I-)Kr,i'I UL f'AMlLlHl )l S'I'AREA CIVILA - Maria Harbadl rasi2008B) Copilul nu are nici certificat de nastere. nici folosirea stlrii civile. i1 cazul *trt**-_

copilui poate pomi o actiune in justilie in stabiiirea fiiiagiei faga de mama, ceea ce nu exclude -:pcsibiiitatea ca aceasta s5. poatd recunoagte pe copil. Deci, o actiune in contestarea de stare cir-i.:nu poate interveni de vreme ce copilul nu are nici un certihcat de naqtere, nici folosirea stlrii civiie:

C) Copilul are certificat de naqtere, dar nu are foiosinla starii civile. in aceastf, situa--::-copilui poate intenta o actiune in justilie pentru stabiiirea adeva.ratei filialii fa![ de mamd, dupf, c.;;-orice persoani interesatS. poate contesta starea civiid ar6tatd de certificatul de naqtere.

Nu este suficient sf, se conteste realitatea celor cuprinse in certificatul de naqtere pentru a ::putea introduce actiunea in stabilirea filiatiei fata de mamd, ci mai trebuie ca si se poari ia;:aceastd contestare, ceea ce inseamnd cd, dacd sunt aplicabiie dispoziliile art.51 C.fam., aieas-:posibilitate este exclusd deoarece fiiialia ard.tatf, de cerlificatul de naqtere qi de folosirea stdrii civi;:-sunt concordante, 5i, deci, nu se poate introduce actiunea in stabilirea filiafiei fafd de mamd.Contestalia realitilii celor cuprinse in certificatul de nagtere nu trebuie ftcuta neapdrat inainre :3introducerea acfir,rnii in stabilirea fiiialiei fala de mamd, putdndu-se reclama o alti stare civiid :r:combaterea celor cuprinse in certificatul de naqtere in cadrul aceleiaqi acfiuni.g. Dovada nasteriiin cazul adoplieiDup6 incuviinlarea adopliei se intocmeqteadoptatorii sunt recunoscuti ca pd.rinfi firegti.fafa de mama fireascd a copilului adoptat.

un nou act de nagtere pantru cei adoptat,Dereceea, noul act de naqtere nu face dovada

1T1 r---F

naqf--l

T onao ^-o.'oro ^^ vechiul act de naqtere se p5.streaz5. gi se face menliune pe marginea lui, d,es:=Lv5vu PrvYwuu vqintocmirea celui nou. Rezultd c5., la nevoie, dovada nagterii se face cu acest prim act de nagtere.ILZ. Recunoasterea fiIiafiei fafa de mamda. Notiunea de recunoaqterePrin recunoaqterea filialiei fa![ de mam6 se inlelege actul prin care o femeie declar5 legdturafilialie diltre ea si un copil despre care pretinde ci este al siu. :b. Cazuri in care poate interveni recunoagtereaAceste cazuri prevS.zute lirnitativ de art.48, aiin.l C.fam. sunt urmdtobrele:

Mama poate recunoagte pe copil dac5. nagterea nu a fost inregistrat5. in registrul de stare ci,:.;Textul nu distinge c6.t privegte motivele sau imprejurd,rile pentru care nLl s-a ficut inregistra:=.,]Neinregistrarea se poate datora faptului cd nu au fost registre d.e stare civila. in aceast6 situa:i:rnama poate face recunoaqterea copilului. Este insd posibil ca inregistrarea naqterii sd. fi fost om!degi au existat registre de stare civila. Intereseazd s5. se qtie din vina cui s-a fdcut omisiunea. Dlomisiunea este din vina ofiterului de stare civiid,, declaratia de naqtere fiind frcuta, atunci sunter:r Iprezenta unui caz de intocmire ulterioarf, a actului de nagtere, in conformitate cu art.53din LeEeanr.li9/1996, frrd a h necesard. recunoagterea deoarece ea s-a fb.cut prin declaralia de nurr.-=Posibilitatea procurdrii certificatului de naqtere exist5. dupl intocmirea ulterioard.

Itecunoagterea filialiei fala de mam5. se poate face gi in cazul in care copilul a fostregistnrl de stare civild ca fiind nEscut din pdrin{i necunoscufi.

Textul se aplic5., desigur, copilului gAsit, a cdrui naqtere a fost inregistratf, potrivitLegea nr. i 1 9 11996, 'Numele acestui copil se atribuie de cdtre autoritatea tuteiar6;"

Se pot ivi insd situalii in care nagterea copilului este inregistratd in mod legal, dar d.upd acmama retine certificatul de nagtere gi pdrdsegte copiiul care, fiind gdsit, i se inregistreaza dinnaqterea potrivit art.23, alin.2 din Legea nr. il9/1996. Dac6 uiterior apare mama si precertificatul de nagtere ai copiiului socotim cd nu suntem in fata recunoagterii fiiiafiei dedeoarece aceasta a avut loc odat5. Cel de-ai doilea act de naqtere urmeazd a se anula, ficdna:mentiunea despre ultimul act de nagtere. Aceastd solutie poate prezenta interes mai ales atunci c:dupd. ce copilul a fost adoptat, apare lnarra copiiului. care prezintS. certificaful de naqtere.

DREPTULFAWREAClVILA_MariaHarbdci5Ia5i2008litasitr-ratieesteacopilLrluig[sitcareafo't."..'*,cittcieot'ar.*:'ceasta clin utmd apare. Mama copiluiLri nu-l \ja purea recunoagte clecat dacd. va contestarecunoaqterea'Solutia este difelita dacfl man'ra copilului prezinrd certificatul de paqtere al c.pilul*i:n care el figLu'eazf, c,a ndscttt clin pitrinti necr-rnoicuti gi pe marginea cdruia ,. fi;;;;"ni*,,un.nrecunoa$terii ficLrte' El va trebr-ri s[ fie anulat, inscriindu-se totodatd inentiun.o l.rpi. pri*rLrl irctde naqtere, care este 5i cel acievdrat, intocmit pe baza cleclaraiiei cle naster.e a mame_i copiiulr-ri,parasit cLupir aceea de ea.

Art'48 C'fanr' prevede cd se poate recunoa$te copilul ndscut ciin pdrinli necunosclrfi. Mama poareiecunoalte un copil, deoarece sensul legii este ca recunoagterea fiiiatiei fata cle mamd poate a'ea locLacir nu se cunoa;te mama copilului- Un argurnent de text care se poate aduce in spri,linul acesteiinterpretlri este inscris in art. 64 C.fam-, potrivit cdruia copilui igi poate stabili mai intai filiatia latirie oricare din parintii sai.c. Copiii care pot fi recunoscutiin leg[tura cu aceste cazuri linritativ cieterminate de lege, in care poate intervenr lecunoagterea clenaternitate, se pot ridica uneie problerie gi anunre:Situatia copilului conceput, care poate fi recrinoscr-rt inainte cle a se naqte. Aceasta probiema sepoate pune deoarece, potrivit art.7, alin.2, Decreful ru-.3111954, "Drepfurile copilului suntiecunoscute de la conceptiune, insd numai clacd se nagte viu,'.;lntr-o oplrue s-a rlspuns in sens negativ, deoarece]ceast5. situalie nu este reglementard de lege.iar cazurile in care se poate face recunoagterea previiz^uld de art.48 c.[am. sunt incornpatibile priniralara ior cu sitr'rafia copilului care nll s-a ndscut inc5.. intr-o altd pi.rere, s-a sustinut ci este posibilaiecunoaqterea de ci.tre mamS' a copiiului conceput, dar incei nendscut, in cazurile in care mama arcieceda imediat dupf, na$tere- Considerdm ci clin art.7, a1in.2, Decrefui nr,3l/1954 gi din art.-lg.aiL'I' 1 C'fam', se desprinde solulia in sensul cd un copii conceput poate fi recunoscut mai i'ainte dea se naEte, dar arceastd recunoa;tere i$i prodr-rce efectele daca la na;tere copilul se gd'eqte intr-unaciin cele doui. situafii in care se poate face recunoagterea de matenitate.

Copilui nu poate fi recunoscttt, in mocl succesiv. cle cf,tre douir femei, care ar pretrncle flecare. cdeste copilul ei. Din motnent ce prima recunoa$tere se ?nregistreazd in Registful ;. ;,;* .irli[.inseamnd cit nu mai sunt indeplinite condiliile cerute cle art.48 C.thn. in care poate interveniiecunoagterea de maternitate qi, de aceea, rd.spunsul este in sens negativ.

Copilui poate fi recunoscut qi ciup5. ce el i murit. intr-o pirrere r6spunsul este in sens afirmativ.deoarece, pe de o parte, recunoaqterea este un act unilateral, care nu necesitd consimfd.mi'tu1 cel'jce umeazd' a fi recunoscut, iar pe cle altd parte, legea nu conditioneazd posibilitatea recrrnoagterii deca'ire mama' a copih"rlui decedat de existenta clescendentilor fiiegti ai aiestuia. cun face in pnvintarecunoaqterii de c[tre tatd a copilului decedat (art.57 C.fam.). Dispoziliile art.57 C.farn. privi'drecunoaqterea filiafiei fa![ de tata. pot fi aplicate prin analogie qi in cazli recuroagteLii fala de mama.data fiind identitatea de rnotive .ut" odoptl o soiulie unitard in ambele sihralii juridice. in cazconh-ar s-ar face recunoaqteri interesate sub aspect patrimonial.Copilul major poate fi recunoscut. Deoar.c. bod,rl farniliei nu distinge intre copiiul minor qi ce.inajor, posibilitatea recunoagterii acestuia din unn6 nu ridicd nici o incloiala.d. Formele recunoasteriiRec uno agterea voluntariPotrivit art'48 C'fam-, recunoagterea filialiei fata de mamd se poate face intr-una c1i' unniloarelea^ronne, m inod voluntar:

servicir: de stare civild- inregistrarea recunoagterii se face insd la serviciul de stare civila clcla locui unde a fost iruegistratf, naqterea aceiui copil, ial dacd aceasta nagtere nu n forl

DREPTUL FAMILiEI $l STAREA CIVILA - Maria Harbidd ra5i2008 : '

1

-

rc,recunoa$tereaseinregistreazd1asen'iciuldestarecivi1[dela1ocuiundes-aprodll-ts n4i.r.o respectivului copii' . r,! r:-maternitate se poate iace printr--un inscris care indepiinegte cerinlele prevdzute de lege pentru

-

a h considerat autentic (art.1171 C.civ.), astfel- recunoaqterea se poate face prin act autentic " -

intocrmt prin Notariat sau, in iocaiitilile unde riu fi:nclioneazd' Notariate Publice, prin -primdriile comunale sau ordEeneqti (art.8 si 12 din Legea nr. 36 din 12 mai i995 a notariior 'publici gi a activitAtilor notariale), ori prin declaratie datd in fala instanlelor judecdtoreqti *i.,r* ar fi, de-exemplu, recunoagterea frcuti la interogatgi T cursul unui proces);

oricare din formele de testament previzute de lege: autentic. oiograf, mistic, testainent in - -forma

'speciaid (art.B6g-886 C.civ.). DeEi testamentul este esentialmente revocabil, . _'-recunoa$rerea fi.cutd printr-un testament iqi menline caracterui sdu irevocabil (art.48, alin-

ultim C-farn). Revocarea testamentului prin care s-a ficut o recunoastere nu are nici o -i"n"."1a asupra acesteia. S-a ardrat cd recunoaqterea fiiiafiei nu poate fi fdcutd valabil prin

fomre testamentare speciale, cum sunt cele stabiiite prin art.i9 Stanrtul C'E.C-, care nu -cuprind dispozilii de ultima voinld a defunctului, ci numai dispozilii speciale in leglturi cu

sumeie dePuse. 'nIIS. fnscriere* recunoasterii fiIialiei unui'copil (art.44lit. a Legea nr. 119/96)'

in conformitate cu prevederile art.44,lit. a din Legea L1911996, recunoagterea se inscrie-prinmenliune pe marginea actului de nagtere al persoanei a cirei maternitate a fost recunoscuti- In

privi.n{a acestei inscrieri, pe ling6 cazurile arS.tate mai sus, se mai pot avea in vedere urmitoarele:

a. Recunoasterea s intervenit in cazul tn care tnregistrarea nasterii copilului nu a avut loc

