Dreptul de Proprietate 1

8/18/2019 Dreptul de Proprietate 1

1/28

Studiu de caz

Disciplina : Drept Civil

Tema : “DREPTUL DE PROPRIETATE “

“ Cine nu e proprietarul său, deine proprietate!”

Ela"orat : #rupa :

Coordonator stiinti$ic: Veronica Gîscă

% C&isinau '()* -

Cuprins


2/28

1. DREPTUL DE PROPRIETATE! CO+SIDERAII #E+ERALE

2. -ODURILE DE DO./+DIRE 0I /+CETARE ALE DREPTULUI DE

PROPRIETATE

3. -ODALIT1ILE DREPTULUI DE PROPRIETATE

2! Ane3ă

5. CO+TRACT DE LOCAIU+E

DREPTUL DE PROPRIETATE! CO+SIDERAII #E+ERALE

2


3/28

1. Definiţia şi conţinutul dreptului de proprietate.2. Caracterele dreptului de proprietate.3. Structura generală a dreptului de proprietate: dreptul de proprietate publică şi dreptul

de proprietate privată.

%)%Proprietatea este atît în sens economic cît şi juriic e!presia supremă a accesului oamenilor

la posesia" #olosin$a şi ispo%i$ia &unurilor. 'iin" eci" un mo e reali%are a unei puteri umaneasupra &o(ă$iilor" proprietatea a constituit o&iectul unor ispute seculare. )ceste ispute pot #icircumscrise în s#era a ouă mari cuvinte. Primul curent a #ost întemeiat e sus$inătorii proprietă$iicolective şi cel care a avansat această iee a #ost Platon" mai apoi #iin urmat e *ar! +n(. Cel e-al oilea curent este repre%entat e apărătorii proprietă$ii private" cum au #ost )ristotel" )u(usteComte şi al$ii care au su&liniat meritele şi avantajele proprietă$ii private ca instrument şi stimuleconomic" (aran$ie a li&ertă$ii iniviuale" i%vor e &o(ă$ie" prosperitate.

)m&ele concepte şi-au pus amprenta asupra octrinei juriice şi mai ales au in#luen$atactivitatea e ela&orare a normelor juriice şi încercările e #ormulare a e#ini$iei reptului e

proprietate. ,uriştii in statele comuniste au sus$inut necesitatea liciării proprietă$ii private şitrans#ormarea ei în proprietate socialistă al cărui titular este statul comunist.1

Doctrina juriică in $ările occientale a #ormulat e#ini$ii ale reptului e proprietate" avînca premi%ă principală #aptul că el constituie unul intre repturile #unamentale ale omului"coni$iei inispensa&ilă a unei economii e pia$ă.

n perioaa actuală e!istă mai multe e#ini$ii ale reptului e proprietate #ormulate eoctrinari2" intre care ne vom opri la următoarea/ reptul e proprietate este acel rept real carecon#eră titularului său atri&utele e posesie" #olosin$ă şi ispo%i$ie asupra unui &un" atri&ute pe carenumai el 0proprietarul le poate e!ercita în plenituinea lor" în putere proprie şi interesul său propriucu respectarea normelor juriice în vi(oare3.

nele e#ini$ii se re#eră oar la suma e atri&ute recunoscute proprietarului" aşa cum a proceat le(iuitorul nostru în noul co civil 0art.315 al.1. Dar tre&uie e men$ionat că sîntnumeroase situa$iile cîn o parte a acestor atri&ute sînt e!ercitate e o altă persoană ecît

proprietarul" e re(ulă" pe temeiul unui rept real" erivat in reptul e proprietate. )cesta estemotivul pentru care se pune între&area prin ce se eose&eşte proprietarul e alte persoane caree!ercită unele atri&ute ce alcătuiesc con$inutul juriic al reptului e proprietate. )st#el" spreeose&ire e titularii altor repturi su&iective asupra aceluiaşi &un" proprietarul e!ercită atri&utele

juriice ale reptului e proprietate în putere proprie şi interes propriu. +!ercitînu-şi atri&utele în putere proprie" proprietarul nu este su&oronat nimănui" oar le(ii. oate celelalte persoane" alteleecît proprietarul e!ercită aceste atri&u$ii nu numai respectîn le(ea" ar $inîn cont şi e restric$iile

pe care le impune proprietarul &unului.n al oilea rîn" proprietarul e!ercită atri&utele reptului e proprietate în interesul său

propriu. 'ără înoială că şi titularii altor repturi reale sau e crean$ă prin e!ercitarea acestoratri&ute urmăresc reali%area unor interese proprii. otuşi" proprietarul se eose&eşte prin aceea căeste sin(urul su&iect care e!ercită irect sau inirect0prin alte persoane plenituinea atri&utelor

proprietă$ii în interesul său propriu.

Cît priveşte con$inutul juriic al reptului e proprietate" el este reptul real cel mai eplin"eoarece este sin(urul care con#eră titularului său trei atri&ute/ posesia" #olosin$a şi ispo%i$ia.Posesia constă în posi&ilitatea proprietarului e a stăpîni &unul ce-i apar$ine în materialitatea

sa comportînu-se #a$ă e to$i ceilal$i to$i ceilal$i ca #iin titularul reptului e proprietate.'olosin$a con#eră proprietarului #acultatea e a între&uin$a &unul său percepîn în

proprietatea sa toate #ructele pe care acesta le prouce. )tri&utul e ispo%i$ie este alcătuit inreptul e ispo%i$ie materială şi reptul e ispo%i$ie juriică. Dreptul e ispo%i$ie materială este

1 4. op." op. cit." p.2 -26

2 D. 4upulescu" op. cit." p.327 C. 8tătescu" C. 9îrsan" op. cit." pa(.31 - 32.

3 4. op. :p. Cit." p.32

3


4/28

posi&ilitatea proprietarului e a ispune e su&stan$a &unului aică e al trans#orma" consuma sau alistru(e. Dispo%i$ia juriică se concreti%ea%ă în posi&ilitatea proprietarului e a înstrăina reptul e

proprietate cu titlul oneros sau (ratuit " prin acte între vii sau mor$iş cau%a" e al (reva cu repturireale erivate;.

%'%4a #el ca alte repturi su&iective" reptul e proprietate pre%intă mai multe caractere proprii"

care îl eose&esc #a$ă e toate celelalte repturi reale. )st#el" reptul e proprietate are următoarelecaractere/

aa&solut şi inviola&il reptul e proprietate este a&solut eoarece este recunoscut titularuluisău înraporturile acestuia cu to$i ceilal$i care sînt o&li(a$i să nu #acă nimic e natură al încălca. Cu altecuvinte reptule proprietate este opo%a&il tuturor. Prin caracterul inviola&il se în$ele(e că reptul e proprietatenu poate #iîncălcat e nimeni" cu unele e!cep$ii/ e!proprierea pentru utilitate pu&lică 0art. 31Curs e rept civil. Drepturile sale principale?" +. )44 9+C@" 9ucureşti 2AAA" p.5;53

;


5/28

teritoriale sunt titulari ai reptului e proprietate privată asupra &unurilor in omeniul privat. )cestomeniu este #ormat în (enere in &unuri pe care statul le stăpîneşte ca orice proprietar particular"aică e care se #oloseşte" care îi prouc venituri şi pe care" e o&icei" le poate înstrăina. )ceste

&unuri nu sînt a#ectate u%ului pu&lic. +le nu s e eose&esc e &unurile persoanelor #i%ice şi persoanelor juriice ecît prin aceea că proprietarul lor este statul" jue$ul" municipiul sau satul" înloc e o persoană particulară. 9unurile care apar$in omeniului privat au următoarele caractere

juriice/

- aliena&il" aică toate &unurile care apar$in proprietă$ii private se a#lă în circuitul civil şi eci" pot #ace o&iectul oricărui act juriic civil.

- prescripti&il" aică titularii reptului e proprietate privată au posi&ilitatea să-şi apere reptul prin înaintarea unei ac$iuni într-o justi$ie în perioaa e timp strict sta&ilită e le(e7

- sesi%a&il" aică &unurile ce #ac o&iectul proprietă$ii private pot #i urmărite e către creitori"în veerea satis#acerii repturilor e crean$ă.

)tr.12B al.3 in Constitu$ia =.*. prevee că?. Proprietatea pu&lică apar$ine statului sauunită$ii aministrative teritoriale ?. 9unurile care #ac o&iectul reptului e proprietate pu&licăconstituie omeniul pu&lic. 8#era acestor &unuri este sta&ilită prin articolul 12B al.; al Constitu$ieicon#orm căruia/ ?9o(ă$iile e orice natură ale su&solului" spa$iului aerian" apele păurile #olosite îninteres pu&lic" resursele naturale ale %onei economice şi ale platoului continental" căile ecomunica$ie precum şi alte &unuri sta&ilite e le(e #ac o&iectul e!clusiva al proprietă$ii pu&lice?.

)vîn în veere importan$a acestor &unuri putem euce şi caracterele juriice ale proprietă$ii pu&lice.

- inaliena&il" aică &unurile omeniului pu&lic nu pot #i înstrăinate7- imprescripti&il" aică ac$iunea în revinecarea reptului e proprietate avîn ca o&iect

&unurile omeniului pu&lic nu se stin(e prin nee!ercitare7- insesi%a&il" aică &unurile omeniului pu&lic nu pot #i urmărite e către creitorii celor care

le stăpînesc.Domeniul &unurilor pu&lice poate #i e ouă #eluri7

1 interes na$ional" ca% în care proprietatea apar$ine statului72 interes local" ca% în care proprietatea apar$ine municipiilor" jue$elor" oraşelor sau satelor.

=e%ultă eci" că su&iecte ale reptului e proprietate pu&lică sunt/

- statul" asupra &unurilor in omeniul pu&lic e interes na$ional7- unitatea aministrativă -teritorială -asupra &unurilor in omeniul pu&lic e interes local.

