38896060 Dreptul Familiei Adrian Pricopi

download 38896060 Dreptul Familiei Adrian Pricopi

of 159

Transcript of 38896060 Dreptul Familiei Adrian Pricopi

ADRIAN PRICOPI DREPTUL FAMILIEI Editia a III-a Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romaniei Pricopi, Adrian Dreptul familiei / Adrian Pricopi, editia a III-a, Bucuresti: Editura Fundatiei Romania De Maine, 2007 FACULTATEA DE DREPT SI ADMINISTRATIE PUBLICA ADRIAN PRICOPI DREPTUL FAMILIEI Editia a III-a EDITURA FUNDATIEI ROMaNIA DE MAINE Bucuresti, 2007 5 CUPRINS Prefata......................................................................... .. 9 Partea Intai CASATORIA Capitolul I FAMILIA SI CASATORIA Sectiunea I. Familia din punct de vedere juridic......................... 11 Sectiunea a II-a. Conceptul de CASATORIE.................................. 12 Capitolul II INCHEIEREA CASATORIEI Sectiunea I. CONDITIILE de fond ale CASATORIEI............................. 14 Sectiunea a II-a. Impedimente la CASATORIE ............................... 16 Sectiunea a III-a. CONDITIILE de forma ale CASATORIEI..................... 19 Sectiunea a IV-a. Nulitatea CASATORIEI............................. ....... 22 Capitolul III EFECTELE CASATORIEI Sectiunea I. Relatiile personale dintre soti................................ 31 Sectiunea a II-a. Reglementarea juridica a raporturilor patrimoniale........ 34 Sectiunea a III-a. Bunurile comune ale sotilor................... ........ 36 Sectiunea a IV-a. Clasificarea bunurilor comune si administrarea lor........ 39 Sectiunea a V-a. Bunurile proprii ale sotilor.............................. 49 Sectiunea a VI-a. Natura juridica a comunitatii de bunuri .............. 56 6 Capitolul IV INCETAREA EXISTENTEI CASATORIEI Sectiunea I. Incetarea CASATORIEI........................................... 64 Sectiunea a II-a. Desfacerea CASATORIEI prin divort....................... 66 Sectiunea a III-a. Procedura divortului.................................... 68 Sectiunea a IV-a. Efectele divortului...................................... 74 Partea a doua RUDENIA Capitolul I RUDENIA SI FELURILE EI Sectiunea I. Notiunea de rudenie ...................................... 84 Sectiunea a II-a. Felurile rudeniei.......................................... 85 Capitolul II FILIAtIA Sectiunea I. Filiatia fata de mama.......................................... 89 Sectiunea a II-a. Filiatia fata de tatal din CASATORIE...................... 95 Sectiunea a III-a. Filiatia fata de tatal din afara CASATORIEI.............. 105 Capitolul III

ADOPtIA Sectiunea I. Consideratii generale......................................... 114 Sectiunea a II-a. Cerintele Incheierii adoptiei............................ 116 Sectiunea a III-a. Efectele adoptiei......................................... 13 5 Sectiunea a IV-a. Drepturile si Indatoririle parintesti.................... 138 Sectiunea a V-a. Numele de familie al adoptatului...................... 142 Sectiunea a VI-a. Domiciliul si locuinta adoptatului.................... 144 Sectiunea a VII-a. Cetatenia adoptatului.................................. 145 Sectiunea a VIII-a. Incetarea adoptiei ..................................... 147 Capitolul IV SITUATIA LEGALA A COPILULUI Sectiunea I. Drepturile copilului - cadrul legal.......................... 156 Sectiunea a II-a. Drepturile si Indatoririle parintesti..................... 156 7 Sectiunea a III-a. Situatia juridica a copilului din CASATORIE.......... 161 Sectiunea a IV-a. Situatia juridica a copilului din afara CASATORIEI..... 164 Capitolul V OBLIGATIA LEGALA DE INTRETINERE Sectiunea I. Consideratii generale.......................................... 167 Sectiunea a II-a. CONDITIILE In care exista obligatia de Intretinere.... 172 Sectiunea a III-a. Obligatia de Intretinere Intre soti...................... 175 Sectiunea a IV-a. Obligatia de Intretinere Intre fostii soti............... 178 Sectiunea a V-a. Obligatia de Intretinere dintre parinti si copii............... . 182 Sectiunea a VI-a. Alte obligatii de Intretinere............................ 189 Sectiunea a VII-a. Executarea Intretinerii................................. 192 Partea a treia OCROTIREA MINORILOR SI A COPIILOR AFLATI IN DIFICULTATE Capitolul I OCROTIREA MINORULUI Sectiunea I. Institutii si servicii de ocrotire a copilului................ 195 Sectiunea a II-a. Ocrotirea parinteasca.................................... 199 Sectiunea a III-a. Ocrotirea copilului minor de catre un singur parinte...... 20 4 Sectiunea a IV-a. Cazurile In care ocrotirea parinteasca nu revine, In mod egal sau numai In parte, parintilor .............................. 206 Sectiunea a V-a. Exercitarea drepturilor si Indatoririlor parintesti In cazul divortului............................................................ 207 Capitolul II. SOLUTIONAREA NEINTELEGERILOR PRIVITOARE LA EXERCITIUL DREPTURILOR SI INDATORIRILOR PARINTESTI Sectiunea I. Consideratii generale.......................................... 209 Sectiunea a II-a. Autoritatile statului si ocrotirea parinteasca.......... 210 Sectiunea a III-a. Raspunderea pentru neIndeplinirea Indatoririlor parintesti....................................................... 214 8 Capitolul III TUTELA SI CURATELA MINORULUI Sectiunea I. Consideratii generale.......................................... 217 Sectiunea a II-a. Reglementari interne privind protectia copilului aflat In dificultate............................................................ 225 Sectiunea a III-a. Ocrotirea copilului abandonat........................ 233 Sectiunea a IV-a. Protectia copiilor refugiati In caz de conflict armat....... 2

34 Sectiunea a V-a. Masurile educative aplicate minorului................. 236 Bibliografie selectiva......................................................... 240 9 PREFATA Cursul este adresat studentilor Facultatii de Drept si Administratie Publica din cadrul Universitatii Spiru Haret, forma de Invatamant zi, frecventa redusa si Invatamant la distanta. In general, Dreptul familiei este tratat strict juridic, Insa acest aspect nu poate fi Inteles decat In raport cu caracteristicile si locul pe care-l ocupa In societate familia, explicand In acest fel si scopul legiuitorului si spiritul legislatiei romane In materie. Este motivul ce ne-a determinat sa extrapolam domeniul juridic si sa facem o serie de referinte de ordin istoric, sociologic si etnologic asupra familiei, privind trecutul, prezentul si, Intr-o oarecare masura, si viitorul ei structural si functional. Autorul 10 11 Partea Intai CASATORIA Capit olul I FAMILIA SI CASATORIA Sectiunea I FAMILIA DIN PUNCT DE VEDERE JURIDIC Familia este o forma de relatii sociale dintre oameni legati Intre ei prin CASATORIE sau rudenie. Din familie fac parte sotii, parintii si copiii, precum si, uneori, alte persoane Intre care exista relatii de rudenie. De asemenea, sotii singuri, fara copii, formeaza o familie. Notiunea de familie comporta discutii, putand fi privita atat din punct de vedere sociologic, cat si juridic. In sens sociologic, familia, ca forma specifica de comunitate umana, desemneaza grupul de persoane unite prin CASATORIE, filiatie sau rudenie, care se caracterizeaza prin comunitate de viata, interese sau Intrajutorare, relatiile de familie avand un caracter de complexitate pe care nu-l gasim la alte categorii de relatii sociale. In mod obisnuit, familia da nastere urmatoarelor raporturi: a) de CASATORIE, ce constituie baza familiei; b) cele dintre soti, ce constituie efectele CASATORIEI; c) cele dintre parinti si copii, ce sunt rezultatul raporturilor dintre soti; d) cele dintre alte persoane, ce mai fac parte din familie. In ce priveste dimensiunile familiei, acestea au variat In timp, evolutia fiind de restrangere a numarului membrilor ei. Trecerea spre familia conjugala sau restransa din epoca moderna, - asa-numita "familie biologica", "nucleara" sau "primara", alcatuita numai din parinti si copii minori - a cunoscut o forma intermediara, In care copiii parasesc casa parinteasca dupa CASATORIE, ramanand aici doar unul care mosteneste si caminul si prezentand fata de sistemul anterior avantajul proprietatii private si fata de cel ulterior stabilitatea si mentinerea traditiilor. In sens juridic, familia desemneaza grupul de persoane Intre care exista drepturi si obligatii care izvorasc din CASATORIE, rudenie (inclusiv Infierea), precum si din alte raporturi asimilate relatiilor de familie, familia fiind o realitate juridica prin reglementarea ei de catre lege. 12 Notiunile sociologica si juridica de familie In mod obisnuit coincid si se suprapun. Sunt Insa situatii In care aceasta corespondenta nu exista. Asa, de pilda, In cazul desfacerii CASATORIEI prin divort relatiile de fapt, In sens sociologic, Inceteaza Intre soti, deoarece nu mai exista Intre ei comunitate

de viata si interese, dar unele drepturi si obligatii, deci relatii de familie I n sens juridic, continua sa existe (de exemplu, cele privind Intretinerea, dreptul la nume, bunurile comune daca acestea nu au fost Impartite la desfacerea CASATORIEI). Tot astfel, cand copilul este Incredintat unei instituti i de ocrotire Inceteaza relatiile de fapt Intre acesta si parintii lui, nu Insa si relatiile juridice, care se exprima In obligatia de a plati contributia la Intretinerea copilului. Sectiunea a II-a CONCEPTUL DE CASATORIE Termenul de CASATORIE este utilizat In acceptiunea Codului familiei In doua Intelesuri: In sens de act juridic, prin care viitorii soti consimt sa se casatoreasca In CONDITIILE si formele prevazute de lege (art. 3-18, privind Incheierea CASATORIEI), si In Intelesul de situatie juridica, adica de statut legal al sotilor (art. 26-36, referitor la raporturilor personale si patrimoniale dintre soti). Cuvantul "CASATORIE" mai este Insa folosit si In alte doua Intelesuri: In sens de institutie juridica a Dreptului familiei, adica de totalitate a normelor juridice ce reglementeaza atat actul juridic al CASATORIEI, cat si starea legala de CASATORIE, si In Intelesul de ceremonie ce are loc cu ocazia Incheierii CASATORIEI. In sistemul Dreptului nostru pozitiv, actul CASATORIEI este un act juridic bilateral, prin care viitorii soti consimt In mod liber si pe deplin egali sa se supuna statutului legal al CASATORIEI. Ca atare, actul CASATORIEI este numai izvorul juridic al starii de CASATORIE, necesar pentru dobandirea situatiei legale de persoana casatorita. Privit In general, actul CASATORIEI se aseamana cu contractul prin aceea ca este tot un act juridic bilateral, precum si prin aceea ca Incheierea CASATORIEI este libera In Intelesul contractual, ca orice persoana are libertatea neIngradita de a se casatori sau de a nu se casatori, iar la Incheiere, viitorii soti sunt egali In sensul contractual de Drept civil general, ca viitorii soti consimt la CASATORIE In conditii de egalitate juridica si nu de subordonare a unuia fata de celalalt, ca la actele juridice administrative. Actul juridic al CASATORIEI se deosebeste 13 Insa de contract prin scopul sau limitat la exprimarea consimtamantului viitorilor soti de a li se aplica statutul legal al CASATORIEI, el nu poate fi afectat de modalitati, de conditie sau termen si nu poate fi rezolvit. Argumentele opteaza pentru teza potrivit careia CASATORIA este un act juridic si nu un contract, avand mai multe caracteristici: a) CASATORIA este o uniune dintre un barbat si o femeie, uniune ce se Intemeiaza prin consimtamantul celor ce se casatoresc si, odata Incheiata, este reglementata de normele legale devenite aplicabile prin asemenea consimtamant; b) CASATORIA este liber consimtita, exprimarea consimtamantului liber al celor ce se casatoresc fiind garantata prin dispozitiile legale existente (Constitutie, Codul familiei etc.); c) CASATORIA este monogama, caracter ce decurge In mod firesc din fundamentul CASATORIEI, si anume, afectiunea reciproca a sotilor, garantata de dispozitiile legale; d) CASATORIA se Incheie In formele prevazute de lege si are deci un caracter solemn, caracter ce se exprima, printre altele, prin aceea ca se Incheie numai Intr-un anumit loc, In fata unei autoritati de stat, Intr-o zi Inainte fixata si In prezenta efectiva si concomitenta a ambilor viitori soti, cu posibilitatea pentru public de a asista; e) CASATORIA are caracter civil, Incheierea si Inregistrarea CASATORIEI fiind de competenta exclusiva a autoritatii de stat. Sotii au