C posibiiitate ar fr ca recunoagterea s[ se considere ca fiind o deciaralie de naqtere tardiva? care-

oacE s-a fbcut inf,untrul testamentului de un an de la nagtere, dupd. aprobarea organului administrativ

,^nmnarent \/e servi la intocmirea actului de naqtere fEri a se face menliunea pe marginea 1ui'vvlll!vLvrrL, Y 4Dovada recunoagterii ar urrna sd se fac5., da3a va fi nevoie, cu deciara{ia de naqtere tardivd, care se*

va pdstra in arhiva organuiui adrninistrativ. in cazul in care aceastf, deciaralie se face dup[ trecerea

unui an de la naqterea-copiiului, irnegistrarea ei are ioc numai pebaza hotardriijudecdtoreqti rdmasiL-

;re."-ocabild. Dovada recunoagterii s-ar putea face, la nevoie, cu hotir6-rea judecdtoreascf, Ei*d.eciarafia de naqtere tardivd-b. Recunoagteiea copilului trecut in registrul de stare civilfr ca ndscttt din pdrinti necunoscu(i-

in aceasti ,itou1i" este controversatS. soiulia inscrierii prin menliune a recunoaqterii fbcutd demamd.Astfel, copilul care a fost adoptat gi apoi recunoscut prin declaralie in fala serviciuiui de stare-

civili, se poate g6si in situalia menliunii acestei recunoaqteri fie pe achrl intocmit dupd gasireacopilului sau pe i.l ittto.tnit la incheierea adopliei, deqi ar fi mai practic5. ultima varianta.Il.4 Natura jurid,icd a recunoasteriiRecunoaqterea de maternitate se analizeazE nu numai ca m5'rturisire

de dovad5., dar gi ca act juridic incheiat pentru a produce efectelegdturii de frlialie dintre copil 9i mamS'.il. 5. Car acterele recuno asterii

a unui fapt anterior, un mijlocjuridice, constAnd in stabilirea-

a. Recunoaqterea este act declarativ de filiafie gi nu atributiv de hiialie, deci nu creeazd o stare de

lucruri noi, nu modific[ gi nu creeazS. o filialie noud . De aceea. recunoagterea produce efecte irmod retroactiv, copilul respectiv fiind considerat al mamei care a fEcut recunoaqterea, din momentur

nagterii gi chiar oi"orr""p1iuni.i acelui copil. Recunoagtereaproduce efecte fa![ de toat6,lumea (erga

omnes).

DREPTUL FAI*flilEI 5[ STAREA CMLA - Maria Harbddl rasi2008r. R.ecunoagterea este act irevocrbil adice ir^u se ;nai Doate reveni asuDra acestuia dupd ce a fost:l::id, chiar in cazul ir care a fest miiizat ln acast scep un testament (art.48, alin- ultim C.fam.)-*::lui_ci-mamma--loaffiTffi-trunoa5terea nu ii scIimb-il caract-erut-iiEvociUilleoirece a::iiesta inseamnd altceva decit a revoca- in aceastd privinfd., Trib.Sup. a ardtat cd. recunoagterea nu-:

jaie fi revocati ?n mod arbitrar- intru cii s-ar infrAnge principiul mirturisirii, iar starea civild a:e:soanelor intgreseazd, in ultima analb.i, intreaga coiectivitate gi insagi ordinea de drept a statului.:rsrru. care nu poate atribui valoare legala unei filialii false, pe care sd se intemeieze statutui civil=: l3tSO0.[e1.c. Recunoasterea este act peryqyalcgg- nujgglg fi !n{"p_ltn!t dect_de cd.tre mamd. in consecinti,, -

-:::asta nu pbaG Fi-frbutA Ae carie moqtenitori (dupa moartea mamei), de cdtre rude, sau de cd,tre::prezentanful legal al mamei (cAnd este incapabila). Acest caracter nu exclude posibilitatea ca::cunoaqterea sE poatl tr tEcuta in numele mamei de cltre un mandatar cu procura speciald qi:'iientice .;. Recunoagterea este act unilateral, deoarece se realizeazd numai prin voinfa exprimatd de=anf,, fb,rl a fi necesar consirn{d.m6.ntul persoanei in favoarea clreia rcunoagterea este fEcuti .:. Recunoaqterea se poate face numai in formele timitativ prev[zute cle lege. Recunoaqterea este-:cultativi fiind dispusd doar de mama copilului, neexistAnd o dispozilie legala de obligarea la::cunoagtere.

i1.6, Capacitatea legala pentru res.Iizarea actului recunoa;teriiFiind nu numai un act juridic, ci gi mlrturisireatnui fapt anterior, recunoaqterea nu presupune:

:3nrru a fi vaiabild, capacitatea de exercitiu necesard intocmirea actelor juridice. Este sr-rficient ca=ama care o face s5. aibd- discernlm6nt, adici sa-gi dea seama de realitatea celor recunosgute si de:'onsecinleie acestei manifestdri de voinfd-

Ca atare, femeia lipsita (minora sub 14 ani sau pusd sub interdicfie) sau restrAnsd, in capacitatea.a de exerciliu-dar care-are o voin{a congtienti, poate singutd sd recunoasca pe Copilul-sau, fErd ar.;ea nevoie de reprezentare, incuviin{are prealabii[ din partea parinfilor sau tutorelui ei. Rezu]t5. c5.::cunoagterea mamei fEcut5. cu discerndmd.nt, printr-un act juridic, pentru care nu a avut capiacitatea-enrti de leoe "ste valabild, degi actul juridic respectiv este nul. Astfel, dacd mama, mai micd de 16uv rv6v. v\:.ni face liberaiitafi in cuprinsul aceluiagi testament2 prin care recunoagte ca pe al sf,u pe un copii,-eeatele respective vor fi nule (art.806 C.civ.), in timp ce recunoagterea sa rdmAne vaiabil[. ln:onsecinfd, ulterior reprezentantul mamei gi nici aceasta dup5. ce devine capabii[. nu pot cere:nularea acelei recunoagteri.I I. 7 . C onte star e a r ecun a a ;terii d e maternitate

Potrivit Nt.49 C.fam, recunoagterea care nu corespunde adevarului poate fi contestat5., pentnr a:estabiii adevdrul, in care sens legea penrrite sd se facl dovada contrard.-\cliunea in contestarea recunoaqterii de maternitate poate fi fbcutd de orice persoand. interesatS.aart.49 C.fam.). Rezultd cf, aceastd acliune poate fi introdusa gi de mama care a fEcut recunoaqterea,daca iqi dd seama ci s-a inqelat asupra celor cunoscute gi reugeqte sd facd dovada in acest sens.Contestarea de care vorbegte art.49 C.fam., dac5. este frcut5. de cdtre mamd., este tocmai revocareanarturisirii ficutd prin eroarea de fapt la care se refer5. arl.1206 C.civ.

Actiunea in contestarea recunoaqterii de maternitate poate fi introdusa gi de cf,tre procuror(Nt.47).Decretul nr.32 din i954 si art.45 C.proc.civ. in cazul in care acliunea in contestarearecunoagterii de maternitate este admisd, se inldturd cu efect retroactiv iegS.tura de fiiiatie pe care ostabilise acea recunoagtere.

78

DREPTUL FAMILIEI $l STAREA CIVILA - Maria Flarbidi ra-si2008ILB. Nulitatea recunoa;teriia ,^.n cazul rn care recunoasterea de matemitatele facE-cu nereipeCtui-a-ionaigiiioiJ" fona_rnu,l-icnna prevdzure de lege intervine. dupd iai, ilLih;;;bsolurd sau cea relariva.

Recunoagterea de maternitat. poui. fi l-wjta-de nr-rlitate absoiutl in urmd.toarele situatii:a) R'ecunoagterea este ficuti de crtre altcineva riecir mami, p.^;;;i;;';*"ilndatar. ciiprocura specialL gi autenticd;b) Recunoaqterea este frcuti cu nerespectarea conclitiilor cle formi prevaz'te cle art.4g c iam

'_aciicd nu este facutd prin declaralie ia servicir,rl de stare civild, act autentic sau ,.rr;;"lii.. Iconsecinti, fecunoagterea fhcutd prin inscris" sub semrrf,turd privatd, f}rd. ca aceasta sd fie._testa*eni...ste nuiS absoiut. ,_ .r,. S-a pus problefira daca recunoagterea de rnaternirate fbcutd de o persoana al .a.=. fconsiin!5'mant a fost viciat poate fi sancfionatd cu nulitate relativa. in u..urta privintd, s-au exprine, ]mai multe pdreri:

Recunoasterea este nu numai un miiloc de probd.-care, in caz c6.nu corespLincie adevd.rului. ,..r,,,-lccntestatd, ci qi un act juridic, .u.. "r..nzd regdtr-ria a; i,it;F;il;;;;;'r; ;;;;;-'

cr urL

Legea nu interzice anularea recunoagterii peniru vicii de consimldm0nt; IR'ecunoaqterea este un act uniiaterai.de voinfd qi este de principiu cd toate actele juridice sr::-:ff 1'J* I i::,'.i'# "ilT;$,'J; ilil il, :,"s m;1g :5r;:1il;, ;; ; i ; ;; # m o, i r e : . f

In consecinld', ciolul sau violenta atrag nulitatea reiativd a recunoa$terii de maternita11.9. Recunoastereaforlatd (tniustipii) 'rvrLrlaY44ruullrrucrlLsIlr oe malernltate'

tRecunoasterea filiatiei fafa de mamd poate fi uneori forlatd, pe cale de acliune in justi{ie.Ea opereazd in acele sifualii invocate de prev.art.4g, alin.l c.fam., dac5. mama nrlecunOagterevOluntard- o' ;1llrl'l L'fam'' daca mama nu a ;a:::Ja' Actiunea in stabilirea filiatiei fati de mamr (-Acliunea in reclamatie de stat):ilr'lTii:[":fi :.iitliitlff illf, LlHff *JJik'T,n:J**11i:r*:*:t,til;.,.tCe stare civila ai cdrei obiect este iimitat de stabiiir-ea maternitatii. r Ltr'rsl 4uLIulr'l ln rb. Situaliile in care are loc recunoagterea_forfati

t?ctd''it art'50 c'fam', actiunea pentru stabilirea maternitalii se poate introd,ce in urrnait-:-r:-:::;:ri:' cd'nd din orice imprejurare, dovada fiiialiei fala de mamd. nu se poate face prin crconstatator ar naqterii;

iovada fiiialiei fala de mamd' nu se poate face prin ...,,,.---l

^ ' cdnd se contestd' realitatea celor cuprinse in certificatul constatator al nagterii. tIn primul caz, prevE'zut de art-50 C.fam- se poate irrt.odu." actiunea in stabilirea frliatiei :::= ::mair.d, conform art.24 Decretui nr.31/1954 si art.32_34, Legea nr.lr9li9b;;;;;;;;';domeniu de reglementare' Ar urma ca in aceste situatii s[ se poath. introduce actiunea o. .i;a-.Ifiliatiei fata de mamS', ?ntru cit legea p"r*t; ;;;tru cazur1e de reconstifuire sau ii.::::,-::uiterioard, procurarea certificatului de nagtere.iT ce priveqte

