Dreptul de servitute

5/13/2018 Dreptul de servitute - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/dreptul-de-servitute-55a753676ba88 1/6

Nasterea, exercitarea si stingerea dreptului de servitute

Nasterea dreptului de servitute

Principiul libertatii de constituire a servitutilor are o importanta deosebita in ceea ce

priveste nasterea dreptului de servitute. Din articolul 620 din Codul Civil din 1864 rezulta atat

existenta acestui principiu cat si existenta unor limite ale acestuia: „Este iertat proprietarilor a

stabili pe proprietatile lor, sau in folosul proprietatilor lor, orice servitute vor gasi de cuviinta, pe

cat timp aceste servituti nu vor impune persoanei proprietarului fondului servient obligatia unui

fapt personal, si pe cat timp aceste servituti nu vor fi contrarii ordinii publice.” Articolulmentionat are incidenta in ceea ce priveste atat constituirea dreptului de servitute prin conventii,

cat si constituirea dreptului de servitute prin uzucapiune sau prin destinatia proprietarului.

Articolele 620-643 din Codul Civil de la 1864 reglementeaza servitutile stabilite prin

fapta omului. Acestea isi au izvorul in interesele proprietarilor unor terenuri invecinate, avand in

vedere impunerea unor sarcini normale, reciproce sau doar pentru unii dintre ei, in asa fel incat

respectivele imobile sa poata fi folosite conform destinatiei lor. Proprietarii vor putea stabili, de

exemplu, o servitute de trecere fara ca fondul dominant sa fie neaparat infundat1

. In notiunea defapta a omului intra actul juridic, destinatia proprietarului si uzucapiunea.

Rezulta deci, ca servitutea nu trebuie sa fie contrara ordinii publice, textul articolului 620

reluand in aceasta privinta articolul 5 din acelasi Cod Civil: „Nu se poate deroga prin conventii

sau dispozitii particulare, la legile care intereseaza ordinea publica si bunele moravuri.”

De asemenea, este specificat si faptul ca servitutile trebuie sa fie constituite privind un

imobil, ele neputand apasa asupra unei persoane. Aceasta idee este intalnita si in articolul 576

din Codul Civil din 1864, fiind reluata in articolul 620 sus-mentionat deoarece legiuitorul aconsiderat important sa previna stabilirea de servicii personale cu caracter perpetuu2. Trebuie sa

mentionam insa, ca nu este in nici un caz exclusa posibilitatea titularului fondului aservit de a-si

asuma obligatii personale (avand caracter pozitiv), aceste obligatii devenind elemente ale unor

diferite raporturi civile obligationale. Mai mult, prin articolele 630- 631 din acelasi Cod Civil

este creata posibilitatea pentru titularul fondului aservit de a-si asuma o obligatie propter rem:

„Acela carui se cuvine o servitute are dreptul a face toate lucrarile trebuincioase spre a se sluji cu

dansa si spre a o pastra”, „Acela carui se cuvine o servitute are dreptul a face toate lucrarile

1 Constantin Birsan- Drept civil. Drepturile reale, Editura Hamangiu, Bucuresti, 2007.2 Valeriu Stoica- Drept civil. Drepturile reale principale, Editura C.H.Beck, Bucuresti, 2009, p.231.

1



trebuincioase spre a se sluji cu dansa si spre a o pastra”. Prin aceasta nu este incalcata prevederea

din articolul 620.

Conform actualului Cod Civil, in articolul 756: „Servitutea se poate constitui în temeiul

unui act juridic ori prin uzucapiune, dispoziţiile în materie de carte funciară rămânând

aplicabile.”In cele ce urmeaza vom analiza fiecare mod prin care dreptul de servitute poate fi

constituit:

o Constituirea dreptului de servitute prin act juridic

In articolele 623-625 nu vom gasi nici o referire la termenul de „act juridic”. Este folosit

in schimb termenul de „titlu”, el fiind sinonim cu cel de dinainte. Are intelesul de act juridic insensul de negotium iuris, iar nu de instrumentum probationis.3 Servitutile nu se pot naste prin

acte juridice unilaterale, cu exceptia testamentului.4 Explicatia este simpla: prin act unilateral nu

se poate constitui un drept de servitute, deoarece este necesar acordul proprietarilor ambelor

fonduri5.

Prin act juridic pot lua nastere atat servituti continue si aparente cat si servituti continue si

neaparente, necontinue si neaparente si necontinue si aparente. Inseamna ca actul juridic este un

mod general de dobandire a dreptului de servitute. Contractul prin care se constituie acest drept poate fi cu titlu gratuit sau cu titlu oneros, insa pentru a fi valabil trebuie sa fie incheiat cu

proprietarul fondului aservit sau cu reprezentantii acestuia.6 Conform legii 247/2005, prin

interpretarea sistematica a dispozitiilor cuprinse in articolul 2 ((1) Terenurile cu sau fara

constructii, situate în intravilan si extravilan, indiferent de destinatia sau de întinderea lor, pot fi

înstrainate si dobândite prin acte juridice între vii, încheiate în forma autentica, sub sanctiunea

nulitatii absolute.