posibilitatea sa procedeze si la celebrarea religioasa a CASATORIEI, dar aceasta numai dupa Incheierea CASATORIEI In fata autoritatii de stat. Aceasta celebrare religioasa nu produce nici un efect juridic; tot astfel, uniunea Incheiata numai religios nu are valoare juridica; f) CASATORIA se Incheie pe viata. In principiu, legatura CASATORIEI fiind menita sa existe Intre soti pe tot timpul vietii lor, ea se desface, Insa, pentru motive temeinice, prin divort; g) CASATORIA se Intemeiaza pe deplina egalitate In drepturi dintre barbat si femeie, egalitate ce se refera atat la CONDITIILE In care se Incheie CASATORIA, cat si la relatiile dintre soti sau dintre acestia si copiii lor; egalitatea dintre barbat si femeie se manifesta ca principiu In toate domeniile vietii sociale; h) CASATORIA se Incheie In scopul Intemeierii unei familii, ea fiind ocrotita de lege tocmai pentru ca alcatuieste baza familiei; Intemeierea relatiilor de familie constituie continutul CASATORIEI, cauza necesara si determinanta a acesteia (I. Filipescu). 14 Capitolul II INCHEIEREA CASATORIEI Sectiunea I CONDITIILE DE FOND ALE CASATORIEI 1 - Consideratii generale CONDITIILE cerute de lege pentru Incheierea unei casatorii sunt urmatoarele: a) conditii de fond si impedimente; Intr-un sens restrans, sunt denumite conditii de fond acele cerinte legale care, pentru a se putea Incheia CASATORIA, trebuie sa existe, ca, de pilda, Implinirea varstei matrimoniale, iar impedimente, cele care trebuie sa nu existe, cum ar fi legatura de rudenie In gradul interzis de lege Intre viitorii soti; b) conditii de fond pozitive si negative; In sens larg, atat CONDITIILE de fond, cat si impedimentele sunt deopotriva denumite conditii de fond la CASATORIE, numai ca, pe cand primele sunt formulate pozitiv, celelalte sunt formulate negativ; c) impedimente; tot In Inteles larg, atat impedimentele, cat si CONDITIILE de fond pot fi denumite deopotriva impedimente la CASATORIE, deoarece nu mai impedimentele, ci si CONDITIILE de fond este posibi l sa fie formulate negativ. 2 - CONDITIILE de fond la Incheierea CASATORIEI a. Diferenta de sex Dupa modul de reglementare a relatiilor de familie (art. 1, 4, 5, 25, 47-52, 53-60, C. fam.) rezulta ca o CASATORIE se poate Incheia numai Intre persoane de sex diferit. Determinarea sexului fiecaruia dintre cei doi viitori soti se stabileste cu ajutorul certificatului de nastere, prezentat In fata autoritatii. b. Varsta legala pentru CASATORIE (varsta matrimoniala) Conform legii, varsta minima pentru CASATORIE este de 18 ani Impliniti pentru barbat si de 16 ani Impliniti pentru femeie (art. 4, C. fam.); sunt Insa si situatii In care femeia care nu a Implinit 16 ani poate obtine dispensa In vederea CASATORIEI. 15 Aceasta dispensa se acorda de catre Prefectura municipiului Bucuresti sau a judetului, In cuprinsul caruia persoana Isi are domiciliul, daca sunt Indeplinite Insa urmatoarele conditii: - femeia a Implinit 15 ani; - sunt motive temeinice care justifica dispensa (boala, graviditatea); - exista un aviz prealabil dat de un medic avand calitate oficiala. Legiuitorul roman nu stabileste o varsta maxima pana la care se poate Incheia CASATORIA sau o diferenta de varsta maxima.

c. Consimtamantul la CASATORIE Conform legii, CASATORIA se Incheie prin consimtamantul liber al viitorilor soti (art. 1, alin. 3, art. 16 si 17, C. fam., si art. 48 pct. 1 din Constitutia Romaniei). Consimtamantul la CASATORIE este liber prin aceea ca nu exista limitari de categorie sociala, rasiale, religioase ori juridice cu privire la libera alegere Intre viitorii soti; In sens juridic, consimtamantul liber la CASATORIE Inseamna lipsa viciilor de consimtamant. In vederea asigurarii liberei manifestari a consimtamantului viitorilor soti, legea dispune ca aceasta se da In forme bine determinate, ceea ce imprima un caracter solemn CASATORIEI. Faptul ca Incheierea CASATORIEI se face In prezenta delegatului de stare civila, consimtamintele viitorilor soti exprimandu-se In fata acestuia, face ca sa se Intalneasca rar cazurile de lipsa de consimtamant la CASATORIE. In ce priveste viciile de consimtamant la CASATORIE, acestea sunt: eroarea, dolul si violenta; In materia CASATORIEI nu-si poate gasi aplicare leziunea. Eroarea constituie viciu de consimtamant numai daca poarta asupra identitatii fizice a celuilalt sot (art. 21, C. fam.). Dolul (viclenia) viciaza consimtamantul viitorului sot prin eroarea provocata ca urmare a mijloacelor de Inselare folosite Impotriva sa. Violenta viciaza consimtamantul viitorului sot prin teama ce i-a fost provocata, ca urmare a constrangerii fizice sau morale, exercitate Impotriva unuia din soti. Consimtamantul la CASATORIE trebuie sa existe In momentul Incheierii CASATORIEI acestuia, adica el sa fie actual. 16 d) Comunicarea reciproca a starii sanatatii Viitorii soti sunt obligati sa declare ca si-au comunicat reciproc starea sanatatii lor (art. 10, C. fam.). De obicei, aceasta comunicare se realizeaza prin certificate medicale ale viitorilor soti si care se anexeaza la declaratia de CASATORIE prezentata autoritatii. Sectiunea a II-a IMPEDIMENTE LA CASATORIE CASATORIA se poate Incheia numai daca nu exista impedimente, adica Imprejurari de fapt sau de drept a caror existenta Impiedica Inchei erea acesteia. 1 - Clasificarea impedimentelor la CASATORIE Impedimentele la CASATORIE pot fi clasificate dupa doua fundamente ale diviziunii: a) sanctiunea Incalcarii impedimentului; b) persoanele Intre care exista impedimentul. Conform primului punct de vedere, impedimentele pot fi dirimante si prohibitive. Dupa cel de-al doilea punct de vedere, impedimentele pot fi absolute si relative. A - Impedimentele dirimante sunt acelea a caror Incalcare atrage nulitatea CASATORIEI Incheiate. Urmatoarele impedimente sunt dirimante: a) existenta unei casatorii nedesfacute a unuia dintre viitorii soti; b) rudenia In gradul prevazut de lege; c) adoptia; d) alienatia si debilitatea mentala. B - Impedimente prohibitive sunt acelea a caror Incalcare nu atrage nulitatea CASATORIEI. Acestea sunt urmatoarele: a) adoptia, In celelalte cazuri decat cand este impediment dirimant (art. 7, lit. b si c); b) tutela. C - Impedimentele absolute sunt cele care interzic Incheierea

CASATORIEI unei anumite persoane cu orice alta persoana, si anume: a) existenta unei casatorii nedesfacute a unuia dintre viitorii soti; b) alienatia si debilitatea mentala. 17 D - Impedimente relative sunt acelea care interzic Incheierea CASATORIEI unei anumite persoane cu o anumita alta persoana, ele fiind: - rudenia; - adoptia; - tutela. 2 - Existenta unei casatorii nedesfacute a unuia dintre viitorii soti Conform cu art. 5, C. fam, nu se poate casatori persoana care este casatorita. Este, de fapt, o aplicare a principiului monogamiei ce se afla la baza CASATORIEI. Incalcarea monogamiei se numeste bigamie (poligamie sau poliginie) si este sanctionata atat civil (art. 5 si art. 19, C. fam.), cat si penal (art. 303, C. pen.) In situatia In care o persoana a Incheiat o noua CASATORIE, Insa cea dintai este declarata nula chiar dupa data Incheierii celei de a doua casatorii, nu exista bigamie, daca Insa prima se desface prin divort ne aflam In fata unui caz de bigamie daca data desfacerii primei casatorii este dupa data Incheierii celei de a doua. O situatie speciala se iveste In cazul declararii judecatoresti a mortii unei persoane casatorite; daca sotul celui declarat mort prin hotarare judecatoreasca se recasatoreste, iar ulterior cel declarat mort reapare, anulandu-se hotararea declarativa de moarte, CASATORIA noua este valabila, prima CASATORIE considerandu-se desfacuta pe data Incheierii celei de a doua (art. 22, C. fam.); ca atare, sotul recasatorit nu poate fi acuzat de bigamie. Nu este bigam sotul care se casatoreste Intre data declararii mortii celuilalt sot si data ramanerii definitive a hotararii declarative de moarte. Daca aceasta CASATORIE a fost declarata nula pentru bigamie Inainte de ramanerea definitiva a hotararii declarative de moarte, dispare cauza de bigamie dupa aceasta hotarare; ne aflam In fata unui imped iment dirimant si absolut. 3 - Rudenia CASATORIA este oprita Intre rudele apropiate. Impedimentul are In vedere urmatoarele considerente: a) de ordin biologic, deoarece uniunile dintre rude apropiate nu duc la descendenti sanatosi; b) de ordin moral, deoarece legatura dintre rude apropiate ar avea o influenta nefavorabila asupra vietii de familie. 18 Nesocotirea impedimentului rezultand din rudenie poarta numele de incest. Conform art. 6, alin. l, C. fam., CASATORIA este interzisa In urmatoarele situatii: - Intre rudele In linie directa, indiferent de gradul de rudenie; astfel nu se pot casatori tata cu fiica, mama cu fiul, bunicul cu nepoata, bunica cu nepotul etc. - Intre rudele In linie colaterala pana la gradul patru inclusiv; ca atare nu se pot casatori fratele cu sora, unchiul cu nepoata, matusa cu nepotul, varul cu verisoara lui. Impedimentul la CASATORIE In CONDITIILE aratate opereaza indiferent daca rudenia provine din CASATORIE sau din afara CASATORIEI. In ce priveste rudenia din afara CASATORIEI, se ridica problema daca, pentru a fi impediment la CASATORIE, este necesar sa fie constatata In mod legal sau este suficient ca aceasta sa existe In fapt. Rudenia din afara CASATORIEI constituie impediment la CASATORIE fie ca a fost legal constatata, fie ca nu a fost. 4 - Adoptia Impedimente la CASATORIE sunt si relatiile rezultand din adoptie.