+!ercitarea reptului e proprietate pu&lică se reali%ea%ă practic e către or(anele competenteesemnate

e le(e" care sînt/ (uvernul" ministerele" alte or(ane centrale e stat" pentru &unurile in omeniul pu&lic e interes na$ional şi consiliile jue$ene pentru &unurile in omeniul pu&lic e interes local.oate aceste or(ane reali%ea%ă ceia ce se numeşte aministrarea (enerală a omeniului pu&lic.+!ercitarea concretă a atri&utelor reptului e proprietate pu&lică se reali%ea%ă prin intermeiulre(iilor şi institu$iilor pu&lice.

-ODURILE DE DO.I+DIRE 0I /+CETARE ALE DREPTULUI DE PROPRIETATE

1. Modurile generale de dobîndire a dreptului de proprietate şi celorlalte drepturi reale:

a noţiune, enumerare şi claificare! & acceiunea!c u"ucapiunea! ocupaţiunea!e #otărîrea $udecătoreacă!# comoara.

2. %emeiurile încetării dreptului de proprietate.

%)%

5


6/28

a 8inta(ma >mouri e o&înire a reptului e proprietate? esemnea%ă totalitateamijloacelor re(lementate e le(e -acte juriice şi #apte juriice prin care se poate o&îni reptul e

proprietate ini#erent e #orma su& care se pre%intă .De asemenea" unele intre aceste mijloace juriice sînt în acelaşi timp şi mouri e o&înire a celorlalte repturi reale" erivate in reptul e proprietate" aică a e%mem&rămintelor reptului e proprietate cum sînt/ u%u#ructul" u%ul" a&ita$ia"servitutea şi super#icialitatea.

Con#orm art.32A al.2 C.c. >reptul e proprietate se poate o&îni" în coni$iile le(ii prin/

- ocupa$iune" act juriic" succesiune" accesiune" u%ucapiune" otărîre juecătorească atuncicîn aceasta este translativă e proprietate7 acte aministrative.

*ourile (enerale e o&înire a reptului e proprietate se clasi#ică în #unc$ie e mai multecriterii/

1. După caracterul o&înirii e!istă/- mouri e o&înire cu titlul oneros7- mouri e o&înire cu titlul (ratuit

Primul mo e o&înire este acela prin care o persoană o&îneşte reptul e proprietatenumai acă se o&li(ă să plătească înstrăinătorului un ecivalent" care e cele mai multe ori constăîntr-o sumă e &ani" cum sunt vîn%area-cumpărarea" scim&ul" arena" între$inerea etc.

)l oilea mo e o&înire constă în acele #apte şi acte juriice în temeiul cărorao&înitorul se îm&o(ă$eşte" ne#iin o&li(at la plata unui ecivalent. De e!emplu / ona$ia"moştenirea" u%ucapiunea.

2. După momentul în care se prouce e#ectul o&înirii reptului e proprietate istin(em/- mouri e o&înire între vii7- mouri e o&înire pentru cau%a e moarte.

Din prima cate(orie #ac parte acele mijloace juriice care sunt estinate să-şi proucă e#ectultranslativ în timpul vie$ii păr$ilor" e e!emplu /contractele translative e proprietate.

Din a oua cate(orie #ac parte acele mijloace juriice care au ca e#ect transmisiunea reptuluie proprietate numai în momentul mor$ii proprietarului actual" cum sînt/ succesiunea le(ală şisuccesiunea testamentară.

3. După situa$ia juriică a &unului în momentul o&înirii eose&im/- mouri ori(inare e o&înire7- mouri erivate e o&înire7

*ourile ori(inare e o&înire constau în acele mijloace juriice în temeiul căruiao&înitorul unui &un este primul său proprietar" #ără să opere%e o transmisiune a reptului e

proprietate e la o persoană la alta" cum sînt/ u%ucapiunea şi accesiunea.*ouri erivate e o&înire sunt consierate acele mijloace juriice care au ca e#ect

transmisiunea reptului e proprietate e la o persoană la alta" e e!emplu/ succesiunea şicontractele.

& )ccesiunea este încorporarea sau unirea unui lucru cu alt lucru" #iecare avîn proprietarii#eri$i. Proprietarul &unului mai important consierat principal" evine şi proprietar al &unului mai

pu$in important sau accesoriu. 'ostul proprietar al &unului accesoriu are reptul să primească oespă(u&ire.

)ccesiunea este re(lementată în art.32-33A C.C.. Din anali%a acestor re(lementări re%ultă

că accesiunea poate opera numai atunci cîn ouă &unuri avîn proprietari i#eri$i" sau unit în aşa#el încît espăr$irea lor nu este posi&ilă ecît cu eteriorarea am&elor &unuri.)ccesiunea este e ouă #eluri/a imo&iliară7 & mo&iliară7)ccesiunea imo&iliară la rînul ei" poate #i/1 naturală7 2 arti#icială.)ccesiunea imo&iliară naturală constă în unirea sau încorporarea a ouă &unuri avîn

proprietari i#eri$i" #ără interven$ia omului. Coul civil re(lementea%ă cîteva ca%uri eaccesiune naturală" şi anume/ aluviunea" avulsiunea" insulile.Prin avulsiune se în$ele( creşterile e teren care se #ac pe nesim$ite" ca urmare a epunerilor

succesive e pămînt la la malurile apelor cur(ătoare 0art. 32 al.1 .Prin avulsiune se în$ele(e ruperea &ruscă a unei &ucă$i e pămînt" atorită ac$iunii apelor

cur(ătoare şi alipirea ei la un teren riveran care este proprietatea altei persoane 0art. 32 al.3.n ca%ul în care o apă cur(ătoare" #ormîn un &ra$ nou" înconjoară terenul unui proprietarriveran" acesta rămîne proprietarul insulei ast#el create.


7/28

)ccesiunea imo&iliară arti#icială - se reali%ea%ă prin interven$ia şi activitatea omului.Construc$iile şi lucrările su&terane sau e la supra#a$a terenului sînt pre%umate a #i #ăcute e

proprietarul terenului pe celtuiala sa şi îi apar$in acestuia pînă la pro&a contrară. Prin lucrări seîn$ele( plantarea precum şi amenajările ause unui teren care nu se încorporea%ă în mo ura&il înacesta.

)rticolul 326 C.C. re(lementea%ă ouă ca%uri e accesiune imo&iliară arti#icială şi anume/a accesiunea construc$iilor sau a altor lucrări #ăcute e un proprietar pe terenul său cu

materialele a#late în proprietatea altei persoane 0 art.326 al.2 C.C.7 & accesiunea construc$iilor sau a altor lucrări #ăcute e un ter$ pe un teren" a#lat în proprietatea

altuia 0art.326 al.3-< C.C..)ccesiunea mo&iliară - repre%intă unirea a ouă &unuri mo&ile care apar$in la proprietari

i#eri$i ori con#ec$ionarea sau o&$inerea unui &un e către o persoană prin munca sa" #olosinmaterialele altuia. Coul civil re(lementea%ă prin art.33A următoarele ca%uri e accesiunemo&iliară/ ajonc$iunea" speci#ica$iunea şi con#u%iunea.

8peci#ica$iunea - re(lementea%ă prin art.33A al.;-< C.C.7 speci#ica$iunea constă încon#ec$ionarea sau reali%area unui &un nou e către o persoană prin munca sa" prelucrîn materia

primă sau un &un a#lat în proprietatea altuia. Dacă contractul nu prevee alt#el" reptul e proprietate asupra &unului re%ultat in prelucrarea materiei" apar$ine proprietarului ei" care esteo&li(at să plătească valoarea manoperei. 8e consieră e asemenea prelucrare scrierea" esenarea"

pictarea" imprimarea" (ravarea sau o altă trans#ormare a supra#e$ei.Persoana e &ună-crein$ă" care a trans#ormat prin manoperă materia ce nu îi apar$ine

o&îneşte reptul e proprietate asupra &unului re%ultat" acă valoarea manoperei este superioarăvalorii materiei" plătin proprietarului pre$ul materiei.

Cel care tre&uie să restituie &unul re%ultat in prelucrarea materiei este în rept să-l re$ină pînă va primi e la proprietarul noului &un suma atorată.

Con#u%iunea - unirea a ouă sau mai multe &unuri mo&ile" avîn proprietari i#eri$i" în aşa#el încît îşi pier iniviualitatea 0amestecul a ouă licie în con$inutul art.33A al.B- C.C.

c %ucapiunea sau prescrip$ia aci%itivă este naşterea reptului e proprietate ori a altui reptreal asupra unui &un imo&il prin posearea lui e către o persoană în coni$iile şi termenul

prevă%ut e le(e. %ucapiunea este re(lementată prin art.332-33< C.C. 8pre eose&ire ele(isla$ia altor state Coul civil al =epu&licii *olova re(lementea%ă ouă #eluri eu%ucapiune/

1 u%ucapiunea imo&iliară 0art.332 C.C.72 u%ucapiunea mo&iliară 0art.333 C.C.7

Pot #i o&înite prin u%ucapiunea imo&iliară numai &unurile imo&ile care se a#lă în proprietate privată şi acă persoana a poseat cu &ună-crein$ă su& nume e proprietar acest &un pe parcursul a 15 ani. Pentru ca u%ucapiunea să opere%e este necesar ca posesia e!ercitată să #ie utilă0încon$inutul art.335 al.2-6 C.C.. Deci ca u%ucapiunea să opere%e este necesar să #ie îneplinite treiconi$ii/

1 posesia să #ie utilă" aică neviciată7

2 posesia să #ie e!ercitată neîntrerupt timp e 15 ani73 posesia să #ie e!ercitată cu &ună-crein$ă7 posesia este e &ună-crein$ă atunci cîn cel carestăpîneşte imo&ilul are convin(erea că o #ace în calitate e titular al reptului e proprietate.Convin(erea lui este însă (reşită. 9una-crein$ă tre&uie să e!iste în momentul o&înirii

posesiei imo&ilului.Cît priveşte u%ucapiunea mo&iliară con#orm art.333 C.C."" persoana care poseă cu &ună-

crein$ă timp e 5 ani un &un mo&il al altuia" comportînu-se ca un proprietar" o&îneşte reptule proprietate asupra acestui &un.

