Orientarea în carieră, premisă pentru succes. Studiu privind efectele ...
ȘI ORIENTAREA ȘCOLARĂ -...
31
2012-2013 STUDIU PRIVIND CONSILIEREA, INFORMAREA ȘI ORIENTAREA ȘCOLARĂ A ELEVILOR DIN CLASA A VIII-A
Transcript of ȘI ORIENTAREA ȘCOLARĂ -...
2012-2013
STUDIU PRIVIND CONSILIEREA, INFORMAREA
ȘI ORIENTAREA ȘCOLARĂ
A ELEVILOR DIN CLASA A VIII-A
- 2 -
Echipa:
Prof. Psihopedagog Maria Anghel, Director CJRAE
Prof. Psiholog Vasile Simona, Coordonator CJAP
Prof. psiholog Adriana ENACHE, CJAP ;
Prof. psihologi/psihopedagogi din CSAP Ilfov (C.Ș. – CSAP)
Fundamentare teoretico-științifică: Maria Anghel
Elaborare/actualizare chestionare și machetă OSP:
Vasile Simona si Adriana Enache
Managementul aplicării chestionarelor: C.Ș. – CSAP
Centralizarea datelor obținute de la C.Ș. – CSAP: Adriana Enache
Reprezentare grafică a datelor, informații cantitative: Adriana Enache
Prelucrare și interpretare calitativă a datelor obținute: Adriana Enache
Monitorizare si evaluare a calitatii cercetarii: Vasile Simona, Maria Anghel
- 3 -
1. Argument
Consilierea şi orientarea școlară reprezintă una din modalităţile esenţiale prin care
şcoala trebuie şă îşi urmeze scopul primordial: de proces formativ centrat pe elev, capabilă să
valorizeze tipuri diverse de elevi şi abilităţi, să răspundă nevoilor comunităţii şi să infuzeze
societatea cu persoane competente pentru viaţa privată, profesională şi publică.
Strategiile educaţionale şi sociale ale României plasează şcoala ca factor de dezvoltare a
capitalului social în relaţia sa cu comunitatea pe care o deserveşte.
Una dintre problemele permanente înscrisă printre priorităţile şcolii şi societăţii noastre o
constituie şi orientarea şcolară şi profesională. Actualitatea şi importanţa ei este dată de
contribuţia esenţială pe care şcoala o poate aduce la soluţionarea şi îmbunătăţirea acesteia.
Contribuţia ei nu se reduce numai la pregătirea tinerilor pentru a şti cum să ia o decizie
conştientă, liberă, dar fermă cu privire la devenirea lor şcolară şi profesională, ci şi la pregătirea
şi asigurarea unei forţe de muncă în stare să acopere cu succes toate sectoarele activităţii
sociale. Această pregătire trebuie să înceapă de timpuriu deoarece structura învăţământului
permite elevilor să opteze pentru clase speciale pentru elevii cu aptitudini şi performanţe
deosebite. Este nevoie de depistarea aptitudinilor, de cunoaşterea elevilor, de autocunoaştere,
de îmbogăţirea strategiilor de lucru. Coordonatele ştiinţifice ale orientării şcolare şi
profesionale trebuie să aibă în vedere următorii factori: copilul, cerinţele social-economice -
inclusiv profesiunile şi şcoala.
- 4 -
Gimnaziul este perioada când se realizează procesul de preorientare profesională pentru
că la sfârşitul acestui ciclu elevul va intra într-un liceu, iar opţiunea sa trebuie să bine pregătită.
Studiile liceale și profesionale constituie etapa de şcolarizare în care interesele profesionale
trebuie să dobândească cristalizarea necesară opţiunii pe care o vor face elevii şi părinţii la
sfârşitul ei. Performanţele obţinute de elev în general şi mai ales la disciplinele de concurs,
precum şi alte rezultate ale activităţii şcolare şi extraşcolare vor deveni argumente pentru una
din direcţiile de urmat.
La acest nivel apar două posibilităţi din punct de vedere al orientării şcolare şi
profesionale, cum ar fi:
pregătirea elevilor pentru o activitate profesională şi
pregătirea pentru continuarea specializării într-o facultate de profil.
2. Scopul studiului
Studiul pentru testarea opțiunilor elevilor de clasa a VIII-a realizat de Centrul Județean
de Asistență Psihopedagogică Ilfov are drept scop
informarea elevilor și părinților asupra opțiunilor
școlare/profesionale ale elevilor din clasele finale ale ciclului gimnazial și
constituie un sprijin în fundamentarea proiectului planului de
școlarizare pentru anul școlar 2013 – 2014.