Conform art. 7, C. fam., este oprita CASATORIA In urmatoarele situatii: a) Intre adoptator sau ascendentii lui, pe de o parte, si adoptat ori descendentii acestuia, pe de alta parte; b) Intre copiii adoptatorului, pe de o parte, si adoptat, pe de alta parte; c) Intre adoptatii de catre aceeasi persoana. Atunci cand exista motive temeinice, CASATORIA Intre copiii adoptatorului, pe de o parte, si adoptat si copiii acestuia, pe de alta parte, precum si Intre adoptatii de catre aceeasi persoana poate fi Incuviintata In CONDITIILE Legii nr. 273/2004, de organele abilitate ale Municipiului Bucuresti sau ale judetului In care Isi are domiciliul cel care c ere aceasta Incuviintare. 5 - Tutela In perioada In care este instituita tutela este interzisa CASATORIA Intre tutore si persoana minora aflata sub tutela sa (art. 8, C. fam.). Impedimentul rezultand din tutela are la baza consideratii de ordin moral, deoarece tutorele are datoria de a ocroti pe minor, de a se Ingriji de cresterea lui, Inlocuind astfel atributiile parintesti; este vorba de un impediment prohibitiv si relativ. 19 Sectiunea a III-a CONDITIILE DE FORMa ALE CASATORIEI Incheierea CASATORIEI este supusa anumitor conditii de forma In urmatoarele finalitati: ca mijloc pentru a asigura Indeplinirea conditiilor de fond si lipsa impedimentelor la CASATORIE, ca forma a recunoasterii publice a CASATORIEI si pentru a asigura mijlocul de dovad a a CASATORIEI. 1 - Formalitati premergatoare CASATORIEI CONDITIILE de forma ale CASATORIEI se Impart In formalitati premergatoare CASATORIEI si formalitati privind Incheierea CASATORIEI. Reglementarea formalitatilor anterioare CASATORIEI are mai multe finalitati: asigurarea consimtamantului liber al celor ce vor sa se casatoreasca, acestia trebuind sa-si exprime vointa de a se casatori In fata autoritatii de stat competente; informarea delegatului starii civile asupra statutului civil al viitorilor soti, care, pe baza acestor informatii, va verifica daca sunt Indeplinite CONDITIILE de fond si lipsa impedimentelor la CASATORIE; aducerea la cunostinta tertilor a Incheierii CASATORIEI proiectate si de a pune In miscare, daca este cazul, opozitiile la CASATORIE. In acest scop, prima formalitate anterioara CASATORIEI este declaratia de CASATORIE, prin care viitorii soti Isi manifesta vointa In vederea Incheierii CASATORIEI. Declaratia se face personal de catre viitorii soti In scris, la serviciul de stare civila la care urmeaza a se Incheia CASATORIA. In situatia In care unul dintre soti nu este din aceeasi localitate, declaratia de CASATORIE se poate face la serviciul de stare civila din localitatea unde se afla si care o va transmite, din oficiu si fara Intarziere, serviciului de stare civila competent sa Incheie CASATORIA (art. 12, C. fam). Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civila, la art. 27, alin. 3, prevede expres: "Daca unul din viitorii soti nu se afla In localitatea unde urmeaza a se Incheia CASATORIA, el poate face declaratia de CASATORIE la autoritatea administratiei publice locale In a carei raza administrativ-teritoriala are domiciliul sau resedinta, care o transmite, In termen de 48 de ore, la autoritatea administratiei publice locale unde urmeaza a se Incheia CASATORIA". 20 Viitorii soti trebuie sa prezinte, o data cu declaratia de CASATORIE si actele de identitate, certificatele de nastere si dovezile prevazute de Codul familiei si Legea cu privire la actele de stare civila necesare Incheierii CASATORIEI. Aceste dovezi se refera la satisfacerea conditiilor

de fond si la lipsa inpedimentelor la CASATORIE (art. 4-10, C. fam, si art. 29, alin. 2, din Legea nr. 119/1996). Delegatul de stare civila este obligat sa verifice, Indata dupa primirea declaratiei, daca viitorii soti au varsta legala pentru CASATORIE, ca o conditie prealabila. Dupa primirea declaratiei de CASATORIE, delegatul de stare civila va citi viitorilor soti prevederile art. 4-10, C. fam., care stabilesc CONDITIILE de fond si impedimentele la CASATORIE si cele ale art. 27 din acelasi cod, privitor la numele pe care urmeaza a-l purta In timpul CASATORIEI. Dupa Indeplinirea acestor formalitati, declaratia de casato rie se Inregistreaza. 2 - Opozitia (opunerea) la CASATORIE Opozitia (opunerea) la CASATORIE este actul prin care o persoana aduce la cunostinta delegatului de stare civila existenta unei Imprejurari de fapt sau de drept ce nu permite Incheierea CASATORIEI. Opozitia la CASATORIE trebuie facuta, conform art. 14, C. fam., In forma scrisa, aratandu-se Imprejurarea de fapt sau de drept pentru care nu se poate Incheia CASATORIA si dovezile care stau la baza unei astfel de cereri. Aceasta opozitie la CASATORIE poate fi facuta de orice persoana, fara a fi tinuta sa arate existenta unui interes (art. 14, C. fam.). Ea poate fi facuta si de catre delegatul de stare civila, cand constata personal ca exista cauze ce duc la interzicerea CASATORIEI. Opozitia (opunerea) se poate face In rastimpul cuprins Intre data depunerii declaratiei de CASATORIE si momentul Incheierii CASATORIEI. Delegatul de stare civila are datoria sa verifice toate opozitiile facute, precum si informatiile pe care le detine si sa cerceteze daca sunt Indepl inite cerintele legii pentru a se putea Incheia CASATORIA (art. 15). 3 - Competenta In materie de Incheiere a CASATORIEI Conform art. 11, C. fam., CASATORIA se poate Incheia In localitatea In care fiecare dintre viitorii soti Isi au domiciliul sau resedinta, iar alegerea apartine viitorilor soti. In aceasta localitate, CASATORIA se poate Incheia Intr-un anumit loc, si anume, la sediul serviciului de stare civila respectiv (art. 16, alin. 1, C. fam.). In situatii exceptionale, CASATORIA se poate Incheia In alt loc decat sediul serviciului de stare civila (art. 16, alin. 2, C. fam.), cu respectarea tuturor celorlalte dispozitii legale privitoare la Incheierea 21 CASATORIEI. Asa, de pilda, este cazul In care unul dintre viitorii soti este infirm, grav bolnav sau aproape de moarte, ori cand viitoarea sotie are o sarcina avansata. In ceea ce priveste competenta delegatului de stare civila, se pot deosebi mai multe aspecte, si anume: a) competenta materiala (ratione materiae) Competenta aceasta este determinata de calitatea pe care o are cel ce instrumenteaza si de atributiile ce i-au fost delegate; CASATORIA se Incheie In fata delegatului de stare civila si numai o astfel de CASATORIE se bucura de protectia legii (art. 3, C. fam.). In situatia In care persoana care a instrumentat Incheierea CASATORIEI, In calitate de delegat de stare civila, nu ar avea aceasta calitate, actul astfel Incheiat este lovit de nulitate. Totusi, lipsa de calitate de delegat de stare civila nu Impiedica valabilitatea CASATORIEI daca a existat convingerea generala ca persoana In fata careia s-a oficiat actul de CASATORIE avea calitatea sa-l instrumenteze (error communis facit ius); b) competenta personala (ratione personae) Competenta aceasta este stabilita de domiciliul sau resedinta viitorilor soti. Delegatul de stare civila este competent sa Incheie CASATORIA daca cel putin unul din viitorii soti Isi are domiciliul sau resedinta In cuprinsul localitatii In care el Isi exercita atributiile sale. Nerespectarea dispozitiilor legale privind competenta personala

a delegatului de stare civila nu duce la nulitatea CASATORIEI Incheiata In aceste conditii. c) competenta teritoriala (ratione loci) Competenta aceasta este In functie de limitele teritoriale In care functioneaza delegatul de stare civila. In situatia In care delegatul de stare civila a operat In afara acestor limite, el si-a depasit atributiile din punct de vedere al competentei teritoriale. Incalcarea dispozitiilor privind competenta teritoriala a delegatului de stare civila nu duce la nulitatea CASATORIEI Inchei ate In aceste conditii, desi exista si opinii contrare. 4 - Incheierea CASATORIEI - procedura Incheierea CASATORIEI are loc In ziua fixata, delegatul de stare civila procedand In felul urmator: a) identifica viitorii soti si pe cei doi martori; b) constata ca sunt Indeplinite CONDITIILE de fond si ca nu exista impedimente la Incheierea CASATORIEI; c) constata ca nu exista opozitii Intemeiate la CASATORIE; 22 d) citeste viitorilor soti art. 1 si 2 din C. fam.; e) ia consimtamantul viitorilor soti In vederea Incheierii CASATORIEI; f) declara CASATORIA Incheiata pe baza consimtamantului viitorilor soti; g) Intocmeste actul de CASATORIE In registrul respectiv, care este semnat de delegatul de stare civila si de soti; h) face mentiune pe buletinul de identitate al sotului de schimbare a numelui intervenita prin CASATORIE; i) elibereaza sotilor certificatul de CASATORIE. CASATORIA are deci un caracter solemn, prin faptul ca se Incheie In fata unei anumite autoritati (delegatul de stare civila), Intr-un anumit loc si In prezenta efectiva si concomitenta a viitorilor soti, In forma publica. Momentul Incheierii CASATORIEI este acela In care delegatul de stare civila constata existenta consimtamantului viitorilor soti si Ii declara casatoriti (art. 15, 16, 17, C. fam.). Sectiunea a IV-a NULITATEA CASATORIEI 1 - Clasificarea nulitatilor Nulitatea CASATORIEI intervine ca sanctiune In cazurile de nerespectare a unora dintre cerintele prevazute de lege cu privire la Incheierea CASATORIEI. Codul familiei prevedea cazurile de nulitate a CASATORIEI In art. 19 si 21 si to t astfel art. 134, C. civ., si art. 47 din Decretul nr. 32/31.01.1954 pentru punerea In aplicare a Codului familiei. Decretul nr. 278/1960 privitor la acte de stare civila se referea la nulitatea CASATORIEI pentru necompetenta delegatului de stare civila, afara de cazul In care persoana competenta a exercitat In mod public atributia de delegat de stare civila, datorita, dupa cum am vazut, ideii de aparenta (error communis facit ius) si cum CASATORIA este valabila. In afara de cazurile de nulitate expres prevazute de lege, exista si nulitati virtuale, implicite In materia CASATORIEI, admise de literatura de specialitate In doua cazuri, si anume: a) CASATORIA fictiva; b) CASATORIA Intre persoane al caror sex nu este diferit. Ca si In Dreptul comun, nulitatea CASATORIEI poate fi absoluta si relativa, cu unele deosebiri. Astfel, In unele cazuri, In interesul 23 mentinerii CASATORIEI, aceasta poate fi confirmata chiar daca este vorba de nulitate absoluta. De asemenea, In cazul CASATORIEI putative, efectul retroactiv al nulitatii CASATORIEI este Inlaturat In privinta sotului de buna-c redinta.