";1ot ^1 cioilea "urpr"ratut de art.50 c.fam., in care se poate introduce u.,.-.-- -.fstabilirea filia{iei fa!b. de mamd, sunt de fdcut unele precizari: .PvcLE 'rlruuuL;c e

rb*X;1,3llfinil::rT;iy#54, dispune ca starea civita se poare dovedi prin orice ni;--.-- {o nu a existat registru de stare civild ;' registrul de stare civiid s-a pierdut, ori este distrus, in totalitate sau in parte; I. intocmirea actului de stare civild a fost omisd:' procurarea certificatuiui de stareocivild_ este cu necuri.fd.

t?o

ttI

DREPTUL FAMILIEI si STAREA cryllA - Maria Harbddd ra$i2008cel de-al doilea text uruta .*iGiffi?. r*. o*ffiea actelor cie sterre civiid':egistrele de stare civild au fost distruse sau pierclure ; actur de stare civila a fost intocmit in :.strdi'atate 9i nu poate fi procurat) qi cazun]e cand se poate face intocrnirea ulterioari a acteior cie ..:iare civild (n-au existat registre de stare civiii. de;i a fost fbcut[ deciaratia). j.Recunoaqterea nlr poate fi anulatd pentru -ri.ii oe .."ri"ri*a";, ili* unndtoareie motive:::cunoaqterea confitmd legatura de filialie dintre doud persoane: legdhrra care are o existenta :independent[ de orice rnanifestare de voint5;

rrv: rv'qLl'cr \'drtr ilIU o el ,

aimiterea anul[rii recunoaqterii de maternitate pentru vicii de consimtf,mant, recunoasterii ce ar':orespunde adevdruiui' nu este in interesul copilui,i iar areptui ill;i;;;;;il,' ;iilpot.;ua,:nncipiui ocrotini intereselor copiiului; ---r'*' rurrrrrrvr uurr\rctrl'' ulIIIl _:ersoana care cere anularea se poate regdsi intr-una din urmdtoarele situatii: recunoa$terea ,ccrespunde adevSrului, ceea ce inseamnl c[ reclamantul ar trebui sE afirme, in fa![ instantei, cd a:ssunoscut un copii" care este al sdu, dar c[ aceastd recunoagtere, de;i conformi cu realitatea, nu aticut-o decdt din eroare, ori sub imperiui constringerii, ori datoritd ri.uiui exercitat impotriva s&, .ieci o noua recunoagtere fxcut[ prin act autentic:

ur u^ulurl.t litrPUL

In privinfa problemei in discutie facem urmdtoarea subiiniere:

acliunii in anularea recunoagterii deoareqp, in cursul procesului, ar urrna sI se facd o nouarecunoagtere;

recunoa;terii pentrr-r vicii de consimfEmant nu ar trebui refuzatd pe motir.,ul cd autoruirecunoaqterii are la indemand actiunea in contestare,.deoarece, pe de o parte, regimuijunciicai ceior doua ac{iuni este diferit, iar pe de ait[ parte, legea nu prevede neadmiterea acriunii inanularearecunoa5terii. ] a'---'-^-'-Situa{ii speciale ?n care se poate introduce actiunea in stabilirea matemitdtiitl

irt"t, t" care adopiatoriiint trecrrti c.a nirinf i firoc+.i t^+ aa ^i:- r r" y -. *,:j::li1 ca pdrin_ri fi1e$ti, (art.26, alin. i din Legea .r, I 1 9t 69;j.3;:lf":;f,,;l$ri::":i:Tii pentru a veclea daca adopratul poate introduce actiunea pentrustabilirea fiiialiei fata de mamf,:Pretinsa mamf, este altcineva decat adoptatoarea, ceea ce permite ca adoptatui s[ introduci. actiu'e;n stabilirea filiatiei fala de fftam5', daca se indeplinesc cerintele prevdzute de art.50 c.fa'r. inconsecintd' se poate introduce actiunea dacd adopltui ,. grseqte in imposibiiitate absolutd de a-pi':utea dovedi cu certificahrr de nagtere maternitatea sa fireascd,;Se contestE realitatea celor cuprinse in certificatul de nagtereAceasta inseamnS', in prima sifuatie c[, nagterea adoptatului a fost inregistrat5. sau c5. el a ibstinregistrat ca n5'scut din parinfi necunosculi ori nu se cunoagte locul inregistri.rii naqterii qi, in ceade-a doua situalie' copilul are certificat de naqtere, clar se contestd realitatea celor ce cuprinde.intre argumenteie care sprijind solulia.favorabila

"o.pt""lui in sensui posibilitalii acestuia de apromova acliunea pentru stabilirea fiiialiei fa![ de *u*d, este interesui celui adoptat.Adopfia produce efecte de la data incuviin![rii ei, pentru viitor. Aga fiind; adoptatul are interesula-qi stabili filiatia gi pentru trecut, cand ?n favoarea iui ,-u, fi putut s5-se nasca unele drepturi cuir arfi drepfurile succesorale.F poate repine, in acest sens, qi un interes general.

Astfel' c5'sd'toria este opritd intre rudele.fireqti apropiate, inc6.t este mentinut acest impediment giin cazui adopfiei' fiind irterzisd. cdsS.toria dintre aaoptat ;i rudele sale firegti.DacS' pretinsa mamd este ?ns5'5i adoptatoarea, actiunea in stabilirea filialiei fata de mamd poate f,rpornit[ in condiliiie art.50 c.{hm., deoarece, ;. h; ; p*.;;;;i ?r" interesul de a-qi aveastabilita filiatia si pentnt trecut, adicd pe perioada de timp anterioari. adopfiei, cancl s-ar fi puhrt\- '"ffi""

tDREPTUL FAMILIEI $t STAREA CiVILi _ ivtaria Harbddi rqsi2008 Itnaste anrimite dreptuli in favoarea lui gi, pe de aiti parte. iiaca se stabilegte filiatia fireascd lard demarnd' adoptia este sanctionatd' cu nuiitate. iaci pdrinteie nu poate adopta propriul sdu copii- Ic alta sitr'-ratie este aceea ?n care, pe baza notaraiii juciecitoresti rhmasb. definitiv[ gi irevocabilaiL

de stabiiire a filiatiei, inregistratd. in registrui de stare civri6. ,-u .iib.rut certificatul de nagtere.InLre pdrli. hotararea judecdtoreasci irevocabiid se bucurf, de auroritate de lucru judecat, incArIf;iiaiia stabiiit[ in acest fei nu mai poate fi supusd disculiei gi nu se mai poate contesta realitatealceior ardtate de certificatul de naqtere, in sensul art.50 C.fam,, deoarece aceast[ conrestare arf}iseinna nesocorirea puterii cie lucru judecat a horlrarii respective;'

--"-'vvv uv!LroLo uvrl LFala de terti, hotardriie judec[tore$ti produc, in mat-erie de stare.civiif,, gfecte gi,fa!a de cei cle-al ..lreiiea, cieoarece starea civiib este indivizabila;'adica aceeagi'fald de toati" lumea. Terrii au insafposibiiitatea sd inl5'ture efecteie hotdrlrilor judecdtoreqti dacl reu$esc sa faca, inl"il;i., clovadaL

contrard.Daca sunt indeplinite condiliile stabilite de art.51 C.fam., ad.ica certificatul cie nagtere confor'rl

cu iolosirea std'rii civile, se mai poate pune in disculie de cdtre ter1i, cazui precedent, in ce;;;;;;;Liriiatia fala de mamd'? '

In literatura juridica- s-a pus probiema daca art.51 c.fam. igi gdsegte aplicare numai in cazui ing Icaie filiatia fata de marnS' s-a stabilit prin certificahrl constataltor, eiiberat pe baza ?nregisrrdriiiecunoagterii de inaternitate in registrul de stare civih qi s-a rd5puns afirmativ.c) Exercitarea clreptului la actiu=ne in stabilirea filiatiei faln de mami . IAceastd actiune aparline numai copiiului (art.52, aiin.1 C.farn.). in ceeu ce priveqte introducereaacliunii. deosebim urmdtoarele situalii:

Copilul are capacitate de exercitiu. in aceastf, situafie, acliunea se poate introduce numai c1e. tccpil' Dat fiind caracterui personal al dreptuiui ia acliune, introducerea acesteia nu se poate face decitre creditorii copilului, potrivit atr.9l4 c.civ.. in cazul inacliunii lui; r ICopilul are capacitate de exercitiu restrAns5. Acliunea se poaie intro,juce d"e copil, f;ra a u,,."t Inevoie de incuviinlarea prealabild a ocrotitorului sau iegai, d.eoarece incuviinlarea prealabila ; r:riveste inteleseie patrimoniale, gi nu personale iar o dispozirie legaia nu preved. o dr;;;;r-"'ifi I]C3St SENS,Copilul este lipsit de capacitate de exercitiu, fiind minor sub i4 ani ori sub interdictie. in I Iaceastd situafie, potrivit art-52, alin.2, C.fam. actiunea poate ir pornita de reprezentunt",rf t.!; ;t Icopilului' Pentru introducerea actiunii, nu are nevoie de ?ncuviinlarea autoritatii tutelare.

I. q #' LIlff f ' JTij i,:ll JFffi I ;tr t* ** *m T *; #lr:,ilffi T: H: i',?:;r Iindelungat5' sau disparifia copilului. Curatorui nurnit copiluiui nu poate porni actiune

stabilirea fiiiaiiei fala de-mami.Copiiul a decedat. in aceasti situafie mogtenitorul copiiului nu are drepful de a pomi actiuneain stabilirea filialiei fala de rnam6, dar o poate continua dacd fusese intiodusa de cop

deced'at, inainte d* t..roinarea procesului (art.5 2., alin.2c.fam.).cu toare acesrea, mo$telitoc;it; Ipot continua actiunea ?n urmdtoarele irnprejurdri:daca. insdqi copilul a renuntat,la..actiune (art.246 C.proc.civ.); Idaci acliunea s-a perimat (art.248 C.proc.civ.). -J

?rocurorui nu poate introduce actiunea datoita caracteruiui personai ai aceste ia (art.47,T)ecrehr' rw3211954 9i art.45 C.Proc.civ-),iar un text expres care sa permita reprezentarea prin n.";;#;;JexistS', cdci drepturile personale nepatrimoniale nu poi fi exercitate pe cale de reprlreofi.- decat in:ffi1il[Jil1ii:?^?:1,-;3T:ff;1|h'eea

ce ea race numai in piivinla reprezenrant'r"i;;;;i ;3Prin acliunea in stabilirea filiatiei fald de mamd r'actiune in reclamalie'd.e stat), copiiulmijloace de probf, legale, .a i ;;;;"ttnoas.a apan:nei:a ;a o anumitf, familie, deci, stare^ .t;n:

o":ll

DREPTUL FAMILIEI $l STAREA CIVILA - Maria HarbidS ia5i2008#IjE-

Jaracterul personal ai acestei ac{iuni care determini introdt}cerea,ei numai de copii, in tot timpul-,-ietii sale, determini solulia pentru copilul mincr sau penuu acela aflat sub interdic!ie, de a porrri

- "

::liunea prin inrermediul reprezentantului sdu legaiMoqtenitorii copilulr-ri nu pot formula direct o asernenea acliune. dar o pot continud dac5. a tost

:eschisi de copil..{rt.51 din C.fam., aduce unele "ingrddiri " acestei actiuni, in sensul cinu se poate reclama de ,

:iire copil o stare civiia contrard aceieia care rezuita din certiircatui de naqtere gi folosirea stdrii:i.;iie conform aceshri certifi cat.

intrucit, prev. art.49 C.fam., dau posibiiitarea contestirii unei recunoa;teri a frlialiei fald de - -,::amf, care nu corespunde adevinrlui,- se poate porni in fala instan{elor juciecf,toreqti o acliune in:ontestalie de stat cu privire ia maternitate, in scopul de a dovedi, cu orice mijloc legal de probi, . ":nexistenla fiiiatiei rezultate din r:ecunoaqterea voluntarf, a mamei.