(2) În cazul în care prin acte juridice între vii se constituie un drept real asupra unui teren cu sau

fara constructie, indiferent de destinatia sau întinderea acestora, dispozitiile alin. (1) se aplica în

mod corespunzator .), orice conventie prin care se constituie un drept de servitute trebuie sa fie

incheiata in forma autentica. Pentru drepturile de servitute constituite anterior legii 247/2005,

trebuie sa fie verificata respectarea regulilor care guvernau contractul prin care acestea au fost

constituite.

3 Valeriu Stoica, op.cit., p.232.4 De exemplu, atunci cand testatorul are in proprietate doua imobile, el poate testa catre persoane diferite, creand unraport de servitute intre cele doua imobile.5 G.N. Lutescu, Teoria generala a drepturilor reale. Teoria patrimoniului. Clasificarea bunurilor. Drepturile reale

principale, Bucuresti, 1947.6 Proprietarul fondului aservit trebuie sa aiba capacitatea de a instraina, capacitate care corespunde capacitatiifondului dominant de a dobandi.

2



Dreptul de servitute, fiind un drept real, trebuie sa fie inscris in Cartea Funciara, in foaia

de sarcini.

In cazul in care inscrisul constatator al conventiei este pierdut, el poate fi inlocuit printr-

un act recognitiv- acesta trebuie sa fie intocmit in forma ceruta pentru inscrisul initial (conform

principiului simetriei). Este practic, ceea ce rezulta din interpretarea articolului 628 din CodulCivil de la 1864: „Titlul constitutiv al servitutii, in privinta servitutilor ce nu se pot dobandi prin

prescriptie, nu poate fi inlocuit decat prin titlu de recunoastere a servitutii si dat din partea

proprietarului locului aservit.”

Potrivit actualului Cod Civil, servitutea se poate dobandi doar prin act juridic autentic

inscris in cartea funciara (articolul 756)- acest cod a adoptat conceptia caracterului constitutiv al

inscrierilor in cartea funciara.

o Dobandirea dreptului de servitute prin destinatia proprietarului

In acest caz este avuta in vedere o ipoteza de lucru. Un proprietar care are doua imobile

in proprietate stabileste intre ele o stare de fapt care ar constitui o servitute daca fiecare imobil ar

apartine in parte unor persoane diferite. Acelasi lucru se poate intampla si atunci cand starea de

fapt este stabilita intre doua parti ale unui singur imobil apartinand proprietarului in discutie.

Cand proprietarul instraineaza unul dintre imobile sau o parte din imobilul sau, ia nastereservitutea propriu-zisa. Cu alte cuvinte, pana la instrainare nu poate fi vorba de o servitute,

respectandu-se adagiul latin nemini res sua servit 7 .

Actualul Cod Civil nu a pastrat acest mod de dobandire.

o Dobandirea dreptului de servitute prin uzucapiune

Manifestarea exterioara a dreptului de servitute acopera prerogativa posesiei, dar si

celelalte elemente din continutul juridic al acestui drept real principal. O persoana care nu este

titulara a unui drept de servitute ar putea sa dobandeasca chiar dreptul respectiv, in urma unei

posesii indelungate. Insa, uzucapiunea nu este un mod de dobandire general in ceea ce priveste

servitutea.8

Numai uzucapiunea de 30 de ani este admisa ca mod de dobandire a dreptului de servitute

(nu si cea scurta de 10 pana la 20 de ani). Din interpretarea articolelor 623 (al.1) si 624 din

Codul Civil din 1864, rezulta ca servitutile continue si aparente sunt singurele care pot fi

7 Nimeni nu isi aserveste propriul lucru: http://www.scritube.com/limba/latina/Maxime-latine-

juridice20310211219.php8 Valeriu Stoica, op.cit., p.233.

3



dobandite prin uzucapiune: „ Servitutile continue si aparente se dobandesc prin titlu sau prin

posesiune de 30 ani.”, „ Servitutile continue neaparente si servitutile necontinue si neaparente nu

se pot stabili decat prin titluri.”

Posesia ceruta pentru a uzucapa trebuie sa fie utila, cu alte cuvinte: publica, pasnica si

continua.In actualul Cod Civil, sfera de aplicare a prescriptiei achizitive a fost extinsa la toate

servitutile pozitive.

