DREPTUL DE PROPRIETATE INDUSTRIALA

Subiectele, obiectul si continutul dreptului de inventator

Subiectele protectiei prin brevet de inventive

Subiectele primare stricto-sensu- sunt acele subiecte care dobândesc brevetul de inventiee direct de la stat, prin Oficiul de Stat pentru Inventii si Mărci, în urma desfăsurării procedurii legale;- dreptul de a solicita eliberarea brevetului de inventie apartine următoarelor subiecte primare stricto-sensu:a) inventatorului independent - în ipoteza în care inventia s-a născut prin efortul creator si material propriu al unei persoane fizice;b) inventatorului salariat - în situatia în care a realizat inventia în cadrul unui contract individual de muncă cu misiune inventivă, încredintată în mod explicit, iar contractul cuprinde o clauză prin care inventatorului i se atribuie dreptul de a cere eliberarea brevetului în nume propriu;c) mostenitorilor inventatorului - fără a se opera nici un fel de distinctie, după cum acestia apartin categoriei mostenitorilor legali sau categoriei mostenitorilor testamentari;d) cesionarilor dreptului la eliberarea brevetului;e) unitătii în care este angajat inventatorul, în anumite conditii

Subiectele primare lato-sensu- sunt subiecte intermediare, în sensul că obtin brevetul de inventive doar într-un mod subsidiar, după ce un subiect primar stricto-sensu, nu si-a exercitat în termen dreptul la eliberarea brevetului;- subiect primar stricto-sensu poate fi: inventatorul salariat, în anumite conditii.

Subiecte derivate- sunt persoanele care devin titulare de brevet numai într-un mod subsecvent, ca urmare a dobândirii acelei calităti prin intermediul unei operatiuni de transmitere, de la un titular anterior;- din categoria subiectelor derivate pot face parte:a) mostenitorii inventatorului;b) cesionarii contractului de cesiune având ca obiect transmiterea brevetului de inventie.

Obiectul protectiei prin brevet de inventiveInventia reprezinta un ansamblu de cunostinte sistematice, organizate in scopul

obtinerii unei solutii la o problema practica din industrie, agricultura sau comert, caracterul aplicabilitatii industriale fiind o condititie de existenta a creatiei tehnice cu valoare de inventie.

Clasificarea inventiilor. Enumerare 1. După obiectul inventiei distingem:

a) inventii care au ca obiect un produs;b) inventii care au ca obiect procedee sau metode;c) inventii care au ca obiect aplicatiile într-o formă nouă amijloacelor cunoscute;d) inventii care au ca obiect combinatia de mijloace cunoscute.

2. În raport cu criteriul complexitătii obiectului inventiile se clasifică în:a) inventii simple, care au ca obiect un singur produs, mijloc saumetodă;b) inventii complexe, care reclamă folosirea conjugată a mai multorelemente sau mijloace.

3. După gradul de independentă fată de alte inventii, distingem:a) inventii principale, care au o existentă de sine stătătoare;b) inventii complementare sau de perfectionare, care îmbunătătesc oinventie anterioară, si fără de care nu pot exista.Inventiile nebrevetabile si inovatiile

Inventiile nebrevetabile: sunt, potrivit legii (art.12), acele inventii contrare ordinii publice si bunelor moravuri , cele care privesc soiurile de plante si rasele de animale ,procedeele biologice pentru obtinerea plantelor sau a animalelor , inventiile având ca obiect corpul uman .

Inovatiile : reprezintă acele realizări cu caracter de noutate si de utilitatela nivelul unitătii în care au fost create. Inovatia mai poartă numele si de realizare tehnică cu caracter de noutate relativă, fiind apreciată în raport cu stadiul local al tehnicii.

Drepturile morale ale inventatorilor

Dreptul la calitatea de autor al inventiei- calitatea de autor al unei inventii diferă de calitatea de inventator;- calitatea de autor al unei inventii nebrevetate conferă titularului un drept de prioritate stiintifică, dar nu si dreptul exclusiv de exploatare;.-odată brevetată inventia, autorul devine inventator recunoscut juridic si dobândeste calitatea de titular al dreptului exclusiv de exploatare;- calitatea de autor si prioritatea stiintifică înlătură posibilitatea brevetării ulterioare a aceleiasi solutii de către o altă persoană, pentru motivul neîndeplinirii conditiei de noutate;

Dreptul la nume al inventatorului- constă în posibilitatea inventatorului, conferită prin lege, de a pretinde să fie mentionat ca autor al inventiei;- acest drept este supus principiului disponibilitătii, autorul inventiei având latitudinea de a aprecia si dispune în mod liber, potrivit vointei si constiintei proprii asupra exercitării dreptului de a cere să fie mentionat în brevet;

Dreptul de a da publicitătii inventia- reprezintă posibilitatea recunoscută inventatorului, ca în limitele siformele prescrise de lege să aducă la cunostintă publică inventia realizată;- este o exceptie de la principiul netransmisibilitătii drepturilor nepatrimoniale;