Ca urmare C.J.A.P. Ilfov a răspuns solicitării ISJ și CJRAE Ilfov prin efectuarea
anuală a acestui studiu și va cuprinde două etape:
prima etapă a urmărit centralizarea opțiunilor pentru a veni în sprijinul
elaborării proiectului planului de școlarizare;
a doua etapă va viza sinteza opțiunilor în vederea realizării Ghidului
absolventului distribuit cu prilejul Târgului Educațional care se va organiza spre finele
anului școlar.
- 5 -
Rezultatele acestui studiu sunt, sperăm, un sprijin în analiza alternativelor de care
elevul dispune în scopul continuării traseului său educațional.
În viziunea Centrului Județean de Asistență Psihopedagogică Ilfov, orientarea școlară și
profesională prezintă următoarele caracteristici:
procesul orientării școlare și profesionale pe parcursul școlarității se realizează
pe principiul continuității;
orientarea școlară și profesională are un caracter formativ, educativ și
psihologic;
adaptarea activităților și metodelor specifice în sensul eficientizării consilierii și
orientării școlare și profesionale ale elevilor din clasele terminale.
În concluzie, acest studiu reflectă, din punct de vedere statistic și calitativ,
predominanța opțiunilor școlare ale elevilor la nivelul Județului Ilfov și constituie o bază de
date fundamentată științific în scopul proiectării rețelei școlare pentru anul școlar următor.
3. Concepte-cheie
Consilierea și orientarea școlară privind cariera - un proces continuu care asistă
elevul în identificarea aptitudinilor, competențelor și intereselor sale pentru a putea lua decizii
corecte din punct de vedere educațional și profesional, pentru a-și coordona un plan de
dezvoltare personală și de carieră. Consilierea și orientarea acoperă o serie de activități
individuale sau de grup legate de informare, asistență, evaluarea competențelor, sprijin, luare a
deciziilor, dezvoltare a aptitudinilor de managementul carierei. (EU Council, 2008).
Orientarea - totalitatea activităţilor pedagogice, psihologice, sociale (şi medicale),
care îl ajută pe tânăr să îşi dezvolte liber propria personalitate. În orientarea elevilor trebuie
ales, întotdeauna, cel mai bun traseu şcolar şi profesional, în funcţie de aptitudinile şi
motivaţiile acestora.
- 6 -
În orientarea şcolară există o activitate prealabilă, prin care se urmăreşte cunoaşterea
personalităţii fiecărui elev, pentru a putea fi corect îndrumat spre tipul de şcoală adecvat
aptitudinilor sale intelectuale.
Orientarea şcolară se întrepătrunde cu orientarea profesională, prin care tinerilor li se
oferă şansa unui traseu profesional, ţinându-se cont de aptitudinile lor fizice, intelectuale şi
psihomotorii.
4. Variabile de studiu
Variabilele dependente de elevi: nevoile, dorinţele, aspiraţiile,
concepţiile, prejudecăţile, reprezentările, interesul pentru şcoală, motivaţia; diverse
influenţe: consecinţe ale frecvenţei/absenteismului şcolar, efectele educaţiei asupra unor
aspecte ale vieţii sociale: comunitate locală, factori economici, culturali, politici,
management educaţional etc.; membrii unei populaţii pot să difere în funcţie de multe
variabile: grupul de elevi, de exemplu, conţine băieţi şi fete, având fiecare educaţii
diferite şi provenind din medii diferite, prezentând diferite capacităţi etc..
Variabile dependente de valorile structurale, funcţionale şi de proces ale
sistemului de învăţământ: accesul la educaţie: număr, procent, categorii de elevi,
frecvența cu care beneficiază de servicii specializate de consiliere și orientare școlară
și profesională, pe diferite niveluri de învăţământ, evaluabile în termenii raportului
managerial intrare-ieşire, servicii de specialitate existente sau disponibile; relevanţa,
importanţa, necesitatea dimensiunii structurale a procesului de învăţământ (calitatea şi
cantitatea resurselor umane - consilieri școlari, diriginți - existente, informaţionale,
raporturi stabilite de şcoală cu comunitatea educativă locală şi teritorială); calitatea
climatului educativ și a serviciilor de specialitate la care sunt supuşi elevii; timpul
alocat consilierii și orientării școlare și profesionale (timp şcolar – extraşcolar).
- 7 -
5. Ipoteze de studiu
În ce măsură elevii absolvenți de gimnaziu optează pentru continuarea studiilor
liceale;
În ce măsură există o varietate de factori determinanți ai alegerii profilului și
specializării;
În ce măsură în alegerea unității de învățământ liceal un loc important revine
factorului legat de apropierea de domiciliu;
În ce măsură opțiunile pentru urmarea cursurilor liceale se regăsesc la
majoritatea absolvenților de gimnaziu, indiferent de mediul de proveniență:
urban sau rural.
