nivel interna]ional seapreciaz` c` maternitatea la vårste foarte mici (15-19) prezint` riscuri mari atåtpentru copil cåt [i pentru mam`: complica]ii la na[tere, probleme de dezvoltareale copilului, rate mai ridicate de mortalitate matern` [i infantil`, abandon [colar,[anse reduse de a ie[i din s`r`cie.

De asemenea, datele Recens`måntului din 2003 semnaleaz` extinderea unui noumodel de familie [i \n råndul copiilor. Astfel, 1.443 copii sub 14 ani au declaratc` tr`iesc \n uniuni consensuale. Trebuie remarcat num`rul mult mai ridicat alfetelor (1.271), fa]` de b`ie]i (87). Este posibil ca multe din aceste cazuri s`fie „c`s`torii aranjate” de p`rin]i, specifice comunit`]ilor tradi]ionale saucomunit`]ilor de romi.

28

SITUA}IA COPILULUI

Figura 1.3 – Popula]ia 0-14 ani dup` starea civil` de fapt– uniuni consensuale

Pentru grupa de vårst` 15-19 ani fenomenul este mult mai extins: 41.517persoane, fiind, de asemenea, mai frecvent \n mediul rural.

Figura 1.4 – Popula]ia 15-19 ani dup` starea civil` de fapt – uniuni consensuale

Trebuie remarcat faptul c` 32.766 persoane cu vårsta cuprins` \ntre 15-19 anis-au declarat la recens`månt c`s`torite, acestea reprezentånd 2% din totalulpopula]iei. Diferen]ele \ntre b`ie]i [i fete sunt foarte mari pentru aceast` grup`de vårst`: 1.561 b`ie]i [i 31.205 fete.

Pentru aceea[i categorie de vårst`, 15-19 ani se \nregistreaz` valori destul deridicate ale divor]ialit`]ii: 1.208 persoane divor]ate [i, de asemenea, 649 v`duve.

Datele privind avorturile femeilor tinere relev` o situa]ie \ngrijor`toare: \nråndul adolescentelor, avortul este \nc` folosit ca o metod` de contracep]ie (\n2003, 5 din 1000 de fete sub 15 ani au avut un avort, [i 2,35 din 100 defete cu vårsta \ntre 15-19 ani).

“Statele p`r]i recunosc dreptul copilului de a se bucura de cea mai bun` stare de s`n`tate posibil`

[i de a beneficia de serviciile medicale [i de recuperare.”Art. 24 (1) – Conven]ia ONU cu privire la Drepturile Copilului

S~N~TATE

S~N~TATE

31

Starea general` de s`n`tate a popula]iei este un indicator al nivelului generalde dezvoltare al unei ]`ri. Starea de s`n`tate a copiilor, dat` fiindvulnerabilitatea lor crescut`, este afectat` de o serie \ntreag` de factori denatur` economic` [i social`, atåt de la nivelul comunit`]ii, dar [i al grupuluifamilial: extinderea unit`]ilor medico-sanitare [i func]ionalitatea acestora(asisten]a sanitar` local`), resursele financiare, deprinderea unor no]iuni de baz`cu privire la igien` [i s`n`tate.

|ntre problemele caracteristice sistemului de s`n`tate se num`r` existen]adisparit`]ilor teritoriale \n acoperirea cu servicii de asisten]` medical`, asisten]amedical` insuficient` din [coli, problemele legate de monitorizarea s`n`t`]iicopilului. Resursele financiare reduse \[i fac sim]it efectul la nivel social prinlipsa/insuficien]a subven]iilor [i gratuit`]ilor din sectorul sanitar. Procentul dinPIB alocat s`n`t`]ii r`måne la valori cu mult inferioare mediei din UniuneaEuropean`: \n ultimii 3 ani acesta s-a situat \n intervalul 3,7% - 4% din PIB,fa]` de o valoare medie de 7% \n ]`rile membre UE.

Toate aceste probleme se adaug` dificult`]ilor materiale pe care familiile s`racele \ntåmpin`, f`cånd [i mai problematic accesul categoriilor celor maidefavorizate la \ngrijire medical`. Starea de s`r`cie cronic` \n care tr`iesc mul]icopii conduce la apari]ia unor afec]iuni specifice, \ntre care se num`r` boliledigestive [i afec]iunile respiratorii (cauzate de o alimenta]ie necorespunz`toare,sau condi]ii adesea improprii locuirii [i bunei dezvolt`ri a copiilor). O rat` mairidicat` a fertilit`]ii (caracterizånd adesea familiile mai s`race) scade posibilitateaacord`rii unor servicii de s`n`tate de calitate pentru to]i copiii.

Pe lång` cauzele de natur` material`, problemele de s`n`tate ale copiilor suntdatorate [i nivelului redus de cuno[tin]e referitoare la un stil de via]` s`n`tossau al no]iunilor elementare de igien`, care caracterizeaz` anumite categorii alepopula]iei. Este cazul \n care trebuie intervenit prin servicii medico-sociale [iasigurarea \n sistemul de s`n`tate a beneficiarilor de ajutor social (\n specialp`rin]ii ne\ncadra]i \n munc` [i copiii lor).

Tuturor acestor probleme li s-au c`utat solu]ii, fiind gåndite [i implementate oserie de programe urm`rind \mbun`t`]irea st`rii generale de s`n`tate apopula]iei, a copiilor \n mod special: programe na]ionale de imuniz`ri, elaborareacadrului legislativ de acordare a asisten]ei de s`n`tate public`, servicii medicale

32

S~N~TATE

gratuite pentru copii, educa]ia pentru s`n`tate. |ntr-un context mai larg, acestem`suri servesc \ndeplinirii Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului, asumate [ide ]ara noastr`; acestea urm`resc – cu referire la situa]ia concret` a copiilor– reducerea mortalit`]ii infantile [i a celei juvenile, reducerea inciden]eituberculozei, combaterea HIV/SIDA, \mbun`t`]irea s`n`t`]ii materne.

Indicatori relevan]i

Rata mortalit`]ii infantile9 se men]ine la un nivel ridicat10, de[i tendin]a manifes-tat` \n ultimii ani este una descendent`:

Figura 2.1 – Evolu]ia ratei mortalit`]ii infantile (la 1.000 n`scu]i vii)

Sursa: Institutul Na]ional de Statistic`, „Anuarul Statistic al Romåniei, 2003”.

Exist` disparit`]i semnificative \ntre jude]e, rata mortalit`]ii infantile variind \ntrevalori mai mici de 10‰ \n Bucure[ti [i Cluj [i valori de peste 23,9‰ n`scu]i-vii (\n jude]ele Ialomi]a, C`l`ra[i [i Constan]a). Peste valoarea medie na]ional`a ratei mortalit`]ii infantile se situeaz` jude]e din Moldova (Ia[i, Boto[ani,Neam], Vaslui, Bac`u [i Vrancea), parte din jude]ele din sudul ]`rii (Prahova,Giurgiu, Teleorman, Dolj [i Mehedin]i) [i jude]ul Alba.

De asemenea, rata mortalit`]ii infantile este mai ridicat` \n mediul rural (19,4‰)fa]` de mediul urban (13,7‰). Cauzele principale ale mortalit`]ii infantile suntbolile aparatului respirator [i afec]iunile perinatale.

9Rata mortalit`]ii infantile este definit` ca num`rul deceselor \nregistrate \n råndul copiilor cu vårsta sub 1 an.

10Rata mortalit`]ii infantile nu dep`[e[te 10‰ \n statele membre ale Uniunii Europene.

S~N~TATE

33

Figura 2.2 - Cauzele principale ale mortalit`]ii infantile

Sursa: Institutul Na]ional de Statistic`, „Anuarul Statistic al Romåniei, 2003”

Principalele cauze de deces ale copiilor cu vårsta \ntre 1 [i 4 ani au fostreprezentate \n anul 2003 de leziunile traumatice [i boli ale aparatului respirator(\mpreun`, acestea au cauzat mai mult de jum`tate dintre decese11).

Starea de s`n`tate a nou-n`scutului depinde [i de vårsta la na[tere a mamei,de greutatea copilului la na[tere [i rangul acestuia. Rata mortalit`]ii copiilor cuvårsta de pån` la 5 ani (mortalitatea primei copil`rii) este mai mare \n cazulmamelor tinere [i al nerespect`rii unei spa]ieri \n timp corespunz`toare ana[terilor.

Aceste observa]ii sunt confirmate de distribu]ia cazurilor de deces \n råndulcopiilor \n vårst` de sub 1 an: nou-n`scu]ii de rangul III reprezint` 21,2%, iarcei de rangul IV – 38,7%; \n cazul a 24,5% dintre cazurile de deces, vårstamamei era sub 20 de ani, iar \n alte 30,5% din cazuri era de peste 40 de ani12.

11Institutul Na]ional de Statistic` “Situa]ia demografic` a copiilor [i tinerior \n perioada 1990-2003”, 2004

12Institutul Na]ional de Statistic` “Analize demografice - Situa]ia demografic` a Romåniei \n anul 2003”, 2004

34

S~N~TATE

Num`rul cazurilor de lues (sifilis) congenital a crescut \n anul 2002 la 423, fiinddublu fa]` de valoarea \nregistrat` \n anul 2000 (198 cazuri). Acest faptreprezint` un argument \n plus al importan]ei s`n`t`]ii mamei pentru stareanou-n`scutului13.

Nivelul de [colarizare al mamei este, de asemenea, un factor de natur` socio-economic` \n func]ie de care rata mortalit`]ii infantile difer`, \ntre valoriinferioare mediei na]ionale (11,5‰ \n anul 2001 \n cazul mamelor cu studiisuperioare) [i valori de cåteva ori mai mari (36,3‰ \n cazul mamelor cu celmult [coal` primar`14).

Ultimii ani au cunoscut [i o cre[tere a inciden]ei TBC \n råndul copiilor: \nanul 2002 ponderea cazurilor noi \n råndul copiilor a fost de 45,6‰. Dincolode cre[terea cu 100% fa]` de valoarea \nregistrat` la mijlocul anilor ’90 (21‰\n anul 1995), semnifica]ia \ngrijor`toare a acestei valori deriv` [i din faptul c`ea reflect` o situa]ie precar` a st`rii de s`n`tate a copiilor, ca efect direct als`r`ciei15.

Cadrul legal [i institu]iile abilitate

Principalele acte normative:å Legea 100/1998 privind asisten]a de s`n`tate public`

Legea face referire la programele na]ionale de s`n`tate public`, \ntrecare [i Programul de s`n`tate a copilului [i familiei (urm`rind promovareametodelor moderne de contracep]ie, promovarea consulta]iei prenatale,promovarea sistemului de asisten]` medical` comunitar` [i promovarea al`pt`rii).å Ordinul nr. 809/2003 pentru adoptarea strategiei \n domeniul promov`rii

al`pt`rii, 2003 – 2012å Legea 321/2001 privind acordarea gratuit` de lapte praf pentru copii cu

vårste cuprinse \ntre 0-12 luni care nu beneficiaz` de lapte maternå Hot`rårea nr. 1485/2003 (cu modific`rile ulterioare) referitoare la apro

barea Contractului-cadru privind condi]iile acord`rii asisten]ei medicale \n cadrul sistemului de asigur`ri sociale de s`n`tate

å Ordinul 142/2004 al Ministerului S`n`t`]ii cu privire la aprobarea Contractului-cadru [i normelor metodologice privind condi]iile acord`rii asisten]ei medicale \n cadrul sistemului de asigur`ri sociale de s`n`tate

13Institutul pentru Ocrotirea Mamei [i Copilului, Bucure[ti

14Idem

15Idem

S~N~TATE

35

Institu]iile abilitate:

la nivel central: Ministerul S`n`t`]ii:

• elaborarea normelor de organizare [i func]ionare a unit`]ilor careasigur` asisten]a de s`n`tate public`;

• organizarea [i finan]area programelor na]ionale de s`n`tate public`;• acreditarea unit`]ilor sanitare \n domeniul asisten]ei de s`n`tate public`; • asigurarea condi]iilor de igien` \n unit`]i de \ngrijire a copiilor [i \n unit`]i

de \nv`]`månt;• elaborarea normelor privind evaluarea dezvolt`rii psihosomatice a copiilor

[i organizarea examin`rilor de bilan] al st`rii de s`n`tate;• elaborarea metodologiilor privind principiile de promovare a s`n`t`]ii [i

educa]iei pentru s`n`tate;

Casa Na]ional` de Asigur`ri de S`n`tate are ca principal obiectiv asigurareafunc]ion`rii unitare [i coordonate a sistemului de asigur`ri sociale de s`n`tatedin Romånia.

la nivel local:Direc]iile de s`n`tate public` jude]ene [i a municipiului Bucure[ti sunt unit`]idescentralizate ale Ministerului S`n`t`]ii, cu personalitate juridic`, reprezentåndautoritatea de s`n`tate public` la nivel local

Institute de s`n`tate public`|ntre domeniile \n care \[i desf`[oar` activitatea aceste institute, se num`rèpidemiologia, igiena alimentar` [i nutri]ia, igiena [colar`, promovarea s`n`t`]ii[i educa]ia pentru s`n`tate.

• Institutul de S`n`tate Public` “Prof. Dr. Leonida Georgescu” –Timi[oara (jude]ele Timi[, Arad, Cara[-Severin, Hunedoara)

• Institutul de S`n`tate Public` “Prof. Dr. Iuliu Moldovan” - Cluj-Napoca(jude]ele Alba, Bihor, Bistri]a-N`sùd, Cluj, Covasna, Harghita,Maramure[, Mure[, S`laj, Satu-Mare, Sibiu)

• Institutul de S`n`tate Public` – Ia[i (jude]ele Neam], Vaslui, Suceava,Ia[i, Boto[ani, Gala]i)

• Institutul de S`n`tate Public` – Bucure[ti (jude]ele Arge[: Brìla;Bra[ov; Buzù; C`l`ra[i; Constan]a; Dåmbovi]a; Dolj; Giurgiu; Gorj; Ilfov;Ialomi]a; Mehedin]i; Olt; Prahova; Teleorman; Tulcea; Vålcea [i municipiulBucure[ti)

• Casele de asigur`ri de s`n`tate jude]ene / a municipiului Bucure[ti

36

S~N~TATE

Progrese \nregistrate

Contractul-cadru [i normele metodologice privind condi]iile acord`rii asisten]eimedicale \n cadrul sistemului de asigur`ri sociale de s`n`tate prevede acordareaurm`toarelor servicii \n pachetul serviciilor medicale de baz`:3 supravegherea etapizat` pentru copiii cu vårsta cuprins` \ntre 0-1 an;3 controlul medical anual al copiilor de la 2 la 18 ani;3 servicii de planificare familial`;3 imuniz`ri, conform programului na]ional de imuniz`ri3 asisten]` medical` la domiciliu pentru copii \n vårst` de pån` la 1 an

afla]i \n tratament pentru afec]iuni acute grave ce nu permit deplasarea la cabinetul medical.

De asemenea, furnizorii de servicii medicale au obliga]ia s` \nscrie din oficiucopiii care nu au fost \nscri[i pe lista unui medic de familie, odat` cu primaconsulta]ie a copilului bolnav \n localitatea de domiciliu, sau dup` caz, dere[edin]` a acestuia. Este obligatorie [i \nscrierea pe listele de asigura]i acopiilor din centrele de plasament sau a celor proteja]i \n familiile substitutive(conform Hot`rårii de Guvern nr. 52/2005).

Copiii cu vårsta cuprins` \ntre 0-12 luni beneficiaz` de medicamente gratuite(f`r` plafonare cantitativ` [i valoric`).

Ultimii 5 ani au fost caracteriza]i de derularea unor programe de s`n`tate, careau inclus s`n`tatea copilului [i familiei ca domeniu distinct:

3 programe / subprograme de imunizare, prin care s-a urm`rit asigurareaprevenirii urm`toarelor boli cu implica]ii majore pentru s`n`tateacopilului: tuberculoza, hepatita B, poliomielita, difteria, tetanosul, tuseconvulsiv` sau rujeola.

Conform datelor din ultimul Raport al Dezvolt`ri Umane \n anul 2002 rataimuniz`rii copiilor cu vårsta de pån` la 1 an \mpotriva tuberculozei atingea 99%,iar cea de vaccinare anti-rujeol` era de 98%.3 programe / subprograme de supraveghere a st`rii de s`n`tate \n

colectivit`]i de copii [i adolescen]i, urm`rind evaluarea st`rii de s`n`tate[i a factorilor de risc \n vederea promov`rii s`n`t`]ii [i a preven]iei\mboln`virilor la copii [i tineri [i dotarea cabinetelor medicale [colare.Copiii (inclusiv copiii din institu]ii) au fost monitoriza]i cu privire la risculcomportamental.

3 programe / subprograme de promovare a planific`rii familiale [i deprotec]ie a st`rii de s`n`tate a femeii [i copilului, avånd drept scop:reducerea num`rului de sarcini nedorite [i implicit a morbidit`]ii [i

S~N~TATE

37

mortalit`]ii infantile [i materne; modificarea comportamentului igienico-sanitar a unor anumite categorii ale popula]iei (romi, popula]ia dinlocalit`]i izolate / defavorizate).

3 program / subprogram de promovarea a s`n`t`]ii [i educa]ia pentrus`n`tate, ale c`rui obiective sunt:

- utilizarea metodelor specifice promov`rii s`n`t`]ii [i educa]ieipentru s`n`tate \n vederea adopt`rii de c`tre popula]ia general` aunui stil de via]` s`n`tos; - modificarea comportamentului igienico-sanitar a unor grupuri maivulnerabile (romi, popula]ia din localit`]i izolate / defavorizate). Afost urm`rit` [i dezvoltarea unei re]ele de mediatori sanitari \ncomunit`]ile de romi.

|ncepånd cu anul 2003 se aplic` \n [coli programul na]ional „Educa]ie pentrus`n`tate \n [coala romåneasc`”.

3 programe / subprograme pentru profilaxia anemiei feriprive la copil [igravid`, prevenirea \ntårzierilor \n dezvoltarea neuropsihic` a copilului,profilaxia morbidit`]ii infantile datorate distrofiei la copii \ntre 0-1 anprin administrarea de lapte praf, sc`derea inciden]ei rahitismului lacopilul \ntre 0-3 ani

3 preven]ie stomatologic`, urm`rind: a) cre[terea cario-rezisten]ei la elevii din clasele I-IV, cu aplicareaconcomitent` a metodelor specifice promov`rii [i educa]iei pentrus`n`tate \n vederea adopt`rii de c`tre ace[tia a unui comportamentfavorabil s`n`t`]ii; b) sus]inerea activit`]ilor de preven]ie primar`, secundar` [i ter]iar`stomatologic` din unit`]ile clinice de \nv`]`månt stomatologic.

3 |nfiin]area \n perioada 2001 - 2004 a unui num`r de 265 centre depermanen]` pentru asisten]a medical` primar` \n zone izolate sau greuaccesibile [i a 103 unit`]i medico-sociale

Recomand`ri

7 \mbun`t`]irea monitoriz`rii s`n`t`]ii copilului [i oferirea de serviciimedicale gratuite c`tre categoriile cele mai defavorizate (familiile s`racecu copii, familiile din zonele rurale izolate, popula]ia roma, beneficiariide asisten]` social` sau ajutor social)

7 men]inerea gratuit`]ilor / sistemului compens`rilor pentru medicamentepentru anumite categorii sociale

7 programe speciale pentru mam` [i copil (\n perioada micii copil`rii)

S~N~TATE

7 continuarea [i dezvoltarea programelor de educa]ie pentru s`n`tate, dedobåndire a unor deprinderi pentru o via]` s`n`toas` \n [coli [i licee,dar [i \n råndul popula]iei adulte (p`rin]i, tinerele [i viitoarele mame)

7 continuarea derul`rii programelor de planificare familial`, urm`rind s`duc` la cre[terea gradului de utilizare a mijloacelor contraceptive

7 sus]inerea [i dezvoltarea re]elei de asisten]i medicali, de mediatorisanitari pentru comunit`]ile de romi

7 dezvoltarea programelor de informare [i educare destinate comunit`]ilors`race, cu o vulnerabilitate crescut`

7 cre[terea ponderii din bugetul de stat alocate pentru s`n`tate, astfel\ncåt s` se ajung` la valoarea de 6% - prev`zut` \n programul deguvernare pån` cel tårziu \n anul 2008

7 \mbun`t`]irea asisten]ei medicale locale [i a asisten]ei [colare7 cre[terea num`rului de asisten]i sociali din cadrul unit`]ilor sanitare7 extinderea unit`]ilor medico-sociale7 diminuarea / eliminarea disparit`]ilor \n supravegherea pre- [i postnatal`

a nou-n`scutului datorate situa]iei materiale a familiei.

Contacte:

Ministerul S`n`t`]iiAdresa: Strada Cristian Popi[teanu, nr. 1-3, sector 1, cod 010024, Bucure[tiTelefon: (021) 307 2500; (021) 307 2600Fax: (021) 314 1526http://www.ms.ro

Institutul pentru Ocrotirea Mamei [i Copilului „Alfred Rusescu”Adresa: Bd. Lacul Tei Nr.120, Sector 2, 72309 Bucure[ti Telefon: (021) 242 22 81; (021) 242 97 19 Fax: (021) 242 85 93; (021) 242 22 8

Societatea Na]ional` de Cruce Ro[ie din RomåniaAdresa: Strada Biserica Amzei nr. 29, Sector 1, 010393, Bucure[tiTelefon: (021) 212 98 55; (021) 212 98 54; 0726 194 795; 0741 035 501Fax: (021) 312 84 52E-mail: [email protected]: www.crucearosie.ro

Casa Na]ional` de Asigur`ri de S`n`tateAdresa: Calea C`l`ra[ilor 248, Bl. S19, Sector 3, Bucure[tiTelefon: (021) 302 62 00Tel verde: 0800 800 950

“ ... dorim s` schimb`m lumea, iar educa]ia este arma cea mai puternic`;

... vrem s` fim liberi, iar educa]ia \nseamn` libertate”elev, clasa a VI-a, Gala]i

EDUCA}IE

EDUCA}IE

41

Descrierea situa]iei

Domeniul educa]iei a fost caracterizat \n ultimii ani de o dinamic` accelerat`a procesului de reform`. Reforma \nv`]`måntului a devansat multe alte sectoare,dar efectele sale nu au fost \ntotdeauna cele scontate, m`surile luate fiinduneori lipsite de obiective coerente pentru \ntreg sistemul de \nv`]`månt.

Printre problemele cele mai importante care afecteaz` sistemul se num`r`subfinan]area (prin alocarea a mai pu]in de 4% din PIB \n ultimii 5 ani,comparativ cu o valoare medie de 6,5% \n ]`rile membre ale UE) [i instabilitateam`surilor adoptate de Ministerul Educa]iei [i Cercet`rii. Acestea au ca efecteo serie de alte probleme ce afecteaz` atåt cadrele didactice, cåt [i elevii:salarizarea nesatisf`c`toare a cadrelor didactice (avånd drept consecin]` ocolireadomeniului de c`tre tinerii absolven]i, o fluctua]ie sporit` a cadrelor didactice,devalorizarea [colii ca institu]ie), lipsa performan]ei [i incapacitatea sistemului de\nv`]`månt de a impune standarde pentru diferite activit`]i (predare, evaluareaelevilor).

|n acela[i timp, se constituie \n factor agravant al tuturor celor men]ionateanterior existen]a unei discrepan]e \nc` mari \ntre mediul urban [i mediul rural,manifestat` \n condi]iile existente \n [coli, rata de cuprindere [colar` sau ratade promovabilitate a diferitelor cicluri [colare, precum [i rata de participare \nnivelurile superioare de \nv`]`månt.

{coala, educa]ia – \n general, este dependent` [i puternic afectat` de situa]iasocial-economic` general`. Problema s`r`ciei r`måne acut` pentru multe familiicu copii. Chiar dac`, la nivel general, rata s`r`ciei urmeaz` o tendin]`descendent`, num`rul copiilor ([i al familiilor cu copii) afla]i \n stare de s`r`cieeste \n cre[tere. Aceasta conduce la rate crescute ale abandonului [colar (cudeplasarea prematur` a copiilor c`tre pia]a muncii, adesea \n condi]ii ilegale) [io valorizare sc`zut` a educa]iei \n råndul familiilor care \ntåmpin` probleme denatur` socio-economic`.

|n lipsa unor m`suri adecvate, acestea pot conduce la o perpetuare pe termenlung a st`rii de s`r`cie, prin crearea unui cerc vicios s`r`cie – educa]iesc`zut`/lips` educa]ie – s`r`cie (conform datelor furnizate de Comisia Na]ional`pentru Statistic` rata s`r`ciei este de circa 5% \n råndul persoanelor cu studiisuperioare [i atinge 50% \n råndul celor cu educa]ie primar` sau f`r` educa]ie).

42

EDUCA}IE


Rata de cuprindere \n \nv`]`månt a popula]iei de vårst` [colar` se prezenta \nanul 2002 astfel:

Figura 3.1 – Rata de participare [colar` pe grupe de vårst`


|n general, din analiza tendin]ei \nregistrate \n ultimii ani, se poate vorbi despremen]inerea unei rate relativ sc`zute a particip`rii [colare \n råndul adolescen]ilor(grupa de vårst` 15 – 18 ani), \n special – b`ie]i. |n acela[i timp, gradul decuprindere \n råndul popula]iei pre[colare este \n continuare redus (oscilånd \njurul valorii de 70% - 75%).

|nv`]`måntul special este reprezentat printr-un num`r de 207 unit`]i de\nv`]`månt, \n care \nva]` 41.313 elevi, sub \ndrumarea a 8.575 cadre didactice.

Perioada scurs` de la \nceputul anilor ’90 este caracterizat` de o cre[tereconstant` a num`rului de persoane cuprinse \ntr-o form` superioar` de\nv`]`månt. Astfel, \n decurs de 15 ani, num`rul studen]ilor s-a triplat, crescåndde la 192.810 \n anul universitar 1990/1991 la 596.297 \n anul 2002/2003. Dac`,luat ca atare, acest fapt reprezint` un element pozitiv, pe ansamblul societ`]iiel este un indicator al polariz`rii educa]ionale, datorit` diminu`rii particip`rii[colare \n råndul copiilor provenind din medii s`race/defavorizate.

EDUCA}IE

43

Figura 3.2 – Evolu]ia gradului de cuprindere [colar` pe grupe de vårst`


Principalele acte normative:å Legea \nv`]`måntului nr. 84/1995, modificat` [i completat` de Legea nr.

354/2004å Legea 441/2003 privind ratificarea Acordului de \mprumut dintre

Romånia [i Banca Interna]ional` pentru Reconstruc]ie [i Dezvoltarepentru finan]area Proiectului privind \nv`]`måntul rural

å Ordin nr. 5379/2004, privind Metodologia de organizare [i func]ionarea serviciilor educa]ionale prin cadre didactice de sprijin/itinerante pentrucopiii cu cerin]e educative speciale, [colariza]i \n \nv`]`måntul de mas`

å Hot`rårea nr. 1488/2004 privind aprobarea criteriilor [i a cuantumuluisprijinului financiar ce se acord` elevilor \n cadrul Programului na]ionalde protec]ie social` “Bani de liceu”

44

EDUCA}IE

å Ordinul nr. 4730/2004 – Anexa II: introducerea disciplinei op]ionale„Cultura Civic`” \n aria curricular` „Om [i societate” \n ciclul gimnazial[i licee

Institu]iile abilitate:la nivel central:

Ministerul Educa]iei [i Cercet`rii (prin direc]iile [i serviciile specializate)desf`[oar` activit`]i de organizare, coordonare [i evaluare la nivel na]ional:

• elaboreaz` propuneri de planuri de \nv`]`månt, programe [colare,proiecte de acte normative, regulamente, metodologii de organizare aconcursurilor [i examenelor

• aprob` planuri de \nv`]`månt [i programe [colare;

la nivel local:

Inspectoratele [colare jude]ene / Inspectoratul [colar al MunicipiuluiBucure[ti – institu]ii afiliate Ministerului Educa]iei [i Cercet`rii, cu rolul decoordonare inter-institu]ional` [i comunicare strategic` \ntre Ministerul Educa]ieiNa]ionale [i unit`]ile de \nv`]`månt


3 |n general, se poate vorbi despre existen]a unei evolu]ii ascendente agradului de cuprindere \n \nv`]`månt \n ultimii ani:

3 Au fost elaborate programe speciale destinate popula]iei de etnie rom`,pentru prevenirea [i combaterea discrimin`rii [i marginaliz`rii acesteia:

• Programul na]ional multianual pentru formarea cadrelor didactice neromecare lucreaz` cu elevi [i copii romi

• Alocarea anual` de c`tre Minister de locuri distincte pentru copiii romila admiterea \n licee [i [coli de arte [i meserii / facult`]i

• Finan]area de c`tre inspectoratele [colare jude]ene a unui num`r de 300de catedre de limba [i istoria romilor, pentru tinerii romi care predauaceste discipline \n [coli

• Elaborarea de programe [colare de limba romani, de istoria [i tradi]iileromilor.

3 A fost elaborat` o strategie pentru \nv`]`måntul superior romånesc peperioada 2002-2010

3 Implementarea Proiectului pentru \nv`]`måntul rural (cu derulare peperioada 2003 - 2009), finan]at de Banca Mondial`, Guvernul Romåniei[i comunit`]ile locale

EDUCA}IE

45

Figura 3.3 – Evolu]ia gradului de cuprindere \n \nv`]`månt a popula]iei de vårst` [colar`

M`suri menite s` \mbun`t`]easc` participarea [colar`:

3 Sprijinirea financiar` a elevilor de liceu provenind din familii cu veniturimodeste: Prin Hot`rårea de Guvern nr. 1488/2004 se aprob` criteriile[i cuantumul sprijinului financiar care se acord` elevilor \n cadrulProgramului na]ional de protec]ie social` „Bani de liceu”

3 Programul „Cornul [i laptele”, pe baza Ordonan]ei de urgen]` aGuvernului nr. 96/2002 (cu modific`rile ulterioare), privind acordarea deproduse lactate [i de panifica]ie pentru elevii din clasele I-IV din\nv`]`måntul de stat, apreciat a fi avut un impact puternic asupraparticip`rii [colare.

3 Programul “A doua [ans`” (debutat experimental \n perioada 1999-2002,ca proiect pilot \ntr-un num`r de 11 [coli din 6 jude]e [i municipiulBucure[ti): sprijinirea tinerilor cu vårste \ntre 14-25 ani pentrucompletarea educa]iei de baz`, astfel \ncåt s` poat` sus]ine examenul decapacitate [i \n paralel preg`tirea lor pentru o meserie corespunz`toare[colii de ucenici. Beneficiari: 350 tineri

46

EDUCA}IE

M`suri menite s` faciliteze accesul [colilor la tehnologia informatic`:

3 Web hosting gratuit pentru scoli si licee - oferit de portalul educa]ionalSEI, (http://scoli.edu.ro/, respectiv http://licee.edu.ro/). Scopul acestuiserviciu este acela de a \ncuraja unit`]ile de \nv`]`månt s` devin`furnizori de informa]ie pe Internet [i s` formeze o comunitate WEB aunit`]ilor de \nv`]`månt \n care s` se dezvolte comunicarea [icolaborarea \n proiecte educa]ionale.

3 Dotarea [colilor [i liceelor cu echipamente hardware [i conectarea lorla Internet prin programul SEI (Sistemul Educa]ional Informatizat):programul a \nceput \n anul 2001, fiind derulate pån` la acest momenttrei faze. Situa]ia actual` arat` c` pu]in peste 1.300 de unit`]i [colaredin \ntreaga ]ar` au \n dotare echipamente informatice, acesteareprezentånd numai un sfert din num`rul total al unit`]ilor de \nv`]`måntpre-universitar existente.

Recomand`ri:

7 Considerarea \nv`]`måntului ca prioritate na]ional`, alocarea a 6% dinPIB pentru educa]ie;

7 Stabilirea unei politici educa]ionale [i a unor obiective pe termen mediu[i lung care s` conduc` la o mai mare stabilitate [i coeren]` a m`surilor\ntreprinse;

7 Asigurarea unei educa]ii de calitate pentru to]i copiii:7 Diminuarea diferen]elor existente \ntre unit`]ile de \nv`]`månt, a

polariz`rii educa]ionale [i profesionale;7 Continuarea m`surilor de \mbun`t`]ire a particip`rii [colare, prin

sprijinirea direct` a copiilor [i familiilor care se confrunt` cu dificult`]ide natur` economic` sau probleme sociale;

7 Facilitarea accesului la unit`]ile de \nv`]`månt pentru copiii din zonelerurale \ndep`rtate / izolate;

7 Reabilitarea [colilor, asigurarea condi]iilor igienico-sanitare [i de confortadecvate procesului educativ;

7 Asigurarea unui proces educativ de calitate [i a unor modalit`]i demonitorizare a acestuia (prin stabilirea unor standarde sau evaluareaperforman]elor elevilor [i profesorilor);

7 Continuarea programelor de reintegrare [colar` pentru copiii caremuncesc / copiii care au abandonat [coala;

EDUCA}IE

47

7 Dezvoltarea proiectelor [i a programelor de educa]ie pentru s`n`tate /deprinderi pentru o via]` independent` / drepturi [i libert`]i \ntr-osocietate democratic`;

7 O mai mare flexibilitate a programelor [colare, introducerea unui num`rmai mare de activit`]i extra-curriculare

Contacte:

Ministerul Educa]iei [i Cercet`rii Adresa: Strada General Berthelot nr. 28-30, Sector 1, 010174, Bucure[ti Telefon: (021) 310 43 20; (021) 314 26 80http://www.edu.ro

“Am crezut c` nu voi mai putea cre[te \n familia mea;al`turi de mama, de tata [i de fra]ii mei!”

b`iat, 15 ani, Bucure[ti

COPIII DIN INSTITU}II


51


Dificult`]ile \ntåmpinate de c`tre familiile cu copii \n perioada de tranzi]ie, dar[i protec]ia social` redus` practicat` la nivelul politicilor sociale de suport acopilului [i familiei, au avut drept consecin]` men]inerea relativ constant` anum`rului de copii afla]i sub protec]ia statului (aproximativ 80.000 de copii).

Sistemul de protec]ie a copilului aflat \n dificultate a cunoscut multetransform`ri \n ultimii 15 ani, mai ales \n plan legislativ. |ncepånd cu anul 2001s-a trecut la un program intens de dezinstitu]ionalizare a copiilor cuprin[i \ninstitu]ii de ocrotire. Astfel, \n 2004 aproximativ 60% dintre copiii afla]i \ndificultate beneficiau de forme alternative de \ngrijire: reintegrare \n familiaextins`, plasare la familii substitutive sau apartamente sociale. De[i cre[terearapid` a ponderii copiilor afla]i \n forme alternative de protec]ie reprezint` unindicator cantitativ pozitiv, trebuie avut` \n vedere [i calitatea \ngrijirii \n cadrulacestor forme alternative. Pån` \n prezent nu a fost f`cut` public` o evaluarea acestor servicii.