Dreptul la protectia calitătii de autor- reprezintă dreptul inventatorului de a solicita:a) să i se mentioneze numele, prenumele si calitatea în brevetul eliberat, în carnetul de muncă, în orice alte acte sau publicatii privind inventia;b) să i se elibereze, un duplicat al brevetului de inventie;

Dreptul de prioritate stiintifică- reprezintă recunoasterea faptului că autorul unei inventii a fost primul care a descoperit solutia tehnică pe care o reprezintă inventia;

Drepturile patrimoniale ale inventatorilor si ale titularilor brevetelor de Inventive

Drepturile patrimoniale ale inventatorilor netitulari de brevet- inventatorii netitulari de brevet pot fi independenti sau salariati;- au dreptul, potrivit Legii nr.64/1991:a) să li se elibereze un duplicat al brevetului de invetieb) să li se stabilească drepturile patrimoniale pe bază de contract în sumă fixă sau proportional cu veniturile obtinute din exploatarea inventiei- inventatorii salariati, netitulari de brevet, au dreptul la o remuneratie suplimentară, stabilită independent de salariul de încadrare;- totodată, inventatorilor salariati li se cuvin drepturi bănesti rezultate din aplicarea inventiei, precum si redevente.

Drepturile patrimoniale ale titularilor brevetelor de inventiea) Dreptul de exploatare exclusivă a inventiei- reprezintă posibilitatea juridică recunoscută titularului brevetului de a exploata în mod exclusiv inventia;- se aseamănă cu un drept de monopol dar spre deosebire de acesta, este limitat în timp si în spatiu;- este un drept patrimonial, absolut, transmisibil, temporar si teritorial;

b) Dreptul provizoriu de exploatare exclusivă- solicitantul titlului de protectie, beneficiază, până la data eliberării brevetului, de dreptul provizoriu de exploatare exclusivă a inventiei;- exercitarea acestui drept este supusă unor conditii legale:- cererii de brevet să i se fi acordat dată de depozit;- cererea de brevet să fi fost publicată.

Conditiile si procedura de brevetare a inventiilor

Conditiile de brevetare a inventiilor

Conditiile de brevetare a inventiilor de produse, procedee sau metodea) inventia să se încadreze în domeniul de aplicatie al obiectelor ce pot fi brevetate:- pentru a fi brevetată, o inventie trebuie să nu fie exclusă din domeniul de aplicatie al obiectelor ce pot fi brevetate;- regula generală este aceea că protectia prin brevet este asigurată pentru inventii în cadrul tuturor domeniilor tehnologice;- pe cale de exceptie, unele domenii tehnologice pot fi excluse din sfera de aplicatie a obiectelor ce pot fi brevetate

b) inventia să îndeplinească conditia noutătii- o inventie este nouă dacă nu este cuprinsă în stadiul tehnicii;- stadiul tehnicii cuprinde toate cunostintele care au devenit accesibile publicului până la data înregistrării cererii de brevet sau a prioritătii recunoscute;- noutatea unei inventii trebuie să fie absolută în timp si spatiu;

c) inventia să îndeplinească cerinta pasului inventiv- o inventie este considerată ca implicând o activitate inventivă dacă pentru o persoană care are abilităti obisnuite în domeniu ea nu rezultă în mod evident din cunostintele cuprinse în stadiul tehnicii;- o inventie îndeplineste conditia pasului inventiv numai atunci când un specialist mediu din domeniu, având la îndemână toate documentele necesare, nu va putea ajunge la aceeasi solutie tehnică ca si inventatorul decât dacă si el la rândul lui va depune o activitate inventivă;

d) inventia să îndeplinească conditia aplicabilitătii industriale- este denumită si cerinta caracterului industrial sau conditia utilitătii;- contine trei elemente: obiectul, aplicatia si rezultatul inventiei;- obiectul inventiei conferă caracter industrial acesteia dacă se situează în sfera industriei, a utilului si nu în perimetrul creatiei artistice;- aplicatia se referă la susceptibilitatea inventiei de a fi realizată în practică, ea nu poate avea caracter pur teoretic;- rezultatul inventiei se măsoară prin efectele pe care le produce.

Brevetarea inventiilor secreteInventiilor ce contin informatii care prezinta importanta deosebita pentru

interesele economice si tehnico-stiintifice ale tarii li se poate atribui caracterul secret de stat .

Atribuirea caracterului secret revine reprezentantilor oficiali ai Ministerului Apararii, Ministerului Internelor si Reformei Admininstrative, Serviciului Roman de Informatii si ai altor institutii de drept .

Instituirea caracterului secret se efectueaza in termen de 60 de zile de la data depozitului reglementar, iar solicitantului brevetului de inventie i se acorda o compensatie materiala echitabila, pe toata perioada de mentinere in acest regim .