6. Obiectivele studiului
Identificarea măsurii în care se regăsește intenţia de continuare a studiilor după
finalizarea ciclului de învățământ gimnazial;
Cunoașterea distribuţiei opţiunilor şcolare pe filiere şi profiluri;
Identificarea factorilor motivaționali determinanți ai opţiunilor şcolare
exprimate;
Nivelul de cristalizare a opțiunilor școlare ale elevilor din clasa a VIII-a și
concordanța cu profesia dorită;
Stabilirea principalilor factori de influență în alegerea viitoarei profesii;
Facilitarea elaborării, pe baza concluziilor obţinute, a planului de școlarizare
pentru anul școlar următor.
- 8 -
Studiul realizat se bazează pe următoarele REPERE METODOLOGICE:
7. Descrierea grupului țintă și a eșantionului
Studiul se bazează pe rezultatele machetelor furnizate Centrului Județean de Asistență
Psihopedagogică Ilfov de către Cabinetele Școlare și Interșcolare de Asistență Psihopedagogică
din județ.
Populația investigată: elevi ai claselor a VIII-a din unitățile școlare din Județul Ilfov
Unități de eșantionare:
unități școlare: 45, dintre care:
11 în mediul urban și
34 în mediul rural
Volumul eșantionului: 1583 elevi
Tipul eșantionului: eșantionare neprobabilistică, prin stratificare simplă, pe bază de
raționament
Eșantionul este reprezentativ – aproximativ 75% din totalul absolvenților clasei a VIII-a.
Pentru a respecta criteriul distribuirii omogene a celor cuprinși în eșantion s-a optat pentru
selectarea acestora în zonele din jurul localităților urbane.
- 9 -
8. Etapele realizării studiului
Activităţi/acţiuni 01 – 15 X 2012 15 - 30 X 2012 1 - 15 XI 2012 15 - 30 XI 2012 01- 23 XII
2012
Documentare teoretico-
științifică în vederea
realizării studiului
Distribuirea
chestionarelor către
CSAP
Aplicarea
chestionarelor la nivelul
școlilor
Centralizarea
informațiilor obținute
de către consilierii
școlari
Transmiterea
machetelor completate
de consilierii școlari
către CJAP
Centralizarea datelor
cuprinse în machete la
nivelul CJAP
Interpretarea statistică
(cantitativă) și calitativă
a rezultatelor obținute
Elaborarea Raportului
în urma studiului și
înaintarea către CJRAE
și ISJ
- 10 -
9. Instrumente de cercetare
Ca principal mijloc de investigare s-a aplicat CHESTIONARUL, constituit din 12 itemi.
10. Analiza chestionarelor aplicate
Item 1: Îţi este cunoscută oferta liceelor/colegiilor din care poţi alege liceul/colegiul pentru care vei opta la finalul clasei a VIII-a, pentru a fi admis şi pentru a-l urma?
Răspunsuri valabil exprimate: 1583.
Variante de răspuns Nr. elevi Procent
1. Da 1335 84%
1. Nu 248 16%
- 11 -
Din nr. total de răspunsuri exprimate de 1583 elevi, 1335 de elevi, corespunzător
unui procent de 84% cunosc reţeaua liceelor, în timp ce 248 elevi, respectiv 14 % nu cunosc
această reţea. Putem afirma că acest lucru se datorează promovării Ofertei educaționale a
unităților de învățământ liceal, în speță prin Târgul de Ofertă Educațională organizat anual
la nivelul Județului Ilfov.
Item 2: Care consideri că sunt avantajele absolvirii unui liceu/colegiu?
Din analiza datelor obținute s-au obținut următoarele răspunsuri:
Variante de răspuns Nr. elevi Procent
a. Dobândirea unui nivel de
educație ridicat
560 31%
b. O bună pregătire teoretică 287 19%
c. Mai multe șanse de
continuare a studiilor
universitare
570 33%
d. Obținerea unor atestate și
certificate profesionale
252 18%
e. Altele 4 0%
- 12 -
În opinia repondenților, avantajele absolvirii unui liceu sunt:
Dobândirea unui nivel de educație ridicat – 31% ;
O bună pregătire teoretică – 19%;
Mai multe șanse de continuare a studiilor universitare – 33%;
Obținerea unor atestate și certificate profesionale – 18%;
Altele – 0%;
Procentele rezultate evidențiază preocuparea elevilor pentru educație și formare
profesională, aspect care îi favorizează în obținerea unei pregătiri ulterioare superioare.
Aspectele legate de pregătirea teoretică și de obținerea documentelor de
certificare profesională se regăsesc pe locul al II-lea în opțiunile exprimate.