Peste 30.000 de copii se afl` \nc` \n centre de plasament, mai bine de jum`tatedintre ace[tia avånd vårsta peste 14 ani. |ngrijor`rile legate de num`rul marede copii din sistemul reziden]ial de protec]ie se refer` la capacitatea acestorinstitu]ii de a oferi un mediu propice dezvolt`rii armonioase a unui copil [i dea crea oportunit`]i reale de reintegrare social` dup` p`r`sirea institu]iei. Lipsamodelului familial are mari influen]e asupra copiilor ocroti]i \n centrele deplasament: probleme de socializare, lipsa deprinderilor de via]` independent`,probleme de ata[ament emo]ional etc. |n plus, au fost semnalate cazuri deabuzuri asupra copiilor institu]ionaliza]i, acestea fiind s`vår[ite atåt de personalcåt [i de ceilal]i copii afla]i \n centrele de plasament.

|n ceea ce prive[te m`sura adop]iei, noul pachet legislativ nu mai permiterealizarea adop]iilor interna]ionale decåt \n cazul bunicilor. Din p`cate sistemuladop]iilor na]ionale este prea pu]in dezvoltat pentru a r`spunde intr`rilor \nsistemul de protec]ie.

Prevenirea institu]ionaliz`rii copiilor a fost abordat` din prisma ajutor`rii familieipentru o anumit` perioad` cu bani sau produse.16 Din p`cate o astfel deabordare nu a avut efectele scontate, familiile care au beneficiat de acesteprograme nedezvoltåndu-[i capacitatea de a fi independente economic. De altfel,datele furnizate de recens`måntul copiilor institu]ionaliza]i arat` c` doar 5%dintre copiii afla]i \n centrele de plasament intraser` \n sistem strict din motive

16Reforma \n sistemul de protec]ie a copilului \n Romånia”, UNICEF, ANPCA, 2004

52


economice. |n cele mai multe cazuri, cauzele institu]ionaliz`rii erau multiple [iimplicau [i o problem` de s`n`tate. Totu[i, trebuie men]ionat` s`r`cia ca unfactor ce agraveaz` problemele existente la nivelul familiei. Astfel, serviciile deprevenire ar trebui s` se concentreze pe consilierea familiei astfel \ncåt s`devin` capabil` s` r`spund` nevoilor copilului, dar [i pe dezvoltarea capacit`]ilorp`rin]ilor de a se autosus]ine.

|n ceea ce prive[te abandonul copilului la na[tere, datele statistice arat` c`fenomenul are \nc` o amploare \ngrijor`toare. Un studiu realizat de UNICEF17

privind abandonul copilului, relev` faptul c` mamele ce \[i abandoneaz` copiiiau un statut socio-economic foarte sc`zut (80% dintre mamele care [i-auabandonat copiii), 42% erau analfabete [i aveau o vårst` foarte tån`r` (28% sub20 de ani la na[terea copilului). |n plus, sistemul de s`n`tate nu este preg`tits` r`spund` unor astfel de probleme, iar cooperarea cu sistemul de asisten]`social` nu este eficient`.


Conform celor mai recente date publicate de Autoritatea Na]ional` pentruProtec]ia Drepturilor Copilului,18 \n Romånia sunt aproximativ 5.000.000 de copii(cu vårsta pån` la 18 ani), dintre care 2,2% se afl` \n eviden]a Serviciilor PubliceSpecializate.

La 31 decembrie 2004 erau \nregistra]i un num`r de 82.918 copii \n institu]iisau familii substitutive:

Figura 4.1. / Distribu]ia copiilor proteja]i

Raportul copil/adult \n centrele de plasament publice este de 1: 6.|n ceea ce prive[te distribu]ia pe grupe de vårst` a copiilor afla]i \n institu]ii,se remarc` ponderea de]inut` de centrele de plasament private \n protec]iacopiilor pre[colari (circa o treime din ace[tia) [i a celor din \nv`]`måntul primar

17Estim`ri UNICEF - “Situa]ia abandonului copiilor \n Romånia – un \ndemn pentru preven]ie [i aplicarea solu]iilorna]ionale”, Conferin]` de pres`, martie 2005

18“Buletinul Informativ nr. 4/2004”, http://www.copii.ro/bi.htm


53

(25,9% dintre copiii institu]ionaliza]i \n vårst` de 7 – 9 ani). |n general, r`månpreponderente centrele de plasament publice, care cuprind 83,6% din totalulcopiilor institu]ionaliza]i, indiferent de vårsta acestora:

Tabel 4.1 - Num`rul copiilor afla]i \n centre de plasament,pe grupe de vårst`

Rata abandonului \n 2004:19

• 1,8% dintre copiii n`scu]i ( estimativ - 4.000 \n 2004) sunt abandona]i\n maternit`]i

• 1,5% dintre copiii interna]i \n spitale [i sec]ii pediatrice (estimativ 5.000de copii \n 2004)

Num`r adop]ii na]ionale:• \n perioada ianuarie – decembrie 2004: 1.422• \n perioada noiembrie 2002 – decembrie 2004: 3.039

Num`rul centrelor de plasament func]ionale la 30 decembrie 2004: 1.369• centre de plasament publice: 983 (788 \n mediul urban, 195 \n mediul rural)• centre de plasament private: 386 (265 \n mediul urban, 121 \n mediul rural)


Principalele acte normative:

å Legea 272/2004 privind protec]ia [i promovarea drepturilor copiluluiå Legea 111/2004 pentru modificarea Legii nr. 326/2003 privind drepturile

de care beneficiaz` copiii [i tinerii ocroti]i de serviciile publicespecializate pentru protec]ia copilului, mamele protejate \n centre

19Estim`ri UNICEF - “Situa]ia abandonului copiilor \n Romånia – un \ndemn pentru preven]ie [i aplicarea solu]iilorna]ionale”, Conferin]` de pres`, martie 2005

54


maternale, precum [i copiii \ncredin]a]i sau da]i \n plasament la asisten]imaternali profesioni[ti

å Hot`rårea 1438 (02/09/2004) – Anexa nr. 1: Regulament-cadru deorganizare [i func]ionare a serviciilor de tip reziden]ial

å Ordinul nr. 89/2004: standardele minime obligatorii privind centrul deprimire \n regim de urgen]` pentru copilul abuzat, neglijat [i exploatat

å Ordinul nr. 69/2004 pentru aprobarea standardelor minime obligatoriiprivind managementul de caz \n domeniul protec]iei copilului

å Ordinul nr. 27/2004 pentru aprobarea standardelor minime obligatoriiprivind serviciile pentru protec]ia copilului de tip reziden]ial pentru copiiicu dizabilit`]i

å Ordinul 6/2004 referitor la standardele minime obligatorii privind centrulde preg`tire [i sprijinire a reintegr`rii sau integr`rii copilului \n familie

Servicii de tip reziden]ial:• centre de plasament• centre de primire a copilului \n regim de urgen]`• centre maternale• case de tip familial

Beneficiarii serviciilor de tip reziden]ial (conform art. 4, HG 1438/2004):

a) copiii separa]i, temporar sau definitiv, de p`rin]ii lor, ca urmare astabilirii, \n condi]iile legii, a m`surii plasamentului \n acest tip deserviciu;

b) copiii pentru care a fost dispus, \n condi]iile legii, plasamentul \n regimde urgen]`;

c) tinerii care au \mplinit vårsta de 18 ani [i care beneficiaz`, \n condi]iilelegii, de protec]ie special`;

d) cuplurile p`rinte/reprezentant legal - copil, \n situa]ia constat`rii risculuide abandon al copilului din motive neimputabile p`rintelui / reprezen-tantului legal sau \n situa]ia includerii acestuia \ntr-un program derestabilire a leg`turilor familiale;

e) copiii ne\nso]i]i de c`tre p`rin]i sau de alt reprezentant legal, caresolicit` o form` de protec]ie \n condi]iile reglement`rilor legale privindstatutul [i regimul refugia]ilor.

Accesul la serviciile de tip reziden]ial se face (conform art. 5, HG 1438/2004)\n baza:

a) m`surilor de plasament dispuse \n condi]iile legii de c`tre comisiilepentru protec]ia copilului sau instan]a judec`toreasc`;


55

b) dispozi]iilor de plasament \n regim de urgen]`, emise de c`tre directoruldirec]iei generale de asisten]` social` [i protec]ia copilului sau de c`treinstan]a judec`toreasc`;

c) dispozi]iei de admitere a cuplului mam`-copil \n cadrul centruluimaternal, emis` de organele de conducere ale persoanei juridice \nstructura c`reia func]ioneaz` acest tip de serviciu, precum [i contractuluide reziden]` a mamei.

(2) Contractul de reziden]` reprezint` conven]ia \ncheiat` \ntre mam` [iorganele de conducere ale persoanei juridice \n structura c`reia func]ioneaz`centrul maternal, care reglementeaz` obiectivele interven]iei, drepturile [iobliga]iile p`r]ilor, condi]iile [i modul de \ncetare a acord`rii serviciului, precum[i perioada pe care se acord` acesta.

(3) Contractul prev`zut la alin. (2) se \ncheie pe o perioad` de maximum12 luni.

Serviciile oferite (conform art. 6, HG 1438/2004):a) cazare, hran`, condi]ii igienico-sanitare necesare; b) asisten]` medical`; c) protec]ie [i asisten]` \n cunoa[terea [i exercitarea drepturilor lor; d) accesul beneficiarilor la educa]ie, informare, cultur`; e) dezvoltarea rela]iilor cu comunitatea; f ) realizarea obiectivelor cuprinse \n planul individualizat de protec]ie;

Institu]ii la nivel centralAutoritatea Na]ional` pentru Protec]ia Dreptului Copilului

• monitorizeaz` respectarea drepturilor copilului• coordoneaz` [i controleaz` activitatea de protec]ie [i promovare a

drepturilor copilului

Institu]ii la nivel local (subordonate administra]iei publice locale):Comisia pentru protec]ia copilului

• stabile[te m`suri de protec]ie social` a copilului, \n condi]iile legii• reevalueaz` periodic hot`rårile privind m`surile de protec]ie• solu]ioneaz` plångerile adresate de copii, \n m`sura \n care solu]ionarea

acestora nu este stabilit` de lege \n competen]a altor institu]ii;Direc]ia General` de Asisten]` Social` [i Protec]ia Copilului

• propune stabilirea unei m`suri de protec]ie special`; • monitorizeaz` trimestrial activit`]ile de aplicare a hot`rårilor de instituire

a m`surilor de protec]ie special` a copilului; • monitorizeaz` familiile [i persoanele care au primit \n plasament copii,

pe toat` durata acestei m`suri;

56


• acord` asisten]` [i sprijin p`rin]ilor copilului separat de familie, \nvederea reintegr`rii acestuia \n mediul s`u familial;

• reevalueaz`, cel pu]in o dat` la 3 luni [i ori de cåte ori este cazul,\mprejur`rile care au stat la baza stabilirii m`surilor de protec]ie special`[i propune, dup` caz, men]inerea, modificarea sau \ncetarea acestora;

• \ndepline[te demersurile vizånd deschiderea procedurii adop]iei internepentru copiii afla]i \n eviden]a sa;

• monitorizeaz` evolu]ia copiilor adopta]i, precum [i a rela]iilor dintreace[tia [i p`rin]ii lor adoptivi; sprijin` p`rin]ii adoptivi ai copilului \n\ndeplinirea obliga]iei de a-l informa pe acesta c` este adoptat, de \ndat`ce vårsta [i gradul de maturitate ale copilului o permit;


|n urma demar`rii programului guvernamental de dezinstitu]ionalizare a copiilor,ini]iat \n anul 2001 s-au \nregistrat urm`toarele rezultate:20

3 |nchiderea a 161 de institu]ii de tip vechi (centre de plasament, fosteinternate ale [colilor speciale, foste c`mine spital, institu]ii transferate dela Ministerul S`n`t`]ii) pan` la sfår[itul lunii februarie 2004

3 Sc`derea num`rului de copii proteja]i \n centre de tip reziden]ial de la[i implicit cre[terea num`rului copiilor proteja]i \n familiile substitutive(asisten]i maternali, rude pana la gradul IV inclusiv) precum [i a celorreintegra]i \n familie

3 Deschiderea, pån` la sfår[itul anului 2004 a 254 de case [i a 318 deapartamente unde copiii beneficiaz` de protec]ie de tip familial

3 Cre[terea num`rului de servicii alternative [i a num`rului de asisten]imaternali profesioni[ti.

Autoritatea Na]ional` pentru Protec]ia Copilului [i Adop]ie a ac]ionat cuprioritate pentru reforma cadrului legislativ, reforma institu]ional` (crearea unuisistem de acreditare [i inspec]ie a serviciilor de protec]ie a copilului), derulåndsi interven]ii specifice precum integrarea socio-profesionala a tinerilor carep`r`sesc sistemul de protec]ie.

Totodat` au fost derulate programe cu finan]are extern`21 care au urm`ritcrearea unui sistem de inspec]ie a serviciilor de protec]ie a copiilor,implementarea unui sistem de management al performan]ei, elaborarea si

20Raportul Guvernului Romåniei asupra progreselor \nregistrate \n preg`tirea pentru aderarea la Uniunea European`,iunie 2004, pg. 79

21Programul „Proiect de reform` a sistemului de protec]ia a copilului: 1999-2001”, finan]at de BIRD, BDCE [i al]idonatori; Programele Phare RO 9905.02, RO 014.01 [i RO 2002/000-586.01.01; Programul de asisten]a• tehnic`britanic` (DFID); Parteneriatul romåno-american \n domeniul protec]ei copilului 2001-2005


57

implementarea de standarde obligatorii privind func]ionarea serviciilor pentruprotec]ia copiilor de tip reziden]ial, formarea personalului din sistemul deprotec]ie a copilului, cre[terea gradului de profesionalizare a resurselor umaneimplicate.

|n cadrul Programului PHARE RO 01404.01 a fost desf`[urat` campania decon[tientizare public` pentru prevenirea abandonului [i institu]ionaliz`rii copiilor„Casa de Copii nu e acas`”.

Recomand`ri:

7 Dezvoltarea de politici eficiente de sus]inere a familiilor cu copii, \nvederea prevenirii abandonului;

7 |mbun`t`]irea condi]iilor de via]` din institu]iile de protec]ie a copiluluide tip reziden]ial [i monitorizarea permanent` a acestora;

7 Programe de dezvoltare a deprinderilor de via]` independent` a copiilordin institu]ii;

7 Reducerea num`rului de copii pe institu]ie;7 |ncurajarea adop]iilor na]ionale [i simplificarea procedurilor de adop]ie;7 Asigurarea [i \ncurajarea particip`rii copiilor din institu]ii la deciziile ce

le afecteaz` via]a;7 |mbun`t`]irea preg`tirii profesionale a personalului; schimbarea atitudinii

personalului fa]` de copiii asista]i, tratarea acestora ca personalit`]idistincte;

7 |mbun`t`]irea serviciilor de integrare social` a copiilor care p`r`sescsistemul reziden]ial de \ngrijire precum [i monitorizarea evolu]ieiacestora;

7 Protec]ia drepturilor copilului, implicit luarea de m`suri de combatere[i prevenire a abuzului \n institu]ii;

7 Men]inerea [i stimularea rela]iilor p`rin]i-copii;7 Sprijinirea formelor alternative de protec]ie de tip familial astfel \ncåt

plasamentul copiilor \n institu]ii s` constituie o m`sur` ultim` [i temporar`.

Contacte:

Autoritatea Na]ional` pentru Protec]ia Drepturilor CopiluluiAdresa: Bd. Gh. Magheru nr.7, sector 1, Bucure[tiTel: (021) 310 07 90; (021) 310 07 89Fax: (021) 312 74 74

„Eu fac parte din categoria romilor [i nu-mi este ru[ine, deoarece \n råndul romilor am \ntålnit multe persoane

care poart` cu cinste numele de rom”b`iat, 16 ani, Lupeni

COPIII ROMI

COPIII ROMI

61


Conform propriei identific`ri la ultimul recens`månt, 535.140 persoane apar]inetniei rome, situåndu-se pe locul doi ca minoritate dup` maghiari, adic` 2,5%din popula]ie. Un studiu realizat de Institutul de Cercetare a Calit`]ii Vie]ii22

estima \n 1998 popula]ia roma la aproape 1.500.000 de persoane. |ntrucåt nuputem opera decåt cu date oficiale, ne vom limita la num`rul de 535.140persoane.

Situa]ia romilor \i plaseaz` \ntr-una dintre categoriile cele mai defavorizate dinRomånia. Ca urmare a standardului sc`zut de via]`, a lipsurilor generalizate(locuin]`, facilit`]i, alimenta]ie deficitar`, asisten]` medical` precar`), starea des`n`tate este inferioar` restului popula]iei [i durata de via]` mai mic`. Multefamilii locuiesc \n \nc`peri insalubre, f`r` electricitate, ap`, c`ldur`, \n unelecazuri chiar 6-10 persoane \n aceea[i camer`. Se \ntålnesc frecvent avitaminoze,distrofie, rahitism, deficit staturo-ponderal, intoxica]ii alimentare.

O problem` special` [i specific` este faptul c` propor]ia copiilor n`scu]i demame foarte tinere este foarte mare: 37% dintre copii apar]in unor mame carenu au \mplinit 18 ani. Tradi]ia privind c`s`toria fetelor la o vårst` mic`constituie un factor de risc pentru acestea [i pentru copiii lor.Nesupravegherea medical` a gravidelor [i a copiilor face ca mortalitatea infantil`s` fie foarte ridicat` \n råndul romilor.

Studiile realizate, dar [i experien]a practic` acumulat` de-a lungul anilor arat`c` exist` o serie de factori care restrång accesul copiilor romi la drepturilelor, a[a cum sunt prev`zute \n Conven]ia ONU), \n principal la educa]ie:

• s`r`cia, care nu este specific` doar romilor, dar o mare majoritatedintre ace[tia tr`iesc \n cea mai crunt` s`r`cie, iar educa]ia presupunemulte cheltuieli pentru familie (\mbr`c`minte, \nc`l]`minte, hran`,rechizite, transport etc.);

• folosirea muncii copilului, mul]i copii romi fiind nevoi]i s` munceasc`de foarte mici pentru a-[i asigura hrana zilnic` pentru ei [i familii;

• nivelul sc`zut de preg`tire al p`rin]ilor care nu-i pot ajuta pe ace[tiala lec]ii acas` [i nici nu realizeaz` c` [coala poate fi o investi]ie deviitor pentru copiii lor;

• lipsa motiva]iei pentru \nv`]`tur` datorit` num`rului mic de locuri demunc` pentru absolven]i;

22“Suportul social pentru popula]ia de romi – Analiza problemelor sociale: direc]ii de ac]iune”, Guvernul Romåniei,Comisia Anti-S`r`cie [i Promovarea Incluziunii Sociale (CASPIS), http://www.caspis.ro/pagini/ro/studii.php

62

COPIII ROMI

• nivelul sc`zut al instruc]iei, datorit` unor cadre didactice necalificate, asitua]iei [colilor – localuri vechi, \n zone s`race, neatractive nici pentrucopii nici pentru cadre didactice;

• unele tradi]ii culturale ale familiilor rome;• bariere lingvistice pentru vorbitorii nativi de limba romani; • discriminarea din partea p`rin]ilor [i elevilor ne-romi, uneori chiar a

cadrelor didactice;• Necuprinderea \n programe educative pre[colare a copiilor• Nu pe ultimul loc este lipsa educa]iei multiculturale.

La acesta contribuie [i calitatea sc`zut` a educa]iei care se face \n unele [colicu popula]ie roma numeroas`, \ntrucåt, aflåndu-se \n zone m`rgina[e [i s`race,cadrele didactice calificate ezit` sau refuz` s` predea \n aceste [coli. Astfel, de[isegregarea nu este o politic`, exist` [coli segregate, deoarece atåt profesoriicåt [i copiii majoritari le ocolesc sau le p`r`sesc. Exist` [i situa]ii de discrimi-nare pe considerente etnice care nu fac decåt s` gr`beasc` abandonarea [coliide c`tre copiii romi.

Educa]ia este cheia schimb`rii situa]iei popula]iei rome, condi]ie pentruasigurarea unui viitor mai bun acestora. De aici interesul special acordat acestuidomeniu.

Strategia Guvernamental` privind \mbun`t`]irea situa]iei romilor (2001) prevedenumeroase m`suri care ar conduce la schimb`ri \n situa]ia romilor, dar nefiindsus]inut` corespunz`tor din punct de vedere financiar, ea nu a putut fiimplementat` \n totalitate.


Datele de la recens`måntul din 2002 arat` c` 194.422 persoane erau copii cuvårsta sub 14 ani, ace[tia reprezentånd 36% din totalul popula]iei de etnie roma. De asemenea, 68.124 aveau vårste cuprinse \ntre 15-19 ani. Conform datelor cuprinse \ntr-un studiu realizat de CASPIS23, romii tr`iesc \ntr-un grad de s`r`cie de 5 ori mai ridicat decåt \n cazul popula]iei majoritare:

Tabel 5.1 - Rata s`r`ciei \n func]ie de etnie (2001)

23“Suportul social pentru popula]ia de romi – Analiza problemelor sociale: direc]ii de ac]iune”, Guvernul Romåniei,Comisia Anti-S`r`cie [i Promovarea Incluziunii Sociale (CASPIS), http://www.caspis.ro/pagini/ro/studii.php

COPIII ROMI

63

Mortalitatea infantil`, mai ridicat` \n Romånia decåt \n celelalte state europene,\nregistreaz` cote \ngrijor`toare \n cazul copiilor romi24:

Tabel 5.2 - Rata mortalit`]ii infantile [i la grupa de vårst` 1-4 ani \n func]iede etnie (calcule f`cute pe intervalul 1994-1999)

Accesul copiilor romi la educa]ie a sc`zut \ngrijor`tor dup` 1989. Astfel, \n199825, 17,3% din copiii romi cu vårste cuprinse \ntre 7 [i 16 ani nu au fostniciodat` la [coal` [i 11,6% au abandonat-o \nainte de finalizarea \nv`]`måntuluiobligatoriu.

Practic, mai mult de 38% dintre romi sunt analfabe]i, chiar dac` au urmat unnum`r de clase26. Foarte pu]ini copii romi urmeaz` \nv`]`måntul pre-[colar, iaracest fapt se reflect` \n dificult`]ile pe care ace[tia le \ntåmpin` \n [coal` \n ar`spunde cerin]elor acesteia [i de a se integra, ceea ce conduce mai tårziu laabsenteism [i abandon [colar.

Statisticile Ministerului Educa]iei [i Cercet`rii arat` c`, la nivelul anului 2003existau 158.128 copii romi \nscri[i \n diverse grade de \nv`]`månt:27

3 19.597 – \n gr`dini]e 3 74.858 – \n clasele 1-43 53.834 – clasele 5-83 9.839 – \n clasele 9-12Se observ` descre[terea num`rului de elevi cu cåt cre[te nivelul [colii, mai alesla nivelul \nv`]`måntului secundar, \nregistråndu-se o rat` ridicat` a abandonului,\n special \n råndul fetelor.

M`surile stimulatoare luate de Ministerul Educa]iei [i Cercet`rii [i sprijinulacordat de c`tre organiza]iile neguvernamentale prin diverse proiecte, potcontribui la men]inerea copiilor \n [coal` pentru un num`r sporit de ani [iasigurarea bazei pentru formarea profesional` ulterioar`.

24idem

25idem

26Raport la \ntålnirea de lucru a ONG-urilor Roma din Romånia, Noiembrie 2004

27Dac` lu`m \n calcul numai faptul c` fiecare copil rom are doi p`rin]i [i cel pu]in doi-trei fra]i, popula]ia rom` arajunge la circa 800.000

64

COPIII ROMI

Cadrul legal [i institu]iile abilitate:

Principalele acte normative:å Legea \nv`]`måntului nr. 84/1995 revizuit` \n iulie 2003å Strategia privind \mbun`t`]irea situa]iei romilor, aprobat` prin HG

430/2001å Hot`rårea Guvernului nr. 1703/2004 privind organizarea [i func]ionarea

Agen]iei Na]ionale pentru Romiå Ordinul nr. 3510/2000 privind noi ac]iuni de eradicare a analfabetismuluiå Ordinul nr. 3907/2000 referitor la m`suri privind prevenirea abandonului

[colar [i asigurarea continu`rii [colariz`rii copiilor [i tinerilor de vårst`[colar` \n \nv`]`måntul preuniversitar

å Ordin nr. 4370/2000 privind metodologia de organizare [i func]ionarea claselor cu frecven]` redus` din institu]iile de \nv`]`månt gimnazial

å Ordin nr. 4542/2000 cu privire la sprijinirea accesului \n [coliprofesionale, licee, colegii universitare [i facult`]i a tinerilor romi

Institu]iile cu responsabilit`]i \n domeniul protec]iei copiilor romi:

Ministerul S`n`t`]ii3 Planific` derularea de proiecte de informare sanitar`, consultan]`

medical` [i planning familial pentru femei \n cadrul comunit`]ilor de romi,punånd accent pe protec]ia mamei [i copilului;

3 Deruleaz` campanii de vaccinare \n råndul comunit`]ilor de romi,precum [i campanii de depistare a TBC, infec]iilor HIV/SIDA, afec]iunilordermatologice, ITS, etc.;

3 Anual prezint` un raport privind starea de s`n`tate \n råndulcomunit`]ilor de romi,

Ministerul Educa]iei [i Cercet`rii3 \ntocme[te anual un raport privind situa]ia [colar` a elevilor proveni]i

din familiile de romi;3 anual prezint` un plan de educa]ie intercultural` \n [coli, prin care se

urm`re[te facilitarea comunic`rii \ntre elevii de diferite etnii [i \nv`]areasocial` a toleran]ei;

3 deruleaz` programe de preg`tire suplimentar` a elevilor de etnie rom`din licee pentru admiterea \n \nv`]`måntul superior;

3 organizeaz` bilunar \ntålniri \ntre liderii comunit`]ii de romi, p`rin]i [icadre didactice din institu]iile de \nv`]`månt cu scopul \ncuraj`riiparticip`rii [colare a copiilor romi;

3 sprijin` dezvoltarea proiectelor de educa]ie la distan]` \n limba romani;

COPIII ROMI

65

Agen]ia Na]ional` pentru Romi3 elaboreaz` politici sociale, strategii [i programe destinate minorit`]ilor

romilor [i administreaz` fondurile bugetare destinate elabor`rii acestora;3 asigur` urm`rirea [i controlul aplic`rii reglement`rilor \n domeniu;3 particip` la elaborarea unor programe de informare sanitar`, consultan]`

medical` [i planning familial pentru femeile din comunit`]ile de romi, cuaccent pe protec]ia mamei [i a copilului;

3 promoveaz` desf`[urarea campaniilor de depistare a TBC, infec]iilorHIV/SIDA, afec]iunilor dermatologice, bolilor cu transmitere sexual` \nråndul copiilor de etnie rom`;

3 ini]iaz` programe de prevenire [i combatere a discrimin`rii pentru copiiiromi [i ac]ioneaz` pentru asigurarea particip`rii nediscriminatorii afemeilor de etnie rom` la programele de protec]ie [i educa]ie a copiilor;

3 particip` la elaborarea programului de stimulare a particip`rii [colare [ireducere a abandonului [colar \n råndul copiilor romi;

Pentru situa]iile de discriminare:Consiliul Na]ional pentru Combaterea Discrimin`rii3 propune instituirea unor ac]iuni sau m`suri speciale pentru protec]ia

persoanelor de etnie rom`;3 prime[te [i analizeaz` peti]ii [i sesiz`ri referitoare la \nc`lcarea

dispozi]iilor normative referitoare la principiul egalit`]ii [i nediscrimin`rii,adopt` m`suri corespunz`toare [i comunic` r`spunsul la acestea;

3 urm`re[te aplicarea [i respectarea dispozi]iilor normative ce privescprevenirea, sanc]ionarea [i eliminarea discrimin`rii persoanelor de etnierom`;

3 propune [i avizeaz` proiecte de acte normative care au ca obiectexercitarea drepturilor [i a libert`]ilor copilului de etnie rom`;

Institu]ia Avocatul Poporului3 ofer` protec]ie \mpotriva abuzurilor din partea autorit`]ilor administra]iei

publice.

Progrese \nregistrate:

Datorit` implement`rii unor m`suri pozitive [i a unor proiecte \n favoareapersoanelor de etnie rom`, s-au realizat unele progrese \n urm`toarele domenii:

3 ob]inerea actelor de identitate 3 includerea \n C.O.R. (Clasificarea Ocupa]iilor din Romånia) a mediatorilor

sanitari [i [colari (\n unele zone sunt angaja]i [i pl`ti]i din fonduri locale)3 o mai bun` monitorizare a problemelor de s`n`tate ale copiilor romi

66

COPIII ROMI

3 cre[terea num`rului de elevi care termin` ciclul gimnazial 3 cre[terea num`rului de elevi care urmeaz` liceul3 sprijin material pentru copiii din familii cu dificult`]i materiale (rechizite, gustare)3 amenajarea unor cl`diri de [coli 3 preg`tirea cadrelor didactice pentru o nou` atitudine fa]` de copiii romi3 studiul limbii [i istoriei rome3 materiale didactice pentru elevii romi3 \nceput de educa]ie multicultural`, reducerea cazurilor de discriminare \n [coli3 o mai bun` colaborare cu p`rin]ii

Oportunit`]i – Finan]`ri din partea Uniunii Europene[i a Guvernului Romåniei:3 Contribu]ia Guvernului la programul „Parteneriat pentru sprijinul romilor

2003” – 56 miliarde lei [i „Activit`]i de implementare [i monitorizare aStrategiei – 2004 – 64 miliarde lei

3 Programe PHARE:• PHARE RO 9803.01 – „|mbun`t`]irea situa]iei romilor”- 2 mil. Euro• PHARE RO 0004.02.02 – „Dezvoltarea societ`]ii civile 2000”-

componenta pentru romi - 1 mil. Euro• PHARE RO 01.04.02 – „Accesul la educa]ie al grupurilor

dezavantajate, cu focalizare pe romi” - 8,33 mil. Euro (1,33 mil. Eurocontribu]ia Guvernului)

• PHARE RO 2002/000-586.01.02 „Sprijin pentru Strategia na]ional` de\mbun`t`]ire a situa]iei romilor” – 7,6 mil. Euro (1,6 mil.EUROcontribu]ia Guvernului)

• PHARE RO 03005-551.01.02 – „Acces la educa]ie pentru grupuriledezavantajate” – 11,33 mil. Euro (2,3 mil. Euro contribu]iaGuvernului)

• PHARE 2004-2006 – 26,83 mil. Euro (5,33 mil. Euro contribu]iaGuvernului)

3 Decada Incluziunii Sociale 2005-2015

Facilit`]i pentru copiii romi:• Locuri speciale \n licee• Locuri speciale la facult`]i• Recuperarea [colar` a celor ce au abandonat [coala• Studiul limbii romani, al istoriei [i tradi]iilor rome - manuale• Profesori romi• Mediatori sanitari / mediatori [colari• Centre de zi• Consiliere [colar`

COPIII ROMI

67

Recomand`ri:

7 Programe de s`n`tate pentru copiii [i familiile din toate comunit`]ile de romi7 Campanii de educa]ie pentru s`n`tate [i prevenire a \mboln`virilor7 Arondarea tuturor copiilor la medici de familie – servicii medicale de

calitate7 Preg`tirea personalului medical 7 Participarea unui num`r cåt mai mare de copii la educa]ia pre[colar`7 Servicii de sprijin a elevilor (centre de zi, medita]ii, hran`, rechizite)7 Men]inerea la [coal` cel pu]in pån` la absolvirea gimnaziului7 Realizarea unor [coli incluzive, cu un climat nediscriminatoriu [i valorizarea

diversit`]ii7 Realizarea educa]iei multi- [i interculturale \n toate [colile7 Colaborarea [colii cu p`rin]ii romi 7 Cabinete de consiliere pentru copiii [i p`rin]ii romi7 Preg`tirea cadrelor didactice de origine roma7 Preg`tirea cadrelor didactice care lucreaz` cu copiii romi7 Asigurarea materialelor didactice necesare privind valorificarea tradi]iilor rome7 Implicarea comunit`]ii locale \n implementarea Strategiei

Contacte:

Ministerul S`n`t`]iiAdresa: Strada Cristian Popi[teanu, nr. 1-3, sector 1, Bucure[tiTel: (021) 307 25 00 sau (021) 307 26 00; Fax: (021) 314 15 26

Ministerul Educa]iei [i Cercet`riiAdresa: Strada Gen. Berthelot, nr. 28-30, sector 1, Bucure[tiTelefon: (021) 310 43 20

Agen]ia Na]ional` pentru RomiAdresa: Strada Viitorului, nr. 14, Sector 2, Bucure[tiTelefon: (021) 211 30 37; Fax: (021) 211 51 94

Pentru situa]iile de discriminare:Consiliul Na]ional pentru Combaterea Discrimin`riiAdresa: Pia]a Walter M`r`cineanu, nr. 1-3, Bucure[tiTelefon/Fax: (021) 312 65 85 ; (021) 312 65 78

Institu]ia Avocatul PoporuluiAdresa: Strada Eugeniu Carada, nr. 3, Bucure[tiTelefon: (021) 312 94 62; Fax: (021) 312 49 21

“Vin \n fiecare zi la Centrul de recuperare.Am \nv`]at s` scriu pu]in, s` desenez

[i am f`cut o felicitare de 8 Martie pentru mama. Mi-ar place [i mie s` merg la joac` cu copiii”

fat`, 10 ani, Tecuci

COPIII CU DIZABILIT~}I


71


Se spune, de obicei, c` \n Romånia, propor]ional cu alte ]`ri, nu sunt mul]icopii cu dizabilit`]i. Este sigur \ns` c` nu to]i copiii care au diverse dizabilit`]iau fost testa]i de o comisie de specialitate. Sunt familii care, datorit` unordificult`]i materiale sau din lips` de informare nu au ajuns la aceste comisii,drept urmare, atåt ele cåt [i copiii nu beneficiaz` de anumite drepturi [i facilit`]ipe care le acord` legea.

Indiferent \ns` de num`rul exact al acestora, chiar dac` este mult mai mic decåtestimarea de mai sus, situa]ia lor nu este una care s` ne permit` satisfac]ii.

Copiii cu dizabilit`]i nu beneficiaz` integral de condi]iile normale pentrudezvoltarea [i afirmarea personalit`]ii lor, pierzåndu-se astfel un poten]ial capitaluman. Legisla]ia referitoare la copiii cu dizabilit`]i, de[i \mbun`t`]it` \n ultimiiani, nu reglementeaz` toate situa]iile pe care copiii le traverseaz`. Este o lips`de comunicare [i coordonare la nivelul ministerelor [i celorlalte institu]ii curesponsabilit`]i \n protec]ia drepturilor copilului cu dizabilit`]i/nevoi speciale.