2 - Nulitatile absolute Sanctiunea nulitatii absolute opereaza In urmatoarele cazuri: a. CASATORIA Incheiata cu Incalcarea dispozitiilor legale cu privire la varsta matrimoniala (art. 19, C. fam.) Aceasta nulitate, desi absoluta, poate fi acoperita In urmatoarele cazuri (art. 20, C. fam.): - sotul care nu avea varsta legala pentru CASATORIE a Implinit-o Intre timp, adica pana la constatarea nulitatii; - sotia a dat nastere, pana la constatarea nulitatii, unui copil; - sotia a ramas Insarcinata In aceeasi perioada de timp. b. CASATORIA Incheiata de o persoana care este deja casatorita (art. 19 si 5, C. fam.) Nulitatea aceasta are ca scop apararea principiului monogamiei CASATORIEI. Nulitatea nu se acopera prin Incetarea cauzei ei dupa Incheierea CASATORIEI, ceea ce Inseamna ca cea de a doua CASATORIE este lovita de nulitate chiar daca prima CASATORIE a fost desfacuta prin divort sau a Incetat dupa data Incheierii celei de a doua, pana la constatarea nulitatii ei. In cazul declararii mortii prezumate, sotul supravietuitor care s-a recasatorit nu mai poate fi socotit legitim, cea de-a doua CASATORIE fiind valabila daca a fost Incheiata In rastimpul dintre data fixata prin hotarare judecatoreasca ca fiind aceea a mortii si ramanerea definitiva a hotararii declarative. Daca nulitatea pentru bigamie a celei de a doua casatorii a fost declarata anterior hotararii declarative de moarte, atunci hotararea pronuntata privind nulitatea urmeaza a fi modificata pe calea unei actiuni principale (C.S.J., S. civ. dec. nr. 1572/1995; dec. nr. 529/2002). O situatie deosebita este aceea la care se refera art. 22, C. fam., si anume, cand sotul celui declarat mort se recasatoreste, iar ulterior se reIntoarce cel declarat mort, se impune a sti care dintre cele doua casatorii este valabila. Art. 22, C. fam. dispune ca In cazul In care sotul unei persoane declarata moarta s-a recasatorit si dupa aceasta hotararea declarativa de moarte este anulata, atunci CASATORIA cea noua ramane valabila, iar prima CASATORIE se considera desfacuta pe data Incheierii noii casatorii. 24 Aceasta solutie nu-si gaseste aplicare In cazul In care sotul celui ce fusese declarat mort e de rea-credinta, stiind la Incheierea celei de a doua casatorii ca cel declarat mort prin hotarare judecatoreasca este In viata; In acest caz, sotul care se recasatoreste se face vinovat de bigamie. Daca cel declarat mort se reIntoarce si anuleaza hotararea declarativa de moarte, CASATORIA noua, Incheiata cu rea-credinta, este nula. In cazul In care data stabilita ca fiind aceea a mortii se rectifica, astfel Incat ea este ulterioara noii casatorii Incheiate de sotul celui declarat mort, prima CASATORIE e, de asemenea, desfacuta pe data Incheierii celei de-a doua. Daca sotul celui declarat mort si care se recasatoreste este de rea-credinta, atunci cea de-a doua CASATORIE este nula pentru bigamie, CASATORIA Incheiata de sotul celui declarat disparut prin hotarare judecatoreasca fiind lovita de nulitate. c. CASATORIA Incheiata Intre persoane care sunt rude In gradul prohibit de lege (art. 19 si 6, C. fam.) CASATORIA este interzisa, fara a face deosebire Intre rudenia din CASATORIE si cea din afara CASATORIEI, Intre persoanele care sunt rude In linie directa, indiferent de gradul de rudenie, ori colaterala, pana la gradul patru inclusiv. Putea fi lovita de nulitate absoluta si CASATORIA Incheiata Intre adoptat si rudele sale firesti In acelasi grad prohibit de lege (art. 19, art. 6, art. 75 alin. 3 , C. fam.). d. CASATORIA Incheiata Intre cel care adopta si ascendentii lui, pe de o parte, si cel adoptat ori descendentii acestuia, pe de alta parte (art. 19 si art. 7, lit. c, C. fam.)

In trecut, nulitatea intervenea In acest caz, fie ca era vorba de adoptia cu efecte restranse, fie de adoptia cu efecte depline. e. CASATORIA Incheiata de alienatul sau debilul mintal (art. 19 si 9, C. fam.) Aceasta nulitate absoluta intervine fara a deosebi daca acestia sunt pusi ori nu sub interdictie sau daca Incheie CASATORIA In momente de luciditate pasagera ori In momente In care nu au asemenea luciditate. Este esential sa se stabileasca daca, datorita bolii psihice de care sufera, o anumita persoana face parte din categoria celor ce nu pot Incheia CASATORIA, chiar daca la data Incheierii s-ar afla Intr-un moment de luciditate. Pentru constatarea nulitatii CASATORIEI In cazul alienatiei sau debilitatii mintale, aceste situatii trebuie sa existe la data CASATORIEI si pot fi dovedite prin orice mijloc de proba, nu numai In momentul 25 Incheierii CASATORIEI, ci si ulterior (C.S.J., S. civ., dec., nr. 152/1990; dec., nr. 2980/1995). f. CASATORIA Incheiata fara respectarea prevederilor art. 16, C. fam (art. 19, C. fam.) Nulitatea intervine cand lipseste consimtamantul viitorilor soti, ori acesta nu a fost exprimat cu respectarea conditiilor de forma necesare pentru Incheierea CASATORIEI (CASATORIA trebuie Incheiata In fata delegatului de stare civila, la sediul serviciului de stare civila sau In afara acestuia In anumite conditii, In prezenta viitorilor soti, iar consimtamantul trebuie exprimat personal si In mod public). g. Incompetenta delegatului de stare civila CASATORIA este nula daca a fost Incheiata de un functionar care nu avea Imputernicirea de delegat de stare civila, afara de cazul In care a exercitat In mod public atributia de delegat de stare civila. h. CASATORIA fictiva CASATORIA este fictiva In mai multe situatii: In primul rand, CASATORIA sa nu se fi Incheiat In scopul de a Incheia o familie, adica de a avea relatii personale si patrimoniale pe care CASATORIA le implica. Asa cum am vazut, Intemeierea familiei constituie cauza necesara si determinanta a CASATORIEI, Insa acest element esential lipseste CASATORIEI fictive, ceea ce Inseamna ca ea s-a Incheiat numai de forma, fara a corespunde realitatii, adica adevaratelor raporturi care exista Intre cei In cauza. Asa este, de pilda, cazul In care sotul nu a intentionat sa Incheie o CASATORIE reala, ci doar sa scape de pedeapsa pentru infractiunea de viol savarsita asupra femeii care i-a devenit apoi sotie, situatie care echivaleaza cu absenta unui consimtamant producator de efecte In sensul de a Incheia CASATORIA si care este sanctionat cu nulitate absoluta. O alta situatie de CASATORIE fictiva este aceea In care a fost Incheiata cu intentia de a se obtine unele efecte secundare actiunii, cum ar fi folosirea locuintei sau scopul de a eluda anumite dispozitii legale imperative, altele decat cele care reglementeaza CASATORIA (C.S.J., S. civ. dec. nr. 1890/2002). Sub acest aspect, CASATORIA fictiva apare ca o frauda la lege. Avand loc fie o simulatie, fie o fraudare a legii, CASATORIA fictiva se prezinta deci ca un act juridic cu cauza ilicita, In raport cu dispozitiile legale. CASATORIA fictiva exista numai In cazul In care acuzatia de nulitate anterioara sau concomitenta Incheierii CASATORIEI nu a disparut prin convietuirea sotilor. Daca dupa Incheierea ei sotii duc o viata 26 conjugala normala si Intemeiaza o familie reala, cauzele existente la data Incheierii sale si pe care s-a Intemeiat nulitatea au disparut, CASATORIA trebuie mentinuta (art. 21, C. fam.) (I. Filipescu). In cazul nulitatii CASATORIEI pentru fictivitate, nu se pune

problema efectelor nulitatii In privinta copiilor, cauzele de nulitate deosebindu-se de cele de divort. i. CASATORIA Intre persoane de acelasi sex (art. 1, 4, 5, 25, 47-52, 53-60, C. fam.) Este o nulitate virtuala si odata stabilit ca aceasta diferentiere nu exista, CASATORIA nu se poate Incheia, asa cum a stabilit practica judiciara (ex. T. S., dec. civ. nr. 1196/1972). j. Actiunea In declararea nulitatii absolute poate fi introdusa de orice persoana interesata In aceasta privinta pot avea interes sotii (In cazul bigamiei), rudele sotilor sau creditorii lor; procurorul poate introduce actiune In nulitate absoluta (art. 47, Decretul nr. 32/1954, art. 45, C.pr.civ.), dar numai In timpul vietii sotilor, deoarece dupa moartea unuia din ei interesul pe care-l are de aparat nu mai exista (C.S.J., S. civ., dec. civ. nr. 1602/1990). Actiunea In nulitate absoluta a CASATORIEI nu se poate prescrie. 3 - Nulitati relative Acest fel de nulitate intervine In cazul viciilor de consimtamant, si anume, eroare, dar numai asupra identitatii fizice a celuilalt sot, dol si violenta. CASATORIA Incheiata sub imperiul erorii privind starea sanatatii provocata de unul dintre soti prin mijloace viclene, se anuleaza. Este situatia In care unul dintre soti sufera de o boala grava cu caracter de durata si, pentru a induce In eroare pe celalalt, a prezentat un certificat prenuptial emis de medic pe baza examenului medical al unei rude. De asemenea, este dol cu reticenta daca, la Incheierea CASATORIEI, unul dintre soti a ascuns celuilalt, cu buna stiinta, boala de care suferea ori numai amploarea si manifestarile concrete ale acesteia (C.S.J., S. civ., dec. nr. 324/1990; dec. nr. 2196/1999; dec. nr. 935/2003). In privinta violentei, s-a admis ca In cazul In care, la Incheierea CASATORIEI, consimtamantul unuia dintre soti a fost viciat prin violenta exercitata de catre parintii acestuia, CASATORIA va fi declarata nula daca actiunea a fost introdusa In termen. Actiunea de nulitate relativa poate fi introdusa de catre sotul al carui consimtamant a fost viciat, In termen de sase luni de la Incetarea violentei, ori de la descoperirea 27 erorii sau dolului, nu si de cel vinovat, deoarece nemo auditur propri am turpitudiem allegans. 4 - Efectele nulitatii CASATORIEI a. Efectele nulitatii CASATORIEI cu privire la relatiile personale dintre soti Asa cum am vazut, din punct de vedere juridic, sotii sunt considerati ca nu au fost niciodata casatoriti si ca urmare: - nu au obligatii rezultand din situatia de casatoriti; - ei Isi dobandesc numele avut Inainte de Incheierea CASATORIEI daca acesta se schimbase prin CASATORIE, iar Intre ei nu a avut loc suspendarea prescriptiei, caci ei se considera ca nu au avut aceasta calitate (de soti). b. Efectele nulitatii CASATORIEI cu privire la capacitatea de exercitiu In situatia In care desfiintarea CASATORIEI are loc Inainte ca unul dintre soti sa fi Implinit varsta de 18 ani, el nu poate beneficia de art. 8, alin. 3, Decretul nr. 3/1954 si, prin urmare, nu are capacitatea de exercitiu, caci el se considera ca nu a fost casatorit si nu a avut aceasta capacitate nici In trecut. c. Efectele nulitatii CASATORIEI cu privire la relatiile patrimoniale dintre soti In acest caz, regimul comunitatii de bunuri nu a putut avea loc Intre soti, deoarece nulitatea CASATORIEI opereaza retroactiv, obligatia de Intretinere nu a putut exista Intre soti, iar dreptul la mostenire al

sotului supravietuitor nu poate opera, deoarece calitatea de sot se considera ca nu a existat niciodata d. Efectele nulitatii CASATORIEI cu privire la relatiile dintre parinti si copii In conformitate cu art. 23, alin. 2, C. fam., desfiintarea CASATORIEI nu are nici o urmare In privinta copiilor, care Isi pastreaza situatia de copii din CASATORIE. Dar acestia, chiar daca ar fi considerati din afara CASATORIEI, ar avea fata de parintii lor si rudele acestora aceeasi situatie legala a copiilor din CASATORIE (art. 63, C. Fam.). In consecinta, desi CASATORIA este desfiintata, filiatia copiilor nascuti si conceputi pana In momentul declararii nulitatii CASATORIEI este reglementata la fel ca si aceea a copiilor rezultati dintr-o CASATORIE valabila. Relatiile personale si cele patrimoniale dintre parinti si copii sunt reglementate, prin analogie, de dispozitiile prevazute In materia divortului (art. 24, alin. 2, C. fam.), fapt confirmat si de 28 jurisprudente.(ex.T.S., dec. civ. nr. 22/1971; C.S.J., S. civ. dec. nr. 58/1993. Tot astfel, drepturile succesorale Intre parinti si copii raman nestin se. 5 - CASATORIA putativa a. Caracteristici generale CASATORIA putativa este aceea care, desi nula sau anulata, produce totusi unele efecte fata de sotul care a fost de buna-credinta la Incheierea ei. Buna-credinta se exprima prin faptul de a nu fi cunoscut cauza nulitatii CASATORIEI, adica eroarea In care au fost sotii sau numai unul dintre ei cu privire la cauza nulitatii CASATORIEI. Eroarea poate fi de drept (de pilda, sotii sau unul dintre ei nu au cunoscut ca legea interzice Incheierea CASATORIEI Intre rude de gradul In care se afla ei) ori de fapt (de exemplu, sotii sau unul dintre ei nu au cunoscut ca sunt rude Intre ei). Buna-credinta trebuie sa existe In momentul Incheierii CASATORIEI (art. 23, C. fam.), cea survenita dupa aceea nu are influenta asupra putativitatii CASATORIEI (mala fides superveniens non nocet); fiind un fapt, dovada relei-credinte se poate face prin orice fel de mijloc de proba. In ce priveste beneficiul putativitatii CASATORIEI, acesta se invoca de catre sotul de buna-credinta In cadrul procesului declansat pentru desfiintarea CASATORIEI. Daca aceasta nu pretinde sa i se aplice efectele CASATORIEI putative, instanta trebuie sa puna partile In situatia de a putea beneficia de dispozitiile legale In materie. b. Efectele CASATORIEI putative Efectele CASATORIEI putative sunt reglementate de art. 23, alin. 1 si art. 2, alin. 1, C. fam. Astfel, desi CASATORIA este nula sau anulata, sotul de buna-credinta pastreaza, pana la data cand hotararea judecatoreasca ramane definitiva, situatia unui sot dintr-o CASATORIE valabila (art. 23, alin. 1, C. fam.). Cererea de Intretinere a sotului de buna-credinta si raporturile patrimoniale dintre barbat si femeie sunt supuse, prin analogie, dispozitiilor privitoare la divort (art.24, alin. 1, C. fam.). In cazul In care ambii soti sunt de buna-credinta, hotararea prin care se declara nulitatea CASATORIEI produce efecte privitoare la relatiile dintre ei numai pentru viitor, iar nu si pentru trecut. Pana la data cand hotararea judecatoreasca prin care s-a declarat nulitatea CASATORIEI a ramas definitiva, sotii au aceasta calitate (art. 23, alin. 1, C. fam.): 29 - Intre soti exista obligatia de sprijin moral reciproc, Incalcarea obligatiei de fidelitate In aceasta perioada de catre oricare dintre soti constituie adulter; - sotul care a luat prin CASATORIE numele celuilalt sot nu-l poate