Disp. art.49 C.fam., prevdd ca acest proces poate fi intentatimpotriva copilului de cltre oricarerersoana care are interes morai sau patrimonial, iar ingrddirile din art.51 C.fam., vor opera 9i in

:cest caz. practica judiciara in problema filialiei fali de mamd a ridicat qi aspectul privitor la

=ubstitu{ia de copii ;i dacd intr-un asemenea caz mai opereazf, prezumfia iegala de filialie, inscrisd-n art.5l C.fam. qi impotriva cd.reia nu se poate face dovada contrarie.

Este de principiu ca folosirea stdrii civiie dtrcatre o persoand trebuie sd fie confonnd cu act-ul

:i de naqtere.,' Totugi este admisibila o acliund prin care se contestd identrtatea unei persoane,.usfin&ndu-se cd, s-a sdvArgit o eroare sau o fraudd, prin substituirea copilului dupd ce acml de

na$rere a fost intocmit. Solulia este fireasc[, deoarece intr-o atare situafie, copilul deqi are o anumiii

posesie d,e stat aceasta nu este conformf, certihcatului s6u de rra$tere, ci corespunzdtoare:ertificatului de naqtere al copiiuiui care a fost substituit.

Dup[ admiterea acliunii care are ca obiect fiiialia fali de mam[, hotdr6.rea judecS.roreasca:d:masd definitiva qi irevocabilf,, va fi comunicatd serviciului de stare civild de la locui unde a fostririegistrat copiiui, dac6. a avut loc o asemenea inregistrare, in scopui de a se face menfiunea ciespre '

:irodi{icarea intervenita, in registrul de stare civii5., pe marginea actului de naqtere al copihiiui ':esoectiv. kt.Z3 din Decretul rn. 3111954, art.52.-53 qi art.57 din Legea nr-.119i1996, prevdd c5-,:rotdrArile judecatoregti in legiturZi cu intocmirea, reconstituirea, anularea, rectificarea sau,;ompletarea acteior de stare civila sunt opozabile erga omres, degi persoana interesati va putea sa

.-ac6 proba contrard..Filialie fala de mami contrard celei prevf,zutd in hot[rdrea jr-rdecdtoreascd, nLrpoate fi recunoscutir dupd ce hotdrArea judecltoreascS. a rimas definitivl qi irevocabil[ fbrd ca, inareaiabil sir se h stabilit inexactitatea filialiei stabilita prin acea hotdrAre.

-ltr.SZ, aiin.3. C.fam. prevede c[: "Actiunea pentru stabilirea f,rlialiei fala de marndpoate fi pomitd

5i impotriva moqtenitorilor pretinsei mame", qi nu este supus[ nici unui terrnen de prescripliei.art.51, alin.4 C.lam.). itrt--o asemenea situalie, reclamantul prin mijloace legate de probd, va trebr-ri

sd dovedeascS. urmdtoarele doud elemente:

" cd pdrAta care sste pretinsa mamd a ndscut un copil;. cd acel copil este reciamant.

82

DREPTUL FAUIIIEII!. STAREA CIULA - Maria HarbsdsCapitolul III

FILIAIIA FATA DE TA]f(il1. Prezumlia legatd de paternitate

In conformitate cu prevederile legale in materie, (art.52-61 c.fam.) constatdm un regim specialprobei filialiei fatd de tatd.'{It-53 C.fattt-, alin.l stabilegte o prezumlie:iegald de paternitate in conformitate

fafd de situalia filialiei fatd de mamd. ise pornegte de la un fapt material cert qifapt necunoscut gi care nu poate fi stabilit

- s-a instituit in acest mod'prezumlia legild de paternitate gi in baza ei, pentru a stabili filiatia farla fa*X ^.+^ ^-,+:^i^-r ^x -- t t t r ----';;;it;il;"il;;i';;conceptiei copiiului.

ndscut in timpul cdsdtoriei are ca tata pe solul mamei',-Stabilirea fiiiafiei f-a!d de tatf, prezintd mari dificuitafi

consecint5. art.53 C.fam, prevede o prezumlie dupd careusor de probat care este naqterea, pentru a se ajunge la unin rnod direct gi nemijlocit gi anume, conceptiunea.

acliune in tdgiduirea paternitdtii". .

Persoana care vrea sd stabileascdconcep,tiei in timpul cE sd.toriei.

patemitatea este suficient sd. dovedeasca faptui naqterii sau

Persoana ndscutd dupd desfacerea, declararea nulitdfii sau anularea cdsitoriei are ca tatd pe fosrso! al mamei "dacd a fost conceput in timpul c[sS.toriei gi naqterea a avut loc inainte ca mama saintrat tntr-o noua c5.sdtorie?'.Premrnlia de paternitate are in vedere raporrurile conjugale care existd intre soti

monogamd. qi se bazeazd. pe irnprejr-rrarea c5. in cdsdtorie, intl soti ,unt unu-it. ;.;iiicare pot rezulta copii.

Practica judiciard a stafuat cd. : ,.dacd tatdlde prea-rmfia de paternitate, din moment ce a

nul.t fost trecut in actul de nagtere, copilul beneficiafost nlscut in timpul cdsdtoriei, iar tatb.l nu a introd

in famiiiintime di

in art.53, alin.l si 2 C.fam.. deci. andscut dupd desfacerea, nulitatea sacdsd.toriei, iar nagterea sd. se fi prod

Limitele de aplicare ale acestei prezumlii sunt indicatecopiiior nf,scufi in timpul cd.sdtoriei, cat gi celor care s-auanularea acesteia, cu condilia sd. f,r fost concepuli in timpulinainte ca mama s[ fi inkat intr-o noua cisd.torie." Timpui cuprins intre a trei sute 9i o suta optzecea zi dinaintea nagterii copilului este timpul legaiconcepliunii. Ele se socotegte de la zi la zi', _Epoca concepliei este stabilit[ la un numd.r cie 120 zile, cuprinse intre a lg0-a zi gi a 300-adinaintea nagterii copiluiui. ' r - --- -

Art'53, aiin'l si 2 C-fam' se refera la doua situalii distincte in care copii'l beneficiazdprezumlia legaia de paternitate qi anume:a' Copilul care se-nagte in timpul cisitoriei, ceea ce presupune cd naqterea lui are loc i'tre daincheierii clsdtoriei qi data incetarii ei, indiferent,de faptul ca parinlii copiiului tr6.iesc impreunf, sdespdrlili in fapt. $i copilul conceput inainte de c[sitori", du. nascut ?n timpul cds6.toriei, sebucura de prezumtie-b' Copilul care a fost conceput in timpul cisdtoriei, dar s-a n5scut dupd desfacerea, declnulitdlii sa* anularea ei, este considerat conceput in timpul cdsltoriei.c. Timpul legal al conceptieiPerioada conceptiei este cea mentionatd in art.6l C.fam. pi se calcu leazd de la zi la zi, deci pe zinu pe ore.

DREPTUL FAMILIEI sr srAREi fi',,il.i - Maria Harbadi rqsi2008.irt.61'C.fam,prevede:..Timpulcup'in,inG,-.*;'.;;ffi6tzeceaziinainteana5ter.ii

--:ilului este ti'rpr-rl legai al conCepfiei. pt se socci-sie :: ia ztlazi.

:ii1.'"j:1:ffi^.rnffJH!i',:iJ"li#1T::"1"3,h:.j;.:""..lr.rtintimpu1casdtorieigina;ter.ea:ifPiitr urmare' prezumlia ie paternitate se intemeiazd. pe existenta cds5.toriei excluz6.nci relatiiie r le:itraconjugaie statusqrio-ul acestor relalii constituindu-l,resoectui oLtigaliei de ficlelitate ui";.'il;: [ ]copiii care benefl.ciazd de prezumtia de paternitate srint cooiii nascu"ti in tirnpui cdsdtoriei - arAr

I4aria l{arbidd - Dreptr_r1 familiei $i starea civildt

wraL() Lrs rJrtrzullr'r-rir ue paiernltate srint cooiii nS.scuti in tirnpui cdsd.toriei - arAtcouiii concepufi 9i,nas.quli.?n acea perioada, cdt qi cei concepuli inaintea cisrtoriei cial nirscuti in Il:-l-.cul acestela.Din aceste doua ipoteze rezuitd unni.toareie consecinte:

' copilul ndscut va avea drept tata pe sorui manrei, indiferenr de .menliunile clin actr-rl ,1. [ |- :11?:?,jl^i::::t:a tat?t l.-:*iu..ste necunoscur sau un air bdrbat decdt sotut mamer;.

;l!'jl:H:'Jill#ffiiff:ffei are ca tath oe sotui mamei. indirerent ;. ;;;;si ,erutil. | |1lb' situalia ttPiilt:. 111",.9;ogi f3

tiqpul crsrtoriei, dar niscufi dup[ incetarea, desfacerea oridecllrarea nurititii acesteiia: ''. r" ^r'Lvrcrr v't' u'rr'r.' ll;nt.-rrm legii (aft'6i c'fa:n.) copiiul conceput in timpul cdsdtoriei este considerat acela .ur. .=r- f.^iscui ia cei mult 300 da zile de la incetarea, desfacerea sau d.eclararea nulirdlii cd.satoriej De l^3I1rut.cd.?naceastdsitua!ieseimprrneqiregu1apotrivitcd.reiana9tereacopiiu1uit..uu;.,'jl';J;[

;r'-1o')-Ls mai inainte ca rrama sd fi incheiat o noud. cdsatorie.

i;i!;?il::i.i,H"*'f*J'"'*':,:,se impune:*

tialtriirca aceasta erarcd-sdtorita+ldldataiagterii sau concepliei copilului.?:in sistemul admis de c,fam. se inlesnegte stabilirea fiiialiei iata de.tati.prin dovada sirnpjd. rrorlde reaiizat, a datei.n"t^,_.r}8,gn4Yl"i.1$9ri:* inchei.erii .aratoii.i. ir,.t .i-r-u cd.sitoriei, ;;r;,;tconceptiei copiiuiui, este consicieratd' de legiuitor ca o r".rrnougo*-t^.na a paternitilii de cziri-e-barbatui care a incheiat cdsdtorja- Apiicarea prezumtiei de paternitate ruturor copiiio, ;:;lTl,'3,::i ::t_1,::::,lY: I iif}.I* uitericr, in tennenui prevdzut de lege, prin pro'rovarea uneiurLvlrvr' 'r LErl.tr'rlur Pruvazur og tege, pfln prorxovarea uneiaciiuni de tagS-d*ire apaternitafii (conform art.55 c:fam.).' ::'-' :'' " -'-" - - -'. rra' c'.,''#i,+#!E*rjrqi,lk4thiil;,44i- +ffg-*-,l!.s. fdf ada potentiiAiii,,.'iii= ' ,, '

i','J:ffi,Ji"'i:::i.1ffffi1,|l.i,#:;,,sT;Hffifi.ffifi"u:#y;;; iio,,,T^,^tiei lesare def

In consecinfd se creeazd pentru copil, situaliade copil din af,ara cdsf,toriei.,{ctiuneadetagaddapaternit5iiisepromoveaz5'impotrivacopilului,d.ac5.e1estemajor9iimpotrivafrelrezentanfului acestuia (:ut?, in majoritatea cazunlor este mama sa) cand ei este minor.