Drepturile de care ar trebui s` beneficieze copiii cu dizabilit`]i, la fel cu ceilal]icopii, nu sunt respectate \n \ntregime datorit` numeroaselor bariere care lestau \n fa]` printre care lipsa unui num`r suficient de servicii de recuperare/reabilitare, insuficienta preg`tire a [colilor (cl`diri, corp profesoral, programe[colare, elevi) pentru incluziunea copiilor cu dizabilit`]i, slaba perspectiv` depreg`tire profesional` [i de \ncadrare. Aceste \nc`lc`ri ale drepturilor copiluluiconduc la dependen]a fizic` [i economic` a viitorului adult, la situa]ia depermanent` asistare.


Din p`cate nu exist` o concordan]` \ntre statisticile autorit`]ilor curesponsabilit`]i \n domeniu. Conform datelor Autorit`]ii Na]ionale pentruProtec]ia Drepturilor Copiilor (decembrie 2004) sunt \nregistra]i 68.805 copii\n centre de plasament publice [i private, \ncredin]a]i la asisten]i personaliprofesioni[ti, la rude pån` la gradul IV [i \n familia natural`. Statisticile Autorit`]iiNa]ionale pentru Persoanele cu Handicap (decembrie 2004) eviden]iaz` unnum`r de 56.292 copii cu dizabilit`]i.

72


Tabel 6.1 - Num`rul de copii cu dizabilit`]i

Un aspect important ce trebuie remarcat este sc`derea num`rului de copii cudizabilit`]i ce sunt institu]ionaliza]i, punåndu-se accentul pe sprijinul familiei [i\n cadrul centrelor de zi sau de recuperare:

Figura 6.1 – Evolu]ia num`rului de copii cu dizabilit`]i

Sursa: Autoritatea Na]ional` pentru Persoanele cu Handicap


73

Conform acelora[i date ale ANPDC, din cei 50.788 copii de peste 7 ani,\ncadra]i \ntr-un grad de handicap, doar 18.144 frecventeaz` o form` de\nv`]`månt, din care 5.344 sunt \nscri[i \n \nv`]`måntul de mas` [i 11.929 \n\nv`]`måntul special.



å Ordinul comun nr. 725/12709/2002 al Ministerului S`n`t`]ii [i ANPDCprivind criteriile pe baza c`rora se stabile[te gradul de handicap pentrucopii [i se aplic` m`surile de protec]ie social` a acestora

å Ordinul ministrului s`n`t`]ii [i familiei privind aprobarea modalit`]ii deplat` a indemniza]iei cuvenite p`rin]ilor sau reprezentan]ilor legali aicopilului cu handicap grav, precum [i adultului cu handicap grav saureprezentantului s`u legal nr. 794/380/2002

å Ordinul 27/2004 pentru aprobarea standardelor minime obligatorii privindserviciile pentru protec]ia copilului, de tip reziden]ial pentru copiii cudizabilit`]i

å Hot`rårea Guvernului pentru aprobarea Strategiei na]ionale privindprotec]ia special` [i integrarea social` a persoanelor cu handicap dinRomånia nr. 1215/2002

å Ordinul ministrului lucr`rilor publice privind aprobarea Normativuluipentru adaptarea cl`dirilor civile [i spa]iului urban aferent la exigen]elepersoanelor cu handicap, indicativ NP 051/2000 nr. 649/2001

å O.U.G. nr. 102/1999 privind protec]ia special` [i \ncadrarea \n munc` apersoanelor cu handicap, aprobat` prin Legea nr. 519/2002

å Legea 272/2004 privind protec]ia [i promovarea drepturilor copiluluiå O.U.G. nr. 123/2001 privind reorganizarea comisiei pentru protec]ia

copiluluiå Constitu]ia Romåniei, art. 50

Institu]iile cu responsabilit`]i \n domeniul protec]iei drepturilor copilului cu dizabilit`]i:

la nivel central:Ministerul S`n`t`]ii organizeaz`, coordoneaz` [i controleaz`, activit`]ile deasisten]` medical`Ministerul Educa]iei [i Cercet`rii

• identificarea elevilor cu nevoi speciale• coordonarea \nv`]`måntului special

74


Ministerul Muncii, Solidarit`]ii Sociale [i FamilieiAutoritatea Na]ional` pentru Protec]ia Drepturilor Copilului• monitorizeaz` respectarea drepturilor copilului• coordoneaz` [i controleaz` activitatea de protec]ie [i promovare a drep-

turilor copilului

Autoritatea Na]ional` pentru Persoanele cu Handicap• elaboreaz` Strategia na]ional` \n domeniul protec]iei speciale a persoa-

nelor cu handicap• monitorizeaz` respectarea drepturilor persoanelor cu handicap• urm`re[te implementarea planului na]ional de ac]iune \n acest domeniu;• elaboreaz` standarde privind calitatea serviciilor oferite persoanelor cu

handicap;• realizeaz` inspec]ii ale serviciilor prestate persoanelor cu handicap \n

cadrul institu]iilor de protec]ie special` a persoanelor cu handicap;

Consiliului Na]ional pentru Combaterea Discrimin`rii• urm`re[te aplicarea si respectarea dispozi]iilor normative ce privesc

prevenirea, sanc]ionarea [i eliminarea tuturor formelor de discriminare; • prime[te peti]ii [i sesiz`ri privind \nc`lcarea dispozi]iilor normative refe-

ritoare la principiul egalit`]ii [i nediscrimin`rii, de la persoane fizice,organiza]ii neguvernamentale care au ca scop protec]ia drepturiloromului, alte persoane juridice, institu]ii publice;

• analizeaz` reclama]iile [i adopt` m`surile corespunz`toare, comunicåndr`spunsul \n termenul prev`zut de lege;

la nivel local (subordonate administra]iei publice locale):Comisia pentru protec]ia copilului

• Stabile[te \ncadrarea \n grad de handicap [i orientarea [colar` a copilului• stabile[te m`suri de protec]ie social` a copilului, \n condi]iile legii

Direc]iile Generale de Asisten]` Social` [i Protec]ia Copilului• propune stabilirea unei m`suri de protec]ie special`; • monitorizeaz` trimestrial activit`]ile de aplicare a hot`rårilor de instituire

a m`surilor de protec]ie special` a copilului;

Stabilirea gradului de handicap:Se realizeaz` pe baza Ordinului 12.709/2002, prin raportare la Clasificareainterna]ional` a func]ion`rii, dizabilit`]ilor [i s`n`t`]ii, ICF 2001, adoptat` deOrganiza]ia Mondial` a S`n`t`]ii de c`tre Comisiile pentru protec]ia copilului [iserviciile de evaluare complex` din subordinea consiliilor jude]ene [i locale.


75

Principiile care trebuie s` stea la baza evalu`rii copiilor trebuie s` se refere la:• eliminarea caracterului predominant medical al evalu`rii; • participarea copilului [i familiei; • urm`rirea unei cåt mai depline integr`ri sociale a copilului cu handicap


3 Definitivarea [i aprobarea de c`tre Parlament a pachetului de legi privindprotec]ia drepturilor copilului

3 Reducerea num`rului de copii institu]ionaliza]i, extinderea unor formede protec]ie alternative

3 |mbun`t`]irea condi]iilor de via]` \n institu]iile de protec]ie3 Luarea unor m`suri – destul de timide - privind [coala incluziv` 3 Promovarea unor activit`]i vizånd schimbarea mentalit`]ii fa]` de copiii

cu dizabilit`]i3 O mai stråns` colaborare cu organiza]iile neguvernamentale care se

ocup` de copiii cu dizabilit`]i3 Elaborarea unor standarde de calitate privind protec]ia copiilor din

institu]ii3 Servicii pentru copiii cu dizabilit`]i:

• asisten]i personali• centre de zi / centre de recuperare

Recomand`ri:

|n toate activit`]ile privind copiii cu dizabilit`]i s` fie respectate urm`toareleprincipii:7 Tratarea copiilor cu dizabilit`]i cu respect, demnitate [i egalitate7 Includerea tuturor copiilor cu dizabilit`]i \n programe la nivel na]ional7 Asigurarea tuturor serviciilor necesare recuper`rii lor7 Asigurarea dreptului la participare prin eliminarea segreg`rii [i institu]ionaliz`rii7 Valorizarea \n mod egal a tuturor copiilor7 Asigurarea accesibilit`]ii \n comunitate (servicii comunitare: educa]ie,

\ngrijirea s`n`t`]ii, petrecerea timpului liber)7 Sus]inerea familiilor

Ac]iuni:La nivel legislativ:

• armonizarea legisla]iei interne cu cea interna]ional`, eliminarea dispers`riilegisla]iei prin adoptarea unui pachet de legi speciale pentru persoanelecu dizabilit`]i care s` acopere toate problemele acestora

76


Servicii:• extinderea re]elei cabinetelor de planificare [i consiliere familial` pentru

consilierea viitorilor p`rin]i asupra anumitor posibile riscuri• cabinete de consiliere a p`rin]ilor copiilor cu dizabilit`]i• depistarea precoce [i interven]ia timpurie asupra dizabilit`]ii prin

consultarea nou-n`scutului de c`tre o echip` multi-disciplinar` de medici[i stabilirea modelului de interven]ie

• acces gratuit la \ngrijiri medicale [i medicamente • stabilirea [i urm`rirea realiz`rii planului individual de recuperare, cu

implicarea p`rin]ilor• crearea de centre de recuperare \n toate zonele unde sunt cel pu]in

15 copii cu dizabilit`]i• asigurarea accesului la educa]ie, cu prioritate prin integrare \n [coala incluziv`

(adaptarea [colii, programelor, preg`tirea cadrelor didactice [i a elevilor)• asigurarea unei preg`tiri profesionale \n concordan]` cu talentele [i

posibilit`]ile fiec`rui copil \n parte

Preg`tirea personalului:• preg`tirea continu` a personalului din institu]iile de ocrotire a copiilor

cu dizabilit`]i • familiarizarea medicilor de familie [i a asistentelor medicale cu probleme

specifice ale acestor copii

Contacte:

Autoritatea Na]ional` pentru Protec]ia Drepturilor CopiluluiAdresa: Bd. Gh. Magheru nr. 7, sector 1, Bucure[tiTelefon: (021) 310 07 90; (021) 310 07 89; Fax: (021) 312 74 74

Autoritatea Na]ional` pentru Persoanele cu HandicapAdresa: Calea Victoriei nr. 194, sector 1, Bucure[tiTelefon: (021) 212 54 39; Fax: (021) 212 54 43;

Consiliul Na]ional pentru Combaterea Discrimin`riiAdresa: Pia]a Walter M`r`cineanu, nr. 1-3, Bucure[tiTelefon/Fax: (021) 312 65 85; (021) 312 65 78

„|nainte de [coal`, m` temeam s` nu ajung pe drumuri.Copiii care \nv`]au deja, m` nec`jeau \ntrebåndu-m`

cåt fac unu plus unu; ceilal]i \mi d`deau ]ig`ri. Nu credeam c` voi putea \nv`]a [i eu vreodat`”

b`iat, 12 ani, copil integrat \n Centrul Educa]ional, Bucure[ti

COPIII STR~ZII

COPIII STR~ZII

79


Copiii [i tinerii str`zii sunt acei copii sau tineri care stau permanent pe strad`sau numai \ntr-o anumit` perioad` a zilei, procuråndu-[i singuri [i ilegalmijloacele de subzisten]`, f`r` s` beneficieze de vreo form` de protec]ie dinpartea p`rin]ilor ori a altor persoane abilitate de lege.

Pentru a \n]elege ce se petrece \n strad` trebuie realizat` urm`toarea distinc]ie:\n strad` se afl` copii care trìesc permanent \n acest mediu [i copii care doarmuncesc, ambele categorii provenind din familii \n care rela]iile cu p`rin]ii suntcaracterizate prin violen]` sau neglijen]`. Pe baza criteriului rela]iei cu familia [i al criteriului vårstei se pot distingepatru categorii de copii [i tineri care trìesc \n strad`, fiecare categorienecesitånd interven]ii [i servicii sociale distincte:

w Copiii care trìesc numai \n strad` [i care nu au leg`turi cu familia saucu institu]ia de ocrotire

Pentru ace[ti copii, strada a devenit noul lor „c`min” \n care \ncearc` s`supravie]uiasc` printr-o adaptare continu` la acest mediu. Banii sunt procura]iprin munc`, cer[it, prostitu]ie sau furturi m`runte. Atitudinea fa]` de familie econfuz` sau e caracterizat` prin indiferen]` sau negare. Domin` amintirile legatede via]a institu]ional` sau via]a petrecut` \n strad`. Starea lor de igien` [is`n`tate e precar`, iar comportamentul e puternic marcat de mediul str`zii.Pot fi \ntålni]i \n canale, sta]ii de metrou, [antiere abandonate etc. Aproape to]iconsum` “aurolac”, alcool [i tutun. |n grupurile de tineri apare [i consumul deheroin`.

w Copiii care muncesc \n strad` [i care se \ntorc de regul` zilnic\n familiile lor

Mare parte dintre ace[ti copii nu frecventeaz` [coala, cazurile de analfabetismfiind des \ntålnite. Se afl` ziua \n strad` (mare parte obliga]i de c`tre p`rin]i)\ncercånd s` cå[tige bani prin cer[it sau prin alte activit`]i (sp`latul ma[inilor,vånzarea de m`rfuri, \nc`rcat [i desc`rcat de m`rfuri, colectarea de obiectereciclabile, furturi sau prostitu]ie). De regul`, seara se \ntorc \n familiile lor cubanii cå[tiga]i. Pot fi \ntålni]i \n metrou, \n zonele centrale [i aglomerate alecapitalei, la intersec]ii, \n marile magazine, \n depozite sau en-gros-uri. Ace[ticopii prezint` un risc ridicat de abandon definitiv al c`minului familial, fie pentruc` vor ajunge s` considere, sub influen]a altor copii din strad`, c` banii li secuvin, fie datorit` presiunilor sau violen]elor comise de p`rin]i. Consumul dedroguri e limitat, dar contactele zilnice cu acei copii care stau permanent \nstrad` i-au determinat pe unii s` experimenteze “trasul din pung`”.

80

COPIII STR~ZII

w Tinerii care trìesc \n strad`Prezen]a lor \n strad` este urmarea e[ecurilor de reintegrare ale institu]iilorguvernamentale sau neguvernamentale din trecut. Mai mult de jum`tate dintreei au dep`[it cinci ani de via]` \n strad`. Ace[ti tineri, de[i nu mai sunt nicicopii, nici adolescen]i, totu[i ei sunt asimila]i, \n continuare, categoriei copiilorstr`zii. De regul`, ei sunt lideri ai grupurilor de copii ai str`zii, cei care “fac”regulile grupului [i cei care ofer` protec]ie [i sprijin celorlal]i membri.Supravie]uiesc din diverse munci (\n general, munci grele), cer[it, furturi sauprostitu]ie, iar ad`posturile sunt total insuficiente. Tinerii pot fi v`zu]i \n canale,sta]ii de metrou, [antiere abandonate etc. |n råndul tinerilor, consumul dedroguri a devenit \n ultimii trei ani o problem` serioas`, trecåndu-se de laaurolac la droguri tari, cum ar fi heroina, acum popular` [i cùtat` \n råndullor atunci cånd reu[esc s` strång` suficien]i bani pentru o doz`.

w Copiii care trìesc cu p`rin]ii \n strad`Datele furnizate de Comisia Anti-S`r`cie \n 2000 au indicat faptul c` 45% dinpopula]ia urban` [i 55% din popula]ia rural` trìe[te sub pragul s`r`ciei. Aceast`situa]ie a condus la pierderea locuin]elor de c`tre unele familii care au ajunss` trìasc` \mpreun` cu copiii sub cerul liber sau \n ad`posturi improvizate \nbar`ci, [antiere abandonate etc. P`rin]ii supravie]uiesc cer[ind \mpreun` cu copiiilor sau prin alte munci prestate de copii. Recurg deseori la ac]iuni de protestprin prezen]a lor \n fa]a institu]iilor centrale de stat (Pre[edin]ie, Guvern,Prim`rie), \ns` f`r` cå[tig de cauz`. Practic nu exist` nici un serviciu social cares` ofere ad`post temporar unei familii cu copii, cu excep]ia mamelor cu copiide vårst` mic`.

Din studiile centrate pe situa]ia copiilor str`zii a reie[it c`: dezvoltarea fizic` acopiilor str`zii este neconcordant` cu vårsta lor (deficit ponderal [i deficit de\n`l]ime, volum/mas` muscular` reduse etc), starea s`n`t`]ii este precar`(victime ale tuberculozei, hepatitei [i bolilor de piele) iar nivelul educa]ionaleste foarte sc`zut. Consecin]ele acestui ultim aspect se pot reflecta \n problemede adaptare [i integrare social`, \n transmiterea intergenera]ional` a unui modelcare nu valorizeaz` educa]ia precum [i \n [anse minime de a avea un statutprofesional (o calificare).


Estimarea num`rului de copii din strad`, la nivel na]ional sau la nivelul capitalei,este greu de f`cut. Ea poate fi \ns` ob]inut` prin corelarea mai multor datestatistice sau informa]ii rezultate din activitatea diferitelor organisme care auabordat acest fenomen.

COPIII STR~ZII

81

|n perioada 1998-1999, Salva]i Copiii a realizat \n colaborare cu UNICEFRomånia “Studiul na]ional privind situa]ia copiilor f`r` ad`post” care a condusla estimarea unui num`r de 2.100 de copii care trìesc permanent \n strad` lanivel na]ional, din care 1.500 \n Bucure[ti.

Studiul „Evaluarea rapid` privind copiii str`zii care muncesc” din 2001 (Salva]iCopiii, ILO-IPEC) a eviden]iat faptul c` num`rul copiilor care muncesc [i carese \ntorc seara \n familiile lor a crescut \ngrijor`tor de mult, reprezentånd \nprezent mai mult de trei sferturi din copiii str`zii, iar \n timpul verii atingåndcifra de 1500 \n Bucure[ti. Propor]ia bìe]ilor este de trei ori mai mare decåta fetelor; cauzele putånd fi urm`toarele: fetele sunt mai vulnerabile pe strad`,mai pu]in eficiente \n prestarea unor munci grele [i de obicei familia prefer`s` le foloseasc` \n activit`]ile casnice.

Alte date cu privire la acest fenomen au fost dezv`luite de Poli]ie cu ocaziaraziilor organizate anual \n Bucure[ti \n scopul identific`rii persoanelor f`ràd`post [i \ntoarcerii acestora \n localit`]ile din care au provenit. Datelefurnizate de Poli]ie, la \nceputul anului 2002, au indicat un num`r de 500 depersoane f`r` ad`post, din care aproximativ 300 erau minori. Conformrapoartelor unit`]ilor teritoriale ale poli]iei, \n perioada iunie 2001-noiembrie2002 a fost identificat, la nivel na]ional, un num`r de 1821 de copii ai str`zii.

Ca o concluzie, putem afirma c` acest fenomen, de[i foarte dinamic, nu pares` dep`[easc` cifra de 2.000 de copii \n capital` [i 5.000 la nivel na]ional (doar\n marile ora[e), din care mai mult de dou` treimi sunt copii care cer[esc saumuncesc \n strad`. Restul sunt fie copii, fie tineri care consider` c` strada estemediul lor de via]`.


Principalele acte normative:å Ordonan]a 86/2004 pentru modificarea [i completarea Ordonan]ei

Guvernului nr. 68/2003 privind serviciile socialeå Legea nr. 272/2004 privind protec]ia [i promovarea drepturilor copilului;å Hot`rårea nr. 430/2001 privind aprobarea Strategiei Guvernului Romåniei

de \mbun`t`]ire a situa]iei romilor;å Hot`rårea nr. 539/2001 pentru aprobarea Strategiei guvernamentale \n

domeniul protec]iei copilului \n dificultate (2001-2004) [i a Planuluiopera]ional pentru implementarea Strategiei guvernamentale \n domeniulprotec]iei copilului \n dificultate (2001-2004);

å Ordin nr. 24/2004 pentru aprobarea Standardelor minime obligatoriipentru centrele de zi;

82

COPIII STR~ZII

å Hot`råre nr. 829/2002 privind aprobarea Planului na]ional antis`r`cie [ipromovare a incluziunii sociale;

å Legea nr. 705/2001 privind sistemul na]ional de asisten]` social`;å Ordonan]a nr. 68/2003 privind serviciile sociale, modificat` prin

Ordonan]a nr. 86/2004;å Ordinul nr. 422/2004 pentru aprobarea Standardelor obligatorii de

calitate privind serviciile sociale specializate din Romånia, furnizate \nsistem public, privat [i parteneriat public-privat;

å Ordin nr. 80/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice privind\ntocmirea planului de servicii si a Normelor metodologice privind\ntocmirea planului individualizat de protec]ie;

å Hot`råre nr. 1434/2004 privind atribu]iile [i Regulamentul-cadru deorganizare [i func]ionare ale Direc]iei generale de asisten]` social` [iprotec]ia copilului.

|n prezent exist` urm`toarele tipuri de servicii destinate protec]iei copiilorstr`zii:3 servicii de asisten]` social` stradal`;3 centre de zi;3 ad`posturi de noapte;3 centre reziden]iale;3 apartamente sociale;3 centre maternale;3 cantin` social`;3 servicii de tip familial.

Institu]ii cu responsabilit`]i \n domeniu

Institu]ii la nivel central:

Ministerul Muncii, Solidarit`]ii Sociale [i Familiei

Autoritatea Na]ional` pentru Protec]ia Drepturilor Copilului• monitorizeaz` respectarea drepturilor copilului;• coordoneaz` [i controleaz` activitatea de protec]ie [i promovare a

drepturilor copilului.

Agen]ia Na]ional` pentru Protec]ia Familiei• elaboreaz`, fundamenteaz` [i aplic` strategia [i programele \n domeniul

fenomenului violen]ei \n familie.

COPIII STR~ZII

83

Institu]ii la nivel local (subordonate administra]iei publice locale):

Instan]a judec`toreasc`

• stabile[te m`suri de protec]ie special` a copilului \n situa]iile care nusunt de competen]a Comisiei pentru Protec]ia Copilului.

Comisia pentru Protec]ia Copilului

• stabile[te m`suri de protec]ie special` a copilului, \n condi]iile legii.

Direc]iile Generale de Asisten]` Social` [i Protec]ia Copilului

• \ntocmesc planuri individualizate de servicii [i/sau protec]ie a copilului;• propun stabilirea unei m`suri de protec]ie special`;• instituie, prin decizie a directorului, m`sura plasamentului \n regim de

urgen]`, \n condi]iile legii;• monitorizeaz` trimestrial modul de aplicare a m`surilor de protec]ie

special` a copilului.

Serviciile Publice de Asisten]` Social`

• realizeaz` activitatea de prevenire a separ`rii copilului de familie;• monitorizeaz` [i analizeaz` situa]ia copiilor din unitatea administrativ -

teritorial` [i respectarea drepturilor copilului;• identific` [i evalueaz` situa]ii care impun acordarea de servicii sau

presta]ii pentru prevenirea separ`rii copilului de familie; acord` acesteservicii sau presta]ii, \n condi]iile legii;

• asigur` consilierea [i informarea familiilor cu copii \n \ntre]inere asupradrepturilor [i obliga]iilor acestora;

• asigur` [i urm`resc aplicarea m`surilor de prevenire [i combatere aconsumului de alcool [i droguri, de prevenire [i combatere a violen]ei\n familie [i a comportamentului delincvent;

• \nainteaz` primarului propuneri referitoare la luarea unei m`suri deprotec]ie special`;

Inspectoratele Jude]ene de Poli]ie

• desf`[oar` activit`]i de identificare a copiilor afla]i pe strad`; aceasta serealizeaz` de multe ori \n colaborare cu DGASPC [i organiza]iineguvernamentale.

84

COPIII STR~ZII


3 Dezvoltarea serviciilor alternative care asigura protec]ia copilului \nmediu familial;

3 |nchiderea sau restructurarea unor institu]ii publice de tip vechi printransformarea lor \n servicii alternative sau centre de plasament de tip familial;

3 |nfiin]area de noi c`mine [i apartamente sociale unde copiii beneficiaz`de o protec]ie de tip familial;

3 Aplicarea de m`suri \n vederea prevenirii abandonului [i institu]ionaliz`rii;sc`derea num`rului de copii institu]ionaliza]i;

3 Desf`[urarea de c`tre autorit`]ile publice a unor ac]iuni de reducere anum`rului copiilor str`zii (\n perioada 2001 – 2004 s-au derulat anualPrograme de Interes Na]ional care au vizat reintegrarea social` acopiilor str`zii, prin reintegrarea \n familie sau plasament la asisten]imaternali profesioni[ti, cåt [i crearea ad`posturilor de noapte, a centrelorde zi [i centrelor de plasament de tip familial pentru copii str`zii).

Recomand`ri

7 Continuarea Programului de interes na]ional [i a m`surilor pentruprevenirea [i diminuarea fenomenului copiii str`zii (parte a strategiei [iplanului opera]ional \n domeniul protec]iei copilului \n dificultate) pe treidirec]ii de ac]iune:

• programe de prevenire care se realizeaz` prin sprijinul familiilor cu mul]icopii [i a celor cu dificult`]i financiare precum [i prin \mbun`t`]ireacondi]iilor de via]` ale copiilor din institu]iile de protec]ie social`;

• programe de integrare \n familii sau \n substitute ale acestora [i atuncicånd aceast` solu]ie nu este posibil`, reintegrarea \n institu]ii de ocrotirepublic` sau din sectorul neguvernamental;

• \mbun`t`]irea comunic`rii \ntre institu]iile guvernamentale [i \ntre acestea[i organiza]iile neguvernamentale prin dezvoltarea unor sisteme eficientede comunicare [i ac]iune comun`;

7 Dezvoltarea serviciilor de asisten]` social` stradal` adresate directcopiilor din strad` prin oferirea de suport material de urgen]`, protec]iacopiilor \n acest mediu, reintegrare familial`, internare \n centrereziden]iale, solu]ionarea problemelor actelor de identitate [i a altorprobleme juridice, acompanierea copiilor la unit`]i medicale, prevenirear`spåndirii infec]iilor cu transmitere sexual` (furnizarea de prezervative,seringi [i medicamente), precum [i educa]ie sanitar`;

COPIII STR~ZII

85

7 Cre[terea num`rului de centre de zi, apartamente sociale [i centre deurgen]` sau ad`posturi de noapte destinate copiilor str`zii; dezvoltareacentrelor speciale pentru copiii str`zii permanen]i, cu o mare vechime\n strad`, deoarece ace[tia nu mai sunt primi]i, de regul`, \n centrelede resocializare, fiind cel mai greu de reintegrat social, necesitåndasisten]` [i protec]ie special`;

7 Implicarea comunit`]ii [i a mass-media \n vederea prevenirii situa]iilor deabandon sau exploatare economic`/sexual` a copiilor [i dezvoltareaini]iativelor autorit`]ilor [i organiza]iilor neguvernamentale prin:

• mediatizarea corect` a cauzelor care au generat fenomenul copiii str`zii;• informarea comunit`]ii despre modul \n care se poate implica \n

rezolvarea acestui fenomen;• mediatizarea cazurilor de resocializare pentru a \nt`ri puterea exemplului

pozitiv, atåt printre copiii str`zii cåt [i \n råndul opiniei publice care-[ipoate schimba mentalitatea c` \n privin]a acestor minori marginaliza]i numai este nici o speran]`.

Contacte:

Autoritatea Na]ional` pentru Protec]ia Drepturilor CopiluluiAdresa: Bd. Gh. Magheru nr.7, sector 1, Bucure[tiTelefon: (021) 310 07 90; (021) 310 07 89Fax: (021) 312 74 74

Ad`postul pentru copiii str`zii „D`nil` Prepeleac”Adresa: Strada Ma[ina de påine nr. 41, sector 2, Bucure[tiTelefon: (021) 243 38 48

Ad`post de zi [i noapte pentru copiii str`zii „Casa noastr`”Adresa: Strada Rotund` nr. 2, sector 3, Bucure[tiTelefon: (021) 341 19 69

Ad`post de noapte ([i cu regim de centru de zi)Adresa: Strada Secuilor nr. 9A, sector 4, Bucure[tiTelefon: (021) 332 16 52 Fax: (021) 332 17 58

Centru de zi (\n incinta Spitalului de Copii Cotroceni)Adresa: Splaiul Independen]ei nr. 200, sector 6, Bucure[tiTelefon: (021) 212 63 12; (021) 212 63 14

„Cånd muncesc sunt bucuros c` nu fur[i adev`rul este c` nu am noroc la nimic.

Am nevoie de ajutor mult pentru c` mi-e greu.|n viitor vreau s` am munc`, cas` [i familie.”

fat`, 16 ani, Centrul Educa]ional, Bucure[ti

EXPLOATAREA MUNCII COPILULUI


89


|n societatea romåneasc` de dup` 1989 fenomenul muncii copilului a avut ovizibilitate redus`. Nu putem \ns` conchide c` el este marginal, pu]in extins sauneimportant. Vizibilitatea redus` a unor probleme sociale se poate datoramultor altor factori, precum percep]ia la nivel social privind ceea ce esteimportant la un moment dat \n societate, slaba cunoa[terea a cauzelor [iconsecin]elor unui fenomen, ori dificult`]ile pe care le \ntåmpin` grupurileinteresate \n aducerea \n aten]ia opiniei publice sau a guvern`rii a unei anumiteprobleme. |n ceea ce prive[te fenomenul muncii copiilor, toate aceste trei tipuride motive au contribuit la men]inerea lui \ntr-o m`sur` ridicat` \n afara aten]ieipublice sau institu]ionale.

Tranzi]ia a adus \n fa]` probleme receptate la nivelul societ`]ii ca mult maigrave [i mai presante; lipsa unor date de \ncredere privind amploareafenomenului muncii copiilor [i consecin]ele sale prezente [i viitoare, ca [idificult`]ile de agregare a factorilor interni pentru a impune aceast` problematic`pe agenda public` [i guvernamental`, au \mpiedicat formularea unor pozi]iiferme, clare, persuasive.

|n societatea contemporan` devine tot mai pregnant` ideea c` fenomenul munciicopiilor are consecin]e negative pentru dezvoltarea [i pentru respectareadrepturilor lor. Studiile efectuate \n \ntreaga lume au ar`tat c` adesea copiiilucreaz` \n condi]ii cu risc ridicat, periculoase pentru s`n`tatea acestora. Copiiicare muncesc sunt adesea abuza]i, atåt fizic cåt [i psihic; munca pe care odesf`[oar` putånd avea consecin]e grave asupra dezvolt`rii [i s`n`t`]ii lor.

Conceptul de exploatare a muncii copilului este bazat pe Conven]ia ILO privindvårsta minim` de \ncadrare \n munc`.

|n Romånia aceasta este de 18 ani. Pot munci \n condi]ii care nu prezint` nici unpericol [i copiii cu vårste cuprinse \ntre 15 [i 17 ani.Studiile statistice efectuate \n Romånia28 consider` ca nepericuloase [i muncile u[oareefectuate de c`tre copii cu vårste \ntre 12 [i 14 ani, dac` durata lor nu dep`[e[te 10ore pe s`pt`mån`.

Astfel, este considerat` exploatare a copiilor prin munc` oricare dintre cazurile \ncare:w vårsta copilului este sub 12 ani;w durata muncii dep`[e[te 10 ore pe s`pt`mån` \n cazul

copiilor cu vårsta cuprins` \ntre 12 [i 14 ani care efectueaz` munci u[oare ;w copii cu vårste cuprinse \ntre 15 [i 17 ani desf`[oar` munci periculoase sau

intolerabile.

28Sursa: ILO-IPEC, “Prevenirea [i combaterea exploat`rii copiilor prin munc` \n Romånia”, 2004

90


|ntre educa]ie [i exploatarea prin munc` a copilului exist` o dubl` leg`tur`. Pede o parte, implicarea copiilor \n cele mai grave forme de munc` determin`sc`derea frecven]ei [colare, iar, pe de alt` parte, lipsa resurselor necesarepentru frecventarea [colii conduce la munca copilului, ca singur` alternativ`.

Abandonul [colar reprezint` efectul negativ cel mai vizibil al muncii copilului. Acest fenomen are consecin]e atåt la nivel individual, cåt [i la nivelul societ`]ii. Copilul care abandoneaz` [coala este viitorul adult care nu va avea o calificareprofesional` [i care va munci f`r` forme legale. Abandonul [colar induce omarginalizare social` a elevului \n cauz`, respectiv o limitare a dreptului s`ula o calificare profesional` autentic` [i la exercitarea unor roluri socialeapreciate [i recunoscute ca fiind valorizante pentru personalitatea sa. Lipsaposibilit`]ilor de realizare profesional` a celor care au abandonat [coala vaconduce, pe termen lung, la dificult`]i de integrare social`.

O categorie aparte de copii o reprezint` cei care muncesc [i merg [i la [coal` \nacela[i timp. Implicarea lor \n munc` afecteaz` \ntr-un mod negativ activitatea [colar`.Marea majoritate a acestora nu frecventeaz` regulat [coala pentru a merge s`munceasc`. Nivelul performan]elor lor [colare este sc`zut, dat fiind faptul c` dedic`foarte pu]in timp sau chiar nu au timpul necesar pentru \ndeplinirea sarcinilor [colareelementare. Trecerea de la frecven]a [colar` sc`zut` la abandonul [colar reprezint`,\n lipsa unor programe sociale adecvate, o chestiune de cåteva luni.


|n Romånia, \n pofida unor \ncerc`ri de studiere a fenomenului avem \nc` ocunoa[tere par]ial` [i fragmentar` a acestuia. Nu exist` \nc` o preocuparesistematic` pe plan na]ional privind acest fenomen [i nici studii care s` oferecorela]ii \ntre munca copiilor [i alte fenomene (precum abandonul [colar,repeten]ia, s`r`cia, [omajul ).

Conform unui raport ILO-IPEC29, „num`rul copiilor implica]i \n activit`]i economiceeste de 82.884, dup` r`spunsul adul]ilor, [i de 141.905, dup` r`spunsul copiilor”.

Un studiu realizat de Institutul Na]ional de Statistic` \n anul 200330 arat` c`aproximativ 70.000 de copii sunt exploata]i economic (dup` r`spunsul copiilor),8,8% dintre ace[tia desf`[urånd activit`]i grele, iar \n 96,6% din cazuri fiindignorate reglement`rile privind vårsta [i durata muncii. Majoritatea sunt copiiafla]i \n mediul rural, obliga]i de c`tre p`rin]ii lor s` contribuie la activit`]ilegospod`re[ti dar pot fi \ntålni]i copii care muncesc [i \n mediul urban. Ace[tiadin urm` sunt copii din familii de romi care cer[esc al`turi de p`rin]ii lor saucopii din familii cu o situa]ie economic` precar` obliga]i ca prin munc` s`contribuie la \ntre]inerea familiilor lor.