mentine, recapatandu-si numele avut anterior; - Intre soti a operat suspendarea prescriptiei, caci ei au avut aceasta calitate, fie cu privire la dreptul la actiune, fie de a cere executarea silita. In ce priveste efectele cu privire la capacitatea de exercitiu, In cazul In care declararea nulitatii CASATORIEI se face Inainte ca acest sot sa fi Implinit varsta de 18 ani, el Isi mentine capacitatea de exercitiu, deoarece aceasta capacitate nu se pierde decat In cazurile si In CONDITIILE stabilite de lege, iar legea nu prevede nicaieri ca minorul care a dobandit capacitatea deplina de exercitiu prin CASATORIE si care a beneficiat un timp de ea o pierde dupa aceea. Efectele cu privire la relatiile patrimoniale dintre soti sunt supuse, prin asemanare, regulilor de la divort. In consecinta: - comunitatea de bunuri exista, deoarece bunurile au fost dobandite In timpul CASATORIEI, iar Impartirea bunurilor comune se face potrivit dispozitiilor din materia divortului; - obligatia de Intretinere exista Intre soti si va exista si In viitor, potrivit prevederilor art. 41, alin. 2 si 3, C. fam., care se aplica prin analogie (art. 24, alin. 1, C. fam.); - ambii soti beneficiaza de dreptul de mostenire daca decesul celuilalt sot a avut loc Inainte de data la care hotararea judecatoreasca prin care se declara nulitatea CASATORIEI a ramas definitiva. In cazul In care numai unul dintre soti este de buna-credinta, acesta din urma are calitatea de sot pana la data desfiintarii CASATORIEI si, ca atare: - obligatia de sprijin moral exista numai In privinta sotului de buna-credinta; - daca acest sot si-a stabilit numele prin CASATORIE, nu-l mai poate purta dupa desfiintarea CASATORIEI; - In favoarea sotului de buna-credinta opereaza suspendarea prescriptiei. In ce priveste capacitatea de exercitiu, In cazul sotului de buna-credinta, daca desfiintarea CASATORIEI intervine Inainte ca acest sot sa fi Implinit varsta de 18 ani, el Isi mentine capacitatea dobandita. 30 Efecte cu privire la relatiile patrimoniale dintre soti: fata de sotul de buna-credinta, prin analogie, se aplica regulile din materia divortului, si anume: - sotul de buna-credinta beneficiaza de comunitatea de bunuri, desi dupa alta opinie de aceasta comunitate beneficiaza si sotul de rea-credinta, parere cu care nu putem fi de acord, deoarece efectele CASATORIEI putative sunt reglementate nu numai de art. 23, alin. 1, C. fam., ci si de art. 24, alin. 1, C. fam.; pentru bunurile pe care sotul de rea-credinta le-a dobandit In timpul CASATORIEI va fi suficient ca sotul de buna-credinta sa invoce beneficiul putativitatii pentru ca acele lucruri sa fie prezumate a fi comune, In conformitate cu art. 3, alin. 3, C. fam.; - sotul de buna-credinta beneficiaza de dispozitiile din materia divortului, In privinta obligatiei de Intretinere, ceea ce Inseamna ca este Indreptatit la Intretinere In aceleasi conditii ca si sotul divortat, dar nu acela Impotriva caruia s-a pronuntat divortul, ci celalalt; sotul de rea-credinta nu beneficiaza deloc de Intretinere, deci nici In aceleasi conditii ca sotul vinovat de divort; - sotul de buna-credinta beneficiaza de dreptul de mostenire asupra bunurilor celuilalt sot, daca acesta din urma decedeaza pana la desfiintarea CASATORIEI; desfiintarea CASATORIEI nu produce efecte cu privire la situatia legala a copilului, Intre parinti si copii existand dreptul la mostenire. 31 Capitolul III

EFECTELE CASATORIEI Sectiunea I RELATIILE PERSONALE DINTRE SOTI 1 - Consideratii generale Datorita domeniului foarte vast pe care-l cuprind relatiile personale dintre soti, Dreptul familiei reglementeaza numai o parte dintre acestea, conferindu-le astfel un caracter juridic, In timp ce altele au numai un caracter moral, nefiind cuprinse In normele de drept. De altfel, art. 2 din C. fam. prevede ca relatiile de familie se bazeaza pe prietenie si afectiune reciproca Intre membrii ei, ceea ce influenteaza si relatiile morale dintre acestia. Art. 1, alin. 4 din C. fam. statueaza principiul egalitatii In drepturi si obligatii a sotilor In ce priveste relatiile dintre ei si In exercitarea drepturilor parintesti. Prevederile acestui articol fac aplicarea In domeniul relatiilor de familie a principiului constitutional al egalitatii sexelor In toate domeniile vietii sociale. Art. 25 din acelasi cod, facand aplicarea acestui principiu, dispune ca barbatul si femeia au drepturi si obligatii egale In CASATORIE. Desi acest text figureaza In sectiunea I intitulata "Drepturile si obligatiile personale ale sotilor", se subIntelege ca barbatul si femeia au drepturi si obligatii egale In CASATORIE nu numai In privinta relatiilor personale dintre ei, ci si In privinta relatiilor patrimoniale la care da nastere CASATORIA. Ca o consecinta a principiului egalitatii dintre soti, art. 26, C. fam. prevede ca In tot ceea ce priveste CASATORIA sotii hotarasc de comun acord. Cu toate acestea, In timpul CASATORIEI se pot ivi situatii In care sotii sa nu cada de acord asupra unui act sau asupra unei masuri ce ar trebui luate In legatura cu viata In comun. Neexistand o prevedere legala In acest sens, sotii nu se pot adresa instantei judecatoresti pentru a decide cu privire la neIntelegerea dintre ei. Pentru ca neIntelegerea sa nu se amplifice si sa duca la desfacerea CASATORIEI, sotii trebuie sa gaseasca singuri modalitatea de a-si rezolva situatia conflictuala ivita. 32 2 - Obligatiile personale reciproce dintre soti a. Obligatia de sprijin moral reciproc CASATORIA fiind o uniune liber consimtita Intre barbat si femeie, ea implica relatii de prietenie si afectiune Intre soti. Potrivit art. 2 din C. fam., sotii Isi datoreaza unul altuia sprijin moral. Aceasta obligatie se bazeaza pe comuniunea si Intelegerea ce trebuie sa caracterizeze viata conjugala. Sprijinul moral se poate manifesta sub diferite forme si se afirma Indeosebi In Imprejurarile mai dificile cu care pot fi confruntati sotii In timpul CASATORIEI. Obiectul obligatiei Il constituie sprijinul moral reciproc si poate consta In ajutorul dat de un sot celuilalt pentru depasirea unei situatii critice, pentru Indeplinirea proiectelor profesionale ori sociale, In Ingrijiri cu caracter personal pe care un sot trebuie sa le dea celuilalt In cazul In care varsta, starea sanatatii sau infirmitatea acestuia o cere sau, In sfarsit, pentru ca sotul sau sotia sa se poata afirma pe diferite planuri, sa existe o permanenta stimul are din partea fiecaruia dintre soti catre celalalt sot. b. Obligatia de fidelitate Obligatia de fidelitate a fiecaruia dintre soti fata de celalalt se impune ca un caracter al CASATORIEI, desi ea nu este reglementata In mod expres In, C. fam. Aceasta obligatie este consacrata expres de Codul penal, Incalcarea ei constituind, conform art. 304, infractiunea de adulter, sanctionata ca atare, deoarece contravine fidelitatii si devotamentului pe care sotii si-l datoreaza unul altuia. Din punctul de vedere al Indatoririlor sotiei, obligatia de fidelitate sta la baza prezumtiei de paternitate consacrata de articolul 53 din C. fam., prezumtie In temeiul careia copilul nascut In timpul CASATORIEI are ca tata pe sotul mamei (pater is est quem nuptiae demonstrant). Avand In vedere principiul egalitatii dintre sexe, din

moment ce aceasta obligatie exista pentru femeie, ea exista si pentru barbat . c. Obligatia de a locui Impreuna De regula, sotii trebuie sa aiba acelasi domiciliu, In caz contrar Insemnand sa nesocoteasca scopul institutiei CASATORIEI, domiciliul comun constituind o conditie necesara pentru o viata de familie normala. Pentru motive justificate, sotii pot avea temporar locuinte separate: In caz de exercitare de catre unul din soti a unei profesiuni In alta localitate, pentru studii sau frecventarea unor cursuri, pentru Ingrijirea sanatatii sau In oricare alte situatii asemanatoare ce nu pot fi 33 considerate ca un refuz de a convietui Intr-un domiciliu comun si deci ca o nesocotire a scopului CASATORIEI. In situatia In care sotii nu cad de acord In ce priveste domiciliile separate si nici nu exista motivele temeinice In acest sens, neIntelegerea dintre soti poate constitui un element In cadrul motivelor de divort, deoarece se considera ca refuzul nejustificat al unuia din soti de a locui cu celalalt sot face cu neputinta continuarea CASATORIEI. d. Indatoririle conjugale Continutul Indatoririlor conjugale desi nu este In mod expres aratat de lege consta In datoria sotilor de a avea relatii intime Impreuna. De aceea, refuzul nejustificat al unuia dintre soti de a-si Indeplini Indatorirea conjugala poate constitui un motiv de divort pentru celalalt sot. Obligatia este distincta de aceea de a locui Impreuna, deoarece ea exista independent de faptul ca sotii au locuinta comuna sau locuie sc separat. e. Numele sotilor La Incheierea CASATORIEI, viitorii soti trebuie sa declare numele pe care s-au Invoit sa-l poarte In timpul acesteia. Potrivit principiului deplinei egalitati a sexelor, art. 27 din C. fam. acorda viitorilor soti urmatoarele posibilitati: - sa-si pastreze fiecare numele avut Inainte de CASATORIE; - sa poarte amandoi, dupa Incheierea CASATORIEI, ca nume comun, numele unuia dintre ei; - sa poarte amandoi, dupa Incheierea CASATORIEI, ca nume comun, numele lor reunite. Viitorii soti n-au Insa posibilitatea de a adopta o solutie ce nu s-ar Incadra Intr-una din aceste trei situatii. Pentru consideratii de ordin social si socotind ca numele este un element esential pentru stabilirea identitatii persoanei si a celor care sunt legati prin raporturile de familie, nu sunt permise alte posibilitati decat cele prevazute de art. 27 din C. fam. O data ce au adoptat un nume comun In conformitate cu prevederile art. 27 din C. fam., sotilor le revine obligatia, potrivit art. 28, alin. 1, sa-l poarte In tot timpul CASATORIEI, atata timp cat nu lau schimbat In CONDITIILE legii. Numele comun al viitorilor soti pe care acestia Il vor purta In timpul CASATORIEI trebuie declarat potrivit art. 27, alin. 1 "la Incheierea CASATORIEI" delegatului de stare civila. Aceasta se poate face fie In cuprinsul declaratiei de CASATORIE, fie ulterior, dar numai pana In 34 momentul celebrarii CASATORIEI, printr-un Inscris separat ce se ataseaza la declaratia de CASATORIE. Dupa Incheierea CASATORIEI, sotii nu vor mai putea apela la prevederile art. 27 din C. fam. pentru a adopta alt nume decat cel declarat la Incheierea CASATORIEI. 3 - Efectele CASATORIEI cu privire la capacitatea de exercitiu Conform Dreptului roman, femeia se poate casatori de la Implinirea varstei de 16 ani, iar In anumite conditii si de la Implinirea varstei de 15 ani; minorul care se casatoreste, respectiv femeia, In

