Dreptul individual al muncii - cdn4.libris.ro individual al muncii... · Cuprins XI $2. Contractul...
Transcript of Dreptul individual al muncii - cdn4.libris.ro individual al muncii... · Cuprins XI $2. Contractul...
Septimiu PANAINTEFacultatea de Drept a UniversitSlii ,,Alexandru loan Cuza" din tasi
Dreptul individual al muncii
Curs universitar
!tffir"r,t*7 zorT'
Cuprins
Capitolul L Noliuni introductive
Sectiunea 1. Consideratii preliminare
$1. Privire diacronici asupra dreptului muncii
$2. Definilia gi obiectul dreptului muncii
$3. Trdsdturile caracteristice ale raporturilor juridice individuale de muncS_ O
Sectiunea 2. lzvoarele dreptului muncii 7
$1. lzvoarele formale interne
1.1 . lzvoare comune cu cele ale altor ramuri de drept
1 .2. lzvoare specifice dreptului muncii
$2. lzvoarele internationale
2.1. Acte adoptate la nivelul Organizaliei Naliunilor Unite
11
14
14
2.2. Norme adoptate de Consiliul Europei_ 15
2.3. Norme adoptate la nivelul Uniunii Europene
2.4. Convenliile girecomanddrile Organizaliei lnternationale a Muncii_ 1g
24
Sectiunea 3. incheierea contractului individuat de muncd
1 .1 Clasificarea condiliilor de validitate
i) Capacitatea persoanei care se incadreazd in muncd
ii) Capacitatea juridicd a angajatorului_
16
Secliunea 3. Principiile dreptuluimuncii 2lPrincipiul libertdlii muncii
Principiul egalitdlii de tratamen
Principiul protecliei salarialilor
t fald de toli salarialii gi angajatorii- 22
Principiul libertdtii de asociere a salariatilor 9i angajatorilor
Principiul consensualitdlii in relaliile de muncd
Principiul bunei-credinfe in relaliile de muncd 28
30
30
31
31
35
35
35
35
36
36
36
41
Capitolul Il. Contractul individual de munci
Sectiunea 1. Noliune gi reglementare
Sectiunea 2. Trdsdturile juridice ale contractului de muncd
$1. Caracterele juridice ale contractului de muncd
$2. Modalitalile contractului individual de muncd
$1. Condiliile de validitate a contractului individual de muncd
1.2. Conditii de validitate generale, comune tuturor contractelor
A. Capacitatea pd(ilor
$1.
$2.
s3.
s4.
s5.
s6.
21
25
VIII Dreptul individual al muncii
B. Consimldmdntul
C. Obiectul gi cauza contractului individual de muncd1.3. condilii de validitate specifice contractelor individuale de muncd _
1 .3.1 . conditiile de validitate specifice impuse tuturor contractelorindividuale de muncd
A. Examenul medical 43
41
42
43
43
B. Verificarea aptitudinilor profesionale gi personale
C. Forma scrisd a contractului_1.3.2. Condifiile de validitate specifice impuse pentru anumite
contracte individuale de muncd
A. Conditii privind studiile givechimea
B. Existenla unui post vacant sau temporar vacant (insectorul bugetar)
C. Lipsa antecedentelor penale
D. Avizul, autorizarea atestarea necesare pentru exercitareaunei profesii/ocuparea unui post
45
47
49
49
51
51
52
53
54
58
59
59
$2. Determinarea calitililor pdrlilor subsecvent incheierii contractuluiindividual de muncd,
2.1. Perioada de probd
2.2. Stagiul
$3. Obligalia de informare
3.1. Aspecte generale gi cadrul reglementar3.2. Aspecte relevante privind obligatia de informare din perspectiva
Directivei9l/593/CEE
$4. Procedura ocupdrii unui post vacant de naturd contractuard insectorul bugetar
$5. Nulitatea contractului individual de munci5.1. Aspecte generale
5.2. Efectele nulititii
62
70
75
75
79
79
81
82
82
83
84
84
87
$6. inregistrarea contractului individual de muncd. Registrul general deevidenli a salariatilor gi dosarul personal
6.1. lnregistrarea contractului individual de muncd in registrul generalde evidenld a salariatilor
6.2. Dosarul personal
Sectiunea 4. Conlinutul contractului individuat de muncd
$1 . Nofiune. Clasificdri
$2. Conlinutul inscrisului contractual
$3. Continutuljuridic al contractului individual de muncd3.'1. Partea legald