29ILO-IPEC, “Prevenirea [i combaterea exploat`rii copiilor prin munc` \n Romånia”, 2004

30{tef`nescu Daniela Elena, Panduru Filofteia, INS, ILO, „ Anchet` asupra activit`]ii copiilor – raport na]ional”,Bucure[ti 2003. Au fost utilizate chestionare pentru copii, respectiv pentru p`rin]i.


91

Diferen]ele dintre cifrele prin care este estimat` amploarea fenomenului provindin definirea termenului de „munc` a copiilor”, respectiv „exploatarea munciicopilului”.

Un alt studiu, efectuat de C. Ghin`raru \n 200431, a ar`tat c` majoritateacopiilor activi economic muncesc \n agricultur`.

Ei sunt implica]i \ntr-o mai mare m`sur` \n activit`]i gospod`re[ti decåt \nactivit`]i economice pl`tite.

Figura 8.1 – Repartizarea copiilor activi economic pe domenii de activitate

Biroul Interna]ional al Muncii a sprijinit \n cadrul Programului Interna]ional deEliminare a Muncii Copilului (ILO-IPEC) mai multe proiecte care au evaluatsitua]ia mai multor categorii de copii care muncesc: copii care muncesc pestrad`, copii care muncesc \n mediul rural [i copii romi care muncesc.

w Copiii care muncesc pe strad`Dintre copiii care muncesc pe strad` mai mult de 8 ore de zi, 44%cer[esc \n condi]ii dificile, 61% dintre ei au abandonat [coala, (majoritatea\n jurul vårstei de 11 ani), 34% sunt analfabe]i, iar 40% au cuno[tin]ereduse de scris [i citit.32

Conform unui studiu efectuat \n anul 2001,33 num`rul copiilor caremuncesc pe strad` a crescut foarte mult. Cele mai \ntålnite activit`]isunt: cer[etoria, munca de \nc`rcare [i desc`rcare de m`rfuri, sp`lareaparbrizelor sau a ma[inilor \n parc`ri, vånzarea de flori sau ziare [icolectarea de de[euri. Dou` treimi dintre copiii implica]i \n munc` suntlipsi]i de trebuin]ele de baz` (somn, hran` [i ad`post) [i sunt victime ale

31Ghin`raru C`t`lin, UNICEF, ILO-IPEC, „Munca copiilor \n Romånia”, Bucure[ti, 2004.

32Salva]i Copiii, ILO-IPEC, „Evaluare rapid` privind copiii str`zii care muncesc”, Bucure[ti, 2003.

33idem

92


diferitelor forme de abuz (suprasolicitare, insulte, b`t`i, amenin]`ri,\nfometare, violuri etc.). Studiul a mai ar`tat c` principala cauz` aimplic`rii copilului \n munc` este de ordin financiar, familiile copiilor avåndun venit lunar sub salariul minim pe economie iar num`rul de ore demunc` pe zi a unui copil este \n medie de 6; de asemenea, ace[ti copiimuncesc toat` s`pt`måna (\n medie 6 zile pe s`pt`mån`), \n fiecare zi[i tot timpul anului.

w Copiii care muncesc \n mediul ruralPeste 70 % din 400 de copii intervieva]i \n mediul rural, cu vårste\ntre 6 -14 ani, consider` c` este normal s` munceasc`. Zilnic, sarcinileprimite de la p`rin]i includ cur`]enia casei, g`titul, \ngrijirea [i hr`nireaanimalelor, diferite munci agricole, \ngrijirea fra]ilor [i surorilor mai mici,t`iatul lemnelor etc.

64 de copii au declarat c` lucreaz` pentru un angajator rural.34

w Copiii romi care muncescCopiii muncesc \n gospod`rie sau particip` \mpreun` cu p`rin]ii la munciagricole, produc]ia sau vånzarea de diferite bunuri, colectarea materialelorreciclabile, muncesc \n pie]e/depozite, \n construc]ii sau pe strad`. Copiiimuncesc \ntre 4-10 ore pe zi, contribu]ia copiilor la veniturile familieifiind o tradi]ie.35


Principalele acte normative:å Constitu]ia Romåniei;å Legea 272/2004 pentru protec]ia [i promovarea drepturilor copilului;å Codul Muncii;å Legea nr. 203/2000 de ratificare a Conven]iei ILO nr. 182/1999 privind

interzicerea celor mai grave forme de munc` a copiilor [i ac]iuneaimediat` pentru eliminarea lor [i a Recomand`rii ILO nr. 190/1999;

å Hot`rårea nr. 617/2004 privind \nfiin]area [i organizarea ComitetuluiNa]ional Director privind Eliminarea Exploat`rii Copiilor prin Munc`;

å Hot`rårea nr. 1769/2004 privind aprobarea Planului na]ional de ac]iunepentru eliminarea exploat`rii prin munc` a copiilor;

å Legea nr. 108/1999 (r1) pentru \nfiin]area [i organizarea Inspec]iei Muncii;å Legea nr. 90/1996 privind protec]ia muncii;å Legea nr. 130/1999 privind unele m`suri de protec]ie a persoanelor

\ncadrate \n munc`; å Planul Na]ional Anti-S`r`cie [i Promovare a Incluziunii Sociale.

34Stativ` Ecaterina, IOMC, „Studiu privind situa]ia copiilor care muncesc \n mediul rural \n cinci jude]e selectate”,Bucure[ti, 2002.

35Cace Sorin, Funda]ia ECHOSOC, „Copiii romi care muncesc [i familiile acestora – Caracteristici socio-culturale [icondi]ii de via]a•”, Ed. RO Media, Bucure[ti, 2002.


93

Nu toate formele de munc` pe care le desf`[oar` copiii pot fi considerate„exploatare prin munc`”, existånd forme considerate acceptabile, care \iresponsabilizeaz` pe copii [i \i preg`tesc pentru via]a de adult, dar [i formegrave de munc`, cele care le r`pesc posibilitatea copiilor de a cre[te [i a sedezvolta \n concordan]` cu vårsta lor.

Conform Biroului Interna]ional al Muncii,36 se consider`:

A) Munci periculoase:• Muncile care \i expun pe copii la riscuri fizice, psihice sau sexuale;• Muncile care se efectueaz` sub p`månt, sub ap`, la \n`l]imi periculoase

sau \n spa]ii restrånse;• Muncile care se efectueaz` cu ma[ini, materiale sau instrumente

periculoase sau care implic` manipularea sau transportul unor greut`]i;• Muncile care se efectueaz` \ntr-un mediu nes`n`tos, care pot, spre

exemplu, s` \i expun` pe copii la ac]iunea unor substan]e, agen]i sauproceduri periculoase sau unor condi]ii de temperatur`, de zgomot sauvibra]ii, care le-ar prejudicia s`n`tatea;

• Muncile care se efectueaz` \n condi]ii deosebit de dificile, spre exemplu,pe parcursul mai multor ore sau \n timpul nop]ii sau pentru care copiluleste re]inut \ntr-un mod nejustificat la locul de munc`.

B) Cele mai grave forme ale muncii copiilor:• Toate formele de sclavie sau practicile similare, ca vånzarea de copii

sau comer]ul cu copii, servitutea pentru datorii [i munca de servitor,precum [i munca for]at` sau obligatorie, inclusiv recrutarea copiilor \nvederea folosirii lor \n conflictele armate;

• Utilizarea, recrutarea sau oferirea unui copil \n scopul prostitu`rii,produc]iei de material pornografic sau de spectacole pornografice;

• Utilizarea, recrutarea sau oferirea unui copil \n scopul unor activit`]iilicite, mai ales pentru produc]ia [i traficul de stupefiante, a[a cum ledefinesc conven]iile interna]ionale pertinente;

• Muncile care prin natura lor sau prin condi]iile \n care se exercit`, suntsusceptibile s` d`uneze s`n`t`]ii, securit`]ii sau moralit`]ii copilului(Conven]ia OIM nr.182, Art.3).

Noul Cod al Muncii, adoptat \n 24 ianuarie 2003, prevede \n articolul 13 c`persoana fizic` dobånde[te capacitate de munc` la \mplinirea vårstei de 16 ani.

|n alineatul 2 se face precizarea c` un copil poate \ncheia un contract de munc`\n calitate de salariat [i la \mplinirea vårstei de 15 ani, cu acordul p`rin]ilorsau al reprezentan]ilor legali, pentru activit`]i potrivite cu dezvoltarea fizic`,aptitudinile [i cuno[tin]ele sale, dac` astfel nu \i sunt periclitate s`n`tatea,

36Moise Rodica, Grigorescu Ioana, ILO-IPEC, „Prevenirea [i combaterea exploat`rii copiilor prin munc` \n Romånia”,Bucure[ti, 2004.

94


dezvoltarea [i preg`tirea profesional`. |ncadrarea \n munc` a persoanelor subvårsta de 15 ani este interzis`.

|n privin]a locurilor de munc` grele, v`t`m`toare sau periculoase angajarea sepoate face dup` \mplinirea vårstei de 18 ani.

Institu]ii la nivel central:

Ministerul Muncii, Solidarit`]ii Sociale [i Familiei• Adopt` m`suri de protec]ie social` pentru familiile copiilor implica]i \n

cele mai grave forme de munc`; • Elaboreaz` programe pilot de formare pentru dezvoltarea de activit`]i

aduc`toare de venituri, acces la pia]a muncii, \n vederea \mbun`t`]iriicalit`]ii vie]ii familiilor;

Inspec]ia Muncii• Creeaz` un mecanism de monitorizare a locurilor de munc` [i a zonelor

geografice cu risc de exploatare prin munc` a copiilor; • Asigur` Secretariatul Comitetului Na]ional Director privind Eliminarea

Exploat`rii Copiilor prin Munc`.

Autoritatea Na]ional` pentru Protec]ia Drepturilor Copilului• Dezvolt` servicii pentru protec]ia copilului \n sensul prevenirii implic`rii

premature \n munc` a copiilor (centre de zi, centre de consiliere pentrucopii [i p`rin]i, centre de resurse comunitare pentru prevenirea abuzului,neglij`rii [i exploat`rii copiilor etc.);

• Dezvolt` servicii pentru protec]ia copilului \n vederea reabilit`rii copiilorretra[i din forme grave de munc` [i sprijinirea familiilor acestora;

• Deruleaz` ac]iuni pentru identificarea celor mai grave forme de munc`a copiilor [i a c`ilor de prevenire a abandonului [colar datorat implic`riipremature \n munc`.

Ministerul Educa]iei [i Cercet`rii • Faciliteaz` accesul la programe de orientare [colar` [i profesional`;• Dezvolt` programe prelungite (semiinternate) [i activit`]i extracurriculare

\n vederea prevenirii abandonului [colar datorit` implic`rii \n munc`;• Ini]iaz` [i \ncurajeaz` educa]ia nonformal` \n vederea facilit`rii reintegr`rii

[colare a copiilor care au abandonat [coala fiind nevoi]i s` munceasc`.

Ministerul S`n`t`]ii organizeaz` programe de formare, inclusiv de formare deformatori, a personalului implicat \n prevenirea [i combaterea exploat`rii prinmunc` a copiilor;

Ministerul Administra]iei si Internelor creeaz`, testeaz` [i finalizeaz` un meca-nism unitar de monitorizare a locurilor de munc`, a unit`]ilor de \nv`]`månt[i a zonelor geografice cu risc de exploatare prin munc` a copiilor.


95

Comitetul Na]ional Director pentru prevenirea [i combaterea exploat`riicopiilor prin munc`

• Alc`tuie[te [i propune spre aprobarea Guvernului lista tipurilor de muncipericuloase pentru copiii din Romånia;

• Elaboreaz` metodologia de raportare unitar` la nivel na]ional [i localreferitor la activitatea institu]iilor implicate \n problematica muncii copiilor;

• Dezvolt` capacitatea institu]ional` a secretariatului Comitetului Na]ionalDirector pentru prevenirea [i combaterea exploat`rii copiilor prin munc`.

Institu]ii la nivel local:

Inspectoratele Teritoriale de Munc`• Realizeaz` inspec]ii la locul de munc` [i urm`resc respectarea condi]iilor

prev`zute de c`tre reglement`rile din domeniu;• Iau m`surile necesare \n cazul nerespect`rii reglement`rilor \n vigoare.Serviciile Publice de Asisten]` Social` • monitorizeaz` [i analizeaz` situa]ia copiilor din unitatea administrativ -

teritorial` [i respectarea drepturilor copilului;• identific` [i evalueaz` situa]ii care impun acordarea de servicii sau

presta]ii pentru prevenirea separ`rii copilului de familie; acord` acesteservicii sau presta]ii, \n condi]iile legii;

• asigur` consilierea [i informarea familiilor cu copii \n \ntre]inere asupradrepturilor [i obliga]iilor acestora;

• asigur` [i urm`resc aplicarea m`surilor de prevenire [i combatere aconsumului de alcool [i droguri, de prevenire [i combatere a violen]ei\n familie [i a comportamentului delincvent;

• \nainteaz` primarului propuneri referitoare la luarea unei m`suri deprotec]ie special`;

Alte organisme:Organiza]iile patronale;Organiza]iile sindicale;


3 Ratificarea conven]iilor Organiza]iei Interna]ionale a Muncii privitoare lavårsta minim` de angajare [i la interzicerea celor mai grave forme alemuncii copiilor.

3 Strategia guvernamental` \n domeniul protec]iei copilului \n dificultate(2001-2004) a prev`zut copiii care muncesc, al`turi de alte categorii decopii afla]i \n dificultate;

3 |n luna noiembrie 2004 a fost aprobat de c`tre Guvernul Romåniei Planulna]ional de ac]iune pentru eliminarea exploat`rii prin munc` a copiilor, care areurm`toarele obiective:

• Dezvoltarea capacit`]ii institu]ionale a structurilor cu atribu]ii \ndomeniul prevenirii [i combaterii exploat`rii copiilor prin munc`;

96


• Dezvoltarea de programe de ac]iune direct` \n vederea prevenirii implic`riipremature \n munc` a copiilor, precum [i a retragerii din munc`,reabilit`rii [i (re)integr`rii educa]ionale [i sociale a copiilor care muncesc.

• Informarea, con[tientizarea [i mobilizarea societ`]ii \n vederea prevenirii[i combaterii exploat`rii copiilor prin munc`.

• Dezvoltarea de politici na]ionale referitoare la prevenirea [i combatereaexploat`rii copiilor prin munc`.

Recomand`ri

7 Cre[terea accesului la educa]ie pentru copiii care au abandonat [coala;7 Promovarea unor programe de eliminare a analfabetismului persoanelor adulte;7 Reducerea vulnerabilit`]ii familiilor predispuse la risc;7 Implementarea unor programe care s` ]in` seama de particularit`]ile

muncii copiilor \n mediul urban [i \n cel rural;7 Dezvoltarea unor mecanisme de identificare a copiilor exploata]i prin munc`;7 Sensibilizarea autorit`]ilor locale cu privire la necesitatea interven]iei \n

cazurile de exploatare;7 |nfiin]area de cabinete de consiliere pentru copii [i p`rin]ii lor.

Contacte

Ministerul Muncii, Solidarit`]ii Sociale [i FamilieiAdresa: Strada Dem. I. Dobrescu nr.2-4, sectorul 1, Bucure[tiTelefon: (021) 313 62 67; (021) 315 85 56

Inspec]ia MunciiAdresa: Strada Matei Voievod nr. 14, sector 2, Bucure[tiTelefon: (021) 252 00 55; (021) 302 70 30

Biroul Interna]ional al Muncii (International Labour Office)Adresa: Str. Radu Vod` nr. 26-26A, sector 4, Bucure[tiE-mail: [email protected]

„S` se fac` dreptate, s` merg \n continuare la consiliere[i s` o lu`m pe sora mea cea mic` de la el

pentru c` i s-ar putea \ntåmpla acela[i lucru ca [i mie.”fat`, 11 ani, victim` a abuzului sexual

COPIII VICTIME ALE ABUZURILOR

99



Modul \n care copilul este valorizat de c`tre o societate se reflect` \n

preocuparea pe care aceasta o are pentru ca drepturile copilului s` fie

respectate [i implementate \n toate domeniile vie]ii sociale, fie ele publice ori

private. |n ultima decad`, efectele socio-economice negative ale tranzi]iei au

condus la degradarea rapid` [i substan]ial` a nivelului de trai a unei propor]ii

din ce \n ce mai ridicate a popula]iei, fiind afectate \n special familiile cu copii.

Abuzul copilului sau maltratarea lui reprezint` toate formele de rele tratamente fizice

[i sau emo]ionale, abuz sexual, neglijare sau tratament neglijent, exploatare

comercial` sau de alt tip, ale c`ror consecin]e sunt daune actuale sau poten]iale aduse

s`n`t`]ii copilului, supravie]uirii, dezvolt`rii sau demnit`]ii lui, \n contextul unei rela]ii de

r`spundere, \ncredere sau putere.37

Clasificarea abuzurilor \n abuz fizic, psihic, economic [i sexual este artificial`

pentru c`, de fapt, exist` o \mpletire a diferitelor forme de abuz. Abuzul fizic

are [i consecin]e psihice, abuzul sexual este \nso]it de efecte fizice [i psihice

asupra copilului, abuzul economic poate deveni abuz fizic (dac` munca dep`[e[te

capacitatea fizic` a copilului), emo]ional (mai ales dac` munca este umilitoare)

sau sexual (prostitu]ia, pornografia).

Abuzul fizic asupra copilului reprezint` ac]iunea sau lipsa de ac]iune (singular` sau

repetat`) din partea unui p`rinte sau a unei persoane aflat` \n pozi]ia de r`spundere,

putere sau \ncredere care are drept consecin]` v`t`marea fizic` actual` sau

poten]ial`.38

El presupune pedepse ca: a[ezarea \n genunchi a copilului, legarea lui, lovirea,

r`nirea, otr`virea, intoxicarea, etc.

Abuzul emo]ional reprezint` e[ecul adultului de care copilul este foarte legat de a oferi

un mediu de dezvoltare corespunz`tor sau/[i acte comportamentale care pot d`una

dezvolt`rii fizice, mentale, spirituale, morale sau sociale.39

Abuzul sexual asupra copilului este un fenomen nou cu care se confrunt` speciali[tii

[i opinia public`, \n general. Este greu de estimat inciden]a acestui fenomen, mai

ales din cauza faptului c` acesta nu este raportat de obicei datorit` mentalit`]ii

37Report of the Consultation on Child Abuse Prevention – WHO, Geneva 29-31March, 1999

38defini]ie OMS

39idem

100


p`rin]ilor sau persoanelor care \ngrijesc copiii, conform c`reia trebuie p`strat

secretul presiunilor exercitate de abuzator [i, nu \n ultimul rånd, datorit` faptului

c` opinia public` nu este \nc` preg`tit` pentru a reac]iona \n astfel de cazuri.

Abuzul sexual este implicarea copilului \ntr-o activitate sexual` pe care el nu o \n]elege,

pentru care nu are capacitatea de a-[i da \ncuviin]area informat`, pentru care nu este

preg`tit din punct de vedere al dezvolt`rii sau care \ncalc` legile sau tabuurile sociale.

Abuzul sexual asupra copilului presupune antrenarea copilului \ntr-o activitate

realizat` cu inten]ia de a produce pl`cere sau de a satisface nevoile unui adult sau

unui alt copil, care, prin vårst` [i dezvoltare se afl` fa]` de el \ntr-o rela]ie de

r`spundere, \ncredere sau putere.40

Abuzul economic este atragerea, convingerea sau obligarea copilului s`

desf`[oare activit`]i aduc`toare de venit (cel pu]in par]ial sau indirect), de

aceste venituri beneficiind [i unii adul]i, apropia]i ai copilului.

Considerat` de unii speciali[ti ca o form` specific` de abuz, neglijarea este

incapacitatea sau refuzul adultului de a comunica adecvat cu copilul, de a-i

asigura nevoile biologice, emo]ionale, de dezvoltare fizic` sau psihic`, precum [i

limitarea accesului la educa]ie.

Abuzul este prezent la toate nivelurile: societal, organiza]ional (mediul [colar)

[i grupal (\n principal, \n familie [i \n microgrupurile de socializare a copiilor).

Abuzul la nivel grupal este cel mai extins [i mai frecvent.

Societatea romåneasc` nu este suficient de informat` asupra consecin]elor

abuzului asupra dezvolt`rii copilului. Mentalitatea conform c`reia „b`taia e rupt`

din rai”, „eu l-am f`cut, eu \l omor” este \n continuare prezent` atåt \n råndul

p`rin]ilor (cu diferite nivele de preg`tire), cåt [i \n råndul speciali[tilor. De

asemenea, preluarea modelelor familiale tradi]ionale \n care b`taia copiilor este

un mijloc de educare este un alt factor, cu atåt mai mult \n cazul p`rin]ilor

ce au fost abuza]i \n copil`rie. Familia este apreciat` la nivelul societ`]ii noastre

ca o structur` \nchis`. Violen]a domestic` este un fapt despre care nu trebuie

discutat \n afara familiei, [i atåta timp cåt legile nu sunt \nc`lcate flagrant, nimeni

nu are dreptul s` intervin`.

|n aceea[i m`sur`, comunitatea nu reac]ioneaz` la semnalarea cazurilor de abuz

asupra copiilor [i \n anumite medii (institu]ii), nici speciali[tii nu intervin. Pentru

40Report of the Consultation on Child Abuse Prevention – WHO, Geneva 29-31March, 1999


101

schimbarea mentalit`]ii \n ceea ce prive[te educarea copilului f`r` a utiliza

pedeapsa fizic`, este necesar` derularea de campanii sistematice la nivel na]ional,

preg`tirea speciali[tilor care lucreaz` cu copiii, dezvoltarea de servicii specializate

[i un cadru legal care s` asigure respectarea drepturilor copilului [i interven]ia

adecvat`.


Inciden]a cazurilor de abuz, exploatare sexual` prin traficarea copiilor a crescut

alarmant. |n sprijinul acestei afirma]ii stau num`rul mare de cazuri men]ionate

de Institutul pentru Cercetarea [i Prevenirea Criminalit`]ii \n ultimul an [i cele

aflate \n eviden]a Centrelor de Consiliere ale Organiza]iei „Salva]i Copiii”, \n

ultimii 6 ani.

Num`rul total de copii maltrata]i, abuza]i [i neglija]i, raporta]i de Institutulpentru Cercetarea [i Prevenirea Criminalit`]ii, \n ultimii doi ani este:- 2003: 4.100 minori- 2004: 2.071 minori (\n primele 6 luni)

|n cursul anului 2003, num`rul infrac]iunilor privitoare la via]a sexual` au fostde 1.339 din care: 840 cazuri de viol, 267 cazuri act sexual cu un minor, 122cazuri de perversiune sexual`, 110 cazuri de corup]ie sexual` fa]` de anul 2004cånd num`rul infrac]iunilor a sc`zut per total cu 8 cazuri: 832 cazuri de viol,284 cazuri act sexual cu un minor, 114 cazuri de perversiune sexual`, 101cazuri de corup]ie sexual`.

Figura 9.1 – Evolu]ia infrac]iunilor privitoare la via]a sexual`

Sursa: IGP, Institutul pentru Cercetarea [i Prevenirea Criminalit`]ii

102


Cu toate acestea, \n 2004 num`rul infrac]iunilor de tipul act sexual cu un minor

au crescut cu 17 cazuri comparativ cu 2003, cele mai multe infrac]iuni fiind

\nregistrate \n Bucure[ti – 18 cazuri, Prahova – 16 cazuri, Br`ila – 14 cazuri,

Olt – 13 cazuri, Ialomi]a [i C`l`ra[i cåte 12 cazuri.

|n decursul anului 2004, la nivelul Centrelor de Consiliere pentru Copilul

abuzat/neglijat ale Organiza]iei Salva]ii Copiii au fost instrumentate 506 cazuri

de copii care au suferit o form` de abuz \n cadrul familial sau institu]ional,

dintre acestea 52 cazuri de abuz fizic, 68 cazuri de abuz sexual, 39 cazuri de

copii victime ale traficului, 171 cazuri de abuz emo]ional, 38 cazuri de neglijare,

138 cazuri de tulbur`ri comportamentale [i 180 familii sau p`rin]i au fost

consilia]i \n vederea corect`rii unor comportamente inadecvate fa]` de copil.

Apreciem c` num`rul cazurilor de abuz ce fac obiectul interven]iilor [i

investiga]iilor de specialitate este mult mai mare. Num`rul copiilor victime ale

abuzului/neglij`rii/traficului care ajung \n aten]ia poli]iei sau justi]iei este mult

mai mic decåt cel care ajung \n aten]ia Centrelor de Consiliere, principalele

cauze fiind: sistemul defectuos de identificare [i orientare a cazurilor, lipsa

speciali[tilor \n domeniu, lipsa programelor de prevenire, lipsa unui program de

reabilitare a copiilor victime ale abuzului/neglij`rii/traficului.

Cadrul legal [i institu]ii abilitate


å Legea 272/2004 privind protec]ia [i promovarea drepturilor copilului

å Ordin nr. 177/2003 privind aprobarea standardelor minime obligatorii

pentru telefonul copilului, standardelor minime obligatorii privind centrul

de consiliere pentru copilul abuzat, neglijat [i exploatat, precum [i a

standardelor minime obligatorii privind centrul de resurse comunitare

pentru prevenirea abuzului, neglij`rii [i exploat`rii copilului;

å Ordin nr. 69/2004 pentru aprobarea Standardelor minime obligatorii

privind managementul de caz \n domeniul protec]iei copilului

å Ordin nr. 88/2004 pentru aprobarea Standardelor minime obligatorii

privind centrul de consiliere [i sprijin pentru p`rin]i [i copii

å Hot`råre nr. 1624/2003 privind organizarea [i func]ionarea Agen]iei

Na]ionale pentru Protec]ia Familiei

å Lege nr. 217/2003 pentru prevenirea [i combaterea violen]ei \n familie

å Ordonan]` nr. 95/2003 privind modificarea [i completarea Legii nr.

217/2003 pentru prevenirea [i combaterea violen]ei \n familie


103

å Hot`råre nr. 1504 din 16/09/2004 privind aprobarea Planului na]ional deac]iune pentru prevenirea [i combaterea abuzului sexual asupra copilului[i a exploat`rii sexuale a copiilor \n scopuri comerciale (2004-2007)

å Norma metodologic` din 25/06/2004 privind \ntocmirea planului de serviciiå Norma metodologic` din 25/06/2004 privind \ntocmirea planului indivi-

dualizat de protec]ieå Hot`råre nr. 726 din 14/05/2004 pentru aprobarea Planului de ac]iuni

prioritare \n domeniul protec]iei copilului \mpotriva abuzului, neglij`rii [iexploat`rii pentru perioada 2004-2005

Pentru protec]ia copilului \mpotriva abuzului exist` urm`toarele tipuri de servicii(publice, private sau \n parteneriat public-privat):

• Servicii de tip reziden]ial;• Servicii de prevenire [i informare;• Servicii de consiliere [i asisten]` psihologic`, social` [i juridic` a familiei

[i copilului victim` a abuzului;• Servicii de recuperare medical`, psihologic` [i social` a copilului abuzat;• Servicii de interven]ie \n regim de urgen]`;• Telefonul copilului: linie telefonic` gratuit` destinat` copiilor victime ale

abuzului [i exploat`rii, familiilor acestora sau oric`ror altor persoanecare au cuno[tin]` despre astfel de cazuri;

• Servicii de consiliere, reabilitare [i reintegrare a autorilor abuzurilor.

Institu]ii responsabile

Autoritatea Na]ional` pentru Protec]ia Drepturilor Copilului • stabile[te standardele de organizare [i func]ionare a serviciilor destinate

copiilor abuza]i, neglija]i [i exploata]i;• coordoneaz` [i controleaz` activitatea de protec]ie [i promovare a

drepturilor copilului;Direc]iile Generale de Asisten]` Social` [i Protec]ie a Copilului

• realizeaz` m`surile de asisten]` social` \n domeniul protec]iei copilului[i familiei

• la nivelul direc]iilor au fost \nfiin]ate servicii de semnalare a cazurilorde abuz [i interven]ie \n cazurile \n care copiii sunt victime ale abuzului(la nivelul DGASPC – sector 2 func]ioneaz` hot-line-ul 9852).

Agen]ia Na]ional` pentru Protec]ia Familiei• elaborarea, fundamentarea [i aplicarea strategiei [i a programelor \n

domeniul fenomenului violen]ei \n familie;• controlul aplic`rii reglement`rilor din domeniul s`u de activitate [i

\ndrumarea metodologic` a activit`]ilor unit`]ilor destinate prevenirii [icombaterii violen]ei \n familie;

104


• finan]area sau, dup` caz, cofinan]area programelor specifice \n domeniul

ap`r`rii [i consolid`rii familiei, precum [i al \ngrijirii [i protec]iei

victimelor violen]ei \n familie;

• avizarea \nfiin]`rii centrelor pentru ad`postirea victimelor violen]ei \n

familie, a centrelor de recuperare pentru victimele violen]ei \n familie [i

a centrelor de asisten]` destinate agresorilor;


3 A fost creat un cadru legislativ care protejeaz` copiii victime ale abuzului

(promovarea standardelor de lucru cu copii, planul na]ional de ac]iune

pentru combaterea abuzului, neglij`rii [i exploat`rii copilului)

3 Au fost create servicii \n cadrul unor direc]ii de asisten]` social`

adresate copiilor victime, familiilor acestora [i pentru agresori. Acestea

apar]in direc]iilor de asisten]` social`, ONG-urilor sau sunt rezultatul

parteneriatelor public-privat.

3 Campanii de informare derulate de organiza]iile neguvernamentale, dar

[i de institu]iile publice.

Recomand`ri:

7 Preg`tirea personalului din cadrul Direc]iilor Generale de Asisten]`Social` [i Protec]ie a Copilului, cåt [i a speciali[tilor ce lucreaz` \ndomeniul protec]iei copilului \n evaluarea [i terapia cazurilor de abuz,neglijare;

7 Programe informative adresate p`rin]ilor, profesorilor [i educatorilor depromovare a disciplinei pozitive;

7 Introducerea \n curriculumul universit`]ilor de specialitate a cursurilorde preg`tire \n domeniul abuzului [i neglij`rii;

7 Dezvoltarea serviciilor de consiliere [i terapie pentru copiii victime aleabuzului [i neglij`rii;

7 Crearea unor centre resurse de informare-documentare [i consilierepentru p`rin]i \n vederea \nsu[irii unor metode alternative de educare[i evit`rii diverselor forme de abuz;

7 Campanii de sensibilizarea a opiniei publice referitoare la efectelenegative ale abuzului [i neglij`rii asupra dezvolt`rii copilului;

7 Responsabilizarea mass-media \n sensul promov`rii unui comportamentnonagresiv \n cadrul emisiunilor prezentate [i a unei atitudini civice.


105

Contacte:

Telefoanele copilului:

9852 – DGASPC Sector 2

986 – SOS Victimele violen]ei \n familie

Autoritatea Na]ional` pentru Protec]ia Drepturilor Copilului

Adresa : Bd. Gh. Magheru nr.7, sector 1, Bucure[ti

Telefon (021) 310 07 90; (021) 310 07 89

Fax: (021) 312 74 74

Agen]ia Na]ional` pentru Protec]ia Familiei

Adresa : Strada. Dem. I. Dobrescu nr. 2 - 4, sectorul 1, Bucure[ti

Telefon : (021) 314 83 22

Centrul de Consiliere pentru copilul abuzat/neglijat/traficat

Adresa: Bd. Mare[al Averescu nr. 17, sector 1, Bucure[ti

Telefon: (021) 260 01 63

„{tiu ce \nseamn` traficul de fiin]e umane pentru c` mi s-a \ntåmplat[i mie. Am fost våndut` ca un animal. Am fost ]inut` prizonier`

[i l`sat` f`r` nici un fel de demnitate.”fat`, 16 ani, victim` a traficului de fiin]e umane

COPIII TRAFICA}I

COPIII TRAFICA}I

109


Traficul de fiin]e umane este unul dintre cele mai perfide [i profitabile formede sclavie contemporan` [i crim` organizat`. Atunci cånd devin victime aletraficului de fiin]e umane copiii, datorit` condi]iilor de s`r`cie, a lipseioportunit`]ilor de dezvoltare, a dificult`]ilor economice, fenomenul devine [i maibrutal datorit` vulnerabilit`]ii crescute a acestora. Copiii care ajung \n re]eleletraficului de fiin]e umane devin subiec]i ai abuzului fizic [i sexual, precum [i aaltor forme de violen]` [i exploatare fapt ce reprezint` o \nc`lcare flagrant` adrepturilor lor prev`zute [i garantate de Conven]ia Drepturilor Copilului.

Traficul de persoane \nseamn` recrutarea, transportarea, transferarea, cazareasau primirea unei persoane, prin amenin]are, violen]` sau prin alte forme deconstrångere, prin r`pire, fraud` ori \n[el`ciune, abuz de autoritate sau profitåndde imposibilitatea acelei persoane de a se ap`ra sau de a-[i exprima voin]a, oriprin oferirea, darea, acceptarea sau primirea de bani ori de alte foloase pentruob]inerea consim]`måntului persoanei care are autoritate asupra altei persoane,\n scopul exploat`rii acelei persoane.41

Prin exploatare se \n]elege:42

w executarea unei munci sau \ndeplinirea de servicii, \n mod for]at, cu\nc`lcarea normelor legale privind condi]iile de munc`, salarizare,s`n`tate [i securitate;

w ]inerea \n stare de sclavie sau alte procedee asem`n`toare de lipsire delibertate sau de aservire;

w obligarea la practicarea prostitu]iei, la reprezent`ri pornografice \nvederea producerii [i difuz`rii de materiale pornografice sau alte formede exploatare sexual`;

w prelevarea de organe;w efectuarea unor alte asemenea activit`]i prin care se \ncalc` drepturi [i

libert`]i fundamentale ale omului.

Principalele scopuri ale traficului de copii sunt exploatarea sexual` [i exploatareaprin munc`. Exist` diferen]e \ntre traficul de fete [i traficul de b`ie]i dinperspectiva scopului. |n cazul majorit`]ii fetelor repatriate, traficarea a avut cascop exploatarea sexual`, iar \n cazul b`ie]ilor exploatarea prin munc`.