Procedura de brevetare a inventiilor

Cererea de brevet- datele de identificare a solicitatorului, reproducerea marcii si indicarea produselor sau a serviciilor pentru care este ceruta inregistrarea.- reprezintă manifestarea unilaterala de vointa a autorului inventiei, adresat de solicitant OSIM , care consine solicitarea expresă a eliberării brevetului ;- va fi însotită de : descrierea inventiei , revendicări si dacă e cazul , de desene explicative , toate redactate în limba română ;- cererea împreună cu actele de mai sus constituie depozitul national reglementar- se înscrie în Registrul national al cererilor de brevet depuse , cererile nefiind publice până la publicarea în Buletinul Oficial de Proprietate Intelectuală (BOPI)- cererea trebuie făcută în limba română sau într-o limbă străină , cu conditia ca în termen de 2 luni de la înregistrarea cererii să se depună la OSIM o traducere conformă , în limba română .

Examinarea preliminara cererii de brevetPoate fi ceruta numai de solicitantul cererii, in termen de 30 de luni de la data de

depozit.Examinarea preliminara a cererilor de brevet carora li s-a instituit caracter secret

de stat poate fi ceruta la data de depozit a cererii sau in termen de 3 luni de la incetarea regimului secret de stat, dar nu mai tarziu de 30 de luni inainte de expirarea duratei de protectie a inventiei.

Dreptul de prioritate conventională- denumit si prioritate conventională sau prioritate unionistă, reprezintă situatia privilegiată recunoscută unei persoane de a beneficia de prioritatea primului depozit efectuat într-o tară membră a Uniunii de la Paris ori membră a Organizatiei Mondiale a Comertului (OMC) , pentru orice altă cerere de brevet având ca obiect aceeasi inventie depusă ulterior în oricare altă tară membră a Uniunii;- subiectii dreptului de prioritate conventională sunt:- cetătenii apartinând oricărei tări membre a Uniunii de la Paris sau OMC.- succesorii în drepturi a primelor două categorii de subiecte.

Publicarea cererii de brevet- cererile pentru care s-a constituit depozit national reglementar sunt publicate imediat după expirarea unui termen de 18 luni de la data de depozit , sau dacă a fost recunoscută o prioritate , de la data acestei priorităti.- cererile cărora li s-a atribuit caracter secret de stat , nu se publică decât dacă au fost scoase din regimul secret de stat (în 3 luni de la data scoaterii)

Examinarea de fond a cererii de brevet- OSIM examinează dacă cererile îndeplinesc conditiile legale , prioritătile si dacă obiectul cererii este brevetabil în întelesul legii ;- OSIM hotărăste admiterea sau respingerea cererii în conditiile legii ;- mentiunea hotărârii de admitere sau de respingere se publica în BOPI;- procedura se întrerupe în cazul decesului părtii interesate sau al dizolvării persoanei juridice până la comunicarea succesorului în drepturi ; - procedura de brevetare se suspendă în cazul unor proceduri judiciare în privinta dreptului la brevet si la acordarea brevetului , până când hotărârea judecătorească rămâne definitivă .

Eliberarea brevetului- se face de către directorul general al OSIM ;- mentiunea eliberării se publică în BOPI .

Transmiterea, durata si apararea drepturilor privind inventia

Transmiterea drepturilor privind inventia

Pot fi transmise următoarele drepturi :- dreptul la acordarea brevetului;- dreptul la brevet;- drepturile ce decurg din brevet.

Efectele transmiterii drepturilor cu privire la inventie se produc fată de terti începând cu data publicării în Buletinul Oficial de Proprietate Industrială a mentiunii transmiterii înregistrate la OSIM.

Licenta obligatorie sau judiciarăLegea nr. 64/1991 reglementează licentele obligatorii,care sunt de fapt judiciare

întrucât se acordă în baza unei hotărâri judecătoresti pronuntată de Tribunalul Bucuresti.Titularul actiunii în instantă pentru acordarea licentei obligatorii poate fi orice

persoană interesată, interesul putând fi justificat prin posibilitatea efectivă si serioasăde exploatare a inventiei care face obiectul licentei.

Beneficiarii licentei obligatorii pot fi Guvernul României sau tertii autorizati de acesta, persoane fizice ori juridice.

Cazuri de acordare a licentei obligatorii. Acordarea unei licente obligatorii se poate dispune:a) pentru neutilizarea, totală sau partială a inventiei brevetate;b) pentru situatii expres prevăzute de lege;c) pentru inventii dependente;

Domenii în care se acordă licentele obligatorii. Potrivit art. 49 din Lege licentele obligatorii se acordă:

- pentru aprovizionarea pietei, în principal;- în cazul inventiilor din domeniul tehnologiei de semiconductoare, când se acordă numai pentru scopuri publice necomerciale sau pentru a remedia o practică stabilită ca fiind anticoncurentială, ca urmare a unei procedure judiciare sau administrative;- în domeniul soiurilor de plante sau biotehnologiei, când titularul unui brevet de inventie nu poate să o exploateze fără să aducă atingere unui brevet anterior;- pentru remedierea unei practici anticoncurentiale.Durata drepturilor privind inventiile

Protectia juridică prin brevet a inventiei este de 20 de ani, cu începere de la data de depozit.

Pentru brevetul european, durata de 20 de ani curge de la data constituirii depozitului reglementar al cererii de brevet, conform Conventiei brevetului european.