Pentru a invoca u%ucapiunea" posesorul actual poate să unească propria posesiune cu cea aautorului său.,onc$iunea posesiilor înseamnă unirea posesiei u%ucapantului" aică a posesorului actual" cu

intervalul e timp cît posesia a #ost e!ercitată e către autorul său pentru a o&îni reptul e

proprietate prin u%ucapiune. ,onc$iunea posesiilor nu este o o&li(a$ie" ci o #acultate. Cu alte cuvinte" posesorul actual are posi&ilitatea să alea(ă între a invoca sau nu unirea celor ouă posesii.

B


8/28

Prin autor se în$ele(e persoana care"la #el ca cel care invocă u%ucapiunea nueste titular al reptului e proprietate sau alunui alt rept real. n ca%ul în care estetitular al reptului real" unirea celor ouă

posesii nu are nici o ra$iune.Pentru a putea opune unirea celor ouă posesii tre&uie îneplinite cumulativ următoarele coni$ii/

- să #ie vor&a e o posesie propriu-%isă7- posesorul actual să #ie o&înit posesia &unului e la autorul său pe &a%a unui raport juriic.

Cel care a u%urpat posesia altuia" nu poate invoca jonc$iunea.

:cupa$iunea - constă în o&înirea reptului e proprietate prin luare în posesie a unui &uncare nu apar$ine nimănui. :cupa$iunea este re(lementată prin art. 323 C.C. >posesorul unui

&un imo&il #ără stăpîn evine proprietarul acestuia" prin ocupa$iune" e la ata intrării în posesiune în coni$iile le(ii. 8e consieră #ără stăpîn &unurile mo&ile ale căror proprietar arenun$at e!pres la reptul e proprietate" &unurile a&anonate" precum şi &unurile care" prinnatura lor" nu au proprietar.?

e Eotărîrea juecătorească - constituie un mo e o&înire a reptului e proprietate sau aaltor repturi reale numai în ca%ul cîn are un caracter translativ e proprietate.

#Comoara - con#orm art. 32B C.c. Comoara este orice &un mo&il ascuns sau în(ropat" ciarinvoluntar"al cărui proprietar nu poate #i ienti#icat sau a pierut" în coni$iile le(ii" reptul e proprietate. nca%ul în careîntr-un &un imo&il" se escoperă o comoară" ea apar$ine pe jumătate proprietarului &unului imo&il încare a #ostescoperită şi pe jumătate escoperitprolui ecît ei nu con$in alt#el. )cestuia in urmă nu i se cuvineînsă nimicacă a pătruns în &unul imo&il ori a căutat în el #ără consim$ămîntul proprietarului sau al

posesorului.Consim$ămîntul proprietarului sau al posesorului se pre%umă pînă la pro&a contrară.

n ca%ul escoperirii unei comori constituie intr-un &un 0&unuri recunoscut ca monumental istoriei sau al culturii" aceasta este transmis în proprietatea statului. Proprietarul &unului imo&il încare a #ost escoperită comoara" precum şi escoperitorul au reptul e a primi o recompensă în

propor$ie e 5AF in pre$ul comorii. =ecompensa se împarte e(al între proprietarul &unului imo&ilîn care a #ost escoperită comoara şi escoperitor acă acorul intre ei nu prevee alt#el.=ecompensa se plăteşte în între(ime proprietarului acă escoperitorul a pătruns în &unul imo&il oria căutat în el #ă#ă consim$ămîntul proprietarului sau al posesorului.

Dispo%i$iile C.c. nu se aplică persoanelor care au e#ectuat" în interesul unor ter$i" inclusiv înca%ul e!ercitării o&li(a$iilor e serviciu" cercetări areolo(ice" căutări în urma cărora a #ostescoperită comoara.( 9unul (ăsit - con#orm art. 32; C.c &unul mo&il pierut continuă să apar$ină proprietarului său.

Cel care a (ăsit &unul este o&li(at să-l restituie proprietarului sau #ostului posesor" ori acăacesta nu poate #i ienti#icat" să-l preea autorită$ilor aministra$iei pu&lice locale sau or(anului e poli$ie in localitatea în care a #ost (ăsit.

9unul (ăsit într-o încăpere pu&lică sau mijloc e transport pu&lic se preă posesoruluiîncăperii sau mijlocului e transport" care preia repturile şi o&li(a$iile celui care l-a (ăsit" cue!cep$ia reptului la recompensă.

Cel care a (ăsit &unul poartă răspunere pentru piererea sau eteriorarea acestuia" oar înca% e inten$ie sau e culpă (ravă şi oar în limitele pre$ului lui.

:r(anul a&ilitat căruia i s-a preat &unul (ăsit a#işea%ă la seiul său un anun$ espre &unul(ăsit" avîn o&li(a$ia e a-l păstra timp e < luni" #iin aplica&ile în acest sens ispo%i$iile privitoarela epo%itul necesar.

Dacă" atorită împrejurărilor sau naturii &unului" păstrarea acestuia tine să-i iminue%e

valoarea ori evine prea costisitoare" el este vînut con#orm le(ii. n acest ca%" repturile şio&li(a$iile a#erente &unului se e!ercită în privin$a sumei încasate in vîn%are.4a rînul său art.325 C.c. prevee >o&înirea reptului e proprietate asupra &unului (ăsit.


9/28

Dacă proprietarul sau altă persoană înreptă$ită nu pretine" în termen e < luni" transmiterea &unului (ăsit" acesta este remis" în &a%a unui proces-ver&al" celui care l-a (ăsit. Procesul-ver&alrepre%intă pentru aceasta in urmă titlul e proprietate" opo%a&il şi #ostului proprietar.

Dacă persoana care a (ăsit &unul renun$ă la repturile sale" aceasta trece în proprietateastatului.Dacă s-a o&înit reptul e proprietate asupra unui animal" #ostul proprietar poate" în ca%ul

în care se va constata e!isten$a unei a#ec$iuni în privin$a sa in partea animalului său

comportamentul cru al noului proprietar #a$ă e animal" să ceară restituirea acestuia.

%'%emeiurile încetării reptului e proprietate sînt prevă%ute e art. 33B al Coului civil. )vîn

în veere preveerile acestui articol putem concie că aceste temeiuri se împart în ouă cate(orii/a încetarea proprietă$ii în temeiul voin$ei proprietarului7

& încetarea proprietă$ii inepenent e voin$a proprietarului7Prima cate(orie la rînul ei se su&ivie în/- înstrăinarea e#ectuată e către proprietar unor altor persoane7 - istru(erea &unului7 -renun$area la &un.

n primul ca% este vor&a espre i#erite contracte e înstrăinare înceiate e proprietar0 vîn%are -cumpărare" scim&ul" ona$ia.

n cel e-al oilea ca% - e #olosire a prouselor alimentare" car&uran$ilor" aică &unuriconsuma&ile care sînt estinate scopurilor (ospoăreşti.

Cît priveşte renun$area la reptul e proprietate" această preveere este nouă în le(isla$ianoastră. *oalitatea în cau%ă prevee renun$area la un anume &un în mo pu&lic sau săvîrşirea unor ac$iuni in care ar re%ulta inten$ia e a renun$a la proprietate 0 e e!emplu/ &unul a #ost aruncat0art.33 C.C. .

Cît priveşte încetarea reptului e proprietate inepenent e voin$a proprietarului art.33BC.C. al.2 enumără următoarele ca%uri/

1 rmărirea &unurilor în le(ătură cu o&li(a$iile proprietarului" acest ca% este posi&il oar întemeiul unei otărîri juecătoreşti sau în temeiul e!ecutării unui contract e împrumut acăeste autenti#icat notarial. Dreptul e proprietate în acest ca% încetea%ă in momentulo&înirii proprietă$ii e un alt proprietar.

2 nstrăinarea &unurilor pe care con#orm le(ii" persoana nu le poate avea în proprietate -această preveere este înreptată spre apărarea intereselor sociale" eoarece este vor&a e

&unuri scoase in circuitul civil sau sînt par$ial în circuit. )st#el acă &unurile au #osto&înite ilicit atunci ele se retra( e la proprietar" iar acă &unurile au #ost o&înite licit0 e e!emplu arma" ar această persoană upă le(e nu poate să ispună e el atunci el va #iînstrăinat e către or(anele competente şi suma va #i remisă #ostului proprietar" acă acesta

&enevol timp e un an nu va înstrăina &unul.2 =ăscumpărarea animalelor omestice în ca%ul încălcării re(ulilor e comportare cu acestea

- se are în veere o atituine (rosolană" lipsită e scrupule" cruă a proprietarului şi a mem&rilor#amiliei sale. )ceastă răscumpărare se poate #ace în temeiul otărîrii juecătoreşti şi mărimearăscumpărării se etermină tot prin această otărîre sau prin acorul păr$ilor.

; Privati%area proprietă$ii e stat - se are în veere că încetea%ă reptul e proprietate alstatului care trece la o persoană particulară care poate #i persoană #i%ică sau juriică.5 +!proprierea pentru cau%ă e utilitate pu&lică - se are în veere că se retra(e un &un pentru

necesită$i pu&lice 0e e!emplu construirea unei autostră%i" instalarea unei conucte . Dacă pentru un ast#el e teren se a#lă construc$ii proprietarul are reptul la espă(u&ire.


10/28

aministrativ 0e e!emplu or(anele vamale con#iscă mar#a e contra&ană" ar acest act poate #i atacat în instan$ă.

-ODALIT1ILE DREPTULUI DE PROPRIETATE1. &oţiune temeiurile apariţiei şi formele proprietăţii comune.2. 'roprietatea comună pe cote ( părţi:

a coproprietatea obişnuită au temporară! & coproprietatea forţată şi perpetuă!c încetarea proprietăţii comune pe cote ( părţi.

3. 'roprietatea comună în devălmăşie:a noţiune!

& drept de proprietate în devălmăşie a oţilor!c drept de proprietate în devălmăşie a gopodăriilor ţărăneşti! împărţirea bunurilor proprietate comună în devălmăşie.