Modalit`]ile prin care copiii ajung s` fie trafica]i \n scopul exploat`rii sexualesau a exploat`rii prin munc` sunt diferite. Cea mai des \ntålnit` modalitate derecrutare \n cazul traficului \n scopul exploat`rii sexuale este promisiunea fals`

41Legea nr. 678/2001 – art. 12

42Legea nr. 678/2001 – art. 2

110

COPIII TRAFICA}I

a unui loc de munc` \n afara ]`rii, venit` din partea unor cuno[tin]e recente,a unor prieteni sau rude. |n cazul traficului de copii \n scopul exploat`rii prinmunc`, familia copilului este implicat` \ntr-un mod direct sau indirect \n acestproces. |n multe cazuri este vorba de migra]ia \ntregii familii \n alt` ]ar`, deobicei cu destina]ie vest european`. |n cazurile \n care familia este implicat` \nprocesul de traficare, copiii nu se opun, fiind convin[i c` este de datoria lors`-[i ajute familia [i c` vor avea un viitor mai bun.

Ie[irea din re]eaua de exploatare reprezint` o adev`rat` \ncercare, [i estenecesar` o interven]ie conjugat` a actorilor sociali concretizat` \n sprijinireacopilului prin servicii de asisten]` social`, consiliere psihologic` [i juridic`.


|n prezent, \n Romånia nu exist` o statistic` unitar` privind traficul de fiin]eumane. Diferite institu]ii responsabile ofer` statistici \n func]ie de activitateadesf`[urat`.

Astfel, \n 2003, statisticile realizate de DGCCOA,43 arat` c` au fost repatria]i1.034 copii romåni ne\nso]i]i. Acelea[i statistici relev` faptul c`, \n 2004, au fostidentifica]i 27 de minori trafica]i intern [i 53 de minori victime ale traficuluiinterna]ional de persoane.

Cele mai importante ]`ri de destina]ie a victimelor traficului de fiin]e umanesunt Spania, Fran]a [i Italia. Categoria de vårst` cea mai expus` exploat`riisexuale este 14-25 ani. Referitor la zona de provenien]` a victimelor, printrecare [i copii, rezult` c` pe primul loc se situeaz` Transilvania (59), urmat` deMuntenia (34), Dobrogea (12), Banat (9), Moldova (8) [i Oltenia (2) spredeosebire de evalu`rile efectuate pån` acum cånd Moldova era principala zon`surs`.44

Statistica oferit` de OIM Bucure[ti reflect` num`rul persoanelor, dintre care [icopii, asistate de aceast` organiza]ie. Datele oferite de OIM Bucure[ti arat` c`\n cursul anului 2004, num`rul copiilor victime ale traficului de fiin]e umane acrescut fa]` de anul 2003, precum [i vårsta medie a persoanelor victime aletraficului.

43Direc]ia de Combatere a Crimei Organizate [i Antidrog

44Centrul de resurse privind combaterea traficului de persoane „Evaluarea fenomenului traficului de persoane dinperspectiva activit`]ii de combaterea a acestuia”, Bucure[ti, ianuarie 2005

COPIII TRAFICA}I

111

Figura 10.1 - Distribu]ia cazurilor asistate de OIM Bucure[ti – copii comparativ cu adul]i (%)


Principalele acte normative:å Legea 678/2001 privind prevenirea [i combaterea traficului de persoane å HG 1216/2001 privind Planul na]ional pentru prevenirea [i combaterea

traficului de fiin]e umaneå Legea 565/2002 pentru aprobarea [i ratificarea Conven]iei ONU privind

combaterea criminalit`]ii transna]ionale [i a celor dou` protocoale adi]ionaleå Legea 682/2002 privind protec]ia martorului å Ordin nr. 177/2003 privind aprobarea standardelor minime obligatorii

pentru telefonul copilului, standardelor minime obligatorii privind centrulde consiliere pentru copilul abuzat, neglijat [i exploatat, precum [i astandardelor minime obligatorii privind centrul de resurse comunitarepentru prevenirea abuzului, neglij`rii [i exploat`rii copilului;

å Legea 211/2004 privind unele m`suri privind asigurarea protec]ieivictimelor infrac]iunilor;

å HG 1295/2004 privind Planul na]ional pentru prevenirea [i combatereatraficului de minori pentru 2004-2007;

å Legea nr. 272/2004 privind drepturilor copilului;å Ordin nr. 69/2004 pentru aprobarea Standardelor minime obligatorii

privind managementul de caz \n domeniul protec]iei copilului;å Ordin nr. 88/2004 pentru aprobarea Standardelor minime obligatorii

privind centrul de consiliere [i sprijin pentru p`rin]i [i copii;

112

COPIII TRAFICA}I

å Hot`råre nr. 1504 din 16/09/2004 privind aprobarea Planului na]ional deac]iune pentru prevenirea [i combaterea abuzului sexual asupra copilului[i a exploat`rii sexuale a copiilor \n scopuri comerciale (2004-2007)

å Norma metodologic` din 25/06/2004 privind \ntocmirea planului de serviciiå Norma metodologic` din 25/06/2004 privind \ntocmirea planului

individualizat de protec]ieå Hot`råre nr. 726 din 14/05/2004 pentru aprobarea Planului de ac]iuni

prioritare \n domeniul protec]iei copilului \mpotriva abuzului, neglij`rii [iexploat`rii pentru perioada 2004-2005

å Hot`rårea nr. 1443/2004 privind metodologia de repatriere a copiilorromåni ne\nso]i]i [i asigurarea m`surilor de protec]ie special` \n favoareaacestora

Servicii reziden]iale:w Centrul Pilot [i Centrele de tranzit \n 9 jude]e din ]ar`. |n aceste centre, pot fi g`zdui]i copii victime ale traficului de fiin]e umane [i/sauneacompania]i pe o perioad` de 15 zile cu posibilitatea de prelungire. |n cadrulacestor centre, beneficiarii primesc consiliere psihologic` individual` [i familial`,servicii de asisten]` social` [i juridic`. Servicii de tip ambulatoriu:w servicii organizate \n subordinea a 14 Direc]ii Jude]ene de

Asisten]` Social` [i Protec]ie a Copilului [i constau \nconsiliere psihologic` individual` [i familial`, servicii deasisten]` social` [i juridic`.

Mecanisme de referireMisiunea diplomatic` sau consular` a Romåniei este responsabil` \mpreun` cuDirec]ia General` de Pa[apoarte [i Serviciile de Eviden]` Informatizat` apersoanei de stabilirea identit`]ii copilului. Autoritatea Na]ional` pentruProtec]ia Drepturilor Copilului este sesizat` de c`tre Direc]ia de Pa[apoartedespre situa]ia copilului, iar aceasta refer` cazurile spre solu]ionare CentruluiPilot [i Centrelor de Tranzit.

Institu]ii abilitate:

Autoritatea Na]ional` pentru Protec]ia Drepturilor Copilului• stabile[te standardele de organizare [i func]ionare a serviciilor destinate

minorilor victime ale traficului de persoane;• coordoneaz` [i controleaz` activitatea de protec]ie [i promovare a

drepturilor copilului;

COPIII TRAFICA}I

113

Direc]iile de Asisten]` Social` [i Protec]ie a Copilului • \n Bucure[ti, sector 2, Ia[i, Suceava, Boto[ani, Neam], Gala]i, Satu Mare,

Arad, Timi[ [i Bihor coordoneaz` centre de tranzit;• din alte 14 jude]e, desf`[oar` activit`]i de reintegrare a copiilor victime

ale traficului de fiin]e umane sau a celor neacompania]i.

Oficiul Na]ional de prevenire a traficului de fiin]e umane [i monitorizarea protec]ieivictimelor din cadrul Institutului de Cercetare [i Prevenire a Criminalit`]ii

• elaboreaz`, implementeaz` [i monitorizeaz` programe de prevenire [icombatere a traficului de fiin]e umane;

• stabile[te parteneriate cu organiza]iile guvernamentale, neguvernamentale[i autorit`]ile locale.

Direc]ia General` de Combatere a Crimei Organizate [i Antidrog • activit`]i de urm`rire penal` cånd este mandatat, organizeaz`,

coordoneaz`, \ndrum` [i controleaz` activitatea structurilor teritorialecorespondente, privind:

• traficul de persoane, \n special de femei [i copii \n scopul exploat`riisexuale [i alte forme de exploatare;

• migra]ia ilegal`; • adop]iile interna]ionale ilegale; • traficul de ]esuturi sau organe umane.

Progrese \nregistrate:PIN 4153 Autoritatea Na]ional` pentru Protec]ia Drepturilor Copilului a lansat \n

2004 Proiectul de Interes Na]ional 415. 3 Organiza]ia Salva]i Copiii a coordonat implementarea acestui program

care viza organizarea unui Centru Pilot \n Bucure[ti, a 9 Centre deTranzit, precum [i servicii de prevenire [i reintegrare asigurate prinDGASPC \n cadrul altor 14 jude]e.

3 |n cadrul proiectului a fost elaborat metodologia de repatriere [imetodologia de lucru \n cadrul centrelor de tranzit, precum [iregulamentul de organizare [i func]ionare a acestora.

Cadrul legislativ a fost \mbun`t`]it:• s-au stabilit procedurile de repatriere [i a institu]iilor responsabile pentru

returnarea copiilor victime ale traficului sau ne\nso]i]i prin Hot`rårea deGuvern 1443/2004.

• Noul set legislativ prevede, de asemenea, asigurarea protec]ieivictimelor infrac]iunilor.

• Planul na]ional pentru prevenirea [i combaterea traficului de minoripentru 2004 – 2007

114

COPIII TRAFICA}I

• Planul na]ional de ac]iune pentru prevenirea si combaterea abuzuluisexual asupra copilului [i a exploat`rii sexuale a copiilor \n scopuricomerciale (2004 - 2007)

Recomand`ri:

7 Prevederea unor m`suri sociale care s` asigure suportul [i protec]iafamiliilor defavorizate economic

7 Cre[terea gradului de con[tientizare \n råndul factorilor de decizieprivind fenomenul traficului de fiin]e umane

7 Derularea de programe de informare \n råndul speciali[tilor din domeniulprotec]iei copilului care s` nu se limiteze la informare asupraconceptelor de trafic, ci s` aib` \n vedere suportul permanent ce poatefi oferit acestora \n instrumentarea cazurilor de trafic.

7 Includerea \n curricula facult`]ilor de specialitate a unui suport de curscare s` con]in` informa]ii referitoare la: definirea [i descriereafenomenului traficului de fiin]e umane, cu referire la traficul de copii;drepturile persoanelor traficate; consecin]ele sociale asociatefenomenului; obstacole [i oportunit`]i \n sprijinirea copiilor victime aletraficului; efectele negative ale stigmei [i discrimin`rii;

7 |ncurajarea schimbului de experien]` [i a practicilor pozitive;7 Promovarea \n råndul comunit`]ii a nediscrimin`rii victimelor traficului

de fiin]e umane.

Contacte:


Direc]ia General` de Asisten]` Social` [i Protec]ie a Copilului– sector 2, Bucure[tiAdresa: Strada Dimitrie Racovi]`Telefon/fax: (021) 310 24 17Telefon de urgen]`: 9852

Bucure[ti – Centrul PilotAdresa: [oseaua Colentina nr. 6, sector 2Telefon: (021) 242 09 87

“M-am n`scut \n 1989 [i pån` \n 1997 am fost un copilfericit, voios [i plin de energie

… dar am hot`råt c` voi lupta cu boala… r`zboiul final eu \l voi cå[tiga”

L. V., \n cadrul conferin]ei organizat` de UNOPA, martie 2004

COPIII CU HIV/SIDA

COPIII CU HIV/SIDA

117


La \nceputul anilor ’90, Romånia era ]ara cu cei mai mul]i minori infecta]i cuHIV/SIDA din Europa - peste 50% din totalul cazurilor \nregistrate la niveleuropean. |n jude]ele s`race se \nregistrau cele mai mari rate de \mboln`viri,iar lipsa de instruire la acel moment a personalului din orfelinate \n leg`tur`cu virusul nu a f`cut decåt s` se adauge condi]iilor de via]` precare din institu]ii– fostele orfelinate).

|ntre timp situa]ia s-a schimbat, dar imaginea Romåniei a fost pentru mul]i aniasociat` cu cea transmis` de fotografii din \ntreaga lume din clinicile de laSpitalul “Victor Babe[“ sau Institutul “Matei Bal[“.

Ace[ti copii s-au ag`]at de via]`: de la o speran]` de via]` ini]ial` de 6 luniau devenit adolescen]i. Rata celor ce supravie]uiesc infec]iei HIV/SIDA este de75%, aceasta \n condi]iile \n care terapia antiretroviral` se aplic` doar la 45%dintre cei bolnavi [i doar de cå]iva ani.

De[i afecteaz` toate categoriile de vårst`, infec]ia cu HIV/SIDA r`måne o boal`a celor tineri, peste 70% dintre cei bolnavi avånd vårsta cuprins` \ntre 10 [i20 de ani, lucru cu atåt mai grav dac` ]inem seama de existen]a unui spornegativ al popula]iei \n ultimii ani (conform datelor ARAS).

Impactul social [i economic al inciden]ei infect`rii cu HIV/SIDA se manifest` \nRomånia sub urm`toarele aspecte :w num`rul mare al supravie]uitorilor de lung` durat` (copii

n`scu]i \n anii 1987-1990);w cre[terea ratei de transmitere de la mam` la nou-n`scut,

dup` anul 1994;w cre[terea rapid` a num`rului de noi cazuri la persoane cu

vårste cuprinse \ntre 15-59 ani (grupa de transmitere avirusului pe cale heterosexual`);

w cre[terea num`rului persoanelor HIV pozitive care solicit`\ngrijiri [i tratament de specialitate;

w existen]a cazurilor de \nc`lcare a drepturilor persoanelorinfectate cu HIV/SIDA.

118

COPIII CU HIV/SIDA


Conform datelor statistice ale Ministerului S`n`t`]ii, la mijlocul anului 2004 erau\nregistrate 4.255 cazuri HIV la copii, acestea reprezentånd circa 75% din totalulcazurilor \nregistrate. Propor]ia se p`streaz` [i \n cazul inciden]ei SIDA: 3.476copii (dintr-un total de 4.705 cazuri \nregistrate la 30 iunie 2004).

|ngrijor`toare este cre[terea constant`, de la an la an, a num`rului cazurilor de\mboln`vire cu SIDA \nregistrate la copiii cu vårsta de pån` \n 14 ani, pe fondulsc`derii num`rului copiilor.45 Acestea \ndrept`]esc concluzia referitoare lanecesitatea \ntreprinderii de ac]iuni care s` aib` \n vedere cauzele fenomenului.

La sfår[itul anului 2003 un num`r de 5.547 persoane urmau tratamentantiretroviral [i 7.771 pacien]i existen]i \n eviden]a activ` cu HIV/SIDA seprezint` cel pu]in de dou` ori pe an la Centrele Regionale de Monitorizare [iEvaluare a Infec]iei HIV/SIDA pentru control clinic [i biologic.

|n Romånia, la 31 decembrie 2004 erau \nregistrate 15.471 persoane HIV/SIDAdintre care 10.735 sunt in viata iar 6.116 sunt in tratament antiretroviral.Din totalul de 11.550 copii HIV/SIDA cu vårste cuprinse \ntre 0-14 ani la datadiagnosticului 3.482 au decedat iar 1.291 se afl` \n eviden]` activ` HIV-SIDA.

|n cursul anului 2004 au fost \nregistrate 531 cazuri noi de infec]ie HIV [iSIDA, dintre care 34 cazuri la copii cu vårste cuprinse \ntre 1 [i 14 ani, iarrestul de 497 la persoane cu vårsta peste 14 ani.

Conform datelor Compartimentului de Evaluare [i Monitorizare a Infec]iei HIV-SIDA din subordinea Comisiei Na]ionale de Lupt` AntiSida a MinisteruluiS`n`t`]ii, \n cazul copiilor, principala cale de transmitere a HIV este ceanozocomial` (51,4%), iar la adul]i principala cale este cea heterosexual` (65,4%).

|n ceea ce prive[te monitorizarea \nc`lc`rii drepturilor persoanelor afectate deHIV/SIDA, \n ultimul trimestru al anului 2004 au fost \nregistrate 102 cazuri de\nc`lcare a drepturilor \n luna octombrie (dintr-un total de 444 persoanemonitorizate), 95 de cazuri \n luna noiembrie (439 persoane monitorizate) [i99 cazuri \n luna decembrie (455 persoane monitorizate). Tipurile de \nc`lc`riale drepturilor persoanelor afectate de HIV/SIDA au vizat:

45Institutul Na]ional de Statistic`, “Anuarul Statistic al Romåniei – 2003”

COPIII CU HIV/SIDA

119

Figura 11.1 – Tipuri de \nc`lc`ri ale drepturilor persoanelorafectate de HIV/SIDA (%)

Sursa : UNOPA, „Raport de monitorizare octombrie-decembrie 2004”


Principalele acte normative: å Hot`rårea nr. 1342/2004 privind aprobarea Strategiei Na]ionale pentru

supravegherea, controlul [i prevenirea cazurilor de infec]ie cu HIV/SIDA\n perioada 2004-2007

å Hot`rårea nr. 330/2003 privind organizarea [i func]ionarea Comisieina]ionale pentru supravegherea , controlul [i prevenirea cazurilor deinfec]ie HIV/SIDA

å Legea nr. 584/2002 privind m`surile de prevenire a r`spåndirii maladieiSIDA \n Romånia [i de protec]ie a persoanelor infectate cu HIV saubolnave de SIDA

å Ordonan]a nr. 68 / 2003 (cu modific`rile [i complet`rile ulterioare)privind serviciile sociale

å Ordonan]a de urgen]` nr. 62 / 2003 (cu modific`rile ulterioare) pentruratificarea acordurilor dintre Ministerul S`n`t`]ii [i Familiei [i FondulGlobal de Combatere a SIDA, Tuberculozei [i Malariei

å Ordinul Ministerului Muncii, Solidarit`]ii Sociale [i Familiei nr. 73 / 2004privind metodologia de acordare a \ndemniza]iei lunare de hran`cuvenite adul]ilor [i copiilor infecta]i cu HIV sau bolnavi de SIDA [i decontrol al utiliz`rii de c`tre cei \n drept a acesteia

å Hot`rårea nr. 1177/2003 privind aprobarea cuantumului \ndemniza]ieilunare de hran` cuvenite persoanelor infectate cu HIV sau bolnave SIDA

120

COPIII CU HIV/SIDA

å Ordonan]a de urgen]` nr. 102/1999 privind protec]ia special` [i \ncadrarea\n munc` a persoanelor cu handicap, aprobat` prin Legea nr. 512 / 2002

å Hot`rårea nr. 839/2004 privind nivelul aloca]iilor de hran` pentruconsumurile colective din unit`]ile sanitare publice [i din cre[e

å Legea nr. 46/2003 privind drepturile pacientuluiå Ordonan]a nr. 137/2000 privind prevenirea [i sanc]ionarea tuturor

formelor de discriminare, aprobat` prin Legea nr. 48 / 2002 å Ordinul nr. 611/2004 privind aprobarea circuitului informa]ional [i a

fi[elor de declarare [i supraveghere a infec]iei HIV/SIDA


Institu]ii la nivel central:Comisia Na]ional` pentru supravegherea, controlul [i prevenirea cazurilor deinfec]ie HIV/SIDA, cu rol de planificare, integrare, corelare [i monitorizare apoliticii Guvernului \n domeniile supravegherii, controlului [i prevenirii cazurilorde infec]ie HIV/SIDA din perspectiv` medical`, social` [i educa]ional`

Ministerul S`n`t`]ii elaboreaz` [i coordoneaz` programe na]ionale de preven]ie[i tratament, cåt [i re]eaua na]ional` de supraveghere a bolilor transmisibile

Comisia Na]ionala de Lupt` Anti-SIDA din cadrul Ministerului S`n`t`]ii cuatribu]ii \n prevenirea [i combaterea infec]iei HIV \n Romånia [i \mbun`t`]ireaaccesului pacien]ilor la terapia specific` HIV/SIDA

Ministerul Educa]iei [i Cercet`rii a lansat [i coordoneaz` programul «Educa]iepentru S`n`tate \n [coala romåneasc`»

Ministerul Muncii Solidarit`]ii Sociale [i Familiei, cu rol \n acordareafacilit`]ilor prev`zute de lege pentru persoanele cu dizabilit`]i (aloca]ie zilnic`de hran` / \ndemniza]ie de hran`)

Au atribu]ii \n aplicarea strategiei na]ionale de prevenire [i combatere HIV/SIDA[i urm`toarele institu]ii :

• Ministerul Ap`r`rii Na]ionale – prevenirea HIV/SIDA \n unit`]ilemilitare din subordine

• Ministerul Administra]iei [i Internelor - – prevenirea HIV/SIDA \nunit`]ile militare din subordine

• Ministerul Justi]iei – prevenirea HIV/SIDA \n sistemul penitenciar

COPIII CU HIV/SIDA

121

Institu]ii la nivel local:• Direc]iile pentru dialog, familie [i solidaritate social` jude]ene [i a

municipiului Bucure[ti • Direc]iile de s`n`tate public` jude]ene / a municipiului Bucure[ti • Institutul de S`n`tate Public` Bucure[ti• Centrele regionale HIV/SIDA : Spitalul de boli infec]ioase, Bra[ov;

Spitalul de boli infec]ioase, Cluj; Spitalul clinic de boli infec]ioase,Constan]a; Spitalul clinic de boli infec]ioase [i pneumoftiziologie “Dr. V.Babe[“, Craiova; Spitalul clinic de boli infec]ioase “Sf. Parascheva”, Ia[i;Spitalul clinic de boli infec]ioase nr. 1, Tg. Mure[ ; Spitalul clinic de boliinfec]ioase [i pneumoftiziologie “Dr. V. Babe[“, Timi[oara; Spitalul clinicde boli infec]ioase [i tropicale “Dr. V. Babe[“, Bucure[ti; Institutul clinicde boli infec]ioase “Prof. Dr. Matei Bal[“, Bucure[ti


|n ultimii 10 ani, \n Romånia demersurile de prevenire HIV s-au adresat \ngeneral copiilor [i tinerilor.3 Ini]iative guvernamentale:

• |n anul 2001, HIV/SIDA a fost declarat` prioritate na]ional`, fiind lansatPlanul Na]ional de Acces Universal la Tratament [i \ngrijiri HIV/SIDA.

• |n anul 2002, Ministerul Educa]iei [i Cercet`rii \n parteneriat cuMinisterul S`n`t`]ii a lansat programul na]ional Educa]ia pentru S`n`tate\n [coala Romåneasc`.

• |n perioada 2000-2003, s-au format [i maturizat asocia]iile de persoaneinfectate cu HIV [i afectate de SIDA.

|n vederea prevenirii r`spåndirii HIV/SIDA au fost \nfiin]ate centre de testaregratuite [i a fost introdus` \ntreaga gam` de medicamente antiHIV utilizate lanivel interna]ional \n tratarea cazurilor de infec]ie.

Sistemul de norme [i legi care acoper` nevoile [i interesele persoanelorinfectate cu HIV sau afectate de infec]ia cu HIV a unui membru al familiei afost dezvoltat de-a lungul anilor. Cel mai important beneficiu pe care opersoan` infectat` cu HIV \l poate primi din partea institu]iilor de stat estetratamentul antiretroviral gratuit, prin \ncadrarea SIDA \n råndul bolilor infecto-contagioase grupa A, boli al c`ror tratament este gratuit.

Persoanele infectate sau bolnave HIV/SIDA sunt incluse \ntre beneficiariiserviciilor de asisten]` social` cu caracter primar (consilierea psihologic`), cåt[i de servicii de evaluare complex`, realizate de echipe pluridisciplinare (dindomeniul educa]ional, medical, de asisten]` social` sau juridic`), avånd dreptscop stabilirea unor m`suri de protec]ie individualizat` pentru fiecare caz.

122

COPIII CU HIV/SIDA

Programul “Combaterea HIV/SIDA: un r`spuns cuprinz`tor, coordonat,multisectorial \n Romånia” stabilit prin acord \ntre Ministerul S`n`t`]ii [iFamiliei [i Fondul Global de Combatere a HIV/SIDA, Tuberculozei [i Malarieise deruleaz` \n perioada 2003 – 2005 [i are ca obiective generale asigurareaprogramelor de preven]ie durabil` care s` reduc` inciden]a infec]iei cu HIV,\nt`rirea sistemului na]ional de \ngrijiri de s`n`tate [i suport psiho-social, \nscopul reducerii impactului HIV/SIDA asupra celor infecta]i, afecta]i [i vulnerabili,\nt`rirea sistemelor de monitorizare [i supraveghere pentru HIV/SIDA [icomportamentele de risc asociate.

|ntre obiectivele specifice ale acestui program se num`r`:• dezvoltarea de campanii na]ionale de informare destinate publicului larg

[i difuzate prin mass-media;• educarea copiilor [colari cu privire la infectarea HIV/SIDA [i consumul

de droguri (inclusiv dezvoltarea curriculei [colare [i preg`tireaprofesorilor);

• preg`tirea personalului medical cu privire la HIV/SIDA, \n special a celuidin institu]iile de protec]ie a copilului \n care sunt derulate programeHIV/SIDA

• cre[terea cuno[tin]elor referitoare la comportamentele de risc \n råndulromilor [i al copiilor str`zii;

• extinderea re]elei psihosociale destinate persoanelor afectate deHIV/SIDA

3 Ini]iative ONG:|n paralel cu ac]iunile destinate prevenirii [i trat`rii cazurilor de HIV/SIDAexistente, se urm`re[te acordarea asisten]ei sociale [i a consilierii psihologice\n cazul copiilor afecta]i de HIV/SIDA, dar [i a familiilor acestora. Echipeformate din psihologi [i asisten]i sociali poart` discu]ii cu p`rin]ii, pentru a-i\nv`]a pe ace[tia cum s` abordeze problema \n discu]iile pe care le au cu copiilor, ajutåndu-i pe cei mici s` fac` fa]` bolii. Psihologii \i ajut` pe copiii infecta]icu HIV/SIDA ajun[i la vårsta adolescen]ei, s` g`seasc` r`spunsuri cu privire laanumite aspecte ale vie]ii personale, \n special referitoare la via]a de cuplu [iprotejarea partenerului.

Exist` campanii de informare la nivel na]ional [i o serie de organiza]ii desf`[oar`programe destinate prevenirii abandonului copiilor \n familiile \n care estedepistat caz de HIV/SIDA la unul dintre copii. Toate aceste activit`]i vizeaz` [ischimbarea mentalit`]ilor [i a atitudinilor [i practicilor discriminatorii fa]` devictimele HIV/SIDA \n råndul publicului larg.

COPIII CU HIV/SIDA

123

Asocia]ia Romån` Anti-SIDA (ARAS) : SIDA Helpline – informa]ii [i consilieretelefonic` referitoare la problematica HIV/SIDA: Serviciul gratuit este disponibilnon-stop, garantånd anonimitatea [i confiden]ialitatea (0800 800 033).

Uniunea Na]ional` a Organiza]iilor Persoanelor Afectate de HIV/SIDA (UNOPA): Campania na]ional` de ne-discriminare pe criteriul HIV/SIDA – 2005 desf`[urat`\n colaborare cu al]i parteneri din domeniul ONG sau guvernamental. Scopulcampaniei este prevenirea [i combaterea discrimin`rii [i stigmatiz`rii persoanelorcare tr`iesc cu HIV/SIDA \n Romånia, discriminarea avånd un efect de bumerang(intoleran]a [i stigmatizarea fa]` de cei infecta]i cu virusul HIV cre[te pericolul,obligåndu-i pe cei care tr`iesc cu HIV/SIDA s` ]in` acest lucru ascuns [iperpetuånd convingerea c` oamenii obi[nui]i nu sunt amenin]a]i de HIV).

Proiectul UNOPA : “Conferin]a Na]ional` pentru educarea p`rin]ilor \nvederea oferirii de suport - HIV/SIDA [i evitarea abandonului familial [iemo]ional”, finan]at din fondurile Departamentului de Agricultur` al StatelorUnite ale Americii (USDA) prin programul International Partnership for HumanDevelopment (IPHD) [i Asocia]ia CARITAS – Bucure[ti.Implementarea proiectului a \nceput \n luna septembrie a anului 2004 [i se vafinaliza la sfår[itul lunii iulie 2005.

Obiectivul general al proiectului const` \n consolidarea/\nfiin]area unor grupuride suport organizate de p`rin]i pentru p`rin]i, \n vederea prevenirii abandonuluifamilial [i emo]ional, \n familiile cu copii seropozitivi HIV sau bolnavi de SIDA,prin \mbun`t`]irea rela]iilor dintre p`rin]i [i copii.

Funda]ia Romanian Angel Appeal (www.raa.ro) are \n derulare o serie deproiecte, cu finan]are de la Fondul Global pentru Lupta \mpotriva SIDA,Tuberculozei [i Malariei:

• prevenirea transmiterii infec]iei cu HIV de la mam` la f`t prin promovareaconsilierii [i test`rii voluntare a femeilor, \n special a gravidelor;

• \nt`rirea capacit`]ii de consiliere [i testare HIV la nivelul a 16 jude]e [icon[tientizarea popula]iei generale asupra riscului de infec]ie cu HIV [ia beneficiilor test`rii voluntare;

• extinderea Re]elei Sec]iilor de zi «Floarea Soarelui» \n opt loca]ii noi,oferind astfel servicii multidisciplinare pentru aproximativ 80% din totalulpacien]ilor seropozitivi din Romånia. Sec]iile de zi vor fi implementate \nparteneriat cu autorit`]ile locale de s`n`tate public` [i Ministerul S`n`t`]ii;

• oferirea de servicii stomatologice [i dermatologice pentru copiii afecta]ide HIV/SIDA [i p`rin]ii acestora, prin proiectul «Unitatea Mobil`», ini]iat\n anul 2000 \n colaborare cu Institutul de Boli Infec]ioase Prof. DrMatei Bal[

124

COPIII CU HIV/SIDA

Salva]i Copiii Romånia desf`[oar` campanii de informare pe probleme des`n`tate, inclusiv HIV/SIDA, ce reunesc anual 25.000 de copii [i tineri,reprezentan]i ai comunit`]ilor de romi [i copii ai str`zii, personal din centrele deprotec]ie a copilului. De asemenea, organiza]ia ofer` asisten]` psihosocial` pentru500 de copii afecta]i de HIV/SIDA ce se afl` \n \ngrijirea familiilor, sau beneficiaz`de protec]ie \n cadrul centrelor de tip familial sau al centrelor de plasament.

Salva]i Copiii Romånia este partener al Ministerului Educa]iei [i Cercet`rii \nimplementarea Programului Na]ional „Educa]ia pentru s`n`tate \n [coalaromåneasc`” [i al Ministerului S`n`t`]ii \n implementarea Programului HIV/SIDAfinan]at de Fondul Global de Combatere a HIV/SIDA, Tuberculozei [i Malariei.

Recomand`ri:

7 Supravegherea epidemiologic` [i distribuirea gratuit` a terapieiantiretroviral` se dovedesc a fi dou` ini]iative medicale de succes, darele nu sunt pe deplin eficiente f`r` componenta de prevenire(combaterea cauzei, nu numai tratarea efectelor). Efortul cel mai intenstrebuie depus \n licee [i [coli, locul \n care se pot schimbacomportamente:

7 Sistemul de \nv`]`månt trebuie s` joace un rol mai important \nprevenirea [i combaterea HIV/SIDA [i a discrimin`rii persoanelor caretr`iesc cu HIV/SIDA , prin includerea programului « Educa]ie pentrus`n`tate » \n [coala romåneasc` \n trunchiul comun de materii [i prin\ncurajarea parteneriatelor dintre scoli [i ONG-uri.

7 Nivelul de informare [i capacitatea societ`]ii de a r`spunde problemelorcomplexe provocate de HIV/SIDA trebuie \mbun`t`]ite prin campanii deinformare [i sensibilizare, astfel \ncåt drepturile persoanelor care tr`iesccu HIV/SIDA s` fie respectate.

7 Managementul distribu]iei [i aprovizion`rii spitalelor cu medicamenteantiretrovirale trebuie \mbun`t`]it, pentru a elimina \ntårzierile, blocajele[i \ntreruperea tratamentului antiretroviral.

7 Ministerul S`n`t`]ii trebuie s` simplifice procedurile de achizi]ie a kit-urilor [i reactivilor necesari efectu`rii analizelor specifice monitoriz`riiclinice a tratamentului pacien]ilor HIV/SIDA.

7 Personalul din sistemul medical [i administrativ trebuie s` fie mai binepreg`tit pentru a lucra cu pacien]ii afecta]i de HIV/SIDA , astfel \ncåtatitudinile discriminatorii din sistem s` fie eliminate.

7 Informarea adul]ilor privind metodele de protejare.

COPIII CU HIV/SIDA

125

Contacte:

Ministerul S`n`t`]iiAdresa: Strada Cristian Popi[teanu, nr. 1-3, sector 1, cod 010024, Bucure[tiTelefon: (021) 307 2500; (021) 307 2600; Fax: (021) 314 1526http://www.ms.ro

Comisia Nationala de Lupta Anti-Sida – Ministerul S`n`t`]iiPre[edinte: Dr. Adrian Streinu -Cercel

UNOPA (Uniunea Na]ional` a Organiza]iilor Persoanelor Afectate de HIV/SIDA)Adresa: Calea Mo[ilor 225, bl 33-35, sc. B, et. 2, ap. 39, sector 2, 020867,Bucure[ti, Telefon/Fax: (021) 210 90 89; www.unopa.ro

UNAIDS (United Nations Programme on HIV/AIDS) \n RomåniaAdresa : Casa ONU, Bd. Prim`verii nr. 48A, sectorul 1, 011975 Bucure[tiTelefon (021) 201 78 81; Fax: (021) 201 78 83

UNICEF Adresa : Casa ONU, Bd. Prim`verii nr. 48A, sectorul 1, 011975 Bucure[tiTelefon: (021) 201 78 53; (021) 201 78 64 / 65; Fax: (021) 231 52 55E-mail: [email protected]; www.unicef.org

Romanian Angel AppealAdresa: Strada Rodiei, Nr. 52, Sector 3, 030956, Bucure[tiTelefon: (021) 323 68 68; Fax: (021) 323 24 90http://www.raa.ro

“Te face s` te sim]i liber, dar de fapt te omoar`.”

16 ani, consumator de heroin`

CONSUMUL DE DROGURI |N RÅNDUL COPIILOR


129


Cre[terea consumului de droguri, \n mod special \n råndul tinerei genera]ii,reprezint` una dintre problemele cele mai grave cu care se confrunt` societatearomåneasc`.

|ncepånd cu anul 1990, factori precum pozi]ia geografic`, deschiderea frontiereide stat [i conflictele militare din regiune au f`cut ca ]ara noastr` s` devin` unsegment activ al «Rutei Balcanice» de traficare a stupefiantelor. Romånia esteprincipalul tronson al celei de a doua «Rute Balcanice» de transport aldrogurilor c`tre Europa Occidental`, care porne[te din Turcia, traverseaz`Bulgaria, Romånia, Ungaria, Slovacia [i Cehia pån` \n Germania [i Olanda. Ovariant` a celei de a doua «Rute Balcanice» include [i un tronson maritim:Istanbul-Constan]a-Bucure[ti, spre Ungaria.