*ta1;.'pii"rulirli5{ivtr:ffi.-,q$--- rifi,i#f{"?#ffiiti,iftii$'i.o?.i'$*h*:':ftJ::Tllli.ff*li"-;;;^x ^i -..^-rl-,

ibili-'al r

juriciicd gi practica' dt.p rur laLvl uLLrl clevidenliat ca atare in opiniile exprimate qi in hor[i-6.rile

;t"'*;totcteie mai i#ffiq,;t"r;H fost abordate de autorii de dreprul farniliei 5i cte prac,,.Jtuciciar[ in materie eviden{iem:Dinrrerqnp'nfolo* "4r rriLr w urp\-uLLt\t trl&l lffI

m.-1.1 Persoanele cqre promoveszd acliuneal

,*:l$i:i.-*t:"*Jf::11:1_l:elu^u de_art.53,.d1 c.fam., apdr6 interesele copiiior ei nrJ'iamiliei;"iar'''tn',confsnai!atS!u',*urt's+si"urm,. din aceiagi cod. ea nu,pou,l'i^tJ;;;;"i v1 zLrc

acliunea in tdgaduir;[lq$Hfillt$:i.&@ffi## apartine,confor-m art. 54. alin 2 . :?XL:11l:[Hiil,:x'":t]:::mfi"#,;':#ffi :n:Tff *,*fr ']l;:;ftil'tpoare fi conrinuatao.,h-B*bttfrii,*'.#I': Y''r''-i;i : ;r Pr'L\-Lrlrr ir ci uupttL"t't tl

Fundamentarea acestei actiuni

poate fi continuatA de ni

' \..'H a F{ 'i '?rni " (r'i'. !1r{Tit1ii4i:fiii"5e.f#ff.@gs.Eb.!..{1-,+;ffi+n* :. ! r ,-. :. p ;

. i,, ..x Q v!ri;i6r I i r.iF{,rf;!r-,.r1a

t .lr

DREPTUL FAMILIEI $

:11.3-2 Termenul de introducere a actitutiiin tdgad.a paternitd.tii qi data de 1a care incepe sd cr-rrgd"Codul famiiiei, in prevederile art.55 regleirientaazd aceasta problemd., stabilind c6. : r:

.. )ac5, actiunea nu a fost introdusd in timpLri r,rinoritatii copilului. acesta o poate porni inrr-un-3:inen de 3 ani de la data majoratului siu".

in doctrina de speciaiitate, in iegiturb. cu aceastd noud regiementare s-a apreciat c[ art.55..in.3, C.fam, are in vedere faptul cd., ,,in cazul copilului. tennenul de prescriptie a acliunii nu curge..e la na;tere ( cAnd oricum nu ar putea prornova actiunea prin reprezentantui legal. ci de la data::a-iorafuiui."-- :rnnrd r-rr nrer-fisa judiciar[ mai veche, referitoare 1a art. 55 C. fapr.( in redactarea anterioarl-]-'nvu lJrsvt::odific[riie aduse prin Legea nr.288/2007. consider6.m cI termenul de prescrip!ie pentrut;omovarea acliunii in tlgaduirea paternitdtii curge normal din rnomentui in care tatdi a cunoscr-rt:agterea copilului, iar nu de ia data ia care acesta a aflat de infideiitatea soliei.:11.3.3 Probele in dovediret actiunii irt tdgdduirea paternitdtii)isp. art.54. C.fam. aratd cd: " Paternitatea poate fi tagiduitd, dacd este cu neputinla ca sofui mamei'l ',.a fie tatal copilului." Interpretdnd gi apiicdnd corect aceastS. dispozitie legal[. instanlele':decdtoreqti investite cu solulionarea actiunii in tagadapatemitltii, nu au admis-o doarpe temeiul-:cunoaqterii pdrAtei, in sensul cd paternitatea copi$iui nu apar{ine solului reclamant..?enrru stabilirea adevSruiui, instanfa este datoaie sd aibd roi activ. s[ dispun[ din oficiu, ':iministrarea gi a altor probe, eventuai o expertiza gtiinfificd, cu atdt mai rnult cind solii au locuit:-nrcnni ci ,,r dus un trai normal in perioada legald de cOnCeptie, situatie in care simpla.ecunoagtere a sofiei cd a amt relalii gi cu alt birbat nu este suficientd pentru a se admite actiunea.-:stanlele judecitoregti au obligalia de a adrninistra probe suiiciente pentru a le forma convingerea:i sofui mamei nu este tatdl copiluiui, dar gi pentru a inldtura " eventuaiele " convenlii aie sotilorlsupra acestei schimbdri. -Situafia c[ solii au tr5.it separat in fapt nu este relevantd pentru a trage concluzia ca solul marnei nu=:te totil nnnilrrlsl gi. deci, nri se poate admite actiunea acesteia de tlgaduire a paternitaiii. in,-cndifiiie in care s-a dovedit in fatA instantei judecitore;ti c[ solii au trd.it impreund. qi in acest-:tervai de timp.1.11.3.4 Notiunea de " neputin{d" ca sotul ntamei sd fie tatdl copiltrlui.alelesul noliunii de "neputinta" inscris in prev. art.54, alin.i C.fam. pentru a se putea tagadui:aterritatea copilului print'-o acfiune de acest fel, constituie aspectul esenlei ai problemei:rezumliei legale de paternitate inscrisd in art.53 C.farn. gi care nu poate fi rlsturnatf, dec6,t in-:onditiile art.54, aiin.1 C.fam.

Nu este posibil ca epoca concepliei copiiului s5, nu se plaseze in perioada cd.sdtoriei care s-a:esfEcut ori nagterea lui s-a produs dupf, ce rnama a intrat intr-o alta cdsdtorie, pentru ca prezumtia.eeald de paternitate, din art.53 C.fam. sf, actioneze in favoarea ceiui de al doilea so! al mamei."Prin noliunea de neputinld in sensui art.54 din C"fam., urmeaz[ a se infelege nu numai:inposibiiitatea hzic[ ori biologica de a procrea, ci gi irnposibilitatea rlorala, derivatd, de exemplu,,jil reiele raporh.rri statornicite intre so!i, in cursui unui proces de divor!, datoritd unor denun{uri laauroritdfi sau aite situalii similare. "Se poate constata c5, "neputinla" ca sofui mamei sd fie tat[liopiiului rezultd din cauze diverse care pot fi imparlite in trei categorii qi anume:

a) cauze datorate despdrtirii sofilor gi viefii lor separate, cAnd:

!50?4

_lI

, .= ?lEiruJirtriM - l--t solui este militar in tennen qi efectueazi stagiu: nlii:ai. -ii-cum qi in alte sitr-ra1icare presupun, in mod obiectiv. absenla soruiui ce ia comiciliui cor,rjugal in perioaon * lconcepqi ei coPiltriui ;b) cauze daiorate imposibititilii fizice cle coabitare gi procreere, ce poate fi consecinta

unor boii sau accidente a sof.ului gi care prin expenizd. rnecicaii poate determina irnposibilitatea*- Isoliiui de a f,r tatdl coPilului;

c)imposibilitaiea moralr a sotiior de a coabita in urma conflictelor existel** ,ittlt. Iacestia, cum ar h in situalia existenlei intre ei a proces Ce ciivor! in cursui cdruia raporturiie dintre * |sciisuntv6tf,ryategIav,denatur5's[facacuneputin!5'viaiaintimZi'

i*pr.:"rarea cd"unui din parinli a avut relalii extra-coniugale in perioada concepli.t ."0_tll1:1 ": I::ie d,eterminanti pentru a se admite acliunea in tagaduirea paternitalii, pind ce nu se va etectua o+ |piobi stiintificd, cars sd clarifice patemitatea copilului.

ir lraciica juciiciara in domeniul dreptului familiei, s-au subiiniat atat cauzele obiective i: n:I- |r: .rr-? se derermini starea cie neputinld, cat.gi cauzele subiective, cum ar f,r : " imposibiiitatea'

I

-:-:::,.i- derivatd, de exernplu din reieie raporturi statornicite intre so!i..., iar neputin{a nu esle I

r:r3sar sa rezuite numai din cauze obiective, cum ar fi imposibiiitatea soluiui de a procre3 sau. l::s3;jia ciin tar[ a unuia dintre soli in perioada concepfiei. Ea poate si rezuite Ei din alte cau'ze

:::,ec-.ive care au acelaqi caracter determinant, ducAnd 1a intreruperea traiului comun? cu

e-.lciuderea. in acelaEi tirip, a continudrii relaliilor htime intre soli'

N.1. Stabllirea paternitdtii copilului din afara cd'sdtorieiFiiiatia fala ce tata se stabileqte prin recunoagtere sau hotirare judecitoreascf,- Dispozifiiie

legale

in materie aratf, cd recunoagterea se realtzeaz|.prin intermediul declaraliei fbcutd de tat[ 1a serviciuf -

cie stare civil[ sau odati cu inregistrarea naqterii, ori dupi aceastl datd'

?n vederea stabilirii paternitdlii clin afara c'isf,toriei, copilui are dreptpl la introducerea unei acfiunr-

cu acdst scop, la insianla judeci.,roreasci. Av6.nd in veciere incapacitatea sa generala datorati varstei

9i. deci, lipsei discernaminmlui necesar, rrrama sa poate pomi acliune in numele copilului (art'S5-6C

C. fam.).in u."ri moc1, s-a stabilit pentru copilui din afara cisdroriei o situalie iegala. favorabiii acestuia, in

comparalie cu situalia discriminatorie creatd iui prin prevederiie inscrise in c. civ. qi in aite acte*normative astdzi abro gate'

Art.53 C. fam. insiiruie prezumlia legaid de paternitate a copilului nS.scut din cdsitorie, iar irajr.55-60 C.fam. se stabiiegte statutui legal acrual al copiiuiui din afara casf,toriei.

Astfei, ad.56 C.fam. prevecie doud cazuri de stabiiire a fiiialiei fala de tatdi din afara cdsdtoriei qi

anume:o recunoagterea voluntarl a paten'ritdfii:o recunoagterea forfati, prin hotardre judecdtoreascd, ca ufinare a promovlrii de c5"tre copil, ir

condiliiie art.56 C.fam. a unei. acliuni de cercetare a patemitalii'intrucit in literatura juriciicd gi practica judiciard in domeniul familiei s-au evidenliat mai multe

aspecte distincte pentiu fiecare din aceste cazuri, se impune prezentarea 1o1 selal{A

III.4- j Recurzoasterea voltuttard. care este realizari prin acrul cu ajutorul"Cdruia"un tatE declard c;un copil anurne este al sdu. yr- -_^r^ _:+_.-+i:Tn acesr sens nrev. art.sl C.fam. fac distinclie intre urrndtoarele situa!ii:

A. copilul conceput qi nS.scut in afara cisdtoriei poate fi recunoscut de citre tatS'l siu L-

prin declarafii flcute de el la serviciul de stare civiii; iB. copilul recunoscut odatl cu inregistrarea na;terii;

,^--*^-nn ^o*ornififii drrni r{qta inreoistririi nasterii nrin inscris autentic;

DREPTUL FAMILiEI $l STAREA CIVILA - Maria Flarbidi raei2008D- recunoagterea paternit[{ii prin testament. care nu se poate revoca (confonn arl.57,

jr. 3 C.fam.).-:-p-ieVedeiil.en:5f=lin. [ul-tfme- ptrte srt arata ca: .,dupi moarlea copilului, acesta:::unoscut numai dac5. a ldsat descendenli firegti".

R-ezultd cd recnnoaqterea paternitalii este un act::';ocabil.

R-ecunoaqterea voluntari de cd.tre tatd a unui- -:acterizat prin urmd.toarele trd sS.turi :--> uiilateral {e_-voin1[,-neo-a1qCe pentiu a proOuCe .i-t.-j"ridicE este sutr,cilnt"a deciaratia

tatf,lui, in formele expres indicate de art. 5'1 , abn.2 C.fam.;

necesarS., incheierii actelor juridice. ci doar discernimAntul necesar, astfel c5. minorr-rl ori- persoana pusi sub interdiclie in momenteie saie de luciditate. pot face o i?c,g!_93!-!glg ___

-voluntaf-a-ddFatornitat:iflEceste-caZuri

nu ii$tntb-esaifincriviiTt,area lirEala-bila 9i Ge;ia ;--._autoritdlii futelare.