Se pare că acest lucru se datorează faptului că liceele oferă o pregătire teoretică
solidă pentru elevii care doresc să-și continue formarea profesională de nivel universitar.
Item 3: Ce filieră doreşti să urmezi?
a) Filiera teoretică (cuprinde profilurile: real și uman)
b) Filiera tehnologică (cuprinde profilurile: tehnic, servicii, resurse naturale și protecția
mediului)
c) Filiera vocațională (cuprinde profilurile: sportiv, militar, desen, muzică, teologic)
d) Nu ştiu / nu m-am hotărât.
Variante de răspuns Nr. elevi Procent
a. filieră teoretică 638 40%
b. filieră tehnologică 386 24%
c. filieră vocaţională 316 20%
d.nu știu/ nu m-am
hotărât
243 16%
- 13 -
Au raspuns 1583 elevi. Dintre aceștia, 638 de elevi - adică 40% apreciază că se vor orienta
spre filiera teoretică, 386 de elevi (24%) spre filiera tehnologică, iar 316 de elevi (20%) vor
alege filiera vocaţională. Din păcate, un procent de 16% dintre elevi sunt nehotărâţi, adică 243.
Item 4: Ce profil si specializare alegi?
La acest item au răspuns 1583 de elevi.
Variante de răspuns Nr. elevi Procent
a. profil real 296 24,28%
b. profil uman 399 23,59%
c.profil tehnic 204 11,92%
d. profil servicii 229 15,73%
e.profil resurse naturale şi
protecţia mediului
58 1,68%
f. profil vocaţional 280 14,16%
g. nu ştiu / nu m-am hotarat. 199 8,61%
- 14 -
Din datele furnizate, 18% au ales profilul real, in scadere fata de anul trecut; 24% s-au
orientat spre profilul uman, 12% - profil tehnic, 14% - profil servicii, doar 3% resurse naturale
iar 17% au ales profilul vocaţional. Se remarcă opțiuni prioritar orientate către profilul
uman și cel real, urmat de celelalte profiluri în mod aproximativ apropiat.
Item 5: Argumenteaza alegerea liceului/ colegiului, pornind de la sugestiile de mai jos.
S-au obţinut următoarele răspunsuri:
Variante de răspuns Nr. elevi Procent
a) Specializarea/ calificarea aleasă este necesară pentru a practica
profesia pe care o doreşti
643 26%
b) Apropierea de casă 456 18%
c) Prestigiul liceului 290 12%
d) Am prieteni care sunt la acel liceu 326 13%
e)Părinţii mei doresc să urmez cursurile liceului 222 9%
f) Anul trecut s-a intrat cu medie mică 147 6%
g) Am auzit că sunt profesori buni 232 9%
h) Liceul are cele mai bune dotări (laboratoare, sală de sport etc.) 196 8%
i)Altele:............................................ 5 0%
- 15 -
Din datele culese, se pare că specializarea aleasă este necesară pentru a practica
profesia pe care o doreşte fiecare elev in proportie de 26%, fiind urmată de apropierea de casă
18%, prestigiul liceului 12%, influenta prietenilor 13%, a parintilor 9%, a profesorilor buni de
la liceu 9% iar dotarile liceului 8%. Se pare că stima de sine si rezultatele şcolare obţinute în
gimnaziu le facilitează accesul spre specializarea dorită elevilor, media mica de intrare la liceu
influenteaza in mai mica proportie aceasta decizie - 6%.
Item 6: Cine s-a implicat în informarea şi îndrumarea ta în domeniul orientării şcolare şi profesionale?
Variante de răspuns Nr. optiuni Procent
a) Eu, insumi/insămi 946 27%
b) a) Dirigintele 422 12%
c) b) Profesorul psiholog/psihopedagog 593 17%
- 16 -
d) c) Cadrele didactice 249 7%
e) d) Părinţii 977 28%
f) e) Grupul de prieteni 301 9%
g) f) Altele:.................................. 11 0%
Observam ca increderea in fortele proprii ii ajuta pe elevi în informarea şi
îndrumarea în domeniul orientării şcolare şi profesionale - au raspuns 27% dintre elevi.
Deasemenea, familia joaca un rol important- 28% fiind urmata de profesorul psiholog 17%,
diriginte 12%, prieteni 9% si alte cadre didactice 7%.
- 17 -
Asadar, ar trebui acordată o mai mare importanță, de către școală, dezvoltării
cunoașterii personale în vederea orientării spre carieră, a orientării școlare și profesionale în
cadru organizat.
Item 7: Câte ore acorzi pe zi pregătirii pentru examenul naţional ?