3.2. Partea conventionald
3.2.1. Parlea convenfionald obligatorie. Clauzele esentiale 88
Cuprins
A. Durata contractului individual de muncd
B. Felulmuncii
C. Loculmuncii
D. Conditiile de muncd
E. Salariul
F. Timpulde muncd gitimpul de odihnd
3.2.2. P arlea conventionald facultativd
3.2.2.1. Clauze facultative reglementate (numite)
A. Clauza de neconcurentd
B. Clauza de mobilitate
C. Clauza de confidentialitate
D. Clauze privind formarea profesionald
E. Clauze privind drepturile de proprietate intelectuald
3.2.2.2. Clauze facultative nereglementate (nenumite) _A. Clauza de constiintd
B. Clauza de stabilitate
C. Clauza de rezultat
D. Clauza de risc
3.2.2.3. Clauze interzise. Clauza penald
88
89
90
91
93
94
95
95
96
99
99
Secliunea 5. Executarea
$1. Aspecte generale
contractului individual de muncd
102
104
106
106
107
107
107
107
111
111
113
117
117
118
121
122
123
$2. Aspecte privind exceplia de neexecutare a contractului individualde munc5
Secliunea 6. Modificarea
$1. Aspecte generale
contractului individual de muncd
$2. Obligalia de informare privind modificarea contractului individualdem
$3. Modificarea un
3.1. Delegarea
3.2. Detagarea
ilaterald a contractului de muncd
3.3. Alte cazuri de modificare unilaterald a unui element esenlial
-
128
Secliunea 7. Suspendarea contractului individual de muncd 129
$1. Aspecte generale
$2. Cauzele de suspendare a contractului individual de munc6-2.1. Suspendarea de drept
2.2. Suspendarea contractului de munci din iniliativa salariatului
2.3. Suspendarea contractului de muncd din iniliativa angajatorului
-2.4. Suspendarea contractului de muncd prin acordul pdrlilor
$3. Efectele suspenddrii contractului individual de muncd
129
130
130
135
138
145
145
1453.1. Aspecte generale
Dreptul individual al muncii
3.2. Rdspunderea angajatorutui in raport de dispoziliile art.52 alin. (2)C. muncii
3.2.1. Verificarea condiliilor rdspunderii juridice contractuale3.2.2. Tilularul obligaliei de ptatd
3.2.3. intinderea despdgubirilor
3.2.4. Durata pentru care se datoreazd despdgubirileSectiunea f. incetarea contractului individuat de muncd
$1. Aspecte generale
$2. incetarea de drept a contractului individual de muncd2.1. Cazuri de incetare de drept
2.2. Procedura incetdrii de drept a contractului de muncd
$3. incetarea prin acordul pdrlilor
$4. Concedierea
4.'1. lnterdicfii la concediere
4.2. Concedierea pentru motive care lin de persoana salariatului4.3. Concedierea pentru motive care nu tin de persoana salariatului _
4.3.1 . Concedierea individuald
4.3.2. Concedierea colectivd
A. Noliune gi reglementare
B. Procedura concedierii colective
C. Efectele concedierii colective
4.4. Decizia de concediere
4.4.1 . Termene de emitere gi de comunicare a decizieide concediere
4.4.2. Conlinutul deciziei de concediere
4.4.3. lneficacitatea deciziei de concediere
4.5. Controlul gi sanclionarea concedierilor nelegale prin intermediulinstanfelor judecdtoreqti
$5. Proteclia drepturilor salariatilor in cazul transferului intreprinderii,al unititii sau al unor perli ale acesteia
5.1. Cadrul normativ european gi intern
5.2. Reguligenerale
5.3. Aspecte privind conformitatea dreptului intern cu prevederileDirectivei 20Oll2SlCE
$6. Demisia
Secliunea 9. Contracte de muncd cu elemente particulare
$1. Contractul individual de muncd pe duratdL determinatd
146
146
150'151
152
153'153
153
153
158
159
159
159
161
169
170
172
172
172
174
175
175
176
178
180
183
183
184
185
188
190
1901.1. Principalele prevederi ale Directivei 1999170/CE privind
acordul-cadru cu privire la munca pe duratd determinatd _ 1g01.2. Reglementarea generald nalionald _ 1g1
Cuprins XI
$2. Contractul individual de muncd cu timp parlial
2.1. Principalele prevederi ale Directivei 97/81 ICE privindacordul-cadru cu privire la munca pe fractiune de normd