CONDITIILE aratate, dobandeste capacitatea deplina de exercitiu (art. 8, alin. 3, Decret 31/1954). Sectiunea a II-a REGLEMENTAREA JURIDICa A RAPORTURILOR PATRIMONIALE 1 - Consideratii generale In Dreptul roman, notiunea de regim matrimonial desemneaza regimul juridic al bunurilor sotilor, cu alte cuvinte, totalitatea normelor juridice ce reglementeaza relatiile dintre soti cu privire la bunurile lor. Regimurile matrimoniale se pot clasifica dupa mai multe criterii. Astfel, dupa izvorul lor, regimurile matrimoniale sunt legale, atunci cand sunt stabilite prin lege, sau conventionale, atunci cand sunt stabilite prin conventie. Dupa structura lor, regimurile matrimoniale sunt de comunitate universala sau partiala de bunuri si de separatie. De asemenea, exista regimuri matrimoniale eclectice, care Imbina separatia de bunuri In timpul CASATORIEI cu principiul comunitar care se manifesta la desfacerea acesteia. Regimurile matrimoniale pot fi imuabile sau muabile, dupa cum se pot modifica sau nu In timpul CASATORIEI. In ce priveste finalitatea raporturilor matrimoniale Intre soti, masa de bunuri ce constituie comunitatea de bunuri a sotilor este destinata realizarii sarcinilor CASATORIEI. Regimul matrimonial reglementeaza atat comunitatea de bunuri, cat si bunurile proprii fiecarui sot, ceea ce Inseamna ca raporturile matrimoniale sunt subordonate raporturilor personale ce decurg din CASATORIE In vederea 35 desavarsirii acesteia ca uniune de persoane Intemeiata pe prietenie si afectiu ne reciproca. 2 - Obligativitatea comunitatii de bunuri Comunitatea de bunuri este reglementata In Codul familiei, In cuprinsul art. 30, care precizeaza ca sunt bunuri comune ale sotilor acele bunuri care au fost dobandite de oricare dintre ei In timpul CASATORIEI, iar In art. 31 din C. fam. se face precizarea ca numai anumite bunuri prevazute limitativ de acest text sunt bunuri proprii fiecaruia dintre soti. Avand In vedere dispozitiile art. 30 si 31, putem afirma ca In Dreptul nostru este recunoscut numai regimul matrimonial al comunitatii de bunuri, separatia de bunuri dintre soti existand numai ca o exceptie de la acesta. Regimul matrimonial al comunitatii de bunuri fiind stabilit de lege, este deci un regim matrimonial legal, obligatoriu, sotii neputand sa se supuna unui regim matrimonial conventional. De altfel, art. 30, C. fam. arata expres ca orice conventie In ce priveste comunitatea de bunuri contrara regimului instituit prin normele Dreptului familiei este nula. In ce priveste obligatia de a suporta cheltuielile CASATORIEI, aceasta este consacrata de art. 29, C. fam., care stipuleaza ca "sotii sunt obligati sa contribuie, In raport cu mijloacele fiecaruia, la cheltuielile CASATORIEI". Indatorirea de a suporta cheltuielile CASATORIEI Isi gaseste concretizarea In satisfacerea trebuintelor obisnuite ale traiului In comun, trebuinte de ordin material si spiritual atat pentru soti, cat si pentru copiii rezultati din CASATORIE. In acest sens, din prevederile art. 29, conform carora sotii sunt obligati sa contribuie la cheltuielile CASATORIEI "In raport cu mijloacele fiecaruia", se Intelege, implicit, ca aceste cheltuieli se acopera atat din bunurile comune, cat si din bunurile proprii ale sotilor, neavand relevanta cuantumul aportului material adus de fiecare dintre soti. In acest sens, un argument Il constituie si faptul ca munca depusa de femeie In gospodarie si pentru cresterea si educarea copiilor este considerata ca fiind aport la sarcinile CASATORIEI. In aceasta privinta, este de retinut si faptul ca notiunea de

cheltuieli sau sarcini ale casniciei nu se reduce la Intelesul de cheltuieli necesare pentru ducerea traiului In comun si de gospodarire In comun a sotilor, ci Isi extinde sfera Ingloband si cheltuielile necesare pentru cresterea, educarea si pregatirea profesionala a copiilor, iar cand situatia este de asemenea natura, include si 36 cheltuielile necesare pentru Intretinerea sotului aflat In incapacitate de a munci. In sfera obligatiei sotilor de a suporta cheltuielile CASATORIEI se includ si alte doua obligatii ce sunt distinct reglementate prin lege. In acest sens, art. 107, C. fam. reglementeaza obligatia unilaterala a parintilor de a-si Intretine copiii minori. Aceasta obligatie ramane In sfera obligatiei de a suporta cheltuielile CASATORIEI care incumba sotilor numai pe o perioada de timp limitata, adica numai pe perioada minoritatii, perioada In care actioneaza prezumtia legala de stare de nevoie instituita prin art. 86, alin. 2 din C. fam. In ce priveste obligarea la suportarea cheltuielilor necesare pentru Intretinerea sotului aflat In incapacitate de a munci, aceasta exista numai In CONDITIILE starii de nevoie a sotului care este In imposibilitate de a munci (art. 86, alin. 2, C. fam.). Sectiunea a III-a BUNURILE COMUNE ALE SOtILOR 1 - Principii legale de determinare a bunurilor comune In conformitate cu art. 30, C. fam., bunurile dobandite In timpul CASATORIEI de oricare dintre soti sunt, la data dobandirii lor, bunuri comune ale sotilor, iar art. 31 determina limitativ categoriile de bunuri proprii ale fiecarui sot. Ca atare, un bun este comun daca sunt Indeplinite In mod cumulativ CONDITIILE urmatoare: - este dobandit de oricare dintre soti In timpul CASATORIEI; - nu face parte din categoriile de bunuri pe care legea le considera bunuri proprii. Teoretic, bunurile dobandite de oricare dintre soti sunt considerate a fi comune In CONDITIILE aratate, deoarece legea presupune ca ambii soti au avut o contributie la aceasta dobandire. Contributia poate fi directa, constand In munca sau mijloace ale ambilor soti, ori indirecta, prin economisirea unor mijloace comune, ca In cazul muncii depuse de femeie In gospodarie si pentru cresterea copiilor. In felul acesta, comunitatea de bunuri este un efect legal al CASATORIEI si bunul dobandit de oricare dintre soti, In CONDITIILE precizate, este comun chiar daca numai unul dintre ei a contribuit efectiv la acea dobandire. Prin urmare, contributia sotilor la dobandirea bunurilor comune este presupusa de lege, dar nu este o 37 conditie pentru considerarea bunurilor ca fiind comune. De aceasta contributie se tine seama pentru determinarea partilor ce se cuvin sotilor In cazul Impartirii bunurilor comune (I. Filipescu). 2 - Notiunea de "bunuri dobandite In timpul CASATORIEI" Codul familiei utilizeaza notiunea de "bunuri dobandite In timpul CASATORIEI". Aceasta notiune urmeaza a fi Inteleasa In sensul ei juridic, adica desemnand atat lucrurile ce pot fi obiect de drepturi si obligatii patrimoniale, cat si drepturile si actiunile privind lucrurile si drepturile patrimoniale. Notiunea de bunuri desemneaza atat bunurile corporale, adica lucrurile mobile si imobile, cat si bunurile incorporale, adica drepturile reale, drepturi de creanta si actiunile privind drepturile patrimoniale. Bunurile pot deveni comune fara a distinge Intre ele daca sunt mobile sau imobile, corporale sau incorporale. Astfel, prin notiunea de bunuri dobandite In timpul CASATORIEI se Inteleg toate drepturile patrimoniale, deci si drepturile de creanta (I. Filipescu). Conform art. 30, C. fam., bunurile devin comune daca sunt "dobandite" In timpul CASATORIEI. In sensul acestui text, a dobandi

Inseamna a deveni titularul unui drept real sau de creanta prin intermediul unor acte sau fapte juridice ori In puterea legii. In cadrul drepturilor reale, bunul devine comun fie ca a fost dobandit printr-un mod de dobandire originar (accesiunea, uzucapiunea, dobandirea fructelor de catre posesorul de buna-credinta), fie printr-un mod de dobandire derivat (contract, traditie, succesiune testamentara In CONDITIILE art. 31, lit. b, C. fam., hotararile judecatoresti constitutive de drepturi). Bunul devine comun fara a se face distinctia daca In actul de achizitie au fost trecuti ambii soti sau numai unul dintre ei. Tot astfel, bunul devine comun daca a fost dobandit prin munca ambilor soti sau numai prin munca unuia dintre acestia. In cazul In care In actul de dobandire a unui imobil, act Incheiat In timpul CASATORIEI, figureaza ambii soti, iar actul ar fi transcris In cartea funciara cu indicarea partii cuvenite fiecaruia dintre soti, respectivul imobil este bun comun si nu proprietatea de cote-parti (I. Filipescu). Bunul devine comun si In cazul In care actul de dobandire este transcris sau Inscris In cartea funciara numai pe numele unui sot, daca dobandirea a avut loc In timpul CASATORIEI. Inscrierea In cartea funciara a dreptului sotului asupra imobilului este un temei pentru ca acel sot 38 sa dobandeasca bunul. Dar odata dobandit, bunul devine comun In temeiul legii, desi Inscrierea In cartea funciara este numai pe numele unui sot. Neconcordanta Inscrierii In cartea funciara cu starea de drept va putea fi oricand Inlaturata prin Inscrierea si a dreptului celuilalt sot cu privire la bunul comun. Asemenea Inscriere se poate face la cererea ambilor soti (D. nr. 32/1954, art. 44). Bunurile dobandite cu venitul din munca al unuia dintre soti si cele dobandite cu Imprumutul facut de unul din soti sunt bunuri comune. De asemenea, fructele provenite de la bunurile comune sunt si ele bunuri comune. In ceea ce priveste uzucapiunea, trebuie facuta urmatoarea precizare: - uzucapiunea de 30 de ani constituie mod de dobandire a bunurilor comune daca data de cand termenul prescriptiei achizitive a Inceput sa curga se situeaza In timpul CASATORIEI, deoarece uzucapiunea retroactiva si deci uzucapatul este considerat ca a devenit proprietarul bunului din momentul cand a facut primul act de posesiune cu intentia de a dobandi proprietatea lui. - Uzucapiunea de la pana la 20 de ani este mod de dobandire a bunurilor comune daca data titlului care serveste de baza prescriptiei se situeaza In timpul CASATORIEI, datorita efectului retroactiv al uzucapiunii. In sfarsit, bunul cumparat de unul din soti devine comun chiar cand celalalt sot lucreaza ca mandatar al tertului vanzator si semneaza actul de vanzare-cumparare In aceasta calitate. Bunurile devin comune daca sunt dobandite "In timpul CASATORIEI", ceea ce Inseamna ca dobanditorul are calitatea de "sot". Ca atare, sunt comune bunurile dobandite separat de unul dintre soti, cat si cele dobandite de soti Impreuna. In schimb, bunurile dobandite Inainte de Incheierea CASATORIEI si cele dobandite dupa data Incetarii sau desfacerii acesteia nu sunt comune. Locuinta construita, total sau partial, In timpul CASATORIEI, cu bani Imprumutati, devine bun comun (ex. T. S. dec. civ. nr. 213/1978). Creantele dobandite de soti In timpul CASATORIEI sunt si ele bunuri comun e. 4 - Data dobandirii bunurilor Aceasta data trebuie sa se afle In timpul CASATORIEI pentru ca bunul sa devina comun.