Variante de răspuns Nr. optiuni Procent
a. Deloc 159 10%
b. Între 0- 1 oră 512 32%
c. Între 1-2 ore 572 36%
d. Între 2-3 ore 223 14%
e. Mai mult de 3 ore 121 8%
Din raspunsurile elevilor putem spune ca este nevoie de mai mult studiu individual si
munca independenta deoarece cei mai multi acorda pregatirii doar o ora pe zi - 32% sau maxim
doua ore - 36%. Putini elevi studiaza pentru examenul national 2-3 ore e zi - 14% sau mai mult
de trei ore cel mai mic procent - 8%. Sunt si elevi care nu studiaza deloc - 10% dintre cei
chestionati.
- 18 -
Item 8: Apreciază în ce măsură următoarele modalităţi de învăţare ţi se potrivesc ţie:
Au răspuns 1583 de elevi.
VARIANTE DE RĂSPUNS Întot
deau
na
De cele
mai multe
ori
Uneori Rareori Niciodată
1.Pentru a învăţa sunt atent şi urmăresc ce
predă profesorul, în clasă 493 584 411 77 18
2.Când studiez asociez noile cunoştinte cu cele
deja cunoscute 335 505 555 169 22
3.Obişnuiesc să învăţ pe de rost 289 366 474 325 114
- 19 -
De cele mai multe ori elevii sunt atenti şi urmăresc ce predă profesorul, în clasă - in
proportie de 37%, urmeaza apoi un procent de 31% care invata din clasa intotdeauna, 26%
sunt atenti uneori, rareori 5% si niciodata 1%.
Uneori elevii, când studiaza, asociaza noile cunoştinte cu cele deja cunoscute in
proportie de 35%, de cele mai multe ori - 32%, intotdeauna 21%. Doar rareori nu fac aceasta
asociere - 11% dintre elevi; niciodata intr-un procent foarte mic 1%.
- 20 -
Dintre elevii chestionati, un procent de 30% obişnuiesc doar uneori să înveţe pe de rost,
23% de cele mai multe ori, rareori 21%, intotdeauna 19% si niciodata 7% dintre elevi.
Item 9: Crezi că există şi alte modalităţi de a reuşi în viaţă, în afară de pregătirea/învăţarea în şcoală?
Au răspuns 1583 de elevi.
Variante de răspuns Nr. elevi Procent
1. Da 313 21%
2. Nu 1194 79%
- 21 -
Majoritatea elevilor - 79% - nu cred ca exista si alte modalitati de reusita in viata, în
afară de învăţarea în şcoală. Un procent de 21% au exemplificat si alte modalitati de reusita:
noroc, relatii, pozitie sociala, putere financiara, plecarea in strainatate, sportul, talentul.
Item 10: Motivele pentru care înveţi
Variante de răspuns Nr.
optiuni
Procent
a) Pentru a avea o carieră de succes 1193 29%
b) Pentru a-i mulţumi pe părinţi 806 20%
c) Pentru a lua note bune 617 15%
d) Materiile învăţate îmi vor fi utile mai târziu
918 23%
e) Materia este interesantă şi atractivă 276 7%
f) Profesorul inspiră respect, este un model
218 5%
g) Altele.. 55 1%
- 22 -
Printre motivele invocate de elevi un rol important il are cariera - in procent de 29%,
materiile invatate vor fi utile mai tarziu - 23% , multumirea parintilor 20%. De retinut este
faptul ca doar 15% dintre elevi isi doresc note mai bune, materia este interesanta pentru 7% iar
profesorul model, care inspira respect a castigat un procent foarte mic - 5%.
Item 11: Doreşti să urmezi cursurile unui liceu din:
Au răspuns 1583 de elevi.
Variante de răspuns Nr. Elevi Procent
a. judeţul Ilfov 530 34%
b. Bucureşti 987 65%
c.Alte judeţe 20 1%
- 23 -
În concluzie, 65 % dintre elevi îşi doresc să urmeze cursurile unui liceu din
Bucureşti, în judetul Ilfov 34 % vor să urmeze cursurile unui liceu din Ilfov iar în alte județe
doar 1%.