2.2. Reglementarea generald nalionali
$3. Contractul de muncd temporard (munca prin agentde muncd temporard)
3.1. Aspecte generale
3.2. Raporturile dintre salatemporard gi utilizator
riatul temporar, agentul de muncd
3.3. Efecte specifice contractului de muncd temporard_3.4. lncetarea contractului de muncd temporard
$4. Contractul individual de muncd al zilierilor (munca prestatdde zilieri)
4.1 . Aspecte generale
4.2. Activitatea zilierilor. Drepturile gi obligatiile pdrlilor
4.3. Solulionarea litigiilor dintre beneficiari gi zilieri
Capitolul lll. Timpul de munci gitimpulde odihni
Secliunea 1. Timpul de muncd
$1. Aspecte generale
$2. Durata timpului de muncd
$3. Munca suplimentard
$4. Munca de noapte
$5. Norma de muncd
$2. Timpul de odihnd intre doui zile de muncd
$3. Repausul sdptdmdnal
$4.ZileledesdrbdtoriIegalegialtezileincarenuselucreaze-$5 Concediile
5.1. Concediul de odihnd
5.2. Concediul fdrd platd
5.3. Concediile pentru formare profesionald
Capitolul lV. Salarizarea
Secliunea 1. Noliuni introductive
Sectiunea 2. Sistemul de salarizare
$1. Principiile sistemului de salarizare
$2. Formele de organizare a muncii gi de salarizare
194
194
196
199
199
202
203
205
206
206
207
209
210
210
210
211
213
213
214
Sectiunea 2. Timoulde odihnd 215
$1. Pauza de masd 215
215
216
216
217
217
220
220
222
222
223
223
224
224$3. Elementele sala
xil Dreptul individual al muncii
Sec,tiunea 3. Plata salariilorSec|iunea4.Fonduldegarantarepentruplatacrean.telorsalariale-227
Capitolul V. Sinitatea 9i securitatea in munciSecliunea 1. Cadrul normativ european gi internSectiunea 2. Reguti generale
Secliunea 3. Comitetut de securitate gi sdndtate in muncdSectiunea 4. Proteclia salarialilor prin servicii medicaleSectiunea 5. Aspecte privind conformitatea dreptului intern
cu prevederile Directivei cadru 89/39 1 /CEE
Capitolul Vl. Formarea profesionali a salariatilor
Secliunea 1. Notiune gi reglementare
sectiunea 2. obiectivele principale gi formete formdrii profesionaleSecliunea 3. Actul adilional privind formarea profesionaldSecliunea 4. Contractul de ucenicie la locul de muncd
$1. Noliunea, pdrtile gi incheierea contractului
$2. Con{inutul contractului
$3. Efectele contractului de ucenicieSecliunea 5. Contracte speciale de formare profesionald
organizatd de angajator
Capitolul Vll. Rispunderea juridici
Secliunea 1. Rdspunderea disciplinard
$1. Aspecte generale
$2. Regulamentul intern
$3. Conditiile rdspunderii disciplinare
$4. Abaterea disciptinard
$5. Cauze de nerdspundere disciplinard
$6. Sanctiunile disciplinare generale
$7. Acfiunea disciptinard
7.1. Aspecte generale
7 .2. P rocedura disciplinard
7.3. Decizia de sanctionare disciplinard
$8. Radierea sancliunii disciplinareSecliunea 2. Rdspunderea patrimoniald
$1. Aspecte generale
$2. Rdspunderea patrimoniali a angajatoruluifali de salariat$3. Rdspunderea patrimoniald a salariatuluifald de angajator
3.1. Aspecte generale
238
238
238
240
241
241
243
246
247
249
249
249
250
253
254
255
269
269
271
274
2743.2. Condilii pentru angajarea rdspunderii patrimoniale a salariatilor _ ZZs
Cuprins xilt
3.3. Alte aspecte privind rdspunderea patrimoniald a salariatuluifatdde angajator
$4. Cauze de nerdspundere
$5. Obligalia de restituire
$6. Stabilirea rdspunderii patrimoniale 9i repararea prejudiciu lui
6.1. Stabilirea rdspunderii patrimoniale a angajatorului gi reparareaprejudiciului
6.2. Stabilirea rdspunderii patrimoniale a salariatilor gi reparareaprejudiciului
A. Procedura conventionald de stabilire a rdspunderiipatrimoniale a salarialilor gi de reparare a prejudiciului_ 283
B. Procedura legald de reparare a prejudiciului,cauzat desalariat 285
279
280
281
281
281
283
307
s08
s09
309
310
312
314
321
321
323
Secliunea 3.