Termenul de protectie de 20 de ani este termenul maxim si nu poate fi prelungit. Pe cale de exceptie, pentru medicamente sau produsele fitofarmaceutice brevetate se poate obtine un certificat suplimentar de protectie, în conditiile legii.

Durata protectiei inventiei poate fi mai mică de 20 de ani, când drepturile conferite de brevet pot înceta prin: revocare, hotărâri de neacordare a brevetului, anularea brevetului de inventie, renuntarea titularului la brevet si decăderea din drepturi a titularului de brevet.

Apărarea drepturilor privind inventiile

Apărarea drepturilor prin mijloace de drept civilCompetentă. Potrivit legii, litigiile in materia inventiilor sunt de competent

tribunalului.Actiuni în justitie. Prin actiunea civilă exercitată se pot apăra drepturile

personale nepatrimoniale si patrimoniale asupra inventiilor.Astfel, drepturile personale nepatrimoniale se apără prin actiuni întemeiate pe dispozitiile Decretului nr. 31/1954 privitor la persoanele fizice si juridice.

Totodată, pentru apărarea drepturilor patrimoniale titularul dreptului încălcat are deschisă, după caz, fie calea actiunii în răspundere civilă delictuală, fie actiunea de răspundere contractuală.

Titularul actiunii. Actiunea civilă poate fi exercitată de titularul de brevet si de licentiatul autorizat să utilizeze drepturile decurgând din brevetul de inventie.

Comunicarea, înscrierea si publicarea hotărârilor judecătoresti. Hotărârile judecătoresti pronuntate în solutionarea acestor litigii vor fi comunicate, în termen de 30 de zile de către persoana interesată, la OSIM, care are obligatia să le înscrie în Registrul national al brevetelor de inventie si să le publice în Buletinul Oficial de Proprietate Industrială pentru a fi opozabile tertilor.

Apărarea drepturilor prin mijloace de drept penalDrepturile ce decurg din realizarea unei inventii sunt apărate si prin încriminarea

anumitor fapte ca infractiuni în Legea nr. 64/1991 si anume:a) însusirea fără drept a calitătii de inventator;b) contrafacerea obiectului unui brevet de inventie;c) divulgarea datelor cuprinse în cererile de brevet;

d) infractiunea de concurentă neloială

Protectia juridica a marcilorConditiile protectiei marcilor

Conditiile de fond privesc:1. conditia reprezentării grafice;2. conditia distinctivitătii;3. conditia disponibilitătii;4. conditii determinate de conventii internationale: liceitatea si deceptivitatea.

Conditiile de formă se referă la modul de folosire a mărcii si vizează conditii comerciale si publicitare.

Conditia reprezentării graficeConditia reprezentării grafice a semnului ales ca marcă se impune din nevoia ca

perceptia semnului să fie obiectivă.

Conditia distinctivitătiiCaracterul distinctiv rezultă din perceperea semnului de către consumatori. Pentru

a fi distinct, semnul trebuie să aibă aptitudinea de a individualiza produsul (serviciul) în cadrul aceleiasi categorii de produse (servicii), de a-l deosebi de produsele (serviciile) identice sau similar apartinând altor comercianti.

Conditia disponibilitătiiPentru ca un semn ales ca marcă să poată fi înregistrat, trebuie să fie disponibil,

adică să nu fi fost anterior apropriat de altă persoană sau să nu aducă atingere drepturilor dobândite anterior de altcineva. Disponibilitatea este o conditie de înregistrare a mărcii menită să evite orice confuzie posibilă.

Liceitatea. Deceptivitatea.a) Liceitatea si moralitatea

Potrivit legii nu pot fi înregistrate mărcile care sunt contrare ordinii publice si bunelor moravuri.

Liceitatea reprezintă acea conditie de înregistrare si de protectie potrivit căreia semnul ales ca marcă trebuie să fie, prin sine însusi, conform cu normele de ordine publică, aplicabile într-un anumit timp si spatiu.

b) DeceptivitateaConditia onestitătii inseamna ca nu pot fi înregistrate mărcile care sunt de natură să

inducă publicul în eroare cu privire la originea geografică, natura sau calitatea produsului sau a serviciului.

Deceptivitatea reprezintă asadar acea trăsătură negativă a mărcii, de natură să inducă în eroare consumatorii cu privire la provenienta geografică, calitatea produsului ori asupra situatiei comerciale a titularului.

Dobândirea dreptului la marcăReglementările si practica în materie au cunoscut următoarele moduri de

dobândire a dreptului la marcă:

a) sistemul declarativ (cunoscut si sub denumirile de sistem realist sau al prioritătii de folosintă);b) sistemul mixt (dualist, complex sau al efectului atributiv amânat);c) sistemul atributiv (cunoscut si sub denumirile de constitutiv, formalist sau al prioritătii de înregistrare).

Sistemul declarativePotrivit sistemului declarativ dreptul la marcă se dobândeste prin aproprierea si

folosirea în anumite conditii a mărcii. Pentru a fi dobândit dreptul asupra mărcii nu trebuie ca semnul ales ca marcă să fie supus nici unei formalităti, nu e necesară nici un fel de declaratie ori existenta sau eliberarea vreunui titlu.