%)%4a #el ca alte repturi patrimoniale" reptul e proprietate poate #i un rept pur şi simplu sau

a#ectat e moalită$i. Dreptul e proprietate este pur şi simplu în ca%ul cîn are ca titular o sin(ură persoană şi a #ost o&înit e către proprietarul actual în mo si(ur" #ără ca e!isten$a acestuia săepină e un eveniment viitor care ar putea să-l es#iin$e%e.

Dreptul e proprietate a#ectat e moalită$i este acel rept asupra unui sau mai multor &unuricare #ie că apar$in simultan şi concomitent la ouă sau mai multe persoane" #i că e!isten$a luiviitoare epine e un eveniment prevă%ut e le(e sau sta&ilit prin voin$a omului.

Din punct e veere al moalită$ilor ce-l pot a#ecta" reptul e proprietate poate #i/a rept e proprietate comună7

& rept e proprietate re%olu&ilă 7c rept e proprietate anula&ilă.

Dreptul e proprietate comună se caracteri%ea%ă prin aceea că un &un sau mai multe &unuri apar$inîn proprietatea a ouă sau mai multe persoane care îşi pot e!ercita împreună" simultan şiconcomitent" toate prero(ativele recunoscute e le(e oricărui proprietar. Proprietatea comună este

re(lementată în capitolul al titlului a C.C. şi con#orm al. 2 al art.3;; proprietatea comună poate apărea/ 1 în temeiul le(ii7 2 în &a%a unui act juriic.)rticolul 3;5 C.C. prevee că proprietatea comună are ouă #orme/

- proprietate comună pe cote - păr$i7- proprietate în evălmăşie 70Din co art.1355-13BA.

Dreptul e proprietate re%olu&ilă sau revoca&ilă se caracteri%ea%ă prin aceea că e!isten$a sa în patrimoniul o&înitorului este nesi(ură" putîn #i es#iin$at. 8oarta sa epine e reali%area saunereali%area unui eveniment. 8întem în pre%en$a reptului e proprietate re%olu&ilă sau revoca&ilăîn următoarele situa$ii/

a în ca%ul în care transmisiunea reptului e proprietate are loc printr-un act juriic su&coni$ie re%olutorie7

& în ipote%a în care persoana construieşte pe terenul altuia" proprietarul terenuluil"

invocîn accesiunea" poate eveni şi proprietar al construc$iei. Dacă proprietarul terenului nu şi-amani#estat voin$a e a prelua construc$ia" constructorul e!ercită un rept e proprietate care estesupus es#iin$ării cu e#ect retroactiv.

Dreptul e proprietate anula&ilă constă în reptul e proprietate care este o&înit printr-unact juriic translativ e proprietate lovit e nulitate relativă. )c$iunea în nulitate relativă este supusătermenului e prescrip$ie e 3 ani. Pînă la acoperirea nulită$ii relative prin con#irmarea e!presă aactului juriic sau pînă la e!pirarea termenului e prescrip$ie a ac$iunii în anulare" reptul e

proprietate al o&înitorului nu este si(ur. +l poate #i es#iin$at prin amiterea e către instan$a e juecată a ac$iunii în anulare introusă e una in persoanele care o pot e!ercita înăuntrultermenului e prescrip$ie. Dacă însă actul juriic este con#irmat sau e!piră termenul e prescrip$ie"reptul e proprietate se va consolia" evenin un rept pur şi simplu.

%'%Dreptul e proprietate comună pe cote-păr$i se mai numeşte şi coproprietate" caracteri%înu-se prin #aptul că un &un apar$ine simultan şi concuren$i la oi sau mai mul$i proprietari #ără ca &unul

1A


11/28

at să #ie #rac$ionat în materialitatea sa. Ceea ce este #rac$ionat este numai reptul e proprietate cu privire la &un. )st#el" #iecare coproprietar are eterminată o cotă parte ieală" a&stractă" matematicăin reptul e proprietate care se e!primă su& #ormă e #rac$ie sau procente. )tîta timp cît urea%ăcoproprietatea se spune că reptul tuturor coproprietarilor poartă asupra #iecărei particule in &un.

umai la încetarea coproprietă$ii se va sta&ili e!act partea materială in &un ce corespune cotei - păr$i in reptul e proprietate apar$inîn #iecăruia.

Coproprietatea este re(lementată prin art.3;


12/28

*oalită$ile e încetare a coproprietă$ii sînt/ 1 cîn toate cotele - păr$i sînt o&înite prin acte juriice sau u%ucapiune e unul intre copărtaşi sau e către o ter$ă persoană7 2 pieirea totală a &unurilui7 3 e!proprierea7 ;împăr$eala sau partajul.

)rt. 35B al. 3 C.C. prevee că > împăr$irea poate #i #ăcută prin în$ele(erea păr$ilor sau prinotărîrea juecătorească ?. Din aceste preveeri re%ultă că împăr$irea poate #i/ a conven$ională7 &

juecătorească.mpăr$irea conven$ională se reali%ea%ă prin acorul e voin$ă al tuturor copărtaşilor sau prin

&una învoială. 'iin un act juriic conven$ia tre&uie să îneplinească toate coni$iile e valiitate aactelor juriice. Dacă un coproprietar este lipsit sau limitat în capacitatea e e!erci$iu împăr$irea

poate #i #ăcută prin în$ele(erea păr$ilor numai cu încuviin$area autorită$ii tutelare" precum şi aocrotitorului le(al" upă ca%.

mpăr$irea juecătorească este necesară ori e cîte ori copărtaşii nu se în$ele( cu privire lamoul e partajare a &unului comun. *oalită$ile concrete e împăr$ire a &unului proprietatecomună pe cote - păr$i sunt prevă%ute e art. 3


13/28

o&înite e ei în timpul căsătoriei în &a%a unui contract e ona$ie" prin moştenire sau în alt mocu titlu (ratuit" sînt proprietatea e!clusivă a so$ului căruia i-a apar$inut sau care le-a o&înit.

9unurile e #olosin$ă iniviuală 0îm&răcăminte" încăl$ăminte şi altele asemenea" cu e!cep$ia &ijuteriilor şi a altor o&iecte e lu!" sînt &unuri personale ale so$ului care le #oloseşte" ciar acăsunt o&înite în timpul căsătoriei in contul mijloacelor comune ale so$ilor.

9unurile #iecăruia intre so$i pot #i eclarate proprietate a lor comună în evălmăşie" acă seconstată că în timpul căsătoriei s-au #ăcut in mijloacele lor comune investi$ii care au sporit sim$itor

valoarea acestor &unuri.+!ercitarea reptului e proprietate a so$ilor are caracter or(ani%at prin le(e. )st#el" con#orm

art.3 #iecare coproprietar are reptul e a #olosi &unul comun potrivit estina$iei acestuia"#ără a limita reptul celorlal$i coproprietari" acă în contract nu e prevă%ut alt#el ?.

De asemenea" anali%în art. 3


14/28

Ane3ăCapitolul I

PRI+CIPII #E+ERALE Articolul )! Dreptul e proprietate în =epu&lica *olova Dreptul e proprietate în =epu&lica *olova este recunoscut şi ocrotit e le(e.

Proprietarului îi apar$ine reptul e a posea &unurile" e a le #olosi şi a le aministra. Posearea &unurilor constă în stăpînirea e#ectivă a &unurilor" #olosirea &unurilor constă în între&uin$areacalită$ilor utile ale &unurilor" iar aministrarea &unurilor în eterminarea estinului &unurilor. Proprietarul are reptul să e!ercite #a$ă e &unurile sale orice ac$iuni care nu contravin le(ilor şinu ăunea%ă sănătă$ii oamenilor şi meiului înconjurător. Articolul '! ipurile proprietă$ii =epu&lica *olova e!istă trei tipuri e proprietate/ privată" colectivă" inclusiv colo%nică" şi estat. 8ta&ilirea e către stat" su& orice #ormă" a unor restric$ii sau avantaje în e!ercitarea reptului e

proprietate în #unc$ie e tipul e proprietate nu se amite. Articolul 4! 'ormele proprietă$ii n =epu&lica *olova se amite #unc$ionarea tipurilor e proprietate în i#erite #ormeor(ani%atorice/ iniviuală" #amilială" cooperatistă" a societă$ii pe ac$iuni" a societă$ilor economice"a întreprinerii şi institu$iei e stat" municipală" a or(ani%a$iilor şi mişcărilor o&şteşti" aor(ani%a$iilor reli(ioase" mi!tă" inclusiv cu participarea cetă$enilor şi a persoanelor juriice in altestate" precum şi alte #orme e proprietate care nu sînt inter%ise e le(e. [Art.3 modificat prin LP757-XV din 27.12.01, MO17/31.01.02 art.58 Articolul 2! 4e(isla$ia cu privire la proprietate Prin pre%enta 4e(e în com#ormitate cu Constitu$ia =epu&licii *olova se re(lementea%ă rela$iilee proprietate pe între( teritoriul =epu&licii *olova. =aporturile e proprietate neprevă%ute în

pre%enta 4e(e se sta&ilesc e alte acte le(islative ale =epu&licii *olova" emise în con#ormitate cu

ea" iar în ca%urile prevă%ute în aceste acte - şi e otărîrile Guvernului =epu&licii *olova. Articolul *! 8u&iectele reptului e proprietate 8u&iect al reptului e proprietate poate #i orice persoană #i%ică" juriică" statul" precum şior(anele e autoaministrare locală. Articolul 5! Proprietatea comună 9unurile pot să apar$ină" pe &a%a reptului e proprietate comună" concomitent la ouă sau la maimulte persoane cu sta&ilirea cotelorpăr$i 0proprietate în ivi%iune sau #ără sta&ilirea cotelor- păr$i0proprietate colectivă" ini#erent e tipurile proprietă$ii. Articolul 6! :&iectele reptului e proprietate :&iecte ale reptului e proprietate pot #i/ pămîntul" su&solul" apele" re(nul ve(etal şi animal"clăirile" instala$iile" utilajele" o&iectele culturii materiale şi spirituale" &anii" îrtiile e valoare şi ale

&unuri" precum şi prousele activită$ii intelectuale. Articolul 7! Particularită$ile e!ercitării reptului e proprietate asupra prouselor activită$ii intelectuale" asupra

monumentelor istoriei şi culturii *oul e e!ercitare a reptului e proprietate asupra prouselor activită$ii intelectuale" asupramonumentelor istoriei şi culturii se sta&ileşte e le(isla$ia =epu&licii *olova. Articolul 8! )pari$ia reptului e proprietate Dreptul e proprietate apare pe &a%a proucerii sau o&înirii &unurilor în urma unei tran%ac$ii"

prin moştenire" prin resta&ilirea reptului e proprietate" prin alte mijloace care nu contravinle(isla$iei =epu&licii *olova. Prouc$ia şi veniturile o&$inute in #olosirea &unurilor apar$in proprietarului acestor &unuri" acă

actele le(islative sau contractul nu prevă altceva. Prouc$ia şi veniturile o&$inute e arenaş in#olosirea &unurilor arenate sînt proprietatea acestuia.