Sectiunea 4. Rdspunderea penaH
R ds p u n d e rea co nt rave nti o n al d 288
291
296
296
297
Capitolul Vlll. Inspeclia muncii
Secliunea 1. Aspecte generale
Sectiunea 2. Rolul lnspecliei Muncii
Capitolul IX. Jurisdiclia muncii
Sectiunea 1. Aspecte generale
Sectiunea 2. Principiile jurisdicliei
$1. Principiul soluliondriiinstante specializate,a asistentilor judiciari
$2. Principiul sesizdrii instanlei de judecatd doar de catre parteainteresatd, nu gidin oficiu
$3. Principiul accesibilitdlii jurisdicliei muncii
$4. Principiul celeritdtii soluliondrii cauzelor gi aplicdrii hotdrdrilorprivind conflictele de muncd
Sectiunea 3. Noliunea de conflict individual de muncd
Sectiunea 4. Pdrlile in conflictele individuale de muncd
Secliunea 5. Competenla gi compunerea instantelorcare solutioneazd conflicte individuale de muncd
$1. Competenla materiald (ratione materiae)
$2. Competenla teritoriald (ratione personae vel locf
$3. Completul pentru solulionarea conflictelor individuale de munci_Secliunea 6. Termenele de sesizare a instan,tei
Secliunea 8. Hotdrilrea instanlei de fond
Sec,tiunea 9. Cdile de atac
301
conflictelor individuale de muncd de cdtrecu participarea, la judecata in primd instantd,
Bibliografie selectivi
Capitolul l. Noliuni introductive
Secliuneo 7. Considerolii preliminare
Munca este privitd, in general, nu ca un scop in sine, ci ca o modalitate prin careomul tinde sd igi satisfaci necesit5li de ordin material gi spiritual. Astfel, munca pre-supune o activitate congtientd, preponderent fizicd sau intelectuald, exercitatd invederea atingerii unui scop imediat, financiar, gi a unor obiective mediate, indirecte.
Neindoielnic, activitatea profesionald ocupd un loc important gi determinant ?n
viata oamenilor, fiind in directd legdturd cu sentimentul de securitate individuald,economicd, sociald, cu sdndtateatizicd, gi mental5 a acestora.
Alegerea, dobAndirea gi exercitarea unei profesii sunt etape importante in forma-rea gi dezvoltarea personalitdlii individului, presupunAnd asimilarea de cunogtinle,dezvoltarea unor aptitudini, dinamicd gi exprimare axiologicd, evaluare gi autoevalu-are, asumarea de responsabilitdli, confruntarea cu succesul sau egecul, mediereaintre planul personalsau familial gi cel profesional etc. Activitatea profesionali atrageprovocdri care lin de gestiunea resurselor gi echilibrul individual,-de dezvoltarea 9ivalorizarea propriilor calitdli gi competente generale sau specifice, de capacitatea dea fi onest, competitiv, empatic, creativ, un bun comunicator.