Sisteme mixteDoctrina a conturat mai multe tipuri de sisteme mixte:

- sistemul mixt atributiv amânat.- sistemul mixt provocator.- sistemul mixt prealabil (elvetian).

Sistemul atributivÎn cadrul sistemului atributiv, dreptul la marcă se dobândeste prin înregistrare si

apartine persoanei care înregistrează prima un semn distinctiv. Dacă nu sunt urmate de o înregistrare, actele de folosire anterioare înregistrării nu pot fi opozabile ca anteriorităti.Procedura înregistrării

În sistemul nostru de drept, procedura înregistrării unei mărci cuprinde următoarele etape principale:a) constituirea depozitului national reglementar;b) examinarea preliminară a cererii de depozit;c) examinarea de fond a cererii de înregistrare;d) înregistrarea mărcii;e) publicarea.

Pierderea dreptului la marcăCauzele de pierdere a dreptului la marcă, apreciat ca un drept de ocupatie,

consemnate în literatura de specialitate sunt:1) caducitatea sau expirarea perioadei de protectie;2) renuntarea expresă a titularului la drept;3) anularea mărcii;4) decăderea titularului din drepturile conferite de marcă;5) abandonul mărcii.

Caducitatea sau expirarea duratei de protectie a mărcii reprezintă un mod de stingere a dreptului la marcă specifică sistemului dobândirii dreptului la marcă prin înregistrare (atributiv). În acest sistem durata protectiei fiecărei înregistrări poate fi nelimitată, prin înnoiri repetate.

Renuntarea expresă a titularului la dreptul său asupra mărcii, reprezintă o cauză de stingere comună celor două sisteme de dobândire a dreptului la marcă, atributiv si declarativ.

Anularea mărciiNulitatea nu reprezintă, în realitate, un mod de stingere a dreptului la marcă ci o

cauză de invalidare, care operează retractiv. Din acest motiv, multe legislatii nu enumeră această cauză printre modurile de stingere, ci o reglementează separat. În legea română, anularea mărcii este enumerată printre cauzele de stingere a dreptului la marcă.

Decăderea titularului din drepturile conferite de marcăDecăderea reprezintă o sanctiune civilă, aplicată pentru neexercitarea unui drept

la marcă o anumită perioadă de timp, bazată pe prezumtia că nefolosirea este imputabilă titularului.

Cazuri de decădere. Potrivit legii, decăderea titularului din drepturile conferite de marcă poate avea loc în următoarele cazuri:a) Nefolosinta mărcii.b) Marca degenerată.c) Marca deceptivă.d) Marca a fost înregistrată pe numele unei persoane care nu are calitatea prevăzută de lege.

Abandonul mărciiAbandonul mărcii reprezintă o renuntare tacită a titularului la drepturile conferite

de marcă, este o cauză de stingere a dreptului la marcă proprie sistemului dobândirii dreptului la marcă prin prioritate de folosire.

Subiectul dreptului la marcăConditii pe care trebuie să le îndeplinească subiectul dreptului la marcă:

a) Conditia folosirii efective a mărcii înregistrateb) Conditia specialitătii capacitătii de folosintă

Subiectul dreptului la marca individualăDreptul la marcă individuală apartine persoanelor fizice sau juridice, române sau

străine, care desfăsoară o activitate de productie, un comert sau prestează un serviciu.

Subiectul dreptului la marca colectivăMărcile colective pot fi detinute de către o asociatie, persoană juridică a cărei

activitate comercială sau industrială nu se exercită în mod direct, dar care autorizează aplicarea mărcilor colective de către alte persoane, membre ale asociatiei.

Subiectul dreptului la marca de certificarePotrivit legii, mărcile de certificare pot fi înregistrate la OSIM de către persoanele

juridice abilitate să exercite controlul produselor sau al serviciilor în privinta calitătii materialului, modului de fabricatie al produselor sau de prestare a serviciilor, precizie etc.

Continutul dreptului la marcăPotrivit legii române, dreptul la marcă este alcătuit din:

- dreptul de prioritate si- dreptul de folosire exclusivă a mărcii.

Protectia juridica a indicatiilor geografice

Legea nr. 84/1998 privind mărcile si indicatiile geografice defineste indicatia geografică ca fiind denumirea care serveste la identificarea unui produs originar dintr-o tară, regiunea sau localitate a unui stat, în cazurile în care o calitate, o reputatie sau alte caracteristici determinante pot fi în mod esential atribuite acelei origini geografice.

Conditii necesare pentru protectia indicatiilor geografice Potrivit art. 67 alin. (1) din Legea nr. 84/1998, indicatiile geografice ale produselor sunt protejate prin înregistrarea lor la OSIM, în conformitate cu prevederile acestui act normativ sau ale conventiilor internationale la care Româniaeste parte si pot fi utilizate numai de persoanele care produc sau comercializează produsele pentru care indicatiile geografice au fost înregistrate.