.--:este abateri de la reguiile generale care domind actele juridice este doar in interesui copilului gi in

'::oui de a-i crea acestuia un statut legal: !\::iui recunoagterii voluntare de cdtre tatd a unui copil este declarativ de filialie, astfel ca el va::cduce efecte retroactive, ca gi cum acel tatd a frcut recunoagterea la nagterea copilului;::rri de recunoagtere este irevocabil astfei ci in tirnpul vielii tat5"lui, acesta nu poate re'rracta::cunoagterea fEcut5..:rrmele in care se face recunoaqterea fiiiatiei fala de tatd a copilulr.ri n6scut in afara cdsdtoriei sunt::5.tate in art. 57 aiin. 2 C.fam. gi sunt urmdtoarele:

. declaralia,tatiiui f[cutl la sewiciul de stare civild, odat5, cu inregistrarea copilului;r prin act autentic;. prin testament.

:1i.4.2. Declaralta Ia serviciul de starea civild prin care se stabileqte in mod voluntar hlialia fala:: tat5. se face de regul5. odatd cu inregistrarea nagterii copilului, iar in alte situalii ulterior acestei::eeistr5"ri.

O* f.:t:lol, lnilalerai, facult_ativ, deciarativ qi

copii din afara cd.s[toriei esle un act juridic

-poate fi -

tatalui si apard in

orice serviciu decu rgcunoagterea

-:oteza recunoagterii copilului odatd cu inregistrarea naqterii sale face ca numele':.:tul de naqtere al copiluiui.lecunoaqterea sa uiterioari. eliber'[rii certificatului de naqtere poate avea loc la

=:are civil5, iar pe marginea actului respectiv, se face rnenliune in legatura'. oiuntari a filialiei fa![ de tat6.111.4.3. Recunoagterea prin tnscris autentic se poate face in fala notarului, precum gi la primdrie,:entru localit[1ile in care nu existd notariat sau in fata altor func]ionari publici corrpetenfi.-r oractica judecdtoreascl s-a precizat c5.: ,*4.u caracter &utentic nu numai inscrisurile fhcute in fatirotarului, ci qi toate inscrisurile intocmite de funclionari pubiici, in cadrul competenlei 1or,. inclusiv:eie incheiate in fala instanlelor judecdtoreqti. Astfei. recunoaqterea de paternitate, producdn

DREPTUL FAMILIEI I STAREA Maria Harbddi rasi2oo$Itutaf copilului care declara in calitate de martor intr-un proces de tdgadi a paternitllii intentat

de sorui mamei gi aceastd declaralie :,are caraierul unui act autentic", in sensul art.57 a1in.2

CIVII A

di* C.fam., deoarece indeplinegteeendidiiiecesrte de art-117i Cod civil;o atare {eciaraf ie-demartori frind dat[ sub garanlia jurf,mantului,_itsfaga unei instanfe judecdtoregti

in cazul solulionirii unei acliuni in stabilirea paterriitSlii in care tatdi - pArlt recunoaqte copilul lainterogatoril. Intr-o asemenea situafie, instan[eie judecbtoregti au decis in interestti copilului, insensui cf, o asemenea recunoagtere poate fi prezentati serviciuiui de stare civili pentru a produceefecte legale pentru recunoaqterea volunlard.

Mai *.rlt, s-a clecis ca o cleclaraiie tEcuti-de tat6-.in talzr-instanlei-judecf,toreqti-cu-prilejulsol'{ion[rii procesului cle stabilire a patenritd.tii-esrcraorsrderata plTduEdtoare-de e'fEercluridice Ca

;i orice-altirecunoagtere voluntardprin,inscris autentic, chiar dacf, ea,,nll a fost semnatide aceasta,ci se atli numai consemnatd i1procesul verbai de qedinld contrasemnat de preqedinte qi grefier"-

Instanla suprem[ a statuat in sensul serioaselor efecte juridice ce ie produce recunoaSterea facutd detliai.d la interogatoriu in procesul de stabiiire a paternitalii qi care este suficientd in scopr'rl deproduce o.rr[ efecte, ffird administrar-ea-altorprobe-gi-pe care--instanfa-ludeeitoreased-doar o"vaconstata :111.4.4. Recunousterea prin testantent-in acest caz, dac1.testatorul revoc5. toate celelalte dispozilii testamentare,o recunoagtere voluntard a unui copil n6.scut in afara cisf,toriei rf,mAneeste inscrisd intr-un act autentic avlnd alt obigt decAt testamentul qiacesta este autentificat de cdtre notar-

dispozilia prin care ei fac

Forma recunoaqterii voluntare a paternit[1ii copiiuhii nf,scut in afara c[sltodei are in vedere t

tipurile cle testamente care produc efecte juridice, in conformitate cu prevederile legale, indiferent1 t. ., Idacd acesta este testament oiograf, autentic sau testament secret (mistic) citd vreme sunt indepl.init

cerintele legale pentru valabilitatea acestor acte juridice de ultirnl voinld a testatorului-Tatiii poate recunoagte voiuntai'paternitatea, in una din formeie prevf,z-ute in disp'ar1'57

alin.2 C.fam., fre un copil minor, fie un copii major, datoritl faptului cd dispoziliile legale ntt irnpu

nici o condigie de vdrstf, pentru a face valabill o aselnenea recunoaqtere.in practica judiciaia, s-a relinut c[, in sifualia copilului nlscr-rt in timpul cirsZrtoliei care are

tatd, potrivit prez-umliei legale reglernentate de art-53 C.fam., pe soful rtafftei, o asemerecunoaqtere nu poate s[ existe, statutul copiiului nZrscut in tirnpul cf,sltoriei fiind stabilit de legeprezumfia de patemitate, care opereaz[ intr-o atare situalie, putind fi inldturat6 numat prtintermediul unei acliuni de tlgf,duire a paternitaiii.III.4. 5. Contestarea recunausterii de paternitate-

Recunoaqterea paternitalii care nu corespundepersoanl interesatd potrivit disp. art-58 din C.fam.

adevd.rului poate fi contestat[ de citre ori

Conform acestor dispozilii, dac[ acliunea in contestare se face de cdtre marna copilului sauinslqi copiiul ,".,rrror"ut sau de c[tre clescendenlii lui, dovada paternitalii o are atttorecunoa5terii sau moqtenitorii sdi. in acest caz, sarcina probei confom dreptului comun esrdsturnatf,.Mai multe aspecte relin atenlia in problema contestdrii recunoaqterii paternit[lii 9i anume:

A) Persoanele care pot promova o aselnenea acliune EArt.5B. din C.fam. rnenlioneorait',. alin.1 ci: ,,recunoagterea care nLi corespunde adevirrului poate!contestatd de orice persoanf, interesat5'-'"

in mocl firesc ,. i*prrrr. diferenlierea contestdrii recunoagterii de revocarea ei, primaaclmisibill, dupf, cum am relinut din cele prezentate-

,,Rebunoaqterea colstituind o manifestare unilaterald de voinld nu poate fi revocati, in princip

nici o justificare, contestarea recllnoaqterii implic[ o procedurf, jurisdic{ional[, in cadrul89

valabi ld, indif-erent dacticonstituie act vaiabil dac

n'lI laraarf

iuc

DW FAMILIEI $l STAREA CiViLA - Maria Harbldi iEizooa-iebuie sa se stabileascd, pe bazd de probe iegai acininistrate, Ou.a iuio*-il.*n*rt."i il sau nu i:it[i celui recunoscut de el, dacd. deci recunoasterea esie confbrm adev."rului,,.-B) Termenul de contestare a recunoagterii ,,,inir-ucdt C'fam. nu contin nici o prevedere expresd in aceastS. probiemd, iar scopui promovdrii r,rnei:ctiuni in contestarea recunoagterii unui copil de cdtre tata il constituie determinarea sitgatiei reale a.liiarier copilului, contestarea se poate realiza in orice termen.

c) Probele in actiunea privind contestarea recunoaqterii^:stantele judecdtore$ti poi administra once probd iegaid., necesard in dovedirea acriunii. incl*si'rrnirr 2q1r7rr3 daii'i s6nsepliei copilului, penuu a verifica timpui legal, inscris in prevederile art.6lrl.iam.lci,^ de nrinr-i-i,r-iLU Ll\r' pr',urpru cd stabilirea patemitalii din afara cdsEtoriei nu se bazeazd, pe o prezilmtie iega15",::.ristenta in situalia f,rliatiei din casdtorie. :?:aclicainstan!eisupremeaprev5'zutcdsuntneceSareprobetemeinicepentrustabi1ireafiliatieidin:-iara cS"sdtoriei. In consecintS,, dac6 intre pretinsul tatd gi marra copilului au existat relatiirnterioare, ele nu sunt hotirAtoare pentru a determina paternitarea, fiind necesare qi alte probe in :iCESt SCNS.

iU,5. Recunoa$terea for.tata sau pe cale judecdtoreasca a filiatiei fald de tatd{acfiunea in cercetarea paternita.ti] !\

Aceastd form6. a recunoaqterii copiiuir,ri din afara cd.sS,toriei de cdtrenter-mediul unui hotlrAri juciecEtoregti, ca utmare a solulion5rii actiunii:romovate de cb.tre cooii-

In confonrritate cu disp. art. 59-60 C.fam., exercitarea acestei acliuni:iara cdsdtoriei gi se pornegte in numeie sdu de cdtre mama acestuia gi::lrezentantul ei 1egai.

:kdnd ?n ved,ere caracterui pur personal ai acfiunii::olnovarea ei nu trece asupra moqtenitorilor copiluiui, care,:e iitular, (conform art.59. aiin.2 din C.lam).- Codul familiei, in dispoziliile art.59, alin.3, prevede posibilitatea ca actiunea in stabilirea:atemitifii s[ fie pomitd chiar gi impotriva mogtenitorilor pretinsului tatd.-r'ctiunea poate fi promovatd ?n termen de un an de la nagterea copilului, .caicuiat de la data:lmAnerii definitive gi irevocabilS a hotarArii prin care, unnare a unei acliuni in tagad[ de--:'aternitate. copilul a pierdut calitatea de copil din cdsdtorie, ori de la momentul incetarii:onviefuirii mamei cu pretinsui tat[ sau de la data incetS.rii intrelinerii prestate d.e pretinsul tatd al:cpjlului, confom art.60 din C.fam

In vederea soluliondrii acliunii in stabilirea paternitS,]ii, instanfa judecd,toreascd" incuviinleazi gi:.,jministreazd orice mijioc de probi prevdzut de lege.

tatd se reaiizeazd prinin stahilirea naternitatii

o face copilui ndscut indacd ea este minora. prin

in stabiiirea paternitdfii, dreptul lains5. o pot continua dac5. este pornitf,

ale problemei acliunii in stabilireaaceastd actiune aparline copilului

Teoria 9i practica dreptului famiiiei au evidenliat aspecte variate:aternitdfii din afara cdsdtoriei, subliniindu-se intre altele cd:rimor sau maJor care o exercit[ in urmdtoarele condifii:

o copilul major introduce singur actiunea dejoareceart.B din Decretul nr.31/1954.

are capacitatea de exerciliu deplin, conform

' copilul tninor, cu capacitate de exerciliu restrAnsd, promoveaz5, singur aceastd actiune, fdriincuviinlarea niminui. frind vorba de o actiune personalE;

o copilul minor aflat sub i4 ani care, din punct de ved,ere legal, este lovit d.e incapacitategeneraid (art.l1 din Decretul nr.31 din 1954), exercitd dreptul la acliune in cercetarean2rernjriti; nrirl ry13pa sa, chiar daca aceasta este minor5.. iar in iiosa acesteia de cltre

area au./-'ai90iL --=l

reprezentantul sau legal, tEr[ incuviint toritilii tutelare (art.59, aiin.1 C.fam.);