Dincolo de aceastd perspectivd, munca reprezinti un reper major gi in alte pla-
nuri. Efectele muncii individuale se reflectd primar la nivel de angajator gi se regdsescapoi sublimate in plan economic Ai social.
lnteracliunile umane gi sociale pe care formarea profesionald gi prestarea munciile determind presupun un schimb informalional complex, de tip simbiotic: dinspreindivid spre colectivitate gisocietate gi reciproc.
Subliniem doar cd securitatea sociald este, cel mai adesea, rezultatul exerciliuluidreptului la muncd. Mai exact, asigurdrile sociale au naturd contributivd gi, astfel,depind de rezultatulfinanciar al muncii prestate.
Fdrd a ne propune sd epuizdm planurile de abordare a unui subiect atAt de com-plex, mai precizdm cd munca este un factor originar, activ gi determinant al productiei,
o resurse esentiale atrasd 9i utilizatd in activitatea economicd. Calitatea factorului
muncd, diviziunea gi productivitatea muncii sunt in directd corelalie cu gradul dedezvoltare economicd a uneitdri.
in concluzie, importanla, complexitatea gi dinamica relaliilor sociale privind muncanu pot fi neglijate, iar legiuitorul este chemat sd facd eforturi pentru a Ie acorda aten-
[ia cuveniti.
51. Privire diacronici asupra dreptului muncii
Degi preocuplri privind munca regdsim in diverse izvoare inci din cele mai vechi
timpuri, intervenlia legiuitorului, astfel incAt sd putem vorbi despre conturarea unei
Dreptul individual al muncii
ramuri a dreptului muncii, s-a fecut resimtita abia in epoca moderne. Coreldm, astfel,aparitia dreptului muncii cu dezvoltarea relatiilor industriale, cu nevoia de protectie amuncitorilor, dar gi cu profundele transformdri in plan politic, cultural, ideologic, eco-nomic Ai social produse in Europa secolului al XVlll-lea.
in ceea ce privegte formarea gi dezvoltarea ramurii dreptului munciiin plan nati-onal, la nivel doctrin2/l], ?u fost delimitate trei etape: perioada anterioard datei de'23august 1944, perioada 23 august 1944-22 decembrie 19Bg gi perioada de dupd 22decembrie 1989.
observAnd perioada anterioard datei de 23 august 1g44, remarcim cd primelereglementdri privind relatiile sociale de munci au privit in mod special igiena gi pro-tectia muncii.
Dintre primele acte normative adoptate in tara noastrd pot fi amintite:- Legea sanitard din 1885;
- Legea servitorilor din 1Bg1;
- Regulamentul industriilor insalubre din 1894;
- Legea minelor din 1895;
- Legea repausului duminical din 1g97;
- Legea invdldmAntului profesional din 1901;
- Legea pentru organizarea meseriilor din 1902 - Legea Missir (reglementa exer-citiul meseriilor, relatiile dintre patroni gi elevi, lucrdtori sau meseriagi, asigurdrilesociale de boali gi un sistem de jurisdictie profesionald - comisie de arbitri);
- Legea asupra muncii minorilor gi femeilor in industrii gi exploatdri miniere (1905);- Legea contra sindicatelor, asociatiilor profesionale, functionarilor statului, jude-
lului, comunelor gi stabilimentelor publice din 1909 - ,,Legea orleanu,, (prin aceastase interzicea dreptul la asociere gi la grevd a tuturor salariatilor gi nu era admisdincheierea de contracte colective de muncd);
- Legea privind organizarea meseriilor, creditului gi asigurdrilor muncitoregti din1912 - Legea Nenitescu (privea asiguririle in caz de boald, accident, bdtrAnele 9iinvaliditate).
Perioada 23 august 1944-22 decembrie 1989 se caracterizeazd printr-o politicdlegislativd restrictivi, etatistd, in care munca era consideratd o obligalie, gi nu undrept, iar drepturile salariatilor nu puteau fi negociate cu intreprinderile socialiste destat. Cele doud coduri ale muncii adoptate in aceastd perioadd (Legea nr.311950 giLegea nr. 10/1972) erau menite sd pund in practici viziunea specificd acestei peri-oade.