1;


15/28

Articolul )(! Contractul intre proprietar şi cetă$eni privin #olosirea muncii lor

Proprietarul este în rept" în coni$iile şi în limitele prevă%ute e actele le(islative ale =epu&licii*olova" să inceie contracte cu cetă$eni privin #olosirea muncii lor în carul e!ercitării reptuluisău e proprietate. ni#erent e tipul şi #orma proprietă$ii pe a cărei &a%ă este #olosită munca cetă$eanului" acestuia i

se asi(ură remunerarea muncii" coni$iile e muncă" precum şi alte (aran$ii social-economice prevă%ute e actele le(islative în vi(oare ale =epu&licii *olova. Articolul ))! rmărirea averii proprietarului şi răspunerea lui Pe &a%a o&li(a$iilor persoanei juriice poate #i urmărită orice avere care care îi apar$ine ei curept e proprietate sau cu rept e (ospoărire. Proprietarul nu poartă răspunere pentru o&li(a$iile persoanelor juriice create e el" iar ele nu

poartă răspunere pentru o&li(a$iile proprietarului" în a#ară e ca%urile prevă%ute e actelele(islative ale =epu&licii *olova. Persoanele #i%ice poartă răspunere pentru o&li(a$iile lor cu &unurile care le apar$in cu rept e

proprietate în moul sta&ilit e actele le(islative ale =epu&licii *olova. 4ista &unurilor persoanelor #i%ice" asupra cărora nu poate #i e!tinsă penali%area" pe &a%a

pre$urilor creitorilor" se sta&ileşte prin le(isla$ia =epu&licii *olova. [Art.11 a!.5" a#ro$at prinLP13%&-XV din 17.10.02, MO1'%/07.11.02 art.1158

[Art.11 a!.5" (n r)dactia LP13&7 din 10.11.00, MO1'&/17.11.00 [Art.11 a!.5" inc!*+ prin LP13&7 din 10.11.00, MO1'&/17.11.00 +) d)c!ar n)con+tit*iona! prin

11 din 15.02.01, MO25-2&/01.03.01

Capitolul IIPROPRIETATEA PRI9AT1

Articolul )'! Dreptul e proprietate privată Proprietatea privată sînt &unurile" precum şi prousele activită$ii intelectuale care apar$incetă$eanului" ca persoană #i%ică" cu rept e posesie" #olosin$ă şi aministrare. Articolul )4! :&iectele reptului e proprietate privată n proprietate privată pot să se a#le loturi e pămînt" planta$iile e pe ele" case e locuit" mijloacee transport" mijloace &ăneşti" ac$iuni şi alte îrtii e valoare" o&iecte e u% casnic şi e u% personal"

prouse ale ac$ivită$ii intelectuale" mijloace e prouc$ie pentru în#ăptuirea activită$ii economice" prouc$ia şi veniturile o&$inute" precum şi alte &unuri cu estina$ie e consum şi e prouc$ie. *oul" coni$iile şi termenele e transmitere a loturilor e pămînt în proprietate cetă$enilor=epu&licii *olova se sta&ilesc e Coul #unciar al =epu&licii *olova şi e alte acte le(islativeale =epu&licii *olova. *em&rul cooperativei e locuin$e" e construc$ie a locuin$elor" e construc$ie a (arajelor şi alaltei cooperative care a epus întrea(a cotă e participa$ie pentru locuin$ă" (araj" pentru altă

construc$ie sau încăpere ce i s-a at spre #olosin$ă o&îneşte reptul e proprietate asupra acestor &unuri. Persoana care înciria%ă o locuin$ă in #onul locativ e stat sau in cel o&ştesc şi mem&rii#amiliei ei au reptul să răscumpere e la proprietarul ei locuin$a sau casa respectivă. *oul şi coni$iile e o&înire a reptului e proprietate e către mem&rul cooperativei elocuin$e" e construc$ie a locuin$elor" e construc$ie a (ara(elor şi al altei cooperative şi e ciriaşullocuin$ei in #onul locativ e stat sau in cel o&ştesc" precum şi epunerea e reptul e

proprietate se re(lementea%ă e actele le(islative ale =epu&licii *olova. Articolul )2! 4imitarea tipurilor e &unuri care se pot a#la în proprietatea privată )ctele le(islative ale =epu&licii *olova sta&ilesc tipurile e &unuri care nu se pot a#la în

proprietate privată sau pot #i procurate numai în moul sta&ilit e li(isla$ie. Articolul )*! )pari$ia proprietă$ii private Proprietatea privată se crea%ă şi se e%voltă pe &a%a veniturilor o&$inute in activitatea e

15


16/28

întreprin%ător" pe &a%a muncii salariate şi a veniturilor in mijloacele investite în institu$ii e creit"în ac$iuni şi în alte îrtii e valoare" pe &a%a o&înirii e &unuri prin moştenire sau pe alte temeiuriamise e le(e. Dreptul e transmitere prin moştenire şi cel e moştenire a proprietă$ii private sînt asi(urate prinle(e. Articolul )5! +!ercitarea reptului e proprietate privată

Persoana #i%ică îşi stapîneşte &unurile" le #oloseşte şi le aministrea%ă e sine stătător pentru a-şisatis#ace necesită$ile personale" pentru activitatea economică" inclusiv cea e întreprin%ător 0su&#ormă e întreprinere privată" (ospoărie $ărănească etc." şi în alte scopuri ce nu contravin le(ii. Articolul )6! Proprietatea mem&rilor (ospoăriei $ărăneşti 0e #ermier 9unurile #olosite în comun e mem&rii (ospoăriei $ărăneşti 0e #ermier pot apar$ine unui saumai multor mem&ri ai (ospoăriei cu rept e proprietate iniviuală ori mem&rilor (ospoăriei curept e proprietate comună în evălmăşie sau cu rept e proprietate comună în ivi%iune" acăultimul este prevă%ut în contractul înceiat între ei. 9unuri #olosite în comun e mem&rii (ospoăriei $ărăneşti 0e #ermier pot #i/ terenurile"

planta$iile e pe ele" construc$iile (ospoăreşti şi alte construc$ii" instala$iile e ameliorare şi alte

instala$ii" vitele prouctive şi e muncă" păsările" tenica a(ricolă şi altă tenică" mijloacele etransport" utilajele" inventarul şi alte &unuri" procurate pentru (ospoărie e mem&rii ei. Dispunerea e &unurile comune se e#ectuea%ă cu acorul tuturor mem&rilor (ospoăriei $ărăneşti0e #ermier. )lte particularită$i ce $in e reptul e proprietate al mem&rilor (ospoăriei $ărăneşti 0e #ermier"

precum şi al altor mem&ri sau #oşti mem&ri ai #amiliei #onatorului 0conucătorului (ospoăriei orial altor persoane asupra &unurilor #olosite în comun e mem&rii (ospoăriei" sînt re(lementate e4e(ea privin (ospoăriile $ărăneşti 0e #ermier" Coul civil" Coul #unciar" Coul #amiliei şi ealte acte le(islative. [Art.17 (n r)dacia LP757-XV din 27.12.01, MO17/31.01.02 art.58 Articolul )7! =e(imul juriic al (ospoăriei au!iliare personale Preveerile articolului 1B se e!tin şi asupra (ospoăriei au!iliare personale. Articolul )8! Proprietatea so$ilor 9unurile o&înite e so$i în perioaa căsătoriei le apar$in cu rept e proprietate colectivă sau e

proprietate separată" acă aceasta este le(ali%ată în moul sta&ilit e le(isla$ia =epu&licii *olova. *oul e apari$ie" în#ăptuire şi e stin(ere a reptului e proprietate colectivă sau separată aso$ilor este sta&ilit e Coul căsătoriei şi a #amiliei al =epu&licii.

Capitolul IIIPROPRIETATEA COLECTI91

Articolul '(! Dreptul e proprietate colectivă

Pentru în#ăptuirea activită$ii economice sau a altei activită$i" persoanele #i%ice şi cele juriiceunesc averea" cu rept e proprietate comună" #ormîn un colectiv cu rept e persoană juriică. Posearea" #olosirea şi aministrarea &unurilor care se a#lă în proprietate colectivă se e#ectuea%ăîn &a%a unei în$ele(eri intre proprietari" iar în ca% e iver(en$e - e instan$a juecătorească" ear&itraj sau e juecata ar&itrilor pe &a%a ac$iunii intentate e oricare intre proprietari. n proprietate colectivă pot să se a#le orice &unuri" precum şi prouse ale activită$ii intelectuale"acă actele le(islative ale =epu&licii *olova nu prevă altceva. Articolul ')! 'ormele proprietă$ii colective Din proprietatea colectivă #ace parte proprietatea întreprinerilor e arenă" întreprinerilorcolective" cooperativelor" societă$ilor pe ac$iuni" societă$ilor economice" uniunilor economice0asocia$iilor" concernelor" consor$iilor" or(ani%a$iilor şi mişcărilor o&şteşti" or(ani%a$iilor reli(ioase.