Momentul dobandirii este acela In care dreptul intra In patrimoniul unuia dintre soti sau al ambilor. 39 Ca atare, creantele nascute Inainte de CASATORIE In patrimoniul unui sot, dar realizate In timpul CASATORIEI, nu sunt bunuri comune, iar cele nascute In timpul CASATORIEI, dar realizate dupa CASATORIE sunt bunuri comune. Cu privire la data dobandiri bunurilor In timpul CASATORIEI prin conventii afectate de modalitati, deosebim dupa cum este vorba de termen sau conditie. Bunul dobandit In timpul CASATORIEI printr-o conventie afectata de termen se considera bun comun, iar bunul Instrainat In acelasi timp si printr-o conventie asemanatoare nu va mai face parte din comunitate. In cazul conventiilor sub conditie, solutia difera dupa cum aceasta este suspensiva sau rezolutorie. Sectiunea a IV-a CLASIFICAREA BUNURILOR COMUNE SI ADMINISTRAREA LOR 1 - Venituri din activitati productive a. Salariul celor Incadrati In munca In temeiul contractului de munca Conform legislatiei In vigoare, prin Incheierea contractului de munca ia nastere raportul juridic de munca. Cu privire la stabilirea categoriei de bun comun sau propriu a salariului s-au purtat unele discutii In literatura juridica, Insa ca solutie care sa Imbine dispozitiile Dreptului familiei cu cele ale Dreptului muncii ar fi aceea ca salariul neIncasat (drept de creanta) sa fie bun propriu si salariul Incasat (drept real, sub forma unei sume de bani) sa fie bun comun. Solutia a fost adoptata si de practica judecatoreasca care considera salariul Incasat ca bun comun. In ce priveste alte venituri asimilate salariului, pornindu-se de la solutia privind natura juridica a salariului Incasat, s-a decis ca sunt bunuri comune: - sumele de bani dobandite In timpul CASATORIEI, depuse la Casa de Ajutor Reciproc (T. S., dec. civ. nr. 1912/1976); - sumele de bani primite de unul dintre soti cu titlul de pensie In cadrul asigurarilor sociale, pentru munca desfasurata In trecut (T.S., dec. civ. nr. 2016/1976); 40 - bursa primita de unul dintre soti In strainatate, pe baza unei conventii stiintifice. b. Remuneratia autorilor Sumele ce reprezinta drepturi de autor se pot prezenta sub forma dreptului de creanta pana la Incasare si sub forma unei sume de bani, obiect al dreptului real, respectiv bun mobil corporal, dupa Incasare. In felul acesta si remuneratia autorilor sub forma dreptului de creanta este bun propriu si cea sub forma dreptului real este bun comun, daca Incasarea remuneratiei s-a facut In timpul CASATORIEI. In ceea ce priveste data dobandirii remuneratiei de autor ca drept de creanta se considera a fi aceea cand se naste acest drept, iar ca drept real sub forma unei sume de bani, cand aceasta a fost Incasata. c. Sumele economisite si depuse la C.E.C. In Codul familiei nu se prevede expres daca depunerile facute la C.E.C. de catre unul dintre soti pe numele sau exclusiv sunt bunuri comune sau proprii. Regimul juridic special privind depunerile la C.E.C. nu Inlatura normele Codului familiei privind comunitatea de bunuri. Ca atare, sumele depuse de un sot la C.E.C. pe numele lui raman bun comun sau propriu, asa cum era Inainte de CASATORIE. Practica judecatoreasca a stabilit ca sumele depuse de catre un sot pe numele lui raman bunuri comune sau proprii, asa cum au fost Inainte de depunerea la C.E.C.,

deoarece aceasta depunere nu schimba natura lor juridica (T. S. dec. civ. nr. 153/1967; T.S. dec. civ. nr. 322/1979; T.S. dec. civ. nr. 21 39/1979). 2 - Bunuri imobiliare a. Constructii efectuate de soti pe terenul unuia dintre ei In acest caz, deosebim urmatoarele situatii: l. Un sot ridica o constructie cu mijloace ce fac parte din comunitatea de bunuri, pe terenul proprietatea celuilalt sot, cu consimtamantul acestuia. In situatia In care un sot a construit cu mijloace bunuri comune pe terenul celuilalt sot, cu consimtamantul acestuia, el poate sa dobandeasca un drept de superficie, Intre soti stabilindu-se urmatoarele raporturi: - sotul constructor dobandeste, ca superficiar, un drept de folosinta asupra acelui teren si un drept de proprietate comuna (Impreuna cu celalalt sot) asupra constructiei; 41 - sotul, proprietarul terenului, ramane proprietar exclusiv al terenului sau, ce continua a fi bun propriu, dar terenul a fost grevat de dreptul de folosinta al celuilalt sot si, totodata, sotul proprietar al terenului dobandeste, Impreuna cu celalalt sot, dreptul de proprietate asupra constructiei care devine bun comun. In acest sens, o constructie noua facuta pe terenul proprietate a unuia dintre soti este bun comun (T.S. dec. civ. nr. 2167/1971). In cazul constructiei bun comun, ridicata pe terenul proprietate a sotului neconstructor, In ceea ce priveste terenul, nu se recunoaste sotului constructor decat un drept de folosinta (T.S. dec. civ. nr. 566/1979; T.S. dec. civ. nr. 1261/1982). 2. Un sot ridica o constructie cu mijloace ce fac parte din comunitatea de bunuri, pe terenul proprietate a celuilalt sot, fara consimtamantul acestuia sau Impotriva vointei acestuia. In acest caz, sotul care a ridicat constructia se gaseste In situatia juridica a constructorului de rea-credinta (art. 494, C. civ.), drepturile prevazute de acest text si nu constructia constituind bun comun. 3. Ambii soti ridica o constructie cu mijloace ce fac parte din comunitatea de bunuri, pe terenul proprietate a unuia dintre ei. In acest caz, constructia devine proprietate comuna a sotilor, iar sotul neproprietar al terenului dobandeste asupra acestuia un drept de superficie pentru partea aferenta constructiei (T.S. dec. civ. nr. 1746/1960). 4. Un sot ridica o constructie cu mijloace ce sunt bunuri proprii pe terenul proprietate al celuilalt sot, cu consimtamantul acestuia. In situatia aceasta, sotul constructor dobandeste un drept de superficie, celalalt sot ramanand proprietarul terenului care continua a fi bun propriu, dar va fi grevat de dreptul de folosinta cuprins In dreptul de superficie al sotului constructor. 5. Un sot ridica o constructie cu mijloace ce sunt bunuri proprii pe terenul proprietate al celuilalt sot, fara consimtamantul acestuia sau Impotriva vointei acestuia. In acest caz, sotul constructor nu dobandeste dreptul de superficie, urmand a se aplica art. 494, C. civ., referitor la constructie, plantatiile si lucrarile aflate pe terenul altuia (accessorium sequitur principale). b. Constructii efectuate de soti pe terenul proprietate a ambilor soti In aceasta situatie, pot exista mai multe posibilitati, si anume: l. Un sot ridica o constructie cu mijloace ce sunt bunuri proprii pe terenul bun comun al ambilor soti, cu consimtamantul celuilalt sot; 42 In acest caz, sotul constructor dobandeste dreptul de superficie, constructia fiind bun propriu al sotului constructor. 2. Un sot ridica o constructie cu mijloace ce sunt bunuri proprii,

pe terenul bun comun al ambilor soti, fara consimtamantul celuilalt sot; In acest caz, sotul constructor are drepturile prevazute de art. 494, C. civ., care sunt bun propriu, dar nu constructia (C.S.J., S. civ., dec. nr. 2554/1993; dec. nr. 1992/1993). 3. Un sot ridica o constructie cu mijloace ce sunt In parte bunuri comune si In parte bunuri proprii pe terenul bun comun al ambilor soti, cu consimtamantul ambilor soti; In situatia aceasta, constructia este, In mod corespunzator, atat bun comun, cat si bun propriu, iar terenul ramane cum era Inainte de efectuarea constructiei, si anume, bun comun. c. Constructii efectuate de soti pe terenul proprietate a unei terte persoane. In privinta acestor constructii, pot exista mai multe situatii: 1. Constructii ridicate de soti pe terenul apartinand altei persoane potrivit dreptului comun privind accesiunea. Posibilitatile ce se pot ivi In aceasta situatie sunt urmatoarele: - proprietarul terenului doreste sa preia constructia si instanta de judecata va obliga pe sotii constructori sa-i predea constructia, iar pe proprietarul terenului sa plateasca sotilor constructori drepturile cuvenite potrivit distinctiilor prevazute de art. 494, C. civ. si altor dispozitii legale; - proprietarul terenului refuza sa preia constructia; daca sotii constructori sunt de rea-credinta, instanta de judecata Ii poate obliga s-o demoleze, cand exista autorizatie de demolare din partea organului administrativ competent; daca sotii constructori sunt de buna-credinta sau au construit pe baza unei conventii cu proprietarul terenului, acesta urmeaza sa fie obligat, In CONDITIILE legii, sa plateasca sotilor constructori drepturile cuvenite; - proprietarul terenului este de acord sa cedeze constructia sotilor care au ridicat-o In contul creantei acestora, fiind necesara autorizatia de Instrainare a constructiei, iar potrivit Legii nr. 9/1990, proprietarul terenului poate ceda sotilor constructia pe care au ridicat-o Impreuna cu terenul aferent pana la 1.000 m.p. 2. Constructii ridicate de soti pe terenul unui tert, proprietarul terenului nefiind cunoscut ori manifesta lipsa de interes pentru preluarea constructiei ridicate. In situatiile acestea, proprietarul terenului are posibilitatea, potrivit art. 488 si urm., C. civ., sa invoce 43 dreptul de proprietate prin accesiune asupra constructiei edificate de soti (care sunt terti) pe terenul sau, cu obligatia de a despagubi pe sotii constructori, In CONDITIILE precizate (art. 494, C. civ., sau conventia partilor). Drepturile sotilor constructori pe terenul altuia constituie bun comun al acestora, iar dupa legile nr. 18/1991 si nr. 50/1991 proprietarul terenului poate constitui un drept de superficie In folosul constructorului. 3. Constructii ridicate de soti pe terenul proprietate a parintilor unuia dintre ei, cu consimtamantul acestora. Conform unei opinii, se considera ca In acest caz copiii dobandesc un drept de superficie, iar dupa alte pareri se considera ca nu dobandesc copiii decat un drept de creanta In legatura cu constructia. Potrivit legilor nr. 18/1991 mod. si nr. 50/1991 mod., copiii pot dobandi un drept de superficie In CONDITIILE Dreptului comun. d. Constructia efectuata de catre soti pe un teren atribuit de stat In folosinta In situatia aceasta dreptul are un caracter accesoriu fata de cladire, atribuindu-se pe durata acesteia dreptul de folosinta asupra terenului, ce nu se poate Instraina singur, ci numai o data cu constructia. In cazul In care constructia este bun comun, dreptul de folosinta