Dupd22 decembrie 1989 s-a impus ca giin planul reglementdrii relatiilorde muncdsd aibd loc adaptarea la noile realitdti economice, sociale gi politice.
Printre primele acte normative adoptate imediat dupd Revolulie se numdri: Legeanr. 30/1990 privind angajarea salariatilor in functie de competenld, Legea nr.211g9l
l1l A se vedea A. ArHnNcsru, L. Dnan, Dreptul muncii, Ed. c.H. Beck, Bucuregti, 2005, pp. 3-5. pentruo analizd mai detaliati, l.T. $rerAlrescu , Tratat teoretic Ai practic de drept at muncii,ed. a 3-a, revdzutdgi addugitd, Ed. Universul Juridic, Bucuregti, 2014, pp. 5-11.
l. Notiuni introductive
privind cumulul de funclii, Legea nr.13/1991 privind contractul colectiv de muncd,Legea nr. 15/1991 pentru solulionarea conflictelor colective de muncd.
Codul muncii din 1972 a suferit o serie de modificdri (spre exemplu, prin Decre-tul-lege nr. 14711990 privind modificarea sau abrogarea unor dispozilii legale carelimiteazd libertatea muncii) gi a supravieluit pdnd Ia abrogarea sa, prin Legea nr. 53/2003
(actualul Cod al muncii).Neindoielnic, aderarea RomAniei la Uniunea Europeand a determinat o evolulie
acceleratd a dreptului muncii romAnesc, o completare gi substanlializare a acestuia
atAt din perspectivd materiala, cAt gi jurisprudenliald.
52. Definitia giobiectul dreptului muncii
Dreptul muncii reprezintd acea ramurd autonomd a dreptului privat alcdtuitd din
ansamblul normelor juridice care reglementeaze relaliile sociale care se nasc inlegdturd cu incheierea, executarea, modificarea, suspendarea gi incetarea contrac-
telor individuale gi colective de muncd, precum gi unele relalii sociale conexe acestora.
Caracterul autonom alacestei ramurieste determinat, in principal, de obiectul distinct
de reglementare (un grup de relaliisociale cu un obiect, conlinut gitrdsdturi proprii) gide
metoda particulard de reglementare a rela{iilor care formeazd obiectul acestei ramuritll. De
asemenea, principiile specifice acestei ramurit2l sunt de naturi sd o delimiteze fald de
alte ramuri de drept apa(indnd sistemului romAnesc de drept public sau privat.
Din definilia dreptului muncii reiese cd obiectul acestuia il constituie rapofiurile de
muncd izvorAte din contractele de munci (individuale gi colective) gi unele raporturilejuridice conexe acestora. Aceste raporturi pot avea naturd patrimonialS sau nepatri-
moniald.
Codul muncii reglementeazd domeniul raporturilor de muncd, modul in care se
efectueazd controlul aplicirii reglementdrilor din domeniul raporturilor de muncd,precum gijurisdiclia muncii [art.
'1 alin. (1) C. muncii].
De asemenea, aft.2 C. muncii se referd Ia sfera persoanelor asupra cdrora are
incidenld, respectiv:
- cetdlenii romAni incadrali cu contract individual de muncd, care presteazl muncd
in RomAnia;
- cetdlenii romAni incadrali cu contract individual de munci gi care presteazd
activitatea in strdindtate,Tnbaza unor contracte incheiate cu un angajator romAn, cu
exceptia cazuluiin care legislalia statului pe al clrui teritoriu se executd contractul
individual de muncd este mai favorabild;
t1l Dreptul muncii este alcdtuit, in principal, din norme juridice cu caracter imperativ; aceasti trisdturdeste de naturd sd conducd la crearea unui regim juridic unitar gi la asigurarea protecliei gi realiziriidrepturilor pe care le genereazd calitatea de salariat. O alti particularitate a metodei de reglementare
consta in faptul cd, in aceastd materie, aliturat izvoarelor de drept care, ca naturS juridicd, sunt
comune cu cele ale altor ramuri de drept, regdsim izvoare specifice, cu relevantd doar in aceaste
ramurd.'2i A se vedea infra, p. 21 gi urm.