Articolul ''! 'ormarea proprietă$ii colective 'ormarea şi e%voltarea proprietă$ii colective este asi(urată prin area întreprinerilor e stat înarenă" prin posi&ilitatea acorată colectivelor e oameni ai muncii e a #olosi veniturile o&$inute e

1


17/28

ele pentru răscumpărarea &unurilor statului" prin trans#ormarea întreprinerilor e stat în societă$i peac$iuni" precum şi prin asocierea &enevolă a &unurilor cetă$enilor şi a persoanelor juriice pentrucrearea cooperativelor" societă$ilor pe ac$iuni" altor societă$i economice. Articolul '4! Proprietatea întreprinerii e arenă n proprietatea întreprinerii e arenă se a#lă prouc$ia #a&ricată veniturile o&$inute şi alte

&unuri procurate pe seama mijloacelor acestei întreprineri.

n ocumentele e #onare a întreprinerii e arenă se sta&ilesc mărimea contri&u$iei mem&rilorcolectivului la crearea acestor &unuri prin participarea personală la muncă" precum şi mărimilevărsămintelor &ăneşti şi e altă natură. *oul şi coni$iile e participare a mem&rilor colectivului e muncă al întreprinerii e arenă laaministrarea ei şi la reparti%area &ene#iciilor 0veniturilor sînt sta&ilite e către arenaşi încon#ormitate cu le(isla$ia =epu&licii *olova. Articolul '2! Proprietatea întreprinerii colective Proprietatea întreprinerii colective apare în ca%urile trecerii tuturor &unurilor întreprinerii estat în proprietatea colectivului e muncă" răscumpărării &unurilor arenate sau procurării &unurilor

prin alte mijloace prevă%ute e le(e. 9unurile întreprinerii colective" inclusiv prouc$ia şi veniturile o&$inute" constituie o avu$ie

comună a colectivului ei. n avu$ia întreprinerii colective se sta&ileşte rata #iecărui lucrător al ei. )ceste rate cuprin sumaepusă e lucrător la &unurile întreprinerii e stat sau e arenă" pe a cărei &a%ă s-a #ormatîntreprinerea colectivă" precum şi contri&u$ia lucrătorului la sporirea avu$iei acestei întreprineriupă crearea ei. *ărimea contri&u$iei lucrătorului la sporirea avu$iei se sta&ileşte pornin e la participarea lui laactivitatea întreprinerii. Pentru rata lucrătorului întreprinerii colective se calculea%ă şi se plătesc o&în%i a căror mărimeo sta&ileşte colectivul e muncă" pornin e la re%ultatele activită$ii economice a întreprinerii. 4ucrătorii care a încetat raporturile e muncă cu întreprinerea" precum şi moştenitorilorlucrătorului eceat" li se plăteşte costul ratei în moul sta&ilit e ocumentele e #onare. n ca%ul liciării întreprinerii colective" costul ratei li se plăteşte lucrătorilor 0moştenitorilorlor in &unurile rămase upă acitarea sumelor luate in &u(et" e la &ănci şi e la al$i creitori aiîntreprinerii. Articolul '*! Proprietatea cooperativei 9unurile cooperativei se #ormea%ă pe seama mijloacelor &ăneşti şi altor cote patrimoniale alemem&rilor ei" creitelor" prouciei o&$inute e ea" veniturilor căpătate e pe urma reali%ării ei şi e

pe urma altei activită$i prevă%ute e statutul cooperativei. n ca%ul liciării cooperativei &unurile rămase upă acitarea sumelor luate in &u(et" e la

&ănci" e la arenatori şi e la al$i creitori se istri&uie între mem&rii cooperativei. Patrimoniulcare constituie #onul inivi%i&il al societă$ii comerciale 0cooperativei se transmite cu titlu (ratuit"

e către comisia e liciare" altor societă$i comerciale 0cooperative sau uniuni ale acestora" iar înca% e imposi&ilitate - or(ani%a$iei necomerciale ori autorită$ii aministra$iei pu&lice locale. [Art.25 modificat prin LP12'&-XV din18.07.02, MO117/15.08.02 art. %50 Articolul '5! Proprietatea societă$ii pe ac$iuni 8ocietatea pe ac$iuni este proprietar al &unurilor create pe seama vîn%ării ac$iunilor" precum şi alcelor o&$inute e ea e pe urma activită$ii sale economice şi o&înite e ea pe alte căi amise ele(isla$ia =epu&licii *olova. De$inătorii e ac$iuni pot #i persoane juriice şi #i%ice. *oul e constituire a societă$ilor pe ac$iuni" statulul juriic şi &a%ele activită$ii lor se sta&ilesce actele le(islative ale =epu&licii *olova. Articolul '6! Proprietatea societă$ii economice

Proprietatea societă$ii economice" inclusiv cea a societă$ii cu responsa&ilitate limitată" constă inratele epuse e către participan$i" in &unurile o&$inute e pe urma activită$ii economice şi in cele procurate e ea pe alte căi" amise e le(isla$ia =epu&licii *olova.

1B


18/28

Din componen$a ratei epuse e către mem&rii societă$ii economice pot #ace parte #onurile #i!eşi #onurile circulante" mijloacele &ăneşti şi îrtiile e valoare" precum şi reptul e #olosire a

&unurilor. *em&rii societă$ii economice pot #i persoanele #i%ice" întreprinerile" institu$iile şi or(ani%a$iile. Articolul '7! Proprietatea uniunii economice niunea economică e întreprineri şi or(ani%a$ii 0asocia$ia" concernul" consor$iul etc. are

reptul e proprietate asupra &unurilor ce s-au transmis &enevol e către mem&rii ei învesti$i curept e persoană juriică" precum şi reptul asupra &unurilor o&$inute e pe urma activită$ii ei. niunea economică nu are rept e proprietate asupra întreprinerilor şi or(ani%a$iilor care #ac

parte in ea. 9unurile rămase upă încetarea activită$ii uniunii economice se împart" con#orm statutului" întreîntreprinerile şi or(ani%a$iile care au #ăcut parte in ea. Articolul '8! Proprietatea or(ani%a$iilor şi mişcărilor

o&şteşti :r(ani%a$iile şi mişcările o&şteşti" inclusiv #onurile e &ine#acere şi alte #onuri o&şteşti" potavea în proprietatea lor clăiri" instala$ii" #on locativ" utilaje" inventar" mijloace &ăneşti" ac$iuni" alteîrtii e valoare şi alte &unuri necesare pentru asi(urarea materială a activită$ii prevă%ute e

statutele 0re(ulamentele lor. n proprietatea or(ani%a$iilor şi mişcărilor o&şteşti pot să se a#le easemenea întreprinerile create în con#ormitate cu scopurile inicate în statutele 0re(ulamentele lor

pe seama mijloacelor acestor or(ani%a$ii şi mişcări. 9unurile rămase upă liciarea or(ani%a$iei o&şteşti" miscării o&şteşti sînt #olosite în scopurile

prevă%ute e statutul 0re(ulamentul ei. Articolul 4(! Proprietatea or(ani%a$iilor reli(ioase n proprietatea or(ani%a$iilor reli(ioase pot să se a#le clăiri" construc$ii" mijloace e transport"o&iecte e cult" o&iecte e prouc$ie" e menire socială şi e &ine#acere" mijloace &ăneşti şi alte

&unuri necesare pentru asi(urarea activită$ii lor" iar în proprietatea mănăstirilor pot să se a#le şiloturi e pămînt. :r(ani%a$iile reli(ioase au reptul e proprietate asupra &unurilor procurate şi create e ele peseama mijloacelor proprii" ona$iilor cetă$enilor" or(ani%a$iilor o&şteşti" primite e la stat şio&înite pe alte căi ce nu contravin le(ii. După încetarea activită$ii or(ani%a$iei reli(ioase cestiunea #olosirii &unurilor care s-au a#lat în

proprietatea ei este re%olvată e către or(anele e conucere ale acestei or(ani%a$ii sau e cătreor(ani%a$ia reli(ioasă ieraric superioară" cu participarea or(anelor locale ale puterii e stat. 9unurile care s-au a#lat în proprietatea or(ani%a$iilor reli(ioase" upă încetarea activită$ii lor" treccătre or(ani%a$ia reli(ioasă ce le-a #ormat. După încetarea activită$ii or(ani%a$iei reli(ioase &unurile ce i s-au at spre #olosin$ă e către oor(ani%a$ie e stat" o or(ani%a$ie o&ştească sau e către cetă$eni se restituie #ostului lor proprietar. *ijloacele &ăneşti şi alte &unuri ce sînt proprietate a or(ani%a$iilor reli(ioase pot #i puse su&

urmărire. )verea e cult ce apar$ine or(ani%a$iilor reli(ioase nu poate #i pusă su& urmărire pe &a%a preten$iilor creitorilor.Capitolul I9

PROPRIETATEA DE STAT Articolul 4)! Dreptul e proprietate e stat Din proprietatea e stat a =epu&licii *olova #ac parte &unurile ce apar$in =epu&licii *olovaca stat cu rept e posesie" e #olosin$ă şi e aministrare. +a se mani#estă su& #orma e proprietatee stat şi proprietate municipală. Articolul 4'! :&iectele reptului e proprietate e stat şi e proprietate municipală n proprietatea e stat a =epu&licii *olova se a#lă pămîntul" su&solul" apele" păurile" alte

resurse naturale" &unurile or(anelor puterii e stat şi ale aministra$iei e stat" valorile culturale şiistorice" mijloacele &u(etului repu&lican" &ăncile e stat" #onurile e asi(urare" #onurile e re%ervăşi alte #onuri" &unurile întreprinerilor e stat şi ale comple!elor economiei na$ionale" institu$iile