@Ei gl srAREAcrvrri3o;,.nir ,roo,incare:iruiaru1acesfuidrepttuu.uu11aceastdac!iune,daropoDrocuron:l in h.-^ ^--L 1F , ne a renllntat'la ea:

a' exciuzdnd situatia' procurorur. in baza art.4i ;;:;::i:: "::"::!at la ea: -") vr\wrLrz'titu sttuafia

acliunii in stabilireu put.*itlii,'il ji.;.?lT porni anumite acfiuni civite, dar "' . , .pronoveze si nici ,a int.*;, - " .to:.i, nu are dreptul sd ' -*^ lrl sttualia'Pe:rtru a admite ir n asre re "

.:.; I ili1, ;;i ;"';' T'TJ'-.X'ff ll?iil:;'ff H:'i*l'' e i p ers o n ai

" iegafur'e intirne dintre mama conirrrr,,i ", _ _ '.""1'" Piuuate urmdtoareie imprejurari:

o cd prerinsur rata din;;;;;;ilr,T.?H;lfiT:nsul tata; lDin punct d.e vedere t;;;*," roro,.,i ilr+::d::T;??H"Tuxi;"j:m.; ]:;ff l::':: jff

.#'il:'...,*il*l*:"rl;.,ffi ".H:*:'*iliti*::lLlJ!."*iT1";d;;;ise evidenriazd dour ;11;;,iffi':Ti,.:.:::]?:. .tatalui pardt. astfei: --!**Lr{ cu ocazia recoltirii grupeloruunguin., a copiiuiui, a

|llli:'-i.tffiT:i:^'l:: u:'-.l,i =*:^1=q:

sdnge cu copiiur, dar aceasr=av e a e i ur r i u a,u uilt';Iff H:x.' t,ru.ffiT;f,H:ilii

: x;T:?iiffi , :*;;il |coroborate, sd staicopirur poate

^,r.r'lt^T:t tuu', dimpotrivt, rt i"ffi.lut.*it^tea aceiui .nt9!; i*un".i,l.iEl;#",

rcerr pe pdrar. -

o aitd gn:pa de sange decat ; fr.;t#"i'i o,r, i"pi;Ji*:I'Jil::iii*ttj_Pentru a pu

qe fi n;-^,-+. r -, .tau promova actiunea in stah;l;.on n^+^_:,,,..se n ndscut; faptul ";;.;;; il#AT;,,"r!|l:aparernitdfii, este ne,5i coplurui .oJ,.put, nu prezin;;,#i:jiyJJr;eeaza diepturi "'"i?'?rffiJ"',:1fi:,','.t'*iJtrrr.6.conyuii-depatir;;;;;r'il't;:X;;tr::::;t:;?,il;;;;Dispozitiire art'53, alin-2 oin c.em.,,o."uro

oJ*ror,ror*a ca un cooir nic.rri .r._*: r +casirroriei sau declar".* ",iiriitt ;;, anuiarea ei sd ail , pil ndscut dupd desfacerea

:i:{i-,|: u*o't 'asatori-i-ii "st"'a sa a u*ilo" inainte .u *u*u sd fi inrrat inrr-n ,1nrr-{;;;'#::::,,::,:*por atribui doua poiibiitrap ffiJ;;,r duni ?nnpfo-^^ -- -,;,;;:;; ffi:.;:incetarea cdsdtoriei r;il;;

-. -,," ?1',1'::l *I gi*p ot,ila, ;i$i L..,x,.", ilx'.:ffi3;{ ril' 0" sofur m am"i iin prima-:isoozjriite ^,-*.r^,1,?o*l:qd.e paternrrate care. in m.,.1 ^arr +*^L.cisoczisiiie art 53,.ii,: oi"t;J:T#it:::.f,i$*:U::;l_lfJi::*T:J: ffitgtate c,

ue relinut esl: Tni:' r.;;*riiltffiJ::"T:TH#ff' :rTi:." ;il;.,, ii, oou,. q;qH'::;'il,tulfflr.JJ1:::ffi1''o',;;;;'" o.ulo-o u.siun. i,,-talaoa paternitalii care sd nepaternitateu ou pou* i;iJi,r*,a' copilur ndscut in timpur ;;;;J"H,':?1*Ti::$1lt1l',,t" urmdroarere situafii: tav e a c a tatd un art b drb ar 4."a1

: ory i *

"* " ; ;'#";T3,i?,1'ffi iX i.rr#:A:I;,,il J"Jft-i1".tililitafii pentru l'.i'i*t-;ril;';fr de tatd il#; in conformjtate cu arr.j_*. copilul in af,*#.ilt^d*,n:.lJ!;:.iH1.t1Hilt:"f :ff *.iH::il,T.';,r;,^:,l1HT::rJ

91

DREPTUL FAMILiqi $l STAREA CIVILA - Maria Harbidi ra5i2008" in situatia in care, dup[ o recunoa$tere -.,'oiuntard a unui copii ldscrit in afara cdsitoriei,

triterior copilul iqi stabile;te patemiiatea ::aii iata cle un alt bdrbat; pe cale judecdroreasci,irotdrArea de stabiiire fo(ata a acestei oateinitdti are gi roiul de contestare a primeirecunoa;tei de paternitate gi va fi r'aiabiid uitima, filia[ia fatd de tata stabilitd pe calelr"rdecdtoreasci.

I'acd insa, patemitate copih-riui din afara cdsdtoriei se determind mai intAi';decdtoreascS., duod care un alt barbat recunoaste voluntar pe acei copi1, nu ne afldrn::nfict de paternitate, cttf, vrerle recunoasterea voluntard nu prod.uce nici Lrn---itirArea judecd'toreascd de stabilire for-fata a paternitdlii este opozabild tuturor,::ntrarie fEcuta tot pe cale judecdtoreascd.:!L7. Nulitatea sau anulerea recunaa;terii de paternitate:- Nulitutes recunoflsterii de naternitater'^rtnnqcrpreq Ae patemitate care nu este fbcutd cu respectarea prevederilor art.57 C.fam., esre-rctionata cu nulitatea absoiut[. in aceastd situatie ne afld.m cAnd iecunoa$terea nu este fEcut5. prin-:a ciin formeie ?n care se poate efecfua, cAnd recunoaqterea este privitoare la un copii din cdsatorie.,=o s-a recunoscllt un copil morl, dar care nu a 15.sat descendenfi firegti, c6.nd recunoaqterea nu a-:.t ilcutl de c5.tre tat5., personai sau prin mandatar speciai cu procuri autenticd..:. ,Tnulareo recunodsterii de oaternitate 'a-: privinla problemei dacd recunoaqterea de paternitate poate fi anulata pentru vicii de-::lsimlEmAnt existd controverse in literatur5. juridic5", ?ntr-o opinie sustinAndu-se cd, recunoasreiea-: :aternitate nu poate fr anulatd pentru viciu de consim!f,mAnt, ea putAnd fi nulrai contestard caci-'.^ iorespunde adevdruiui. in altd opinie, recunoaqterea de paternitate poate fi anulatd pentru dci sriu'.:ientd, iar in ceea ce privegte eroarea se face urmdtoarea distinclie: d"acd. eroarea se procuce:'j:ra identitdlii persoanei recunoscute, actiunea in nulitate relativd va fi primita; d.acd eroarea::---' e5te inslqi filiafia, actiunea in nuiitate relativE se confundi cu actiunea in contesrarea-=::noa$terii flcute. Pentru motiveie arS.tate in privinta actiLrnii in anularea recunoa$terii de:-:-ei-nitate. pentru vicii de consimldmint, cledem cd. trebuie fdcutS. aceeaqi deosebire gi in problema.:::noagterii de patemitate, qi anume: -

A) cind recunoaqterea corespunde adeviruiui, nu existd" interes pentru introducerea--: '-rnii in anulare, deoarece aruma ca in cursul proceselor sd se facd" o nou5 recunoagtere;

B) cind recunoaqterea nu corespunde adevlrului, nu ar trebui refuzatd actiunea in':-:'are, deoaLece, pe de o pafie, regimui juridic al actiunii in contestare qi cel al ac{iunii in anulare- *--: iiiferite gi, pe de alta parte, legea nu interzice actiunea in anuiarea recunoagterii de fiiiatie.

De aceea, in cursui procesului pomit prin acliunea in anulare se va pune in disculie 5i::-:iema conformit[lii recunoagterii cu reaiitatea. Dar aceasta inseamnd admiterea actiunii i1-::,are, decr posibilitatea introducerii ei.-:-.'?r.sit, posibilitatea acliunii in anulare decurge din natura juridica a recunoagterii, care nu este--:::ai o m5.rturisire, ci qi un act juridic, supus dreptului comun? in mSsura in care nu se prevede in:.: altfel. Dovada viciilor de consimi[mAnt se face potrivit dreptuiui comun.- -:i cum am ardtat, pentru efectLiarea recunoagterii de paternitate nu se cere capacitatea de=--:::itiu necesard slvdrqirii actelor juridice, ci numai discerndmAntul necesar pentru a face o:-,::urisire. Astfel, este posibild actiunea in anularea recunoagterii de paternitate in cazul in care:--::'ri acesteia nu a ar,.ut o voint5 conqtientd. cAnd a frcut-o.:- Efectele nulitdtii Ei anuldrii recunoagterii de paternitate

--nbele feluri de nulit[li produc aceleagi efecte, care au loc nu numai pentru viitor. ci si pentru::-'jt fex tunc) pAna la data cdnd recunoagterea s-a prod.us.

nrin hntir4reintr-un caz deefect juridic.

pAnd la proba '

DREPTUL FAMILIEI $l STAREA CIULA - Maria Harbidi ra5i2008Capitolul IV

STATUTUL LEGAL AL COPILUTUIIV.l Statutul legal aI copilului din cdsdtorie

Cadrul legal al probiemei statutului legal al copilului il constituie Sectiunea a IiI-aIII (Filialia), intitulatd sugestiv, ,,Situatia legalh a copiiului", art.62-65.Prevederil e art.62 C.fam. dispun: ,,Copilul din cdsS.torie ia numele de familie comun al o1i.niiior'_

Alin.2 al art.62 C.fam. reglernenteazS. situalia in care p5.rinfii copilului nu au nume :e iar:.:..:comun si nu se pot invoi sd dea copilului numele unuia din ei sau numeie lor reunire- '.rieiau.toritatea tutelar5. va decide ascultdnd pe pdrinfi.

. Copilul recunoscllt va dobAndi statutul legai ai copilului rezultat din c5sdtorie.In acest sens, sunt relevante disp.art.63 C.fam. care prevdd:

,,Copilul din afara cdsdtoriei a c6rei hiiatie a fost stabiiit prin recunoastere saujudecdtoreascS. are, fald de pdrinli qi rudele acestora, aceeagi situa{ie ca gi situalia leeaid a '.:auicopii din cdsdtorie"

Codul familiei prevede numele de familie al copilului a clrei filialie a fost stabiiiri ar:nrecunoa$tere forfatd. sau prin recunoagtere voluntar5., in art.64 care dispune cd acesta va dobancinurnele de famiiie al aceluia dintre pdrintiinstanla judecS.toreascd va putea admiterecunoscut ulterior.

in cazul in care copilul a fost recunoscut de ambii pArinli sunt incidente prevedeiie .r-5jC-fam. care, in alin.2, stabilesc numele de familie a acestuia, iar in ceea ce privegte incredin:ar-*e Lrriunuia din pbrinfi spre creqtere gi educare cdt gi asupra obligaliei de intrefinere a pdrinriior- s:,nrlaplicabiie reglernent5,rile exprese din dispoziliiie art.65 C.fam- gi in conformitate.,, *..r^-+.4!aplicabiie in materia divorlului.