Item 12: La care dintre liceele din judeţul Ilfov doreşti să te înscrii:
Variante de răspuns Nr. elevi Procent
a) Liceul Tehnologic “Barbu A. Ştirbey” –Buftea 61 11%
b) Liceul Tehnologic “Dumitru Dumitrescu” – Buftea 69 13%
c) Liceul Teoretic “Ioan Petruş” – Otopeni 95 17%
d) Colegiul Silvic “Theodor Pietraru”- Brăneşti 16 3%
- 24 -
e) Liceul Teoretic “Traian Lalescu”- Brăneşti 40 7%
f) Liceul Tehnologic “Cezar Nicolau” – Brăneşti 2 0%
g) Liceul Tehnologic “Pamfil Şeicaru” – Ciorogârla 14 3%
h) Liceul Tehnologic “Doamna Chiajna” Roşu- Chiajna 25 5%
i) Liceul Tehnologic “Vintilă Brătianu” - Dragomireşti
Vale 8 1%
j) Liceul Teoretic “Horia Hulubei”- Măgurele 29 5%
k) Liceul Teoretic “Mihail Kogălniceanu” – Snagov 95 17%
I) Liceul Teoretic “Alexandru Rosetti’ – Vidra 13 2%
m) Seminarul Teologic Liceal Ortodox “Sf. Filofteea” –
Brăneşti 4 1%
n) Liceul Tehnologic “Nicolae Bălcescu” – Voluntari 40 7%
o) Liceul Teoretic NR. 1 - Periş 15 3%
p) Liceul Teoretic cu program sportiv cu clasele I-XII -
Clinceni 21 4%
r ) Liceul Teoretic Nr. 1 - Popeşti Leordeni 5 1%
- 25 -
Din datele obţinute, se pare că cei mai mulţi elevi se vor orienta spre Liceul Teoretic cu
cls. I-XII “Ioan Petrus” – Otopeni, Liceul Teoretic cu cls. I-XII “Mihail Kogalniceanu” –
Snagov, Liceul Tehnologic “Dumitru Dumitrescu- Buftea, Liceul Tehnologic”Barbu A.
Stirbey” - Buftea.
Argumentele elevilor cu privire la optiunile pentru un anumit liceu sunt:
apropierea de casă
prietenii care învaţă la liceul respectiv
dorinţa părinţilor de a urma cursurile liceului respectiv
dotările liceului
prestigiul liceului
- 26 -
pregătirea cadrelor didactice
media mică de intrare
oferirea mai multor informaţii despre licee
identificarea aptitudinilor, intereselor elevului ca suport pentru alegerea profilului
liceului
sprijin material – burse de studii; ajutor bănesc oferit elevilor săraci pentru a-şi
continua studiile
implicarea părinţilor în construirea ofertei educaţionale a şcolii
orientarea şcolară şi profesională oferită de profesorul consilier şcolar
Evoluţia opţiunilor elevilor din clasa a VIII-a, pe ani şcolari
ILFOV
2002-
2003
2003-
2004
2004-
2005
2005-
2006
2006-
2007
2007-
2008
2008-
2009
2009-
2010
2010-
2011
2011-
2012
2012-
2013
Filiera
tehnologică 42,0 42,0 43,0 40,0 33,8 28,3 25,1 25,11
32,27 20,72 24,0
Filiera
teoretică 31,0 32,0 32,0 31,0 45,0 58,3 50,4 50,89
44,91 45,08 40,0
Filiera
vocaţională 5,0 5,0 5,0 6,0 6,0 6,1 13,0 17,00
22,62 18,41 20,0
Nehotărâţi 0,22 0,21 0,20 0,23 15,2 7,3 11,5 0,7
0,20 15,79 16,0
Altele 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
0,0 0,0 0,0
TOTAL 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0
100,0 100,0 100,0
Studiul materialului bibliografic, pe care îl impune tema abordată, ne-a condus spre
proiectarea acestei cercetări constatative pentru a răspunde măcar parțial la întrebările și
deschiderile operate de contextul teoretic. Valoarea formativă a motivației în contextul
- 27 -
dinamicii orientării profesionale la adolescenți a fost pusă în evidență atât prin lucrările
teoretice de specialitate, cât și prin evidențierea unor date de cercetare obținute prin studii
experimentale realizate anterior, în domeniul aspirațiilor, intereselor, valorilor.
Datele de cercetare obținute la nivelul eșantionului de elevi răspund la unele întrebări
ale noastre și evidențiază unele aspecte motivaționale, precum și diferențe semnificative între
aceștia din perspectiva variabilelor analizate. Componenta volițională cuprinde contradicțiile
dintre motivele și tentațiile care aduc în atenția elevului câteva profesiuni din care va trebui să
aleagă una, fixarea asupra uneia dintre ele, puterea de a menține această decizie, concentrarea
eforturilor în scopul îndeplinirii hotarârii luate și a învingerii obstacolelor ce le poate
întâmpina. Această framântare interioară se poate manifesta și sub formă de conflict, când
apare dezacordul dintre ceea ce dorește și ceea ce poate elevul.
Astfel, decizia poate fi definită și ca modalitate de depășire a unui conflict cognitiv sau afectiv,
care definește totodată și “conceptul de autorealizare". Pentru adolescent, importanța
cunoașterii mecanismelor psihologice de luare a deciziei este extrem de vitală. Actul
decizional, uneori ireversibil, deseori imprevizibil poate să-i marcheze viata tânărului.