Titularul cererii de înregistrare a unei indicatii geografice nu poate fi decât o asociatie de producători care desfăsoară o activitate de productie în zona geografică pentru produsele mentionate în cerere.În vederea acordării protectiei trebuie să existe o legătură strânsă între produsele pentru care se cere înregistrarea indicatiei geografice si locul de origine al acestora în ceea ce priveste calitatea, reputatia ori alte caracteristici.

Persoanele autorizate pot să folosească în circuitul comercial o indicatie geografică pentruanumite produse numai aplicată pe aceste produse, în documente însoritoare, reclame, prospecte si pot să aplice mentiunea „indicatia geografică înregistrată” .

Legea interzice folosirea unei indicatii geografice sau imitarea ei de către persoane neautorizate, inclusiv în situatia în care se indică originea reală a produselor sau se adaugă mentiuni, cum ar fi : de genul, de tipul, imitatii după etc.

Indicatii geografice susceptibile de înregistrare si indicatii geografice excluse de la Înregistrare

În conformitate cu art. 69 din Legea nr. 84/1998, OSIM înregistrează o indicatie geografică si acordă solicitantului dreptul de utilizare a acesteia numai după ce Ministerul Agriculturii si Alimentatiei, sau după caz, autoritatea competentă din tara de origine, certifică următoarele:a) - indicatia geografică a produsului, care urmează a fi înregistrată;b) - produsele ce pot fi comercializate sub această indicatie geografică;c) - aria geografică de productie;d) - caracteristicile si conditiile de obtinere pe care trebuie să le îndeplinească produsele pentru a putea fi comercializate sub denumirea indicatiei geografice solicitate.

Indicatiile geografice care au dobândit protectie în tara noastră pe calea unor conventii internationale, nu sunt supuse procedurii de înregistrare.

Potrivit legii, sunt excluse de la protectie si nu pot fi înregistrate, indicatiile geografice care:a) nu sunt conforme cu dispozitiile prevăzute de lege;b) reprezintă denumiri generale ale produselor;c) sunt susceptibile de a induce publicul în eroare asupra naturii, originii, modului de obtinere si calitatea produselor;d) contravin bunelor moravuri sau ordinii publice.

Stingerea dreptului de a folosi indicatia geograficăÎn sistemul de drept intern, perioada de protectie a unei indicatii geografice este

nelimitată.Solicitantul, asociatia de producători, dobândeste dreptul de utilizare a indicatiei geografice pe o perioadă de 10 ani, cu posibilitatea de reînnoire nelimitată, sub conditia mentinerii cerintelor în care s-a obtinut acest drept si cu plata taxelor legale prevăzute de Ordonanta nr. 41/1998.

Dreptul de folosire a unei indicatii geografice poate înceta în următoarele cazuri:- anularea înregistrării indicatiei geografice;- decăderea din dreptul conferit de indicatia geografică;- expirarea perioadei de utilizare a indicatiei geografice, fără a se efectua formalitătile de reînnoire a dreptului acordat.

Subiectele, obiectul si continutul raportului juridic nascut prinrealizarea unui desen sau model

Definirea desenului si modeluluiPotrivit Legii nr.129/1992 privind protectia desenelor si modelelor, desenul este

aspectul exterior al unui produs sau al unei părti a acestuia, redat în două dimensiuni, rezultat din combinatia dintre principalele caracteristici, îndeosebi linii, contururi, culori, formă, textură si/sau ornamentatia produsului în sine.

În Legea nr.129/1992, modelul este definit ca fiind aspectul exterior al unui produs sau al unei părti a acestuia, redat în trei dimensiuni, rezultat din combinatia dintre principalele caracteristici, îndeosebi linii, contururi, culori, formă, textură si/sau materiale, si/sau ornamentatia produsului în sine.

Izvoarele desenelor si modelelorIzvoare interne. După cum am arătat, regimul juridic al desenelor si modelelor

este conferit în România prin Legea nr.129/1992 privind protectia desenelor si modelelor, modificată si completată prin Legea nr.280 din 17 octombrie 2007. În temeiul art. II alin.(2) din Legea nr.585/2002, a fost elaborat Regulamentul de aplicare a Legii nr.129/1992 privind protectia desenelor si modelelor, care a fost aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.1171 din 02 octombrie 2003.

Izvoare internationale. În plan international, au fost adoptate în materie, următoarele acte normative:- Conventia de la Paris pentru protectia proprietătii industriale din 20 martie 1883;

- Conventia de la Berna pentru protectia operelor literare si artistice din 09 septembrie 1886

Subiectele drepturilor asupra desenului sau modeluluiAutorul independent al desenului sau modeluluiPotrivit legii, autorul desenului sau modelului este persoana fizică sau un grup de

persoane fizice constituit pe baza unei întelegeri, care a creat desenul sau modelul. Rezultă în mod indubitabil că autor al desenului sau modelului nu poate fi decât o

persoană fizică sau persoanele fizice, singurele care dispun de capacitate creativă, inteligentă, imaginatie, talent, gândite, atribute proprii fiintei umane.