Din evalu`rile efectuate rezult` c` ]ara noastr` reprezint` \n principal o ]ar`de tranzit, dar o parte din cantitatea de droguri tranzitat` r`måne \n Romånia,pentru consum. |n acela[i timp, Romånia a devenit \n prezent [i teritoriu dedepozitare, drogurile introduse \n ]ar`, \n special prin frontiera de sud, fiindstocate pe diferite perioade de timp [i apoi - direc]ionate spre ]`rile cu consumridicat din vestul Europei.

|n ultimii ani ]ara noastr` a devenit [i o pia]` de desfacere a drogurilor.Schimb`rile provocate de trecerea Romåniei de la o economie totalitar` la unade pia]`, au afectat echilibrul din interiorul multor familii, fapt ce a dus la cre[tereavulnerabilit`]ii copiilor \n fa]a drogurilor. Num`rul utilizatorilor de droguri care auvårsta mai mic` de 18 ani a crescut, iar vårsta la care se \ncepe consumul dedroguri a sc`zut la 13-14 ani. Studii realizate de Salva]i Copiii au eviden]iat faptulc` aproximativ 10% dintre elevii de liceu au consumat cel pu]in o dat` droguri.46

Conform rezultatelor studiului na]ional privind consumul de tutun, alcool [idroguri - “The European School Survey Project on Alcohol and other Drugs(ESPAD, 2003) \n råndul adolescen]ilor care frecventeaz` liceul consumul demarijuana/ha[i[ este de 3% (dublu fata de anul 1999), consumul de amfetaminea crescut cu 85%, iar cel de ecstasy s-a triplat (fa]` de acela[i an de referin]`).Sunt, de asemenea utilizate drogurile tari injectabile sau cele inhalante.

Cre[terea consumului de droguri este \ngrijor`toare [i prin prisma consecin]elordramatice pe termen mediu [i lung asupra s`n`t`]ii publice (cre[terea inciden]eiHIV/SIDA, a \mboln`virilor cu hepatita A, B [i C, a cazurilor de tuberculoz` etc.)

46Salva]i Copiii [i Direc]ia de S`n`tate Public` «Cuno[tin]ele, atitudinile [i tendin]ele elevilor de liceu din Bucure[ti \nprivin]a consumului de droguri», 2001 – 2002

130


[i prin asocierea sa cu o rat` crescut` a infrac]ionalit`]ii asociate traficului [iconsumului ilicit de droguri.47


Conform Evalu`rii Rapide de Situa]ie a Agen]iei Na]ionale Antidrog din anul2003 num`rul consumatorilor de heroin` injectabil` din Bucure[ti este deaproximativ 24.000 de persoane, ceea ce reprezint` 1% din totalul popula]ieiora[ului. |ngrijor`tor este faptul c` 15% din persoanele care au beneficiat deservicii de specialitate [i sunt dependente de heroin` injectabil` sunt infectatecu virusul hepatitei B sau C.

6,3 % dintre consumatorii de droguri din Romånia sunt copii.48

|n ultimii 4 ani s-a \nregistrat o cre[tere a propor]iei recidivelor, concomitentcu sc`derea adresabilit`]ii cazurilor noi. O posibil` cauz` a acestei st`ri de fapteste inexisten]a unui circuit terapeutic eficient, care s` ofere consumatorilor dedroguri posibilitatea unui tratament complet:

Figura 12.1 – Dinamica recidive / cazuri noi \n ultimii 4 ani

Sursa: Agen]ia Na]ional` Antidrog, Centrul de Statistic` Sanitar` [i Documentare Medical` a Ministerului S`n`t`]ii

Raportul de evaluare privind implementarea Strategiei Na]ionale Antidrog peperioada 2003-2004, \ntocmit de Agen]ia Na]ional` Antidrog confirm` m`suraredus` \n care consumatorii de droguri au beneficiat de servicii de consilieresau asisten]` specializat`:

47Agen]ia Na]ional` AntiDrog

48idem


131

Figura 12.2 – Dinamica tipurilor de tratament de care au beneficiat consumatorii de droguri

Consumul de droguri se manifest` \n råndul copiilor, existånd anumite categoriicu o vulnerabilitate crescut`: copiii str`zii sau copiii provenind din familiidezorganizate. |ns`, chiar [i \n afara acestor probleme, copiii [i adolescen]i potdeveni consumatori sub presiunea grupului de apartenen]` sau din spirit deimita]ie.

|n cazul copiilor str`zii (sintagm` prin care vom \n]elege copii care tr`iescpermanent \n strad`), consumul de substan]e inhalante («aurolac»), \ncepe lavårste mici (7 – 10 ani), simultan sau imediat momentului ajungerii copiilor\n strad`.

Adesea, este vorba de consumul substan]elor ilegale concomitent cu alte a[a-numite «droguri legale» (tutun [i alcool), toate aceste determinånd deteriorareasemnificativ` [i ireversibil` a st`rii de s`n`tate a copiilor. La acest rezultatcontribuie [i faptul c`, de cele mai multe ori, consumul substan]elor inhalanteprecede consumul drogurilor tari, \n special – heroina, creåndu-se de cele maimulte ori dependen]a de aceste substan]e [i instalarea anumitor afec]iunisomatice (hepatita B, hepatita C), boli ale inimii sau pl`månilor, SIDA,afec]iuni/infec]ii dermatologice.49

Conform evalu`rii dimensiunilor consumului de tutun, alcool [i droguri ilicite \n[coli – studiul na]ional “European School Survey Project on Alcohol and Other

49Salva]i Copiii, «Copiii str`zii [i drogurile», 2002

132


Drugs - ESPAD - 2003”, efectuat pe un e[antion de elevi \n vårst` de 16 ani,consumul de marijuana s-a dublat fa]` de anul 1999 (anul studiului ESPADanterior) [i – fa]` de acela[i an de referin]` – consumul de LSD/halucinogene acrescut cu 40 – 50%, iar cel de droguri injectabile s-a m`rit cu cel pu]in 50%.50

|n urma unui studiu na]ional realizat \n 2004 de Salva]i Copiii Romånia \nparteneriat cu Facultatea de Sociologie [i Asisten]` Social` a Universit`]ii dinBucure[ti s-au desprins urm`toarele concluzii referitoare la consumul de droguri\n råndul popula]iei tinere cu vårsta \ntre 11 [i 22 ani:• 2,5% au \ncercat cel pu]in o dat` marijuana; 0,4 % - heroin`; 0,3% -

ecstasy, 0,2% - cocain`; 0,1% - LSD;• 0,1% au declarat c` sunt consumatori permanen]i de marijuana [i al]i

0,1% - de cocain`.


Principalele acte normative:å Legea nr. 143/2000 (cu modific`rile [i complet`rile ulterioare) privind

combaterea traficului [i consumului ilicit de droguriå Hot`rårea nr. 1489/2002 (cu modific`rile [i complet`rile ulterioare),

privind \nfiin]area Agen]iei Na]ionale Antidrogå Hot`rårea nr. 97 / 2003 pentru aprobarea criteriilor de selectare a

organiza]iilor neguvernamentale sau a altor persoane juridice care potparticipa la realizarea, \n comun cu ministerele [i institu]iile publice, aunor activit`]i sau programe \n domeniul s`n`t`]ii publice [i protec]ieifamiliei

å Ordinul Ministerului S`n`t`]ii nr. 187 / 2002 pentru definirea tipurilorde unit`]i medicale ce pot fi abilitate s` asigure asisten]` medical`persoanelor dependente de droguri, precum [i a organiza]iilorneguvernamentale ce pot fi abilitate s` desf`[oare activit`]i de prevenirea transmiterii microorganismelor patogene pe cale sanguin` \n råndulconsumatorilor de droguri injectabile

å Ordinul comun al Ministerului S`n`t`]ii [i Ministerului Justi]iei nr. 898 / 2002privind m`surile medicale [i educative aplicate toxicomanilor \n \nchisoare

å Ordinul 240 / 2002 (cu modific`rile [i complet`rile ulterioare), pentruaprobarea Listei cuprinzånd produsele farmaceutice de uz uman [iveterinar care con]in substan]e ce intr` sub inciden]a Legii nr. 143/2000privind combaterea traficului [i consumului ilicit de droguri

å Hot`rårea nr. 73 / 2005 privind aprobarea strategiei na]ionale antidrog\n perioada 2005 – 2012

50Agen]ia Na]ional` Antidrog „Raport de evaluare privind implementarea strategiei na]ionale antidrog 2003 – 2004”


133


Institu]ii la nivel central:Ministerul Administra]iei [i Internelor

Agen]ia Na]ional` Antidrog elaboreaz` Strategia Na]ional` Antidrog [i Planulde ac]iune, coordonånd institu]iile, organiza]iile guvernamentale [ineguvernamentale implicate

Ministerul S`n`t`]ii stabile[te criteriilor [i a condi]iilor minimale ce trebuie\ndeplinite de unit`]ile medicale care acord` asisten]` persoanelor dependentede droguri

Ministerul Educa]iei [i Cercet`rii – programe de prevenire a consumului ilicitde droguri \n råndul elevilor

Ministerul Justi]iei – programe psihologice [i sociale, m`suri educative pentruconsumatorii de droguri afla]i \n penitenciare

Institu]ii la nivel local:Centrele de prevenire, evaluare [i consiliere antidrog jude]ene / de sector alemunicipiului Bucure[ti


3 A fost elaborat` Strategia na]ional` antidrog 2005 – 2012 (prinHot`rårea de Guvern nr. 73 / 2005):

Aceasta prevede structurarea sistemului de asisten]` medical`, psihologic` [isocial`, dezvoltat la nivel na]ional, pe trei niveluri de interven]ie:

Primul nivel presupune identificarea, atragerea, motivarea [i trimitereaconsumatorilor de droguri spre serviciile specializate, abordarea necesit`]ilorsociale [i medicale de baz` ale consumatorilor de droguri [i coordonareanecesar` cu resursele din nivelul 2 [i 3.

Nivelul doi este constituit din unit`]i specializate din sistemul de S`n`tatePublic` [i din centrele de prevenire, evaluare [i consiliere antidrog [i asigur`asisten]a specializat`, monitorizarea [i trimiterea spre cel de-al treilea nivel, ca[i coordonarea necesar` \ntre toate nivelurile de interven]ie.

Cel de-al treilea nivel asigur` reinser]ia social` prin interven]ii specifice [i prinservicii cu nivel crescut de specializare care sprijin` nivelul 2.

134


Sistemul va include componente publice, private sau mixte acreditate/autorizate[i va fi coordonat [i monitorizat de c`tre Agen]ia Na]ional` Antidrog \nconformitate cu standardele de calitate.

3 Programul «Educa]ia pentru s`n`tate \n [coala romåneasc`»:Au fost elaborate «Ghidul pentru cadrele didactice» [i programele [colare /manualele pentru disciplina «Educa]ie pentru s`n`tate». |n anul [colar 2003 –2004, programul a fost implementat \ntr-un num`r de 8.000 de [coli, implicåndcirca 300.000 de elevi [i 11.000 de cadre didactice.

Anual, \n [coli se desf`[oar` activit`]i de prevenire a consumului de droguri \nråndul copiilor, prin colaborarea dintre inspectoratele [colare, speciali[tiicentrelor locale de consiliere antidrog, ONG-uri [i Poli]ie.3 S-au desf`[urat [i continu` organizarea de cursuri de formare [i educare

continu` pentru speciali[tii care desf`[oar` activit`]i de promovare as`n`t`]ii [i educa]ie pentru s`n`tate :

• Au fost preg`ti]i mediatori sanitari din 37 de jude]e, s-au organizatseminarii de formare pentru directorii educativi, consilierii psiho -pedagogici [i medicii din re]eaua [colar`. |n tratamentul toxico -dependen]ei au fost forma]i profesional [i speciali[ti psihiatri, neonatologi,medici de familie, farmaci[ti (prin cursuri de reabilitare [i terapie cognitivcomportamental`, \n parteneriat cu diferite ONG-uri).

• A fost elaborat [i – \ncepånd cu anul universitare 2003 – 2004 - inclus\n cadrul Facult`]ii de Sociologie [i Asisten]` Social` (sec]ia Asisten]`Social`) un modul acreditat pe toxico-dependen]` (cu durata de unsemestru) [i masterul «Combaterea drogo-dependen]ei».

3 Ministerul Administra]iei [i Internelor a organizat cursuri de preg`tirea poli]i[tilor implica]i \n prevenirea [i combaterea consumului de droguri[i a introdus teme specifice \n programa de \nv`]`månt a unit`]ilor[colare din structura sa.

3 Parteneriatul dintre institu]iile publice [i sectorul neguvernamental:Programele de prevenire a consumului de droguri s-au desf`[urat \nparteneriat institu]ii publice – ONG-uri, fiind elaborate m`suri legislativepentru sprijinirea financiar` [i asisten]a tehnic` a ONG-urilor [i m`suride evaluare concret` a acestor programe (prin fi[a standard [i ghidulde evaluare a programelor de preven]ie).

3 Dezvoltarea atitudinilor [i a comportamentelor favorabile s`n`t`]ii, princampanii centrate pe prevenirea consumului de droguri ilegale la nivelulpopula]iei: emisiuni radio, site informativ al Ministerului S`n`t`]ii [i Institutuluide S`n`tate Public` – www.viatasanatoasa.ro , distribuirea de pliante, postere.


135

3 Promovarea programelor tip «harm reduction», de diminuare aefectelor negative asociate consumului de droguri, prin care se ofer`servicii gratuite de consiliere psihologic`, referire c`tre servicii medicale/ sociale, schimb de seringi, testare pentru HIV/SIDA, hepatita B,hepatita C, Chlamydia, sifilis, etc. utilizatorilor de droguri ; furnizor :re]eaua Romanian Harm Reduction Network (www.rhrn.ro).

Recomand`ri:

7 Continuarea \mbun`t`]irii preg`tirii profesionale a angaja]ilor din toatestructurile implicate \n prevenirea [i combaterea traficului [i consumuluiilicit de droguri (asisten]` social`, educa]ie, poli]ie, mass-media)

7 |mbun`t`]irea dot`rii materiale a unit`]ilor medicale, Poli]iei,Penitenciarelor, Vama

7 Includerea programului «Educa]ie pentru s`n`tate» \n [coala romåneasc`\n trunchiul comun de materii, astfel \ncåt to]i copii din sistemul publicde \nv`]`månt s` beneficieze de acest program

7 Stimularea implic`rii comunit`]ii \n dezvoltarea de programe deprevenire, de reinser]ie social` a consumatorilor dependen]i de droguri

7 Crearea unui sistem integrat de asisten]` a consumatorilor [i aconsumatorilor dependen]i de droguri

7 Dezvoltarea de programe specifice tipului de drog consumat7 Cre[terea num`rului de programe ce vizeaz` reducerea riscurilor

asociate consumului de droguri 7 Sprijinul tehnic [i financiar acordat asocia]iilor persoanelor afectate de

consumul de droguri

Contacte:

Agen]ia Na]ional` AntidrogAdresa: Bd. Unirii nr. 37, bl A4, sector 3, Bucure[tiTelefon: (021) 323 30 30Fax: (021) 326 67 27

RHRN (Re]eaua de diminuare a efectelor negative asociate consumului dedroguri – Romanian Harm Reduction Network), Bucure[ti Telefon: (021) 250 29 52; Fax: (021) 250 29 52

„Va fi prev`zut` o \ntreag` gam` de dispozi]ii, precum cele referitoare la … solu]ii alternative celor privind

\ngrijirea \ntr-un cadru institu]ional, pentru a asiguracopiilor un tratament \n interesul bun`st`rii lor

[i propor]ional cu infrac]iunea s`vår[it`.”Art. 40 (4) – Conven]ia ONU cu privire la Drepturile Copilului

COPIII |N CONFLICT CU LEGEA


139


Copiii \n conflict cu legea reprezint` un fenomen complex ce include aspectede natur` psihologic`, educa]ional`, istoric`, social`, contextul romånesccontribuind la conturarea unui specific aparte. Astfel, perioada de tranzi]ie aimplicat apari]ia unei st`ri de dezechilibru normativ, economic [i cultural, agenerat numeroase deficien]e implicit la nivel familial (deteriorarea climatuluifamilial, dezorganizare familial`, apari]ia deficien]elor de socializare) cu impactdeosebit de mare asupra dezvolt`rii copiilor.

|n multe familii, \n special \n cele cu un num`r mare de copii, p`rin]ii s-auv`zut pu[i \n situa]ia de a nu putea asigura cele necesare traiului zilnic [i dea \ncerca s` g`seasc` diverse solu]ii, mai mult sau mai pu]in legale. Astfel, mul]iminori sunt trimi[i s` munceasc` pe strad` sau chiar s` fure.

C`utånd compania altora cu comportament similar, ei ajung s` se asocieze cuace[tia, putånd dezvolta o reac]ie de respingere fa]` de [coal` [i fa]` de climatulfamilial tensional, fapt ce contribuie la cre[terea probabilit`]ii p`r`sirii mediuluifamilial. Minorii care apar]in fenomenului copiii str`zii prezint` un status socialinferior, sunt marginaliza]i [i predispu[i spre comiterea de fapte antisociale [ichiar spre \nc`lcarea legii (mai ales datorit` contactului cu adul]i sau cu al]iminori delicven]i).

O alt` categorie vulnerabil` este cea a minorilor institu]ionaliza]i deoareceace[tia sunt lipsi]i de climatul familial [i socio-economic protector, putåndfrecventa anturaje care s` \i \mping` cu u[urin]` spre delicven]`.

De asemenea, aceste categorii vulnerabile de minori sunt predispuse unorcomportamente deviante cum ar fi consumul de droguri [i alcool, prostitu]ie,furt, agresiune, etc. Grupurile \n cadrul c`rora se manifest` comportamentedelicvente pot avea un efect de induc]ie negativ` [i asupra minorilor cudeficien]e de socializare sau asupra celor din familii aparent func]ionale, custatusuri socio-economice medii sau ridicate care nu manifest` uncomportament deviant, dar care au fost atra[i ocazional \n astfel de anturaje,s`vår[ind \n grup o serie de acte antisociale sau chiar delicvente.

Inciden]a infrac]iunilor s`vår[ite de c`tre minori a cunoscut o cre[tere \ncepåndcu anul 1990, atingånd o valoare deosebit de ridicat` \n anul 1998. De asemenea,s-a constatat [i o cre[tere a num`rului infrac]iunilor s`vår[ite cu violen]`.Fenomenul s-a modificat [i din punct de vedere al formelor de delicven]`, ap`råndastfel noi tipuri de infrac]iuni care solicit` reorganizarea [i cre[terea complexit`]iim`surilor [i a metodelor de recuperare a minorilor delicven]i.

140


O caracteristic` a sistemului de justi]ie juvenil` o constituie punerea accentului\n special pe pedepsirea infrac]iunii [i nu pe reintegrarea sau bun`stareacopilului. Alternativa la pedeapsa cu \nchisoarea are o importan]` mare pentrureducerea recidivei, deoarece studiile demonstreaz` c` minorii de]inu]i prezint`o rat` de recidiv` substan]ial`. Prin alternativa la pedeapsa cu \nchisoarea li sepermite copiilor s` beneficieze de servicii in comunitate, putånd men]ine leg`turipozitive cu familia, [coala [i comunitatea, astfel m`rindu-se [ansele deresocializare ale copilului.


|ncepånd cu anul 1990 se constat` o cre[tere atåt a num`rului minorilor cerce-ta]i de c`tre poli]ie cåt [i a celor care au primit o condamnare:

Figura 13.1 – Evolu]ia num`rul minorilorcerceta]i [i a celor condamna]i


|n perioada ianuarie 2003 - iunie 2004 au fost \nregistrate 407.770 de infrac]iuni,dintre care 29.374 au fost s`vår[ite de c`tre minori, 1.434 fiind infrac]iuni cuviolen]`.

Ponderea cea mai mare din infrac]iunile s`vår[ite de c`tre minori o auinfrac]iunile contra patrimoniului – 45,16%, furtul reprezentånd aproximativ 38%iar tålh`ria 2%. Infrac]iunile contra persoanei constituie 5,38% din totalulinfrac]iunilor s`vår[ite de c`tre minori, iar cele contra libert`]ii persoaneiaproximativ 3%.


141

Tabel 13.1 – Num`rul infrac]iunilor s`vår[ite de minori\n perioada ianuarie 2003 – iunie 2004

Sursa: Inspectoratul General al Poli]iei Romåne,Institutul pentru Cercetarea [i Prevenirea Criminalit`]ii

La \nceputul anului 2005 la nivel na]ional func]ionau 36 de penitenciare din care2 penitenciare pentru minori [i tineri, 3 centre de reeducare pentru minori,precum [i 6 spitale penitenciar. Trebuie precizat faptul c` \n cadrulpenitenciarelor au fost amenajate si sec]ii de de]inere pentru minori iar a[acum se poate observa din graficul urm`tor, acestea de]in un num`r mult maimare de copii decåt celelalte tipuri de centre destinate minorilor.

142


Figura 13.2 – Repartizarea popula]iei minore \n centrele de deten]ie

Sursa: Ministerul Justi]iei - Administra]ia Na]ional` a Penitenciarelor

Evolu]ia serviciilor alternative, destinate minorului care a s`vår[it o fapt` penal`[i nu r`spunde penal, dezvoltate de Serviciul Public Specializat pentru Protec]iaCopilului, este urm`toarea:

Tabel 13.2 – Evolu]ia serviciilor alternative destinate minorilor care aus`vår[it fapte penale, dar nu r`spund penal

Sursa: ANPDC


Principalele acte normative:å Hot`rårea Guvernului Romåniei nr. 1439/2004 privind serviciile

specializate destinate copilului care a s`vår[it o fapt` penal` [i nur`spunde penal;

å Codul Penal din 1968 modificat [i completat ulterior– Titlul IV Minoritatea.La data de 1 iulie 2005 va intra \n vigoare noul Cod Penal;

å Legea 294/2004 privind executarea pedepselor [i a m`surilor dispuse deorganele judiciare \n cursul procesului penal;

å Ordonan]a Guvernului nr. 92/2000 privind organizarea [i func]ionareaserviciilor de reintegrare social` [i supraveghere, aprobat` cu modific`ri[i complet`ri prin Legea nr. 129/2002 [i Legea nr.211/2004;

å Hot`rårea Guvernului nr. 1.438/2004 pentru aprobarea regulamentelor -cadru de organizare [i func]ionare a serviciilor de prevenire a separ`riicopilului de familia sa, precum [i a celor de protec]ie special` a copiluluilipsit temporar sau definitiv de ocrotirea p`rin]ilor s`i;


143

å Ordin nr. 80/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice privind\ntocmirea planului de servicii [i a Normelor metodologice privind\ntocmirea planului individualizat de protec]ie;

å Ordinul nr. 69/2004 pentru aprobarea standardelor minime obligatoriiprivind managementul de caz \n domeniul protec]iei copilului.

å Legea 272/2004 privind protec]ia [i promovarea drepturilor copilului;

Conform Codului Penal, minorul care nu a \mplinit 14 ani nu r`spunde penal,cel cu vårsta \ntre 14-16 ani r`spunde penal doar dac` se dovede[te c` a s`vår[itfapta cu discern`månt, iar dup` 16 ani r`spunde penal conform legii.Discern`måntul se stabile[te de c`tre institu]iile de medicin` legal`, printr-oexpertiz` de specialitate, pe baza unor examin`ri clinice [i examenecomplementare.

|n cazul copilului care a s`vår[it o fapt` penal` dar nu r`spunde penal seinstituie o m`sur` de protec]ie ]inåndu-se cont de: condi]iile care au favorizats`vår[irea faptei, gradul de pericol social al faptei, mediul \n care a crescut [itr`it copilul, riscul s`vår[irii din nou de c`tre copil a unei fapte prev`zute delegea penal`, precum [i de orice alte elemente de natur` a caracteriza situa]iacopilului. M`sura de protec]ie poate fi:

• Supravegherea specializat`,• Plasamentul

M`sura supravegherii specializate const` \n men]inerea copilului \n familia sa, cucondi]ia respect`rii de c`tre acesta a unor obliga]ii, cum ar fi: frecventareacursurilor [colare, utilizarea unor servicii de \ngrijire de zi, urmarea unortratamente medicale, consiliere sau psihoterapie, interzicerea de a frecventaanumite locuri sau de a avea leg`turi cu anumite persoane.

De asemenea, dac` fapta s`vår[it` de copilul care nu r`spunde penal prezint`un grad mare de pericol social sau dac` minorul s`vår[e[te \n continuare faptepenale, se poate dispune plasamentul copilului \ntr-un serviciu de tip reziden]ialspecializat, pe o perioad` determinat`.

Potrivit art.107 alin (1) din Legea nr. 272/2004, serviciile specializate destinateprotec]iei copilului care a s`vår[it o fapt` penal` [i nu r`spunde penal sunt:

• servicii de zi;• servicii de tip familial; • servicii de tip reziden]ial.

Fa]` de minorul care r`spunde penal se poate lua o m`sur` educativ` sau sepoate aplica o pedeaps` (Legea 272/2004).

144


Conform noului Cod Penal m`surile educative care se pot lua fa]` de minor sunt:• mustrarea;• libertatea sub supraveghere;• libertatea sub supraveghere sever`;• internarea \ntr-un centru de reeducare;• internarea \ntr-un institut medical-educativ.

Minorului \i pot fi aplicate urm`toarele pedepse: \nchisoarea sau amendaprev`zute de lege pentru infrac]iunea s`vår[it`, limitele acestora reducåndu-sela jum`tate iar minimul pedepsei neputånd dep`[ii 5 ani. |n cazul pedepsei cudeten]iunea pe via]`, se aplic` minorului pedeapsa \nchisorii de la 5 la 20 deani.

Alternativa la pedeapsa cu \nchisoarea se concretizeaz` \n m`suri care necesit`supraveghere [i control – proba]iunea [i suspendarea execut`rii pedepsei saueliberarea condi]ionat` sub supraveghere; munca \n folosul comunit`]ii;contractele \ncheiate cu minorii; c`minele de grup; instruirea \ntr-un mediu nou;a[ez`mintele deschise; \ncredin]area minorilor [i tinerilor adul]i unor organismeale colectivit`]ii – precum [i \n m`suri care nu necesit` astfel de supraveghere–suspendarea condi]ionat` a execut`rii pedepsei, achitarea condi]ionat`,amånarea execut`rii pedepsei.

Proba]iunea reprezint` o alternativ` la privarea de libertate [i cuprinde m`surilenon privative ce pot fi luate fa]` de o persoan` care a s`vår[it o fapt` penal`.Pe lång` fiecare tribunal func]ioneaz`, sub coordonarea Ministerului Justi]iei,servicii de protec]ie a victimelor [i reintegrare social` a infractorilor. Acesteservicii se confrunt` \ns` cu numeroase probleme, printre care lipsa de personalcalificat, lipsa de resurse materiale, slaba implicare a comunit`]ii locale [i afactorilor de decizie de la nivel local \n dezvoltarea acestora, probleme caregenereaz` o eficien]` redus`.

Institu]ii la nivel central

Autoritatea Na]ional` pentru Protec]ia Dreptului Copilului • stabile[te standardele de organizare [i func]ionare a serviciilor destinate

minorilor care au s`vår[it fapte penale [i monitorizeaz` modul derespectare a acestora;

• coordoneaz` [i controleaz` activitatea de protec]ie [i promovare adrepturilor copilului care a s`vår[it o fapt` penal`.

Ministerul Justi]iei• coordoneaz` serviciile de protec]ie a victimei [i reintegrare social` a

infractorilor;


145

• Administra]ia Na]ional` a Penitenciarelor: asigur` paza, escorta [isupravegherea, precum [i aplicarea regimului de deten]ie [i organizarede activit`]i de asisten]` social` [i educa]ie destinate reinser]iei socialea minorilor priva]i de libertate;

• Institutul Na]ional de Criminologie: efectueaz` cercet`ri [i elaboreaz`strategii [i programe referitoare la fenomenul criminalit`]ii juvenile.

Institu]ii la nivel local (subordonate administra]iei publice locale):Comisia pentru protec]ia copilului

• stabile[te m`sura de protec]ie a copilului care a s`vår[it o fapt` penal`[i nu r`spunde penal, \n cazul \n care exist` acordul p`rin]ilor;

• reevalueaz` periodic hot`rårile privind m`surile de protec]ie.Direc]ia General` de Asisten]` Social` [i Protec]ie a Copilului

• propune stabilirea m`surii de protec]ie special`;• asigur` serviciile destinate protec]iei copilului care a s`vår[it o fapt`

penal` [i nu r`spunde penal;• reevalueaz`, cel pu]in o dat` la 3 luni [i ori de cåte ori este cazul,

\mprejur`rile care au stat la baza stabilirii m`surilor de protec]ie special`[i propune, dup` caz, men]inerea, modificarea sau \ncetarea acestora.

Inspectoratele [colare• colaboreaz` cu Direc]ia General` de Asisten]` Social` [i Protec]ie a

Copilului \n vederea \nscrierii copiilor care au s`vår[it o fapt` penal` \ninstitu]iile de \nv`]`månt.

Instan]ele de judecat`• dispun luarea m`surilor de protec]ie, \n situa]ia \n care nu exist` acordul

p`rin]ilor, a copilului care a s`vår[it o fapt` penal` [i nu r`spunde penal;• dup` luarea m`surii de supraveghere specializat`, instan]a \n[tiin]eaz`

[coala unde minorul \nva]` sau unitatea la care este angajat, pentru caacestea s` colaboreze la reeducarea minorului \mpreun` cu persoanac`reia acesta i-a fost \ncredin]at.

Poli]ia [i Parchetul• solu]ioneaz` cauzele penale \n care ca p`r]i procesuale figureaz` minori.


Legea 272/2004 [i noul Cod Penal (ce va intra \n vigoare la data de 1 iulie 2005)aduc modific`ri \n sfera m`surilor [i serviciilor de protec]ie destinate copiluluicare a s`vår[it o fapt` penal`:

3 Se prevede acordarea unei importan]e sporite asigur`rii dreptului laeduca]ie, atåt \n cadrul m`surilor privative de libertate cåt [i \n cadrulcelor non-privative;

146


3 Se introduce o nou` m`sur` educativ` pentru copiii care au s`vår[it ofapt` penal` cu un grad mai ridicat de pericol, evitåndu-se privarea delibertate [i anume libertatea sub supraveghere sever` care const` \n l`sareaminorului \n libertate pe o perioad` \ntre un an [i 3 ani, subsupravegherea unei institu]ii legal \ns`rcinate cu supravegherea minorilorsau a serviciilor de reintegrare social` [i supraveghere. Supraveghereapoate consta \n includerea minorului \n programe de reintegrare social`,precum [i \n acordarea de asisten]` [i consiliere;

3 Noul cod penal mai prevede [i posibilitatea amån`rii pedepsei sau arenun]`rii la pedeapsa aplicat` minorului \n cazul infrac]iunilor sanc]ionatecu \nchisoarea (pentru cel mult 2 ani), instan]a putånd s` nu aplicepedeapsa „dac` minorul nu are antecedente, a acoperit prejudiciul [i adat dovezi temeinice c` se poate \ndrepta f`r` aplicarea legii”;

3 Se introduce amenda sub forma zilelor amend`.

Direc]ia General` a Penitenciarelor a \ntreprins m`suri concrete pentrucontinuarea procesului de reform` [i alinierea practicii penitenciare lastandardele europene:51

3 Au fost \mbun`t`]ite condi]iile de cazare [i educare a minorilor dincentrele de reeducare [i s-au efectuat demersuri pentru evitareasupraaglomer`rii.

3 |n anul 2004 s-a finalizat modernizarea re]elei medicale spitalice[tipenitenciare [i dotarea acesteia la standardele impuse de normeleMinisterului S`n`t`]ii.

3 |n toate unit`]ile penitenciare au fost derulate diverse programe propriisau \n parteneriat cu societatea civil`: programe de [colarizare, educa]ieprofesional`, educa]ie sanitar` – educa]ie pentru s`n`tate, programeantidrog, programe de adaptare la via]a institu]ionalizat`, de terapiecomplex` educativ`, psihoterapeutice, de reintegrare social` [i familial`,de asisten]` post-penal`, educa]ie pentru s`n`tate, precum [i activit`]iocupa]ionale [i de petrecere a timpului liber (tabere, excursii).

De asemenea, au fost \nfiin]ate [i instan]e specializate pentru minori, darnum`rul acestora este \nc` deosebit de redus. Au fost derulate programe despecializare a personalului ce activeaz` \n cadrul serviciilor destinate copiluluicare a s`vår[it o fapt` penal` [i nu r`spunde penal, precum [i preg`tireamultidisciplinar` a personalului responsabil cu activit`]ile legate de protec]iaminorilor c`rora li s-a aplicat o pedeaps` privativ` de libertate.

51Raportul privind activitatea desf`[urat` de Direc]ia General` a Penitenciarelor [i unit`]ile subordonate, \n anul 2004


147

Recomand`ri:

7 Sc`derea ponderii sanc]iunilor privative de libertate astfel \ncåt deten]ia s`constituie o ultim` m`sur`, precum [i diversificarea procedurilor alternative;

7 Eficientizarea serviciilor destinate reintegr`rii sociale a infractorilor minori;7 |mbun`t`]irea condi]iilor de deten]ie [i asigurarea separ`rii minorilor de

de]inu]ii adul]i;7 Cre[terea num`rului [i a eficien]ei instan]elor specializate pentru minori;7 Cre[terea num`rului asisten]ilor sociali [i al psihologilor din cadrul

sistemului de justi]ie juvenil`;7 M`rirea num`rului consilierilor de reintegrare social` [i supraveghere [i

m`rirea resurselor bugetare alocate acestor servicii;7 Preg`tirea de ofi]eri de poli]ie specializa]i \n lucrul cu copiii \n conflict

cu legea;7 Implementarea \n centrele de deten]ie pentru minori a obliga]iilor [i

drepturilor copilului, pentru a r`spunde nevoilor specifice ale minorilor;informarea personalului care intr` \n contact cu minorul delincvent \nvederea cunoa[terii drepturilor copilului;

7 Luarea \n considerare a nevoilor speciale ale copilului cu dizabilit`]i \ncazul \n care acesta este cercetat pentru comiterea de infrac]iuni (\nprezent nu exist` nici o prevedere care s` fac` referire la acest aspect);

7 Cre[terea rolului comunit`]ii \n prevenirea delicven]ei juvenile precum [i\n sprijinirea reintegr`rii sociale a minorului care a s`vår[it o fapt` penal`prin informarea [i responsabilizarea comunit`]ii locale [i a factorilor dedecizie de la nivel local;

7 Derularea de programe care s` ofere sprijin minorului \n perioadelevulnerabile ce apar \n dezvoltarea acestuia, cu scopul preveniriicomportamentelor delicvente;

7 Punerea accentului pe reintegrarea [i bun`starea minorului [i nu pepedepsirea [i supravegherea acestuia;

7 Crearea unei strategii punitive bine definite;7 Elaborarea de reglement`ri distincte pentru minorii lipsi]i de libertate,

\n prezent existånd reglement`ri generale aplicabile atåt minorilor cåt [iadul]ilor [i doar cåteva prevederi care se adreseaz` doar minorului;

7 Reducerea termenului pentru solu]ionarea cazurilor copiilor care aus`vår[it o fapt` penal`.

148

ARGUMENTCOPIII |N CONFLICT CU LEGEA

Contacte:


Ministerul de Justi]ie – Administra]ia Na]ional` a PenitenciarelorAdresa: Strada Maria Ghiculeasa nr. 47, sector 2, Bucure[tiTelefon: (021) 242 05 05Fax: (021) 242 05 05 e-mail: [email protected]

|n 2007, Guvernul va trebui s` raporteze modul \n care aceste recomand`ri ale Comitetului au fost puse \n practic`.