În loc de concluzii
În ceeace privește obiectivele consilierii pshopedagogice privind orientarea școlară și
profesională, acestea vor fi structurate pe trei componente de bază: autocunoaștere, dezvoltare
personală vocațională, cunoaștere și planificare a carierei.
Pentru componenta de cunoaștere și planificare a carierei, asistența de specialitate
oferită de consilierul școlar impune:
formarea capacităţii de analiză a competenţelor dobândite prin învăţare, în
vederea orientării spre o anumită carieră;
- 28 -
formarea abilităţilor de luare a deciziei privind alegerea şcolii, a profesiei şi
asumarea responsabilităţii faţă de integrarea profesională şi socială în condiţiile
oferite de piaţa muncii;
învăţarea unor tehnici de planificare a propriei cariere, de concepere şi
monitorizare a planului de acţiune.
În fapt, dezvoltarea identităţii vocaţionale şi pregătirea tinerilor pentru carieră este unul
din obiectivele principale ale întregului proces de învăţământ. Stima de sine, luarea deciziilor,
stabilirea scopurilor, planificarea viitorului, rezolvarea de probleme, dezvoltarea deprinderilor
de comunicare, dezvoltarea comportamentelor responsabile, reprezintă principalele teme
abordate în cadrul procesului de consiliere vocaţională/orientare vocaţională.
În viitorul apropiat, specialiştii în domeniu apreciază că activitatea de orientare şcolară
şi profesională va trebui să facă faţă şi următoarelor categorii de provocări şi situaţii noi:
globalizării pieţei forţei de muncă;
creşterii surplusului de forţă de muncă;
extinderii sistemului economiei de piaţă în majoritatea ţărilor lumii;
creşterii importanţei cunoştinţelor, aptitudinilor de comunicare, de relaţionare;
creşterii demografice, migraţiei sau mobilităţii transfrontaliere a forţei de muncă;
punerii în aplicare de noi politici guvernamentale cu privire la dezvoltarea
economică, şcolarizare şi formare profesională.
Aceste aspecte vor produce modificări considerabile la nivelul aşteptărilor, structurilor
şi deschiderilor care vor fi în sarcina consilierii şi orientării şcolare şi profesionale să le
confirme/rezolve/opereze.
De exemplu, în prezent, rata medie a şomajului la nivel naţional, cât şi pe plan mondial,
este ridicată şi are o tendinţă de creştere. În aceste condiţii, arată specialiștii, pentru şomeri,
priorităţile, din unghiul consilierii şi orientării sunt următoarele:
să li se ofere elevilor informaţii pentru a face alegeri cu privire la carieră;
să li se asigure accesul liber la educaţie şi formare;
să fie eliminate obstacolele care le limitează sau împiedică accesul pe piaţa forţei
de muncă (datorită unor motive independente de caracteristicile lor personale);
să fie trataţi cu respect şi înţelegere;
- 29 -
să li se asigure egalitatea de şanse în viaţa şi pe piaţa muncii;
să fie sprijiniţi în procesul de dezvoltare personală.
Aceste situaţii şi altele, vor impune şi luarea în considerare a reorientării şcolar-
profesionale, văzută ca un proces de reechilibrare a relaţiei individ-profesie, parţial afectată de
progresul tehnologic, de competenţa şi competiţia crescânde ale resurselor umane, de
modificarea aspiraţiilor şi obiectivelor personale cu privire la carieră, de alţi factori economici,
politici sau conjuncturali de natură socială.
Procesul stabilirii obiectivelor consilierii şi orientării şcolare şi profesionale conduce,
totodată, la conturarea principiilor care guvernează această activitate:
Elevul este acceptat ca persoană unică, cu posibilităţile, interesele şi aspiraţiile
sale.
Elevul este responsabil pentru propriile decizii. Persoanele îşi manifestă
unicitatea şi valoarea prin deciziile pe care le iau.
Consilierea este în esenţă o relaţie permisivă, se bazează pe modul de a gândi
împreună cu cel consiliat.
Eficienţa activităţii de consiliere şi orientare şcolară şi profesională depinde de existenţa
unei strânse interacţiuni şi permanente colaborări între şcoală, familie, servicii specializate, dar
şi agenţi economici, mass-media, organizaţii profesionale etc.