Prin urmare, legea română consacră principiul adevăratului autor al desenului sau modelului, potrivit căruia calitatea de autor este recunoscută numaipersoanei fizice sau persoanelor fizice.

Autorul salariat al desenului sau modeluluiAutorul poate fi angajat printr-un contract cu misiune creativă sau poate să

realizeze desenul sau modelul ca salariat în cadrul atributiilor sale de serviciu încredintate explicit.

Titularul certificatului de înregistrareTitlul de protectie pentru desenul si modelul este certificatul de înregistrare,

acordat de OSIM. Dreptul la eliberarea certificatului de înregistrare a desenului sau modelului îl auurmătoarele persoane:- autorul individual,- autorul salariat- autorii în comun- succesorii în drepturi ai autorului.- cesionarii dreptului la eliberarea certificatului de înregistrare a desenului sau modelului;- persoana care a comandat realizarea desenului sau modelului în baza unui contract cu misiune inventivă, în care nu există o altă clauză contractuală;- unitatea angajatoare, în cazul în care desenul sau modelul a fost realizat de un salariat, în cadrul atributiilor de serviciu, fără să existe o prevedere contractuală de atribuire către autor a dreptului la eliberarea titlului de protectie;- persoanele fizice sau juridice cu domiciliul sau sediul în afara teritoriului României.

Obiectul protectiei juridiceLegea reglementează conditiile pe care trebuie să le îndeplinească un desen sau un

model pentru a fi înregistrat.Aceste conditii sunt: conditii de fond si conditii de formă.

Conditii de fondConditiile de fond prevăzute de lege sunt:

- conditia noutătii;- conditia caracterului industrial;

- conditia caracterului individual si- conditia disocierii noutătii de utilitatea produsului

Conditii de formăPotrivit Legii, cererea de înregistrare trebuie să cuprindă, date cu caracter

obligatoriu si alte elemente cu caracter facultativ.

Drepturile morale ale autorului desenelor sau modelelorDrepturile morale sunt legate de persoana autorului, ele născându-se chiar din

momentul publicării cererii de eliberare a certificatului de înregistrare a desenului sau a modelului si durând pe întreaga perioadă de valabilitate a certificatului.

Din examinarea dispozitiilor legale în materie, rezultă că autorul desenului sau modelului beneficiază, de următoarele drepturi morale principale:- dreptul la calitatea de autor al desenului sau modelului;- dreptul la eliberarea certificatului de înregistrare pentru desenul si modelul;- dreptul de prioritate al autorului care a depus mai întâi cererea de înregistrare a desenului sau modelului;- dreptul de a cere înregistrarea desenului sau modelului;- dreptul de a face opozitie la OSIM, împotriva cererilor de înregistrare care îi lezează calitatea de autor al desenului sau modelului;- dreptul de a contesta pe cale administrativă sau judiciară, hotărârea OSIM prin care s-a dispus admiterea sau respingerea cererii de înregistrare a desenului sau modelului;- dreptul de a cere reînnoirea certificatului de înregistrare;- dreptul de a mentiona semnul D înscris într-un cerc, însotit de numele autorului, pe produsul pentru care a fost emis certificatul de înregistrare a desenului sau modelului;- dreptul de a transmite dreptul la eliberarea certificatului de înregistrare a desenului sau modelului;- dreptul la nume, adică dreptul autorului de ai se mentiona numele, prenumele si calitatea în certificatul de înregistrare eliberat precum si în orice acte sau publicatii privind desenul sau modelul;- dreptul de a cere anularea certificatului de înregistrare, în total sau în parte, dacă nu erau îndeplinite conditiile pentru acordarea protectiei la data înregistrării cererii;- dreptul de a se adresa instantei de judecată în cazul litigiilor privind calitatea de autor al desenului sau modelului.

Drepturile patrimoniale ale titularului certificatului de înregistrare.Pe întreaga perioadă de valabilitate a certificatului de înregistrare, titularul

acestuia beneficiază de următoarele drepturi patrimoniale:- dreptul exclusiv de exploatare a desenului sau modelului;- dreptul de a interzice tertilor să efectueze, fără consimtământul său, următoarele acte: reproducerea, fabricarea, comercializarea sau oferirea spre vânzare, folosirea, importul sau stocarea în vederea comercializării, oferirea spre vânzare sau folosirea unui produs în care desenul sau modelul este încorporat sau la care acesta se aplică.

Obligatiile titularului certificatului de înregistrare

Titularul certificatului de înregistrare a desenului sau modelului are obligatia de a plăti taxele legale de mentiunea în vigoare a titularului. Neplata acestora atrage decăderea titularului din drepturi.

Spre deosebire de alte drepturi de proprietate industrială, în cazul desenelor sau modelelor, legiuitorul nu a prevăzut obligatia pentru titular de a exploata desenul sau modelul, sub sanctiunea decăderii din drepturi pentru neexploatare.

Transmiterea, pierderea si apararea drepturilor privinddesenele si modelele

Conform legii, se pot transmite următoarele drepturi privind desenele si modelele:- dreptul la eliberarea certificatului de înregistrare a desenului sau modelului;- drepturile care decurg din cererea de înregistrare a desenului sau modelului si- drepturile născute din certificatul de înregistrare.