OBSERVA}IILE FINALE ALE COMITETULUI PENTRU

DREPTURILE COPILULUI

PRIVIND STADIUL IMPLEMENT~RII CONVEN}IEI DREPTURILOR COPILULUI

|N ROM~NIA

O

OBSERVA}IILE COMITETULUI PENTRU DREPTURILE COPILULUI

151

31 Ianuarie 2003

COMITETUL PENTRU DREPTURILE COPILULUIa 32-a Sesiune

ANALIZAREA RAPOARTELOR PERIODICE PREZENTATE DE STATELE PAR}I |N CONFORMITATE CU ART. 44 AL CONVEN}IEI

OBSERVA}IILE FINALE ALE COMITETULUI PENTRUDREPTURILE COPILULUI

1. Comitetul a analizat cel de-al doilea Raport Periodic al Romåniei(CRC/C/65/Add.19) cu prilejul reuniunilor 844 [i 845 (a se vedea CRC/C/SR.844-845), care au avut loc la 20 ianuarie 2003 [i a adoptat urm`toarele observa]iifinale.

A. INTRODUCERE2. Comitetul apreciaz` transmiterea celui de-al doilea Raport Periodic de c`tre

Statul Parte, redactat \n conformitate cu liniile directoare ale Comitetului.Totodat`, apreciaz` transmiterea \n timpul cerut a r`spunsurilor scrise lalista de \ntreb`ri (CRC/C/Q/ROM/2), prezentate \n mod detaliat, informativ,oferind o imagine clar` a situa]iei copiilor din Romånia. Comitetul apreciaz`prezen]a delega]iei la nivel \nalt, intersectorial`, care a contribuit larealizarea unui dialog deschis [i constructiv.

B. M~SURI |NTREPRINSE {l PROGRESE |NREGISTRATEDE STATUL PARTE

3. Comitetul apreciaz`:a) Intrarea \n vigoare a unei noi legisla]ii [i adoptarea unor strategii na]ionale

[i programe precum: Hot`rårea de Guvern nr. 347/2002 privind programelede interes na]ional \n domeniul protec]iei copilului, privind copiii str`zii [icopiii institu]ionaliza]i; Legea nr. 678/2001 privind prevenirea [i combatereatraficului de persoane; Legea nr. 197/2000 privind violen]a domestic` [iabuzul asupra copilului; programul na]ional de s`n`tate pentru copil [ifamilie; strategia na]ionala pentru combaterea HIV/SIDA [i o serie de alteprograme pentru protec]ia minorit`]ilor, \n special minoritatea roma.

b) Ratificarea Protocolului Op]ional la Conven]ia ONU privind DrepturileCopilului referitor la implicarea copiilor \n conflictele armate [i a

52Cu prilejul celei de-a 862-a reuniuni, care a avut loc la 31 ianuarie 2003

152


Protocolului Op]ional la Conven]ia ONU privind Drepturile Copilului,referitor la vånzarea copiilor, prostitu]ia [i pornografia infantil`.

c) Ratificarea Conven]iei OIM nr. 182 privind eliminarea celor mai grele formede munc` a copilului.

d) Ratificarea \n 1993 a Conven]iei de la Haga privind protec]ia copiilor [icooperarea \n materia adop]iei interna]ionale.

C. FACTORI {I DIFICULT~}I CARE AU |MPIEDICATIMPLEMENTAREA CONVEN}IEI

4. Comitetul observ` c` Statul Parte continu` s` \ntåmpine dificult`]i legate detranzi]ia la o economie de pia]`, incluzånd o rat` ridicat` a [omajului, s`r`ciacrescånd` determinånd deteriorarea serviciilor medicale primare [i a altorservicii, care afecteaz` negativ familiile cu copii.

D. PRINCIPALELE DOMENII DE |NGRIJORARE {IRECOMAND~RI

D1. M~SURI GENERALE DE IMPLEMENTARE(Articolele 4, 42 [i 44, paragraful 6 ale Conven]iei)

Observa]iile finale precedente5. Comitetul constat` cu regret c` multe dintre subiectele de \ngrijorare [i

recomand`rile (CRC/C/15/Add.16) care au fost formulate dup` analizarearaportului ini]ial al Statului Parte au fost insuficient luate \n considerare.Comitetul observ` c` multe dintre aceste subiecte de \ngrijorare [irecomand`ri se reg`sesc \n prezentul document, printre acestea num`råndu-se discriminarea existent` \ntre fete [i b`ie]i cu privire la vårsta minim` dec`s`torie, necesitatea revizuirii Codului Familiei din 1954 [i a legisla]ieiprivind adop]ia [i discriminarea copiilor apar]inånd minorit`]ii roma.

6. Comitetul insist` ca Statul Parte s` \ntreprind` toate eforturile necesarepentru a lua \n considerare acele recomand`ri cuprinse \n observa]iilefinale ale raportului ini]ial care nu au fost implementate \nc` [i s` ]in` contla preg`tirea celui de-al treilea Raport Periodic de lista problemelor carestårnesc \ngrijorare, con]inute \n prezentul set de observa]ii finale.

Legisla]ie7. Comitetul consider` \ncurajatoare noile legi [i proiecte de acte normative

care au fost men]ionate \n r`spunsurile scrise. Cu toate acestea, Comitetulmanifest` \ngrijorare cu privire la faptul c` au fost f`cute eforturi insuficientepentru implementarea efectiv` a acestora, inclusiv \n ceea ce prive[tealocarea resurselor adecvate.


153

8. Comitetul recomand` ca Statul Parte s` \nt`reasc` mecanismele deimplementare a \ntregii legisla]ii relevante pentru Conven]ie, luånd \nconsiderare necesit`]ile de preg`tire profesional`, mecanismele demonitorizare [i alocarea resurselor adecvate.

Planul Na]ional de Ac]iune [i coordonarea acestuia9. |n ciuda adopt`rii unor planuri [i strategii na]ionale \n domeniul drepturilor

copiilor, Comitetul este \ngrijorat de faptul c` implementarea Conven]iei afost ineficient`. Aceasta se datoreaz`, \n mare parte, unei insuficiente aloc`ria resurselor, lipsei unui plan na]ional, comprehensiv, bazat pe drepturileomului, [i insuficientei coordon`ri.

10. Comitetul recomand` Statului Parte:a) S` elaboreze un Plan Na]ional de Ac]iune comprehensiv, bazat pe

drepturile omului, care s` acopere principalele principii [i prevederi aleConven]iei [i pentru care s` fie alocate resurse umane [i financiareadecvate; [i

b) S` consolideze Autoritatea Na]ional` Pentru Protec]ia Copilului [iAdop]ie, punåndu-i la dispozi]ie resursele umane [i financiare necesare, [iun mandat puternic care s` asigure coordonarea efectiv` a activit`]ilorna]ionale [i interna]ionale destinate implement`rii Conven]iei.

Structuri independente de monitorizare11. Comitetul a luat not` de \nfiin]area institu]iei Avocatul Poporului \n anul

1997 [i de faptul c` aceast` institu]ie a instrumentat cazuri referitoare la\nc`lc`ri ale drepturilor copiilor. Totodat`, ia not` de faptul c`, \nconformitate cu declara]ia Pre[edintelui Romåniei la Sesiunea Special` aAdun`rii Generale a ONU privind copiii, din 2002, proiectul de lege privinddrepturile copilului prevede \nfiin]area institu]iei Avocatul Copilului.

12. Comitetul recomand` Statului Parte:a) S` continue [i s` finalizeze cåt mai curånd posibil demersurile referitoare

la \nfiin]area institu]iei Avocatul Copilului, luånd \n considerareComentariul General nr. 2 al Comitetului privind rolul institu]iilorna]ionale referitoare la drepturile omului \n implementarea Conven]iei;

b) S` aloce acestui organism resurse adecvate, umane [i de alt` natur`,pentru \ndeplinirea rolului s`u de monitorizare independent` [i

c) S` asigure coordonarea necesar` a activit`]ilor acestei institu]ii cuinstitu]ia Avocatul Poporului.

Alocarea resurselor13. Comitetul este preocupat de faptul c` fondurile bugetare \n domeniile

s`n`t`]ii [i educa]iei r`mån la un nivel sc`zut, acest fapt putånd afecta \n

154


mod dispropor]ionat copiii care tr`iesc \n zone rurale. |n particular,Comitetul observ` c` unele regiuni [i comunit`]i sunt dezavantajate \ncompara]ie cu altele [i, din acest motiv, nu sunt capabile de a acordacopiilor un nivel adecvat al serviciilor.

14. |n lumina Art. 4 al Conven]iei, Comitetul recomand` Statului Parte:a) S` m`reasc` bugetul pentru implementarea drepturilor copiilor,

urm`rind cu prioritate alocarea de fonduri bugetare care s` asigureimplementarea drepturilor economice, sociale [i culturale ale copiilor \nlimita maxim` a resurselor disponibile, \n particular pentru grupurilemarginalizate din punct de vedere social [i

b) Avånd in vedere descentralizarea serviciilor sociale [i ]inånd cont deprevederile Art. 2 al Conven]iei, s` asigure alocarea resurselor suficiente(umane [i financiare) \n vederea implement`rii complete a Conven]iei peteritoriul Statului Parte, \n special \n regiunile [i comunit`]iledezavantajate.

Colectarea datelor15. Comitetul salut` recentele ini]iative privind realizarea sistemului de colectare

a datelor precum Sistemul Informatizat de Monitorizare a Copilului pentruplanificarea [i oferirea de servicii sociale copiilor. Cu toate acestea,Comitetul \[i exprim` preocuparea privind lipsa unei colec]ii de dateeficiente, sistematice [i comprehensive cu privire la toate domeniileacoperite de Conven]ie pentru persoanele sub 18 ani.

16. Comitetul recomand` Statului Parte s` \nt`reasc` Sistemul Informatizatde Monitorizare a Copilului, pentru a asigura colectarea sistematic` adatelor pentru toate domeniile acoperite de Conven]ie [i care privesctoate persoanele sub 18 ani, cu accent special \n cazul acelora care aunevoie de protec]ie special`. Aceste date vor trebui utilizate pentru amonitoriza [i evalua progresele \nregistrate \n implementareaConven]iei. Comitetul recomand` Statului Parte s` solicite asisten]`tehnic` din partea UNICEF \n acest domeniu.

Preg`tirea profesional` / diseminarea Conven]iei17. Comitetul recunoa[te eforturile depuse de Statul Parte \n diseminarea

prevederilor Conven]iei [i \n preg`tirea profesioni[tilor care lucreaz` cu [ipentru copii, \n conformitate cu recomandarea sa precedent`(CRC/C/15/Add. 16, par. 22). Cu toate acestea, Comitetul este de p`rerec` m`surile destinate con[tientiz`rii [i \n]elegerii principiilor [i prevederilorConven]iei necesit` \nt`rire [i implementare \n continuare, pe o baz`permanent`, sistematic`.


155

18. Comitetul recomand` Statului Parte:a) S` continue [i s` \[i intensifice eforturile de a oferi preg`tire profesional`

adecvat` [i sistematic`, [i familiarizare cu drepturile copiilor pentrupersoanele care lucreaz` cu copii (membri ai Parlamentului, judec`tori,avoca]i, personal poli]ienesc [i medical, profesori, administratori [ipersonal din [coli [i institu]ii, lucr`tori sociali etc);

b) S` continue s` dezvolte metode de promovare a Conven]iei, \n special lanivel local, [i s` sus]in` astfel de activit`]i desf`[urate de organiza]ii non-guvernamentale.

Cooperarea cu organiza]iile non-guvernamentale19. Comitetul recunoa[te rela]iile bune stabilite \ntre Guvern [i societatea civil`,

urm`rind cooperarea \n implementarea Conven]iei.20. Recunoscånd rolul important jucat de societatea civil` ca partener \n

implementarea prevederilor Conven]iei, \n special la nivel local,Comitetul recomand` Statului Parte s` \ntreprind` eforturi sporitepentru facilitarea cooper`rii cu ONG-urile, inclusiv prin simplificareaprocedurilor administrative necesare pentru ca acestea s` func]ioneze. |nacest sens - \n ceea ce prive[te acreditarea ONG-urilor - Comitetul\ncurajeaz` Statul Parte s` ia \n considerare recomand`rile formulate \nZiua Discu]iilor Generale privind rolul sectorului privat ca prestator deservicii (CRC/C/121).

D2. DEFINI}IA COPILULUI (Art. 1 al Conven]iei)

21. Comitetul este preocupat de faptul c`, de[i men]ionat` \n recomand`rile(CRC/C/15/Add.16, parag.8) [i exprimat` cu \ngrijorare de CEDAW,diferen]a \ntre vårsta minim` de c`s`torie pentru b`ie]i (18 ani) [i fete (16ani [i, \n mod excep]ional, 15 ani) este discriminatorie.

22. Comitetul reitereaz` recomandarea precedent` adresat` Statului Parte de aridica vårsta minim` de c`s`torie pentru fete la nivelul vårstei minime dec`s`torie pentru b`ie]i. Recomand`, de asemenea, colectarea datelor(dezagregate pe categorii de vårst`) referitoare la situa]ia num`rului dec`s`torii ale fetelor sub 18 ani.

D3. PRINCIPII GENERALE(Articolele 2, 3, 6 [i 12 ale Conven]iei)

23. Comitetul este preocupat de faptul c` urm`toarele principii: dreptul lanediscriminare (Art. 2 al Conven]iei), dreptul de a se ]ine cont de interesulsuperior al copilului (Art. 3 al Conven]iei), dreptul copilului la via]`,

156


supravie]uire [i dezvoltare (Art. 6 al Conven]iei) [i dreptul copilului de a-i fi ascultat` opinia \n func]ie de vårst` [i maturitate (Art. 12 al Conven]iei)nu sunt pe deplin reflectate \n legisla]ia, politicile [i programele la nivelna]ional [i local ale Statului Parte.

24. Comitetul recomand` Statului Parte:a) S` integreze \n legisla]ia relevant` care prive[te copiii principiile generale

ale Conven]iei, respectiv, articolele 2, 3, 6, [i 12;b) S` aplice aceste principii \n toate deciziile politice, juridice [i

administrative, precum [i \n proiectele, programele [i serviciile care auimpact asupra copiilor;

c) S` aplice aceste principii \n procesul de planificare [i creare a politicilor latoate nivelurile, precum [i \n activit`]ile \ntreprinse de institu]iile sociale,medicale [i de educa]ie, tribunale [i autorit`]i administrative.

Dreptul la nediscriminare25. Comitetul salut` adoptarea noii legisla]ii (Legea nr. 48/2002) [i depunerea

eforturilor de combatere a discrimin`rii [i de a veni \n \ntåmpinareapreocup`rilor exprimate de CERD (CERD/C/304/Add.85, paragrafele 9-16).Cu toate acestea, Comitetul este \ngrijorat de faptul c` principiulnediscrimin`rii nu este implementat \n totalitate pentru to]i copiii din StatulParte, de faptul c` persist` inechit`]i \n exercitarea drepturilor economice,sociale, culturale, civile [i politice (pentru copiii cu handicap, cu HIV/SIDA,afla]i \n institu]ii reziden]iale, \n deten]ie, copii solicitan]i de azil sau refugia]i,str`ini, copii \ntre 16 [i 18 ani, copii provenind din familii s`race, comunit`]irome sau din alte grupuri minoritare).

26. Comitetul reitereaz` recomand`rile sale precedente (CRC/C/Add.16,paragrafele 10, 19, 21) de a fi luate m`suri pentru a combate \n modefectiv atitudinile discriminatorii sau prejudec`]ile, \n special cele\ndreptate \mpotriva copiilor apar]inånd grupurilor vulnerabilemen]ionate mai sus. De asemenea, recomand` Statului Parte s`implementeze \n \ntregime [i efectiv m`surile legale de prevenire adiscrimin`rii adoptate deja [i s` se asigure c` prevederile Constitu]iei sunt\n concordan]` cu Art. 2 al Conven]iei.

27. Comitetul solicit` ca \n raportul urm`tor s` fie incluse informa]ii specificeprivind m`surile [i programele relevante pentru Conven]ia ONU cuprivire la Drepturile Copilului demarate de Statul Parte pentru punerea \npractic` a Declara]iei [i Programului de Ac]iune adoptate \n 2001, cuprilejul Conferin]ei Mondiale \mpotriva Rasismului, Discrimin`rii Rasiale,Xenofobiei [i Intoleran]ei asociate, [i ]inånd cont de Comentariul Generalnr. 1 privind Art. 29 (1) al Conven]iei (scopurile educa]iei).


157

Interesul superior al copilului28. Din informa]iile puse la dispozi]ie de Statul Parte, Comitetul a luat not` de

faptul c` principiul interesului superior al copilului se afl` la baza strategiei\n domeniul protec]iei copilului. Cu toate acestea, Comitetul r`månepreocupat de faptul c` acest principiu nu este \n totalitate \ncorporat \nlegisla]ie.

29. Comitetul, \n conformitate cu recomand`rile sale precedente(CRC/C/15/Add.16 paragraful 14), recomand` Statului Parte s` garantezec` interesul superior al copilului este luat \n considerare cu prioritate \nlegisla]ia [i politicile care \i privesc pe copii [i s` ia m`suri proactive de apromova cunoa[terea \n totalitate [i implementarea practic` ale acesteiprevederi.

Participarea copiilor si respectarea opiniilor copilului30. Comitetul ia not` de eforturile depuse de Statul Parte de a garanta c`

procedurile administrative [i judiciare iau \n considerare opiniile copiilor, darcontinu` s` manifeste \ngrijorare \n leg`tur` cu atitudinile tradi]ionale fa]`de copii \n societate, care le limiteaz` acestora dreptul de a le fi respectat`opinia \n cadrul familiei, \n [coli, institu]ii [i la nivelul institu]iilor locale.

31. Comitetul recomand` Statului Parte:a) S` promoveze [i s` faciliteze, \n cadrul familiei, \n [coli, institu]ii, precum

[i \n procedurile judiciare [i administrative respectarea opiniilor copiilor [iparticiparea lor \n toate problemele care \i privesc, \n conformitate cu Art.12 al Conven]iei;

b) S` furnizeze materiale educa]ionale p`rin]ilor, profesorilor, func]ionarilorguvernamentali, institu]iilor judiciare, copiilor [i societ`]ii \n general, \nleg`tur` cu dreptul copiilor de a participa [i de la fi luate \n considerareopiniile;

c) S` urm`reasc`, periodic, m`sura \n care opiniile copiilor sunt luate \nconsiderare, inclusiv impactul acestora asupra politicilor [i programelor.

D4. DREPTURI CIVILE SI LIBERT~}I(Articolele 7, 8, 13-17 [i 37(a))

Nume [i na]ionalitate32. Comitetul ia not` de faptul c` Legea nr. 119/1996 include prevederi speciale

pentru eliberarea certificatelor de na[tere pentru copiii abandona]i \n spitale.Cu toate acestea, Comitetul continu` s` fie preocupat de lipsa m`surilorde prevenire a ne\nregistr`rii copiilor [i este \ngrijorat de num`rul ridicatal persoanelor apatride, \n special \n råndul comunit`]ii roma.

158


33. Comitetul recomand` Statului Parte:a) S` intensifice eforturile de a asigura \nregistrarea la na[tere a tuturor

copiilor, acordånd aten]ie special` cazurilor de ne\nregistrare a na[terilorcopiilor apar]inånd minorit`]ii rome;

b) S` continue s` ia m`suri, \n conformitate cu Art. 7 al Conven]iei, pentru asimplifica procedurile legate de cererile pentru cet`]enie [i pentru arezolva situa]ia copiilor apatrizi;

c) S` ratifice Conven]ia din 1954 privind Statutul Persoanelor Apatride [iConven]ia din 1961 privind Reducerea Apatridiei.

Tortura [i alte tratamente sau pedepse crude, inumane sau degradante34. Comitetul manifest` \ngrijorare fa]` de num`rul ridicat al alega]iilor privind

copiii c`rora li se aplic` rele tratamente sau tortura de c`tre func]ionaricare aplic` legea, primite din partea Raportorului Special ONU privindtortura. Comitetul regret` c` la majoritatea acestor alega]ii nu s-a r`spuns[i manifest` \ngrijorare c` acestea nu au fost investigate \n mod efectiv dec`tre o autoritate independent`. Mai mult, Comitetul consider` preocupantfaptul c`, \n acest domeniu, cooperarea cu Raportorul Special a fostinsuficient`.

35. Comitetul recomand` Statului Parte:a) S` investigheze toate alega]iile de tortur` sau alte tratamente, pedepse

crude, inumane sau degradante aplicate copiilor [i s` depun` toateeforturile pentru a coopera \n totalitate cu Raportorul Special privindtortura;

b) S` asigure inadmisibilitatea dovezilor ob]inute prin utilizarea torturii;c) Reiterånd recomandarea sa precedent` (CRC/C/15/Add.16, paragraful

20), s` ia m`suri pentru punerea \n practic` a recomand`rilor formulate deComitetul pentru Drepturile Omului (CCPR/C/79/Add.111, paragraful 12);

d) S` ia m`suri imediate pentru a opri violen]a poli]iei \mpotriva tuturorcopiilor [i s` \nl`ture prevalenta mentalit`]ilor de a l`sa nepedepsiteaceste acte;

e) S` ia m`suri legislative sau de al` natur` pentru interzicerea tuturorformelor de tortur` [i alte tratamente sau pedepse crude, inumane saudegradante;

f) S` acorde \ngrijire, recuperare, reintegrare [i compensare pentru victime.


159

D5. MEDIUL FAMILIAL {I |NGRIJIREA ALTERNATIV~(Articolele 5; 18, paragrafele 1-2; 9-11; 19-21; 25; 27,

paragrafele 4 [i 39)

Mediul familial36. Comitetul ia not` de informa]iile puse la dispozi]ie de Statul Parte, incluzånd

adoptarea Strategiei Guvernamentale pentru 2001-2004 centrat` pe sprijinuloferit familiilor, Planul Na]ional Antis`r`cie [i Promovare a Incluziunii Sociale[i de alocarea a numeroase beneficii financiare pentru copii [i familii. Cutoate acestea, s`r`cia extins` continu` s` fie o provocare major` pentruStatul Parte, afectånd toate sectoarele societ`]ii, \n particular gospod`riileurbane cu mul]i copii. Comitetul constat` cu \ngrijorare c` s`r`cia este unfactor care contribuie la separarea familiilor, cre[terea num`rului familiilormonoparentale, abuzul [i neglijarea familial`, [i la persisten]a fenomenuluiexistentei p`rin]ilor lipsi]i de mijloace adecvate pentru cre[terea copiilor,care \i plaseaz` \n institu]ii sau \i abandoneaz`.

37. Comitetul recomand` Statului Parte:a) S` \[i dezvolte o politic` familial` comprehensiv`, centrat` pe copil;b) S` \[i intensifice eforturile de a proteja dreptul copilului la un mediu

familial sigur [i s` asigure, prin intermediul unei comprehensive Legi aCopilului, protec]ia efectiv` a copiilor [i accesul tuturor copiilor [ip`rin]ilor care au nevoie de asisten]` financiar`, luånd \n considerare Art.18, paragraful 2 al Conven]iei;

c) S` \mbun`t`]easc` asisten]a social` [i sprijinul acordat familiilor, prinintermediul serviciilor de consiliere [i educa]ie pentru promovarearela]iilor pozitive copil-p`rinte;

d) S` ia m`suri efective, inclusiv prin dezvoltarea de strategii [i activit`]i decon[tientizare, pentru prevenirea [i reducerea abandonului copiilor;

e) S` \nt`reasc` m`surile preventive precum sus]inerea rolului familiilor [icomunit`]ilor \n eliminarea condi]iilor sociale care conduc la apari]iaproblemelor precum delincven]a, crima [i abuzul de substan]e;

f) S` ofere sprijin familiilor [i fetelor tinere \ns`rcinate, [ig) S` demareze campanii de con[tientizare a responsabilit`]ii ta]ilor.

|ngrijirea alternativ`38. Comitetul ia not` de demararea programului guvernamental de dezinstitu-

]ionalizare a copiilor ini]iat \n 2001 [i apreciaz` informa]iile potrivit c`rora,\n ultimii doi ani, au fost \nchise multe institu]ii. Cu toate acestea,urm`toarele aspecte r`mån preocupante:

a) Calitatea foarte sc`zut` a \ngrijirii [i condi]iile grele existente \n unele dinaceste institu]ii;

b) Copiii pot fi \ndep`rta]i din familiile lor datorit` st`rii lor de s`n`tate saudatorita situa]iei economice dificile a p`rin]ilor;

160


c) |ngrijirea alternativ`, precum asisten]a maternal`, sau alte forme de protec]iede tip familial, nu sunt suficient dezvoltate [i accesibile;

d) Copiilor le lipsesc mecanismele eficiente de a comunica preocup`ri [iplångeri referitoare la plasamentul lor;

e) Copiii care sunt proteja]i \n institu]ii timp de mul]i ani, pån` la vårsta de18 ani, nu au posibilitatea s` \[i dezvolte aptitudinile educa]ionale [ivoca]ionale necesare pentru a putea trì independent \n momentul \n carep`r`sesc institu]ia.

39. Comitetul recomand` Statului Parte:a) S` ia m`suri efective pentru a dezvolta [i \nt`ri asisten]a maternal`, casele

maternale de tip familial [i alte m`suri de protec]ie alternativ` de tipfamilial, prin acordarea unei asisten]e financiare sporite [i cre[tereanum`rului mecanismelor de consiliere [i sprijin pentru familiilematernale;

b) S` plaseze copiii \n institu]ii numai ca o m`sur` ultim` [i temporar`;c) S` ia toate m`surile necesare pentru a \mbun`t`]i condi]iile din institu]ii;d) S` asigure participarea sporit` a copiilor care trìesc \n institu]ii;e) S` garanteze dreptul de verificare periodic` conform Art. 25 al

Conven]iei;f) S` urm`reasc` \n mod adecvat [i s` ofere sprijin [i servicii de reintegrare

pentru copiii care p`r`sesc sistemul reziden]ial de \ngrijire;g) S` stabileasc` proceduri menite s` asigure c` acei copii care trìesc \n

institu]iile care urmeaz` sa fie \nchise sunt informa]i pe deplin [i li sepermite s` participe la luarea deciziilor cu privire la viitorul plasament, [ic` ace[ti copii \[i p`streaz` drepturile la protec]ie social`;

h) S` \mbun`t`]easc` preg`tirea lucr`torilor sociali, astfel \ncåt ace[tia s` fiemai bine preg`ti]i s` intervin` [i s` asiste copiii.

Adop]ia40. Comitetul apreciaz` ini]iativele luate \n vederea punerii \n practic` a

recomand`rilor precedente ale Comitetului (CRC/C/15/Add.16, paragraful18) [i ia not` de faptul c` legisla]ia privind adop]ia se afl` \ntr-un procesde revizuire. De asemenea, Comitetul ia not` de faptul c` adop]iileinterna]ionale au fost suspendate in 2001, dar c` aceast` suspendare nu afost absolut`, din moment ce mai mult de 1500 de adop]ii interna]ionaleau fost finalizate \n 2002 [i alte 600 de cazuri sunt analizate.

41. Comitetul recomand` Statului Parte:a) S` accelereze adoptarea noii legi revizuite a adop]iei [i s` asigure c` noua

legisla]ie respect` \n totalitate Conven]ia [i alte standarde interna]ionale,\n special Conven]ia din 1993 de la Haga privind Protec]ia Copiilor [iCooperarea \n materia Adop]iei interna]ionale;


161

b) S` asigure resurse suficiente umane [i materiale pentru implementareaefectiv` [i monitorizarea noii legisla]ii privind adop]ia;S` se asigure c` toate cazurile de adop]ie interna]ional` aflate \n studiusunt analizate \n deplin` conformitate cu principiile [i prevederileConven]iei, \n special Art. 21, [i cu Conven]ia de la Haga din 1993;S` caute modalit`]i de a \ncuraja adop]ia na]ional`, astfel \ncåt recurgereala adop]ia interna]ional` s` se fac` doar ca o m`sur` ultim`.

Abuzul, neglijarea, relele tratamente42. Comitetul noteaz` recentele eforturi ale organiza]iilor neguvernamentale \n

domeniul prevenirii abuzului [i neglij`rii, precum [i declara]ia [efului Statuluicu prilejul UNGASS referitoare la m`surile avute \n vedere pentruprevenirea abuzului asupra copiilor. Cu toate acestea, Comitetul reitereaz`preocuparea exprimat` anterior (CRC/C/15/Add.16) cu privire la eficien]aaparent limitat` atåt a m`surilor de con[tientizare a consecin]elor negativeale neglij`rii [i abuzului, inclusiv ale abuzului sexual, \n cadrul familiei, \n[coli, institu]ii, cåt [i a celor de prevenire a acestor probleme. Comitetul\mp`rt`[e[te preocup`rile CEDAW privind cre[terea violen]ei \mpotrivafemeilor; violen]a domestic` \mpotriva femeilor poate conduce la abuzulasupra copilului \n familie. De asemenea, Comitetul este preocupat de faptulc` pedepsele corporale [i alte forme de abuz [i neglijare continu` s` fiepracticate \n familie.

43. Comitetul recomand` Statului Parte:a) S` interzic` \n mod expres pedepsele corporale acas`, \n [coli [i \n

institu]ii;b) S` promoveze metode alternative de disciplin`;c) S` stabileasc` proceduri [i mecanisme efective pentru a primi,

monitoriza, investiga [i pedepsi cazurile de abuz, rele tratamente [ineglijare, garantånd c` un copil abuzat nu este victimizat \n proceselelegale, iar intimitatea ei/lui este protejat`;

d) S` \nt`reasc` sistemul de raportare, prin preg`tirea profesorilor, poli]i[tilor,lucr`torilor sociali, judec`torilor [i profesioni[tilor din sistemul de s`n`tate \nvederea identific`rii, raport`rii [i managementului cazurilor de reletratamente;

e) S` asigure acordarea de servicii de sprijin \n ac]iunile legale pentru copiii-victime;

f) S` asigure recuperarea fizic` [i psihologic`, [i reintegrarea social` aacestor victime, \n conformitate cu Articolul 39 al Conven]iei;

g) S` \[i \nt`reasc` eforturile de a preveni [i combate violen]a domestic` [iabuzul, inclusiv prin campanii de con[tientizare a opiniei publice fa]` deatitudinile publicului.

162


D6. S~N~TATEA DE BAZ~ {I PROTEC}IA SOCIAL~(Articolele 6; 18, paragraful 3; 23; 24; 26; 27, paragrafele 1-3)

Serviciile medicale44. Comitetul este \ncurajat de adoptarea \n decembrie 2001, de c`tre

Ministerul S`n`t`]ii [i Familiei, a Strategiei Na]ionale \n domeniul s`n`t`]ii [ide scopurile [i obiectivele acestei Strategii, men]ionate \n r`spunsurile scrisela lista de \ntreb`ri. De asemenea, apreciaz` cooperarea dintre Statul Parte[i organiza]iile interna]ionale, \n domeniul serviciilor medicale. Cu toateacestea, Comitetul este foarte \ngrijorat de:

a) Calitatea [i accesibilitatea reduse ale serviciilor de asisten]` medical` primar`,\n special \n zonele rurale [i pentru gospod`riile s`race;

b) Nivelul ridicat al mortalit`]ii infantile, \n special \n zonele rurale;Faptul c` un num`r mare a deceselor survenite la persoane sub 5 ani sedatoreaz` unor cauze care pot fi prevenite;

c) Gradul ridicat al morbidit`]ii infantile, ca rezultat al accidentelor, inclusivaccidentele rutiere.

45. Comitetul recomand` Statului Parte:a) S` intensifice eforturile pentru implementarea Strategiei Na]ionale

pentru sectorul de s`n`tate prin alocarea adecvat` [i sus]inut` aresurselor (umane [i financiare), inclusiv prin preg`tirea unui num`rsuficient de profesioni[ti \n domeniul serviciilor medicale, prin asigurareasalariilor adecvate pentru lucr`torii din sistemul de servicii medicale, [iinvesti]ii \n infrastructura medical`, \n special \n zonele mai pu]inavantajate;

b) S` sporeasc` eficien]a serviciilor prenatale, a educa]iei de s`n`tatematernal` [i a programelor de imunizare;

c) S` \nt`reasc` eforturile de cre[tere a con[tientiz`rii, prin campanii publicede informare despre prevenirea accidentelor;

d) S` asigure o coordonare sporit` \ntre actori guvernamentali [i non-guvernamentali [i s` continue s` lucreze stråns cu agen]iile ONU \n acestdomeniu.

S`n`tatea adolescen]ilor46. Comitetul manifest` \ngrijorare cu privire la:a) Disponibilitatea limitat` a programelor [i serviciilor \n domeniul s`n`t`]ii

fizice [i mentale a adolescen]ilor;b) Num`rul de sinucideri;c) Num`rul ridicat de mame tinere [i de avorturi printre adolescente;d) Num`rul ridicat al bolilor cu transmitere sexual`;e) Cre[terea alarmanta a num`rului copiilor dependen]i de droguri, nivelul

ridicat al consumului de ]ig`ri [i alcool [i lipsa con[tientiz`rii problemelorcauzate de aceste comportamente negative.