asupra terenului are acelasi caracter, iar daca se Imparte constructia, In mod corespunzator se delimiteaza si dreptul de folosinta asupra terenului. Cat priveste dreptul de concesiune asupra terenului, acesta este bun comun sau propriu, dupa cum locuinta este bun comun sau propriu (Legea nr. 50/1991 mod.). e. Locuinte construite ori cumparate de catre soti cu credite acordate de Stat. Locuintele construite sau cumparate In timpul CASATORIEI constituie bun comun, fara a se face deosebire daca a fost Incheiat contractul pe numele unuia dintre soti ori pe numele ambilor, daca nu exista vreun temei prevazut de art. 31, C. fam. care sa justifice calificarea bunului ca fiind propriu (T.S., dec. civ. nr. 1213/1978; C.S.J., S. civ., dec. nr. 1220/1994). 1. Locuinte construite cu credit acordat de Stat. Dreptul de proprietate asupra locuintei construita cu credit acordat de Stat se dobandeste pe data predarii-preluarii locuintei, iar daca aceasta se face In timpul CASATORIEI ea este bun comun In Intregul sau, indiferent cand se platesc ratele de pret, Intr-o interpretare mai veche (T.S., dec. civ. 44 nr. 2697/1974; dec. civ. nr. 1292/1975; dec. civ. nr. 215/1982). Practica judiciara adopta solutia conform careia momentul transferului proprietatii este acela al Incheierii contractului de constructie, deci bunul este propriu. 2. Locuinte cumparate cu credit acordat de Stat. Locuintele cumparate cu credite de Stat sunt bunuri comune daca sunt dobandite In timpul CASATORIEI. f. Terenuri primite In folosinta ori concesiune pentru construirea de locuinte. In ce priveste dreptul de folosinta asupra terenului pe care s-a construit de catre soti, In CONDITIILE prevazute de actele normative In vigoare, acestea constituie bun comun (C.S.J., S. civ. dec. nr. 9/1993). In cazul In care constructia ridicata pe teren este In parte bun comun si In parte bun propriu, dreptul de folosinta asupra terenului va avea acelasi regim juridic. g. Situatii speciale 1. Sporul valorii imobilului proprietate numai a unuia dintre soti. In situatia In care sporul de valoare se realizeaza cu mijloace comune, se pot deosebi urmatoarele situatii: - Imbunatatirile sau reparatiile capitale efectuate In timpul CASATORIEI nu au dus la transformarea esentiala a imobilului, ci numai la sporirea valorii acestuia, caz In care reparatiile sau Imbunatatirile nu schimba natura juridica a imobilului, transformandu-l din bun propriu In bun comun; constituie Insa bun comun sporul de valoare dobandit de imobil prin Imbunatatiri sau reparatii (T. S., dec. civ. nr. 19/1982); - Imbunatatirile sau reparatiile capitale efectuate In timpul CASATORIEI au dus la transformarea esentiala a imobilului, astfel ca acesta a devenit un bun cu totul deosebit, un bun nou, caz In care imobi lul este bun comun (T. S., dec. civ. nr. 2167/1971). 3 - Constructii efectuate de catre concubini In ce priveste raporturile patrimoniale dintre concubini, acestea sunt supuse, dupa cum am vazut, normelor Dreptului comun ce reglementeaza proprietatea pe cote parti (T.S., dec. civ. nr. 457/1976). Pentru determinarea proportiei In care fiecare concubin a contribuit la dobandirea bunurilor se poate recurge la dispozitiile Codului familiei, la fel ca si In cazul sotilor, iar daca viitorii soti, concubini, convin ca imobilul, construit pe numele unuia dintre ei cu contributia ambilor, sa intre sub regimul comunitatii de bunuri de la data la care se vor 45 casatori, atunci beneficiaza de acest regim juridic, dar numai de la data CASATORIEI lor.

Dreptul de folosinta asupra locuintei rezultat dintr-un contract de Inchiriere In aceasta privinta, se pot ivi mai multe situatii, dupa cum urmeaza: 1. Caracterul dreptului de folosinta asupra locuintei, nascut din contractul de Inchiriere supus L. 5/1973. In acest caz, sotul dobandeste, In baza contractului de Inchiriere, alaturi de titularul contractului de Inchiriere si de ceilalti membri de familie, un drept propriu de folosinta a locuintei, fara a se deosebi dupa cum contractul de Inchiriere s-a Incheiat Inaintea Incheierii CASATORIEI ori In timpul acesteia. 2. Caracterul dreptului de folosinta asupra locuintei, nascut din contractul de Inchiriere supus Codului civil. In acest caz, dreptul de folosinta asupra locuintei este bun comun daca contractul de Inchiriere s-a Incheiat In timpul CASATORIEI si este bun propriu daca acesta s-a Inchei at Inainte de CASATORIE. 4 - Alte bunuri mobiliare a. Bunurile cumparate cu plata In rate In aceasta privinta, bunurile sunt comune daca data contractului de vanzare-cumparare cu plata pretului In rate se situeaza In timpul CASATORIEI si sunt proprii daca data unui asemenea contract este anterioara ori ulterioara CASATORIEI. Ca atare, bunurile cumparate Inainte de Incheierea CASATORIEI, In rate, sunt bunuri proprii, iar faptul ca o parte din rate au fost platite In timpul CASATORIEI trebuie avut In vedere la stabilirea cotelor parti. In mod corespunzator, bunurile cumparate In rate In timpul CASATORIEI sunt comune, chiar daca o parte din rate se achita dupa desfacerea ori Incetarea CASATORIEI, acest fapt prezentand importanta numai pentru stabilirea cotelor parti. b. Fructele si productele Conform Dreptului comun, fructele bunurilor proprii sunt bunuri proprii, deoarece folosinta este un exercitiu normal al dreptului de proprietate, iar drepturile asupra bunurilor proprii sunt, atata timp cat legea nu prevede altfel, drepturi complete, ce confera toate Indrituirile legale pe care le cuprind, deci si pe aceea de a culege si Insusi fructele. Daca fructele bunurilor proprii sunt rezultatul muncii comune a sotilor, ele sunt bunuri comune. 46 Productele consuma substanta bunului, astfel ca, In cazul bunurilor proprii, se aplica subrogatia reala cu titlu universal. Ca atare, productele bunurilor comune vor fi si ele bunuri comune, iar productele bunurilor proprii sunt bunuri proprii (T. S., dec. civ. nr. 785/1973). c. Castigurile realizate In timpul CASATORIEI pe libret C.E.C. si la diferite sisteme de loterie (loto, pronoexpres, pronosport) Din punct de vedere juridic, aceste castiguri sunt producte, deoarece nu au pentru castigator caracter de periodicitate. Aceste castiguri dobandite In timpul CASATORIEI sunt bunuri comune sau proprii, dupa cum sumele cu care s-a jucat apartin uneia sau alteia din aceste categorii de bunuri. 5 - Dreptul sotilor de a administra, folosi si dispune Impreuna de bunurile comune Conform cu art. 35, C. fam., "sotii administreaza si folosesc Impreuna bunurile comune si dispun tot astfel de ele". Ca atare, oricare dintre soti, exercitand singur aceste drepturi, este socotit ca are si consimtamantul celuilalt sot. Cu toate acestea, nici unul dintre soti nu poate Instraina si nici nu poate greva un teren sau o constructie ce face parte din bunurile comune, daca nu are consimtamantul expres al celuilalt sot. Din modul de exprimare a art. 35, alin. 1, C. fam., rezulta ca acest text are In vedere atributele celui mai cuprinzator drept patrimonial, dreptul de proprietate (plena in re potestas), deoarece

termenii administrare, folosire si dispozitie exprima Intregul continut juridic al acestui drept, adica posesia, folosinta si dispozitia (jus utendi , fruendi, abutendi din Dreptul roman, cf. art. 480, C. civ.). A. Actele de administrare, folosinta si dispozitie Notiunea actelor de "administrare" cuprinde atat actele de administrare prin natura lor, propriu-zise, cat si actele de dispozitie care prin scopul lor se califica acte de administrare. In acest sens: - actele de administrare prin natura lor sunt, de exemplu, un contract pentru repararea unui imobil supus deteriorarii, intentarea unei actiuni de evacuare, o Inchiriere pe termen scurt etc.; - actele de administrare prin scopul lor sunt, de pilda, vanzarea unor bunuri supuse stricaciunii sau vanzarea fructelor naturale ale bunurilor comune. In acceptiunea art. 35, alin. 1, C. fam., notiunea de "folosinta" cuprinde: posesia bunurilor (ius possidendi), folosirea bunurilor, 47 uzajul lor (ius utendi) si Insusirea fructelor bunurilor (ius fruendi). De vreme ce textul utilizeaza, pe langa expresiile "administreaza" si "dispun", numai pe aceea de "folosesc" In Intelesul textului, notiunea de folosinta include implicit si atributele de posesie si Insusirea fructelor, atribute inerente dreptului de proprietate si altor drepturi reale principale ale sotilor asupra bunurilor lor comune. In conformitate cu art. 35, alin. 2, C. fam., actele de "dispozitie" pot fi atat de dispozitie materiala, cat si de dispozitie juridica, si anume: - acte de dispozitie materiala sunt cele privitoare la soarta materiala a bunurilor comune ale sotilor, precum stabilirea destinatiei economice a bunurilor, transformarea sau consumarea lor; - acte de dispozitie juridica sunt cele care privesc soarta juridica a bunurilor comune, precum Instrainarea sau grevarea bunurilor prin constituiri de drepturi reale. In ceea ce priveste modul de exercitare a posesiei, folosintei si dispozitiei asupra bunurilor comune, potrivit dispozitiei de principiu a art. 35, alin. 1, C. fam., sotii exercita aceste atribute Impreuna; este o dispozitie ce nu se opune ca sotii sa stabileasca de comun acord modul concret In care ei Inteleg sa-si exercite aceste atribute asupra bunurilor comune. Totusi, asemenea conventii Intre soti vor fi valabile numai In masura In care prin ele nu se aduc atingeri comunitatii si drepturilor egale ale sotilor asupra bunurilor comune. B . Prezumtia legala de mandat tacit reciproc In situatia In care oricare dintre soti exercita singur acte de administrare, folosinta si dispozitie asupra bunurilor comune, el este socotit ca are si consimtamantul celuilalt sot (art. 35, al. 2, C. fam.). In acest sens, legea instituie o prezumtie de mandat tacit reciproc, In temeiul careia fiecare dintre soti este presupus ca, atunci cand exercita drepturile conferite de lege sotilor asupra bunurilor lor comune, el o face nu numai In numele sau, adica In nume propriu, ci si ca reprezentant al celuilalt sot. Sotii sunt, asadar, prezumati de lege ca si-au dat reciproc mandat In ce priveste administrarea si folosirea comunitatii, precum si cu privire la actele de dispozitie privitoare la bunurile comune. In acest temei, legiuitorul a prevazut mandat tacit reciproc Intre soti atat In interesul lor, cat si In acela al tertilor de buna-credinta. Prezumtia mandatului tacit reciproc Intre soti este relativa (juris tantum), ea putand fi Inlaturata pentru fiecare act In parte, Insa nu si In general, caci aceasta ar Insemna o modificare a reglementarii legale a 48 raporturilor dintre soti, solutie ce nu poate fi admisa. Ca atare, sotul neparticipant la un act juridic al celuilalt sot, privitor la bunurile comune, este Indreptatit sa probeze ca s-a opus Incheierii actului, ceea

ce avea ca efect invalidarea actului astfel Incheiat. Totusi, o asemenea opunere nu va produce efecte fata de tertul de buna-credinta cu care s-a contractat, In acest sens pronuntandu-se si practica judiciara. Prezumtia de mandat tacit In ceea ce priveste Instrainarea bunurilor comune mobile opereaza numai cat timp celalalt sot nu si-a manifestat dezacordul, contrazicand ideea de mandat tacit. Inexistenta mandatului tacit nu rezulta numai dintr-o opunere formala adusa la cunostinta dobanditorului, ci poate fi desprinsa si din Imprejurari de fapt ce ar exclude ideea unui consimtamant prezumat din partea sotulu i ce nu participa la Incheierea actului. C . Restrangeri ale mandatului reciproc prin vointa sotilor Deoarece mandatul reciproc dintre soti este prezumat de lege, sotii pot ca prin vointa lor comuna sau unilaterala sa-i restranga aplicarea, Insa nu si sa i-o Inlature cu desavarsire, deoarece aceasta ar echivala cu o modificare a Insusi regimului juridic al comunitatii matrimoniale de bunuri. Si aici se poate face o distinctie, si anume: - restrangerea con