Dreptul la eliberarea certificatului de înregistrare a desenului sau modeluluise transmite înainte de depunerea cererii de înregistrare, în baza unui contract de cesiune.

Drepturile care decurg din cererea de înregistrare a desenului sau modelului se transmit în cursul procedurii de înregistrare, dar înainte de eliberarea certificatului de înregistrare, printr-un contract de cesiune.

Drepturile născute din certificatul de înregistrare se transmit după eliberarea acestuia, prin contract de cesiune sau contract de licentă.

Transmiterea se poate face prin cesiune, pe bază de licentă sau pe cale succesorală si se înregistrează în Buletinul Oficial de Proprietate Industrială – Sectiunea Desene si Modele Industriale, pentru a fi opozabilă tertilor.

Pierderea drepturilor privind desenele si modelele industrialeDurata drepturilorÎn sistemul depozitului declarativ, specific dreptului francez, protectia desenelor

sau modelelor se asigură pe o perioadă de 5 ani, cu posibilitatea reînnoirii pentru o perioadă de 20 de ani, iar la expirarea acestei perioade cu încă 25 de ani.

În sistemul atributiv, durata drepturilor este de 5 ani, depozitul putând fi reînnoit de 2 ori pentru perioade consecutive de 5 ani.

Potrivit Legii nr. 129/1992, perioada de valabilitate a unui certificat de înregistrare a desenului sau modelului este de 10 ani, care poate fi reînnoită pe trei perioade succesive de câte 5 ani, durata maximă de protectie fiind de 25 de ani.

În conformitate cu dispozitiile legale, drepturile privind desenele sau modelele se pierd în următoarele situatii:- la expirarea perioadei de valabilitate a certificatului de înregistrare;- prin renuntarea titularului la dreptul său asupra certificatului de înregistrare;- prin anularea certificatului de înregistrare si- prin decăderea titularului din drepturile conferite de certificatul de înregistrare.

Apararea drepturilor privind desenele si modelele

Apărarea drepturilor prin mijloace de drept administrativIn cadrul procedurii de înregistrare a desenului sau modelului Legea prevede două

căi de atac ce pot fi exercitate împotriva hotărârilor dispuse de OSIM si anume opozitia si contestatia.

Titular. Orice persoană interesată poate face opozitie la OSIM privind înregistrarea unui desen sau model.

Titularul cererii de înregistrare a desenului sau modelului, poate formula, personal, sau prin mandatar autorizat contestatiile împotriva hotărârilor de respingere sau de admitere partială a cererii de înregistrare.

Termen. Căile administrative de atac trebuie formulate în termen de 3 luni de la data publicării desenului sau modelului, în cazul opozitiei si de la comunicarea hotărârii, în cazul contestatiei.

Competentă de solutionare. Opozitia se rezolvă de o comisie de specialisti, formată din presedinte si 2 membri, iar contestaŃia de către o comisie de reexaminare compusă de asemenea din presedinte si 2 membri.

Solutii. Opozitia poate fi admisă sau respinsă de comisia de specialitate, care întocmeste un raport pe care-l înaintează comisiei de examinare.

Căi de atac. Împotriva hotărârilor comisiei de reexaminare poate fi exercitată calea de atac a apelului, în termen de 3 luni de la comunicare, care se judecă în prima instantă de Tribunalul Bucuresti – Sectia contencios administrativ.

În termen de 15 zile de la comunicare, hotărârea Tribunalului Bucuresti pronuntată în solutionarea apelului, poate fi atacată cu recurs, competentă să-l soluŃioneze fiind Curtea de Apel Bucuresti – Sectia contencios administrativ.

Publicare. Hotărârile comisiei de reexaminare rămase definitive si irevocabile precum si hotărârile judecătoresti, se publică în Buletinul Oficial de Proprietate Industrială, în termen de 60 de zile, calculat de la pronuntare, pentru hotărârile comisiei si de la comunicare către OSIM, pentru hotărârile judecătoresti.

Apărarea drepturilor prin mijloace de drept civilActiunea civilă poate fi exercitată pentru încălcarea drepturilor ce decurg din

calitatea de autor al desenului sau modelului, calitatea de titular al certificatului de înregistrare precum si în cazul nerespectării drepturilor de ordin patrimonial transmise prin contracte privind desenele si modelele.

Instantele de judecată pot să dispună: măsuri asiguratorii, măsuri de încetare a faptelor de încălcare a drepturilor, după vămuire, să oblige reclamantul să pună la dispozitie instantei orice element de probă si să oblige pe autorul încălcării drepturilor să furnizeze informatii privind provenienta si circuitele de distribuire a mărfurilor contrafăcute si despre identitatea fabricantului sau a comerciantului.

Apărarea drepturilor prin mijloace de drept penal

Legea nr. 129/1992 încriminează două infractiuni privind încălcarea drepturilor cu privire la desenele sau modelele industriale si anume: însusirea fără drept a calitătii de autor si contrafacerea desenului sau modelului industrial.