163

47. Comitetul recomand` Statului Parte:a) S` ofere adolescen]ilor acces la serviciile de consiliere medical` f`r` a fi

necesar consim]`måntul p`rin]ilor, luånd \n considerare evolu]iacapacit`]ilor copilului;

b) S` stabileasc` programe comprehensive de planificare familial`, precum [im`suri care s` asigure c` avortul nu e nici perceput nici utilizat ca metod`de contracep]ie, prin intermediul campaniilor de con[tientizare aimportan]ei utiliz`rii metodelor contraceptive pentru a reduce num`rulsarcinilor nedorite;

c) S` asigure copiilor disponibilitatea asisten]ei \n domeniul s`n`t`]iimentale, luånd \n considerare dezvoltarea lor;

d) S` \ntreprind` m`surile necesare pentru a rezolva cre[terea abuzului dealcool [i ]ig`ri, inclusiv prin intermediul campaniilor mediatice.

Copiii cu handicap48. Comitetul este \ngrijorat de faptul c`, \n Romånia, copiii cu handicap

continu` s` fie dezavantaja]i \n exercitarea drepturilor lor garantate deConven]ie. Comitetul prive[te cu \ngrijorare, printre altele, faptul c`:

a) Copiii cu handicap \ntåmpin` adesea dificult`]i serioase \n ob]inereatransportului [i a accesului \n cl`dirile publice, inclusiv \n spitale [i scoli;

b) |n ciuda eforturilor depuse de Statul Parte pentru promovarea includerii,copiii cu handicap au, \n practic`, acces limitat la educa]ia de baz`;

c) Procesul de certificare a gradului de handicap este, conform unor surse,degradant;

d) Cu excep]ia doctorilor, lipsesc exper]ii califica]i profesional care s`\ngrijeasc` copii cu handicap.

49. Comitetul recomand` Statului Parte:a) S` revizuiasc` politicile [i practicile existente \n domeniul copiilor cu

handicap, luånd \n considerare Regulile Standard privind Egalizarea[anselor Persoanelor cu Handicap (Rezolu]ia Adun`rii Generale nr. 48/96)[i Recomand`rile Comitetului adoptate \n Ziua Discu]iilor Generaleprivind “Copiii cu Handicap” (vezi CRC/C/69);

b) S` \ntreprind` eforturi sporite pentru a face disponibile resurseleprofesionale (speciali[ti \n domeniul handicapului) [i financiare, \n specialla nivel local;

c) S` \ntreprind` eforturi sporite pentru includerea \n sistemul de educa]ie acopiilor cu orice fel de handicap [i s` urm`reasc` implicarea maiaccentuat` a comunit`]ilor locale \n acest proces;

d) S` \mbun`t`]easc` accesul fizic \n [coli [i alte cl`diri publice;e) S` depun` eforturi sporite pentru a promova [i extinde programele de

reabilitare comunitare, inclusiv cu sprijinul grupurilor de p`rin]i;f) S` intensifice campaniile de con[tientizare a opiniei publice asupra

schimb`rii atitudinii publice negative;g) S` solicite asisten]`, printre al]ii, din partea UNICEF [i OMS.

164


HIV / SIDA50. Comitetul apreciaz` eforturile depuse de Statul Parte \n cooperarea cu

partenerii din cadrul ONU, \n combaterea HIV/SIDA, dar r`måne \ngrijoratcu privire la:

a) Inciden]a HIV/SIDA \n råndul copiilor [i rata \nalt` a noilor infec]ii care \iafecteaz` pe tineri, \n special din råndul minorit`]ilor;

b) Faptul c` tratamentul, de[i gratuit, este acordat doar pentru un num`rlimitat de copii, iar datorit` limit`rilor financiare, \i poate lipsi continuitatea.

51. Comitetul recomand` Statului Parte:a) S` continue \n mod activ activit`]ile curente sprijinite de UNAIDS [i

UNICEF \n contracararea HIV/SIDA;b) S` asigure c` medicamenta]ia necesar` este disponibil` f`r` \ntårzieri sau

\ntreruperi ale tratamentului [i c` salariile lucr`torilor \n domeniu suntpl`tite \n totalitate [i f`r` \ntårzieri; [i

c) S` ia \n considerare Linii Directoare Interna]ionale cu privire la HIV/SIDA[i Drepturile Omului (E/CN.4/1997/37).

D7. EDUCA}IA, RECREEREA {I ACTIVIT~}ILE CULTURALE(Articolele 28, 29, 31)

52. Comitetul ia not` de ini]iativele de a lansa programe speciale [i de furnizamanuale [i materiale [colare gratuite, precum [i de alimentele menite s`\ncurajeze \nscrierile [i frecventarea [colare. Cu toate acestea, Comitetuleste preocupat de faptul c`:

a) Num`rul copiilor din zonele rurale [i procentul fetelor care renun]` la[coal` sunt dispropor]ionat de ridicate;

b) Programa [i metodologia de predare, inclusiv \n sistemul pre[colar, nureflect` in mod suficient scopurile educa]iei, con]inute \n Art. 29 alConven]iei;

c) Intimid`rile din cadrul [colii [i violen]a \mpotriva [i exercitat` de copii;d) Copiii apar]inånd anumitor categorii nu beneficiaz` de egalitatea de [anse \n

domeniul educa]iei (copii din familii mai pu]in favorizate, copii cu handicap,copii afecta]i de HIV/SIDA, copii care tr`iesc \n strad`, copii apar]inåndminorit`]ii roma, copii refugia]i).

53. Comitetul recomand` Statului Parte ca, luånd \n considerare ComentariulGeneral nr 1 al Comitetului privind scopurile educa]iei:

a) S` depun` toate eforturile pentru a m`ri durata \nv`]`måntuluiobligatoriu;

b) S` depun` toate eforturile pentru a asigura c` \nv`]`måntul obligatoriu, [i,\n m`sura \n care este posibil, \nv`]`måntul secundar, sunt gratuite pentruto]i copiii din Statul Parte;


165

c) S` sporeasc` bugetul pentru educa]ie la nivelul maxim al resurselordisponibile, inclusiv prin intermediul cooper`rii interna]ionale;

d) S` \nt`reasc` capacitatea institu]ional` a sistemului public de educa]ie,inclusiv \n ceea ce prive[te administrarea, managementul, planificareaeduca]ional` [i preg`tirea profesorilor [i a altor func]ionari;

e) S` ia m`suri pentru \nt`rirea infrastructurii [i resurselor de \nv`]`månt, [icu scopul de a reduce disparit`]ile urban/rural;

f) S` promoveze [coli cu grad de violen]a 0;g) S` asigure c` educa]ia, inclusiv cea timpurie, este direc]ionat` c`tre

dezvoltarea la poten]ial maxim a personalit`]ii copilului, a talentelor [iabilit`]ilor sale fizice [i mentale;

h) S` asigure c` programa [colara [i metodologia de predare sunt orientatec`tre copil [i accentueaz` importan]a gåndirii critice [i dezvoltareaaptitudinilor de rezolvare a problemelor;

i) S` ia m`suri pentru cre[terea semnificativa a num`rului copiilor carefinalizeaz` \nv`]`måntul secundar.

D8. M~SURI DE PROTEC}IE SPECIAL~(Articolele 22, 38, 40, 37 (b)-(d), 32-36)

Copii refugia]i si str`muta]i54. Comitetul ia not` de faptul c`:a) Legisla]ia (Legea 48/2002) prevede protec]ie special` pentru persoanele

vulnerabile, dar r`måne preocupat de existen]a unei discrimin`ri de factoprivind accesul la educa]ie, serviciile de s`n`tate [i sociale;

b) Au existat notific`ri de cazuri de deten]ie arbitrar` [i expulz`ri cuamenin]are.

55. Comitetul recomand` Statului Parte s`:a) asigure cursuri disponibile de limba romån` a[a cum este prev`zut de lege

pentru a facilita integrarea copiilor solicitan]i de azil [i refugia]i \n sistemulde educa]ie;

b) aib` \n vedere tratamentele preferen]iale pentru refugia]i pentru caace[tia s` beneficieze de scutiri sau reduceri de taxe de [colarizare pentru\nv`]`måntul liceal [i universitar;

c) respecte \n totalitate obliga]iile interna]ionale asumate \n domeniuldeten]iei legale, precum [i principiul nereturn`rii;

d) continue cooperarea cu UNHCR \n acest domeniu.

166


Exploatarea economic`56. Comitetul este \ncurajat de eforturile curente ale Statului Parte, \n

cooperare cu OIM [i cu alte organisme (ILO – IPEC, “Romania at a glance”,May, 2002), destinate s` rezolve problema muncii copilului \n Romånia. Cutoate acestea, Comitetul este preocupat c` num`rul copiilor care muncescpe str`zile ora[elor, \n zonele rurale sau \n gospod`rii, este \n continuareridicat [i c`:

a) Pentru a sc`pa de s`r`cie, mul]i copii, \n vårst` de 6 ani, depun munciobi[nuite;

b) Unii copii \n m`sur` s` munceasc`, muncesc \n condi]ii nepotrivite, inclusivf`r` asigurare sau beneficii de securitate social`, cu salarii mici, pe timp\ndelungat [i \n condi]ii periculoase [i/sau abuzive.

57. Comitetul recomand`, \n conformitate cu Art. 32 al Conven]iei [i cuConven]iile OIM nr. 138 privind vårsta minim` pentru angajare [i nr. 182privind cele mai grele forme de munc` a copilului, pe care Statul Parte le-a ratificat, ca Statul Parte:

a) S` ia m`suri imediate [i efective pentru a asigura implementarea Art. 32al Conven]iei [i a Conven]iilor OIM nr. 138 [i 182, luånd \n considerarerecomandarea OIM privind vårsta minim`, 1973 (Nr. 146) [iRecomandarea privind cele mai grele forme de munc` a copilului, 1999(Nr. 190);

b) S` continue s` coopereze cu IPEC [i s` coopereze intens [i s` sprijineONG-urile active \n acest domeniu.

Exploatarea sexual` [i traficul58. Comitetul ia not` de \nfiin]area \n 2001 a grupului de lucru na]ional pentru

combaterea [i prevenirea traficului de persoane, adoptarea unui planna]ional de ac]iune \mpotriva traficului, precum [i eforturile sporitedepuse de Statul Parte de a coopera \n programele regionale de prevenirea traficului [i de asisten]` a victimelor. Cu toate acestea, Comitetul este\ngrijorat de faptul c` Romånia continu` s` fie o ]ar` de origine, tranzit [i,\ntr-o m`sur` mai mic`, de destina]ie pentru copiii trafica]i, situa]ieobservat` [i de CEDAW (A/55/38, paragrafele 308-309, iunie 2000).

59. Comitetul recomand` Statului Parte:a) S` accelereze [i s` asigure suficiente resurse [i personal calificat pentru

aplicarea efectiv` a Planului Na]ional de Ac]iune pentru CombatereaExploat`rii Sexuale a Copiilor \n Scopuri Comerciale, luånd \n considerareDeclara]ia [i Agenda de Ac]iune [i Angajamentul Global adoptate \n 1996[i 2001 cu prilejul Congreselor Mondiale \mpotriva Exploat`rii Sexuale \nScopuri Comerciale a Copiilor;

b) S` asigure c` toate persoanele sub 18 ani implicate \n prostitu]ie [i \nproducerea materialelor pornografice nu sunt \nvinuite [i se bucur` dem`suri de protec]ie efectiv`;


167

c) S` preg`teasc` poli]i[tii, lucr`torii sociali [i procurorii \n privin]a primirii,monitoriz`rii, investig`rii [i condamn`rii plångerilor, de o manier`sensibil` fa]` de copii;

d) S` asigure c` toate victimele traficului [i ale prostitu]iei for]ate au accesla programe [i servicii potrivite de recuperare [i reintegrare.

Copiii str`zii60. Comitetul este \ncurajat de ini]iativele curente de a reduce num`rul copiilor

str`zii, inclusiv prin intermediul campaniei „Din nou acas`”. Cu toateacestea, este preocupat de faptul c` se men]ine un num`r mare de copiiai str`zii \n zonele urbane [i, \n particular, de faptul c`:

a) Sunt vulnerabili, pe lång` altele, la abuzuri sexuale, violen]`, inclusiv dinpartea poli]iei, lipsa accesului la educa]ie, abuz de substan]e, boli cutransmitere sexual`, HIV/SIDA [i malnutri]ie;

b) Institu]ionalizarea este o m`sur` la care se apeleaz` \n mod frecvent;c) Lipsesc serviciile, inclusiv cele de recuperare [i reintegrare, personalul

specializat [i ad`posturile.

61. Comitetul recomand` Statului Parte:a) S` intensifice eforturile de prevenire [i reducere ale acestui fenomen;b) S` fac` eforturi suplimentare pentru a oferi protec]ie copiilor str`zii [i

pentru a asigura accesul acestora la educa]ie [i servicii medicale;c) S` intensifice eforturile de a asista copiii s` p`r`seasc` strada, punånd

accent sporit pe alternativele la institu]ionalizare, reunificarea familiilor [iserviciile de recuperare [i reintegrare, sub \ndrumarea Ministerului Muncii[i Solidarit`]ii Sociale;

d) S` continue colaborarea cu ONG-urile active \n acest domeniu.

Justi]ia juvenil`62. |ncurajat de informa]iile puse la dispozi]ie, conform c`rora Statul Parte

\ntreprinde reforme \n domeniul justi]iei juvenile, Comitetul r`månepreocupat de faptul c`:

a) Nu exist` judec`tori specializa]i [i numi]i pentru cazurile \n care suntimplica]i minori [i nici nu exist` procurori specializa]i \n investigarea actelorde delincvent` juvenil`;

b) Un num`r mare de copii se afl` \n arest preventiv;c) Este la latitudinea procurorilor de a \mpiedica un de]inut s` aib` acces la

un avocat pe o perioad` de pån` la cinci zile, dac` este \n interesulanchetei;

d) Foarte pu]ini copii au acces la m`suri diverse sau alternative;e) Exist` o lips` sever` a capacit`]ii \n interiorul sistemului judiciar de a oferi

o interven]ie sau proces rapid, a[a cum este necesar pentru delincven]iiminori.

168


63. Comitetul recomand` Statului Parte s`:a) Asigure c` reformele vor duce la \nfiin]area unui sistem de justi]ie juvenil`

care are la dispozi]ie resurse adecvate (umane [i financiare) [i careintegreaz` \n totalitate standardele interna]ionale de justi]ie juvenil` [i \nparticular Articolele 37, 30 [i 39 ale Conven]iei, precum [i RegulileStandard Minime ale Na]iunilor Unite pentru Administrarea Justi]ieiJuvenile (Regulile de la Beijing) [i Liniile Directoare ale Na]iunilor Unitepentru Prevenirea Delincventei Juvenile (Liniile Directoare de la Riad) [iLiniile de Ac]iune privind Copiii \n Sistemul de Justi]ie Penal`;

b) Asigure c` sistemul de justi]ie juvenile prime[te finan]area adecvat`;c) Asigure c` nici un copil nu este re]inut ilegal [i c`, atunci cånd deten]ia

este necesar`, ca o ultim` m`sur`, copiii sunt re]inu]i separat de adul]i;d) Promoveze proceduri alternative de lucru cu copiii, f`r` a apela la ac]iuni

judiciare, cu respectarea drepturilor omului;e) |nt`reasc` capacitatea sistemului de justi]ie juvenil` de a oferi solu]ii \n timp

scurt;f) Garanteze c`, copiii afla]i \n arest preventiv nu vor fi priva]i de accesul la

un avocat.

Copiii romi64. Comitetul apreciaz` implementarea strategiilor menite s` \mbun`t`]easc`

exercitarea drepturilor copiilor apar]inånd minorit`]ii roma la servicii des`n`tate [i integrarea \n sistemul educa]ional (prin utilizarea mediatorilor \ndomeniul s`n`t`]ii [i educa]iei, [i sprijinirea cu burse \n limba romanes).Comitetul apreciaz`, de asemenea, ac]iunile ONG-urilor rome la\mbun`t`]irea exercit`rii drepturilor copiilor lor. Cu toate acestea, manifest`\n continuare \ngrijorare cu privire la atitudinile negative [i prejudec`]ileexistente \n råndul publicului general, \n discursul politic, \n apari]iile media,incidente implicånd brutalitatea politiei [i comportamente discriminatorii dinpartea unor profesori [i doctori.

65. |n conformitate cu articolele 2 [i 30 ale Conven]iei, Comitetul recomand`Statului Parte:

a) S` ini]ieze campanii la toate nivelurile [i \n toate regiunile menite s`corecteze atitudinile negative fa]` de popula]ia rom` \n cadrul \ntregiisociet`]i [i, \n particular, printre autorit`]i precum poli]ia [i profesioni[tiicare ofer` servicii medicale, de educa]ie sau alte servicii sociale;

b) Bazåndu-se pe evolu]ia strategiilor precedente, s` dezvolte [i s`implementeze o strategie comprehensiv` pentru \mbun`t`]irea accesuluila serviciile primare de s`n`tate, de educa]ie [i de protec]ie social`, \ncooperare cu ONG-urile rome [i avånd ca ]int` \ntreaga popula]ie de copiiromi;

c) S` dezvolte o program` \n toate [colile, care s` cuprind` inclusiv istoria [icultura rom`, cu scopul promov`rii \n]elegerii, toleran]ei [i respectuluifa]` de romi \n societatea romåneasc`.


169

D.9 DISEMINAREA RAPORTULUI, A R~SPUNSURILOR SCRISE {I A OBSERVA}IILOR FINALE

66. |n lumina Art. 44, paragraful 6, al Conven]iei, Comitetul recomand` ca [icel de-al doilea raport [i r`spunsurile scrise transmise de Statul Parte s`fie puse la dispozi]ia publicului larg [i s` analizeze posibilitatea public`riiacestui raport, \mpreun` cu alte documente relevante [i observa]ii finaleadoptate de aici \nainte de c`tre Comitet. Un astfel de document trebuies` fie larg distribuit pentru a genera dezbateri [i cunoa[terea Conven]iei, [iimplementarea [i monitorizarea ei \n cadrul tuturor nivelurilor administra]ieiStatului Parte [i \n råndul publicului larg, inclusiv al organiza]iilorneguvernamentale interesate.

D.10 URM~TORUL RAPORT

67. Comitetul subliniaz` importan]a unei practici de raportare care este \ndeplin` conformitate cu prevederile Art. 44 al Conven]iei. Un importantaspect al responsabilit`]ii Statelor fa]` de copii, conform Conven]iei,include asigurarea c`, Comitetul ONU pentru Drepturile Copilului are \nmod periodic ocazia de a examina progresele \nregistrate \nimplementarea Conven]iei. |n acest sens, procesul de raportare periodic`[i la timp a Statelor p`r]i este crucial. Comitetul recunoa[te c` uneleState p`r]i \ntåmpin` dificult`]i \n raportarea periodic` [i la timp. Ca om`sur` excep]ional` \n vederea sprijinirii Statului Parte de se achita deobliga]iile sale \n privin]a raport`rii \n concordan]` deplin` cu prevederileConven]iei, Comitetul invit` Statul Parte s` transmit` cel de-al treilea [ial patrulea raport combinate, pån` la 27 octombrie 2007 (data limit`pentru transmiterea celui de-al patrulea Raport Periodic), dup` care sea[teapt` ca raportarea s` se fac` periodic.

RAPORTUL PERIODIC AL COMISIEIEUROPENE CU PRIVIRE LA PROGRESELE

|NREGISTRATE DE ROMÅNIA |N VEDEREA ADER~RII – 2004

RAPORTUL PERIODIC AL COMISIEI EUROPENE

173

RAPORTUL PERIODIC AL COMISIEI EUROPENE CU PRIVIRE LAPROGRESELE |NREGISTRATE DE ROMÅNIA

|N VEDEREA ADER~RII – 2004 53

<<2004 Regular Report on Romania’s progress towards accession>>

Conform Raportului realizat \n anul 2003, se arat` c` \ntre progresele remarcatese num`r` reforma din sistemul de protec]ie a copilului [i \nt`rirea drepturilorminorit`]ilor na]ionale. Rezultatele limitate ale Strategiei pe problematica romilorau fost diminuate de lipsa unor resurse adecvate.

|n Raportul 2004 sunt analizate stadiile [i progresele m`surilor \ntreprinse \nleg`tur` cu urm`toarea problematic`:

Traficul de fiin]e umane

Romånia r`måne o ]ar` de origine, de tranzit [i de destina]ie pentru victimeletraficului de fiin]e umane, principalele victime fiind din råndul tinerelor fete [ifemei care sunt cel mai adesea exploatate sexual \n ]`rile de destina]ie. Copiii

Pentru a evalua progresul realizat de fiecare ]ar`, \n preg`tirea pentru aderare,Comisia European` redacteaz` rapoarte anuale (periodice) [i le \nainteaz`Consiliului pentru a fi adoptate decizii \n ceea ce prive[te negocierile deaderare.

Primul set de Rapoarte Periodice a fost \naintat Consiliului Uniunii Europene\n noiembrie 1998. De atunci, \n fiecare an, Comisia European` redacteaz`un set complet de Rapoarte Periodice, anual, cu privire la ]`rile candidate.Raportul are \n vedere criteriile economice [i politice care trebuie \ndeplinite,\ntre acestea din urm` reg`sindu-se [i aspectele legate de drepturilefundamentale ale omului (\n particular – drepturile copilului, drepturileminorit`]ilor etnice, ale refugia]ilor, drepturile persoanelor cu dizabilit`]i).

Paragrafele care urmeaz` reprezint` o selec]ie a concluziilor [irecomand`rilor raportului, criteriul selec]iei fiind reprezentat de relevan]arespectivelor informa]ii pentru problematica drepturilor copilului \n Romånia.

Pentru versiunea integral` \n limba englez` a raportului: http://www.infoeuropa.ro

53Versiunea \n limba romån`: organiza]ia Salva]i Copiii

174


[i persoanele cu dizabilit`]i sunt, de asemenea, traficate cu scopul de a fi for]ates` cer[easc` \n ]`rile de destina]ie.

Conform datelor \nregistrate, s-a remarcat o cre[tere a num`rului de condamn`ripentru infrac]iunea de trafic de fiin]e umane, \ns` cooperarea dintre agen]ii, ca [iexisten]a unor date statistice care s` reflecte fenomenul sunt \n continuare necesare.Este apreciat c` m`surile legislative elaborate \n perioada 2001 – 2003 trebuiecontinuate, pentru a \mbun`t`]i eficien]a tuturor m`surilor [i a ac]iunilor anti-trafic\ntreprinse.

Num`rul victimelor care se adreseaz` poli]iei r`måne \n continuare redus – \nparte datorit` faptului c` acestea sunt pasibile de pedeaps` pentru trecereailegal` a frontierei na]ionale.

Implementarea unei scheme de protec]ie a martorilor este considerat` unelement extrem de important \n eficientizarea luptei \mpotriva traficului de fiin]eumane. Aceasta ar trebui s` func]ioneze la nivel na]ional, iar Oficiului Na]ionalpentru Protec]ia Martorilor trebuie s` i se aloce totalitatea resurselor necesareunei bune func]ion`ri. Un efect pozitiv ar avea [i introducerea unei clauze princare trecerea ilegal` a frontierei s` nu fie considerat` infrac]iune \n cazulpersoanelor - victime ale traficului.

Autorit`]ile romåne au fost active \n lupta \mpotriva traficului de fiin]e umane\n cadrul ini]iativelor de cooperare regionale. |n decembrie 2003 Romånia asemnat “Declara]ia privind protec]ia martorilor \n cazurile de trafic de copii”,o ini]iativ` a Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est. Prin aceasta s-adezvoltat cooperarea dintre agen]iile responsabile din ]`rile de tranzit [i cele dedestina]ie, fiind creat` o for]` de interven]ie comun`. |n Romånia a fost creat`o linie telefonic` special` destinat` victimelor traficului, ca [i un centru deresurse pentru to]i cei implica]i. A fost introdus un manual destinat ofi]erilorde poli]ie [i un num`r de 42 de noi posturi au fost \nfiin]ate la nivel localpentru ofi]eri – femei.

Drepturile civile

Prin Noul Cod Penal, adoptat \n iunie 2004 se introduce posibilitatea unui sistemde deten]ie mai pu]in restrictiv (sistemul de deten]ie deschis sau semi-deschis),aplicabil \n cazul infrac]iunilor cu un grad de gravitate redus. Acesta ofer` [i oalternativ` pentru cazurile \n care delincven]ii sunt minori.

Drepturile copilului

|n ceea ce prive[te drepturile copilului, m`surile de \nchidere treptat` a vechilorinstitu]ii care ad`posteau un num`r mare de copii [i crearea formelor alternativede \ngrijire reprezint` progrese care au fost sus]inute de la an la an.


175

Num`rul total al copiilor afla]i \n institu]ii este de 37.000, \n continuarefunc]ionånd un num`r de 87 de institu]ii mari, care ofer` protec]ie [i educa]iecopiilor cu nevoi speciale.

|n general, este apreciat c` \n sistemul reziden]ial sunt asigurate condi]ii de traiadecvate. O aten]ie sporit` trebuie acordat` exercit`rii drepturilor p`rinte[ti [ifacilit`rii \ntålnirilor dintre copiii afla]i \n sistemul public de ocrotire [i p`rin]iiacestora (dac` acestea se dovedesc a fi \n interesul copilului).

Diferen]ele regionale care mai persist` sunt adresate prin sesiuni de formare[i perfec]ionare, schimb de experien]` [i bune practici. Au fost adoptatestandardele na]ionale pentru serviciile de protec]ia copilului, iar la nivel locals-a demarat procesul de integrare a Departamentelor de protec]ia Copilului \ncadrul Serviciilor de Asisten]` Social`. Prin aceasta se urm`re[te o mai bun`coordonare [i cooperare \ntre cele dou` servicii, ca [i o mai bun` direc]ionarea pachetului de servicii existent pentru copil [i familia sa.

Adop]iile interna]ionale

|n anul 2003 s-au \nregistrat un num`r de 503 excep]ii de la moratoriulreferitor la adop]iile interna]ionale, aceast` cifr` incluzånd [i copii care se aflaudeja \n forme adecvate de protec]ie \n Romånia. Noile legi referitoare ladrepturile copilului [i adop]ie adoptate \n iunie 2004 interzic adop]iileinterna]ionale, excep]ie f`cånd un num`r forte redus de situa]ii. Se apreciaz`c` aceste noi prevederi sunt \n acord cu cerin]ele impuse de Conven]ia ONUcu privire la Drepturile Copilului, ca [i cu practica din ]`rile membre ale UniuniiEuropene. Prioritar` este acum dezvoltarea capacit`]ii administrative necesar`implement`rii \ntr-un mod corect a noilor prevederi legale.

Drepturile persoanelor cu dizabilit`]i

De[i legisla]ia romån` prevede drepturi [i anumite facilit`]i pentru persoanelecu dizabilit`]i, acestea continu` s` se confrunte cu anumite dificult`]i \nexercitarea propriilor drepturi. Exist` \nc` mari disparit`]i \ntre condi]iile oferitede diferite institu]ii pentru persoane cu dizabilit`]i; iar probleme serioase legatede condi]iile de trai se reg`sesc \n unit`]i destinate persoanelor cu deficien]epsihice, aflate \n subordinea Ministerului S`n`t`]ii.

Strategia na]ional`, de a c`rei implementare este responsabil` AutoritateaNa]ional` pentru Persoane cu Handicap, vizeaz` \nlocuirea vechilor institu]ii cua[ez`minte care s` ofere condi]ii de trai optime [i servicii sociale adecvate unuinum`r redus de persoane cu dizabilit`]i.

176


Educa]ie

Sectorul educa]iei a cunoscut o serie de progrese notabile: sprijinind o abordarenediscriminatorie [i incluziv`, au fost preg`ti]i un num`r sporit de profesoricare s` r`spund` nevoilor copiilor apar]inånd minorit`]ii rome, iar curricula[colar` a fost dezvoltat` [i \mbun`t`]it`. Toate acestea s-au f`cut [i prinantrenarea [i \ncurajarea particip`rii active a p`rin]ilor.Mai mult, \n contextul Strategiei Na]ionale de \mbun`t`]ire a Situa]iei Romilor,au fost create planuri la nivel local care vizeaz` problema discrimin`rilor dinsistemul educativ. Acestea s-au ad`ugat celor care urm`reau \mbun`t`]irea st`riide s`n`tate, a gradului de ocupare sau st`rii infrac]ionale. Mediatorii sanitaricare au fost preg`ti]i [i [i-au \nceput activitatea au fost din ce \n ce mai multimplica]i \n abordarea unei game largi de probleme specifice, \ntre ele – cea aasigur`rilor de s`n`tate. Organizarea tårgurilor de oferte de munc` pentru romia continuat, prin colaborarea cu organiza]iile neguvernamentale centrate peproblematica romilor.

Concluzii:

Raportul Comisiei concluzioneaz` c` \n Romånia sunt respectate drepturile [ilibert`]ile fundamentale ale omului, progrese evidente fiind \nregistrate \nanumite domenii. Introducerea standardelor na]ionale referitoare la serviciiledestinate protec]iei copilului, ca [i regulile stricte dup` care sunt pronun]ateadop]iile interna]ionale, sunt \n spiritul Conven]iei ONU cu privire la DrepturileCopilului [i ar trebui s` conduc` la o continu` \mbun`t`]ire a respect`riidrepturilor copilului. Au fost identificate provoc`rile care stau \n fa]a celorresponsabili de promovarea incluziunii sociale: copiii care p`r`sesc institu]iile deocrotire [i au nevoie de sprijin \n g`sirea unui loc de munc`, familiiledezavantajate din mediul rural, persoanele f`r` ad`post, minoritatea rom`.

Au fost \ntreprinse mai multe studii referitoare la problematica s`r`ciei [i aexcluderii sociale. De[i r`måne la un nivel relativ ridicat, rata s`r`ciei prezint`o tendin]` de sc`dere \n ultimii ani. Pentru a elabora un r`spuns adecvat lanivel de politic` social`, Romånia [i Comisia European` vor finaliza \n acest anMemorandumul Comun \n domeniul Incluziunii Sociale (“Joint Memorandum onSocial Inclusion” - JIM). Acest document este elaborat de Uniunea European`\n parteneriat cu fiecare dintre ]`rile candidate. JIM identific` problemele cheiecu care se confrunt` Romånia, provoc`rile [i orient`rile politicilor sociale pentrua promova incluziunea social` \n lumina obiectivelor comune stabilite de c`treUniunea European`.

BIBLIOGRAFIE

177

Agen]ia Na]ional` Antidrog, „Raport de evaluare privind implementarea strategiei na]ionale antidrog, 2003-2004”, 2004

Cace Sorin, Funda]ia ECHOSOC,„Copiii romi care muncesc [i familiile acestora – Caracteristici socio-culturale [i condi]ii de via]`”,Editura RO Media, Bucure[ti, 2002

Centrul de Resurse privind Combaterea Traficului de Persoane, „Evaluarea fenomenului traficului de persoane din perspectiva activit`]ii de combatere a acestuia”, Bucure[ti, 2005

Direc]ia General` a Penitenciarelor, „Raport de activitate, 2004”

Ghin`raru C`t`lin, UNICEF, Organiza]ia Interna]ional` a Muncii– Programul Interna]ional pentru Eliminarea Muncii Copilului, „Munca copiilor \n Romånia”, Bucure[ti, 2004.

Guvernul Romåniei, UNICEF,„Dezinstitu]ionalizarea serviciilor de protec]ie a copilului \n Romånia – Ghid metodologic”, 2004

Guvernul Romåniei, UNICEF, „Romånia [i Conven]ia ONU cu privire la Drepturile Copilului”, 2004

Guvernul Romåniei, „Raport asupra progreselor \nregistrate \n preg`tirea pentru aderarea la Uniunea European`”, 2004

Guvernul Romåniei,„Suportul social pentru popula]ia de romi – Analiza problemelor sociale; direc]ii de ac]iune”

Institutul de Cercetare a Calit`]ii Vie]ii,„Condi]ii sociale ale excluziunii copilului”, cercetare realizat` la cererea CASPIS, 2004

Institutul de Cercetare a Calit`]ii Vie]ii, „Suportul social pentru popula]ia de romi – Analiza problemelor sociale: direc]ii de ac]iune”,cercetare realizat` la cererea CASPIS, 1998

Institutul Na]ional de Cercetare - Dezvoltare \n S`n`tate,„Cuno[tin]ele, atitudinile [i practicile tinerilor cu vårsta cuprins` \ntre 15 [i 24 ani legate de infectarea [itransmiterea ITS/HIV/SIDA [i de consecin]ele practic`rii sexului neprotejat”, 2004

178

BIBLIOGRAFIE

Institutul Na]ional de Statistic`, „Analize demografice – Situa]ia demografic` a Romåniei \n anul 2003”, 2004

Institutul Na]ional de Statistic`,„Situa]ia demografic` a copiilor [i tinerilor \n perioada 1990-2003”, 2004

Institutul Na]ional de Statistic`, „Anuarul Statistic al Romåniei, 2003”

Institutul Na]ional de Statistic` „Recens`måntul popula]iei [i al locuin]elor, 2002”

Moise Rodica, Grigorescu Ioana, Organiza]ia Interna]ional` a Muncii– Programul Interna]ional pentru Eliminarea Muncii Copilului, „Prevenirea [i combaterea exploat`rii copiilor prin munc` \n Romånia”, Bucure[ti, 2004.

Salva]i Copiii, „Raport alternativ cu privire la implementarea prevederilor Conven]iei ONU cu privire la Drepturile Copilului \nRomånia”, 2002

Salva]i Copiii, Organiza]ia Interna]ional` a Muncii – Programul Interna]ional pentru Eliminarea Muncii Copilului,„Evaluarea rapid` privind copiii str`zii care muncesc”, Bucure[ti, 2003

Salva]i Copiii, „Copiii str`zii [i drogurile”, 2002

St`nculescu Manuela Sofia, „S`r`cie extrem` [i excluziune social`: dimensiuni [i factori”, studiu realizat la cererea CASPIS, 2001

Stativ` Ecaterina, Institutul pentru Ocrotirea Mamei [i Copilului, „Studiu privind situa]ia copiilor care muncesc \n mediul rural \n cinci jude]e selectate”, Bucure[ti, 2002

{tef`nescu Daniela Elena, Panduru Filofteia, Institutul Na]ional de Statistic`, Organiza]ia Interna]ional` a Muncii,„Anchet` asupra activit`]ii copiilor – raport na]ional”, Bucure[ti 2003

UNICEF, ANPCA,“Reforma \n sistemul de protec]ie a copilului \n Romånia”, 2004

United Nations Development Programme, „Romania - Millennium Development Goals, 2003 Report”, 2004

Uniunea Na]ional` a Organiza]iilor Persoanelor Afectate de HIV/SIDA (UNOPA),„Raport de monitorizare octombrie-decembrie 2004”; www.unopa.ro

*** ”Conven]ia ONU cu privire la Drepturile Copilului”

DREPTURILE COPILULUI |NTRE PRINCIPII {I...

Documents

Transcript of DREPTURILE COPILULUI |NTRE PRINCIPII {I...