'Statutul legal al copiluiui din cdsdtorie implicS. deci, unele efecte ale filiatiei, erec:;llrnumele. cetdtenia. domiciliul, obligalia pdrinlilor de a ingriji de sdn6.tatea, dezvoltarea fizica sr'morald, educalia gi pregatirea profesionald, obligalia reciprocd de urmagi etc. Acesrea se :r-lreglementate at6.t in Codul familiei cAt gi in alte acte normative (Decretul nr.3ii195+. resw.2111991 privitor la cetdfenie, C. civ.. etc.)

In C. fam. gi anume in sec{iunea intitulatb. "situatia legald anumai modul de dobAndire a numelui de familie.

copiiului" este resierner

Atribut al personalitali, numele are drept scop s5. identifice qi sd individualizeze o persc":1nAceastd. identificare se face atAt in interesul personal, cdt qi in interes general.a) Numele - se compune din doua pa{i, gi anume: nume de farnilie, prin care se determind iesipersoanei respective cu o anumit[ familie gi prenumele, care servegte spre a identifica o persofald de ceilalli membri ai aceieiagi familii sau fald de membrii altor familii cu acelagi num3famiiie. Prevederile art.62 C.fam. dispun: "Copilui din c5.sdtorie ia numeie de familie comunpdrintilor.)'

Cu privire la numele de famiiie al copiiului din cS.sdtorie distingem ulmdtoarele situalii:A- Pirinfii au nume comun. Pohivit Nt-27 C.fam., parintii au nume de familie comun fiecAnd unul dintre ei a luat prin cisdtorie numele celuilalt, fie atunci c6nd sotii au dobdnditc6'sd.torie un nume format prin reunirea numelor celor doi soti. in oricare din aceastd situatie- condin cdsdtorie ia, la naqtere, numele comun al pdrinliior sdi (art.62, alin.tr C.fam.).B. Pirinfii nu au nume comun de familie. in aceastd situafie, copilul dobdndeqte numelefamilie al r,rnuia dintre parinli sau numele lor reunite. dupd cum se invoiesc p[rinlii. Numele s:aiin acest fel se declard odatd. cu naqterea copilului, la serviciul de stare civil[. Dacd pdrinli: eu

o?

Ca:-

fala*de care filialia a fost mai intai stabilira ;i ira!ca abei copil sd poarte numeie pdrintelui c3r3 l-:

lJKbi'I uL f'AlvllLlEl )l 5'I'ARHA UTVILA - Maria Harbddd ra5i2008irvoiesc cu privire la nurnele copilului, atunci decicie auroritatea tutelard de la domiciliul copiluiui,iupi ce ascultl pe parinli, a$a cum cere interesui copiiuiui- Autoritatea tuteiara poate decide ca acel:coil sd ia numele unuia dintre parinfi sau numeie lor reunite. "S-a decis ca un copil clin ci.s6torie;are poartd numele de faililie al tatdlui sau, nu poate cere rectificarea aceiui nulne pe motivui cdpirinlii lui traiau desplrlili in lapt la data nagterii sale, iar mama iui avea reiatii intime cu un alt-^-i-^+:t-ClL Ud,L

C. !\iumele de familie al copilultti gdsit, nascut din parinli necunoscufi, se stabilegte prin decizie. decitre primdria localit[fii in raza cdreia a fost gisit copilul (art.2, alin.3, decretui 975 dtn 29rctombrie 1968)t. lt[umele de familie ul copilului se poote schimba ca o consecintd a schimbdrii numelui cle'amilie al pdrin{ilor pe cale administrativd (art.3, 6, 7 Decretul nr.975 din 29 octombrie 1968:nvrnd numeie).'lei'erea pentru schimbarea numelui de famiiie a minorului, se face, dupd caz, de cdtre pdrinli saur,":tore. In cazul in care parinlii nu se inteleg cu privire la schimbarea numelui copilului, decide:.:toritateatute1ara.Intoatecazurile,dacaminoru1aimpiinitvArstade14ani,cerereadesc}rimbare: numeiui se semneaza gi de cdtre el. Pentru persoana pr-rsa sub interdiclie, cererea in vederea.chimbdrii numelui se face de cd"tre tutore cu incuviintarea autoritdlii tutelare. Schimbarea numelui:e familie ai minoruiui se poate cere odatd. cu schimbarea numeiui de familie al pirinlilor sau pentrunotive temeinice, separat. tSchimbarea numelui de familie se inscrie, prin menfiune, pe marginea acfului de nagtere gi, dupi:rz, cel de cS.sirtorie (art.14, alin.l Decretui w.915 din 29 octombrie 1968 gi Legea nr.119i19953:-r.44).

Starea civiia a pdrinlilor se poate schimba prin desfacerea ori desfiintarea cdsf,toriei. Desfacerea:isS.toriei nu are nici un efect asupra numelui de familie ai copilului, care continua a purta numele:iut mai inainte. De asemenea, copilul rd.mAne cu acelagi nume in cazul desfiintdrii cd.sf,toriei -:scarece art.23, aiin.2 C.fam. prevede cd deciararea nulitilii nu are nici o unLare in privinla:loiilor.^

in alte cazuri, schimbarea stdrii civile a pdrintilor poate produce, in condiliiie legii, efecte cu:ivire la numele copilului, cum se intAmpla daca copilul igi stabilegte fiiiafia fa![ de un pirinte sau:e ambii pdrinfi, ori cdnd se contestd recunoagterea prin care pdrintele copiiuiui si-a stabilit filiatia-:16 de propriui sd.u pirinte. Modifi.carea numelui de familie al p[rinlilor poate produce, in conditiiie-:sii. efecte asupra numelui de famiiie al copilului.

Este vorba de inodificarea numeiui de famiiie ai copiluiui, care se deosebeqte de schimbarea:':melui pe cale adrninistrativ[. Dacd se admite actiunea in tdg[duirea patemitAfi, copilul pierde::.iitatea de copii din cdsdtorie qi, deci, numele acestuia se poate modifica. In cazul in care copilui.-.i stabiie$te filialia pe calea recunoagterii voluntare, fafb. de o femeie c5.s5.torit[, ori cAnd se:cntesta o asemenea recunoa$tere, numele de familie al copilului se va rnodifica, in condiliile legii,re urrnare a schirnbarii stdrii civile.tt Cetdlenia-r-': Dobd.ndirea acesteia. Potrivit dispoziliilor Legii nr.21 din 1991, cetS,tenia romAn6 se dobAndegte:rn nagtere, repatriere, adop{ie, acordarea la cerere.-\.1) Cetitenia romini se stabilegte prin nagtere. in urmdtoarele conditii::nbii parinli sunt cet5.feni romAni. Copiiul este cetd{ean rom6.n fie c[ s-a n[scut pe teritoriui statului:lnAn, fie ca s-a nd.scut in str[inltate (art.5).-\umai unul din parinli este cetdtean roman. Copilui dobAndegte cetdlenie rom8ni fie c[ s-a niscr-rt:a teritoriul statului romdn, fie cd s-a nd.scut in strlindtate (art.5).:arinlii copiluiui sunt necunosculi. Copiiul gisit pe teritoriul statului romAn, care are parinli:3cunoscuti. este cetdtean romdn- dcoarece se Drezumi c[ s-a ndscut din n[rinti romAni (art',5 alin.

DREPTUL FAMILIEI $l STAREA ctvtlA - Maria Harbidi raqi2008uitim), Copiiul gasit'pe teritoriu strdin, dacd are pdrinti n".unor.rti, nu are cetdlenie romdna.Rezultd cd, potrivit legii noastre, cetElenia rornAna se dobdndegte dupd principiul ins sanguinus.A.2) Cetntenia romf,na se poate redobindi prin repatrierea (irt.b, atin.t;, copilul minor alrepatriatului primind cetdlenia romAnd de la data redobAndirii acesteia Oe catre pdrintele sdurepatriat, in afard de cazui cdnd dorniciiiaza cu celd.lait pdrinte ?n strdind.tate (art.gj. in vecl.rearealizfrii unitalii farniliei ceiui ce se repatriazS., sofui sdu cetd.tean strf,in sau f[rd ceiatenie poatedobdndi cetf,lenia rornAnd dacd, odat5. cu cererea de repatriere a sofului sd.u, a deciarat c[ renuntd lacetitenia striina gi cd voieqte sa dobindeascf, cetalenia romAnd.. (art.g);A.3) Cetnfenia romini se dobffndegte prin adoptfe, dac5. cel pulin unul dintie sotii care adoptieste cetS-tean romdn; c6nd adoplia se face de cltre o singura persoand'care este cetdlean'ioman gi, irioate cazurile, adoptatul cetdtean strdin sau frrd cetdlenie nu a implinit vdrsta de 18 ani (art.6):A-4) Cetnfenia romina se poate dobindi prin acordare la cerere, in condiliiie art.9, tO si tt OirLegea nr-21 din 1991. Copilul care nu aimplinit 18 ani, ndscut din parinli cetd.feni strdini sar: fEricetdfenie, dobdndegte cetd.tenia noastrS. dacd domiciliaza pe teritoriul statului romAn cu cel putirunui din pdrinli iar acesta dobdndeqte cet[lenie romand (art.l6).

B) Pierderea cetifeniei romAnePentru situatiile in care pirinlii firegti pierd cetd.fenia romdnd, deosebim:

8.1) Cetntenia romAna se pierde prin ret6ggere (art.25 gi 26). Retragerea cet[feniei romAne nrproduce nici un efect asupra.cetdteniei sopului sau a copiilor minori ai persoanei cireia i s-aretracedtenia (art.26). Solulia este aceeaqi, in privinla cetf,teniei copiilor minori, dacd. ambilor pdrinti lse retrage cetS.fenia;9.2)'lCetifenia rominl se pierde prin aprobarea renuntlrii la aceasta (art.24). pierderecetd'teniei romAne pe aceastd cale nu produce nici un efect asupra cetdteniei solului sau copiilcminori (art.Z8).

In cazul i:r care copilul minor are numai unul dintre pdrinli in viata sau cunoscut, iar acestpierde cetltenia lomdnd prin aprobarea renun!5.rii, copilui minor pierde cet6.felia rom6.n6 pe aceiardatd' cu p5'rintele sau dac6. se aflf, cu el in str5.in5.tate ori pdrdsegte tara impreuna cu el, sau pe datplecdrii sale cAnd aceasta s-a produs dupd ce pdrintele iui a pierdut cetdlelia rom6'd (art.ZS).Copilui gSsit pe teritoriui statului rom6n pierde cetdlenia romAnd dacb., mai inainte de a imolirvarsta de 18 ani, $i-a stabilit filialia fa![ de ambii phrinfi, iar acegtia sunt de cetd.lenie strdina sadaci, potrivit legii nalionale a pdrinfilor, copilul este considerat cf, are aceeagi cetdfenie cu ei sau crpulin cu unul dhtre parinli (art.30).in aceleaqi condifii, copilul gdsit pe teritoriul statului rom6.n pierde cetdlenia rorndnd, dac[ qi.stabilit filialia fa!6 de un pdrinte, cetdtean str5.in, iar celilalt pdrinte a rf,mas necunoscut (art.30).

Copilul glsit pierde cetS.tenia romdnS, in condiliile ard.tate, pe data stabilirii fiiia{iei.Copiiul minor, cetllean romAn, adoptat de un cetdtean strdin pieiOe cetdlenia romdn5 clacd cei caradopt[ soiicit[ aceasta in mod expres ori daci adoptatui este ionsid.erat, potrivit legii str[ine, cddobAndit cet5.fenia strdind (art.2 8, alin. 1 .).In cazul nulit[fii sau anulS.rii adopliei, copilul care nu aimplinit vArsta de 1B ani este considerat