Conceperea şcolii ca o instituţie socială cu multiple funcţii, aptă să răspundă eficient
nevoilor psihologice şi sociale ale elevului, să asigure cadrul optim pentru starea sa de bine,
pentru diminuarea şi prevenirea tulburărilor de adaptare este vitală în societatea contemporană,
mai ales în condiţiile în care se înregistrează o creştere alarmantă a numărului de eşecuri şi
abandonuri şcolare, a comportamentelor delincvente, a tulburărilor emoţionale. Şcoala poate şi
trebuie să facă mai mult în direcţia prevenţiei şi soluţionării problemelor cu care se confruntă !
Se pot identifica diferite niveluri de consiliere care se pot desfăşura în şcoală :
Un prim nivel este cel al sfatului/sprijinului continuu pe care orice profesor îl acordă
elevilor, prin însăşi exercitarea profesiei didactice, care presupune o comunicare continuuă,
directă.
- 30 -
Problemele care constituie temeiul acestui tip de consiliere/sfat sunt adesea cele legate
strict de disciplina pe care profesorul o predă şi mai rar cuprind sfera vieţii personale a elevului.
Pentru exercitarea acestui tip de relaţie se presupune că este suficientă pregătirea de specialitate
şi psihopedagogică a profesorului.
Un al doilea nivel îl constituie consilierea şcolară pe care o poate acorda orice cadru
didactic care s-a format suplimentar – prin studii aprofundate sau cursuri de formare continuă şi
practică – pentru asemenea activităţi.
Obiectul acestui tip de consiliere îl constituie problemele personale/dificultăţile elevilor,
atât cele provenite din viaţa lor de şcolari, cât şi cele din afara şcolii. Acest lucru vine în
întâmpinarea nevoilor fundamentale ale oricărui copil şi adolescent: cunoaşterea de sine şi
respectul de sine, comunicare şi interrelaţionare pozitivă, deprinderea unor tehnici de învăţare
eficientă şi creativă, luarea de decizii şi rezolvarea de probleme, stil de viaţă sanogen,
dobândirea de repere în orientarea şcolară şi profesională, controlul stressului, planificarea
timpului etc.
Cel de-al treilea nivel de consiliere din şcoală este cel desfăşurat de specialişti : psihologi,
pedagogi, psihopedagogi, fiind vorba de asistenţă psihopedagogică calificată acordată elevilor
prin Centrele Judeţene şi Cabinetele Școlare și Interşcolare de Asistență Psihopedagogică.
Așadar, i se cere şcolii să asigure, să pregătească, să ofere tinerilor pentru ca aceştia să
dobândească competenţele necesare care să-i facă apţi să obţină performanţe în muncă:
identificarea, organizarea, planificarea şi alocarea resurselor (de timp, financiare,
materiale etc.);
lucrul cu alţii;
obţinerea şi utilizarea informaţiilor;
lucrul cu o varietate de tehnologii.
Amintim următoarele categorii de competenţe pe care şcoala trebuie să le vizeze:
utilizarea calculatorului şi a noilor tehnologii ;
rezolvarea de probleme, gândire critică, luare de decizii;
managementul resurselor umane, materiale, de timp, financiare;
- 31 -
economia muncii şi a locului de muncă : cunoaşterea şi înţelegerea relaţiilor de
muncă, a profitului, a eticii muncii;
utilizarea noţiunilor, teoriilor şi fundamentelor principalelor ştiinţe, cât şi a
deprinderilor de comunicare în cadrul locului de muncă;
planificarea personală şi a carierei : identificarea şi ordonarea priorităţilor,
utilizarea avantajelor oferite de educaţie şi formarea continuă;
relaţii interpersonale : valori şi atitudini pozitive faţă de grupul de lucru;
manipularea datelor şi informaţiilor: găsirea, înţelegerea, utilizarea, păstrarea
informaţiilor.
În mod practic, Centrele şi Cabinetele de Asistenţă Psihopedagogică abordează
următoarele tipuri de activităţi :
consiliere a elevilor, părinţilor, cadrelor didactice în probleme legate de :
cunoaşterea/autocunoaşterea elevilor, adaptarea elevilor la cerinţele şcolii,
optimizarea relaţiei părinţi-copii, elevi-profesori, şcoală-familie,
prevenirea/diminuarea stărilor de disconfort psihic, orientarea carierei elevilor
etc.;
examinarea elevilor din punct de vedere psihologic la solicitările şcolii, părinţilor.
organizarea şi realizarea programelor de orientare a carierei elevilor, inclusiv
pentru copiii din mediul rural sau pentru cei aflaţi în alte situaţii ce induc un
dezavantaj socio-economic şi cultural;
iniţierea psiho-pedagogică a părinţilor pentru o mai bună cunoaştere a copiilor, în
scopul optimizării relaţiilor cu aceştia;
culegerea (împreună cu alte organisme specializate) de date privind dinamica
profesiilor în plan teritorial şi utilizarea lor în activitatea de consiliere şi orientare.