Exercitarea dreptului de servitute

Daca analizam dreptul de servitute, trebuie sa il intelegem ca intrand in continutul unui

raport juridic. Acest raport juridic implica proprietarul fondului dominant legat de subiectul

pasiv general si nedeterminat (specific oricarui drept real). Proprietarul fondului aservit este doar

una dintre persoanele care alcatuiesc subiectul pasiv9. El are obligatia generala si negativa de a

nu face nimic care sa stanjeneasca exercitiul dreptului de servitute. Proprietarul fondului

dominant exercita atributele servitutii, in modul in care e configurata prin izvorul raportului

juridic respectiv, insa trebuie sa nu faca nimic de natura sa afecteze dreptul de proprietate asupra

fondului aservit (drept de proprietate asa cum apare el restrans depa dezmembrare si nasterea

dreptului de servitute)10.

Intre parti se mai pot naste si alte raporturi juridice de natura obligationala, cuprinzand

chiar obligatii propter rem. Spre exemplu, cel care are in proprietate fondul aservit isi poate

asuma obligatia de a se ingriji de calea de acces pe care o foloseste proprietarul fondului

dominant. Astfel pot fi intelese dispozitiile articolelor 630-635 din Codul Civil din 1864 cuprinsein sectiunea „Despre drepturile proprietarului fondului carui se cuvine servitutea”.

In actualul Cod Civil aceste raporturi sunt reglementate in sectiunea „Drepturile si

obligatiile proprietarilor”, articolele 765-769.

Stingerea dreptului de servitute

Exista cateva criterii dupa care pot fi clasificate modurile prin care dreptul de servitute

poate inceta.9 Constantin Birsan, op.cit., p.289.10 Valeriu Stoica, op.cit., p.234.

4



Conform criteriului temeiului juridic, putem distinge intre: moduri de stingere prevazute

in reglementarea legala specifica servitutilor si moduri de stingere care decurg din anumite

principii ale dreptului.

Moduri de stingere prevazute in lege sunt, cu titlu de exemplu: imposibilitatea materiala

de exercitare a dreptului de servitute (articolele 636 Codul Civil din 1864, articolul 770, alineatul1, litera e din actualul Cod Civil), consolidarea (articolul 638 din Codul Civil din 1864, articolul

770, alineatul 1, litera a din actualul Cod Civil), neuzul sau prescriptia extinctiva (articolele 639-

643 Codul civil din 1864, articolul 770 alineatul 1, litera f si articolul 771 din actualul Cod

Civil), exproprierea pentru cauza de utilitate publica, daca servitutea este contrara utilitatii

publice careia ii va fi afectat bunul expropriat (articolul 770, alineatul 2 din Noul Cod Civil).

In categoria modurilor de stingere care decurg din anumite principii ale dreptului

includem: implinirea temenului sau indeplinirea conditiei (atunci cand servitutea a fostconstituita pentru un timp determinat sau sub o conditie rezolutorie), renuntarea la servitute,

renuntarea la dreptul de proprietate asupra fondului aservit, desfiintarea cu efect retroactiv a

titlului constitutiv al servitutii sau a titlului de proprietate al titularului fondului dominant sau al

titularului fondului aservit (daca acest titlu este anterior titlului de constituire a servitutii),

conventia partilor.

Ca o regula, pieirea definitiva a fondului dominant sau a fondului aservit duce la

stingerea dreptului de servitute, pe cand imposibilitatea temporara de exercitare a dreptului de

servitute duce doar la suspendarea acestui drept.

Dreptul de servitute, prin natura sa, este un drept perpetuu. Inseamna ca nu se stinge prin

moartea persoanei fizice, reorganizarea, dizolvarea sau lichidarea persoanei juridice. Abuzul de

folosinta nu duce la stingerea dreptului de servitute, insa poate fundamenta o actiune in

despagubire pe temei delictual.

Conform obiectului modurilor de stingere, se poate distinge intre: moduri prin care se

stinge insusi dreptul de servitute si moduri prin care se stinge doar o anumita forma de exercitare

a dreptului de servitute.

Ca moduri prin care se stinge insusi dreptul de servitute intalnim acele situatii in care

dreptul de servitute se stinge integral, nemaiputand fi exercitat, iar in cea de-a doua categorie

intra situatiile in care nu se stinge acest drept in ansamblul sau.

Un exemplu este folositor in acest caz. In cazul unei servituti de a nu construi pe un teren,

daca proprietarul fondului aservit a construit totusi o cladire pe o parte din teren, insa

proprietarul fondului dominant nu a facut nimic in legatura cu demolarea lucrarilor timp de 30 de

5



ani, dreptul de servitute va subzista numai in legatura cu restul terenului, stingandu-se in legatura

cu partea de teren pe care a fost construita cladirea11.

11 Valeriu Stoica, op.cit., p.238.

6

Dreptul de servitute

Documents

Transcript of Dreptul de servitute