1


19/28

e învă$ămînt" o&iectele in s#era social-culturală şi alte &unuri ce apar$in repu&licii" care se a#lă atît pe teritoriul =epu&licii *olova cît şi în a#ara lui. =epu&lica *olova e!ercită jurisic$ia supremă asupra spa$iului aerian easupra teritoriului ei. Din proprietatea municipală #ac parte &unurile ce apar$in or(anelor puterii şi ale aministra$ieiunită$ii aministrativ-teritoriale" mijloacele &u(etulul local" #onul locativ şi (ospoăria comunală şie locuin$e ale or(anului e autoaministrare locală" precum şi întreprinerile a(riculturii"

comer$ului" esevirii sociale" transporturilor" întreprinerile şi comple!ele inustriale" e construc$ieşi cu alt pro#il" institu$iile învă$ămîntului pu&lic" culturii" ocrotirii sănătă$ii şi alte o&iecte. Articolul 44! +!ercitarea reptului e proprietate e stat =epu&licii *olova îi apar$ine reptul e!clusiv e a sta&ili" prin intermeiul or(anului eile(islativ suprem" moul e poseare" e #olosire şi e aministrare a proprietă$ii e stat. Persoanele#i%ice şi persoanele juriice in alte state şi comunită$i e state pot &ene#icia e o&iectele

proprietă$ii e stat a =epu&licii *olova oar cu consim$ămîntul or(anelor ei respective ale puteriie stat în moul sta&ilit e le(isla$ia =epu&licii *olova.Posearea" #olosirea şi aministrarea proprietă$ii e stat a =epu&licii *olova sînt e!ercitate eor(anul aministrării e stat în acest omeniu. [Art.33 modiifcat prin LP15'-X din 2%.0&.%', MO&/01.07.%'

Articolul 42! 9unurile şi competen$a întreprinerilor şi institu$iilor e stat 9unurile care constituie proprietatea statului şi sînt încrein$ate întreprinerilor şi institu$iilor estat" precum şi &unurile procurate e ele e pe urma activită$ii e antreprenor" le apar$ine cu rept eaministrare economică. Dreptul e aministrare economică presupune posearea" #olosirea şi aministrarea &unurilor şi aveniturilor îm moul sta&ilit e proprietar sau e or(anele împuternicite e el con#orm le(isla$iei=epu&licii *olova. Articolul 4*! Competen$a or(anelor e stat :r(anele e stat" împuternicite să aministre%e &unurile statului re%olvă pro&lemele creăriiîntreprinerii sau a institu$iei şi sta&ilirii scopurilor activită$ii ei" reor(ani%ării sau liciării ei"e!ercită controlul asupra e#icien$ei #olosirii şi asupra inte(rită$ii &unurilor statului încrein$ate ei şialte împuterniciri în con#ormitate cu le(isla$ia =epu&licii *olova. :r(anele puterii e stat şi ale aministra$iei e stat nu poartă răspunere pentru o&li(a$iileîntreprinerilor şi institu$iilor in su&orine" iar acestea in urmă nu poartă răspunere pentruo&li(a$iile =epu&licii *olova şi ale or(anelor e autoaministrare locală. Articolul 45! )pari$ia şi reali%area reptului e proprietate municipală Dreptul e proprietate municipală apare ca urmare a transmiterii &unurilor statului către or(anelee autoaministrare locală în moul prevă%ut e actele le(islative ale =epu&licii *olova" a

procurării &unurilor pe seama mijloacelor #inanciare ale or(anelor men$ionate" precum şi a #a&ricării

prouc$iei e către întreprinerile şi or(ani%a$iile in su&orinea lor. *oul e poseare" e #olosire şi e aministrare a proprietă$ii municipale se sta&ileşte e cătreor(anele respective e autoaministrare locală în &a%a le(ilor privin autoaministrarea locală şi aaltor le(i ale =epu&licii *olova.

16


20/28

Capitolul 9PROPRIETATEA ALTOR STATE, A CET1E+ILOR 0I A

PERSOA+ELOR LOR URIDICE, PRECU- 0I A OR#A+I;AIILORI+TER+AIO+ALE 0I A PERSOA+ELOR


21/28

stăpînire pe via$ă cu rept e moştenire #ie în temeiul altor preveeri ale le(ii sau ale tratatului.)ceastă persoană are reptul e a-şi apăra posesiunea e asemenea împotriva proprietarului. )părarea reptului e proprietate o în#ăptuieşte instan$a juecătorească competentă sau juecataar&itrilor. [Art.'1 modificat prin LP788-X din 2&.03.%&, MO'0/20.0&.%&

Articolul 2'! )părarea intereselor proprietarului în

ca%ul stin(erii reptului lui în le(ăturăcu retra(erea sectorului e pămînt

8tin(erea reptului e proprietate în le(ătură cu otărîrea privin retra(erea sectorului e pămînt pe care se a#lă casa" acareturile" iverse instala$ii şi platan$ii ale proprietarului" sau în le(ătiră cu oaltă otărîre a or(anului e stat" care nu urmăreşte în mo nemijlocit retra(erea &unurilor

proprietarului" se amite numai în ca%urile şi în moul sta&ilite prin actele le(islative ale =epu&licii*olova" cu repararea în între(ime a aunelor cau%ate proprietarului prin stin(erea reptului e

proprietate. n ca%ul în care proprietarul nu este e acor cu otărîrea ce atra(e upă sine stin(erea reptuluie proprietate" aceasta nu poate #i pusă în aplicare pînă la solu$ionarea liti(iului e către instan$a

juecătorească competentă sau juecata ar&itrilor. :ată cu e!aminarea liti(iului sînt solu$ionate easemenea cestiunile reparării aunelor ause proprietarului. [Art.'2 modificat prin LP788 -X din 2&.03.%&, MO'0/20.0&.%& Articolul 24! =etra(erea e către stat a &unurilor proprietarului în ca%urile prevă%ute e le(isla$ie =etra(erea e către stat a &unurilor proprietarului se amite numai acă are loc urmărirea averii

pe &a%a o&li(a$iilor proprietarului în ca%urile şi în moul prevă%ute e actele le(islative ale=epu&licii *olova" precum şi în ca%ul reci%i$iei şi con#iscării. n ca%ul calamită$ilor naturale" avariilor" epiemiilor" epi%ootiilor şi în alte împrejurărie!ep$ionale" pe &a%a unei otărîri a or(anelor puterii e stat" &unurile pot #i retrase proprietarului îninteresul societă$ii în moul şi în coni$iile sta&ilite e actele le(islative ale =epu&licii *olova"acitînu-i-se costul &unurilor reci%i$ionate 0reci%i$ia. n ca%urile prevă%ute e actele le(islative ale =epu&licii *olova &unurile pot #i retrase

proprietarului pe &a%a eci%iei instan$ei juecătoreşti competente sau altui or(an e stat competent0sau a unei persoane o#iciale su& #ormă e sanc$iune pentru săvîrşirea unei in#rac$iuni sau unei altecontraven$ii 0con#iscarea.

[Art.'3 modificat prin LP788 -X din 2&.03.%&, MO'0/20.0&.%& Articolul 22! =e(lementarea juriică a reparării aunelor în ca%ul stin(erii reptului e proprietate n ca%ul aoptării unor acte le(islative ale =epu&licii *olova prin care se stin(e reptul e

proprietate" aunele ause proprietarului ca urmare a aoptării acestor acte se repară în între(ime proprietarului în &a%a unei eci%ii a instan$ei juecătoreşti e către or(anele aministrative e stat. Dacă în urma emiterii unui act necorespun%ător le(ii al or(anului puterii e stat sau al or(anuluie autoaministrare locală se încalcă repturile proprietarului sau ale altor persoane privin

posearea" #olosirea sau aministrarea &unurilor care le apar$in" acest act este eclarat nevala&il pe

&a%a ac$iunii intentate e proprietar sau e persoana ale cărei repturi au #ost încălcate. Daunele ause cetă$enilor" or(ani%a$iilor şi altor persoane rept consecin$ă a emiterii actelormen$ionate urmea%ă să #ie reparate în între(ime pe seama mijloacelor pe care le are la ispo%i$ie

21


22/28

or(anul respectiv al puterii e stat sau al aministra$iei e stat. n ca%ul în care or(aneleaministra$iei e stat nu ispun e asemenea mijloace" repararea aunelor se e#ectuea%ă pe seama

&u(etului repu&lican. PRE0EDI+TELE REPU.LICII SO9IETICE

SOCIALISTE -OLDO9A -!S+E#UR

C&i=inău, '' ianuarie )88) +r! 2*8 > ?II

22


23/28

CO+TRACT DE LOCAIU+E nr! @@@@@@@@@ '(@@

-ODEL

*un. Cişinău HHHHHHHHH 2AHH

HHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHH"repre%entată prin Directorul HHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHH" în calitate e >4ocatorI" şi

HHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHH" în calitate e >4ocatarI"

în continuare #iin numite împreună Păr$i" au convenit asupra #iecărui termen" precum şi asupracon$inutului în ansam&lu al pre%entului contract e loca$iune.

) O.IECTUL CO+TRACTULUI

1 4ocatorul se o&li(ă să transmită 4ocatarului în #olosin$ă temporară &unurile" inicate în pct.1.2. al pre%entului contract" iar 4ocatarul se o&li(ă să acite în #avoarea 4ocatorului ciria şi

alte plă$i prevă%ute e pre%entul contract în coni$iile şi termenele sta&ilite e pre%entulcontract.

2 4ocatorul transmite următoarele &unuri/ o#iciul nr. HHH" amplasat la etajul HHH al clăirii in HHHHHHHHHHHHH" HHHH 0planul J scemă al o#iciului nr. HHH se ane!ea%ă la pre%entul contractca )ne!a nr. 1 numite în continuare K >9unul înciriatI" utilate în con#ormitate cu actul e

preare - primire al 9unului înciriat 0)ne!a nr. 2 la pre%entul contract.

3 4ocatarul va utili%a 9unul înciriat e!clusiv pentru o#iciu. *oi#icarea estina$iei 9unuluiînciriat poate avea loc oar prin acorul scris al Păr$ilor.

; Pre%entul contract intră în vi(oare în %iua semnării lui. 4oca$iunea începe la HHHHHHHHHHHHH şi încetea%ă la HHHHHHHHHHHHHHH.

' CBIRIA 0I -ODUL DE ACBITARE

1 Ciria pentru 9unul înciriat se plăteşte lunar.

2 Ciria lunară pentru 9unul înciriat constituie ecivalentul în lei *D a HHHHH euro" inclusivV).

3 Ciria lunară se plăteşte lunar prin virament pLnă la ata e 2A 0ouă%eci a lunii premer(ătoare lunii pentru care se e#ectuea%ă plata.

; Ciria lunară se plăteşte e către 4ocatar 4ocatorului la contul e econtare inicat în pre%entul contract sau la altul" comunicat în preala&il e către 4ocator.

5 Ciria lunară se plăteşte în lei *D con#orm cursului o#icial al 9* la momentul e#ectuării plă$ii.

< Ciria lunară poate #i moi#icată e către 4ocator în ca%ul scim&ării pre$urilor" tari#elor" plă$ilor sau normelor e amorti%are 0u%ură re(lementate e stat" impo%itelor şi ta!elor (enerale e stat şi locale" precum şi în alte ca%uri" prevă%ute e le(isla$ie" iar 4ocatarul esteo&li(at să accepte şi să plătească ciria lunară moi#icată.

4 PLATA DE #ARA+IE

1 4ocatarul plăteşte în #avoarea 4ocatorului plata e (aran$ie în cuantum e HHHH euro în termene cinci %ile in %iua semnării pre%entului contract.

2 Plata e (aran$ie se plăteşte prin virament în lei *D con#orm cursului o#icial al 9* lamomentul e#ectuării plă$ii.

23


24/28

3 4a încetarea loca$iunii sau la re%ilierea pre%entului contract e către 4ocator" acă 4ocatorulnu are anumite reclama$ii 0preten$ii către 4ocatar" plata e (aran$ie se restituie în termen ecinci %ile &ancare in %iua încetării loca$iunii sau re%ilierii pre%entului contract. Plata e(aran$ie se restituie prin virament în lei *D con#orm cursului o#icial al 9* la momentule#ectuării plă$ii.

; n ca%ul în care 4ocatorul are anumite reclama$ii 0preten$ii #a$ă e 4ocatar" prejuiciul cau%ate către 4ocatar 4ocatorului va #i reparat in contul plă$ii e (aran$ie. n ca%ul în care plata e(aran$ie nu va acoperi prejuiciul cau%at" repararea totală a acestuia se e#ectuea%ă e către4ocatar în termen e 5 %ile in %iua înaintării reclama$iei e către 4ocator.

5 Pentru repararea prejuiciului cau%at 4ocatorului in contul plă$ii e (aran$ie nu sunt necesareanumite acoruri" apro&ări etc. in partea 4ocatarului.

< n ca%ul în care plata e (aran$ie a #ost utili%ată în totalitate sau în parte pentru repararea prejuiciului cau%at" valoarea utili%ată se va plăti e către 4ocatar 4ocatorului în termen ecinci %ile in %iua utili%ării sumei respective" ar nu mai tLr%iu e %iua încetării loca$iunii saure%ilierii pre%entului contract.

6 Pările pot sta"ili printr%un acord suplimentar la prezentul contract utilizarea plăii dearanie ac&itate ca c&irie pentru ultima lună a locaiunii!

2 CO+DIII SPECIALE PRI9I+D


25/28

să ia alte măsuri" în ca%ul nee!ecutării sau e!ecutării necorespun%ătoare e către 4ocatar aunor o&li(a$ii asumate prin pre%entul contract.

; 4ocatorul nu este în rept să intervină în activitatea economică a 4ocatarului.

5 DREPTURILE 0I O.LI#AIILE LOCATARULUI

1 4ocatarul se o&li(ă să #olosească 9unul înciriat e!clusiv con#orm estina$iei sta&ilite în pct.1.3. al pre%entului contract" să-l între$ină în coni$ii #unc$ionale &une şi să-l restituie4ocatorului în aceleaşi coni$ii în care l-a primit" luLn în consiera$ie u%ura normală pe

parcursul loca$iunii" con#orm actului e preare J primire" în %iua încetării loca$iunii saure%ilierii pre%entului contract.

2 4ocatarul se o&li(ă să repare prejuiciul cau%at 9unului înciriat în termen e cinci %ile in%iua survenirii acestuia.

3 4ocatarul este o&li(at să repare prejuiciul cau%at &unurilor 4ocatorului" altora ecLt 9unulînciriat" e către persoanele cărora le-a permis #olosin$a 9unului înciriat sau accesul la el

0an(aja$ii" clien$ii" vi%itatorii etc. în termen e cinci %ile in %iua survenirii acestuia.; 4ocatarul este o&li(at să respecte şi să asi(ure respectarea e către persoanele cărora le-a

permis #olosin$a 9unului înciriat sau accesul la el 0an(aja$ii" clien$ii" vi%itatorii etc. anormelor tenice" sanitare" antiinceniare etc." a re(ulamentelor interne sta&ilite e 4ocator

pentru u% (eneral.

5 4ocatarul este o&li(at să plătească ciria lunară şi alte plă$i prevă%ute e pre%entul contract întermenele şi coni$iile sta&ilite e pre%entul contract.

< 4ocatarul este o&li(at în ca%urile e #or$ă majoră să ia măsuri ur(ente pentru liciareaurmărilor acestora" cu in#ormarea în termen cLt mai restrLns a or(anelor e resort şi a4ocatorului espre survenirea acestora.

B 4ocatarul nu este în rept să ceară compensarea valorii îm&unătă$irilor 9unului înciriat#ăcute e acesta sau restituirea unor celtuieli #ăcute în scopul repara$iei curente sauîntre$inerii 9unului înciriat.

4ocatarul nu este în rept să ceară restituirea unor celtuieli #ăcute în scopul repara$ieicapitale.

* DECLARAII 0I #ARA+II

1 4ocatarul eclară şi (arantea%ă că/

• persoana care semnea%ă pre%entul contract este împuternicită să repre%inte 4ocatarul în

rela$iile cu 4ocatorul7• nu sunt necesare acoruri" apro&ări sau acceptări in partea or(anelor cole(iale" unipersonale

sau a persoanelor ter$e pentru valiarea pre%entului contract7

• clau%ele pre%entului contract nu vor #i în contraic$ie cu actele sale e constituire" cu oricareconven$ie" act normativ sau aministrativ7

• pre%entul contract nu este a#ectat e vicii juriice.

7 RE;ILIEREA CO+TRACTULUI 0I /+CETAREA LOCAIU+II

25


26/28

1 Pre%entul contract poate #i re%iliat prin acorul am&elor Păr$i" în con#ormitate cu le(ea sau preveerile sta&ilite în pre%entul contract.

2 4ocatorul este în rept să re%ilie%e pre%entul contract în ca%ul în care 4ocatarul nu plăteşteciria lunară sau alte plă$i prevă%ute e pre%entul contract în cuantum e 1AAF pe parcursul a1A %ile calenaristice upă e!pirarea termenului e plată.

4 Locatorul este n drept să rezilieze prezentul contract n cazul n care Locatarul saupersoanele cărora Locatarul le%a permis $olosina .unului nc&iriat sau accesul la elFanaGaii, clienii, izitatorii etc!H ncalcă o sinură dată normele te&nice, sanitare,antiincendiare etc!, sau reulile sta"ilite n reulamentele interne de uz eneral aleLocatorului!

2 Locatorul este n drept să rezilieze prezentul contract n cazul n care Locatarul nu$olose=te .unul nc&iriat con$orm destinaiei sta"ilite n pct! )!4! al prezentului contract!

5 n ca%urile e!puse în pct. .2." .3." .;." 11.2. ale pre%entului contract 4ocatorul va înştiin$a4ocatarul cu cinci %ile înainte privin re%ilierea pre%entului contract. n lipsa situa$iilor e!puseîn pct. .2." .3." .;." 11.2. ale pre%entului contract" 4ocatorul este în rept să re%ilie%e

pre%entul contract cu coni$ia înştiin$ării 4ocatarului cu 3A 0trei%eci e %ile înainte privinre%ilierea pre%entului contract.

< Pre%entul contract va #i re%iliat upă e!pirarea termenului e înştiin$are.

B 4oca$iunea încetea%ă/

- la e!pirarea termenului inicat în pct. 1.;. al pre%entului contract7

- în ca%ul în care 4ocatorul încetea%ă să preste%e servicii e loca$iune7

- în ca%ul în care 4ocatarul nu acceptă majorarea ciriei lunare" în ca%ul în care coni$iileeconomice #ac ca neajustarea să #ie inecita&ilă7

- în alte ca%uri prevă%ute e le(e.8 RESPO+SA.ILITATEA P1RILOR

1 Pentru încălcarea termenului e plată a ciriei lunare sau a altor plă$i prevă%ute e pre%entulcontract" 4ocatarul este o&li(at să plătească în #avoarea 4ocatorului penalitate în mărime e 20ouă F in suma neplătită pentru #iecare %i e întLr%iere.

2 Pentru încălcarea termenului e restituire a 9unului înciriat sta&ilit în pct.


27/28

B 4ocatarul poartă responsa&ilitate totală şi este o&li(at să repare 4ocatorului prejuiciul cau%atîn ca%ul în care eclara$iile şi (aran$iile nominali%ate în pct. B.1. al pre%entului contract sunt#alse.

Penalită$ile sta&ilite în pre%entul contract pot #i încasate e către 4ocator in contul plă$ii e(aran$ie" 4ocatorul #iin a&ilitat pentru aceasta #ără anumite acoruri suplimentare in partea4ocatarului.

6 Pe lLn(ă sanc$iunile prevă%ute e pre%entul contract" 4ocatarul este o&li(at să repare4ocatorului prejuiciul cau%at în partea neacoperită e penalitate" inclusiv venitul ratat.

)(


28/28

oate ane!ele la pre%entul contract constituie păr$i inte(rante ale acestuia.

6 4iti(iile a#erente pre%entului contract se solu$ionea%ă în instan$ele juecătoreşti ale =epu&licii*olova în con#ormitate cu le(isla$ia în vi(oare a =epu&licii *olova.

1A Pre%entul contract este întocmit în ouă e!emplare ori(inale" cLte unul pentru #iecare parte.

Pentru 4ocator/ Pentru 4ocatar/

Dreptul de Proprietate 1

Documents

Transcript of Dreptul de Proprietate 1